APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

SERIE NOU|, ANUL XIII, NR. 136

aprilie 2011
http://apostolul.cnrv.ro

Dosariada un inutil r\zboi al nervilor

ngropa]i `n dosare. Cam a[a i-am

g\sit pe cei de la Sindicatul din
~nv\]\m`nt Neam], `n timpul
unei vizite recente. Ce se
`nt`mpl\?", am `ntrebat, r\spunsul scurt fiind lupt\m pentru
drepturile pe care le avem deja
c`[tigate prin lege". Adev\rat,
s-a ajuns ca sindicali[tii s\
cunoasc\ o singur\ modalitate
de protest: chemarea `n instan]\ a institu]iilor statului. Grevele, mitingurile, pichet\rile, toate i-au l\sat indiferen]i pe cei care ne conduc. I-am cerut
domnului Gabriel Plosc\ s\ ne explice
pentru ce s`nt aceste teancuri de dosare,
care f\ceau, practic, foarte dificil accesul
`n sediul sindicatului: Se muncce[te pe
rupte pentru a definitivaa dossarele care
urmeaaz\ s\ fie `naaintaate insstaan]elor de
judeccat\ - ne-a r\spuns pre[edintele sindicatului. Cerem ca re`nccadraareaa s\ se fac\
cu elementele din legeaa 221 pentru care
noi avem dejaa hot\r`ri irevoccabile,, [i
anume coeficcientul I s\ fie 400 de lei [i nu
299,, a[aa cum se `ncceaarcc\ [i s-aa f\ccut
re`nccadraareaa. Avem dificcult\]i pentru c\ nu
toaate dossarele vin `n ordine [i trebuie s\
intervenim,, s\ cerem alte doccumente
coreccte,, [i s\ le punem `n ordine,, a[aa cum
cere insstaan]aa. E o activitaate intenss\,, dar nu
ne pl`ngem. Asigur\m colegii c\ toaate

dossarele vor ajunge `n insstaan]\,, ca s\ ne

recc`[tig\m drepturi". Cu alte cuvinte, e
vorba de bani, dar de bani pe care guvernan]ii i-au garantat. Ei au votat, ei au dat
aceste drepturi, ele nu au fost cerute de
dasc\li. Au min]it, dup\ care nici m\car nu
au fost `n stare s\ anuleze legile prin care
min]eau cadrele didactice. Pare alambicat,
dar e simplu: lunar, din buzunarele fiec\rui
dasc\l lipsesc c`teva sute de lei... cel pu]in.
Guvernul a venit,, prin asumaare,, [i a spuss
a[aa: din 2011,, salaarizaareaa celor din siss temul bugetaar se va face `n felul urm\tor avem legeaa cadru,, 284 din 2010,, [i `n
fieccare an venim cu o lege de completaare.
Accum e legeaa 285,, pe care trebuie s\ se
scrie `n carnetul de muncc\ re`nccadraareaa.
Acceaast\ re`nccadraare s-aa f\ccut cu `nt`rziere,,
pentru c\ nu eraau normele de apliccare.
C`nd au venit acesste re`nccadr\ri nu s-aa mai
]inut cont de legeaa 221. Coeficcientul,, spun
ei,, e 299,, [i nu 400,, a[aa cum am c`[tigaat
noi [i `n insstaan]\. C`nd s-aa f\ccut re`ncadraareaa, oamenii au f\ccut contesstaa]ii.
Direcctorul a resspinss contesstaa]iaa, iar noi
ajungem,, din nou,, `n insstaan]\" , a `ncercat
Gabriel Plosc\ s\ desc`lceasc\ aceste i]e.
Destul de greu.
Pentru c\ e vorba de mii [i mii de
dosare: Avem ac]iuni `n insstaan]\ pe sutaa
de euro,, pe navet\. Mai avem c`tevaa la
Curteaa de Apel,, pe 221,, dar pu]ine. La un

moment dat,, apaar situaa]ii hilaare. E o lupt\

surd\ `ntre orgaanizaa]iile sindiccale [i miniss ter,, care,, prin intermediul insspecctoraatului
[ccolaar trimite fel [i fel de indicca]ii pre]ioaase
unit\]ilor [colaare. Spre exemplu,, s\ trimit\
insstaan]elor `nt`mpin\ri `n cauzele `n care
ne judecc\m. {i s-aa `nt`mplaat ca [colile s\
trimit `nt`mpin\ri [i pentru cauzele pentru
care nu au fosst `ncc\ citaa]i. Fiind at`t de
multe proccesse,, nu se mai [tie exaact ce
num\r de dossar e cel pe 221,, care e cel pe
re`nccadraare. Atuncci ei dau drumul la
`nt`mpin\ri,, de[i nu au fosst chemaa]i ca
paarte `n proccess. Din p\ccate,, singuraa
solu]ie pentru a ne c`[tigaa drepturile
prev\zute de lege e aceaastaa a insstaan]elor.
Repet,, noi nu cerem nimicc ilegaal. Ne
preg\tim s\ ne adress\m insstaan]elor internaa]ionaale,, pentru a c`[tigaa ceeaa ce ni se
cuvine,, de fapt", a conchis Gabriel Plosc\.
E trist, dar e bine c\ mai exist\ aceast\
solu]ie, a instan]elor. Dac\ toate celelalte
ac]iuni nu au avut succes, ne era team\ c\
ne r\m`ne un singur lucru: s\ ridic\m din
umeri. A[a c\ i-am l\sat pe sindicali[ti s\
se descurce `ntre tonele de dosare. Dar, la
plecare, am observat un lucru: erau plini
de `ncredere, [tiau c\, `ntr-un final, vor
avea c`[tig de cauz\. La Piatra, la Bac\u,
la Bucure[ti... la Haga. Dar dasc\lii `[i vor
primi drepturile.
Marius GHEGHICI

REVISTA ASACHI
13O DE ANI
DE LA APARI}IE

una aceasta, mai precis `n ziua de 10 aprilie 2011, s-au

`mplinit 130 de ani de la apari]ia primului num\r al unei
reviste ce a purtat numele c\rturarului de care se leag\
multe `nf\ptuiri ale `nceputurilor [colii romne[ti, [i nu
numai, dar [i `nfiin]area primei fabrici de h`rtie la PiatraNeam], cunoscut\ [i sub numele de Moara lui Asachi.
Revista Asachi, subintitulat\ [tiin]ific\ literar\
redactat\ [i editat\, lunar, la Piatra-Neam], p`n\ la data
de 10. 02. 1885 (cu `ntreruperi `n aprilie [i decembrie
1882, aprilie [i iulie-octombrie 1883, octombrie-decembrie 1884 [i ianuarie 1885), la fel ca Societatea Literar\ [i
{tiin]ific\ omonim\, a luat na[tere din ini]iativa unui grup
de intelectuali precum: dr. D. Cantimir, I. Negre, Vict. Dogariu, L.
Radu [i V. C. Bu]ureanu ce au alc\tuit primul Comitet de redac]ie
c\ruia, de la nr. 2, i s-a al\turat Calistrat Hoga[, ce a publicat versuri,
articole de critic\ [i `nsemn\ri de c\l\torie. Au mai colaborat Gr. N.
Lazu, G. I. Lazariu, I. P. E[anu, Gh. Boteanu, T. I. Criv\], V. D.
Costinescu [i A. Dimitrescu, Gr. I. Alexandrescu [. a. ~n primul num\r
al revistei, pe p. 1, pe care o reproducem al\turat, se poate citi: Unul
din cele mai `nt`i scopuri ale Societ\]ii Asachi a fost [i acela de a
da la lumin\, prin publicarea unei reviste [tiin]ifice literare, lucr\rile ei
() voim `ns\ a servi societatea din care facem parte cu cuno[tin]ele
noastre; voim ca [i `n provincie s\ form\m un cerc, care s\-[i deie
pu]in\ osteneal\ la lucru pe calea [tiin]ific\ literar\. Din paginile
revistei se poate constata c\ societatea [i revista de la Piatra-Neam]
aveau ca obiective r\sp`ndirea cuno[tin]elor [tiin]ifice `n r`ndul tineretului, studierea urmelor arheologice, tradi]iile folclorice [i etnografice,
monumentele de arhitectur\, bog\]iile naturale etc.
~n decembrie 1991, la 110 ani de la ie[irea primului num\r, a
ap\rut seria a II-a a Revistei Asachi, din ini]iativa unui grup de intelectuali, condus de prof. Gheorghe Bunghez, la acea vreme director
al S. A. Bibliopolis-Petrodava, care a grupat, `n comitetul director, pe
intelectualii: Aurica Ropcean, Ion Alistar, iar `n colegiul redac]ional pe:
Marcel Dr\gotescu redactor coordonator, Constantin Cucu secretar de redac]ie. Pe parcurs, acestora li s-au adugat, `n diferite
perioade: Ion B\ra, Paul Findrihan, Leonard Rotaru, Adrian-{erban
Dobrin, Emilian-Mihai Manca[, Nicolae Popa, Constantin Prangati [i
Lucian Strochi, Ioan Amironoaei, Constantin-Horia Alupului-Rus,
Viorel Cr\ciun, Monica Cristea, Mihai Stere Derdena, Gheorghe
}ig\u [. a., grafica fiind semnat\ de Cristian Petrescu. De la primul

Constantin TOM{A
(Continuaare `n pag. 7)

HRISTOS
A ~NVIAT!

CENTENAR

Emil Cioran

8 aprilie 1911 - R\[inari - 26 aprilie 1995 - Paris

Emil Cioran are dreptul s\ vorbeasc\ despre disperare, c\ci a

`nt`lnit lumile `mp\cate ale g`ndului.
Are dreptul s\ vorbeasc\ despre
barbarie, pentru c\ s-a supus disciplinelor [i muncii. Are `ns\ mai ales
dreptul s\ vorbeasc\ `mpotriva
c\r]ilor [i a cumin]eniei lor, pentru c\
[i-a dat c`]iva ani de tinere]e spre a
tr\i numai printre c\r]i [i numai printre lucruri cumin]i.
Constantin NOICA

Scurt\ confesiune

-am poft\ s\ scriu

dec`t `ntr-o stare
exploziv\, c`nd m\
cuprinde febra sau
`ncr`ncenarea, c`nd
stupoarea mi se
preschimb\-n frenezie, `ntr-un climat
de r\fuial\ `n care
invectivele ]in loc de
palme [i lovituri. De
obicei `ncepe a[a:
un fream\t u[or care treptat se
`nte]e[te, ca dup\ o insult\ pe
care-ai `ncasat-o f\r\ s\
r\spunzi.Exprimarea e totuna
cu o ripost\ am`nat\ sau cu o
agresiune l\sat\ pentru mai
t`rziu: scriu ca s\ nu trec la
fapte, scriu ca s\ evit o criz\.
Exprimarea `nseamn\ u[urare,
revan[\ indirect\ a celui ce nu
poate mistui o umilin]\ [i care
se revolt\ `n vorbe contra
semenilor [i contra lui `nsu[i.
Indignarea nu e at`t o pornire
moral\, c`t literar\: ea este chiar
resortul inspira]iei. ~n]elepciunea? - dimpotriv\: `n]eleptul din
noi ne sleie[te orice av`nt, el este
sabotorul care ne dezumfl\ [i
paralizeaz\, cel care st\ cu ochii
pe nebunul din noi, pentru a-l
potoli [i compromite, pentru a-l
dezonora. Inspira]ia? - Un brusc
dezechilibru, o nespus\ voluptate de a te afirma ori nimic. N-am
scris nici m\car un r`nd la temperatura mea normal\.
A scrie este o provocare, o
perspectiv\ ce falsific\ `n avantajul nostru realitatea, a[ez`ndune mai presus de ceea ce este
[i de ceea ce ni se pare a fi. A-l
concura pe Dumnezeu, ba chiar
a-l `ntrece, doar prin puterea limbajului - iat\ performan]a scriitorului, specimen ambiguu,

sf`[iat [i vanitos, care, smuls din

condi]ia lui natural\, s-a dedat
unui splendid delir, mereu
derutant, odios uneori. Nimic nu
e mai jalnic dec`t cuv`ntul, [i
totu[i doar prin el ajungi la acele
senza]ii de fericire, la jubila]ia
ultim\ `n care e[ti cu des\v`r[ire
singur, eliberat de orice sentiment de ap\sare. Absolutul
atins prin cuv`nt, prin `nsu[i simbolul fragilit\]ii! ~l po]i de asemeni atinge, ciudat, prin ironie,
cu condi]ia ca aceasta,
duc`ndu-[i p`n\ la cap\t opera
de demolare, s\-]i dea cutremurarea unui zeu de-a-ndoaselea.
Cuvintele ca agen]i ai unui
extaz r\sturnat... Tot ce este cuadev\rat intens ]ine de paradis
[i de infern, cu diferen]a c\ pe
primul putem doar s\-l intuim, `n
vreme ce pe-al doilea ni-e dat
s\-l percepem, mai mult chiar,
s\-l sim]im. Exist\ apoi un
avantaj mai remarcabil `nc\, [i
care este monopolul scriitorului:
prin scris se descotorose[te de
primejdiile ce-l pasc. F\r\ darul
de-a m`zg\li h`rtia, m\-ntreb ce
s-ar fi `nt`mplat cu mine. A scrie
`nseamn\ a sc\pa de remu[c\ri
[i de resentimente, `nseamn\
a-]i vomita secretele. Scriitorul e
un nebun ce folose[te `n scopuri curative aceste fic]iuni care
s`nt cuvintele. C`te angoase,
c`te crize sinistre n-am dep\[it
gra]ie acestor leacuri imateriale!
Scrisul este un viciu de care
te po]i leh\me]i. Adev\rul este
c\ scriu din ce `n ce mai pu]in [i
voi sf`r[i, desigur, prin a nu mai
scrie deloc, prin a nu mai g\si
nici un farmec acestei lupte cu
ceilal]i [i cu mine `nsumi.

Emil CIORAN
(Exerci]ii de admira]ie)

Dumnezeu s\ binecuv`nteze profesorii

Interviu cu preot
profesor Cojan Dan
Ovidiu, directorul
Seminarului
Teologic Liceal
Ortodox Sfin]ii
~mp\ra]i Constantin
[i Elena din Piatra
Neam]

- Ce nout\]i ne
comunica]i cu privire la statutul
Seminarului Teologic pe care-l
p\stori]i, pentru anul [colar viitor?
Preot Cojan Dan Ovidiu: - Ca

[i p`n\ `n acest an [colar, [i pentru cel 2011-2012, unitatea noastr\ de `nv\]\m`nt teologic va avea
statutul de unitate de `nv\]\m`nt
`nscris\ `n re]eaua Inspectoratului {colar Jude]ean Neam],
bucur`ndu-se de personalitatea
juridic\ ob]inut\ prin O.M.E.C. nr.
3994/24.06.2002. C`t prive[te
cifra de [colarizare pentru clasa a
IX-a, Consiliul de administra]ie a
propus un num\r de 30 locuri, `n
conformitate cu O.M.E.C.T.S. nr.
5618/11.11.2010
- {tim c\ `ncadrarea cu personal didactic ,,mirean, pentru
obiectele de cultur\ general\, are

la liceul dumneavoastr\ un specific aparte, c\ e nevoie de

binecuv`ntarea Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei...
C.O.: - Statutul cadrelor
didactice laice din [colile de
teologie este reglementat tot
printr-un Ordin al Ministerului
Educa]iei, `n sensul c\ trebuie s\
se solicite avizul (binecuv`ntarea)
cultului, pe baza unei recomand\ri prealabile din partea
preotului de a c\rui parohie
apar]ine solicitantul, recomandare care s\ fac\ dovada
calit\]ilor moral-religioase. ~n
leg\tur\ cu disciplinele de cultur\

general\ pe care ace[ti profesori

le predau, poate fi spus faptul c\
ponderea lor este `n propor]ie de
60% din planul de `nv\]\m`nt, iar
necesitatea pred\rii `n cadrul procesului educativ este deosebit de
important\, at`ta timp c`t Seminarele au statutul de licee ca [i
celelalte, doar c\ s`nt cu profil
voca]ional. De aceea, absolvirea
lor se face prin examen de
bacalaureat, unitar cu celelalte
licee.

