Apostolul, Nr. 143 (2012)

APOSTOLUL
REVISTA CADRELOR DIDACTICE
Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]
CENTENAR
Ion Luca Caragiale
(30.I.1852 sau a II-a 1852, Haimanale - 22.VI.1912, Berlin)
Contribu]ia sa la
crearea unei literaturi urbane s-a
exercitat pe cale
negativ\ a ironiei; dar Caragiale este singurul creator al nostru care a l\sat
mai multe tipuri
dec`t to]i prozatorii veacului trecut"- Pompiliu
Constantinescu.
"Prin valoarea comediilor
de moravuri [i de caractere,
scrise, din p\cate, `ntr-o
limb\ f\r\ circula]ie mondial\, I.L. Caragiale este,
probabil, cel mai mare dintre

autorii dramatici necunoscu]i"- Eugen Ionescu.
Ca]avencu: Domnilor! ... Onorabili concet\]eni! ... Fra]ilor! ... (Pl`nsul `l `neac\)
Ierta]i-m\, fra]ilor, dac\ sunt mi[cat, dac\
emo]iunea m\ apuc\ a[a de tare... Suindum\ la aceast\ tribun\ pentru a v\ spune [i
eu ... ca orice romn, ca orice fiu al ]\rii
sale ... `n aceste momente solemne (de abia
se mai st\p`ne[te) m\ g`ndesc ... la
]\ri[oara mea ... la Romnia ... la fericirea
ei (pl`nsul l-a podidit de tot) ... la progresul
ei ... la viitorul ei! (...)
Fra]ilor, mi s-a f\cut o imputare [i sunt
m`ndru de aceasta! ... O primesc! M\ onorez
a zice c\ o merit! ... Mi s-a f\cut imputarea
c\ sunt foarte, c\ sunt prea, c\ sunt ultra
progresist ... c\ sunt liber- schimbist ... c\
voi progresul cu orice pre]. Da, da, da, de
trei ori da! (...)
Ei bine! Ce zice so]ietatea noastr\? Ce
zicem noi? Iat\ ce zicem: aceast\ stare de
lucruri este intolerabil\! P`n\ c`nd s\ nu
avem [i noi fali]ii no[tri? Anglia- [i are
fali]ii s\i, Fran]a-[i are fali]ii s\i, p`n\ [i
chiar Austria-[i are fali]ii s\i, `n fine, oricare na]iune, oricare popor, oricare ]ar\
`[i are fali]ii s\i ... (`ngroa[\ vorbele)
Numai noi s\ n-avem fali]ii no[tri! ... Cum
zic: aceast\ stare de lucruri este intolerabil\, ea nu mai poate dura!
(O scrisoare pierdut\)
http://apostolul.slineamt.ro
Presiuni asupra Sindicatului Liber ~nv\]\m`nt
"S-a
au temut c\ ne al\tur\m
protestatarilor!..."
ineri, 27 ianuarie, `ntre orele 15,00 [i 16,00, Sindicatul

Liber al Lucr\torilor din ~nv\]\m`nt Neam] ar fi trebuit
s\ organizeze pichetarea sediului Prefecturii Neam].
Pichetul nu a mai avut loc, deoarece sindicatului i s-a
cerut s\ picheteze Inspectoratul {colar al Jude]ului
(ISJ) Neam], institu]ie cu care rela]iile nu s`nt tensionate, deci pichetarea institu]iei nu ar avea nici un rost.
Pre[edintele Filialei Neam] a Federa]iei
Sindicatului Liber ~nv\]\m`nt (FSLI), Gabriel Plosc\,
este profund nemul]umit de situa]ia creat\: "Nu ni s-a
aprobat pichetarea Prefecturii Neam]. Mai mult, ni s-a
cerut s\ ne mut\m pichetul `n parcarea din fa]a sediului
Inspectoratului {colar al Jude]ului Neam], institu]ie cu care noi
colabor\m bine [i nu avem nimic de `mp\r]it. Motivele invocate
s`nt de-a dreptul puerile. Ni s-a spus c\ nu putem organiza

pichetul la prefectur\, deoarece `n zon\ se deruleaz\ anumite
lucr\ri. Revendic\rile noastre nu au leg\tur\ cu Inspectoratul
{colar, ci cu Guvernul Boc, pentru c\ noi cerem lucruri ce s`nt de
competen]a Institu]iei Prefectului s\ le transmit\ la guvern [i care
nu pot fi solu]ionate doar de Ministerul Educa]iei, ci de mai multe
ministere. A[a `nc`t, cu regret [i cu profund\ nemul]umire
anun]\m c\ am anulat desf\[urarea pichet\rii".
Profesorul Gabriel Plosc\ consider\ c\ piedicile puse `n
realizarea acestei ac]iuni de protest s`nt de o cu totul alt\ natur\
[i nu au leg\tur\ cu lucr\rile derulate `n zona Palatului
Administrativ:
"De fapt, eu cred c\ s-au temut ca nu cumva membrii no[tri
de sindicat s\ se al\ture celor ce protesteaz\ spontan, zilnic, `n
zona parc\rii din fa]aTeatrului Tineretului. Acesta este motivul
real".
A. B.
Vom dep\[i aceste vremuri

tulburi [i nesigure!
Interviu cu prof.
Gabriel Plosc\,
pre[edintele
Sindicatului Liber
~nv\]\m`nt Neam]
modalit\]i de lupt\ sindical\.

Profesorul Gabriel Plosc\,
pre[edintele SLLICS Neam],
sindicat afiliat la Federa]ia Sindicatelor Libere din ~nv\]\m`nt
colectare a cotiza]iei membrilor

s\i [i nedegrevarea liderilor de
sindicat de la ore pentru a nu
mai dispune de timpul necesar
activit\]ilor sindicale.
indicatul Liber al
Lucr\torilor din ~nv\]\m`nt [i Cercetare
{tiin]ific\
(SLLICS) Neam]
trece printr-o perioad\ dificil\, nu
numai datorit\ crizei economico- financiare, ci mai
ales a obstacolelor
pe care deciden]ii politici le
pun `n calea mi[c\rii sindicale
din dorin]a tot mai v\dit\ de a-i
elimina ca interlocutori de la
masa negocierilor [i de a
`mpiedica exprimarea liber\,
democratic\, a nemul]umirilor
reale manifestate prin proteste
de strad\, pichet\ri sau alte
(FSL~), aduce o serie de

l\muriri necesare despre
aceast\ tentativ\ de a destructura sindicatul prin dou\ lovituri
sub centur\: modalitatea de
- Domnule pre[edinte,,
se mai aplicc\ acel ordin
comun al fo[tilor mini[tri ai
Educca]iei [i Finaan]elor
Publicce prin care cotizaa]iile
nu se mai opreaau pe staatul
de plaat\ al salaariaa]ilor din
`nv\]\m`ntul preuniverssitaar?
- Din p\cate, da! Chiar
dac\ acel ordin comun abuziv
[i ilegal a fost atacat `n diferite
instan]e, [i exist\ acum o
Hot\r`re definitiv\ [i irevocabil\ a Cur]ii de Apel Timi[oara,
chiar `n Contencios Admi-
NOI S~NTEM VINOVA}I...

`n\ acum am avut `nclina]ia de a blama pe cei de la
conducerea ]\rii, de a `nvinui contextul politic [i economic, at`t intern, c`t [i extern, pentru situa]ia actual\
a Romniei. Cu timpul, mi-am dat seama c\ am comis
o eroare. Cei pe care trebuia s\ arunc vina s`ntem noi,
cet\]enii [tampila]i [i vaccina]i ai spa]iului carpatodanubiano-pontic. Noi s`ntem o mas\ amorf\, inert\,
cu o mentalitate [i cu o educa]ie precar\, cu viziuni
limitate asupra zilei de mìne. Ne l\s\m u[or controla]i
f\r\ a protesta, ne supunem fatalit\]ii, unei situa]ii sau
decizii care ne influen]eaz\ `n mod direct, umili, docili,
cu capul plecat. ~n preajma alegerilor locale, parlamentare sau
preziden]iale dovedim c\ s`ntem ieftini, mul]umindu-ne cu un concert (dac\ se poate, de manele!), cu o saco[\ de alimente, cu o
sum\ infim\ `n schimbul deciziei de a vota, de a alege viitorul ]\rii.
Ne place s\ ne v\it\m - am face concuren]\ [i celebrelor
bocitoare! - [i medit\m t`mp asupra epocii ceau[iste, ca apoi s\
ajungem la concluzia c\ "atunci era mai bine". C`nd ni se pune
microfonul la gur\ [i obiectivul unei camere de filmat ne ]inte[te,
avem grij\ s\ ne spunem oful, s\ v\rs\m o lacrim\, bine regizat\
de noi `n[ine ca s\ dea bine la televizor [i care se scurge continuu pe tot parcursul lament\rii. ~ntin[i pe canapeaua din
sufragerie, mai prindem o [tire sau o declara]ie la TV a vreunui
personaj politic, a c\rui afirma]ie/ decizie ne enerveaz\,
SERIE NOU|, ANUL XIV, NR. 143

ianuarie - martie 2012
provoc`ndu-ne o furtun\ de invective [i insulte pe care le eman\m

vreo or\, termin`nd, apoteotic, cu aser]iunea: "Trebuie s\ facem
ceva, c\ a[a, cu \[tia, nu se mai poate!". Ne place, ca, dup\
aceast\ concluzie, s\ c\sc\m gura la meciul de fotbal sau la emisiunile cu mondenit\]i de mahala, pe care, de altfel, le admir\m.
Noi s`ntem cei ce ne smiorc\im c\ s`ntem nemul]umi]i de liderii
acestei ]\ri, "ni[te nemernici ce `[i bat joc de noi", dar atunci c`nd
ne viziteaz\ ora[ul, nu [tim cum s\ fim primii ca s\-i pup\m `n
partea dorsal\ sau s\-i ungem cu tot soiul de complimente
lingu[itoare. Emitem pe band\ rulant\ idei revolu]ionare viz`nd
r\sturnarea oligarhiei, dar privim cu dispre] [i cu superioritate
c`nd `n ]\rile "civilizate" au loc manifesta]ii mai pu]in pa[nice,
av`nd la baz\, totu[i, dreptul democratic de a protesta. Avem o
nem\rginit\ satisfac]ie s\ particip\m la discu]ii politice cu convivii
no[tri, s\ ar\t\m ce e alb [i ce e negru, s\ oferim solu]ii - `n
mintea noastr\ competente! -, dar, `n fond, nu avem habar despre
politic\, despre democra]ie [i despre organismele acesteia. Ne
manifest\m `ndr\zne]i dreptul de a ne `ncruci[a bra]ele [i de a ne
afunda `ntr-o letargie suveran\, uit`nd `ns\ c\ schimbarea cere
ac]iuni concrete, nu vorbe.
Mihai TOPOLICEANU,
student - Facultatea de Comunicare [i Rela]ii Publice
Universitatea "Al. I. Cuza" Ia[i
(Continuaare `n pag. 3)
nistrativ, care cere suspendarea ordinului, ceea ce ar

`nsemna revenirea la situa]ia
dinaintea apari]iei lui. ~ntr-o
democra]ie real\ [i normal\,
nu una mimat\ ca aceea `n
care tr\im noi `n Romnia, o
astfel de decizie a unei Cur]i
de Apel ar fi fost pus\ imediat
[i indiscutabil `n executare [i,
mai mult, ar fi constituit un
precedent juridic demn de luat
`n seam\ [i de alte instan]e. La
noi, `ns\ exist\ un soi de
iner]ie birocratic\ greu de surmontat. Practic, acum am
`n]eles c\ s-ar fi cerut ca `n
Programul REVISAL -cel `n
care se lucreaz\ salarizarea
angaja]ilor din `nv\]\m`nt- s\
reapar\ acea rubric\ alocat\
cotiza]iei, `ns\ probabil c\ va
mai dura mult timp p`n\ ce
lucrurile vor reveni la normal.
Noi am `n[tiin]at toate [colile
din jude] despre existen]a
acestei hot\r`ri
a Cur]ii
timi[orene.
- A[aadaar,, cum se reaalizeaaz\ `n acesst moment
colecctaareaa cotizaa]iei?
Interviu realizat de
Angela BRUDARU
(ccontinuaare `n pag. 3)
Programul activit\]ilor
dedicate s\rb\toririi
Centenarului Asocia]iei
~nv\]\torilor din jude]ul
Neam]- 2012
Un eveniment `n desf\[urare
Pag. 5
ULTIMA OR| LA ROMAN

Eminescu, mereu
prezent la Roman...
una Ianuarie a adus

[i `n acest an `n
sufletele roma[canilor, mari [i mici,
lumina Luceaf\rului
care, la mijloc de
Gerar, a `nc\lzit atmosfera urbei `ntr-un [ir de manifest\ri, una [i una...
Chiar dac\ vacan]a
prelungit\ de iarn\
din 2011 a adus
fream\tul specific `n clase abia
pe 16 ianuarie, elevii n-au
a[teptat sunetul clopo]elului.
Astfel, la Asocia]ia francofon\
din urbea mu[atin\, `n ajun de
15 ianuarie, un grup de iubitori
ai `ntìului `ntre poe]i a marcat
momentul `n cadrul unui spectacol bilingv ai c\rui protagoni[ti
au fost elevii Simona Orban,
Bianca Burc\, Ioana Zaharia,
de la {coala Gimnazial\
"A.I.Cuza", dar [i cadre didactice care nu uit\ niciodat\ acest
moment de referin]\ al spiritualit\]ii romne[ti. "M\ bucur c\
`n fiecare an reu[im s\ urm\m
aceast\ tradi]ie `n cadrul asocia]iei francofone, unde `mpreun\ cu elevii [i cu al]i colegi care
vin aici s\rb\torim acest
moment deosebit [i sper s\ continu\m la fel [i pe viitor, av`nd `n
vedere c\ limba francez\ nu
este chiar cea mai popular\ `n
r`ndul tinerilor, mai ales", a spus

prof. Roxana Gu]oi de la C.T.
"Danubiana" Roman. Iar un alt
participant la acest eveniment a
spus, sec: "F\r\ Eminescu, fie
c\-l rostim `n limba romn\, fie
c\-l rostim `n limba lui Voltaire,
suntem s\raci" !
Odat\ pornite cursurile
semestrului doi din acest an
[colar, primii implica]i `n
omagierea Luceaf\rului au fost
elevii [i dasc\lii de la {coala
gimnazial\ "Mihai Eminescu"
care au adus din nou la Roman
"Culoarea versului eminescian"
`n cadrul unei expozi]ii care a
reunit, ca [i `n ceilal]i ani, lucr\ri
sosite din toat\ ]ara pe adresa
acestui concurs na]ional deja
consacrat. Ultimii care au
s\rb\torit "Poetul nepereche" `n
acest an `n [colile roma[cane
au fost romanvodi[tii aduna]i
sub coordonarea prof. Gabriela
Romano `n cadrul lucr\rilor unui
simpozion de excep]ie. Alte particip\ri ale dasc\lilor roma[cani
au fost consemnate `n cadrul
unei activit\]i de mare [taif
desf\[urat\ la Muzeul de Istorie
Roman, sub genericul "Porni
Luceaf\rul", al c\rei coordonator a fost prof. dr. Ovidiu Trifan
de la {coala de Arte "Sergiu
Celibidache" din municipiu.
Duhul poetului
`n cetatea mu[atin\...
ecunoa[terea [i
omagierea zilei de
15 ianuarie poart\
`n sufletul roma[canilor [i amprenta
amintirii zilelor c`nd
marele poet chiar
`[i purta pa[ii prin
t`rg, pe vremea pe
c`nd era revizor
[colar. Astfel, din
ordinul ministerului,
Mihai Eminescu a
inspectat {coala nr. 1 de fete
care func]iona `n localul de pe
strada C.A. Rosetti. Descinderea sa `n cetatea mu[atin\ a
fost consemnat\ pe 26 martie
1876, poetul z\bovind `n t`rg
doar o zi, respectiv pe 27 martie, raportul de inspec]ie nefiind
deloc favorabil - aici fiind consemnate `ntre altele "absen-
teismul [i `nv\]atul pe de rost",

tare ale [colii din urm\ cu mai
bine de 130 de ani pe care le-nt`lnim [i ast\zi. Aceasta nu este
singura prezen]\ a poetului `n
t`rgul dintre Moldova [i Siret, `n
virtutea prieteniei sale cu junimistul V.G. Mor]un documentele
consemn`nd [i alte asemenea
[i, implicit, cu cercul sociali[tilor
roma[cani din care f\cea parte
[i cunoscutul junimist. Astfel,
V.G. Mor]un `mpreun\ cu `ntìul
`ntre poe]i z\bovea la Roman,
al\turi de alte nume cunoscute
`n epoc\ precum Constantin
Dobrogeanu Gherea sau C.
Mille, aceste `nt`lniri av`nd loc `n
casa `nv\]\torului cu idei socialiste Naum Paraschiv.
Sclipiri de iarn\ la Gr\dini]a Muguri de lumin\

entru cei care `nc\ nu au dat vreodat\ ochii cu un om
de z\pad\, sau cu Mo[ Cr\ciunul cel de toate
copil\riile, aceast\ bucurie a venit `n luna lui gerar, la
Gr\dini]a "Muguri de lumin\" din Roman. Aici, a fost
organizat\ o expozi]ie cu lucr\rile executate de c\tre
participan]ii la prima edi]ie a proiectului na]ional,
sugestiv intitulat Scclipiri de iarn\ - oameni de z\pad\,
br\dule]i, nelipsitul Mo[ Cr\ciun, colind\tori reprezenta]i `n toate chipurile. "Ideea concursului na]ional
<<Sclipiri de Iarn\>> s-a n\scut din miracolul pe care-l
reprezint\ iarna pentru copii, din miracolul pe care l-au
reprezentat iarna cu z\pezi imense [i bucuriile care
ne-au `nc`ntat [i nou\ copil\ria, din miracolul s\rb\torilor de iarn\
care ne `nc`nt\ pe to]i, indiferent de v`rst\. Am considerat c\ prin
intermediul acestui proiect educa]ional putem deschide noi c\i de
comunicare cu celelalte unit\]i [colare [i pre[colare din ]ar\,
c\rora, prin aceste parteneriate, s\ le oferim acorduri de bune
practici, de prietenie [i de colaborare, astfel `nc`t, prin tot ceea ce
`nseamn\ experien]\, s\ optimiz\m activitatea noastr\ de zi cu zi.
Putem spune acum, c`nd tragem linie la aceast\ ini]iativ\, c\
ceea ce ne-am propus am reu[it din plin, gra]ie eforturilor
cadrelor noastre, chiar peste m\sura a[tept\rilor ini]iale", a spus
Daanaa Stoleriu, directorul Gr\dini]ei "Muguri de Lumin\", structur\
a {colii de Arte "Sergiu Celibidache" Roman.
"Sclipiri" care mai de care...
At`t directorul {colii de Arte "Sergiu Celibidache", prof. Viorel
Vanzariuc, c`t [i directorul adjunct al acestei institu]ii, prof.
Ecaterina Popa, au fost pl\cut surprin[i de succesul deosebit al
ini]iativei, motiv pentru care [i la iarna viitoare acest proiect va
figura din nou `ntre activit\]ile de parteneriat ale gr\dini]ei din

subordine. De remarcat este faptul c\ la invita]ia cadrelor roma[cane au r\spuns prezent circa 700 de pre[colari [i elevi din toat\
]ara. Participan]ii s-au `ntrecut pe sine, care mai de care, avea
s\ afirme Roxaanaa Garlaaciov, una dintre educatoarele care au
f\cut posibil acest deosebit succes. Iar cum orice basm nu poate
sa aib\ dec`t un final fericit, pentru toat\ lumea, una dintre
finalit\]ile proiectului va fi publicarea unui volum ce va cuprinde
crea]ii literare ale participan]ilor care au... sclipit de-adev\ratelea
la aceast\ sec]iune a ini]iativei celor de la Gr\dini]a "Muguri de
lumin\"...
SOS medicina [colar\ !

