Studiu de caz
Omul, modificator al reliefului
Huluba Alexandru
Juravlea Paraschiva
Marineac Esmeralda
Omul i-a ales ntotdeauna terenurile favorabile. Astfel, suprafeele netede
(poduri de teras, luncile nalte, glacisurile etc.), neinundabile, au fost
precumpnitor selectate pentru realizarea de aezri, ci de comunicaie. n
muni, localitile se dezvolt la baza versanilor sau n esul mai nalt al
depresiunilor, iar construcia barajelor principale este legat de poriunile
nguste ale vilor (chei i mici defilee cu versani alctuii din roci stabile).
Versanii dealurilor au fost folosii pentru plantaii de pomi sau viticole.
n secolele trecute, pe vrfurile mai importante ale dealurilor din vecintatea
vilor largi au fost construite ceti, bastioane. De asemenea, aproape
pretutindeni centrul istoric al unei aezri corespunde unui sector mai nalt,
ferit de inundaii i de unde se putea observa un spaiu larg. Terenurile
netede din cmpii sunt utilizate pentru culturi.
Omul a modificat local relieful. Cele mai frecvente modificri s-au realizat
n sate, orae (nivelri, anuri), n lungul cilor de comunicaie (ramblee,
debleuri), n locurile de exploatri miniere (cariere, halde), n regiunile de
cmpie mltinoase (canale pentru drenarea apei i diguri) sau de cmpii
secetoase (canale pentru irigaii etc.), n lungul rurilor, pe care s-au
construit baraje rezultnd lacuri etc.
Toate acestea au condus la schimbri, pe suprafee limitate, ale
caracteristicilor reliefului, nsoite de altele n peisaj.