A consemnat
Dumitri]a VASILCA
(Continuaare `n pag. 7)

ULTIMA OR| LA ROMAN

Roman Vod\, ECO...
a pu]in\ vreme dup\
lansarea `n programul
ECO-{COALA, Colegiul Na]ional Roman Vod\ o ]ine tot
`ntr-un [ir de ac]iuni
menite s\ ofere elevilor oportunitatea de
a investiga, de a
identifica probleme
de mediu [i de a lua
decizii, con[tientiz`nd,
astfel, faptul c\ natura reprezint\ o surs\ incontestabil\ de s\n\tate [i frumuse]e. ~n
acest context, luna martie a fost
plin\ de activit\]i specifice, tenta
ECO a acestora av`nd, peste
toate, scopul de a-i sensibiliza pe
cei din jur, de la romanvodi[ti [i
p`n\ la membrii comunit\]ii locale,
asupra problemele de mediu existente la aceast\ or\ - probleme
care, din p\cate, nu au grani]e [i
care necesit\ solu]ii urgente de
rezolvare.
Din calendarul lui M\r]i[or se
pot remarca ac]iunile scoase la
ramp\ cu ocazia unei expozi]ii de
ecom\r]i[oare, protagoni[ti fiind
elevii clasei a V-a B de la Colegiul
Na]ional Roman Vod\, sub
`ndrumarea dirigintelui lor, prof.
Beatrice L\pu[neanu, care au
realizat m\r]i[oare din materiale
reciclabile, acela[i grup de elevi
sub `ndrumarea aceleia[i profesoare fiind [i vedeta de la ECOfashion, ac]iune `n cadrul c\reia
copiii au organizat o parad\ a

modei cu costume realizate din

materiale reciclabile.
Pe aceea[i agend\ se `nscrie
[i ac]iunea sub genericul S\
iubim [i s\ ocrotim mediul `nconjur\tor la care [i-au dat concursul
liceenii Teodora Ancu]a, Bianca
B\l\i]\, Andra Dobjenschi, Ana
Maria Dominte, Viviana Slabu [i
Dana T\taru care, sub `ndrumarea prof. Aurica Enescu au
dedicat aceast\ ac]iune Zilei
P\m`ntului, parteneri fiindu-le
colegii lor de la gimnaziu, respectiv cei care `nva]\ `n clasele a II-a
[i a III-a la Roman Vod\. Iar cum
Planeta P\m`nt f\r\ ap\ nu poate
fi nicicum de imaginat, nici liceenii
din clasa a XI-a A nu s-au l\sat
a[tepta]i, ace[tia punct`nd `n
calendarul acestui [ir de ac]iuni o
manifestare dedicat\ Zilei mondiale a apei, sub `ndrumarea profesorilor Cristina Gheorghi]\ [i
Agl\i]a Bonta[. ~n urma concursului dedicat elementului vital al
planetei c`[tig\tori s-au dovedit
echipajul clasei a IX-a I, urmat de
cel de la a IX-a A, respectiv concuren]ii clasei a IX-a H, `ns\, dincolo de premii [i de diplome, to]i
cei implica]i `n toate aceste activit\]i de la Roman Vod\ au
c`[tigat prin faptul c\, astfel, contribuie din plin la sensibilizarea
tuturor privind problemele ecologice cu care ne confrunt\m cu
to]ii...

Chimia, aurul [i roma[canii

m parafrazat `n titlu
numele unui celebru film romnesc
pentru a sublinia
performan]ele deosebite ob]inute de
elevii din zona
Romanului la faza
na]ional\ a olimpiadei de chimie,
care s-au `ntors
acas\ cu men]iuni
[i premii ca niciodat\.
Performerele cele mai
galonate ale edi]iei 2011 au
fost Mara Ie[anu, de la
Colegiul Na]ional "RomanVod\", [i Mihaela }\rn\, de la
Liceul
Teoretic
"Vasile
Alecsandri" din S\b\oani,
ambele calificate `n vederea
selec]ion\rii pentru lotul l\rgit
al Romniei pentru olimpiada
interna]ional\ de chimie. De
aici s-a n\scut [i o rivalitate
frumoas\ `ntre [coala etalon a
`nv\]\m`ntului liceal roma[can
[i liceul cu nume de poet din
S\b\oani care, dup\ ce au
f\cut lumea din toat\ ]ara s\
vorbeasc\ despre premian]i [i
despre dasc\lii care i-au
preg\tit, au lovit din nou la
concursuri deloc de neglijat,

at`t la nivel regional, c`t [i la

nivel na]ional.

O rivalitate
aduc\toare de
performan]e
Nume de-acum respectate
`n concursurile dedicate acestei discipline s-au remarcat la
faza na]ional\ a celei de-a VIIa edi]ii a concursului
ChimXpert, to]i elevii care au
f\cut parte din lotul jude]ului
Neam] `ntorc`ndu-se acas\ cu
premii. De men]ionat, aici, s`nt
elevii profesoarelor Ani[oara
Sc`rlat [i Mihaela M`rze, de la
Liceul
Teoretic
"Vasile
Alecsandri" S\b\oani, care au
ob]inut premiul I, respectiv
Otilia Ciobanu (clasa a VIII-a),
Victor Robu (clasa a IX-a) [i
Mihaela }\rn\ (clasa a X-a),
apoi un premiu II ob]inut de
Andrei Cobzaru (clasa a VIII),
tot din S\b\oani, Victor Robu
[i Mihaela }\rn\ ob]in`nd aici
[i premii de excelen]\. Din
tab\ra romanvodi[tilor a punctat la ChimXpert Bianca
Dombici (clasa a X-a, prof.

len]\ pentru punctajul maxim

reu[it `n `ntrecerea elevilor de
clasa a X-a la la cea de-a treia
edi]ie a concursului Magda
Petrovanu, organizat de
Facultatea de Chimie din
cadrul
Universit\]ii
Alexandru Ioan Cuza
din Ia[i, acolo unde
nem]enii au reu[it s\
aduc\ acas\ nu mai
pu]in de 9 premii I, 28
premii II, 20 de premii III
[i 41 men]iuni, fiind
devansa]i doar de elevii
jude]ului gazd\. {i de
aceast\ dat\ romanvodi[tii, al\turi de rivalii
lor de la Liceul Teoretic
"Vasile
Alecsandri"
S\b\oani, au ]inut capul
de afi[ al festivit\]ilor de
premiere, performan]ele
ob]inute fiind cu at`t mai
MARA IE{ANU abonata
valoroase cu c`t la edi]ia
concursurilor de chimie
din acest an a concursului Magda Petrovanu
olimpiada interna]ional\ de
au fost `nscri[i `n concurs
chimie.
N-a trecut `ns\ mult p`n\ 1.333 de elevi, reprezent`nd
c`nd galonata romanvodist\ jude]ele Bac\u, Boto[ani,
a b\tut tot ce i-a ie[it `n cale, Covasna, D`mbovi]a, Gala]i,
ob]in`nd un Premiu de exce- Ia[i, Suceava, Vaslui, Vrancea
[i Neam].

Cangurul din raft...

\lina P\l\ncianu, elev\ la

Colegiul Na]ional Roman
Vod\, nu este un copil de
bani gata, ba, spre deosebire
de ]`ncii mofturo[i de la [coala
unde `nva]\, mai este
[i tare timid\, fapt ce,
la prima vedere, ai
spune c\ ar putea-o
`ncurca la o adic\.
Doar c\, dincolo de
aceste dezavantaje,
z`na cu nume de floare
prim\v\ratec\ vine s\ infirme
mitul despre copiii care nu mai
citesc `n ziua de ast\zi, M\lina
dovedindu-se, recent, cea mai
bun\ dintre ]`ncii de o seam\ cu
ea, prin locul `nt`i ob]inut `n finala
concursului "Pove[tile Cangurului" care a avut loc la Liceul
Bilingv Miguel de Cervantes din
Bucure[ti, final\ care, a reunit cei mai
buni elevi din clasele V-XII din toat\ ]ara.

Aurica Enescu) care a ob]inut

premiul III `n condi]iile `n care
marea favorit\, Mara Ie[anu
(profesor Crengu]a Radu), a
lipsit motivat fiind `n preg\tire
cu lotul na]ional pentru

}in s\ adaug faptul c\ M\lina i-a surclasat pe ceilal]i concuren]i ob]in`nd

punctajul maxim dup\ un concurs deloc
u[or `n cadrul c\ruia a trebuit s\
r\spund\, `n doar 60 de minute, la 40 de

`ntreb\ri (din 50 propuse) formulate pe

baza unui text literar la prima vedere, de
aproximativ 20 de pagini. Dup\ o astfel

de izb`nd\, `n bunul ei sim] [i cu timiditatea care o face chiar s\ ro[easc\ atunci c`nd vorbe[te despre Pove[tile
Cangurului, micu]a romanvodist\ spune
doar c\ cite[te mult, c\ merge la bibliotec\ unde se simte cel mai bine, iar, `n
loc de `ncheiere, nu uit\ s\ spun\ c\ f\r\
Paul Alexandru, proful ei de limba
romn\ care i-a fost sponsor pentru
finala de la Bucure[ti, truda ei sf`r[ea, cel
pu]in deocamdat\, prin a fi o munc\ doar
plin\ de speran]\ [i de bucuria lecturii.
Pentru aceasta, pentru toate
pove[tile ei de izb`nd\, M\linaa
P\l\ncciaanu va pleca `n vacan]a de var\
`ntr-o tab\r\ de o s\pt\m`n\ `ntr-o ]ar\
european\ [i dac\ stau s\ m\ g`ndesc c`t
a costat-o aceast\ recompens\ mai, mai
c\-mi vine s\ m\ revolt c`nd [tiu cum
clonele celebrului domn Goe, h\l\duiesc prin lumea `ntreag\, dup\ care sentorc acas\ cel mai adesea s\raci de
pove[tile pe care niciodat\ nu-s `n stare
s\ le poarte cu ei

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
n buna tradi]ie cu
care ne-au obi[nuit
`n ultimii ani, elevii
de la Colegiul
Tehnic Danubiana
Roman au reu[it [i
`n 2011 s\ onoreze
blazonul acestei
[coli unice ca profil
`n zona Romanului.
Elevii care au
demonstrat la etapa jude]ean\
a olimpiadelor [colare din
acest an c\ meseria este
br\]ar\ de aur [i c\ reu[itele
lor s`nt la fel de valoroase chiar
dac\ disciplinele de concurs
presupun abilit\]i care nu se
cer nici la matematic\ [i nici la
filozofie s`nt: Otiliaa Valentinaa
Opreaa , meseria de osp\tar
(chelner) v`nz\tor, Simonaa
Crisstinaa Av\d\ni , textile
piel\rie, Iuliaanaa Mihocc, brutaripatiseri, [i C\t\linaa Ciobaanu,

Pag. 2

Performan]a, precum o br\]ar\ de aur

tehnicieni industria alimentar\,
ultima fiind [i veterana grupului de olimpici de la Colegiul
Tehnic "Danubiana"
Dincolo de talentul si de
dorin]a elevilor de a p\stra la

Iuliana MIHOC

un nivel respectabil [tacheta

performan]elor de la aceast\
institu]ie etalon, rezultatele
remarcabile ob]inute aici se
datoreaz\ `n mare parte unui
colectiv de cadre didactice dornice mereu s\-[i
vad\ ucenicii pe
podium, `n frunte
cu
directorul
prof.
unit\]ii,
Crisstinaa Av\d\ni.
Dintre cei care au
f\cut posibile performan]ele ultimilor ani pot fi cita]i
[i prof. Lumini]aa
Paandeleaa , prof.
Tudori]aa Scor]aanu,
Mintenicca Butnaaru
maaisstru insstrucc-

tor, professoaaraa L\m`i]aa Iliesscu,

Simonaa Aldeaa , maistru,
L\ccr\mioaaraa Cosstaache, profesorii Anaa H\issan,, Mariaanaa
Vaacaru,, Danielaa Cobuz [i
Genovevaa Bordeiaanu , lista
put`nd continua cu alte nume
precum Evaa Netedu,, Doinaa
Ungureaanu sau Maarccelaa
Homicceaanu.
De remarcat este faptul c\
`nafara celor patru fete de aur
care reprezint\ `n acest an
jude]ul Neam] la olimpiada pe
]ar\, la aceste profile, de la
Colegiul Tehnic "Danubiana"
au mai ob]inut premii la concursul jude]ean Iaacob Alexaandraa, locul III la electronic\ [i
automatiz\ri, Draago[ M`r] ,
locul II, C\t\lin Moro[aanu ,

APOSTOLUL

locul III, [i Ionelaa Balint ,

men]iune la industrie textil\ [i

Lungoaaiaa, Maariaanaa Simon [i

Andreeaa Gabrielaa Scripccariu,
locul III, Anaa Mariaa Andrei,
respectiv Daanielaa D`ssc\, care
au ob]inut men]iuni la profilul

Otilia Valentina OPREA

piel\rie, Petronelaa Mihaaelaa
Timofte, loc II, Oaanaa Mariaa

industrie alimentar\.
Pagin\ realizat\ de
A. OPRI{

aprilie 2011

{COALA NEM}EAN|, LA ZI
Made for Europe
ste numele concursului na]ional
g\zduit, `n premier\, anul acesta,
de Piatra Neam]. Meritul nostru
de a fi gazd\ se datoreaz\ competi]iei anterioare, unde elevii din
Neam] au ob]inut locul 1 pe ]ar\.
Regula e simpl\: cine
e pe primul loc devine
gazd\ `n urm\torul
an. Ne bucur\m c\ [i
anul acesta elevii din
Neam] au prezentat
lucr\ri
valoroase.
Acum avem 9 lucr\ri selectate,
pe l`ng\ alte 92 de lucr\ri, a tot
at`tor elevi din ]ar\. Sper\m s\
avem rezultate bune. Dup\
preg\tirile de la Grupul [colar
Economic, lucr\rile venite, va fi
un concurs puternic. Trofeul are
o simbolistic\ aparte. E o
ramur\, un cop\cel care a prins
r\d\cini `n proiectele de la
Neam]. An de an, mai multe [coli din jude]
acceseaz\ proiecte. Comisia na]ional\ e format\ din 30 de inspectori, fiind condus\ de
directorul MECTS - Liliana Preoteasa", ne-a
precizat Maria Ghini]\, inspector de specialitate.