una februarie, cel
pu]in a[a cum se
pune problema dinspre Direc]ia de
S\n\tate Public\
(DSP) Neam], ar trebui s\ marcheze un
moment de cotitur\
`n ceea ce prive[te
punerea la punct a
sistemului de medicin\ [colar\.
"Prezen]a medicilor `n mediul [colar este de mult o problem\ foarte mare, asta deoarece re]eaua de medicin\
[colar\ din Romnia, practic,
este pe cale de dispari]ie, fiind
foarte pu]ini medici [colari
r\ma[i `n sistem. De exemplu,
`n ora[ul Roman sunt patru
medici [colari la toate unit\]ile
din ora[ - ceea ce este foarte
pu]in - ca s\ nu mai spun c\ `n
mediul rural nu exist\ nici unul.
Lege am avut [i p`n\ acum, OG
Nr. 162/2008 stipuleaz\ c\ cei
care administreaz\ aceste [coli,
respectiv consiliile locale, `n
frunte cu primarii localit\]ilor, au
obliga]ia de a asigura acordarea
asisten]ei medicale [colare `n
unit\]ile pe care le patroneaz\

prin `ncheierea unui contract de
prest\ri servicii cu un medic de
familie sau cu un medic stomatolog. Din c`te [tiu eu, `n jude]ul
Neam] nici nu exist\ a[a ceva,
exist\ doar c`]iva medici [colari
[i ace[tia doar `n mediul urban",
a declarat Angela Bica, medic
de familie, vicepre[edinte al
Patronatului Medicilor de
Familie Neam].
~ncep`nd cu 14 februarie,
intr\ `n vigoare un nou ordin
care face referire la modul de
organizare a cabinetelor de
medicin\ [colar\.
"Acum, au fost trimise din

nou adrese de la DSP c\tre
consiliile locale, pentru a lua
m\surile care se impun `n acest
sector care este foarte deficitar
`n jude]ul Neam], `n general,
`ns\ medicii de familie [i-au
ar\tat disponibilitatea [i p`n\
acum. ~n fiecare an noi am
anun]at acest lucru prin adrese
scrise c\tre Prefectur\, c\tre
Inspectoratul {colar, c\tre consiliile locale, dar nu a interesat
pe nimeni demersul nostru.
Situa]iile `n care se discut\
despre aceste aspecte sunt
doar cele `n care se-nt`mpl\
vreun accident
la [coal\, cu
circul de rigoare. Or asisten]a
[colar\ este necesar\ nu doar
c`nd avem de-a
face cu cazuri
de
urgen]\.
Copiii trebuie
urm\ri]i [i analiza]i cu consecven]\ de c\tre cadre medicale speciali-
zate, [i anume: din punct de

vedere fizic, psihic, din punct de
vedere intelectual, deci sunt
mult mai multe activit\]i de f\cut
astfel `nc`t cei c\rora li se
adreseaz\ acest tip de asisten]\ medical\ s\ fac\ fa]\ din
toate punctele de vedere la
solicit\rile pe care le presupune
activitatea de la [coal\", a mai
spus medicul Angela Bica.
Astfel, dup\ cum gr\ie[te
noul ordin, `n cur`nd, chiar de la
jum\tatea lunii februarie se
pare, [colile din Neam] vor
avea asigurate serviciile medicale `n cabinete de medicin\
[colar\, indiferent dac\ s`nt din
mediul rural sau urban [i
indiferent dac\ `n acest
moment au sau nu au un astfel
de medic specialist. De remarcat este faptul c\, la momentul
acestei ini]iative, `n Neamt se
afl\ `n activitate doar 17 astfel
de speciali[ti care deservesc
aproximativ 460 de [coli [i
gr\dini]e existente `n tot
jude]ul.
Grupaj de A. OPRI{
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
entenarul Caragiale mi-a
adus aminte de procesul
marelui dramaturg acuzat de
plagierea piesei "N\pasta" de
c\tre Constantin Al. Ionescu,
zis [i Caion.
Procesul a r\mas celebru `n istoria literaturii
romne, a[a cum `l descrie
Paul {tef\nescu `n "Scrisori
`n fa]a justi]iei".
S\ derul\m filmul ac]iunii
procesului, `nceput la 5 martie 1902, `n fa]a cur]ii cu jura]i a jude]ului
Ilfov. Sunt chema]i sub acuza]ie de
calomnie prin pres\- Constantin Al.
Ionescu, zis "Caion" [i Th. N. Stoenescu,
directorul revistei `n care se reg\sesc
articolele incriminate la adresa lui I. L.
Caragiale.
Inculpa]ii sunt asista]i de avoca]ii
Otetele[eanu, Mi]escu, Ionescu, B\ileanu, Moldovanu [i Al. {ontu.
I. L. Caragiale este asistat de avoca]ii
Delavrancea, Panu [i Gr\di[teanu.
Potrivit articolului 24, din Constitu]ia
timpului, a fost scos din cauz\
Pag. 2
Procesul I. L. Caragiale - Caion

Stoenescu, directorul
revistei, cu motiva]ia c\
ac]iunea nu este `ndreptat\ [i `mpotriva acestuia.
Umoristul
G.
Ranetti scria: "~n sal\,
c`nd pledeaz\ Delavrancea, nu po]i intra
f\r\ s\ pui pre]uri de
intrare mai mari dec`t la
reprezenta]iile cu Sarah
Bernhardt". El mai propunea s\ se introduc\ `n
codul penal un articol:
"acuzatul pe care `l
ap\r\
Delavranceainocent din oficiu, dar Delavrancea s\-[i
rosteasc\ pledoaria pentru desf\tarea
publicului".
Faptele: ~n Revista Literar\ nr. 16 din
30. IX. 1901, sub direc]ia lui Th.
Stoenescu, apare un text semnat de
t`n\rul Caion, `n care

Caragiale, autorul "N\pastei", era acuzat c\ ar
fi plagiat drama sa dup\
o pies\ ungureasc\ intitulat\ "Nenorocul", scris\
de un oarecare Kemeny
Istvan, dram\ t\lm\cit\
pe romne[te de c\tre
Alexandru Bogdan `n
1848, la Bra[ov.
Dup\ mai multe dispute publicate `n revistele literare ale timpului,
rezult\ c\ un scriitor
ungur, Kemeny Istvan,
n-a existat niciodat\,
dup\ cum conclude `n "Sem\n\toarea"
Ion Gorun.
Caion a schimbat `ntre timp tactica,
sus]in`nd c\ `n realitate "N\pasta" este
plagiat\ dup\ "Puterea `ntunericului" de
Tolstoi.
"Felul de a cugeta, g`ndul personagiilor din "N\pasta domnului Caragiale,

nu-i dec`t cugetarea acelor umili]i mujici
care populeaz\ `ntinsul imperiu moscovit", scrie t`n\rul [i p\tima[ul Caion.
~n cele din urm\, are loc procesul
Caragiale- Caion. La al doilea [i ultimul
termen de judecat\ din 11 martie 1902,
Constantin Ionescu zis Caion `nainteaz\
instan]ei un certificat medical, cu inten]ia
de a ataca decizia dac\ procesul se
judec\ `n lipsa sa.
Curtea constat\ procedura complet\
[i `n baza articolului 483 procedur\ criminal\ (cod procedur\ penal\) dispune
judecarea `n lips\.
Iat\ c`teva secven]e din cuv`ntarea
avocatului B. {t. Delavrancea, ap\r\torul
dramaturgului roman.
"... Cum domnilor? Un popor `ntreg
admir\ pe Caragiale .... Admira]ia trece
peste Carpa]i. Bunul lui nume trece peste
hotarele neamului romnesc. {i pe acest
APOSTOLUL
om s\-l acuze, sprijinit de falsuri, c\

operele lui s`nt jafuri literare? Dar asta
`nseamn\ a izbi `n credin]a, `n admira]iunea [i `n fa]a romnilor! {i ce s-ar
`nt`mpla dac\ criticul impostor n-ar fi fost
prins? Ce s-ar fi `nt`mplat dac\ nu
adunam noi aceast\ mul]ime de probe?
O m`ndrie a ]\rii ar fi fost vestejit\, nu
numai Caragiale `nfierat!
{i ce idee [i-ar fi f\cut str\inii de noi
romnii? C\ suntem un popor care
s\rb\torim punga[ii, c\ gloriile noastre se
`ntemeiaz\ pe jaf, c\ giul nostru este o
ru[ine, c\ n-avem con[tiin]\, nici demnitate"?
~n final, curtea condamn\ pe inculpatul Constantin Al. Ionescu, zis Caion, la
pedeapsa `nchisorii corec]ionale pe timp
de 3 luni de zile [i la 500 lei amend\ `n
folosul statului. Mai condamn\ pe numitul
inculpat s\ pl\tesc\ lui I. L. Caragiale,
suma de 10000 lei daune interese.
Hot\r`rea este pronun]at\ pe 11 martie 1902, `n Bucure[ti.
Tiberiu U}|
NESF~R{ITA NOASTR| TRANZI}IE

Vom dep\[i aceste vremuri tulburi [i nesigure!
(urmaare din pag. 1)
Cade `n sarcina fiec\rui lider de sindicat din [coli

colectarea acestor cotiza]ii, care se face `n baza unei
liste, a unui borderou. Lunar, se emite o chitan]\ colectiv\ care este mai apoi dus\ la colegii no[tri din fiecare
unitate de `nv\]\m`nt ce au ca sarcin\ de serviciu
realizarea acelei deduceri. Sistemul este foarte greoi [i
asta s-a [i dorit de fapt, s\ ni se taie, dac\ s-ar putea,
unica noastr\ surs\ de finan]are. Trebuie s\
men]ion\m c\ aceast\ cotiza]ie este o sum\ modic\,
ea reprezint\ limita minim\ legal\ de 0,5% din salariu
[i ajunge undeva `ntre 2 lei [i 6,2 lei lunar, `n func]ie de
salariile membrilor no[tri. Nivelul de colectare este foarte sc\zut,
`n luna cea mai bun\ am ajuns undeva la un procent de 50% din
fondurile care ar fi trebuit s\ ajung\ `n visteria sindicatului. ~n plus,
deducerea cotiza]iei din baza de impozitare, potrivit art. 57 din
Codul Fiscal, este foarte greoaie. ~n acest fel, fiecare membru de
sindicat merge la serviciul de contabilitate din [coal\ cu acea chitan]\. Iar colegii no[tri au foarte mult de lucru [i mul]i dintre ei ne
`nvinov\]esc pe noi, cei de la sindicat, pentru situa]ia creat\ [i nu
ministerul care a emis un ordin abuziv [i ilegal. Unii `n]eleg c\ de
fapt este doar o tentativ\ de a destructura sindicatele [i de a le
distruge chiar, cu asemenea obstacole, dar s`nt tot mai pu]ini cei
care vor s\ `n]eleag\ acest lucru.
- Care crede]i c\ este motivul reaal al acesstui cro[eu pe
care fosstul minisstru Daniel Funeriu (care,, decclaaraativ,, eraa
desschiss diaalogului cu sindiccatele) l-aa apliccat mi[cc\rii sindiccale
prin acesst ordin?
- Motivele s`nt mai multe. Dar, trebuie s\ venim cu o precizare
foarte important\ [i care pune `ntr-o anumit\ lumin\ decizia
aceasta. Chestiunea cu scoaterea de pe statul de plat\ a rubricii
dedicate colect\rii cotiza]iei s-a aplicat doar `n dou\ domenii de
activitate - `n `nv\]\m`ntul preuniversitar [i pentru sindicatul
poli]i[tilor. Dac\ despre poli]i[ti nu mai este necesar nici un
comentariu, c\ este arhicunoscut\ situa]ia, pe cine [i cum au deranjat manifesta]iile de protest ale poli]i[tilor, Sindicatul din
`nv\]\m`ntul preuniversitar a c\zut `n dizgra]ie pentru c\ a avut
`ndr\zneala s\ formuleze mai multe ac]iuni `n instan]\ `n urma
c\rora statul romn trebuie s\ pl\teasc\ desp\gubiri salariale de
peste 7 miliarde de lei (moned\ nou\ - n.r.) angaja]ilor din
`nv\]\m`ntul preuniversitar [i probabil c\ aceast\ sum\ va cre[te,
cu trecerea timpului. Dac\ statul romn n-ar fi calculat eronat
salariile celor care lucreaz\ `n `nv\]\m`nt, `nc\lc`nd astfel legile
existente, atunci instan]ele nu ar mai fi dat c`[tig de cauz\ sindicatului!
Un al doilea motiv este inten]ia de a modifica, prin ini]iativ\
legislativ\, unele articole din Legea Educa]iei Na]ionale. {i vorbim
aici `n primul r`nd despre componen]a CA din [coli, unde cerem
ca preponderen]a s\ o aib\ cadrele didactice, acum fiind o treime
societate civil\ [i p\rin]i, o treime administra]ie public\ [i o treime
cadre didactice, ceea ce nu este normal `ntr-o institu]ie `n care se
face educa]ie. Profesorii [tiu cel mai bine ce au de f\cut `ntr-o
[coal\, nu ONG-urile, nu reprezentan]ii prim\riei [i nici p\rin]ii
p`n\ la urm\! Ei ar trebui s\ aib\ un rol consultativ, dar nu se
poate merge p`n\ `ntr-acolo, `nc`t s\ vin\ al]ii s\-]i dicteze [i tu s\
pui `n aplicare ceea ce ]i se cere `ntr-o [coal\. Risc\m s\ c\dem
`ntr-o cu totul alt\ zon\, mult prea periculoas\.
Un alt articol pe care dorim s\-l promov\m este revenirea la
norma didactic\ de 16 ore pentru cei cu grup\ didactic\ I [i peste

25 de ani vechime, [i pentru c\ cele 18 ore de acum vor conduce
la o sc\dere a num\rului de norme, ceea ce `nseamn\ mai pu]ine
locuri de munc\ [i asta ì va afecta inclusiv pe cei tineri, pe debutan]i. Un alt articol se refer\ la revenirea la oportunitatea de a ie[i
la pensie cu 3 ani mai repede, a[a cum era p`n\ acum, f\r\ ca
acest lucru s\ se considere pensionare anticipat\, `n special pentru femei, care la 65 de ani resimt oboseala mult mai mult dec`t
b\rba]ii, s\ fim cinsti]i! Mai cerem reintroducerea salariilor [i a
grada]iilor de merit pentru personalul didactic auxiliar, care
`ncep`nd din acest an nu mai beneficiaz\ de acest drept. ~ns\,
pentru c\ am auzit tot felul de interpret\ri, trebuie s\ men]ionez
c\ pentru cei care au intrat deja la grada]ie de merit hot\r`rea nu
se aplic\, ei beneficiaz\ `n continuare p`n\ la `mplinirea celor 4
ani. Vorbim aici despre dosare noi, care nu se mai primesc.
- Mai exisstaa un alt obsstaacol `n bunaa dessf\[uraare a activit\]ii sindiccale din `nv\]\m`nt,, acele degrev\ri de ore,, care nu
se mai acord\. A]i g\ssit vreo solu]ie pentru acesst aspecct?
- Nu avem `nc\ nici o solu]ie. De la 1 ianuarie
anul acesta, liderii de sindicat nu mai beneficiaz\
de acel drept, care spunea c\ la fiecare 2.000 de
membri se degreva o norm\ `ntreag\, potrivit
Contractului Colectiv de Munc\ la nivel de ramur\
care este `nc\ `n vigoare. Avem informa]ii c\ s`nt
state europene `n care liderii s`nt degreva]i de
activit\]ile didactice, recunosc`ndu-se astfel aportul sindicatelor la bunul mers al activit\]ii. Cei care
au luat aceast\ decizie politic\ nu `n]eleg c\ noi,
ca sindicat, prelu\m semnalele direct din [coli
pentru unele `nc\lc\ri ale legii, ale unor acte normative, dup\ care aducem aceast\ situa]ie `n
discu]ia comisiilor paritare la nivel de Inspectorat
[colar, sau, `n func]ie de fiecare spe]\ `n parte [i
de competen]a de solu]ionare, la nivel de comisie
paritar\ ministerial\. Se g\seau solu]ii de
rezolvare, detension`nd astfel multe posibile con-
flicte [i reintr`nd `n normalitate. ~ns\, `n ciuda tuturor acestor

greut\]i, Sindicatul ~nv\]\m`nt Neam] `[i va continua activitatea [i
sper\m c\ vom reu[i s\ convingem, prin argumente sau prin
ac]iuni de protest, deciden]ii politici c\ sindicatele au rolul lor `ntr-o
democra]ie real\.
- Unde sau cum crede]i c\ se vor opri toaate acesste ac]iuni
conccertaate `mpotrivaa mi[cc\rii sindiccale?
- Asta depinde de `n]elepciunea sau dimpotriv\, infatuarea,
celor care ne vor conduce destinele `n continuare. Sindicatele din
`nv\]\m`ntul preuniversitar s`nt cel mai bine organizate, s`ntem o
for]\ [i atunci se `ncearc\ `n fel [i chip mic[orarea acestei puteri
prin destructurarea sindicatului. Doresc s\ transmit un mesaj
foarte clar deciden]ilor politici [i tuturor celor care doresc s\ ne
scoat\ cu orice pre] `n afara legii, s\ ne desfiin]eze: toate aceste
lovituri nu o s\ duc\ la distrugerea mi[c\rii sindicale, dimpotriv\!
S`ntem preg\ti]i s\ ducem mi[carea sindical\ mai departe, de[i
recunoa[tem c\ greut\]ile s`nt foarte mari. Dar, `mpreun\ cu
membrii no[tri de sindicat, s`ntem convin[i c\ vom dep\[i aceste
vremuri tulburi [i nesigure.
NOI S~NTEM VINOVA}I

oi s`ntem du[manii
`nver[una]i, declara]i [i ne`ndupleca]i ai corup]iei din
]ar\, dar, `n momentele cruciale,
de cump\n\, c`nd
beleaua se hot\r\[te s\ ne viziteze, apel\m con[tiincio[i la buzunarele `n care stau la c\lduric\
micile "aten]ii" menite s\ ne
u[ureze vie]ile [i s\ ne scoat\
din impas. Declarativ, ne
facem "datoria" [i ne exercit\m
drepturile constitu]ionale c`nd
protest\m `n fa]a parlamentului, dar iubim mai mult s\

`ncingem o hor\ sau o s`rb\
printre lozinci reformate [i apoi
s\ ne `ntoarcem la cuiburile
noastre satisf\cu]i de responsabilitatea civic\ de care am
dat dovad\. ~n vorbe, s`ntem
patrio]i, iubindu-ne ]ara cu
toate resursele ei naturale, culturale, geografice [i istorice,
dar ne scoatem fesul [i ne
sc\rpin\m ]easta c`nd s`ntem
pu[i `n situa]ia de a le conserva, c\ci s`ntem at`t de egocentrici `nc`t nu avem habar de
ele. Ne l\ud\m cu frumuse]ile
]inuturilor noastre, dar ne
transform\m ]ara `ntr-un co[
de gunoi [i `ntoarcem cu
indiferen]\ spatele c`nd vine
vorba de p\strarea mediului `n
forma sa cea mai decent\.
Noi s`ntem cei care `l
invoc\m pe Dumnezeu s\ ne
ajute, s\ ne apere [i s\ ne
scoat\ din criza financiar\
(poz`nd `n sfin]i, totodat\), dar
ì schimb\m, f\r\ nici o
ezitare, sensul c`nd `l folosim,
evlavios, al\turi de structura
lexical\ "m\-tii". ~nchidem
ochii, cu o indiferen]\ aproape
criminal\, c`nd semeni de-ai
no[tri sufer\ [i au nevoie de
ajutor, dar clam\m esen]a
solidarit\]ii umane atunci c`nd
noi `n[ine s`ntem cei viza]i.
Noi, cet\]enii Romniei,

s`ntem cei vinova]i de tot ce
se `nt`mpl\ ast\zi r\u cu noi.
~n loc s\ ac]ion\m ferm, prefer\m pentru schimbarea
situa]iei s\ ne victimiz\m, s\
c\ut\m ]api isp\[itori [i s\
a[tept\m salvarea de la
Dumnezeu sau de la vreun
alt "t\tuc"... {i, tot noi, prefer\m, `ntre timp, s\ ne lu\m
lumea `n cap sau s\ umplem
c`rciumile (ap\rute ca ciupercile dup\ ploaie) [i s\ bem `n
contul aloca]iilor copiilor sau
al ajutoarelor sociale, care
se las\ tot mai mult a[teptate...
Note de lector:
n 2011, la aproape
dou\ decenii de la
debutul
editorial
("V`n\toare princiar\",
Ia[i, 1992), poetul
Mihai Merticaru propune cititorilor o antologie
- "Umbra p\s\rii `n
zbor" - ce con]ine texte
din `ntreaga sa crea]ie
`n versuri, oferindu-ne
[i nou\, ca unul care
am urm\rit atent
evolu]ia sa poetic\, acord`ndu-i un
spa]iu special `n cartea noastr\
"Contemporan cu ei" (Editura
"Timpul", Ia[i, 2009), s\ facem
c`teva referiri, din perspectiva unui
prim bilan] f\cut de `nsu[i autorul,
pe care, ne place s\ credem, [i l-a
propus la cap\tul unei prime [i
ample etape de crea]ie.
Antologia nu este realizat\ ca
o sum\ a tuturor textelor poetice
cuprinse `n cele nou\ c\r]i ante-
BILAN} LA CAP|TUL UNEI ETAPE DE CREA}IE

rioare ("V`n\toare princiar\", I[.,
1992; "Catedrala de azur", I[.,
1994; "Scriere cuneiform\", I[.,
1997; "~nt`lnire pe pod", I[., 2003;
"Imperiul lupului", P.-N]., 2006;
"~mp\r\]ia clipei, 333 micropoeme
`n stil haiku", I[., 2007; "Arca lui
Petrarca, 65 de sonete", I[., 2008,
"~mp\r\]ia frigului", I[., 2009 [i
"Geometrie liric\" (Editura Limes,
Cluj-Napoca, 2010)), ci una care,
dup\ cum a fost g`ndit\ de autor,
d\
posibilitatea
cititorului,
cunosc\tor al poeziei din volumele
din care s-a realizat selec]ia s\
constate c\ Mihai Merticaru a
analizat atent, cu priceperea de
ast\zi, cu ochiul maturit\]ii creatoare, cu exigen]a ce se impune
`ntr-o asemenea `ntreprindere.
Pentru cine nu i-a cunoscut
crea]ia poetic\ din cele nou\ volume,
facem precizarea c\ autorul a
renun]at la titlurile ciclurilor `n care
erau structurate c\r]ile antologate,
dar [i la foarte multe texte, mai

ales din primele trei c\r]i, ajung`nd
ca din penultimul tom s\ renun]e
doar la dou\ texte, iar la ultimul, s\
`nlocuiasc\ dou\ versuri dintr-o
singur\ poezie, "Femeia" (Strofa
"Torsul i se unduie[te [erpe[te, /
C\ uit\ [i trenul unde e gara, / Iar
Sisif scap\ din spate povara / Ce
`n h\ul negru se pr\v\le[te" este
`nlocuit\ cu "Torsul i se unduie[te
[erpe[te, / C\ uit\ [i trenul unde e
gara, / Tumultuoas\ precum
Niagara, / ~n loc de soare,
z`mbetu-i str\luce[te"). La fel de
conving\toare, `n acest sens, este
[i modificarea ultimei strofe din
"Sonetul Cehl\ului" a c\rei form\
din 2008 ("Ziduri de cremene,
p\duroase culmi, / Cetate durat\
din dor [i durut, / Tu ne-ai vindecat
de cazne [i ur`t") a fost modificat\
acum, benefic, astfel: "Ziduri de
cremene, p\duroase culmi, /
Cetate etern\ [i crenelat\, / Azi,
ca [i ieri, str\luce[ti f\r\ pat\".