Salarii decente...
doar prin proiecte
3400 de lei lunar vor primi urm\torii profesori nem]eni, care au fost selecta]i `n
cadrul unui proiect european: Maria
Ficlenescu (Colegiul Tehnic Piatra-Neam]),
Maria Iosub (Colegiul Na]ional "{tefan cel
Mare" T`rgu-Neam]), Anca Loredana
Leoreanu ({coala nr. 5 Roman), Petru]a
Lostun (Colegiul Na]ional "Calistrat Hoga["
Piatra-Neam], Camelia Ne]a (inspector
[colar), Ciprian Ne]a ({coala nr. 2 PiatraNeam]), Adriana Petrovici (Grupul {colar
"Vasile Sav" Roman), Valeric\ Sandovici
(Colegiul Na]ional "Petru Rare[" PiatraNeam], Costache Stafie ({coala Brusturi).
Dup\ cum precizam [i `n num\rul trecut

al publica]iei noastre, cei nou\ profesori vor

fi instrui]i conform programelor elaborate de
echipa [tiin]ific\ format\ din exper]i ai
Universit\]ii "Andrei {aguna". ~n etapa
urm\toare, ei vor deveni, la r`ndul lor, formatori, instruind profesorii de matematic\ [i de
[tiin]e economice din jude]. To]i profesorii
instrui]i vor primi atestate de formare continu\, acreditate de Ministerul Educa]iei,

s`nt incomplete. Ca viabilitate, dou\ dintre

posturile incomplete s`nt pentru patru ani,
cinci posturi pot fi men]inute trei ani, 26 posturi - doi ani, restul de 683 fiind doar pentru
un an.
494 dintre posturile vacante s`nt `n
mediul rural (dintre care 40 s`nt titularizabile), iar 286 `n mediul urban (dintre care
24 titularizabile).

Bani de la CJ
pentru ISJ

Cercet\rii, Tineretului [i Sportului, purt\toare a 50 de credite profesionale transferabile.

Lege de nota 10?

Inspectoratul {colar Jude]ean Neam] a
organizat joi, 7 aprilie, o conferin]\-dezbatere av`nd ca tem\ prevederile Legii
Educa]iei, ale metodologiilor [i regulamentelor elaborate `ntru aplicarea Legii
Educa]iei.
~ntrunirea este parte integrant\ a proiectului "Tu faci legea de nota 10 (zece)",
demarat de Ministerul Educa]iei `n luna martie. Campania Tu faci legea de nota 10
(zece)" a fost lansat\ de Ministerul
Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [i Sportului
`n scopul aplic\rii mai eficiente a prevederilor Legii Educa]iei Na]ionale (care a intrat
`n vigoare `n luna februarie a acestui an) [i
se adreseaz\ profesorilor din unit\]ile de
`nv\]\m`nt preuniversitar, elevilor, p\rin]ilor
acestora [i oric\rui poten]ial beneficiar.
Campania vizeaz\ diseminarea [i discutarea metodologiilor elaborate de MECTS,
`mpreun\ cu cadrele didactice
din ]ar\ `n vederea aplic\rii
prevederilor Legii Educa]iei
Na]ionale.

A `nceput
mi[carea de
personal
Dintre cele 780 de posturi
sau catedre anun]ate ca
vacante `ncep`nd cu 1 septembrie 2011, 64 s`nt titularizabile
([i implicit complete [i cu o viabilitate de cel pu]in patru ani).
Num\rul posturilor netitularizabile este de 716. Dintre acestea, 242 s`nt complete, iar 474

Consiliul Jude]ean a aprobat o colaborare cu Inspectoratul [colar Jude]ean

Neam], `n vederea organiz\rii mai multor
ac]iuni de interes public jude]ean, finan]ate
cu suma de 85.000 lei din bugetul jude]ean.
Ca amploare, cel mai mare eveniment este
concursul interna]ional al forma]iilor folclorice ale elevilor "C`nt\ Bucium pe
Ceahl\u", edi]ia a II-a, care se va desf\[ura
`n perioada 13 - 15 mai. Apoi s`nt etapele
na]ionale ale olimpiadelor [colare de informatic\ - gimnaziu [i liceu, ce se desf\[oar\
`n perioada 15 - 23 aprilie; etapa
interna]ional\ a Olimpiadei de limba [i literatura romn\, care se va desf\[ura `n perioada 27 mai - 3 iunie. Contribu]ia Consiliului
Jude]ean, pentru fiecare `n parte, va fi de
50.000 lei, 30.000 lei, respectiv 5.000 lei.

Dialog despre educa]ie

Domnule profesor
Gheorghe Amaicei,
mai zilele trecute a]i
participat la o dezbatere pe problemele
[colii, mai exact a
legii `nv\]\m`ntului,
sub patronajul ISJ
Neam]. V-a[ `ntreba,
mai `nt`i, `n calitatea
dumneavoastr\ de
conduc\tor al Asocia]iei ~nv\]\torilor
din jude]ul Neam], cum vi s-a
p\rut activitatea la care a]i participat, problematica abordat\?
- Desigur, fiecare dezbatere
pe problemele [colii, ca [i cea la
care am participat, prezint\
interes pentru oamenii [colii [i
de aceea am [i fost prezent la
aceast\ activitate. Legea `nv\]\m`ntului comport\ oric`nd interes [i discu]ii, mai ales acum,
c`nd vorbim de aproape dou\

Locuri la gr\dini]e
Vor fi suplimentate locurile `n gr\dini]e,
garanteaz\ conducerea inspectoratului
[colar, care asigur\ p\rin]ii c\ to]i micu]ii vor
avea locuri `n `nv\]\m`ntul pre[colar
nem]ean: Nu exist\ situa]ii `n care copiii s\
nu frecventeze gr\dini]ele. S`nt situa]ii `n
care se solicit\ o anumit\ unitate, sau o anumit\ doamn\ educatoare, `ns\ tuturor copiilor li se ofer\ posibilitatea de a merge la
gr\dini]\, prin suplimentarea - decizie a
Consiliului de Administra]ie - num\rului de
locuri `n gr\dini]e", a declarat Lumini]a
V`rlan, inspector [colar general.

Cereri multe
pentru clasa I
Cele mai multe clase I, [i `n egal\
m\sur\ solicit\ri de `nscriere, s`nt la [colile
nr. 2 [i nr. 5 Piatra-Neam]. S`nt multe [coli
cu cereri peste limit\, un exemplu fiind
[coala 8, unde s`nt 25 de locuri [i 40 de
cereri. Potrivit Regulamentului de organizare
[i func]ionare a unit\]ilor de `nv\]\m`nt preuniversitar, articolul 10, "[colile au obliga]ia
`nscrierii cu prioritate a copiilor care locuiesc
`n aria de cuprindere a [colii. ~n limita
locurilor r\mase libere, pot fi `nscri[i [i
ceilal]i solicitan]i". Acela[i regulament
impune [colilor s\ afi[eze, la loc vizibil,
arondarea str\zilor la respectiva unitate [i
num\rul de locuri disponibile.

M. GHEGHICI

decenii de o reform\ a `nv\]\m`ntului. De reforme nu

ducem lips\ de o bucat\ de
vreme `ncoace, numai c\ mie mi
se pare c\ problema fundamental\ a [colii este cea a educa]iei,
abandonat\ total dupa 1989, ba
chiar scoas\ `n afara [colii,
l\sat\ la p\rerea oricui. Aceast\
problem\ a educa]iei este nodul
gordian al `nv\]\m`ntului. F\r\
educa]ie nu exist\ [coal\, nu se
poate `nv\]a carte.
De ani buni, an de an, au
survenit modific\ri `n programele [i regulamentele [colare, `n structura [i organizarea
anului [colar, a examenelor de
admitrere [i absolvire pe diferite
cicluri de `nv\]\m`nt, unele chiar
pe parcursul anului de `nv\-

]\m`nt. Consecin]ele s-au v\zut.

An de an, rezultatele elevilor s`nt
mai slabe, num\rul de ne[colariza]i [i de abandon [colar e din
ce `n ce mai mare, se constat\ o
lips\ de cadre calificate bine
preg\tite, generat\ [i de migra]ia peste hotare a celor mai
bune cadre, sc\derea valorii
`nv\]\m`ntului superior prin infla]ia numeric\, fenomene cu
grave consecin]e pentru `nv\]\m`ntul nostru.
- Au constituit [i aceste
probleme obiective de dezbatere, al\turi de legea `nv\]\m`ntului [i regulamentele de
aplicare?
- Din p\cate, nu. Problemele
dezb\tute s-au fixat mai ales pe
unele articole de lege [i alunec\m spre condi]iile mizere de
salarizare pentru `nv\]\m`nt, de
`nc\lcare flagrant\ [i abuziv\ a
legii salariz\rii [i chiar a drepturilor ob]inute prin hot\r`ri
definitive ale Cur]ii Supreme.
Problemele de baz\ nu `[i
g\seau loc `n ansamblul dezbaterilor, acestea fiind sterile, la
nivel teoretic [i declarativ cu
tent\ populist\. ~n condi]iile `n
care factorii de putere, Guvernul
[i Parlamentul, nu vor opri cu
adev\rat imixtiunile politicului `n
[coli, nu vor pune cap\t schimb\rilor abuzive [i nu vor repune
statutul cadrelor didactice `n
drepturi - bazat pe o finan]are
real\ [i o dotare a [colilor `n
func]ie de cerin]ele la nivel european - orice dezbatere [i
demers `nseamn\ o agravare a
st\rilor cronice existente, [i
accentuarea st\rii de lehamite [i
de dezn\dejde a dasc\lilor.
Iat\ de ce [i Asocia]ia ~nv\]\torilor `[i propune s\ organizeze, pe probleme, dezbateri
reale `n [coli, dar s\ atrag\ [i
antrenarea p\rin]ilor [i a altor
institu]ii `n solu]ionarea real\ [i
pozitiv\ a problemelor [colii.
- Domnule profesor, consider\m c\ am reu[it s\ deschidem un dialog pentru to]i colegii
no[tri, pe care s\ `l continu\m
sistematic, `n numerele viitoare.
Solicit\m interven]ii pe orice fel
de probleme [i solu]ii, pentru a
mi[ca [i sensibiliza [i factorii de
decizie [i putere, pentru o abordare real\ [i adev\rat\ a problemelor din `nv\]\m`nt.
{tefan CORNEANU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
esf\[urat `n luna martie,
bilan]ul activit\]ilor a eviden]iat
principalele realiz\ri ale
Asocia]iei `n anul trecut. S-au
efectuat lucr\ri de repara]ii,
`ntre]inere, cur\]enie, igienizare, extindere [i modernizare, dormitoare, birouri,
holuri, garaj, club, curte,
teras\, instala]ii etc. `nc`t
`ntregul imobil are o `nf\]i[are
pl\cut\ [i corespunde activit\]ilor organizate. S-au f\cut [i
unele dot\ri cu mobilier, jaluzele, mijloace
audio-vizuale, c\r]i, publica]ii etc.
Toate aceste `mbun\t\]iri s-au realizat fie din fonduri proprii circa 300 milioane de lei fie prin contribu]ia unor
chiria[i, care au f\cut investi]ii pentru utilizarea spa]iilor `nchiriate, valoarea acestora fiind compensat\ prin diminuarea
lunar\ a chiriilor. O aten]ie mai mare s-a
acordat cre[terii fondului de c\r]i [i reinventarierii dona]iilor [i achizi]iilor f\cute pe
parcurs. Au fost organizate unele activit\]i
de amploare [i s-a realizat o colaborare
sistematic\ [i legalizat\ cu asocia]ia
pedagogilor din Nisiporeni, Republica
Moldova. O delega]ie reunit\ a jude]ului

aprilie 2011

Asocia]ia `nv\]\torilor, la zi de bilan]

Neam], cu cea din raionul Nisiporeni, a
participat la congresele AGIRO de la
Bucure[ti (2009) [i Constan]a
(2010).
S-au organizat Ziua `nv\]\torului
pe 30 iunie, dar [i alte activit\]i cultural-artistice [i recreative, cu prilejul
zilelor de 8 martie, 24 ianuarie [i ale
altor evenimente na]ionale. De
asemenea, s-a acordat aten]ia
cuvenit\ unor momente solemne
generate de decesul unor colegi din
`nv\]\m`nt, de real\ valoare [i
prestan]\: `nv\]\tor B`rjoveanu
Romic\, prof. Ursache D\nu], prof.
Uliciuc Mihail, prof. Michiu
Constantin, prof. Timofte Mihai, prof.
Bl\ju] Ionel etc.
Unii membri ai asocia]iei noastre
s-au implicat direct, material [i spiritual, organiz`nd pelerinaje, pomeniri
[i dona]ii `n bani, haine, alimente,
lenjerii, juc\rii, electrocasnice `n
unele zone defavorizate din Moldova
(Valea Plopului, Dorohoi, Pom`rla [i
D`rste din Boto[ani) sau excursii

pentru vizitarea monumentelor religioase,

de una-dou\ zile pe traseele: Poiana

Teiului- T`rgu Mure[ - Aiud Alba Iulia [i

Lacu Ro[u Petru Vod\, P`ngara]i
F\lticeni Ia[i Vl\diceni
Agafton Dragomirna. Men]ion\m
c\ `n organizarea unor activit\]i am
fost sprijini]i [i de Consiliul
Jude]ean, Inspectoratul {colar,
pentru care - [i pe aceast\ cale le
aducem mul]umiri.
~n vacan]a de var\ vom organiza o excursie [i totodat\ o vizit\ de
prietenie la fra]ii no[tri de peste
Prut, din Nisiporeni, prilej cu care
vom `nzestra cu carte romneasc\
unele biblioteci [colare din aceast\
zon\. Vor mai avea loc prezent\ri
pe teme de istorie, cultur\ [i literatur\ romn\.
Am re]inut, din interven]iile
colegilor no[tri, urm\toarele propuneri [i sugestii:
-Atragerea [i implicarea elevilor de la Colegiul pedagogic
Gheorghe Asachi `n activitatea
Asocia]iei ~nv\]\torilor.

APOSTOLUL

- Cre[terea numeric\ a asocia]iei, mai

ales prin atragerea cadrelor didactice
tinere, active din [coli, printr-o colaborare
[i prezen]\ direct\ a membrilor consiliului
director `n unit\]ile [colare.
- Editarea [i reeditarea unor c\r]i de
valoare ale nem]enilor, dar [i ale altor
colaboratori
-Reglementarea rela]iilor cu AGIRO [i
schimbul de experien]\ cu alte jude]e
- O mai bun\ colaborare cu CCD [i
ISJ, pentru valorificarea [i `mp\rt\[irea
experien]ei didactice, [i mai ales pentru
re`nfiin]area societ\]ilor profesional[tiin]ifice pe specialit\]i ale cadrelor didactice
- Atragerea de sponsori [i colaboratori pentru sprijinirea material\ [i financiar\ a Asocia]iei ~nv\]\torilor. Adres\m,
`n `ncheiere, chemarea de colaborare [i
l\rgire a Asocia]iei `nv\]\torilor, prin
`nscrierea dumneavoastr\, a celor care
s`nte]i direct implica]i `n `nv\]\m`nt sau
vre]i s\ ne sprijini]i [i s\ face]i parte din
asocia]ia noastr\.
Consiliul Director al Asocia]iei
~nv\]\torilor Neam]
{tefan CORNEANU

Pag. 3

PA{I SPRE EUROPA

TURUL EUROPEI...
~NTR-UN ORA{!
n perioada 14 18
martie 2011 s-a derulat la Paris cursul de
formare continu\ pentru cadre didactice
Le Grand Tour en
Europe: Art, Paysage,
Jardins, Crativit,
Innovation.
~n aceast\ activitate de formare au fost
implicate cadre didactice din mai multe ]\ri
europene Bulgaria, Germania,
Italia [i Romnia, fiecare cu o
abordare proprie a actului didactic.
Cunoa[terea altor sisteme de
`nv\]\m`nt constituie un plus pentru fiecare profesor `n parte.
Cursul a putut fi accesat de
c\tre profesorii din toat\ Europa `n
cadrul mobilit\]ilor individuale de
tip Comenius [i Grundvig din
etapa care s-a `ncheiat pe 15 septembrie 2010. Proiectul a fost realizat de Mariella Morbidelli de la
Laboratorio del Cittadino din
Castiglione del Lago Italia [i `[i
propune, pentru abordarea spa]iului european, un complex de
metode bazate pe cercetare-ac]iune-formare. Dimensiunea spa]iului la care se face referire corespunde dimensiunilor actului didactic: abordarea holistic\ se
impune `n ciuda unei specializ\ri
tot mai stricte care se observ\ `n
ultima perioad\.
Programul s-a desf\[urat pe
parcursul a cinci zile; cinci zile
insuficiente pentru cunoa[terea
ora[ului Paris la nivel geografic,
istoric [i cultural. Pe parcursul
turului virtual al Europei `ntr-un singur ora[, participan]ii la curs au
intrat `n contact cu peisaje diferite,
din epoci diferite. Merit\
men]ionat\ expozi]ia deschis\ la
Muzeul de Art\ de la Grand Palais
Natur\ [i ideal: peisajul la

Roma, care ilustreaz\ contribu]ia

pictorilor din secolul al XVII-lea la
elaborarea diferitelor tipuri de
reprezent\ri ale naturii.
Metoda propus\ de lectorii
cursului a fost una dinamic\, ce
poate fi u[or implementat\ `n
cadrul orelor de geografie, biologie
sau istorie. Cunoa[terea orizontului local pleac\ de la cercetarea
problemelor spa]iului vizat, trec`nd
prin ac]iunea propriu-zis\ de
intrare `n contact cu realit\]ile
mediului [i ajung`nd `n final la
scopul procesului didactic: formarea unei atitudini pozitive [i
responsabile fa]\ de mediu [i fa]\
de oameni. Cursul s-a finalizat cu
realizarea unui carnet de c\l\torie
`n care profesorii participan]i au
inclus impresiile adunate pe durata
unei s\pt\m`ni.
Urm\toarea etap\ pentru
depunerea dosarelor de mobilitate
individual\ de tip Comenius [i
Grundvig `n cadrul programului
european Long Life learning a fost
15 aprilie 2011.
Pe tot parcursul mobilit\]ii,
precum [i `nainte ne-am bucurat
de sprijinul ANPCDEFP, care a
r\spuns cu promptitudine solicit\rilor noastre. Cursul s-a finalizat cu certificarea participan]ilor
prin `nm`narea documentului
Europass de mobilitate.
Proiectul a fost finan]at `n
cadrul Programului de ~nv\]are pe
tot Parcursul ~ntregii Vie]i cu sprijinul Comisiei Europene, din fonduri gestionate de ANPCDEFP [i
FSE-POSDRU.
Aceast\ comunicare reflect\
numai punctul de vedere al autorului [i Comisia European\ nu e
responsabil\ pentru evenatuala
utilizare a informa]iilor pe care le
con]ine.

Prof. Ana-M
Maria
AGAPE

Podul Alexandru III

Colegiul Na]ional CALISTRAT HOGA{ reprezentat la

WORKSHOPUL GRUNDTVIG E-SAFETY

n perioada 20-26
martie, a avut loc, `n
Cehia, Ostrava, atelierul Grundtvig, Education of People
Working with Children in the Field of
Media Risk Prevention, organizat de
Asocia]ia Risks of
Internet and Communiccation. Incluse `n Programul de ~nv\]are pe Tot Parcursul Vie]ii, worksshopurile
Grundtvig reunesc grupuri
mici de adul]i din diferite ]\ri
care doresc s\ experimenteze
modalit\]i inovative [i multina]ionale de `nv\]are, care s\
contribuie la dezvoltarea lor
personal\, potrivit nevoilor
acestora, fiind `ncuraja]i s\ `[i
`mp\rt\[easc\ competen]ele
[i cuno[tin]ele `n mod activ cu
ceilal]i participan]i.
Ostrava, locul `n care s-a
desf\[urat workshopul, este
cel de-al treilea ora[ ca popula]ie din Republica Ceh\ [i
Moravia-Silezia [i a districtului
Ostrava-mesto.
Principalul obiectiv al
workshopului Educcation of
People Working with Children
in the Field of Mediaa Rissk
Prevention (E-S
SAFETTY) a
constat `n informarea participan]ilor `n leg\tur\ cu utilizarea `n siguran]\ a internetului, `n vederea prevenirii
riscurilor legate de criminalitatea media comis\ asupra
copiilor. Grupul-]int\ al participan]ilor a fost alc\tuit din:
cadre didactice, psihologi
[colari, ofi]eri de poli]ie, criminali[ti, persoane implicate `n
organiza]ii care lucreaz\ cu
copii `n domeniul prevenirii
criminalit\]ii pe internet.
La acest schimb de experien]\ interna]ional au fost
selecta]i reprezentan]i din:
Anglia, Cipru, Spania, Turcia,
Grecia, Portugalia, Bulgaria,
Estonia, Polonia, Slovacia.
Colegiul Na]ionaal Caaliss -

traat Hogaa[ a fost reprezentat

C\t\linaa T\rcc\de Mihaaelaa-C
oaanu, profesor de limba [i literatura romn\, expert formare
pentru programele Intel Teaach
Insstruire `n soccietaateaa
cunoaa[terii (implic\ predarea
cu ajutorul metodei proiectului
blog, pagin\ wiki etc.),
respectiv, Professorul creaator
de soft educca]ionaal.

e ilegal ca, `n ]ara din care

provine, cineva s\ pretind\ c\
are alt\ identitate pe internet.
De asemenea, a trebuit s\
prezinte cazuri `n care persoane au fost condamnate `n
trecut pentru `nc\lcarea acestei legi. Pe `ntreaga durat\ a
workshopului, Priit Joesaar
(Estonia), operator imagine, a
filmat evenimentele `n vede-

liz\rii sigure a internetului. Pe

23 martie, a fost organizat\ o
vizit\ la {coala General\
Alberta Kucery.
Organizatorii s-au str\duit
s\ ofere [i un program cultural. Astfel, participan]ii au putut
admira panorama ora[ului din
turnul prim\riei [i au fost invita]i la vernisajul expozi]iei
celebrului pictor [i artist decorativ ceh, reprezentant a ceea
ce se nume[te Art nouveau,
Alfonss Mariaa Mucchaa, cunoscut
pentru stilul s\u original de a
reprezenta portrete de femei.
Straadaa Stodolny, strada care
nu doarme niciodat\, foarte
faimoas\ `n Europa pentru
cele peste 80 de baruri, puburi, restaurante deschise p`n\
diminea]a, a fost un alt obiectiv prezentat de organizatori.
Workshopul Educcation of
People Working with Children
in the Field of Mediaa Rissk
Prevention (E-S
SAFETTY) a

Programul workshopului
Educcation of People Working
with Children in the Field of
Mediaa Rissk Prevention a
cuprins conferin]e, training
practic la PC, vizita la o
{coala General\ Alberta
Kucery, simularea unor
jocuri, discu]ii etc. Un alt
obiectiv al atelierului a constat
`n a-i `nv\]a pe participan]i
cum s\ creeze instrumente `n
vederea utiliz\rii sigure a
internetului de c\tre tineri (pliante, benzi desenate etc.).
Limba `n care s-a desf\[urat
workshopul a fost limba
englez\.
Luni, 21 martie, `n prima
parte a zilei, a avut loc
deschiderea oficial\, iar dup\
amiaz\ au fost audiate
prezent\rile preg\tite de speciali[tii selecta]i s\ participe la
workshop. Fiecare participant
a trebuit s\ se documenteze
`n leg\tur\ cu legisla]ia `n
domeniul utiliz\rii internetului
`n ]ara din care provine, dac\

rea realiz\rii unui documentar.

~n cadrul atelierelor
Grundtvig accentul se pune
pe crearea unor oportunit\]i
de `nv\]are ( leaarning by
doing). Participan]ii au audiat
o conferin]\ despre Risscurile
de pe internet Dependen]aa
de internet (Bullying, Pharming, Grooming, Phishing) [i
au creat lucr`nd `n cinci echipe
postere, bro[uri, materiale
informative etc. `n vederea uti-

creat oportunit\]i de `nv\]are

dintre cele mai diverse. Am
avut astfel posibilitatea s\
con[tientiz\m riscurile pe care
le implic\ utilizarea internetului de c\tre copii, tineri [i
adul]i. Dac\ elevii de ast\zi
s`nt considera]i deja digital
natives, adul]ii `ncearc\ s\
recupereze acest handicap.
Prof. C\t\lina
T|RC|OANU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
a unul n\scut la poalele Muntelui Sf`nt al
romnilor, profesorul
Daniel Dieaconu, (n.
la Grin]ie[, Neam]),
a fost [i este preocupat de cunoa[terea
c`tor mai multe informa]ii despre aceast\
parte de ]ar\, de la
cele p\strate [i
oferite de tradi]ia
popular\, la cele consemnate `n
timp de c\rturari de la noi sau
str\ini, [i, nu `n ultimul r`nd, la
documente oferite de cei care
au efectuat cercet\ri [tiin]ifice.
La toate acestea, a ad\ugat
rezultatele propriilor observa]ii.
Afirma]ia aceasta se
impune deoarece autorul la
care ne referim, `n 2006, a `ngrijit [i editat o antologie
Ceahl\ul, muntele legendelor
sau legenda muntelui [i La
poale de Ceahl\u, urmate de:

Pag. 4

MUNTELE CEAHL|U SUBIECT MEREU ACTUAL

Legendele Muntelui Ceahl\ul
(antologie, 2007), studiul
Ceahl\ul. Realitatea unui mit
(2008), `n colab. cu Iulian
S\ndulache, [i el de pe aceste
locuri, Mitologie [i cre[tinism la
Muntele Ceahl\u. Itinerarii spirituale [i turistice (2010) [i
Muntele Ceahl\u `n legende [i
povestiri, carte pentru copii, dar
nu numai (antologie, `n
colab. cu `nv. Mihai Pan]iru, din
Grin]ie[) (2011), toate publicate
sub emblema Ed. Cetatea
Doamnei (director ing. Viorel
Nicolau).
~n r`ndurile de fa]\, ne vom
referi la cartea despre Ceahl\u
(2010): Mitologie [i cre[tinism
la Muntele Ceahl\u. Itinerarii
spirituale [i turistice, ce con]ine
date pre]ioase pentru un eventual turist, precum [i informa]ii

istorice, prezentate concis, sistematic [i argumentat pe baza

unei bibliografii consultate, din
care nu lipsesc lucr\ri ale unor
nem]eni: Constantin Matas\,
Constantin Turcu, Gheorghe
Ungureanu [.a.

informa]ii prezentate sub forma

unor ipoteze (se spune c\; se
pare c\; e foarte probabil) [i
argumentate cu documente, de
la cronicari [i p`n\ la contemporani precum Teoctist Galinescu
sau Gheorghe Drug\, `nc`t

Note de lectur\
Cartea este alc\tuit\ din
dou\ p\r]i distincte. Capitolele IVI (Locuri, oameni, fapte [i
tradi]ii istorice, Siha[trii,
Schituri [i m\n\stiri, Mituri [i
legende, Hramul Muntelui
Ceahl\u, Pelerini [i turi[ti de
seam\ la Muntele Ceahl\u.
Cabane [i cabanieri) care pot fi
socotite un mic compendiu de
istorie [i istorie literar\, `n care
cititorul are posibilitatea s\ afle

autorul ar putea fi invidiat nu

numai de colegii de breasl\, ci
chiar de cei cu preg\tire filologic\, c\rora le-a luat-o `nainte,
dac\ avem `n vedere abordarea
acestui capitol de istorie [i
teorie literar\. De re]inut s`nt
toponimicele [i etimologiile propuse cititorului, la fel [i relat\rile
despre familia Cantacuzinilor,
prezen]a revolu]ionarilor de la
1848 [i, mai apoi, a lui Mihai

APOSTOLUL

Eminescu la Palatul Cnejilor.

Capitolul al VII-lea este,
dup\ cum precizeaz\ [i autorul,
o antologie ce con]ine Legendele Ceahl\ului, selectate din
c\r]ile anterioare [i redactate
cu mai mult\ rigoare.
Cartea se remarc\ prin
modul critic `n care autorul preia
informa]ia, indiferent de surs\,
acesta neav`nd niciun fel de
re]inere, c`nd e vorba s\
corecteze afirma]ii, fie [i ale lui
Dimitrie Cantemir, care sus]ine
eronat c\ Ceahl\ul se afl\ situat nu departe de izvoarele
Tazl\ului. Mai amintim: prefa]a
~ntre scoic\ [i vultur auriu.
Despre materialitatea unei c\r]i
dedicat\ Ceahl\ului semnat\
de prof. dr. Lucian Strochi, el
`nsu[i autorul unei antologii de

poezie clasic\ romneasc\

dedicat\ muntelui [i iconografia adecvat\, din care se
remarc\ reproducerile dup\
c\r]i po[tale ilustrate din
colec]ia ing. Viorel Nicolau, `n
mod deosebit, cele realizate de
cunoscutul fotograf Adolphe
Chevallier (7. 11. 1881, Barnar,
Bro[teni 29. 04. 1963, Baden,
Elve]ia). ~i repro[\m autorului
c`teva sc\p\ri (scrierea gre[it\
a unor nume de persoane,
repetarea unor informa]ii `n capitole diferite, editarea `ntr-o
culoare ce nu spore[te calitatea
lucr\rii [. a.), [i-i preciz\m c\
asemenea carte important\ ar fi
trebuit `nso]it\ de un indice de
nume. Aceste observa]ii pot fi
avute `n vedere la o nou\ edi]ie,
pentru a da `ntregului o ]inut\
academic\ pe m\sura con]inutului.
Constantin TOM{A

aprilie 2011

LEC}IA DE ISTORIE
PE URMELE DOMNULUI TRANDAFIR
\l\torule, de oriunde
vei fi c`nd vei str\bate
legendarul ]inut al
Neam]ului, apleac\-]i
ochii [i printre minunatele locuri pline de
istorie prin care treci.
Fiecare a[ezare monahal\, fiecare localitate `[i are istoria ei,
personalit\]ile sale cu
care noi, urma[ii lor,
ne m`ndrim.
Dac\ vei l\sa `n urm\ salba
de m\n\stiri de la poalele
Subcarpa]ilor Moldovei, nu departe de Humule[ti - locul natal
al marelui povestitor Ion
Creang\, vei z\ri `n deschiderea
larg\ a depresiunii Neam]ului
M\gura Boi[tei", la poalele c\reia se afl\ satul cu acela[i
nume, pe care G. Ibr\ileanu
avea s\-l descrie `n romanul
Adela, deal t\r\g\nat acoperit
p`n\ aproape de v`rf cu lanuri
`nguste ca ni[te velni]e multicolore".
Cu un trecut istoric de sute
de ani, aceast\ a[ezare atestat\
documentar din 1446 se
m`ndre[te cu faptul c\ aici s-a
n\scut [i a copil\rit Domnu'
Trandafir.