Iat\ [i o imagine statistic\ a
selec]iei: din "V`n\toare princiar\",
a re]inut doar 5 texte din 50; din
"Catedral\ de azur", 15/91; din
"Scriere cuneiform\", 32/73; din
"~nt`lnire pe pod", 48/63; din
"Imperiul lupului", 27/69; din
"~mp\r\]ia clipei", 92/333 de
micropoeme `n stil haiku; din "Arca
lui Petrarca", 35/63; din "~mp\r\]ia
frigului", 58/60; [i din "Geometrie
liric\", 56/66.
Dar afirma]iile noastre referitoare la exigen]a de acum a lui
Mihai Merticaru asupra propriei
crea]ii se sus]in, mai ales, pe baza
constat\rii c\ au fost operate
modific\ri prin `nlocuire / ad\ugire,
de la unul-dou\ cuvinte, la versuri
[i chiar strofe `ntregi, schimb\ri pe
care le apreciem inspirate [i care
dau un plus de pre]iozitate
poemelor, sporindu-le valoarea
APOSTOLUL
stilistic\. Ultima strof\ din poezia

"Sp\l\torie", de exemplu, din
cartea publicat\ `n 1994 ("odat\
cu aceast\ ]es\tur\ blestemat\ /
din care s-au croit ve[minte / pentru acoperit minciuni / ca ni[te s`ni
sfid\tori de fat\"), antologat\
acum a devenit: "`n acea ]es\tur\
blestemat\ / din care s-au croit
ve[minte / pentru acoperit visuri,

fantezii [i speran]e".
Cartea de acum reconfirm\
m\iestria artistic\, harul cu care
este `nzestrat poetul Mihai
Merticaru, precum [i profesionalismul `n domeniul alc\tuirii structurilor poetice, oblig`ndu-l, totodat\, la men]inerea pe altitudinea
pe care a ajuns [i dep\[irea ei `n
c\r]ile viitoare.
Constantin TOM{A
Concurs de crea]ie literar-artistic\

Patria mea, limba romn\
Concursul este organizat de Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam], `n colaborare
cu SLLIC [i Inspectoratul {colar cu prilejul s\rb\toririi centenarului `nfiin]\rii
asocia]iei [i se adreseaz\ tuturor elevilor din jude]ul Neam] cu `nclina]ii [i preocup\ri literare.
Lucr\rile `n dublu exemplar vor fi trimise la sediul Asocia]iei ~nv\]\torilor
din str. Sadoveanu, nr. 21, cu specifica]ia (Pentru concursul literar-artistic) p`n\
la data de 15 aprilie 2012. Premiile [i men]iunile vor fi acordate cu prilejul ceremoniei festive [i vor fi publicate `n revista Apostolul.
Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam]
Pag. 3
{COALA NEM}EAN|, LA ZI
Un mare [antier al MECTS
Din anul [colar 2012-2013,
Dispar aproape
900 de elevi
din liceele nem]ene
Mai pu]ine calific\ri [i mai

pu]ine ore pentru profesori
na dintre priorit\]ile unit\]ilor de `nv\]\m`nt nem]ene
[i ale conducerii Inspectoratului {colar Jude]ean
(ISJ) Neam] este, `n acest moment, realizarea tuturor documentelor ce vor sta la baza Planului de
[colarizare la nivel de jude] pentru anul [colar 20122013.
Astfel, din liceele rurale `n principal, dar [i din
unele colegii urbane, vor disp\rea c`te una sau dou\
clase a IX-a, `ntreaga structur\ a planului de
[colarizare urm`nd s\ sufere modific\ri, inclusiv de
reg`ndire a specializ\rilor [i calific\rilor oferite.
Reducerea num\rului de clase va aduce cu sine [i
reducerea num\rului de ore, astfel `nc`t este foarte posibil ca pe
anumite discipline s\ dispar\ unii dintre suplinitorii existen]i
anul acesta `n sistem, pentru c\ despre reducerea normelor
`ntregi nu se pune deocamdat\ problema. Potrivit noii Legi a
Educa]iei Na]ionale, fiecare din cele peste 400 de unit\]i de
`nv\]\m`nt preuniversitare cu personalitate juridic\ va organiza
concursurile pentru angaj\rile de personal, comisiei jude]ene
de mobilitate ce func]ioneaz\ la nivelul ISJ Neam] r\m`n`ndu-i
mult mai pu]ine responsabilit\]i [i atribu]ii `n acest segment al
mobilit\]ii personalului din `nv\]\m`nt.
Potrivit planului de [colarizare pentru jude]ul Neam], de la
toamn\ vor func]iona 185 de clase a IX-a, cursuri de zi, cu doar
17 mai pu]ine dec`t `n momentul de fa]\. Astfel, `n anul [colar
2012-2013 vor func]iona 46 de clase pe filier\ teoretic\, 113
clase pe filier\ tehnologic\ [i 18 clase pe filiera voca]ional\
(`nv\]\m`nt sportiv, de art\ sau teologic).
Dispari]ia acestor clase, inclusiv a unor norme didactice, va
afecta 14 dintre unit\]ile de `nv\]\m`nt liceal. Trei unit\]i [colare
vor pierde c`te dou\ clase a IX-a: Colegiul Tehnic "Gheorghe
Cartianu", Grupul [colar Economic Administrativ din PiatraNeam] [i Colegiul Tehnic "Ion Creang\" T`rgu-Neam]. Colegiul
Tehnic de Transporturi, Colegiul Tehnic, Grupul {colar Dimitrie
Leonida din Piatra-Neam], Colegiul Tehnic Danubiana, Colegiul
Tehnic Miron Costin, Grupul {colar Vasile Sav, Colegiul Tehnic
Petru Poni din Roman, Grupul {colar Roznov, Colegiul Na]ional
{efan cel Mare T`rgu-Neam], Liceul Tehnologic Nisipore[ti Bote[ti [i Liceul Tehnologic Adjudeni -T\m\[eni vor r\m`ne cu
c`te o clas\ mai pu]in fa]\ de acest an [colar.
~n ciuda lefurilor destul de mici, raportat la salariile colegilor
profesori din alte state europene, trebuie s\ men]ion\m c\
`nv\]\m`ntul r\m`ne totu[i unul dintre domeniile de activitate
care constituie `nc\ o alternativ\ viabil\ [i ceva mai sigur\ de
angajare, `n educa]ie fiind cei mai mul]i angaja]i din jude], peste
8.000.
C`t prive[te problema clasei preg\titoare, din declara]iile
unor oficiali ai Ministerului Educa]iei Cercet\rii Tineretului [i
Sportului rezult\ c\ acestea vor putea fi realizate, `n anul [colar
urm\tor, at`t `n unit\]ile de `nv\]\m`nt pre[colar (gr\dini]e), c`t
[i `n unit\]ile de `nv\]\m`nt primar care s`nt acreditate `n acest
sens [i care de]in resursele de personal [i de logistic\ acoperitoare pentru realizarea acestor clase ce fac leg\tura `ntre
gr\dini]\ [i clasa `ntì din segmentul de `nv\]\m`nt primar.
Absen]i din b\nci,

prezen]i `n baruri!
n primul semestru al acestui an

[colar, seriozitatea [i corectitudinea cu care au fost raportate datele c\tre Inspectoratul
{colar al Jude]ului (ISJ) Neam]
referitoare la prezen]a la ore a
elevilor au scos la lumin\ un
adev\r [tiut, dar ascuns mult
timp sub pre[: `n medie, 468 de
elevi nem]eni lipsesc de la mai
mult de 10 ore de curs `ntr-o
lun\ de [coal\. Procentual,
raportat la num\rul total de 64.928 de
elevi, procentul de absen]e nemotivate a
fost de 1,69% `n prima lun\ a anului [colar
2011-2012, de 1,59% `n octombrie, a
revenit la 1,69% `n noiembrie pentru ca `n
decembrie acesta s\ scad\ la 1,20%.
Copiii c\p[unarilor au
legat [coala de gard
De c`nd a sunat clopo]elul, 143 de
elevi au fost pierdu]i pe traseu, ace[tia
nemaiajung`nd la [coal\ [i absent`nd
nemotivat `ntregul semestru. Chiulangiii
provin fie din familii numeroase cu probleme financiare grave, fie din familii dezorganizate sau cu ambii p\rin]i pleca]i la
munc\ peste hotare, `n Italia sau Spania.
Potrivit informa]iilor furnizate de
inspectorul general [colar adjunct al
jude]ului, Vasile Munteanu, `n topul [colilor
cu cele mai multe absen]e nemotivate
acumulate `n primul semestru conduc
c`teva colegii tehnice `n care problema
principal\ pare s\ o reprezinte elevii
naveti[ti. Astfel, `n fruntea topului chiulangiilor s-a situat Colegiul Tehnic "Ion
Creang\" din T`rgu Neam], urmat
`ndeaproape de Colegiul Tehnic de
Transporturi Piatra Neam], `n timp ce pe
locurile trei [i patru, din perspectiva
num\rului mare de absen]e nemotivate,

se situeaz\ dou\ colegii tehnice
roma[cane "Danubiana" [i "Miron Costin".
Trebuie men]ionat [i faptul c\ numele
unora dintre aceste colegii precum "Ion
Creang\" sau "Danubiana" se reg\seau
destul de des `n anii [colari anteriori [i `n
topul [colilor cu rezultate bune la
olimpiade sau concursuri [colare, pe l`ng\
chiulangii.
"Problema absenteismului [i
a
frecven]ei copiilor la ore este un alt mare
[antier pe care Ministerul Educa]iei [i noi,
Inspectoratul {colar, l-am deschis
`ncep`nd din acest an [colar [i dorim s\
g\sim cele mai bune solu]ii pentru a-i ]ine
pe copii la [coal\ [i s\ avem rezultate
foarte bune `n reducerea absenteismului.
Profesorii [i mai ales dirigin]ii trebuie s\
g\seasc\ `mpreun\ cu p\rin]ii cele mai
bune metode, punctual, individualizat pe
fiecare situa]ie `n parte", a precizat
Lumini]a Georgeta V`rlan, inspectorul general [colar al jude]ului, care remarca `nc\
din noiembrie anul trecut, dup\ ce au avut
loc primele controale tematice pe aceast\
tem\ `n unit\]ile de `nv\]\m`nt din jude],
paradoxul din spatele acestor cifre. Cifre
care s`nt `ntr-adev\r mai mari dec`t cele
raportate `n anii [colari anteriori, dar de
fapt reflect\ [i un aspect pozitiv: acela c\
directorii de [coli [i profesorii dirigin]i au
`nceput s\ `n]eleag\ c\ dac\ vor ascunde
adev\rul `mbr\c`ndu-l `ntr-o form\ mai
pl\cut\ sau ajust`nd cifrele problema nu
va disp\rea, ba dimpotriv\ vor transmite
un mesaj eronat elevilor care vor considera c\ pot chiuli c`nd vor, dac\ au "un text
bun" la `ndem`n\ pe care s\-l serveasc\
dirigintelui "`n]eleg\tor".
Bolnavi `nchipui]i
[i naveti[ti
Pornind de la aceast\ premis\, este
relevant\ analiza situa]iei comparative a
absen]elor nemotivate [i a celor motivate
din totalul celor `nregistrate `n [colile

nem]ene. Cele mai multe absen]e au fost
`n lunile octombrie [i noiembrie, 163.062,
respectiv 186.305, c`nd propor]ional cu
num\rul total a crescut [i num\rul
absen]elor motivate
- 59. 642 `n
octombrie [i 76.778 `n noiembrie - `n timp
ce num\rul absen]elor nemotivate a
r\mas aproape constant `n cele dou\ luni
`n care absenteismul a atins cota de v`rf:
103.420, respectiv 109.627.
Motivul cel mai des invocat `n cazul
absen]elor motivate de profesorii dirigin]i,
care nu au `n spate o adeverin]\ medical\
de scutire pe caz de boal\, este acela c\
elevii respectivi fac naveta [i din aceast\
cauz\ lipsesc frecvent de la ultimele ore
[i/sau `nt`rzie la primele ore ale dimine]ii.
~n acest caz, conducerea ISJ Neam] afirma `nc\ din perioada controalelor efectuate `n noiembrie- decembrie anul trecut,
c\ vor fi c\utate solu]ii `mpreun\ cu operatorii de transport `n comun pentru ca ace[ti
elevi s\ ajung\ `n timp util la ore [i s\ aib\
variante pentru deplasarea c\tre cas\ la
sf`r[itul cursurilor.
Inspectorul general [colar atr\gea
aten]ia [i dirigin]ilor, p\rin]ilor, dar [i
medicilor de familie sau speciali[ti, care
dau cu prea mult\ u[urin]\ scutiri medicale unor elevi care s`nt, de multe ori, bolnavi `nchipui]i: "Ace[ti tineri trebuie s\
`n]eleag\ c\ trebuie s\ devin\ mai responsabili [i mai serio[i, pentru c\ mai t`rziu nu
va veni nimeni s\ le motiveze absen]a de
la locul de munc\".
Dac\ punem cap la cap aspectele relevate de aceast\ analiz\ a situa]iei
frecven]ei la cursuri `n primul semestru al
anului [colar, cu rapoartele echipelor
mixte de poli]i[ti [i jandarmi care
efectueaz\ controale prin barurile [i alte
locuri ale pierzaniei din mediul urban, `n
special, s-ar putea s\ avem surpriza
nepl\cut\ s\ constat\m c\ mare parte
dintre chiulangii, au, de fapt, vicii de ...
adul]i.
{colile pierd bani pentru ... chiulangii!

in acest an [colar, prioritatea maxim\ pentru
`nv\]\m`ntul preuniversitar, declarat\ at`t de
Inspectoratul {colar al Jude]ului (ISJ) Neam], c`t [i de
Ministerul Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [i Sportului
(MECTS) este reducerea abandonului [colar [i a
absenteismului.
Potrivit noilor norme [i regulamente, exist\
sanc]iuni pentru fiecare caz `n parte. Este important de
[tiut faptul c\ finan]area urmeaz\ elevul, iar dac\ elevul nu frecventeaz\ unitatea de `nv\]\m`nt, nici banii
nu pot fi aloca]i.
Astfel, fondurile primite de anumite unit\]i de `nv\]\m`nt `n
care num\rul absen]elor `nregistrate este mai mare se vor diminua propor]ional cu frecven]a elevilor la cursuri. Dac\ ar fi s\
ducem lucrurile la extrem, o [coal\ cu prea mul]i chiulangii este
una care risc\ p`n\ [i pierderea unui anumit procent din salariile
cadrelor didactice.
O situa]ie alarmant\, `n privin]a cre[terii num\rului de elevi
care chiulesc de la ore, s-a `nregistrat, `n primul semestru al acestui an [colar, `n 4 unit\]i de `nv\]\m`nt nem]ene, unul din riscurile
pe care acestea [i le asum\, `mpreun\ cu chiulangiii, este acela
al pierderii unei p\r]i din finan]are.
Grupaj de A. BRUDARU
VOCABULARUL ACTUAL AL NA}IUNII (3)
Terminologia administrativ-juridic\ [i economicofinanciar-bancar\
up\ cuvintele [i structurile de cuvinte disp\rute sau pe

cale de dispari]ie, `n ultimele dou\ decenii, dup\ cele care
reflect\ muta]iile din via]a politic\ a ]\rii din aceea[i
perioad\, lu\m `n discu]ie terminologia administrativ juridic\ [i cea economico -financiar - bancar\.
Apari]ia unor noi institu]ii centrale, regionale [i locale
a impus, `n chip firesc, o terminologie adecvat\ denumirii
ministerelor, autorit\]ilor [i agen]iilor na]ionale, companilor [i regiilor autonome: M.E.C.T.S. (Ministerul
Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [i Sportului), ANAF
(Agen]ia Na]ional\ de Administra]ie Fiscal\),
A.N.P.C.D.E.F.P. (Agen]ia Na]ional\ pentru Programe
Comunitare `n Domeniul Educa]iei [i Form\rii
Profesionale), ANTS (Autoritatea Na]ional\ pentru Tineret [i Sport),
R.N.P. (Regia Na]ional\ a P\durilor), S.N.L.O. (Societatea Na]ional\
a Lignitului Oltenia),
Cuvinte [i structuri de cuvinte noi din sfera juridic - administrativ\
Pag. 4
s-au ad\ugat altora existente anterior: amend\, angajat, angajator,

apel, apelant, arbitraj, arend\, Avocatul Poporului, cadastru, carte
funciar\, cesiune, cite-manager, clauz\, CNP (cod numeric personal), comodat, concediere, concesionare, contencios administrativ,
contract, deconcentrare, descentralizare, ecologizare, edil, fond funciar, func]ionar public, a gestiona, gestiune, interdic]ie, mediere,
C u l t i v a re a
l i m b i i ro m n e
notar public, partaj, poprire, prefect, revocare, reziliere, subprefect.
Cu mult mai numero[i s`nt termenii care desemneaz\ noile
realit\]i economice [i mecanisme financiar- bancare, `n procesul
complex de trecere de la economia etatizat\ la cea de pia]\:
absorb]ie (de fonduri europene) , accesare, achizi]ie, acciz\, acord
fiscal, ac]ionar, agent de v`nz\ri, agen]ie, antreprenor, anvelop\
salarial\, asocia]ie (agricol\, de proprietari, familial\), bani, banc\,
Banca Mondial\, bancher, blocaj (economic, financiar), blocarea
(ajutoarelor sociale, conturilor, pensiilor, salariilor), bon fiscal, bonus,
buget, bugetar, burs\, caiet de sarcini, capital (de stat, privat), capi-
APOSTOLUL
talism, capitalizare, card, cas\ de amanet (de schimb valutar),

cerere, cod fiscal, colaps, comer], comision, companie, consum, consumism, cont bancar, coplat\, crean]\, credit, creditor, cre[tere
(descre[tere) economic\, criz\ economic\ (financiar\), curs valutar,
datorie (extern\), debit, debitor, debu[eu, declara]ie de avere (fiscal\), dividende, dob`nd\, economie de pia]\ ( subteran\), ecu, euro,
evaziune fiscal\, evazionist, export, factur\ fiscal\, faliment,
finan]are, finan]ator, firm\, FMI (Fondul Monetar Interna]ional), fonduri (europene, structurale), firm\ (grup de firme), Gard\ Financiar\,
a gira, girant, han, hotel, incapacitate de plat\, indexare, infla]ie,
infrastructur\, insolven]\, import, impozit, impozitare, investitor,
investi]ie, ipotec\, `mprumut, licita]ie, livrare, marf\, miliardar, milionar, ofert\, partener, parteneriat, patron, patronat, pensiune, plan de
afaceri, poli]\ de asigurare, productivitate, program, proiect (european), plan de afaceri, privat, privatizare, promo]ie, promovare, rat\,
regie autonom\, rectificare bugetar\, restructurare, recep]ie, recesiune, roviniet\, scaden]\, SCA (societate comercial\ pe ac]iuni),
SRL (societate cu r\spundere limitat\), sponsor, sponsorizare,
supraimpozitare, subdezvoltare, tax\, trg de carte, de `mbr\c\minte
[i `nc\l]\minte, educa]ional, de job-uri, de animale, de produse
tradi]ionale),valut\, valutist, v`nzare-cump\rare. (va urma)
Prof. Gheorghe }IG|U
CENTENARUL ASOCIA}IEI ~NV|}|TORILOR