Cine a fost Domnu'

Trandafir?
~n satul Boi[tea, `n perioada
1838 - 1866 a fost dasc\l la biserica din sat tat\l lui Mihai
Busuioc. ~n inventarul bisericii
din sat, realizat la 20.12.1965 de
preotul paroh, Butnaru Vasile
(+), pe Kiriacodronionul din 1801
(carte de cult cu num\r de inventar 155) se men]ioneaz\: S\ se
[tie c\ asear\ s-au cutremurat
p\m`ntul `n luna lui ghenar 10
zile 1838, busuioc dasc\lul,
1838, ghenar 10 Mar]i spre
Mercuri noaptea, la patru ceasuri.
Aici s-a n\scut, `n 1847, Mihai
Busuioc, Domnu Trandafir de
mai t`rziu. Al\turi de al]i fii ai satului `ncepe studiul buchiilor sub
`ndrumarea tat\lui s\u la [coala
ce func]iona pe l`ng\ biserica din

sat. Continuarea studiilor o va

face la {coala Domneasc\ de la
Tg. Neam], deschis\ de domnitorul Grigorie Alexandru Ghica
`nc\ din 1852. La aceast\ [coal\
`[i vor des\v`r[i studiile Ion
{tef\nescu (Ion Creang\, 1853),
Dimitrie Mo]oc, Vasile Conta c`t
[i viitorii `nv\]\tori {tefan

Pove[tile lui Creang\, citite

blajin de Mihai Busuioc, l-au subjugat din prima clip\ pe [colarul
Sadoveanu, scriitorul de mai
t`rziu, devenind unic [i inconfundabil `n lectura operei humule[teanului.
~n Vatra Pa[canilor, domnu
Busuioc [i-a adus o contribu]ie

Oameni cu care ne m`ndrim

Is\cescu, Gheorghe L\z\roiu,

Ion Gheorghiu etc.
Ca urmare a Legii Instruc]iunii publice din 1864, se `nfiin]eaz\ o [coal\ la Petricani,
unde va preda dasc\lul Busuioc
(1866-1875). De aici va supraveghea `ndeaproape educa]ia
fiului s\u, care va urma {coala
Normal\ Vasile Lupu din Ia[i `n
timpul directoratului marelui
mentor junimist Titu Maiorescu.
Dup\ absolvire, `n 1869, `n urma
concursului dat, Mihai Busuioc
ajunge `nv\]\tor `n Vatra Pa[canilor, devenind ...unul dintre
apostolii care au `ndurat s\r\cia
[i batjocura, care au trecut printrun vifor de nemul]umiri [i vorbe
rele [i totu[i a izbutit s\-[i
`ndeplineasc\ cu bine menirea".
~n perioada 1887-1891 `nv\]\torul Busuioc l-a avut ca elev
`n clasele primare pe Mihail
Sadoveanu, despre care Ceahl\ul prozei romne[ti `[i va
aminti spun`nd:
~nv\]\torul meu
din [coala primar\
rural\, de la Pa[cani,
a fost domnu Busuioc,
unul dintre cei mai pricepu]i [i mai devota]i
pedagogi, pe care
i-am cunoscut `n via]a
mea.

cultural\ deosebit\, `nfiin]`nd

aici, `n 1884, o {coal\ de
adul]i; `n 1887, o cas\ de
economii, iar `n 1901, o bibliotec\ [colar\. Astfel, Domnu
Trandafir devine un etalon pentru to]i dasc\lii care au [tiut prin
munca lor s\ sfin]easc\ locul.
Se stinge din via]\ `n 1912,
dar amintirea lui va r\m`ne ve[nic vie `n r`ndul celor pe care i-a
format.
Chiar `n situa]ia `n care la
`nceput de secol XXI, tehnicile,
metodele, tehnologiile didactice
suport\ muta]ii fundamentale iar
condi]iile de `nv\]are s`nt radical
`mbun\t\]ite... cine poate spune
c\ Domnu' Trandafir nu mai este
un model? Ceea ce `l face nemuritor este dragostea, este bucuria
de a d\rui din prinosul inimii lui,

este con[tiin]a treaz\ a datoriei

f\cute din pasiune!

~nv\]\torul este
o lum`nare
care se stinge
lumin`nd pe al]ii
Nara]iunea autobiografic\
Domnu Trandafir, sub form\
epistolar\, adresat\ unui prieten,
e publicat\ la `ndemnul lui
George Co[buc `n revista
Albina, `n 1905. Va fi reluat\ `n
ciclul de nuvele Scrisori trimise
de un prietin pribeag `n 1907, `n
volumul La noi la Vii[oara.
Rememor\m pentru savoarea
textului lui Sadoveanu:
Nu, Domnu nostru nu ne-a
`nv\]at niciodat\ din pricin\ c\ se
temea de cei mari. ~i era drag s\
ne `nve]e [i parc\ eram copiii lui,
asta am sim]it-o totdeauna, c`t
am fost sub privegherea lui. Se
sup\ra rar [i nu spunea dec`t
dou\ vorbe. Asta-i era m`nia cea
mai mare: M\i domnule
Domnu nu s-a dus nic\ieri; a
r\mas acolo pe p\m`ntul nostru
[i `n p\m`ntul nostru l-au [i
`ngropat. I-am v\zut morm`ntul.
O cruce de stejar, `nnegrit\ de
ploi; deasupra, un brad care f`[`ie
la cea mai u[oar\ suflare de v`nt.
Flori s\lbatice pe p\m`ntul negru.
Pe cruce o t\bli]\: Aici odihne[te
robul lui Dumnezeu, Neculai
Trandafir [i celelalte cuvinte
nu se mai cunosc; le-au [ters
ninsorile [i ploile. Nici [coala
unde m-a `nv\]at el nu mai este.
Acum b\ie]ii `nva]\ `ntr-un alt loc,
`ntr-o cl\dire nou\, nalt\ [i frumoas\. Eu nu m-am dus `ns\ s\
o v\d pe aceea; eu m-am dus s\
v\d locul gol unde a fost o odaie
scund\, `n care ne era cald vara
[i frig iarna.
~n locul acela odat\ a tr\it un
om.

Prof. Dumitru
NECHIFOR

REMEMOR|RI
APRILIE 2011

aprilie 1888 Ecoul Romanului, publica]ie de orientare

democratic\ (1888; 1893-1894; 1900; 1925).
aprilie 2010 Conta, revist\ de literatur\ & arte
& atitudini. Nr.1 (ian.-mart. 2010), apare la Neam].
Redac]ia: Adrian Alui Gheorghe, director; Emil Nicolae
(redactor [ef), Adrian G. Romila, Nicolae Sava, Vasile
Spiridon [i Raluca {erban-Naclad redactori.
1/1944, n. `n comuna C`nde[ti, Buz\u, prof. Florin
Florescu (d. 5.12.2009), lider sindical, cel care a militat
pentru `nfiin]area Sindicatului Liber al Lucr\torilor din
~nv\]\m`nt (1990, fondator, `mpreun\ cu Dumitri]a
Vasilca, Lucian Corneanu [i Mircea Zaharia, al revistei
,,Apostolul (seria nou\, martie 1999 revist\ pe care a sus]inut-o
permanent, a[a cum a f\cut cu to]i acei care i-au solicitat sprijinul.
7/1903 n. scriitorul muzicianul [i diplomatul Grigore
Cugler la Roznov, Neam] (d. 30. 09. 1972) unul dintre cei mai
interesan]i scriitori ai avangardei romne[ti, autor al c\r]ii care
l-a f\cut celebru Apunake [i alte fenomene.
10/1881, d. V. A. Urechia (n. la Piatra-Neam], 15. 02.
1834) devine ministru al Cultelor [i Instruc]iunii (p`n\ la 01. 08.
1882), prelu`nd func]ia de la nem]eanul Vasile Conta. Membru al
Academiei Romne.
10/1881 apare primul nr. al revistei [tiin]ifice literare
Asachi, redactat\ [i editat\, lunar, la Piatra-Neam] p`n\ la 10. 02.
1885 (v. materialul din acest num\r).
13/1862, n., la Tarc\u, Tereza Stratilescu, profesor, istoric,
publicist, care, dup\ absolvirea studiilor universitare (Ia[i), va
ob]ine o burs\ la Londra, unde va publica From Carpathion to
Pindus (1906), o carte de istorie a Romniei
15-16/1911, la Bruxelles, `n cadrul primului Congres de
Kernbach (n., la T`rgu-Neam], 5. 11.
Pedagogie, Ana Conta-K
1863), sora lui Vasile Conta, a prezentat lucr\rile Lefort volontaire [i Leducation manuelle.
17/1889, este ales membru al Academiei Romne pedagogul dr. C. I. Istrati (n., la Roman, 05/17. 09. 1850), cel care va
deveni, `ntre 1913-1916, pre[edinte al acestei institu]ii.
19/1848, n., la Tecuci, scriitorul Calistrat Hoga[, primul
director al Gimnaziului Comunal din Piatra-Neam] (1969), actualul Colegiu Na]ional Petru Rare[.
19/1976, d., la Piatra-Neam], Sidonia Hoga[, autoarea
c\r]ii Tataia. Amintiri despre via]a lui Calistrat Hoga[ (1940),
reeditat\ `n 2000 [i 2007 de profesoara Alexandrina Bostan.
19/1848, n., Roznov, Neam], Dimitrie Cantemir (d. 4 martie1896, Piatra-Neam]). {coala de Medicin\ Militar\ din
Bucure[ti, Facultatea de Medicin\ a Universit\]ii Turin, Italia.
Ocup\, prin concurs, postul de medic primar al spitalului din
Piatra-Neam]. Unul din ini]iatorii Societ\]ii Literar - {tiin]ifice
,,Asachi. A contribuit la modernizarea B\ilor din B\l]\te[ti [i a
publicat mai multe lucr\ri [tiin]ifice (,,B\ile minerale de la
B\l]\te[ti, S\rurile minerale de la B\l]\te[ti [. a.).
21/1874 Nr. 1 al Coresponden]a Provincial\, PiatraNeam] (ultimul nr. la 28. 07. 18761901)
21/1882, d., la Bucure[ti [i `nhumat la Ia[i, filosoful Vasile
Conta (n. la Ghind\oani, 1845).
24/1919, la Bucure[ti, are loc prima adunare a Asocia]iei
Generale a Profesorilor Secundari din Romnia, la care va participat, din Piatra-Neam], profesorul Panaite Crive].
26/1926 n. Gheorghe Tr\istaru, la Piatra-Neam]. A studiat pictura cu Nicolae Milord la Piatra-Neam]. ~n 1956, a debutat
artistic la o expozi]ie a cenaclului din localitate. Multe expozi]ii
personale [i de grup. A fost distins cu premii pentru pictur\ organizat de Casa Crea]iei Populare, Bac\u. (1960, 1964), Concursul
Na]ional (1977), UCECOM Bucure[ti (1984). (C.T.)

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(urmaare din num\rul 135)
nfl\c\rat [i vibr`nd la g`ndul `nf\pturii
Unirii, Alecsandri scrie poezia Steaua
]\rii, care apare ca un r\spuns la
chemarea pe care B\lcescu i-o f\cuse `n
1847: ... s\ `ntoarcem ceea ce ne-a mai
r\mas din dragostea noastr\, s-o
`ntoarcem c\tre ]ara noastr\. Romnia
va fi iubita noastr\. Tot Alecsandri
sesizeaz\ [i propaganda antiunionist\
ce `ncerca s\ deruteze opinia public\, de
aceea scrie o scenet\ satiric\ P\cal\ [i
T\ndal\, menit\ s\ combat\, cu
mijloacele artei, pe du[manii Unirii.
Lupta pentru Unire ia amploare [i se generalizeaz\
`n `ntreaga Moldov\. Sosesc peti]ii din principalele
jude]e: Bac\u, Dorohoi, Neam], Roman, B`rlad,
Tecuci, Foc[ani etc, semnate de un mare num\r de
persoane, de la boieri p`n\ la intelectuali f\r\ nici un
simplu tittlu de boierie, sau chiar simpli me[te[ugari.
Oamenii simpli, anima]i de ideea Unirii, `nsufle]i]i de
discursurile din adun\rile consultative preseaz\ [i
dau greutate `n victoria luptei pentru Unire.
Cuprins de entuziasmul popular, Alecsandri
preia versiunea Hora Ardealului publicat\ `n Foaie
pentru minte, inim\ [i literatur\ la 1848 [i-o modifi-

aprilie 2011

c\ `n varianta Hora Unirii- c`ntecul pe care-l public\

`n ziua de 9 iunie 1856 `n Steaua Dun\rii.
Nici antiunioni[tii nu stau, `ncearc\ pe c\i diplomatice [i cu plocoane s\ determine ~nalta Poart\ s\
numeasc\ `n func]iile de caimacami boieri antiunioni[ti. ~n Moldova, boierul Toderi]\ Bal[ fu numit `n
aceast\ func]ie [i imediat trece la m\suri represive,

fa]\ [i pe alte c\i ascunse lupta pentru Unire se

`nte]e[te.
~n februarie 1857 se constituie un comitet electoral `n Moldova compus din zece membri [i se
semneaz\ o peti]ie c\tre Marile Puteri prin care li se
aduceaua cuno[tin]\ abuzurile administra]iei din
Moldova, partizanii Unirii cer`nd garantarea libert\]ii

Vasile Alecsandri [i Unirea (III)

interzic`nd c`ntarea c`ntecului Hora Unirii [i
reprezentarea scenetei P\cal\ [i T\ndal\.
~ntr-o asemenea situa]ie grea, unioni[tii
moldoveni reac]ioneaz\. Kog\lniceanu, unul dintre
frunta[i, scria lui C.A. Rosetti ... am determinat pe
to]i [i sper s\ fi reu[it s\ se lase deoparte orice
du[m\nie, orice p\rere secundar\ neimportant\ [i
s\ ne ]inem fermi [i uni]i sub marele [i nobilul steag
al Unirii... Unirea [i Unirea [i numai Unirea. Va fi salvarea noastr\, va fi fericirea patriei comune...
~n acela[i timp, Alecsandri comunica despre
desf\[urarea evenimentelor din Moldova prietenului
s\u Grenier, plecat `n Fran]a, [i-l asigura c\ [i pe

lor. Evenimentele se precipit\ c\ci caimacamul

Toderi]\ Bal[ moare pe nea[teptate [i este numit pe
nea[teptate unul dintre boierii cei mai `nver[una]i
antiunioni[ti, Nicolae Vogoride. Astfel, lupta era
deschis\. Ziarul Steaua Dun\rii este interzis [i va
ap\rea `n limba francez\ la Bruxelles. Se alege o
delega]ie compus\ din Kog\lniceanu, Alecsandri [i
Rallet care s\ `nm`neze un memoriu Comisiei
Centrale de la Bucure[ti. Cum sose[te la Bucure[ti,
Vasile Alecsandri public\ `n ziarul Concordia, ziar
unionist, poezia Moldova `n 1857, pe care cenzura
o interzisese la Ia[i. Blestemul din finalul poeziei la
adresa antiunioni[tilor a avut un puternic ecou
asupra maselor largi, care simpatizau cu Unirea:

APOSTOLUL

Blestemul ]\rii cur`nd s\ cad\

Pe capul vostru nelegiuit
Blestem [i ur\...!Lumea s\ vad\
C`t r\u `n lume a]i f\ptuit!
Fie-v\ via]a neagr\, amar\!
Copii s\ n-ave]i de s\rutat!
S\ n-ave]i nume, s\ n-ave]i ]ar\
Aici s\ n-ave]i loc de `ngropat!
{i c`nd pe calea de ve[nicie
Ve]i pleca sarbezi tremur\tori
Pe fruntea voastr\ moartea s\ scrie:
Du[mani ai ]\rii! Cruzi v`nz\tori!
Continu\ tot anul 1858 demersurile `n
str\in\tate [i `n noiembrie 1858, `n conformitate cu
hot\r`rile Conven]iei de la Paris, c\im\c\mia
`nlocuie[te vechiul guvern al lui Vogoride cu un
guvern provizoriu p`n\ la alegerea noului domn, `n
care ca ministru de externe se afl\ Mihail
Kog\lniceanu [i din care face parte [i Al. I. Cuza.
~n aceast\ atmosfer\ de mari incertitudini se
desf\[oar\ alegerile, `ntre 26 [i 30 decembrie. La
28 decembrie/ 9 ianuarie, are loc deschiderea
solemn\ a Adun\rii elective din Moldova.

{tefan CORNEANU

(continuaare `n num\rul viitor)

Pag. 5

NIHIL SINE DEO

Tradi]ie [i `nnoire
`n cultul ortodox
emnal\m apari]ia
celui de-al patrulea
volum al lucr\rii pr.
prof. dr. Nicolae D.
Necula, Tradi]ie [i
`nnoire `n slujirea
liturgic\, la Editura
Cuv`ntul Vie]ii a
Mitropoliei Munteniei [i Dobrogei,
Bucure[ti, 2010.
~n anii 1996,
1999 [i 2006, p\rintele profesor a publicat primele
trei volume ale acestei c\r]i.
Preocup\rile teologice ale
p\rintelui profesor doctor
Nicolae Necula s-au focalizat,
`n special, asupra l\muririi

unor aspecte ale slujirii preotului, la Sf`ntul Altar, `n lume [i

acas\, `n perioada contemporan\. Experien]a sa preo]easc\ [i didactic\ la catedra
de Liturgic\ a Facult\]ii de
Teologie din Bucure[ti `l prezint\ pe p\rintele profesor
Necula drept un pertinent [i un
bun analist al problemelor care
intervin ast\zi [i risc\ s\ tulbure slujirea corect\, frumoas\ [i
de folos a preotului.
Con]inutul c\r]ii este sistematizat `n cinci capitole: I.
Cultul divin `n general; II.
Biserica, l\ca[ de cult; III. Anul
liturgic, calendarul bisericesc
[i s\rb\torile; IV. Sfintele
Taine; V. Probleme pastorale.
~n cele 211 pagini, lucrarea ofer\ r\spunsuri la 30
de `ntreb\ri, obiectivul general

al acestora fiind `ndreptarea

preotului spre slujirea ferit\ de
inova]ii liturgice, improviza]ii
neteologice care nu fac dec`t
s\ aduc\ pagube adev\ratei
credin]e, adaosuri sau omisiuni considerate de autor drept
du[manul principal al uniformit\]ii [i care s`nt datorate
at`t ignoran]ei [i spiritului de
afirmare, c`t [i lipsei de
r`nduieli tipiconale precise.
Volumul explic\ unele elemente liturgice care centreaz\
cultul ortodox (Ce `nsemn\tate
are grija de cele sfinte `n via]a
preotului [i a credincio[ilor?,
Care este sensul binecuv`nt\rii
`n via]a Bisericii Ortodoxe?),
trateaz\
probleme
legate de via]a preotului
[i a comunit\]ii, `n
lumea de ast\zi (Ce
este con[tiin]a de enoria[ [i ce importan]\ are
ea `n via]a pastoral\?),
dezbate chestiuni care
au atras interesul presei
tenden]ioase [i au generat discu]ii neprofesioniste [i interminabile
(Exist\ un ritual sau o
r`nduial\ de exorcizare
`n Biserica Ortodox\?,
Este `ng\duit cre[tinilor
s\ cread\ `n horoscop
sau `n zodiac?, Se poate
vorbi de o c\s\torie
`ntre parteneri de acela[i sex?) sau aduc `n
discu]ie probleme aflate
`ntre limita altor domenii
de cercetare [i cel teologic (Ce noutate aduce legisla]ia de ultim\ or\ cu privire la
restaurarea picturii biserice[ti?, Ce consecin]e nefaste
pot avea modific\rile Codului
penal privitoare la adulter?).
Valoarea demersului p\rintelui profesor const\ `n l\murirea multora dintre neclarit\]ile [i ambiguit\]ile legate
de slujirea care cuprinde [i
relev\ `ntreaga `nv\]\tur\ de
credin]\, slujirea care arat\
spa]iul [i timpul liturgic sacre
dimensiuni `n care, comunitar
[i comunional, omul se preg\te[te pentru dob`ndirea
`mp\r\]iei cerurilor.

Prof. dr. Mihai

FLOROAIA ISJ
Neam]

~nchisoarea de la Aiud. ~n intimitatea iadului (II)

Dialog cu domnul
Grigore Caraza

(urmaare din num\rul treccut)

Avea]i paturi `n
celule? C\ nu a]i
spus nimic de ele
p`n\ acum...
- Nu, nici pe
departe. Am avut
paturi, h\t, t`rziu...!
- Deci totul,
via]a, se petrecea
jos, pe du[umea.
Sau pe piatr\?
- Nu, aveam
norocul s\ nu fie ciment pe jos
ci du[umea.
- Noaptea v\ era respectat
somnul?
- P\i ce somn mai era
acela, c`nd z\ceai fl\m`nd [i
gol tot timpul? Gardienii te
l\sau `n pace, fiindc\ dormeau
[i ei noaptea, mo]\iau.
- Asta a fost, hai s\ zicem,
`n perioada obi[nuit\. Dar cum
se petreceau lucrurile la reeducare? C`t a]i stat la reeducare?
- Patru ani. Mai precis,
reeducarea la Aiud a `nceput
`n anul 1960 [i s-a terminat `n
anul 1964. Au fost [i ceva
preg\tiri, chiar `nainte de 60.
Dar cele mai multe despre
reeducarea din Aiud le poate
spune Valeriu Anania, cel care
a condus, de fapt, reeducarea.
El se cuno[tea cu Cr\ciun,
directorul `nchisorii, `nc\ din
anul 1946, c`nd a fost greva
studen]easc\ de la Cluj, grev\
condus\ chiar de Anania, care
era student. Odat\ [i odat\ tot
trebuie s\ ias\ adev\rul la
iveal\, m\car d`nsul ar fi trebuit s\ fac\ m\rturisirile finale.
Nu putem face lumin\ pentru
acele timpuri, dac\ nu recunoa[tem vinov\]iile [i pe vinova]i.
- Care era programul unei
zile - dac\ putem s\-l numim
program - la reeducare?
- Pentru cei reeduca]i sau
pentru cei care au refuzat
reeducarea? C\ erau ipostaze
diferite.
- Normal, pentru cei care
au refuzat reeducarea, fiindc\
era]i printre ei...! Cum era

m`ncarea, de exemplu?
- La `nceput, num\rul celor
care au refuzat reeducarea a
fost mai mare. Dup\ aceea s-a
tot sub]iat, dar cei care con-

duceau reeducarea au uzat de

toate mijloacele, `nc`t la sf`r[it
au r\mas verticali doar cincizeci [i [ase de oameni din
[apte mii, c`]i fuseser\ la `nceput. Cei [apte mii de oameni
au fost sco[i din celule, ca s\
nu fie otr\vit mediul care `ncepea s\ devin\ curat, [i `n fabrica Stoica, care era al\turi, fabric\ luat\ de `nchisoare, s-au
f\cut dormitoare foarte multe [i
mari, av`nd aici tot confortul:
p\tur\, m`ncare bun\, c\r]i [i
bine`n]eles, vorbesc la figurat,
otrava care li se d\dea zilnic [i
care era lec]ia care era `mpotriva neamului romnesc, a
bisericii [i a legionarilor. Pentru
c\ pentru comuni[ti Biserica a
`nsemnat cea mai mare piedic\, iar legionarii erau cea de
a doua mare piedic\.
- Care era, totu[i, programul unei zile a unui de]inut
care nu accepta reeducarea?
- Acei care au refuzat reeducarea au fost b\ga]i `n zarca.
Zarca a fost f\cut\ de Bruckental, guvernatorul Ardealului, `n timpul Mariei Thereza,
el fiind [i unul dintre aman]ii ei,
dup\ cum se [tie [i era `nchisoarea numai pentru romni. Zarca avea parter [i etaj,
cu 74 de celule. ~nc\ din 1928
zarca a fost declarat\ insalubr\ pentru c\ p`n\ la un metru,

un metru [i ceva zidul era

umed, tot timpul umed [i acolo
era cel mai bun sistem, pentru
comuni[ti, de a ucide oamenii,
`ncet, `ncet, cu metod\. ~n
zarca, `n timpul reeduc\rii, la
ora 5 diminea]a era de[teptarea [i la ora 10 noaptea era
stingerea.
- Iar peste zi st\teai `n
umezeal\, d`rd`ind de frig...
- Peste zi st\team numai `n
picioare, nu aveam voie nici
m\car s\ atingem patul, nici
m\car s\ ne rezem\m de pat.
Iarna se d\deau doar c`teva
lemne, era c`te o sob\ de
metal care nu f\cea mai deloc
c\ldur\. ~n gamela pe care o
aveam `n dotare puneam ap\,
o puneam pe sob\ [i f\ceam
ap\ fierbinte [i eram foarte
ferici]i c\ puteam bea ap\
fierbinte. Programul era unul
singur: foame, frig, stat `n
picioare. Adic\ exterminare.
- {i se murea, se murea `n
condi]iile astea, nu-i a[a? Cum
se murea la Aiud, domnule
Caraza? Moartea era o dram\
sau o izb\vire?
- Moartea era banalizat\,
acolo, devenise un act statistic
pentru administra]ie. C`nd
duceau mortul la R`pa Robilor,
locul unde erau `ngropa]i cei
care nu rezistau, unde acum
este un monument impresionant, care se reg\se[te [i pe
coperta c\r]ii mele, erau ni[te
sicrie de serviciu care erau
manevrate de c`te patru de-

]inu]i. Doi tr\geau, doi `mpingeau. Iar `mprejur erau doi, trei
sau chiar patru gardieni cu
armele `n m`ini, care p\zeau
cortegiul improvizat. Dar `n
momentul `n care ie[eau pe
poart\, unul din gardieni, cu o
sul\ mare, `n]epa mortul `n
inim\, de c`teva ori, ca s\ fie
sigur c\ e mort, c\ nu e o
moarte aparent\ [i s\ nu
cumva s\-[i revin\, s\ scape [i
s\ evadeze din cimitir. Se
spune c\ era morm`nt pentru
fiecare [i c\ fiecare avea sicriul
lui. Nu-i adev\rat, c`nd se
ajungea acolo era o groap\
unde se r\sturna mortul,
hainele de la pu[c\rie erau
recuperate, c\ erau pe inventar [i era `ngropat doar `n
ismene, `n chilo]i sau chiar `n
pielea goal\. A[a au fost arunca]i `n groap\ `ncep`nd cu un
Mircea Vulc\nescu, continu`nd
cu mari somit\]i ale neamului
nostru. Pentru c\ Aiudul, `n
afara faptului c\ a fost cea mai
grea `nchisoare din sud-estul
Europei, a fost `nchisoarea
intelectualilor. Acolo au murit
treizeci [i patru de generali,
acolo au murit savan]i, ingineri,
doctori, preo]i, to]i parte din
crema inteligen]ei neamului
romnesc. {i a[a cum am mai
spus, locul acela, din cimitirul
de la Aiud, e pl\m\dit cu
creierul [i cu s`ngele inteligen]ei romne[ti.
A consemnat Adrian
ALUI GHEORGHE

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Radu Gyr, un suflet d\ruit credin]ei

\scut la C`mpulung Muscel,

Radu Gyr (pseudonimul literar al
lui Radu Demetrescu, 2 martie
1905 29 aprilie 1975) a fost
poet, dramaturg, eseist, gazetar, asistent universitar la
catedra de estetic\ a profesorului Mihail Dragomirescu
[i conferen]iar la Facultatea de Litere [i Filosofie din
Bucure[ti.
A debutat la v`rsta de 14 ani, cu
poemul dramatic ~n mun]i, publicat `n
revista Liceului Carol I din Craiova,
al c\rui elev a fost.
Laureat al Societ\]ii Scriitorilor Romni [i al
Institutului pentru Literatur\ [i Academiei
Romne (`n anii 1926, 1927, 1928 [i 1939),
Radu Gyr a sus]inut un num\r `nsemnat de conferin]e, fiind [i un colaborator statornic la revistele literare: Universul literar, G`ndirea, G`ndul
romnesc, Revista mea, Revist\ dobrogean\,
Ramuri etc. precum [i la ziarele Cuv`ntul, Buna
Vestire [i Cuv`ntul studen]esc.
~n perioada guvern\rii legionare (septembrie
1940 - ianuarie 1941), Radu Gyr a fost comandant legionar [i director general al teatrelor.
Dup\ deten]ia din timpul dictaturii regale a

Pag. 6

lui Carol al II-lea, c`nd a stat `nchis `n lag\rul de la Miercurea Ciuc

al\turi de Mircea Eliade, Nae Ionescu, Mihail Polihroniade [i al]i
intelectuali interbelici, a fost `nchis [i de Ion Antonescu, apoi eliberat [i trimis spre reabilitare `n batalioanele de la S\rata. ~ntors
din r\zboi, Radu Gyr public\ `n anul 1942 volumul inedit Poeme
de r\sboiu la Editura Gorjan (carte cenzurat\).
~n 1945, regimul comunist l-a `ncadrat `n
lotul ziari[tilor [i l-a condamnat la 12 ani de
deten]ie politic\. Revenit acas\ `n anul 1956,
este arestat din nou `n 1957 [i condamnat la
moarte pentru poezia-manifest Ridic\-tte
Gheorghe, ridic\-tte Ioane, considerat\ de c\tre
regimul comunist un veritabil mijloc de instigare
la lupt\ a maselor `mpotriva regimului bol[evic.
Pedeapsa cu moartea i-a fost comutat\ la 25 de
ani de munc\ silnc\, `n final poetul execut`nd 16
ani de deten]ie p`n\ la amnistia general\ din
1964.
Crea]ia lui Radu Gyr avea s\ cunoasc\
apogeul `n bezna temni]elor comuniste. Evolu]ia
poeziei sale de dup\ gratii poate constitui un