Programul activit\]ilor dedicate s\rb\toririi
Centenarului Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam]- 2012
1. DOMENIUL
ORGANIZATORIC
nformarea unit\]ilor [colare privind activit\]ile
Asocia]iei [i calendarul manifest\rilor aniversare dec.
2011- ian. 2012;
- semnarea protocolului de colaborare cu I{J
Neam]- dec. 2011;
- `ncheierea de contracte de parteneriat cu unit\]ile
[colare din jude]- ian. 2012;
- `ncheierea de contracte de parteneriat cu factorii
[i unit\]ile cu care se colaboreaz\, cu institu]iile
jude]ene [i cu reprezentan]ii marilor unit\]i jude]ene
private, ian.- febr. 2012;
- primirea de noi membri `n asocia]ie- permanent;
- cooptarea `n comitetul de organizare [i `n comisiile pe
domenii de activitate a unor cadre didactice din [colile jude]uluidec. 2011- ian. 2012;
- lansarea proiectului "Anul european al `mb\trnirii active [i
al solidarit\]ii `ntre genera]ii", febr. 2012;
- monitorizarea activit\]ilor din program `n Consiliul Directorlunar;
- organizarea unor conferin]e de pres\ `n care vor fi prezentate activit\]ile CENTENARULUI, ian.- aprilie 2012;
- editarea unui num\r special al revistei Apostolul, dar [i a
unor articole din activit\]ile realizate pe tot parcursul anului 2012
cu privire la CENTENAR- mai 2012;
- preg\tirea [i organizarea adun\rii festive, aprilie- mai 2012,
[i elaborarea `n acest sens a unor materiale publicitare, PLIANTE, BULETIN INFORMATIV etc, martie- mai 2012;
- strngerea [i valorificarea tuturor materialelor informative cu
privire la eveniment, gr\itoare asupra vie]ii [i activit\]ii ASOCIA}IEI `n cei 100 de ani ai existen]ei sale (articole din presa
vremii, reviste, publica]ii locale [i centrale, lucr\ri ale celor ce au
`nfiin]at [i condus ASOCIA}IA `n diferite perioade [i care s\
reprezinte temeiul real al `ntocmirii MONOGRAFIEI acestei institu]ii, ian. - mai 2012.
2. DOMENIUL
METODICO {TIIN}IFIC
- sesiune de comunic\ri "DASC|LII NEM}ENI DE
ALT|DAT|", februarie 2012;
- expozi]ie de carte (beletristic\, teze de doctorat, grad didactic, monografii, culegere de texte literare, jocuri [i cntece pentru
copii, de exerci]ii [i probleme, alte auxiliare didactice), aprilie
2012;
- simpozion interna]ional "Educa]ia `n fa]a procesului de globalizare. Unde sunt valorile `nv\]\mntului romnesc?", mai 2012;
- editarea MONOGRAFIEI ASOCIA}IEI ~NV|}|TORILOR
DIN JUDE}UL NEAM} [i a unui album al activit\]ilor acesteia,
mai 2012;
- simpozion jude]ean "~nv\]\mntul romnesc `ntre tradi]ie [i
modernitate- 100 de ani de la moartea lui Spiru Haret", noiembrie

2012;
- atelier de lucru "Alternative la `nv\]\mntul primar din
Romnia"- mai 2012.
3. MANIFEST|RI CU
VALOARE NA}IONAL|
- simpozionul na]ional "Unirea Principatelor Romne `n
con[tiin]a romnilor" [i dezvoltarea [colii nem]ene dup\ reforma
`nv\]\mntului, `nf\ptuit\ de domnitorul Alexandru Ioan Cuza,
ianuarie 2012;
- Caragiale, contemporanul nostru, 160 de ani de la na[tere,
februarie 2012;
- s\rb\tori de suflet, "8 Martie- chipuri de `nv\]\toare
nem]ene", martie 2012;
- 30 iunie, Ziua ~nv\]\torului, 30 iunie 2012;
- 1 Decembrie, Ziua Na]ional\ a Romniei, decembrie 2012;
- comemorarea eroilor dintre `nv\]\torii Neam]ului c\zu]i la
datorie pentru ap\rarea ]\rii, iunie 2012;
- s\rb\torirea limbii romne- simpozioane, septembrie 2012;
- centenarul Constantin Bor[, mai 2012.
4. CULTURAL - ARTISTIC
- SPORTIV - TURISTIC
- organizarea Clubului de [ah [i desf\[urarea activit\]ilor
dup\ programul acestuia, februarie 2012;
- zilele Creang\, activit\]i cultural- artistice dedicate `mplinirii
a 175 de ani de la na[terea scriitorului, martie 2012;

- pelerinaj "Pe urmele p\rintelui Cleopa" [i ale altor monahi [i
reprezentan]i ai bisericii ortodoxe romne [i nu numai;
- excursii `n jude] [i `n zona Moldovei- Bucovinei, 3 septembrie 2012;
- balul `nv\]\torilor, iunie 2012;
- concursul literar muzical "Lumea pove[tilor", 2 aprilie 2012;
- proiect educa]ional "Ora[ul meu `n secolul XXI, satul,
leag\nul copil\riei mele", martie 2012;
- concurs "Pe urmele istoriei", mai 2012;
- proiect educa]ional "Micii voluntari ai binelui", aprilie 2012;
- concurs "Portret de dasc\l", iunie 2012;
- expozi]ie de carte veche [i nou\ cu lucr\ri literar [tiin]ifice,
metodice [i pedagogice din colec]ia cadrelor didactice nem]ene,
mai- iunie 2012;
- concurs literar artistic "Patria mea, limba romn\", mai
2012.
5. ADMINISTRATIV GOSPOD|RE{TI
- amenajarea unui Centru de informare [i documentare, martie 2012;
- preg\tirea sediului Asocia]iei pentru manifest\rile dedicate
CENTENARULUI- spa]ii de cazare, club, bibliotec\, expozi]ii,
activit\]i `n aer liber, martie- aprilie 2012;
- dotarea spa]iilor nou amenajate cu mobilier adecvat
ac]iunilor propuse, aprilie 2012;
- colectarea de fonduri necesare procur\rii [i preg\tirii materiale a tuturor ac]iunilor [i reu[itei acestora.
Centenarul Asocia]iei ~nv\]\torilor, `n derulare

onform programului stabilit pentru
s\rb\torirea centenarului Asocia]iei
~nv\]\torilor,
la
Casa ~nv\]\torilor,
pe 15 ianuarie
2012 a avut loc
aniversarea a 162
de ani de la
na[terea marelui
poet Mihai Eminescu, printrun simpozion sus]inut de
Gheorghe }ig\u (Actualitatea
lui Eminescu), Constantin
Baroi (Concep]ia politic\ a lui
Eminescu), {tefan Corneanu
(Mihai Eminescu, chestiunea
evreiasc\), Constantin Tom[a

(Caietul vienez- primele
poezii eminesciene preg\tite
pentru tipar), Gheorghe
}\b`rnac (Eminescu jurnalist), Ion Popescu (Contribu]ia
lui Eminescu la dezvoltarea
culturii na]ionale), precum [i
printr-un recital de poezie
eminescian\ sus]inut de Dan
Iacob.
Asocia]ia ~nv\]\torilor a
participat de asemenea,
al\turi de Inspectoratul
{colar, la organizarea anivers\rii Unirii Moldovei cu
}ara Romneasc\ 24 ianuarie, sub egida Muzeului
Jude]ean de Istorie.
~n aceea[i perioad\,
Comitetul Director a avut
`nt`lniri de lucru cu reprezentan]i ai Inspectoratului {colar,
Sindicatului
Liber
din
~nv\]\m`nt, privind colaborarea [i parteneriatul cu aceste institu]ii pentru organizarea
centenarului, iar `n perioada
imediat urm\toare urmeaz\
`nt`lniri la Consiliul Jude]ean,
Consiliile municipale [i
or\[ene[ti pentru analizarea
acelora[i parteneriate de
colaborare [i sprijinire a centenarului.
Colectivul de redactare
pentru Monografia Asocia]iei
~nv\]\torilor s-a `ntrunit `n trei

[edin]e, s-au stabilit temele [i
colectivele de lucru, [i
sper\m ca la sf`r[itul lunii
aprilie, aceasta s\ intre la
tipografie.
Sprijini]i de Inspectoratul
{colar [i Sindicatul Liber din
~nv\]\m`nt, `n perioada imediat\ vom demara [i ac]iunile
[i activit\]ile la nivelul
ora[elor, localit\]ilor [i
unit\]ilor [colare pentru
s\rb\torirea centenarului.
Comitetul Director
al Asocia]iei
~nv\]\torilor
din Neam]
FUNERIADA - ~nscrierile pentru clasa preg\titoare

otrivit noii Legi a Educa]iei,
din septembrie 2012, apare
un nou nivel de trecere
`ntre `nv\]\m`ntul pre[colar
[i cel primar, numit "clas\
preg\titoare". ~n clasa
preg\titoare, vor `nv\]a
copiii care p`n\ la 31
august 2012 vor avea [ase
ani `mplini]i sau, `n cazuri
speciale, cei care vor `mplini aceast\ v`rst\ p`n\ la 31 decembrie
2012.
~n aceast\ marj\ de v`rst\ s`nt
cuprin[i aproximativ 4.000 de copii
din jude]ul Neam], potrivit datelor
furnizate de inspectorul [colar de specialitate, Rodica V\deanu, din
Inspectoratul {colar al Jude]ului (ISJ)
Neam]. "~n Neam] s-ar putea constitui,
din estim\rile noastre, un num\r de
209 astfel de clase preg\titoare. ~ns\,

vor fi diferen]e `ntre aceste estim\ri [i
ceea ce se va `nt`mpla efectiv dup\
`nscrierea copiilor `n aceste clase
preg\titoare, deoarece p\rin]ii unui
copil care are ace[ti 6 ani `mplini]i trebuie s\-[i `nscrie copilul la grupa
mare de gr\dini]\, dac\ nu a trecut
prin acest nivel de preg\tire
pre[colar\, depinde de la ce v`rst\ a
fost `nscris copilul la gr\dini]\. Dac\ a
parcurs [i grupa mare, p\rintele poate
opta pentru `nscrierea la aceast\
clas\ preg\titoare sau, dac\ el consider\ c\ este suficient de bine dezvoltat psiho-somatic [i are nivelul de
cuno[tin]e necesare acumulate de la
gr\dini]\, `l poate `nscrie `n clasa `ntì,
dac\ Comisia de exper]i din unitatea
de `nv\]\m`nt pentru care opteaz\ `[i
va da avizul `n acest sens".
~n clasa preg\titoare, prezen]a la

cursuri va fi obligatorie, copiii vor
`nv\]a juc`ndu-se [i nu vor primi note
sau calificative. Activit\]ile efective `n
clasa preg\titoare vor constitui o trecere de la gr\dini]\ la clasa I, prin
orele de curs copiii urm`nd s\ se
familiarizeze cu literele, cu cifrele, cu
interac]iunea cu al]i copii [i cu lucrul
`n echip\.
~nscrierile pentru clasele preg\titoare vor `ncepe pe 5 martie a.c.,
`ns\ p`n\ la `nscrieri urmeaz\ ca
Ministerul Educa]iei s\ trimit\ `n teritoriu, prin intermediul Inspectoratelor
{colare, bro[urile informative destinate p\rin]ilor pentru ca ace[tia s\-[i
poat\ `nscrie copiii `n cuno[tin]\ de
cauz\. ~nscrierile se vor face electronic. La aceste clase vor preda profesori pentru `nv\]\m`ntul primar (fo[tii
`nv\]\tori) forma]i din luna mai a anului trecut, iar `nv\]\torii de clasa a IVa vor lua `n toamn\ clasa I sau clasa
preg\titoare. Diferen]a de posturi se
va scoate la concurs [i locurile se vor
ocupa `n perioada de var\.
Totodat\, ministerul va emite `n
perioada imediat urm\toare metodologia [i curriculumul `n baza c\ruia
se vor desf\[ura orele de curs `n
aceste clase preg\titoare.
M\sura, prev\zut\ de Legea
educa]iei, este "necesar\ `ntruc`t
Romnia are ast\zi cea mai b\tr`n\
popula]ie [colar\ la debutul
`nv\]\m`ntului obligatoriu din Europa
[i prin ea se urm\re[te trecerea
fireasc\ de la joac\ la `nv\]are", a
declarat fostul ministru al Educa]iei,
Daniel Funeriu.
"Pactul na]ional pentru educa]ie [i
APOSTOLUL
Legea educa]iei pun accent pe aducerea copiilor `n `nv\]\m`ntul obligatoriu c`t mai devreme, la [ase ani, ceea
ce este un real progres. Anul acesta
gestion\m situa]ia `n care avem `n
sistem dou\ grupe de v`rst\ `ntr-una:
grupa mare, preg\titoare pentru
[coal\, care cuprinde tran[a de v`rst\
5-7 ani, neexist`nd `n vechea lege un
sistem unitar. Prima consecin]\ a
acestor m\suri este c\ peste 20.000
de copii, care pe vechea legisla]ie nu
ar fi fost cuprin[i `n nicio form\ de
`nv\]\m`nt, se vor reg\si printre cei
care merg la clasa preg\titoare `n
2012. Ace[ti copii ar fi fost `n e[ec
[colar din prima lor zi de [coal\ pe
vechea lege", a explicat Daniel
Funeriu.
Angela B.
Pag. 5
PA{I SPRE EUROPA

Curs Malta:
Programul de formare continu\ Comenius

ICT for Collaborative, Project-Based,
Teaching and Learning
n perioada 17-23 iulie 2011, `n Malta, s-a
desf\[urat programul de formare continu\
Comenius "ICT for Collaborative, Project-Based,
Teaching and Learning", organizat de Smart
Solutions Ltd (www.smartsolutionsmalta.com).
La acest curs au participat profesori din 19 ]\ri
europene - Austria, Belgia, Estonia, Finlanda,
Fran]a, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania,
Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia,
Romnia, Slovacia, Spania, Suedia [i Ungaria.
~nv\]\m`ntul nem]ean a fost reprezentat de profesorii Florin Moldovanu (Colegiul Na]ional "Roman
Vod\" Roman.) [i Adriana Dr\ghici (Grupul [colar "Vasile Sav"
Roman).
Costul total al activit\]ii de formare, transportul, cazarea
au fost suportate de c\tre Agen]ia Na]ional\ pentru Programe
Comunitare `n Domeniul Educa]iei [i Form\rii Profesionale [i
de c\tre Comisia European\ (ANPCDEFP http://www.anpcdefp.ro), prin "Programul de `nv\]are pe tot
parcursul vie]ii" (http://www.llp-ro.ro). Limba de desf\[urare a
cursului a fost engleza. Programul de formare a avut o durat\
de 40 de ore [i a inclus at`t cursuri, c`t [i activit\]i culturale.
Cursul a constat `n activit\]i practice, g`ndite astfel `nc`t s\
ne ajute `n proiectarea activit\]ilor didactice. Pe tot parcursul
cursului ne-am familiarizat cu conceptele e-learning [i am utilizat softuri cu impact educa]ional deosebit - Comic Life, Prezi,
Photo Story 3, Digital Story Telling, Audacity, Stop Motion
Animation. Activit\]ile realizate `n cadrul cursului au contribuit
la dezvoltarea competen]elor de utilizare a unor platforme
colaborative: wiki, blog. Ultima parte a cursului a cuprins
sesiuni de formare referitoare la instrumentele TIC adaptate
pentru persoanele cu nevoi speciale.
Pentru familiarizarea cu spa]iul cultural maltez, organizatorii cursului au inclus `n program dou\ excursii: una la
Valletta, capitala Maltei, cealalt\ pe urmele culturii [i civiliza]iei
malteze: Muzeul de arheologie - templul preistoric Hagar Qim,
Grota albastr\ [i fosta capitala a statului maltez, Mdina
(ora[ul t\cut).
Con]inutul prezentului material reprezint\ responsabilitatea exclusiv\ a autorului [i Agen]ia Na]ional\ [i Comisia
European\ nu s`nt responsabile pentru modul `n care acest
con]inut va fi utilizat.
F. MOLDOVANU
BURSELE DE FORMARE CONTINU| COMENIUS

(urmare din num\rul trecut)
activit\]i de prezentare (bazate
pe func]ia ludic\ a `nv\]\rii [i
pe mijloace mnemotehnice de
`nv\]are);
insistare
pe
pronun]ie [i pe scheme de
memorare a principalelor
sunete specifice alfabetului
francez, a numeralului (jocul cu
celularul pentru `nv\]area
numerelor [i a sunetelor, calculul mental - concurs, jocul lui 11,
jocul dirijorului - gestic\ specific\ [i memorarea unor numere, sub form\
de concurs pe echipe, num\r\toarea ritmat\, jocul datelor, jocul apelului, jocul de
zaruri pe baz\ de calcul matematic bazic concurs); jocuri de vocabular (jocul
omidei), cu insistare pe dezvoltarea
abilit\]ilor personale ale elevilor, referitoare la desen, vocabular, gramatic\
(interoga]ia direct\, lan]ul substantiv-verbadjectiv pornind de la o culoare);
asocierea ludic\, prin folosirea unui obiect
din h`rtie confec]ionat de elevi (solni]a, jurnalul intim, caietul clasei) a unei `ntreb\ri
cu o culoare [i un num\r, pentru exprimarea unor diverse acte de limbaj; se
pune accent pe caracterul interdisciplinar
al activit\]ilor, prin: ilustrarea obiectelor
confec]ionate cu desene [i imagini,
asocierea diverselor regiuni de pe harta
Fran]ei cu personalit\]i, specialit\]i gastronomice, monumente;
2. atelier de scriere: crearea de texte
`n cadrul echipei de crea]ie, `n func]ie de
diverse tipuri de literatur\: literatur\ SF,
roman poli]ist, documentar, fapt divers, literatur\ suprarealist\, sms, basm, teatru,
roman de aventuri etc., cu folosirea discursului direct/indirect [i a alternan]ei timpurilor verbale; activit\]i de scriere sub
form\ de dictare (dictarea `n picioare concurs); folosirea `ntr-un text poetic a
conjunc]iei [i urmat\ de indicativ;
realizarea de caligrame pe echipe;
3. integrarea elementelor de construc]ie gramatical\ `n activit\]i practice:
interoga]ia direct\ - sondajul de opinie,
folosirea corect\ a timpurilor trecutului interviul imaginar, biografia; folosirea subjonctivului - cina festiv\ (joc pornind de la
descrierea unor personalit\]i ale societ\]ii
contemporane franceze;), jocul de rol;
4. activit\]i pe baza unor extrase de
film, a unor afi[e, a unui scurt metraj - lectura imaginii, recompunerea unui film
plec`nd de la mesajele/imaginile centrale;
compunerea unui text pe marginea unei
imagini;
5. introducere `n literatura contempo-
1.
ran\ francez\;
6. utilizarea c`ntecului pentru
predarea-`nv\]area limbii franceze: introducerea `ntr-un gen nou de muzic\
francez\: slam, Grand Corps Malade
(introducere `n limba francez\ vorbit\, `n
verlan);
7. utilizarea TIC `n predarea-`nv\]area
limbii franceze: prezentarea platformei
LFEE [i a stagiului (http://www.lfeeplatform.net/): stagiarii au `nregistrat materiale
[i au vizualizat materialele create `n timpul
stagiului; prezentarea unor site-uri utiliza-
Lyonului, excursie la Prouges, realizate

`n continuarea activit\]ilor de curs, cu posibilitatea g\sirii de materiale reutilizabile la
clas\ de c\tre stagiari.
To]i participan]ii la curs au primit, pe
l`ng\ certificatul de curs, un Certificat de
Mobilitate Europass.
Din proprie ini]iativ\ [i cu sprijinul
uneia dintre formatoare, prin intermediul
Academiei din Rennes, voi organiza o
vizit\ de preg\tire a unui viitor proiect
Comenius a directorilor unor [coli
franceze, sco]iene, portugheze la Piatra-
bile la clas\: www.akinator.com pentru

jocul dialogului simulat, `n vederea g\sirii
unor r\spunsuri de cultur\ [i civiliza]ie,
www.voki.com pentru realizarea propriei
`nregistr\ri, folosind programul audacity
(realizarea unui buletin meteo, pentru
prezentarea timpului probabil);
8. activit\]i teatrale de practic\ a limbii
franceze: jocul televizat (cu realizarea
unor afi[e de prezentare a echipelor pe
baza unor `ntreb\ri generale); jocul pune
`n eviden]\ tehnici de memorare a detaliului [i a cunoa[terii celuilalt.
LFEE a furnizat un set de materiale
didactice (fragmente de filme, soft
educa]ional, fi[e pedagogice, prezent\ri,
imagini, recomand\ri bibliografice [i
sitografice) foarte utile fiec\rui participant
la curs. Participarea la acest stagiu a
`nsemnat un important schimb de experien]\ cu ceilal]i profesori europeni de
limb\ francez\.
Formatoarele au propus [i activit\]i
culturale de descoperire a civiliza]iei
franceze: [edin]\ de film, descoperirea
gastronomiei lyoneze, ini]iere `n jocul de
petanc\, vizita ghidat\ a centrului vechi al
Neam], la Colegiul Na]ional "Petru Rare[".

Voi organiza, `n fiecare an, o tab\r\ de
limba francez\ pentru elevi `n jude]ul
Neam], cu participarea unor formatori de
la LFEE, `n continuarea proiectului de
tab\r\ de `nv\]are a limbii franceze `n
Fran]a, la Salignac, prin LFEE, pe care
l-am `nceput [i desf\[urat, `n acest an,
pentru 13 elevi [i 2 profesori de la Colegiul
Na]ional "Petru Rare[" din Piatra-Neam].
Tab\ra se va desf\[ura pe durata unei
s\pt\m`ni `n Romnia [i a unei s\pt\m`ni
`n Fran]a, `n lunile iulie [i august.
Participarea la tab\r\ va fi finan]at\ de
fiecare elev romn.
Recomand oric\rui profesor de
francez\ participarea la un astfel de stagiu, contactul cu experien]ele didactice ale
celorlal]i, cu activitatea formatorilor vor
`mbog\]i pe fiecare participant. Iar limba
pe care o pred\ este astfel `n]eleas\, `n
context socio-cultural specific.
Prof. Mirela-C
Cristina
GRIGORI
Colegiul Na]ional "Petru Rare[",
Piatra-Neam]
ai sensibile [i adesea mai mig\loase `n cazuistica zilnic\, memoriile feminine par alt\ specie dec`t cele
masculine. U[or machist\, literatura romn\ nu e
`ndeajuns de bogat\ `n aceast\ specie. Publicarea jurnalelor [i amintirilor unor Jeni Acterian, Anne Bentoiu
sau Alice Voinescu a dezv\luit nu doar fa]a intimist\ [i
rafinat\ a unui feminin interbelic romnesc, dar a adus
date noi `n istoria unor familii [i grup\ri intelectuale de
la noi. F\r\ a fi ele `nsele scriitoare de prim raft, diaristica [i memorialistica lor s`nt scrise cu talent, constituindu-se `ntr-un background bemolat al lumii noastre
literare, redesenat\ `n tablouri inedite. Autoarele s-au
dovedit, pe de o parte, observatoare acute ale fenomenelor culturale contemporane lor, iar pe de alta, c\ut\toare autentice ale
`mplinirii intelectuale, `ntr-un mediu preponderent masculin, pe
care l-au concurat cu instrumente egale [i rezultate pe m\sur\.
~n aceast\ categorie se `nscrie [i cartea Corneliei Pillat,
Ofrande (Humanitas, 2011), aflat\ la a doua edi]ie, cu ad\ugiri
semnificative ale `ngrijitoarei textului (Monica Pillat, fiica autoarei).
Scrise destul de t`rziu, c`nd evenimentele s-au decantat destul ca
s\ poat\ fi judecate narativ, memoriile fac parte, de fapt, dintr-o
saga familial\, `n care mai intr\ volumele de coresponden]\ ale
membrilor familiei Pillat, precum [i romanele lui Dinu Pillat, toate
publicate deja, comentate `n pres\ [i intrate `n con[tiin]a publicului. Mecanismul redact\rii e compensatoriu, reprezent`nd, `ntr-o
epoc\ a declinului spiritual, `ncercarea de a retr\i un timp auroral,
Pag. 6
cel `n care dou\ familii at`t de diferite (dar at`t de reprezentative

pentru culoarea social\ a Romniei tihnite de dinainte de Al
Doilea R\zboi) s-au `nt`lnit prin c\s\toria descenden]ilor ei: familia cizmarului Gheorghe Ene-Filipescu, venit `n Bucure[ti pentru a
sc\pa de s\r\cie [i pentru a-[i face un rost, [i cea a poetului Ion
Pillat, `nrudit cu renumi]ii Br\tieni [i `ncadrat deja de un statut ofi-
Memorii feminine
cial mai mult dec`t onorabil. "Cur`nd dup\ moartea tatei", noteaz\
Monica Pillat, `n textul introductiv, "survenit\ `n decembrie 1975,
mama mea, Cornelia Pillat, a `nceput s\ r\sfoiasc\ vechi albume
de familie, s\ reciteasc\ scrisori din tinere]e, c\ut`nd nu doar s\
evadeze `n trecut, ci [i s\ dea de rostul dramaticelor `nt`mpl\ri
care i-au zguduit existen]a. S-a a[ezat la biroul la care poetul Ion
Pillat [i apoi fiul s\u, Dinu, `[i decantaser\ tr\irile, sublim`ndu-le
`n art\, [i a `nceput s\-[i depene pe foile albe amintirile. (...)
Refugiul `n trecut nu era o experien]\ nou\ pentru Cornelia Pillat.
Ca istoric de art\, specializat `n pictura mural\ din secolele al
XVII-lea [i al XVIII-lea, ea g\sise `n bisericile pe care le studia o
oaz\ de sacralitate, d\t\toare de n\dejde `n vremurile grele ale
dictaturii comuniste". D`rzenia unei femei care lupt\, prin scris, cu
lipsa libert\]ilor fundamentale [i cu un timp care erodeaz\ o posteritate meritorie e tipic\ nu doar pentru pozi]ia moral\ a unei in-
APOSTOLUL
telectuale de excep]ie, discret\ [i vertical\, dar [i pentru un membru dintr-o familie obi[nuit\ s\ biruiasc\ timpurile. Tat\l autoarei
s-a ridicat social `n scurt timp, av`nd propriul magazin de
`nc\l]\minte pe Calea Victoriei, f\c`ndu-[i o cas\ [i asigur`nd
copiilor o educa]ie centrat\ pe cultur\, pe care el o asimilase
autodidact. Ca membru al grupului social-democrat care a refuzat
orice colaborare cu fac]iunea comunist\, `n 1946, a fost arestat [i
torturat, murind, bolnav [i ne[tiut, `n `nchisoare. Mariajul cu Dinu
Pillat o introduce `ntr-o atmosfer\ efervescent\ intelectual [i artistic, `ntre]inut\ de tat\l acestuia, celebrul poet tradi]ionalist, `n casa
c\ruia biblioteca [i discu]iile literare erau o obi[nuin]\, dar [i de
so]ia acestuia, Maria Pillat Brate[, pictori]\. Dincolo de toate, e
gr\itor faptul c\ Dinu Pillat a fost asistentul lui G. C\linescu [i c\
s-a remarcat ca o prezen]\ activ\ `n publicistica literar\ a vremii,
`ntr-o genera]ie lovit\ de schimb\rile dramatice ale regimului de
dup\ 1945. Cei mai mul]i prieteni ai lui Dinu Pillat [i ai familiei sale
(Nicolae Steinhardt, Vasile Voiculescu, Alexandru Paleologu,
Ionel Teodoreanu), au trecut prin etape concentra]ionare sau au
fost obliga]i la t\ceri [i compromisuri maculante. ~ncerc\rile [i rupturile existen]iale vor continua, `n parcursul destinal al autoarei,
culmin`nd cu arestarea [i condamnarea so]ului, [ef de lot `ntr-un
celebru proces politic, [i cu greut\]ile inerente instal\rii comunismului: marginalizarea, urm\rirea permanent\, dificult\]ile traiului,
Adrian G. ROMILA
NIHIL SINE DEO

Instrumente TIC
utilizate la disciplina Religie
n multe tratate de specialitate sa ar\tat deseori c`t de important
este ca [i profesorul s\ `nve]e
pe tot parcursul vie]ii. John
Dewey,
`n
cartea
sa
"Democra]ie [i educa]ie"
sus]inea c\ societatea nu exist\
doar prin transmitere [i prin
comunicare, ci ea exist\, `n special, `n procesul transmiterii [i `n
cel al comunic\rii. Elevii sunt
inspira]i de abilit\]ile profesorilor lor ca
arhitec]i ai propriilor lor `n]elegeri, ca autoevaluatori [i autodidac]i.
Experien]a de p`n\ acum a ar\tat c\
folosirea instrumentelor TIC la lec]ii este
apreciat\ de to]i elevii. Utilizarea lor face
lec]ia mai u[oar\ [i mai atractiv\, d\ orelor
de curs un status `nalt, `n special c`nd
introducem elemente de interactivitate,
web sau videoconferin]e. Elevii [i profesorii lor devin m`ndri de activit\]ile
desf\[urate, de materialele preg\tite,
cre[te motiva]ia [i cu to]ii devin implica]i
cu adev\rat `n ceea ce fac.
De obicei, noi definim profesorul de
religie ca fiind un sprijin real, moral,
preg\tit s\ `n]eleag\ [i s\ identifice toate
nevoile elevilor s\i, pe de o parte, iar pe de
alt\ parte, gata s\ `mp\rt\[easc\ cu ei
c\l\toria de la cunoscut c\tre necunoscut,
de la material c\tre spiritual, c\tre un sens
mai profund: duhovnicesc. Profesorul de
religie contemporan preg\te[te h\r]ile,
imaginile sub form\ de albume,
prezent\rile, afi[ele, scheme, dic]ionarele
teologice etc. mult mai u[or cu ajutorul calculatorului [i al noilor tehnologii, pentru a
facilita `n]elegerea `nv\]\turilor sau
con]inuturilor [i competen]elor pe care trebuie s\ le dob`ndeasc\ elevul la finalul
lec]iei.
Avantajele acestui fel de instruire constau `n faptul c\, prin organizarea procesului de predare - `nv\]are, principiile
didactice (al sistematiz\rii [i continuit\]ii,
al `nsu[irii con[tiente [i active, al accesibilit\]ii [i `nsu[irii temeinice a
cuno[tin]elor) ac]ioneaz\ concomitent [i `n
fiecare moment al activit\]ii elevului cu
programa stimul`nd formarea [i dezvoltarea capacit\]ilor intelectuale, precum
[i munca independent\. Se reduce mult
timpul necesar `nsu[irii cuno[tin]elor [i al
celui de transmitere a informa]iilor profesor-elev sau manual-elev.
TIC ne ajut\ pe noi, profesorii de
religie: s\ descoperim noi metode interactive potrivite pentru lec]ii, s\ elimin\m

eventualele dificult\]i pe care le-am
`nt`mpina `n predarea con]inuturilor, s\
afl\m c`t mai multe detalii despre con]inuturile predate, s\ facem evalu\ri complete
[i subiective, s\ ]inem leg\tura permanent
cu elevii, p\rin]ii acestora, cu al]i colegi,
s\ dezvolt\m proiecte complexe legate de
realitatea cotidian\.
Pe de alt\ parte, calculatorul ofer\
posibilit\]i reale de individualizare a instruirii. El se poate transforma cu ajutorul profesorului dintr-un mijloc de transmitere a
informa]iei, `ntr-un instrument ce ofer\
programe de `nv\]are adaptate conduitei
[i cuno[tin]elor elevului.
Integrarea instrumentelor TIC `n procesul de predare-`nv\]are-evaluare atrage
dup\ sine [i g\sirea r\spunsurilor la

urm\toarea serie de `ntreb\ri:
Cum pot utiliza instrumentele TIC
pentru a sprijini predarea [i `nv\]area
elevilor la disciplina Religie?
Care sunt instrumentele TIC cu ajutorul c\rora pot realiza evaluarea la
Religie?
Cum `nv\]\m elevii s\ se informeze
pe Web astfel `nc`t s\ ob]in\ `nv\]\turi
moral religioase corecte?
~n ce scop salv\m informa]ia de pe
Web?
Produsele multimedia ale `nv\]\rii
elevilor pot fi rezultatul acestor c\ut\ri/
descoperiri?
Ce tip de materiale ar `mbun\t\]i
`nv\]area `n cazul elevilor mei?
Cum pot fi utilizate la clas\ instrumentele de comunicare prin Internet? ~n
ce scop?
Exist\ reguli de comportament pe
Internet? De ce trebuie s\ respect\m

aceste reguli? Care este leg\tura
respect\rii acestor reguli cu Religia?
Ce aduce nou `nv\]area pe Web
(wiki, blog) pentru mine ca profesor de
Religie [i pentru elevii mei?
Dintre instrumentele TIC utilizate
frecvent la clas\ de c\tre profesori [i elevi
amintim:
- Prezent\rile: materiale descriptive,
`mbog\]ite cu materiale video [i/sau
audio, diagrame, leg\turi (de obicei linkuri) c\tre alte surse. Microsoft PowerPoint
este aplica]ia prin care se pot realiza
prezent\ri de succes. C`teva sugestii:
pune pe slide numai informa]iile
importante (titluri, cuvinte cheie);
respect\ regula 6/6 (6 r`nduri a c`te
6 cuvinte pe r`nd); excep]ie fac defini]iile;
folose[te un fundal deschis la
culoare [i acelea[i format al textului;
marcheaz\ cuvintele cheie (bold,
italic, color);
folose[te materiale video [i audio,
tabele, grafice;
nu citi]i ideile de pe slide-uri, ci
prezenta]i-le deschis;
dac\ dori]i ca la un moment dat elevii s\ fie aten]i c\tre vorbitor, folosi]i un
slide gol;
folosi]i notele de subsol pentru a
marca sursele expuse `n prezentare;
evalueaz\ durata prezent\rii.
prezi
Alt\
variant\
este
(http://prezi.com/): aplica]ie utilizat\ pentru
prezent\ri unde `nt`lnim panoramare
(zoom), itinerare, leg\turi, imagini, videoclipuri, texte, fi[iere pdf, desene etc., este
mai atractiv\ dec`t Power Point, se poate
salva, trimite prin mail [i este gratuit (open
source).
Introducerea TIC `n cadrul orelor de
Religie necesit\ o aten]ie deosebit\
`ntruc`t, ca orice instrument foarte puternic, poate d\una la fel de mult pe c`t poate
face bine sau poate eficientiza ora. O
pedagogie sau metodic\ prost `n]eleas\
poate avea efecte nocive asupra `ntregii
materii parcurse, de aceea profesorii de
religie poart\ o responsabilitate enorm\
de a se asigura c\ introducerea TIC `n
clas\ este bine gestionat\ [i c\ beneficiile
poten]iale sunt realizate, `n timp ce pericolele sunt minimizate sau chiar eliminate.
O nou\ apari]ie editorial\
Frumuse]ea
sfin]eniei
p\rut la Editura Basilica a Patriarhiei Romne, volumul Frumuse]ea sfin]eniei al

cunoscutului teolog
grec Hrisostom Stamoulis `[i propune s\
abordeze un domeniu mai pu]in explorat `n teologia ortodox\ romneasc\
de p`n\ acum, anume estetica
teologic\.
Autorul lucr\rii este profesor
de teologie la Facultatea de
Teologie din Tesalonic, succesor
al celebrului dogmatist Nikos
Matsoukas, compozitor [i poet,
cercet\tor cu reale preocup\ri `n
domeniul Patristicii, ermineut
consacrat al Sf`ntului Chiril al
Alexandriei despre care a scris
numeroase studii, un bun
cunosc\tor `n domeniul artelor,
precum [i teolog implicat `n dialogul teologiei cu lumea cultural\
din Grecia [i nu numai.
Traducerea lucr\rii din limba
neogreac\ a fost realizat\ de
drd. Nicu[or Deciu.
Dup\ cum precizeaz\ traduc\torul, lucrarea profesorului
Hrisostom Stamoulis reprezint\
un eveniment unic `n spa]iul
edit\rii de carte teologic\ din ]ara
noastr\, `n principal datorit\ originalit\]ii demersului teologic
foarte cuprinz\tor, prin care
autorul `ncearc\ o sintez\

diacronic\ a teologiei frumosului,
dar totodat\ [i provocarea mediului cultural la o deschidere
spre modul de existen]\ divinouman, specific Ortodoxiei.
Tema de baz\, Frumuse]ea
Sfin]eniei - Prolegomene la o
estetic\ filocalic\ a Ortodoxiei, `n
jurul c\reia se ]ese apoi `ntreaga
demonstra]ie a lucr\rii, este
aceea legat\ de sensul existen]ei sim]urilor omului `n teologia ortodox\ [i posibilitatea acestora de a se `mp\rt\[i de frumuse]ea dumnezeiasc\ [i
necreat\.
Av`nd `n vedere caracterul ei
larg [i deschis c\tre cultura laic\,
lucrarea profesorului Stamoulis
poate constitui un important
reper pentru teologia estetic\
romneasc\ [i, totodat\, un
necesar mijloc de dialog cu
lumea cultural\ european\.
Prof. dr. Mihai
FLOROAIA
Prof. dr. Mihai FLOROAIA
urerea risipirii unei mo[teniri culturale [i materiale.
Contrastul puternic dintre un prezent al disolu]iei [i un
trecut plenar va genera nostalgia a c\rei intensitate
declan[eaz\ impulsul rememor\rii. Pentru un expert `n
arta vechilor icoane [i pentru un supravie]uitor printre
c\r]i, ea nu se putea face dec`t prin scris.
"Povestea" Corneliei Pillat curge, `n parte, cronologic, de la copil\rie la maturitate, ba chiar de la instalarea p\rin]ilor ei `n Bucure[ti, `n primii ani ai secolului
XX. Dar adesea timpurile alterneaz\, produc`ndu-se
rupturi narative favorizate de comentariul unor evenimente sau de insisten]a pe leg\turi `ntre unele [i altele,
succesive sau simultane. "Romanul" memorialistic, structurat ca
atare de numeroase capitole cu titluri epice, rezumative, apare
meandrat, cu multe deschideri, paranteze [i aglutin\ri: puncte
nodale ale existen]ei (multe legate de obiecte, locuri [i momente),
portretele oamenilor pe care i-a cunoscut [i care au condi]ionat
destinul familiei (evolu]ia celor mai importan]i e urm\rit\ p`n\ la
cap\t), fragmente de discu]ii sau de scrisori, descrieri de interioare, desene de atmosfer\, l\muriri hermeneutice la texte ale lui
Ion Pillat sau ale lui Dinu (contextualizate relevant `n perimetrul
unor fapte [i sentimente), excursuri de istoria artei (ocazionate de
cercet\rile operate de autoare, ca specialist).
Cezura principal\ o face, desigur, instalarea comunismului [i,

odat\ cu acesta, `n ciuda speran]elor c\ anglo-americanii vor
salva situa]ia, niciunul din lucrurile care au fost nu mai poate fi
cum a fost. E [i acesta un motiv pentru care intensitatea textului
are un efect empatic [i cuceritor. Unii dintre prieteni [i dintre rude
reu[esc s\ fug\ "dincolo", al]ii s`nt aresta]i sau suspecta]i permanent. Libertatea de crea]ie [i cea de exprimare s`nt suprimate,
treptat, [i s`nt trecute sub auspiciile luptei de clas\. Spectrul
Memorii feminine
poveste, ceea ce un anume timp a separat. {i tot memoria preia

suferin]ele [i bucuriile consumate `ntr-o via]\ plin\, transform`ndu-le `n ofrande pentru posteritatea unei lumi. Mai ales c`nd
lumea aceea a fost una a rafinamentului absolut.
Avem `n cartea Corneliei Pillat o poveste personal\, una de
familie [i una a epocii pe care a traversat-o autoarea. Toate ne
redau pl\cerea de-a citi cartea nu doar ca obiect estetic, ci [i ca
reflexie direct\ a bucuriei de a tr\i. Acum, c`nd memoriile s`nt postume, a[ completa c\ e vorba, `ntr-adev\r, de bucuria de-a tr\i,
dar [i de a-]i aminti [i a scrie, p`n\ la cap\t, ca martor absolut [i
supravie]uitor de elit\.
vinov\]iei politice plute[te peste tot, cu prec\dere asupra intelectualilor. S\r\cia ì atinge pe mul]i dintre scriitorii epocii, da]i afar\
din slujbe sau obliga]i s\ renun]e la case [i bunuri. Un asemenea
timp reverbereaz\, pentru Cornelia Pillat [i pentru cei ca ea, `ntr-o
intimitate creatoare melancolic\, singurul loc unde teroarea ro[ie
nu poate p\trunde. Toate rememor\rile cap\t\, astfel, o patin\
liric\ inevitabil\, menit\ s\ proiecteze o lumin\ binef\c\toare
peste mozaicul bogat al lucrurilor "care au fost". O epoc\ `ntreag\
pare a fi `ngropat\, `n "romanul" Corneliei Pillat, de umbrele
nefaste ale noilor eoni, dar, concomitent, aceea[i epoc\ e salvat\
prin evocarea providen]ial\ [i estet\ a unui privitor-participant de
elit\. Memoria releag\ crezurile, `ncerc`nd s\ lege din nou, prin
APOSTOLUL
Pag. 7
CULTURA ~N CASA SINDICATELOR