APOSTOLUL

scurt istoric al acelor ani de via]\ inimaginabil\. Poetul descrie foamea continu\,
frigul cumplit, moartea ca prezen]\ zilnic\, se ceart\ cu Dumnezeu pentru ca `n
final s\ ajung\ la o liniste sufletesc\ [i la o credin]\ ad`nc\
`n]eleg`nd soarta ce i-a fost rezervat\ [i jertfa uria[\ care `i st\ `n
fa]\, crezul s\u devenind crezul unei `ntregi genera]ii distruse de
c\tre comuni[ti.
Nicolae S`rlan [i Ioan Cocuz de la Muzeul Bucovinei
(Suceava) au prezentat `n Adev\rul literar [i artistic din data de
6 martie 1994, un document `n care este consemnat\ ultima parte
a discursului poetului `n fa]a Tribunalului Poporului, la procesul
din 2 iunie 1945: ...~ntr-adev\r, s`nt naufragii suflete[ti. Eu am
avut o credin]\. {i am iubit-o. Dac\ a[ spune altfel, dac\ a[
t\g\dui-o, dumneavoastr\ to]i ar trebui s\ m\ scuipa]i `n obraz.
Indiferent dac\ aceast\ credin]\ a mea apare, ast\zi, bun\ sau
rea, `ntemeiat\ sau gre[it\, ea a fost pentru mine o credin]\
adev\rat\. I-am d\ruit sufletul meu, i-am `nchinat fruntea mea. Cu
at`t mai intens suf\r azi, c`nd o v\d `ns`ngerat\ de moarte.
Aceste cuvinte vin s\ `nt\reasc\ de fapt ceea ce remarcase Horia
Sima: visul lui Gyr este acela al ierahiei valorilor, care `l smulge
pe individ din zoologie [i-l `nzestreaz\ cu dimensiunea transcendentalului.
Prof. dr. Mihai FLOROAIA

aprilie 2011

COGITO ERGO SUM

PORTOFOLIUL DIGITAL EUROPEAN PENTRU
AUTOEVALUAREA PROFESORILOR
{I PENTRU DEZVOLTARE PERSONAL|

ransform\rile societ\]ii romne[ti din

ultimii ani, dezvoltarea [i r\sp`ndirea informaticii,
p\trunderea elementelor moderne
de comunica]ii [i
tehnologii informatice `n ]ara noastr\,
impun o preg\tire
diversificat\ a profesorilor, pentru a
avea competen]ele necesare
form\rii tinerilor de ast\zi, considera]i digital natives. Programele de ~nv\]are pe Tot
Parcursul Vie]ii, Comenius [i
Grundvig (www.llp-ro.ro) ofer\
astfel de oportunit\]i de formare continu\.
~n perioada 29 martie 4
aprilie s-a desf\[urat `n Atena,
Grecia, programul de formare
EDIPED - European Digital
Portfolio For Educators, organizat de European Office of
Cyprus, reprezentat de dr.
Gregory Makrides. Cursul a
fost urmat p`n\ acum de circa
500 de profesori. Principalul
obiectiv al programului de formare a constat `n deprinderea
unor competen]e digitale pentru dezvoltarea portofoliului digital personal European [i
crearea draftului portofoliului.
La acest program au participat
15 cadre didactice din Croa]ia,
Romnia, Belgia, Lituania,
Fran]a [i Italia. Colegiul
Na]ional Calistrat Hoga[ a
fost reprezentat de prof. preuniv. dr. Mihaela-C
C\t\lina
T\rc\oanu, expert formare
pentru programele Intel Teach

Instruire `n societatea
cunoa[terii (implic\ predarea
cu ajutorul metodei proiectului
blog, pagin\ wiki etc.),
respectiv, Profesorul creator
de soft educa]ional.
Cursul se dore[te a fi o
introducere `n filosofia dezvolt\rii portofoliului personal
digital european ca instrument
de autoevaluare [i de
`mbun\t\]ire `n vederea promov\rii carierei. Cuv`ntul portofoliu aminte[te `nc\ celor mai
mul]i oameni de portofoliul unui
artist: un pictor, un designer
sau un actor. Artistul arat\ o
map\ mare cu produse precum
picturi, desene [i fotografii.
Portofoliul con]ine produse [i
arat\ dezvoltarea personal\ a
carierei: ce a `nv\]at o persoan\, cum a `nv\]at, ce ar
vrea s\ `nve]e `n viitor, cum are
de g`nd s\ `nve]e un anumit
lucru. Dar portofoliul digital este
de asemenea un instrument
important pentru reflec]ie. F\r\
partea care con]ine reflec]ia, nu
ar fi dec`t o baz\ de date.
A[adar, portofoliul combin\ mai

multe scopuri [i are mai multe

func]ii, fie e precum o carte de
vizit\, fie e folosit pentru evaluare, fie pentru dezvoltarea carierei.
De[i limba de desf\[urare
a cursului a fost engleza, softul
creat poate fi folosit `n 5 limbi
diferite: spaniol\, german\,
olandez\ [i greac\. Fiecare
participant va primi o versiune
a softului. Informa]ii detaliate
despre cursul EDIPED pot fi
g\site pe www.ediped.com or
www.ediped.com.cy. Organizatorii vor asigura tutorat continuu pentru completarea portofoliului digital, iar portofoliile
complete vor putea fi publicate
pe site-ul www.ediped.com ca
exemple de bun\ practic\. De
asemenea, fiecare participant
va beneficia de consiliere `n
vederea derul\rii unor proiecte
Comenius care implic\ utilizarea portofoliului digital.
Agenda programului de formare a inclus: ceremonia de
deschidere; organizarea unei
sesiuni `n cadrul c\reia participan]ii [i-au prezentat [i promo-

vat ]ara, institu]ia reprezentat\,

precum [i statutul profesional;
prelegeri despre conceptul de
portofoliu digital, despre utilizarea softului EDIPED; workshopuri pentru dezvoltarea
portofoliului digital european
personal; feedback permanent;
evaluarea; `nm`narea certificatelor;
ceremonia
de
`nchidere. Organizatorii s-au
str\duit s\ ofere [i un program
cultural. Astfel, s`mb\t\, 2
aprilie, a fost organizat\ o vizit\
la Muzeul Acropole. ~n vederea
certific\rii, la finalul cursului,
participan]ii au avut de creat
draftul portofoliului digital personal european pe care l-au
prezentat frontal. Participan]ii
au primit, de asemenea, [i c`te
un Certificat de Mobilitate
Europass.
Activitatea de formare a
fost realizat\ cu sprijinul financiar primit `n cadrul Programului
de ~nv\]are pe Parcursul ~ntregii
Vie]i [i din fonduri FSE-POSDRU prin proiectul Schema de
sus]inere complementar\ a
mobilit\]ii europene a cadrelor
didactice din `nv\]\m`ntul preuniversitar beneficiare ale
Programului de ~nv\]are pe tot
Parcursul Vie]ii (Lifelong Learning). Con]inutul prezentului
material reprezint\ responsabilitatea exclusiv\ a autorului [i
AN [i Comisia Europeana nu
s`nt responsabile pentru modul
`n care con]inutul informa]iei va
fi folosit.

Prof. Mihaela
C\t\lina
T|RC|OANU

Dumnezeu s\ binecuv`nteze profesorii

(urmare din pag. 1)

Care este grupul ]int\ c\ruia v\
adresa]i pentru atragerea copiilor
c\tre acest liceu voca]ional [i
mai ales ce ne spune]i despre
inser]ia profesional\ a absol ven]ilor dumneavoastr\ ?
C . O . : - Fiind vorba de un
liceu voca]ional, nu poate fi
vorba de un anume grup ]int\ de
copii, ci acest grup ]int\ se refer\
`n primul r`nd la preo]ii parohi [i
la profesorii de Religie care pot

s\ identifice [i s\ `ncurajeze pe acei elevi cu

`nclin\ri religioase [i calit\]i morale [i vocale
pentru a fi `ndruma]i s\ participe la examenul
de admitere. C`t prive[te inser]ia profesional\ a absolven]ilor seminari[ti, aceasta este
sc\zut\ deoarece, `n marea lor majoritate, ei
continu\ studiile teologice la nivel universitar
[i chiar postuniversitar, perioade de timp `n
care `[i aduc contribu]ia lor profesional\
prin implicarea `n forma]iile corale biserice[ti
ale parohiilor.
- Ce crede]i despre martiriul poporului
romn acum, `n preajma celei mai mari

s\rb\tori a cre[tin\t\]ii ~nvierea Domnului?

C . O . : - ~ntreaga via]\ a omului trebuie
s\ fie o jertf\ pe altarul m`ntuirii, o lupt\ permanent\ cu p\catul [i cu ispitele de tot felul
care vin de la lume, de la trup [i de la diavol
`nc`t, de fiecare dat\, omul s\-[i doreasc\
s\ devin\ biruitor, `nvrednicindu-se de fericirea vie]ii celei ve[nice d\ruit\ `ntregii
umanit\]i, `n mod poten]ial, prin `ns\[i
~nvierea Domnului [i M`ntuitorului nostru
Iisus Hristos.

Revista ASACHI

130 de ani de la apari]ie

(urmaare din pag. 1)

um\r, salutat pe
prima pagin\ de
scriitorii Dumitru Alma[ [i {tefan Cazimir (n\scu]i `n
Neam]), li s-au ad\ugat colaboratori de
prestigiu: Eftimie,
episcop al Romanului [i Hu[ilor, scriitorii Nichita Bistriceanu, Eduard Covali, Mircea Zaharia, Doru Albu,
dr. Constantin M\z\reanu. Pe
parcurs, au semnat `n paginile
celor peste 202 numere (ultimul
`n decembrie 2005) intelectuali
din Neam] scriitori, membri [i
nemembri ai USR, cadre didactice, medici, cercet\tori din
diverse domenii, ingineri), dar
[i din ]ar\ (scriitori, cadre universitare, oameni de [tiin]\),
revista bucur`ndu-se de aprecieri. Totodat\, a fost [i publica]ia care a lansat multe nume,
ast\zi cunoscute `n ]ar\ [i
peste hotare. De la nr. 72/1995
a ap\rut suplimentul Didactica,
editat cu sprijinul I.{.J.N. (4 p.)
`n care au semnat inspectori [i
profesori cu o vast\ experien]\
`n activitatea cu elevii, iar de la
nr. 113/1998, suplimentul
Asachi Junior, pentru tineretul
[colar, `n paginile c\ruia au
debutat cu poezie [i proz\
numero[i elevi, mul]i dintre

ace[tia devenind redactori la

diferite
publica]ii,
autori
cunoscu]i `n mediile culturale,
din ]ar\ [i de peste hotare. A

fost revista, de dup\ 1989, cu

cea mai lung\ existen]\. Dup\
al]i doi ani, la 1 ianuarie 2008,
editat\ trimestrial, de aceea[i
S. C. Bibliopolis S. A., tot din
ini]iativa prof. Gheorghe Bunghez, apare seria a III-a, ajuns\
recent la nr. 12. Colegiul de
redac]ie: prof. Gheorghe Bunghez, inginerii Viorel Cr\ciun [i
Dan Iacob, jurnalistul Constantin Cucu, profesorii Ioan
Manca[, Constantin Tom[a [i
Marius }epe[, studenta ElenaLuiza Negur\, dr. Virgil R\ze[u
[i muzeograful Lucian U]\.

La mul]i ani Colegiului

Na]ional Calistrat Hoga[
nul acesta, colegiul pietrean `[i serbeaz\ centenarul. 100
de ani de tradi]ie, de istorie `n educa]ie. Cu aceast\
ocazie, unitatea de `nv\]\m`nt invit\ elevii la cea de a
doua edi]ie a Concursului Na]ional de Crea]ie "Calistrat
Hoga[". Se dore[te ca prin aceast\ competi]ie s\ se
men]in\ `n con[tiin]a public\ at`t personalitatea c`t [i
opera scriitorului Calistrat Hoga[. Activit\]ile propuse `n
cadrul edi]iei de anul acesta vor fi: S\ `l (re-)descoperim
pe scriitorul Calistrat Hoga[!" [i, ca un omagiu adus
Pisicu]ei, concursul de arte vizuale - pictur\, desen,
fotografie (color [i alb-negru) cu tema "Reprezent\ri
ecvestre", concursul de poezie, proz\, eseu cu tema
"Calul - Suprapersonajul" [i concursul de produse multimedia cu
tema "Valen]e simbolice ale animalului `n literatur\".
M. GHEGHICI

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Armonii de prim\var\
ublicul meloman din urbea noastr\ a fost pl\cut impresionat de
recitalul cameral g\zduit de liceul Victor Brauner, din Piatra
Neam], la jum\tatea lunii aprilie. Ini]iativa a apar]inut d-lui conferen]iar doctor Radu O]el, de la Facultatea de Muzic\ din
Piatra Neam] a Academiei de Muzic\ Gheorghe Dima ClujNapoca. Domnia sa [i-a al\turat `nc\ cinci instrumenti[ti valoro[i de la Filarmonica Mihail Jora, din Bac\u, institu]ie
prezent\ frecvent `n via]a muzical\ a ora[ului nostru.
Aceast\ forma]ie a avut `n componen]\ urm\torii instrumenti[ti: Ciprian Sicinschi- vioar\ solo, fost elev al Liceului de
Art\ Victor Brauner, din Piatra Neam], Alexandru Timilievioar\, Iulian Bolog- viol\, Liviu Mera- violoncel, Stelian Dima
Resmeri]\- contrabas [i Radu O]el- pian.
Programul prezentat a cuprins crea]ii de larg\ accesibilitate (trei lucr\ri
de Astor Piazzolla; Elegie de Massnet; Concertul Prim\vara din ciclul
Anotimpurile de Vivaldi [i trei lucr\ri de Michael Mclean) [i s-a bucurat de o
frumoas\ primire din partea publicului prezent `n sala Theodor Macarie a
Liceului nem]ean de Art\. La cererea acestuia, forma]ia a interpretat, `n
aranjament cameral, Balada lui Ciprian Porumbescu.
Am fi tare bucuro[i dac\ acest grup instrumental ar reveni la Piatra
Neam], spre `nc`ntarea iubitorilor no[tri de muzic\ de camer\.
Prof. George GRIGORIC|

aprilie 2011

e vremea partidului unic, pietrenii se sculau cu

noaptea `n cap. La 5,00 erau `n picioare. Blocurile
muncitore[ti ardeau. Erau luminate ca la Cr\ciun.
Oamenii muncii tineri, harnici [i hot\r`]i se preg\teau
de robot\. Evident, g`ndindu-se la `ndeplinirea cincinalului `n patru ani [i jum\tate. Coborau trop\ind `n
sta]ia de autobuz. A[teptau celebra coloan\ de
ma[ini ce-i transporta pe naveti[ti la UFS S\vine[ti [i
Combinatul de ~ngr\[\minte Azotoase. Coloana se
forma `n coasta
Bisericii Sf. Gheorghe, l`ng\ c`rciuma lui
Mih\ileanu. ~n sta]ie, puhoi de
oameni: ingineri, operatori chimi[ti, atemi[ti, con]opi[ti [i cadre
didactice. Ce c\utau dasc\lii printre chimi[ti? Mergeau la munc\.
Aveau catedre la V`n\tori - Dumbrava Ro[ie, Cut, S\vine[ti,
Roznov. Unii plecau diminea]a [i se `ntorceau seara. Mai ales
c`nd aveau activit\]i: consiliu pedagogic, adunare sindical\ sau
dansuri. Pe atunci se f\cea [i munc\ cultural\. Seara ajungeau
acas\ la]i. Nu vedeau dec`t patul. Practic, tr\iau `ntre dou\ drumuri:dus [i `ntors. Zi de zi. {i pe ploaie [i pe z\pad\. De unde
[tiu? {i subsemnatul a navigat vreo dou\ decenii. C`te umbrele
[i haine am uitat `n autobuz? Multe. Naveta a fost lung\, criminal\, istovitoare. Cine prindea un loc se considera norocos. La
cap\tul liniei, c`nd taxatoarele m\turau autobuzele, str`ngeau

nasturii naveti[tilor cu f\ra[ul. {i ast\zi `mi amintesc sta]iile de

autobuz: Regiment, {coal\, Sfat, Biseric\... De atunci a r\mas
afirma]ia: Pe doamna o cunosc din vedere de la navet\. Nu [tiu
cum o cheam\ dar am `ngr\m\dit-o o dat\ pe scar\. Precizare:
pe scara autobuzului, nu `n alt\ parte.
Vremurile s-au schimbat. Se schimb\ sub ochii no[tri [i noi
odat\ cu ele. {i soarta naveti[tilor e alta. Num\rul lor s-a r\rit
substan]ial. La UFS S\vine[ti nu mai merg 15.000 de angaja]i.
Autobuzele IRTA au disp\rut din peisaj. Locul lor e luat de ma[ini
silen]ioase. Binefacerile civiliza]iei s`nt
semnalate peste tot. Nici picii de la
Ag`rcia nu mai vin perpedes apostolorum la {coal\ Elena Cuza"din
Precista. Nici pu[tanii din C\ciule[ti
nu mai pedaleaz\ spre t`rg c\l\rind
Dealul Lungului. To]i apeleaz\ la mijloacele de transport actuale.
Numai c\ benzina [i motorina au explodat. Cine le pl\te[te?
Naveti[tii. Cine ar trebui s\ deconteze abonamentele cadrelor
didactice navetiste? Prim\riile. Ce spun acestea, cu senin\tate?
"Nu avem bani!" {i atunci, lesne de `n]eles, apar nemul]umirile.
~n '62, un abonament de autobuz, pe ruta Piatra-Neam] S\vine[ti, dus `ntors costa 75 de lei. Abonamentele erau v`ndute
de ~ntreprinderile Comunale cu birourile pe Bl. Republicii. Salariul
unui profesor stagiar era 950 de lei. Deci, [i `n anii lumino[i ai...
profesorii erau tot nec\ji]i. Nu erau `n bani. {i nu s`nt nici ast\zi.
Poate urma[ii urma[ilor lor... (Dumitru RUSU)

NAVETI{TII

APOSTOLUL

Pag. 7

Zig - Zag
Antologia revistei

Zig - Zag

Zig - Zag

Iisus `n celul\

Apostolul

z noapte Iisus a intrat la mine-nn celul\.