Teatrul Vostru [i Festivalul Yorick `[i continu\ activitatea
Compania "Teatrul Vostru", `nfiin]at\ de `ndr\gita actri]\
Draga Olteanu Matei, `[i continu\ activitatea, av`nd la
dispozi]ie chiar mai multe spa]ii `n acest scop. Chiar
dac\ contractul `n participa]iune semnat `n urm\ cu 5
ani - pe vremea c`nd regretatul Titi Luca era director al
Casei de Cultur\ din Piatra Neam]- a expirat, actualul
director al institu]iei, Stelian Grigore, se declar\ deschis
la continuarea colabor\rii cu distinsa doamn\ a scenei
romne[ti [i cu trupa acesteia.
"Nu mai avem `ncheiat contract cu Compania
"Teatrul Vostru" pentru c\ nu a fost solicitat\ prelungirea acestuia. Juridic vorbind, `ntre Casa de Cultur\ a
Sindicatelor [i aceast\ companie nu mai exist\ nici un fel de
rela]ii legale din data de 24 octombrie 2011, c`nd a expirat acel
contract. ~ns\, noi avem toat\ deschiderea pentru doamna Draga
Olteanu Matei [i actorii companiei [i am acceptat deja programarea unor repeti]ii, realizat\ de comun acord cu domnul Doru
Spiridonescu, directorul companiei. Deja se lucreaz\ la o pies\
nou\ [i scena Casei de Cultur\ va fi la dispozi]ia actorilor
"Teatrului Vostru", ne-a spus Stelian Grigore, directorul Casei de
Cultur\ a Sindicatelor din Piatra Neam].
Pe de alt\ parte, pre[edintele Consiliului Jude]ean (CJ)
Neam], Vasile Pruteanu, i-a oferit Companiei "Teatrul Vostru" Sala
"Calistrat Hoga[" a institu]iei, care este dotat\ [i cu scen\, [i are
o capacitate de 240 de locuri, `ns\ `n care luminile [i sonorizarea
nu s`nt tocmai ceea ce-i trebuie unui spectacol de teatru.
Escu de Tudor
Mu[atescu se afl\
`n stadiul de lectur\
Actri]a Draga Olteanu Matei beneficiaz\ acum [i de sprijinul
generos al Pensiunii "Troian", unde de altfel se [i deruleaz\
partea de lectur\ a piesei "Escu" de Tudor Mu[atescu, spectacol
ce va fi montat `n urm\toarele luni, cu actorii Companiei "Teatrul
Vostru". "Noi ne-am propus s\ mont\m comedii romne[ti scrise
`n perioada dintre cele dou\ r\zboaie mondiale. Primele repeti]ii,
partea de lectur\ a piesei "Escu" de Tudor Mu[atescu, le realiz\m
`n spa]iul pus la dispozi]ie de prietenii no[tri de la Pensiunea
Troian din Piatra Neam], unde avem condi]ii optime de lucru,
avem [i depozitul de recuzit\ [i costume tot la aceast\ pensiune.
De aceast\ dat\, colabor\m [i cu fosta trup\ de dansuri populare
de la "Carmen Saeculare", dar mai multe am\nunte vom da la
momentul potrivit", ne-a spus Draga Olteanu Matei.
C`t prive[te contractul expirat, actri]a afirm\ c\ nu poate s\-l
prelungeasc\, din motive financiare. "Multe dintre spectacolele
jucate de Compania "Teatrul Vostru" au fost cu titlu de gratuitate,
iar la acele spectacole la care se vindeau bilete, noi `mp\r]eam
c`[tigul pe jum\tate cu Case de Cultur\. Or, `n aceste zile nu mai
putem vorbi, din punct de vedere financiar, despre un asemenea
contract. Dac\ domnul director binevoie[te s\ ne primeasc\ la
scen\, prietene[te, noi vom fi bucuro[i, s\ ne continu\m repeti]iile
[i s\ continu\m cu spectacole `n sala acestei institu]ii", a conchis
actri]a Draga Olteanu Matei.
Festivalul Yorick - edi]ie

jubiliar\
Dup\ ce, anul trecut, tradi]ionalul Festival Yorick organizat de
Casa de Cultur\ a Sindicatelor din Piatra Neam], timp de 19 ani,
nu a mai putut avea loc din motive financiare, institu]ia neav`nd
suficiente fonduri pentru a realiza cea de-a XX-a edi]ie `n 2011,
anul acesta conducerea Casei dore[te s\ aduc\ mul]umiri tuturor

trupelor care s-au dedicat teatrului neprofesionist `n ultimele dou\
decenii printr-o edi]ie jubiliar\.
"Edi]ia a XX-a, una jubiliar\, va fi organizat\ `n perioada 1419 mai [i ne dorim s\ fie una cu adev\rat deosebit\", ne spune
directorul Casei de Cultur\, Stelian Grigore. "~n primul r`nd nu va

mai fi un festival competi]ional a[a cum am obi[nuit trupele participante din ]ar\, ci va fi un festival de tip green-card, o edi]ie
dedicat\ excelen]ei prin care vom recompensa trupele, regizorii [i
actorii de marc\ ce au participat, `n timp, la Festivalul Yorick.
Participarea la festival va fi pe baz\ de invita]ii, deja am transmis
marea majoritate a invita]iilor [i au `nceput s\ ne vin\
confirm\rile. Un astfel de exemplu este Teatrul Metropolis din
Bucure[ti, care va fi prezent la edi]ia jubiliar\ a Yorick-ului".
Trupele vor prezenta spectacole de teatru `n festival, `ns\ premiile nu vor mai recompensa presta]ia de la aceast\ edi]ie, ci
activitatea din ultimii ani [i `ntr-un fel fidelitatea fa]\ de Festivalul
Yorick.Vor fi acordate premii de excelen]\ pentru "Cea mai bun\
trup\", "Cel mai bun regizor", "Cel mai bun actor /actri]\","Cele
mai originale costume" etc. ~n plus, festivalul va fi completat [i cu
Antologia revistei
ceea ce vor deveni noi sec]iuni ale festivalului competi]ional din

anii urm\tori, adic\ muzic\ [i poezie.
~ndr\gosti]ii
de sc`ndur\!
Festivalul Yorick a prins via]\ la ini]iativa omului de teatru
Gheorghe Hibosvchi din Piatra Neam], absolvent al Facult\]ii de
Teatru Ia[i, sec]iunea regie [i apoi teatrologie, care acum
activeaz\ `n Teatrul de Joac\ de la Biblioteca Jude]ean\, dar [i `n
trupa sa particular\, al\turi de actri]a [i so]ia sa, Maria Hibovschi.
De acest festival `[i leag\ numele [i regretatul Titi Luca, director al
Casei de Cultur\, care a [i dat via]\ multor personaje shakesperiene [i caragiale[ti, pe scena institu]iei.
Actri]a Draga Olteanu Matei a fost ani de-a r`ndul pre[edinte al
comisiei de jurizare, declar`nd `n repetate r`nduri c\ nu [i-a imaginat c\ un festival de teatru poate aduna at`ta suflet [i at`t de mult
talent [i care [i-a adus propria contribu]ie `n realizarea unora dintre edi]iile festivalului.~ntre cei care au decis acordarea Trofeului
Yorick [i a premiilor festivalului s-au mai num\rat actorul Cornel
Nicoar\, fost director al Teatrului Tineretului [i ziaristul Mircea
Zaharia, fost director al TT-ului, dar [i al]i actori [i oameni de cultur\ locali [i din ]ar\.
Conceput `n prim\ faz\ ca un festival shakesperian, toate trupele participante venind cu montaje ale pieselor clasice ale dramaturgului britanic, el a evoluat `n timp c\tre ceea ce este ast\zi,
un festival `n care `[i arat\ m\iestria acei actori care `[i rup din
timpul liber, pentru c\ marea lor majoritate s`nt angaja]i `n cu totul
alte domenii de activitate, [i pun mult suflet [i ore `ntregi de transpira]ie pe "sc`ndur\" (scen\ `n argou actoricesc) `n repeti]ii [i spectacole. ~n multe cazuri, costumele [i scenografia s`nt realizate din
materiale achizi]ionate din propria contribu]ie a membrilor acestor
trupe, `ndr\gosti]ii de teatru care nu precupe]esc nici un efort pentru a-[i duce mai departe pasiunea.
Laa mul]i ani,, Yoricck!
Angela BRUDARU
APOSTOLUL - I.L. Caragiale
TALMUD
CUGET|RI
(Fabul\)
Tu, {mul, e[ti lene[ - zice {trul,

Tu nu vrei s\ lucrezi destul,
{i d-aia nu c`[tigi nimic\.
Tu de vrun an tot mig\le[ti
O iconi]\ mititic\:
O tot suce[ti [i `nv`rte[ti,
{i v\d c\ n-o mai ispr\ve[ti...
Eu `ntr-o var-am ispr\vit
O m\n\stire [i un schit,
Cu `nvelit [i cu vopsit!
Iar {mul r\spunde trist: Hei! {tiu...
Dar... tu - tu e[ti tinichigiu,
Iar eu - eu sunt giuvaergiu...
* Evanghelistul ne spune: dac\-]i d\ cineva o palm\,

`ntoarce obrazul t\u [i pe partea cealalt\. Bun\tatea
moralistului putea merge mai departe: dac\ prinzi
pe cineva la nevast\-ta, cere-i pardon [i pofte[te-l [i
mìne sear\.
~ntr-o serat\ literar\, opiniile cele mai sincere
sunt adesea c\sc\turile.
femei.
Artistul trebuie s\ fie b\rbat - muzele sunt
Deplorabil te poate face oricine; numai tu `nsu]i te po]i

face ridicul.
Morala
Una-i {trul [i alta {mul
u [tim dac\ cele 1500 de
studii [i articole publicate de
Eminescu au fost luate `n
considera]ie de critica literar\ atunci c`nd, `n timp,
poetul a devenit cu adev\rat
primul [i cel mai solid reper
al poeziei romne[ti, dar
suntem convin[i c\ prin
aplecarea cu mult\ aten]ie
asupra acestora, personalitatea poetului se `ntrege[te,
omul care a fost Mihai Eminescu apare
`ntr-o nou\ dimensiune, cea a confrunt\rii zilnice cu via]a, cu realitatea
complex\ a existen]ei.
~n afara c`torva articole din tinere]e,
publicate `n ziarele Federa]iunea [i
Albina din Pesta, activitatea sa publicistic\ se grupeaz\ `n jurul a dou\ ziare:
Curierul de Ia[i (1876- 1877) [i Timpul
(1877- 1883).
Problematica publicisticii eminesciene este foarte variat\, dar poate fi
grupat\ pe c`teva aspecte fundamentale viz`nd: institu]iile statului, aspecte
Pag. 8
Mihai Eminescu, Chestiunea evreiasc\

economice [i sociale, pierderile [i
integritatea teritorial\, probleme culturale de o mare diversitate.
~ntre toate acestea, o problem\
aparte, nu at`t pentru poet, c`t, mai ales,
pentru cei din jurul s\u (critici [i adversari) este chestiunea evreiasc\, problem\ pe care o abordeaz\ `n corela]ie
direct\ cu dob`ndirea Independen]ei
Na]ionale [i a recunoa[terii ei pe plan
european. Problema este tratat\ cu
deosebit\ acurate]e [i responsabilitate,
pe parcursul a aproape 100 de articole,
grupate [i publicate `ntr-un volum
prefa]at de cunoscutul eminescolog
Dumitru Vatamaniuc, Mihai Eminescu,
Chestiunea evreiasc\, ap\rut la Editura
Vestala, Bucure[ti 2010.
Volumul reune[te textele lui
Eminescu consacrate chestiunii
evreie[ti din Romnia [i din alte ]\ri,
tip\rite `n edi]ia complet\ academic\ a
operelor eminesciene (Eminescu,

Opere. Publicistic\. volumele IX, 1984;
X, 1981; XI, 1984; XIV, 1985; XVI,
Coresponden]a, 1989).
Textele au fost reproduse integral [i
organizate pe sec]iuni:
I Chestiunea israelit\;
II Congresul de la Berlin [i
Constitu]ia Romniei;
III Situa]ia din Romnia [i presa
romneasc\ condus\ [i sus]inut\ de
evrei;
IV Evreii din Prusia, Ungaria,
Austria;
V Aspecte culturale;
VI Fragmentarium.
Volumul respect\ `n bun\ m\sur\
criteriile [tiin]ifice [i deontologice ale
culegerilor antologice (reproducerea
textelor dup\ edi]ii ce au fost confruntate cu manuscrisele originale,
respectarea titlurilor [i ortografiei
folosite `n original, note, comentarii [i

trimiteri, unde este cazul la normele
ortografice actuale etc).
Urmare a lectur\rii c\r]ii, ne vom
permite s\ inser\m c`teva observa]ii
f\r\ nici o preten]ie de originalitate, ci
doar ca atitudine proprie fa]\ de unele
invective aduse poetului pentru un presupus na]ionalism exacerbat, uneori cu
accente antisemite sau iredentiste.
Poetul nu discut\ chestiunea
evreiasc\ dec`t raportat\ direct la evenimentele politice ale Europei `n str`ns\
corela]ie cu situa]ia [i implicarea
romnilor. Astfel, Conferin]a marilor puteri, ]inut\ la Constantinopol, `n decembrie 1876 [i ianuarie 1877, prin care
acestea se preg\teau s\ aplice
sanc]iuni Imperiului Otoman, pentru
politica pe care o ducea fa]\ de
popoarele de sub st\p`nirea sa, ofer\
poetului cel mai bun prilej pentru a ridi-
APOSTOLUL
ca din nou problema provinciilor

romne[ti trecute ca "provincii privilegiate" (`n cadrul Imperiului Otoman).
Eminescu consacr\ Conferin]ei de
la Constantinopol mai multe articole [i
`n acest context se ocup\ [i de
chestiunea evreiasc\. Studiul cel mai
important, publicat `n Curierul de Ia[i, `n
ianuarie 1877, structurat `n trei p\r]i,
Evreii [i Conferin]a are la baz\ un principiu fundamental al societ\]ii umane,
cel al muncii, pentru afirmarea individului [i popoarelor.
"La orice popor, drepturile publice [i
private au fost rezultatul unei munci
seculare [i a unor sacrificii `nsemnate"
(pg. 30).
El precizeaz\ `n continuare: "munca
este singura creatoare a tuturor drepturilor" ... "munca temeinic\ este singura `ndrept\]ire pe acest p\m`nt". Aceste
principii le aplic\ poetul situa]iei evreilor
de-a lungul timpului pe teritoriile
{tefan C ORNEANU
RECURS LA MEMORIE
REMEMOR|RI NEM}ENE
IANUARIE
11/1957 - n. Carmen
Albu-D
Diaconu, la
Piatra-Neam]. Artist
plastic. Studii: Institutul de Art\ "Nicolae Grigorescu".
Numeroase expozi]ii
personale, de grup
[i colective din
Piatra-Neam] [i din
]ar\. Lucr\ri `n
colec]ii din Paris,
Berlin, Roma. La mul]i ani!
17/1977 - n. Lauren]iu
Dimi[c\, la Piatra-Neam].
Liceul de Art\ "Victor Brauner"
[i Universitatea de Art\ ClujNapoca. Expozi]ii personale:
Bac\u, B`rlad, Bucure[ti,
Gala]i, Sibiu, (`n ]ar\), Belgia,
Fran]a, Italia, SUA. Lucr\ri de
art\ monumental\ `n tehnica
sgraffito: Cluj-Napoca, Dealul

Mare, Piatra-Neam]. La mul]i
ani, Maestre!
26/1912 - n. Ion Rotaru,
la Slobozia, Roznov, Neam] (d.
1971, Bucure[ti). Profesor,
publicist. Licen]iat `n filozofie.
Director al cotidianului "Na]ionalul nou" din Capital\.
Colabor\ri: "Adev\rul literar [i
artistic", "Universul", "Curentul". Public\ literatur\ pentru
copii [i manuale [colare, o
parte `n colaborare.
28/1932 - n. Emil
Bucure[teanu, la Slobozia,
Roznov, Neam]. Facultatea de
Filosofie a Universit\]ii Bucure[ti. Redactor la ziarul "Flac\ra" din Piatra-Neam], profesor la Liceul "Petru Rare[",
Colegiu Na]ional de Informatic\ din Piatra-Neam]. Volume: "Naiana [i Ra[ela",

"Student `n filosofie", "Pagini
de dragoste", "Poe]i nem]eni"
(Antologie), "Poemele iubiri",
Povestiri", "Cronici, eseuri"[. a.
La mul]i ani, Domnule Profesor!
31 ianuarie 1882 - n.
Sidonia Hoga[, la PiatraNeam] (d. 19. 04. 1976, PiatraNeam]). Profesoar\, memorialist\. Fiica lui Calistrat Hoga[.
Dup\ studii la Piatra-Neam], cu
dasc\li str\luci]i, va urma
Conservatorul din Ia[i, av`nd-o
profesoar\ pe Florica Mezin-
Membru al unor organiza]ii

[tiin]ifice [i profesionale din
Romnia [i interna]ionale.
Cet\]ean de Onoare al
Municipiului Piatra Neam]
(2002). Autor al mai multor
c\r]i de specialitate [i literare.
La mul]i ani Domnule Doctor!
13 februarie 1937 - n.
Constantin Grasu, la Tarc\u,
Neam]. Geolog, prof. univ. dr.
(1991). A coordonat suplimentul

literar al acesteia: Didactica.
Autor al mai multor c\r]i. La
mul]i ani, Domnule Profesor!
28/1922 - n. Eugen
Cr\ciun, la Piatra-Neam] 2001). Artist plastic. Academia
de Arte Frumoase, Ia[i [i
Institutul "Nicolae Grigorescu"
Bucure[ti. A participat la toate
manifest\rile artistice anuale,
republicane, festive, comemorative de pictur\, grafic\ [i arte
decorative. La Festivalul
"Lasc\r Vorel" (1974). La
Expozi]ii
colective:Austria,
Italia, Fran]a, Cehoslovacia,
URSS, India, China [. a.
MARTIE
cescu. A profesat la Ploie[ti, iar

dup\ R\zboi, la Piatra-Neam]
({coala Particular\ de Fete
"Eugenia Popovici [i Valentina
Foc[a" ce va deveni Liceul de
Fete, `n prezent, Colegiul
"Calistrat Hoga[" [i {coala
Normal\ de B\ie]i "Gheorghe
Asachi". ~n septembrie 1939,
organizeaz\ o camer\ special
amenajat\, pentru vizitare,
dedicat\ memoriei tat\lui, `n
1940, public\ "Tataia - Amintiri
din via]a scriitorului Calistrat
Hoga[". ~n 1967, a donat statului casa p\rinteasc\ pentru a fi
restaurat\ [i organizat\ ca
muzeu memorial.
FEBRUARIE
7/1932 - n. Virgil
R\ze[u, la Br\ila. Dr. `n medicin\. Prozator. Institutul de
Medicin\, Ia[i. Din 1963,
medic primar, [ef de sec]ie
chirurgie, la Piatra-Neam].
(1969).
Facultatea
de
Geografie-Geologie, Ia[i. A
lucrat `n `nv\]\m`nt, la Muzeul
de {tiin]ele Naturii din PiatraNeam], cercet\tor la Sta]iunea
"Stejarul", cadru didactic universitar. Peste 100 de lucr\ri
publicate `n presa de specialitate [i mai multe volume `n
nume propriu [i `n colaborare.
Dou\ volume de memorialistic\: "Vacan]e pierdute" [i
"Vacan]e recuperate". La mul]i
ani, Domnule Profesor!
20/1947 - n. Leonard
Rotaru la Valea lui Ion, Bl\ge[ti,
Bac\u. Gimnaziul, la Roznov,
Neam], {coala Pedagogice,
Bac\u, Facultatea de Litere a
Universit\]ii Bucure[ti. Carier\
didactic\: profesor la [colile din
Z\ne[ti, Neam], nr. 4, [i nr. 27,
din Piatra-Neam], Inspector de
specialitate la Inspectoratul
{colar al Jude]ului Neam],
(1988-1997), Pre[edinte al
Consiliului
Municipal
al
Pionierilor din Piatra-Neam]
(1974-1976), Distins cu titlul de
Profesor eviden]iat (1987), cu
Diploma de Excelen]\ [i Trofeul
de Excelen]\ `n Educa]ie
(2010). Membru fondator al
revistei de cultur\ Asachi,
8/1907 - n. Gheorghe I.
Ungureanu, la Schit, Ceahl\u,
Neam] (d. 29. 12. 1975).
Istoric, publicist. Facultatea de
Drept, Ia[i. Director al Arhivelor Statului, Ia[i. Scrieri:
"Jurisconsultul Damaschin I.
Bojinc\", "Justi]ia `n Moldova
(1741-1832)", "~nv\]\m`ntul
juridic `n Academia Mih\ilean\", "Istoria avocaturii `n
Moldova", "Documente privitoare la anul revolu]ionar 1848
`n Moldova", "Documente literare" [. a.
13/25/1872, n. G. T.
Kirileanu, la Holda, Bro[teni,
Neam] (d. 12. 11. 1960, PiatraNeam]). Istoric literar, memorialist, folclorist, editorul celei
mai complete edi]ii a operei lui
Ion
Creang\
(1939).
Facultatea de Drept, Ia[i.
Magistrat la Ia[i, la Bro[teni,
profesor, inspector comunal.
Din 1905, secretar al Cancelariei Casei Regale, iar din

1909 p`n\ `n 1930, c`nd
Regele Carol II `l destituie, [i
bibliotecar. ~n 1935, se stabile[te la Piatra-Neam]. A
donat Bibliotecii Jude]ene
Neam] (februarie 1956), care
ast\zi ì poart\ numele, peste
25. 000 de volume.
14/1937 - n. Gheorghi
Apostu la Bozenii de Sus
Neam]. Institutul de Arte
Plastice "Ion Andreescu" Cluj.
Profesor Academia de Arte
Vizuale din Cluj. Premiul I la
cel de al IV-lea Trofeu
Interna]ional Humana Art
Toma 1975. A pictat iconostasul de la paraclisul M\n\stirii
Rohia, Maramure[.
14/1907 - n. Mihai
David-G
Ghind\oani la Ghind\oani, Neam] (17. 03. 1999,
Ghind\oani). ~nv\]\tor, c\rturar. {coala Normal\ de B\ie]i
din Piatra-Neam]. Colaborator
al revistelor: "Apostolul", "Graiul d\sc\limii" din Sighi[oara [i
la alte reviste din Ia[i [i
Bucure[ti. Scrieri: comedia
"Fluierul fermecat", publicat\ la
Ed. "Gheorghe Asachi" din
Piatra-Neam]. Schi]a "Compania sanitar\" e semnat\ cu
pseudonimul Mihai Ghind\ [i
publicat\ `n revista "~nsemn\ri
ie[ene" cu titlul "Activitate
extra[colar\". C\r]i: "Aventurile lui Singurel", "M`ndr\
Basarabie, dulce Bucovin\"
"Cr`ncenul veac XX [i ororile
sale".
18/1947, n. Emil
Nicolae (pseudonimul lui
Stabilit la Piatra-Neam] `n
1950. Scriitor, critic literar [i de
art\, cunoscut ca specialist `n
istoria c\r]ii vechi; membru al
U. S. Scrieri: "Poetul adormit `n
dragoste", "Rostirea unui fluture-n lumin\", "Studii/ Confesiuni/Capricii", "Psihodrom",
"Femeia [i femela", trilogia
"Omul de h`rtie", "Mortul perfect" [i "Paranoima" [. a. La
mul]i ani, Maestre!
19/1932 - Vremir
Mircea la Lipoveni-Romni,
Neam] (d. 1991) Academia de
Art\, Ia[i [i Institutul "Ion
Andreescu", Cluj. Artist plastic,
cadru didactic universitar. A
expus `n expozi]iile Filialei U.
A. P. Cluj, la expozi]iile de grup
[i la selec]iile na]ionale organizate la Bucure[ti. Expozi]ii `n
]ar\ [i `n str\in\tate (Moscova,
Osaka). Lucr\ri de art\ monumental\ la Cluj, C`]c\u-Dej [.a.
23/1912 - n. Geo
Barton, la Piatra-Neam] (d. 10.
06. 1982, Bucure[ti). Actor.
Conservatorul de Art\ Dramatic\, Bucure[ti. Filme: "R\sun\
valea", "Moara cu Noroc",
"Bijuterii de familie", "Dacii",
"{tefan cel Mare", "Fra]ii Jderi"
[.a.
30/1942 - n. Eugen
Tureschi, la Roman (8. 12.
1988, Piatra-Neam]). Prof.,
ziarist, eseist. Facultatea de
Filozofie (sec]ia ziaristic\),
Bucure[ti (1966). Ziarist la
"Steagul Ro[u" (Bac\u) [i
"Ceahl\ul" (Piatra-Neam]. A
colaborat la: "Ateneu", "Cronica", "Luceaf\rul", "Romnia literar\", "Flac\ra" [. a. (C.T.)
Emanuel Nadler) la Bac\u.

Facultatea de Filologie, Ia[i.
omne[ti, f\c`nd o demarca]ie net\ `ntre evreii stabili]i
`n ]ar\ de mult\ vreme, care
f\ceau o munc\ util\ lor [i
societ\]ii [i evreii proasp\t
imigran]i care se ocupau cu
"traficul [i scumpirea artificial\ a mijloacelor de trai".
Poetul ia ap\rarea
evreilor care practicau o
munc\ util\ [i atrage
aten]ia, `n repetate r`nduri,
c\ observa]iile sale critice nu se refer\
la ei.
La Ia[i, Eminescu cultiv\ o prietenie
str`ns\ cu Moses Gaster, Heiman Tiktin,
Rosetti- Roman, violonistul Toma
Micheriu etc.
El pune `n discu]ie [i o alt\ problem\, mai important\ dec`t cea
evreiasc\, organizarea societ\]ii
romne[ti, unde peste vechile structuri
feudale se implanteaz\ forme structurale moderne ce nu corespund [i prin
care se cuib\resc fel de fel de lipitori,
Mihai Eminescu, Chestiunea evreiasc\

printre care [i mul]i imigran]i evrei,
aceasta pe linia criticismului junimist,
dar [i pe argumente reale, constatative
a unui proces `n plin\ desf\[urare.
Eminescu considera de neocolit
introducerea institu]iilor care preg\tesc
drumul spre Romnia modern\ [i va
ar\ta c\ ele, odat\ introduse, f\ceau
parte din societatea romneasc\.
Problema care se punea nu privea
`nl\turarea lor, ci `nzestrarea cu un fond
nou, prin introducerea `n toate structurile a oamenilor cinsti]i [i competen]i,
cu ignorarea apartenen]ei lor la un partid sau altul. Criteriul pentru `nzestrarea
formelor cu un con]inut nou `l constituie
munca, singura care asigura progresul
societ\]ii romne[ti.
Romnia nu era preg\tit\ economic
s\ `nt`mpine imigran]i. Imigr\rile evreilor
din Rusia [i Gali]ia ocup\ ora[ele [i
t`rgurile din Bucovina [i Moldova unde
acapareaz\ comer]ul [i se extind la

sate, spre a practica pe scar\ larg\
c`rcium\ritul. Consecin]ele imigra]iei
asupra ]\ranilor [i a micilor meseria[i
s`nt devastatoare. Apari]ia c\m\t\riei [i
nego]ul pe datorie aduc la sap\ de lemn
multe gospod\rii ]\r\ne[ti.
Peste toate acestea, Alian]a
israelit\ se prevaleaz\ de prevederile
evreilor imigran]i `n Romnia,
organiz`nd [i o campanie violent\ [i
nedemn\ `n presa european\. Romnia
este acuzat\ pentru persecutarea
evreilor [i chiar organizarea de pogromuri. Doi solda]i escorteaz\ trei
vagabonzi spre a fi prelua]i de
autorit\]ile austriece din Bucovina [i
mai mul]i evrei se fotografiaz\ cu ei,
`ncadra]i de cei doi militari. Fotografia
este trimis\ Alian]ei israelite, iar cercurile din str\in\tate ì fac o larg\ publicitate ca m\rturie a opresiunii militare
din Romnia. Un prefect de Vaslui

interzice, conform legii, unor evrei,
deschiderea de noi c`rciumi la sate [i
este denun]at `n presa str\in\ ca organizator de pogromuri. La Ia[i, o caricatur\ cu un pogrom este folosit\ ca
argument documenetar `n presa din
str\in\tate. Eminescu ia atitudine, pe
bun\ dreptate, `mpotriva acestor calomnii [i ale Alian]ei israelite [i arat\ c\ `nc\
de la {tefan cel Mare, evreii s-au bucurat de unele privilegii, iar Alexandru Ioan
Cuza manifesta cea mai larg\ `n]elegere fa]\ de ei.
~n timpul Congresului de la Berlin,
iunie-iulie 1878, c`nd Romnia nu este
admis\ la lucr\ri, de[i cu mari sacrificii
materiale [i umane particip\ la r\zboiul
1877-1878 din Balcani, ba, mai mult, se
cere modificarea constitu]iei `n favoarea
evreilor, Eminescu `ntocme[te studiul
Cestiunea israelit\, cu o bogat\ docu-
APOSTOLUL
mentare, pe care `l public\ `n Timpul, `n

mai-iunie 1879. Constitu]ia noastr\
prevedea unele restric]ii la acordarea
cet\]eniei evreilor, `n art. 7, o prevedere
foarte veche privind c`rcium\ritul la
sate, admis numai p\m`ntenilor, nu [i
evreilor. Poetul `[i define[te [i de
aceast\ dat\ pozi]ia, cu o energie
deosebit\. El respinge interven]ia
str\in\ `ntr-o chestiune intern\ a ]\rii
noastre. Chiar dac\ modificarea articolului 7 se impunea, nu era nevoie de
interven]ii din afar\.
Discu]ii aprinse se duc [i `n privin]a
modalit\]ii de `ncet\]enire a evreilor.
Alian]a israelit\ cerea ca acordarea
cet\]eniei s\ se fac\ `n mas\, iar
Eminescu se pronun]\ pentru acordarea cet\]eniei individual, cum se proceda [i pentru romnii din afara
grani]elor de atunci ale ]\rii.
Triumf\ p`n\ la urm\ ideea lui
Eminescu, dup\ dezbateri aprinse `n
Senat, `n Adunarea deputa]ilor [i `n
pres\.
(continuare `n num\rul viitor)
Pag. 9
SUMARUL ANULUI 2011

Ianuarie
Antologia revistei
Apostolul, Eminescu 161;
Mihai Eminescu, Doina;
Bilbor
Bogdan,
Educa]ia, prin prisma istoriei [i
culturii;
Floroaia
Mihai,
Evocare- Realizarea sensuluiReflec]ie `n cadrul orelor de
religie; Dic]ionar bilingv de termeni religio[i ortodoc[i;
Gheghici Marius,
100000 de semn\turi pentru
modificarea Legii educa]iei;
Andrei Marga respinge limitarea drepturilor la studii;
{coala nem]ean\, la zi;
Opri[ Alexandru, Sub
zodia lui Eminescu; O lege
f\cut\ pe genunchi; Culoarea
versului eminescian, pe
simeze;
Rusu Dumitru, Legea
Educa]iei, pro [i contra; Baft\
la examene!
Sava Nina Camelia,
Beneficiar\ a unui program
european;
Simsensohn Edith, O
nou\ experien]\ european\:
cursul "Effective use of ictenriched applications in education";
SLLICS, Raport de
activitate pentru 2010;
Socol Valeriu, Violen]a
`n sport [i `n [coal\;
Sumarul revistei
Apostolul- 2010;
Tom[a Constantin, Un
poet ce nu este deloc `n
deriv\; Rememor\ri pedagogice nem]ene;
Zaharia Mircea, Unirea
cea mic\, file de cronic\;
Retrospectiv\ [tiin]ific\ 2010,
interviu cu prof. univ. dr. Vasile

Postolic\.
}ig\u Gheorghe,
Umor [colar involuntar;
Zaharia Mircea, Lacrim\ limbii romne; La mul]i
ani, Puiu Vadana!;
Vasilca Dida, Despre
revistele [colare; Pa[i spre civiliza]ie.
vodi[tii, la Google Code-In;

Simionescu Elena,
St\p`ni pe nimic;
St\nescu Nichita, Autoportret;
Tom[a Constantin,
Rapsodie romn\ `n proz\;
Martie
Februarie
Antologia revistei
Apostolul, Mihai EminescuPublicistic\;
Brudaru Angela, De-a
morile de v`nt;
Bucure[teanu Emil,
"Alte m\[ti, aceea[i scen\";
Corneanu {tefan,
Vasile Alecsandri [i Unirea;
Danci Nicoleta, Zilele
Mitropolit Visarion Puiu, la
edi]ia a XV-a;
Floroaia Mihai, Alternativa educa]ional\ Freinet,
variant\ a sistemului de
`nv\]\m`nt; Apostolat educa]ional;
Gheghici Marius, {coala nem]ean\ la zi;
Olaru Liviu Constantin, Creating e-learning courses- hands-on tools&practical
TIPS;
Opri[ Alexandru, De
neamul mu[atinilor; Anul interna]ional al chimiei; Eco Roman
Vod\;
Plosc\ Gabriel, Solidarizare pentru o legisla]ie mai
bun\;
Radu Elena Lumini]a,
Pa[i spre descifrarea mesajelor artistice din texte literare;
Rusu Dumitru, Necunoscute sunt c\ile reformei; {i
profesorii fug de [coal\;
Ticu Ana Maria, "Dou\
lacrimi gemene ...", Chi[in\u [i
T`rgu Neam];
Tom[a Constantin, Rememor\ri pedagogice nem]ene; Melchisedec {tef\nescu,
lumina ortodoxiei romane[ti;
Alui Gheorghe Adrian, ~nchisoarea de la Aiud. ~n

intimitatea iadului;
Amaicei Gheorghe,
Prof. univ. dr. Dumitru Alma[;
Antologia revistei Apostolul, Nichita St\nescu;
Buruian\ Geanina, Periplu european;
Corneanu {tefan, Vasile Alecsandri [i Unirea;
Cristea Ramona, ~n c\utarea sensului pierdut;
Floroaia Mihai, G`nduri pentru suflet; Clerici ortodoc[i `n `nchisorile comuniste
Gheghici Marius, Un dialog social `ntrerupt; {coala
nem]ean\, la zi;
Irina Roxana Elena,
Premiile European Language

Label 2010;
Opri[ Alexandru, Student pentru o zi, o repeti]ie binevenit\; Afar\, te asiguri pe
via]\;
Rusu Dumitru, La catedr\ sau la partid?; De fraier,
mam\ soacr\, de fraier;
Sava Nicolae, Cezar
}ucu, un matematician convertit la poezie;
{coala privat\, `n premier\ la Roman; Roman-
Rememor\ri pedagogice nem]ene;

Vasilca Dida, U[or cu
pianul pe sc\ri;
Zaharia Mircea, Funeriu m\'sii!; Revista Conta,
premiat\ de ARIEL;
Aprilie
Agape Ana Maria, Turul Europei... `ntr-un ora[;
Alui Gheorghe Adrian,
~nchisoarea de la Aiud. ~n
intimitatea iadului;
Antologia revistei Apostolul, Radu Gyr- Iisus `n
celul\;
Cioran Emil, Scurt\ confesiune;
Corneanu {tefan, Dialog despre educa]ie; Asocia]ia `nv\]\torilor, la zi de
bilan]; Vasile Alecsandri [i
Unirea;
Floroaia Mihai, Tradi]ie [i `nnoire `n cultul ortodox;
Radu Gyr, un suflet d\ruit
credin]ei;
Gheghici Marius, Dosariada- un inutil r\zboi al
nervilor; {coala nem]ean\ la
zi; Sezonul olimpiadelor;
Grigoric\ George, Armonii de prim\var\;
Lostun Mihai, Experien]\ berlinez\;
Nechifor Dumitru, Pe
urmele domnului Trandafir; La
mul]i ani Colegiului Na]ional
Calistrat Hoga[!;
Noica Constantin, Emil

Cioran;
Opri[ Alexandru, Roman Vod\- Eco; Chimia, aurul
[i roma[canii; Cangurul din
raft; Performan]a, precum o
br\]ar\ de aur;
Rusu Dumitru, Naveti[tii;
T\r\c\oanu C\t\lina,
Colegiul Na]ional Calistrat
Hoga[, reprezentat la workshop-ul Grundtvig E-Safety;
Portofoliul digital european
pentru autoevaluarea profesorilor [i pentru dezvoltare personal\;
Tom[a Constantin, Revista Asachi, 130 de ani de la
apari]ie; Rememor\ri pedagogice nem]ene; Muntele
Ceahl\u, subiect mereu actual;
}ig\u Gheorghe, Lacrim\ limbii romne;
Vasilca Dumitri]a, Dumnezeu s\ binecuv`nteze profesorii;
best of Roman Vod\, Vila

Hoga[, redat\ circuitului de
valori roma[cane, O oaz\ de
spiritualitate, Elevii de la Vasile
Sav, premia]ian]i in corpore;
Pamfil Alina, Centenarul Colegiului Na]ional Calistrat Hoga[;
Petrovici Adriana,
ALSEEDA la Grupul [colar
Vasile Sav;
Plosc\ Gabriel, Promovarea conceptului egalit\]ii
de [anse `n [colile din
Romania;
Romila G\in\ Adrian,
Lacrima limbii romane;
Rusu Dumitru, Ai internet, ai parte; Nasc [i `n
S\vine[ti oameni;
Tom[a Constantin, O
carte despre ardeleni scris\ de
un moldovean; Rememor\ri
pedagogice nem]ene;
Mai
Amaicei Gheorghe, Comemorare;
Antologia Revistei
Apostolul, Lucian Blaga;
Corneanu Lucian, Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam],
schimb de experien]\ la
R\d\u]i; Vasile Alecsandri [i
Unirea;
Cr\ciun Stelu]a, Paris, mon amour;
Danci Nicoleta, Episcopul Melchisedec {tef\nescu,
cinstit ca un sf`nt;
Floroaia Mihai, Uit\-te
o clip\, soarele r\sare;
Legend\, tradi]ie [i adev\r
istoric la poalele Muntelui
Ceahl\u;
Dr\goi Mihaela, Vacan]ele copil\riei lor;
Gaid\u Sorin Mihai,
Gheorghe Cuciureanu, ineditul
viziunii plastice
Gheghici Marius, Europa nu-]i bag\ `n traist\;
Profesorii, cu dreptatea `n
serviete, prin tribunale; {coala
nem]ean\, la zi;
Lovinescu Eugen, Lucian Blaga;
Misievici Cristian, Un
vrednic ctitor de [coal\;
Obreja Mihai, La aniversar\;
Opri[ Alexandru, The
Zaharia Mircea, Percu]ia desleag\ mistere;

Iunie- iulie
Amaicei Gheorghe,
Ziua ~nv\]\torului, `n Statutul
Asocia]iei;
Antologia Revistei
Apostolul, Psalm; Imnul
`nv\]\torilor;
Antonovici Constantin, Ziua Educa]iei sau Ziua
Educatorilor?
Bucure[teanu Emil, In
memoriam Radu Zaharescu;
Chindea Anu]a, Arta
de a comunica;
C`rcu Nadia, ~nt`lnire
la Ankara;
Corneanu {tefan,
Eminescu [i problemele
`nv\]\m`ntului;
(urmaare din num\rul treccut)
II. {ocul prezentului

eput`nd, a[adar, culpabiliza elevul, oricum `n plin proces
de structurare mental\, deci nu mai responsabil de propria sa invalidare intelectual\ prin concuren]ialism dec`t
ar fi `n fa]a legii de o infrac]iune, se cuvine s\ c\ut\m un
alt vinovat. Sigur, computerul este mai acaparant prin
facilitatea [i uria[a sa ofertan]\ dec`t celelalte forme de
educa]ie, dar acesta nu intr\ `n direct\ opozi]ie cu
educa]ia institu]ional\.
P`n\ de cur`nd, ne pl`ngeam c\ educa]ia formal\
este puternic concurat\ de cea informal\ [i nonformal\,
de ponderea sc\zut\ a [colii, a familiei etc. `n educa]ie,
c\ grupul social este cel care determin\ sau chiar
hot\r\[te axiologia genera]iei. Dar, iat\, a sc\zut [i ponderea acestuia. Cu timpul, p`n\ [i atotputernicul grup, 'ga[ca', 'pr'etenii' a
dec\zut din atotputernicia sa, datorit\ comodit\]ii socializ\rii de la
domiciliu. Nu hamburgerii s`nt principalii vinova]i pentru obezitatea
tinerei genera]ii, ci sedentarismul: ziarul, radioul, tv, computerul.
De o vreme `ncepem s\ con[tientiz\m c\ avem de-a face cu
un cerc vicios pe punctul de a deveni spiral\ descendent\: computerul ocup\ tot mai mult timpul [i interesul elevului de ast\zi; dar
Pag. 10
refugiul `n fa]a acestuia, faptul c\ doar acolo copilul / adolescentul