O, ce trist, ce `nalt era Christ!
Luna-aa intrat dup\ El `n celul\,
{i-LL f\cea mai `nalt [i mai trist.

M-aam ridicat de sub p\tura sur\:

- Doamne, de unde vii? Din ce veac?
Iisus a dus lin un deget pe gur\
{i mi-aa f\cut semn ca s\ tac...

Oft`nd, {i-aa `ntins truditele oase

Pe rogojina mea cu lib\rci.
Prin somn lumina, dar z\brelele groase
Lungeau pe z\pada Lui v\rgi.

C`nd m-aam trezit din grozava genun\,

Miroseau paiele a trandafiri.
Eram `n celul\ [i era lun\,
Numai Iisus nu era nic\ieri...

M`inile Lui p\reau crini pe morminte,

Ochii ad`nci ca ni[te p\duri.
Luna-LL b\tea cu argint pe ve[minte,
Argint`ndu-ii pe m`ini vechi sp\rturi.

A stat l`ng\ mine pe rogojin\ ...

- Pune-m
mi pe r\ni m`na ta.
Pe glezne-aavea umbre de r\ni [i rugin\,
Parc\ purtase lan]uri, c`ndva...

P\rea celula munte, p\rea C\p\]`n\,

{i mi[unau p\duchi [i guzgani.
Sim]eam cum `mi cade t`mpla pe m`n\,
{i am dormit o mie de ani...

- Unde e[ti, Doamne? Am urlat la z\brele.

Din lun\ venea fum de c\tui.
M-aam pip\it, [i pe m`inile mele
Am g\sit urmele cuielor Lui...

EXPERIEN}| BERLINEZ|

n perioada 6-12
martie a.c., am participat la workshop-ul
EUTRA - European
Transitions
from
Dictatorship
to
Democracy in the
late 1980s, desf\[urat la Berlin.
Atelierul Grundtvig
a fost g\zduit de
organiza]ia Humanity in Action [i a cuprins dou\
module distincte: `n prima parte
cei 13 participan]i (dintre care 2
romni) [i-au `mp\rt\[it experien]ele personale legate de
momentul tranzi]iei de la comunism spre democra]ie, iar `n
partea a doua a fost exersat\
simularea unei situa]ii de
tranzi]ie, prin instrumente
pa[nice, de la dictatur\ spre
democra]ie. Unul dintre exerci]ii
a constat `ntr-un joc de rol, o
negociere `ntre diverse grupuri
contestare [i reprezentan]ii unui
regim totalitar dintr-o ]ar\ fictiv\,
Allonia, cu scopul de a se
ajunge la m\suri reformatoare.
Programul foarte dens al activit\]ilor a inclus numeroase vizite
de studiu [i prelegeri sus]inute
de profesori, scriitori [i arti[ti,
printre care s-a num\rat [i o
autoare de origine romn\
Carmen Francesca Banciu.
Pentru mine, deosebit de
interesant\ a fost vizitarea
Memorialului Zidul Berlinului
din Bernauer Strasse, precum [i
drume]ia prin Berlin de la Poarta
Brandenburg p`n\ la Potsdamer
Platz [i Checkpoint Charlie
(fosta intrare `n sectorul american al Berlinului). Impresioneaz\ aten]ia pe care germanii o acord\ p\str\rii memoriei trecutului, dar [i modul `n
care [tiu s\ exploateze turistic
obiectivele importante (nume-

roase informa]ii oferite pe traseu

prin GPS Wall Guide).
~ntr-una dintre zile, `nso]i]i
de coordonatoarea workshopului, d-na Anne Stalfort, am vizitat sediul central al STASI,
temuta poli]ie secret\ de stat din
Germania Democrat\, ast\zi
muzeu. Beneficiind de un ghidaj
profesionist, am parcurs traseul
terorii ro[ii, care cuprinde celulele de]inu]ilor, cl\direa unde
ofi]erii realizau anchetele, camerele de tortur\ [i de izolare
total\, precum [i Submarinul
de la subsolul unei cl\diri. Multe
dintre informa]iile oferite de ghid
erau parc\ desprinse din
memoriile fo[tilor de]inu]i politici
din sistemul concentra]ionar
romnesc. Nici nu putea fi altfel,
din moment ce securi[tii estgermani [i cei romni aveau
aceea[i [coal\ NKVD/KGB.
Berlinul este [i un ora[ al
muzeelor [i, din acest motiv, ultima zi am rezervat-o vizitelor. ~n
centrul ora[ului, l`ng\ celebrul
Berliner Dom, `ntre r`ul Spree [i
Kupfergraben, se afl\ insula
muzeelor. Este un complex
care cuprinde 5 institu]ii Altes
Museum, Neues Museum, Pergamonmuseum, Bodemuseum
[i Alte Nationalgalerie, `n care
vizitatorul poate parcurge istoria umanit\]ii, `n special
Antichitatea [i Evul Mediu. Totul
este impozant [i impresionant.
Cu siguran]\ este o insul\ pe
care trebuie s\ o revezi. Iar pentru deconectare recomand o
plimbare pe celebrul bulevard
Unter der Linden, `ntre Parizer
Platz [i Universitatea Humboldt.
Pentru a-l parafraza pe John F.
Kennedy, am fost berlinez pentruo s\pt\m`n\.
prof. dr. Mihai
LOSTUN

Podul Alexandru III

LACRIM| LIMBII ROMNE

R\spuns la chestionarul revistei Apostolul, din februarie 2011

rin defini]ie, un manual este o carte care cuprinde
no]iunile de baz\ ale unei [tiin]e, ale unei arte sau ale
unei `ndeletniciri.
Un manual [colar este cu mult mai mult. F\c`nd
referire la cele destinate studiului limbii [i literaturii
romne `n clasele V- VIII, pornind de la practic\ `ndelungat\, ca profesor filolog - `n acest nivel de
`nv\]\m`nt, `mi `ng\duiesc s\ formulez urm\toarele
opinii:
1. Actualele `n uz, fie acestea [i alternative ,
`ntrunesc doar par]ial exigente de ordin [tiin]ific, informativ [i axiologic. Informa]ia lingvistic\ [i literar\ este incomplet\,
nesistematic\ [i insuficient explicat\. La clasa a VIII a, de pild\ a
sporit num\rul textelor literare cu con]inut erotic, `n detrimentul
altora tot cu valoare artistic\ cert\, dar cu o problematic\ moral\
cu mult mai diversificat\ (eroism, onoare, inechitate social\,
dezam\giri ale existen]ei etc.)
Numeroasele deficien]e la care facem referin]\ pot s\ fie
remediate, dac\ manualele vor fi concepute ca ni[te c\r]i pentru via]\, orientative pentru profesori (dac\ ace[tia s`nt cu
adev\rat speciali[ti- pedagogi autentici) [i ca instrumente de
lucru de baz\ pentru elevi. Un manual [colar `n care elevilor nu
li se ofer\ repere coerente [i cuprinz\toare de interpretare a
fiec\rui text literar inclus spre studiu nu-[i justific\ existen]a.
~mi permit s\ mai afirm c\, deocamdat\, aceste manuale au
devenit surse de `mpov\rare fizic\ (s`nt voluminoase) [i intelectual\ (s`nt nesistematice, incorecte [i incomplete) pentru elevi, iar
numero[i profesori-filologi le folosesc ca instrumente de lucru de
baz\ pentru ei.
Altfel spus, benefic\ ar fi o bun\ selec]ie [i organizare a informa]ilor, `nso]ite de aplica]ii (exerci]ii [i teme) subordonate asimil\rii rapide a acestora.
2. Spuneam deja c\ programara [colar\, nu manualul,
reprezint\ instrumentul de lucru de baz\ al profesorului. Actualele
programe destinate studiului limbii romne `n gimnaziu
exagereaz\ cu num\rul mare de texte cu con]inut erotic,
anevoios de studiat [i de receptat de elevii acestui nivel de
`nv\]\m`nt.

Prof. Gh. }IG|U

Sezonul olimpiadelor

CHESTIONAR
1. Care crede]i c\ sunt principalele deficien]e
ale manualelor dup\ care preda]i? Pot fi ele
remediate? ~n ce direc]ie ar trebui puse accentele: informa]ie, comentariu artistic, sistem axiologic, altele?
2. Comenta]i programa [colar\. ~n ce clas\ ar
trebui s\ `nceap\ studiul literaturii universale?
P`n\ `n ce clas\ a]i propune s\ se fac\ gramatic\? La clasele la care preda]i acum este (in)suficient num\rul de ore de limba romn\?
3. Sunte]i profesor de limb\ romn\. Care
crede]i c\ e cea mai important\ performan]\ a
carierei dvs?
4. Ce ini]iativ\ a]i avut, la catedr\ sau dincolo de ea, pentru ap\rarea limbii romne de barbaria prezentului?
5. Este un truism faptul c\ ast\zi se cite[te tot
mai pu]in. Enumera]i (din programa [colar\ sau
din afara ei) zece c\r]i pe care ar fi trebuit s\ le
citeasc\ un absolvent p`n\ `n preajma bacalaureatului.

Elemente de literatura universal\ ar trebui s\ `nceap\ din

clasa a IX- a, la toate profilurile, f\r\ exager\ri de con]inuturi.
Binevenite ar fi lec]iile de practic\ aplicat\ realit\]ilor lingvistice cotidiene (fonetic\, lexicologie, morfosintax\, stilistic\,
ortografie [i punctua]ie), p\strate `n toate clasele liceale, mai ales
c\, de pild\, bacalaureatul r\m`ne, m\car teoretic, o prob\ dificil\, complex\.
Num\rul de ore de limba [i literatura romn\ este, `n condi]ii
de normalitate, pentru a atinge, `n at`]ia ani de munc\, finalit\]ile
studiului limbii [i literaturii romne.
3. Cea mai mare performan]e a carierei mele de profesorfilolog? Greu de spus. Poate dragostea pe care le-am insuflat-o
[colarilor mei pentru limba romn\ [i pentru literatura na]ional\ [i
dorin]a [i ac]iunea perpetu\ de a-i determinarea s-o apere de
stric\ciuni, vulgaritate [i grosol\nie.
~n rest, performan]e obi[nuite: reviste [colare, publicarea
unor c\r]i cuprinz`nd texte populare din ]inutul Neam]ului, a unor
manuale [colare auxiliare [i a unui num\r `nsemnat de articole
destinate culturii limbii romne. {i nu pu]ini fo[ti elevi care au
devenit poeti, prozatori [i scenari[ti autentici. Ei [i-au dep\[it,
ast\zi, cu mult profesorul. {i acestuia nu-i r\m`ne dec`t s\ se
bucure de urcu[ul lor `n via]\.
4. Provin dintr-o familie ]\r\neasc\ numeroas\, `n casa
c\reia se afla o singur\ carte: Biblia. Ambii p\rin]i au urcat la stele
`nainte ca eu s\ fi `mplinit 10 ani. Bruma de `nv\]\tur\ pe care am
dob`ndit-o `n aproape cei 70 de ani pe care `i am, o datorez `n
totalitate dasc\lilor mei ilu[tri, patriei mele, acestui neam miraculos.
{i n-am avut stare p`n\ ce, prin osteneala mea pedagogic\
[i prin ne`nsemnatele c\r]i [i articole publicate n-am putut s\
d\ruiesc neamului meu m\car cr`mpeie din bunurile spirituale
uria[e pe care le-am primit de la el cu prea mult\ generozitate.
5. ~ntr-o ordine aleatorie, `ntre c\r]ile necesare vie]ii unui
absolvent de liceu, ar trebui s\ se numere [i: Biblia, Iliada,
Antigona, Divina Comedie, Hamlet, Faust [i scrierile lui Mihai
Eminescu, Lucian Blaga, Marin Preda, Mihai Sorescu.

ntr-adev\r, este un sezon al

olimpiadelor, dar [i al
numeroaselor concursuri
[colare. S`mb\t\, 9 aprilie la
Ia[i, la Universitatea Al. I.
Cuza", a avut loc a 3-a edi]ie
a concursului interjude]ean
"Magda Petrovanu". Din
Neam] au participat 31 de
unit\]i de `nv\]\m`nt cu 275
de elevi. 65% dintre nem]eni
au fost din rural. Jude]ul nostru s-a eviden]iat din nou, ob]in`nd cele mai multe
premii. ~ncununarea rezultatelor a
reu[it-o Mara Ioana Ie[eanu de la
Roman, care va reprezenta jude]ul [i la
Olimpiada intena]ional\ Pluridisciplinar\ Yaku]ia 2011. S-au eviden]ial

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r fon
ndator
r
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, Constantin TOM{A, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Dumitri]a VASILCA, Mihai FLOROAIA, A. OPRI{ (apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia Roman
n,
Carmen DASC|LU (secretar), Dorian
n RAD
DU - tehn
noredactare, foto.

Pag. 8

de Radu Gyr

APOSTOLUL

Colegiul Roman Vod\", Rare[-ul,

CNI, [coala Elena Cuza, Liceul din
S\b\oani. A curs cu premii pentru
nem]eni. Spre exemplu, au fost 20 de
premii I, 28 de premii II [i 41 de
men]iuni, ca s\ nu mai spunem de un
premiu de excelen]\.
M. GHEGHICI
Textele se pot trimite [i pe adresa
revista_apostolul@yahoo.com

APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32,
Piatra Neam]

P re ] u l : 1 L E U

aprilie 2011