/ t`n\rul g\se[te ceva ce-l absoarbe, ce-i ofer\ maximum de satisfac]ie cu minimum de efort este simptomatic pentru respectiva genera]ie, induc`nd ideea c\ nu g\se[te `n alt\ parte ceea ce dore[te,
ceea ce r\spunde interesului [i preocup\rile sale.
C\ acest fenomen este `ngrijor\tor pentru viitor, c\ poate avea
un impact negativ major pentru evolu]ia speciei, aceasta este deja
Elevul pseudo-cibernetic
treaba sociologilor, psihologilor, antropologilor. Profesorii `ncep s\
`n]eleag\ faptul c\ fuga la computer nu este o cauz\, ci un efect.
Oricum, refuzul adolescentului contemporan de a accepta structurile educa]ionale prestabilite este un fenomen pozitiv, ineluctabil
[i indiscutabil.
Este pur [i simplu vorba despre o deplasare a centrului de
interes dinspre cultura general\, `n]eleg`nd prin aceasta cititul,
vizionarea de spectacole, concerte, for]area propriilor limite `ntru
dob`ndirea c`t mai multor competen]e (sau m\car orient\ri) `n c`t
mai multe domenii. Cultura general\ era util\ sau nu `n sine, dar:
asigura o socializare suficient\ (cine nu folosea, de pild\,
limba `n mod corect era - [i mai este `nc\ - marginalizat)
favoriza dezvoltarea proceselor cerebrale (observa]ia, reac-
APOSTOLUL
tivitatea referen]ial\, ra]iunea, logica, memoria)

r\spundea, mai mult sau mai pu]in, orizontului de a[teptare
consacrat de c`teva secole, cam de la Iluminism `ncoace, `n care a
[ti c`t mai multe `nsemna a fi un om complet.
Deplasare - `ncotro? Progresul tehnic marcheaz\ un ritm la
limita isteriei, care `ncepe s\ `ngrijoreze sociologii. Dovad\ - abia
acum se `ncearc\ a face oamenii s\ con[tientizeze impactul negativ pe care mentalitatea produc]iei ira]ionale `l are asupra planetei.
Dovad\ - livrarea unor obiecte sau servicii, care alt\dat\ necesitau
uria[e fabrici (tip\rirea c\r]ilor / ziarelor, prepararea alimentelor,
emisiunile audio-vizualului etc. etc.) poate fi f\cut\ ast\zi cu uria[e
economii de spa]iu, timp, poluare. Dovad\ - unii termeni, abia
admi[i, cu destul\ u[urin]\, ca neologisme, devin arhaisme sau
barbarisme: band\ magnetic\, dischet\, casetofon.
Educa]ia formal\, at`t de mult discutat\, care a prelungit anumite modele din simpla perpetuare a unor axiologii inculcate profesorilor de c\tre profesorii lor, pare a ajunge la un anticlimax utilitar.
Dac\ o muta]ie a viitorului sau o catastrof\ planetar\ ar transforma
omenirea `ntr-o specie daltonist\, schimb`nd raportul dintre celulele
cu conuri [i cele cu bastona[e din retin\, nu am putea persista `ntru
formarea elevilor sub raportul educa]iei plastice [i s\ le repro[\m
lipsa de sensibilitate pentru culoare.
Dr. Adriana POPOVICI
Colegiul Tehnic "Gh. Cartianu" Piatra Neam]
SUMARUL ANULUI 2011

Dimon Florin, C`teva
r`nduri pentru noi, `nv\]\torii;
Dr\goi Mihaela,
Congresul ~nv\]\torilor din
Republica Moldova; Vara la
Palat: Clubul de vacan]\,
deschis `ntreaga var\;
Filip Mina Valeria, Aur
interna]ional pentru iconarii de
la M\n\stirea Neam];
Floroaia Mihai, O
nou\ experien]\ `n cercetarea
postdoctoral\:
Universite
Catholique
de
Louvain;
Romanii transilv\neni `ntre
valahi [i schismatici;
Gheghici Marius,
Olimpiada Interna]ional\ de
Limb\,
Comunicare
[i
Literatur\ Roman\;
Irina Roxana Elena,
Schimb cultural european la
[coala cu clasele I-VIII Oan]u
P`ng\ra]i;
Opri[ Alexandru,
"Bun\tate [i putere" la Grupul
[colar Vasile Sav; O zi de
poveste
pentru
copiii
roma[cani; Micu]a campioan\;
Tinerii preocupa]i de soarta
mediului; Temelie pentru o
nou\ [coal\, la Horia; Clubul
Copiilor `n ... dans; Trupa
GONG love[te din nou;
Popescu Ion, Scrieri
pedagogice;
Rusu Dumitru, Vivat
profesores!;
Jocul
de-a
vacan]a;
Rusu Liviu, Arc peste
timp 22 iunie 1941- 22 iunie
2011;
Tom[a Constantin, Un
crez didactic; Rememor\ri
pedagogice nem]ene;
Vasilca Dumitri]a,
Lacrima {colii;
Zaharia Mircea,
Recunoa[tere european\;
Comenius la Colegiul Calistrat

Hoga[;
Tom[a Constantin,
Gheorghe Teodorescu Kirileanu, un portret realizat de
Constantin Bostan; Rememor\ri pedagogice nem]ene;
}ig\u Gheorghe, Limba romn\ corect\ [i curat\ se
`nva]\ `n [coal\;
Vasilca Dumitri]a, Aripi
de `nger;
gimnaziu p`n\ `n clasa a IX-a;

Toamna s\rb\tori]ilor; {coala
cu poet ...; {colile roma[cane,
f\r\ num\r; "Atmosfera [i culorile toamnei" v\ pot aduce premii!;
Prepeli]\ Daniela, "De
ziua noastr\ ...";
Octombrie
August- septembrie
Antologia Revistei
Apostolul, George Bacovia 130;
Brudaru Angela,
"Promovarea prin activit\]i inovatoare a egalit\]ii de [anse [i
de gen..."; Lunga var\
fierbinte; Formare profesional\
pentru profesorii de francez\
`n Belgia; Premii pentru
"Artis";
Cojocariu Neculai,
Criza [i genera]ia pustiului;
S\rb\toarea
muntelui
Ceahl\u- s\rb\toarea vederii
luminii necreate;
Corneanu {tefan, Vadana Gheorghe, Al 22-lea
Congres al AGIRo; {coala,
pus\ la zid;
Dr\goi Mihaela, {coala
altfel [i la fel;
Floroaia Mihai, Credin]a `n via]\ [i promisiunile
Evangheliei;
Mar]olea Maria Daniela, Poenaru Elena Daniela,
A fi sau a nu fi?;
Munteanu Carmen Nicoleta Curs de formare `n
Belgia: Using video to support
lifelong learning;
Olaru Cleopatra, Oportunit\]i de formare continu\
pentru cadrele didactice;
Opri[ Alexandru, Cas\ nou\ pentru Clubul Copiilor;
Debut literar matinal; Comemorarea
Mitropolitului
Visarion Puiu; La an nou ...
preot nou!;
Rusu Liviu, Povestea
unui Congres;
T\rc\oanu Mihaela C\t\lina, Eurodidaweb- o nou\
mobilitate de formare continu\
Antologia Revistei Apostolul, Din alt\ lume- Mihail

Sadoveanu;
Bartolf Hedwig, Proiectul Compas, pe perioada
verii;
Brudaru Angela, Confedera]iile sindicale merg la
Bruxelles; Ne batem pentru
dumneavoastr\; Profesorii, `n
strad\ de Ziua Educa]iei; "Bani
de liceu"; Simpozionul "S\ ne
amintim Holocaustul"; Rare[ul,
pus pe fapte mari;
Cojocariu Neculai, M\-
rul din gr\dina eternit\]ii;

Testomania;
Corneanu {tefan, Ospe]ie `n Basarabia;
Dr\goi Mihaela, Testele ini]iale, utile dar insuficiente;
Floroaia Mihai, Liceul
"La Salle" Pilde[ti- la ceas
aniversar; ~ntre identitate
na]ional\ [i toleran]\ religioas\;
Foit Sorin, Uniforme
[colare la Cartianu;
Manolescu Nicolae,
Mihail Sadoveanu- 50 de ani
de nemurire;
Opri[ Alexandru, La
Rusu Dumitru, Cu optimism, despre [coal\; "B\i, l-ai

luat?";
T\rc\oanu C\t\lina,
Noi experien]e europene la
Colegiul Na]ional "Calistrat
Hoga[";
Tom[a Constantin, Pledoarie pentru formarea omului
`ntreg; Rememor\ri pedagogice nem]ene;
}ig\u Gheorghe, Gramatica Academiei (2005),
DOOM (2005) [i necesitatea
`nnoirii studiului limbii romne
`n [coal\;
Vasilca Dumitri]a, Cine mai vrea s\ se fac\ azi
`nv\]\tor `n Romnia?; Logica
testelor ini]iale la logic\?;
Zachman Mihaela, Am
ales [coala din Romnia!
Suedia [i Neam]; {coala

nem]ean\ la zi; O glum\ bun\:
Uniforme pentru dasc\li, subven]ionate de MECTS;
Ciuc\ Valentin, Dumitru D. Bostan;
Corneanu {tefan, Jocurile Fortunei, Doina Gavriliu
Teodoru;
Cristea Marilena,
Tem\ pentru acas\;
Dr\goi Mihaela, Tu
faci lista scurt\!
Floroaia Mihai, Icoane
f\c\toare de minuni `n
Transilvania; }iganii din
Romnia- o abordare istoricogeografic\;
Opri[ Alexandru, Educa]ie extra `n [colile roma[cane; Regal "Dan Puric" la
Roman; Campioane, `n premier\; Cristinel Prisacaru, la
prima personal\ la Muzeul de
Art\ Roman;
Prepeli]\ Daniela, Scrisoare c\tre Sadoveanu;
Rusu Dumitru, Oglinzi
str`mbe;
Avea
dreptate
Creang\?
Tom[a Constantin, ~n
Neam], un nou membru al
Uniunii Scriitorilor: prof. Cezar
}ucu; Rememor\ri pedagogice
nem]ene;
}ig\u Gheorghe, Revista Asachi- 130 de ani de
istorie; Vocabularul actual al
na]iunii;
Zaharia Mircea, Fru-
Noiembrie
Antologia Revistei Apostolul: Nicolae Iorga;
Brudaru Angena,
ETUCE, solidar cu sindicatele
din `nv\]\m`ntul romnesc; De
la protestul spontan, la
pichetarea MECTS; Ziua profesorului debutant; La Colegiul
"Gheorghe Cartianu", proiectul
"{coal\ `n produc]ie" finalizat;
La Colegiul Na]ional de
Informatic\,
proiectul
"YoungJournalists- Heralds of
Tradition";
Parteneriate
Comenius `ntre [coli din
mos e `n noiembrie la Vene]ia;

Spectacole mari, `n mont\ri
mici- Festivalul de teatru Piatra
Neam], edi]ia a 26-a.
Decembrie
Amaicei Gheorghe,
Centenarul Asocia]iei ~nv\]\torilor;

Antologia Revistei
Apostolul: Memorabilul Petre
}u]ea;
Brudaru Angela, "Noi
r\m`nem pe baricade indiferent
de piedici", interviu cu
pre[edintele FSLI Neam],
Gabriel Plosc\; Liceenii de la
Hoga[ au m\r[\luit contra
crizei valorilor; Concurs interna]ional de scurt-metraje "1 of
7 Billion"; Ambasadoarea
Finlandei a predat lec]ia de
patriotism; Conferin]a de progres a proiectului COMPAS;
Tot Rare[ul ...; Infodebate
Open;
Cojocariu Neculai, Unde s`nt, Doamne, z\pezile de
alt\dat\?
Dr\goi Mihaela, Campanie FSLI: Educa]ia, pe locul I;
Floroaia Mihai, Curs
de formare pentru cadrele
didactice din `nv\]\m`ntul particular nem]ean; Cuvinte pentru ascultare;
Grigori Mirela Cristina, Bursele de formare continu\ Comenius;
Irina Roxana Elena,
Parteneriat european; La
[coala cu clasele I-VIII Oan]u,
al doilea proiect multilateral
Comenius;
Liiceanu Gabriel, Petre }u]ea;
Opri[ Alexandru, Impact de S\b\oani; Colindul
romnesc, redivivus ...; Un
regal dedicat colindului; Festivalul "Doruri mu[atine", edi]ia
2011;
Popa Cristina Alexandra, Concursul Interna]ional de Interpretare Muzical\
[i Coregrafie "Emanuel Elenescu";
Popovici Adriana, Elevul pseudo-cibernetic;
Ro[anu Mariana, The
Energy Way;
Rusu Dumitru, S\rb\tori fericite!; Plugu[orul pensionarilor;
Tom[a Constantin, Pledoarie pentru formarea omului
`ntreg; Rememor\ri nem]ene;
}ig\u Gheorghe, Vocabularul actual al na]iunii, termeni politici.
(M.D.)
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

pre ce se `ndreapt\, atunci, interesul
elevilor no[tri de azi [i, mai ales, de
mìne? ~n lipsa unui sistem axiologic
`nt\rit prin confirmare social\, ceea ce
r\m`ne este pl\cerea. S`nt interesa]i de
ceea ce ì atrage, de ceea ce le ofer\ o
satisfac]ie epidermic\, imediat\. De aici
- atrac]ia pe care o exercit\ jocurile digitale, muzica simplist\ [i, maximum de
implicare intelectual\, filmele [i serialele
ieftine. {coala nu mai intereseaz\. Iar
cei pe care [coala ì intereseaz\ nu mai
s`nt c`[tig\torii vie]ii: vor fi devansa]i de cei cu o
preg\tire sumar\ [i formal\, dar cu "pile".
S\ aib\, atunci, [i [coala partea sa de vin\
pentru aceast\ `ndep\rtare a elevului de
exigen]ele unei educa]ii-tip?
Ne afl\m la sf`r[itul - mai potrivit ar fi s\
spunem `n pragul colapsului - societ\]ii de tip
industrial. Accentul pe industrializare a determinat,
cum spuneam, supraproduc]ia, care a deplasat
accentul pie]ei locurilor de munc\ spre sfera serviciilor - inclusiv `n domeniul informa]ional [i, apoi,
Elevul pseudo-cibernetic
al informaticii, [i acesta aflat acum `n situa]ia de
dumping. Pentru sus]inerea acestei structuri s-a
practicat o politic\ macro-economic\ [i financiar\
p\guboas\, care, iat\, se sparge `n capul nostru.
Ce ì a[teapt\ pe elevii no[tri `n viitor? Care va fi
pia]a locurilor de munc\? Exact, ce va mai `nsemna "munc\" `n deceniile imediat urm\toare? Pentru
ce s\-i preg\tim, `ncotro s\-i orient\m, c`nd, iat\,
nu le putem da certitudini nici `n privin]a examenelor de sf`r[it de ciclu [colar? Ce anume s\-i
`nv\]\m, spre ce s\ deplas\m accentul, pentru a
avea certitudinea c\, dincolo de parcurgerea programei [colare, cele `nv\]ate la [coal\ le vor fi de
vreun folos `n via]\?
P\rin]ii no[tri au `nv\]at la liceu c`te opt ani de
latin\ [i opt de greac\. Am f\cut cu to]ii `n liceu, ba
chiar [i la facultate, obiecte a c\ror relevan]\ pentru cariera noastr\ ulterioar\ a fost absolut nul\.
Ne-au format memoria, g`ndirea logic\, disciplina
muncii, ne-au `mbog\]it procesele mentale. Dar pe
noi ne a[tepta, aproape cu obligativitate, un loc de
munc\. Pe ei ce ì a[teapt\?
~nc\ din 1970, `n copil\ria ciberneticii, pe c`nd
computerul nici nu era recunoscut ca o poten]ial\
alternativ\ la aproape `ntreaga suprastructur\
social-economic\, Alvin Toffler nu se sfia s\ avertizeze:
"Ceea ce trece ast\zi drept `nv\]\m`nt (...) nu
este dec`t un anacronism dezesperant. (...)
Sistemele noastre de `nv\]\m`nt nici nu au reu[it
`nc\ s\ se adapteze pe de-a-ntregul la epoca
industrial\ c\ [i apare, pe nea[teptate, `n fa]a lor
nevoia unei noi revolu]ii - revolu]ia supraindustrial\. (...) C\ci vom constata c\ un `nv\]\m`nt cu
adev\rat supraindustrial nu este posibil dec`t dac\
deplas\m spre viitor concep]ia noastr\ despre
timp." (subl. ns.)
Ne doare inima s-o spunem, dar sistemul nostru de valori, structurat prea mult `n descenden]a
iluminist\ a importan]ei culturii generale este deja
dep\[it; ba, s-o spunem deschis, [i pe vremea
noastr\ suferea de un anumit formalism.
APOSTOLUL
Recunoa[te]i ast\zi c\ multe 'analize literare' le

copia]i din prefe]ele volumelor [i c\ multe rezolv\ri
de probleme le lua]i de la sf`r[it, din paginile cu
solu]ii? Este adev\rat c\ noi citeam prefe]ele [i
operele [i c\, m\car, `ncercam s\ rezolv\m problemele.
Mai are nevoie cet\]eanul viitorului de a
p\trunde patetismul pove[tii de dragoste dintre
Hyperion [i C\t\lina sau dintre Allen [i Maitreyi?
Mai are nevoie de aprofundarea calculului integral,
de studiul civiliza]iilor minoice sau al celor arhaice
din Orientul Mijlociu? ~l mai intereseaz\ c`nd,
dar\mite ce au scris Suetoniu, Shakespeare,
Sartre sau Sorescu? C`nd a ap\rut [i c`nd a
disp\rut Pangeea? Care este num\rul lui
Avogadro sau binomul lui Newton? C`nd [i de ce
au disp\rut trilobi]ii? M\rturisi]i sincer, dincolo de
problemele de specialitatea fiec\ruia, pe dumneavoastr\ v\ preocup\ aceste informa]ii? Sau,
cumva, "Actuala program\ analitic\ [i `mp\r]irea ei
`n compartimente ermetice nu se bazeaz\ pe cercetarea aprofundat\ a necesit\]ilor umane contemporane.
(continuare `n num\rul viitor)
Pag. 11
Zig - Zag
Zig - Zag
C u v ` n t c \ t re c i t i t o r
IN MEMORIAM
Un suflet
de vioar\
Zig - Zag
Nu, nu s-a g`ndit!
"Oricce e[ecc pe care l-aam avut,, oricce gre[eli pe care le-aam

f\ccut ... au fosst urmaareaa unor fapte f\r\ judeccat\"
Bernard M. Baruch
~n zi de mare s\rb\toare, dup\

slujba de transformare prin sfin]ire a
apei `n aghiazm\, s-a ridicat `n
v\zduh [i sufletul Domnului Profesor,
MARIAN {ERBAN
(19.XII.1954 - 6.I.2012)
ca s\ completeze grupul b\ie]ilor vrednici [i frumo[i din cer.

El `ntotdeauna se l\sa a[teptat, dar nicioat\ nu lipsea de la
`nt`lnirile vesele ale arti[tilor. Nu vorbea mult, dar spunea multe,
aducea o stare de lini[te, de[i era mai tot timpul nelini[tit, inducea
siguran]\ [i confort, calma spiritul cu c`te o vorb\ de duh sau cu un
banc nou [i bun.
Era profesor de vioar\ [i, mai nou, de teorie: sensibil, discret,
cuminte, manierat, ne a[tepta `n curtea Liceului de Art\ t\cut, cu o
]igar\ aprins\ [i un z`mbet trist, parc\ resemnat prea devreme [i
preg\tit pentru orice fel de soart\.
Era de-acolo! Era om de [coal\: talentat, r\bd\tor, tolerant,
`n]elept, `n]eleg\tor cu to]i elevii, cald [i apropiat de to]i colegii.
Putea s\ asculte ca nimeni altul, te bazai pe ajutorul lui necondi]ionat oric`nd, pentru c\ Marian nu [tia s\ spun\ "nu" nim\nui.
Poseda un fin sim] al umorului, care se armoniza `ntr-un mod
paradoxal cu firea lui melancolic\, ceea ce ì `nlesnea practicarea
unei subtile ironii, ca prob\ a inteligen]ei. Era ceea ce generic
numim cu drag [i cu mult respect "prietenul nostru", f\r\ de care
liceul r\m`ne mult mai trist.
Statornic [i fidel cauzei [colare tot mai tulburate de-at`tea
schimb\ri, el ne-a `nv\]at cum s\ le lu\m pe toate-a[a cum vin,
cum s\ plutim cu elegan]a unei lebede `n furtun\..., ne-a `nv\]at
"mersul pe valuri `n picioare".
C`nd `l `ntrebam despre fetele lui, Alexandra [i Cristina, ì
r`deau ochii cu tot cu musta]\, pentru c\ le iubea a[a de mult.
Dup\ o suferin]\ cumplit\, dar solemn\, lucid p`n\ `n ultima
clip\, s-a stins demn, `n patul din casa mamei lui, pe care-o transformase-ntr-o icoan\, cu ochii la poza nepo]elului Albert Mihai, de
care era at`t de m`ndru.
F\r\ Marian, am r\mas mai singuri [i mai s\raci, pentru c\ a
plecat dintre noi un OM BUN, un suflet de vioar\!
Aprindem o lumin\, ca un pios omagiu, pentru ca ~nainte
Merg\torul s\-i c\l\uzeasc\ pa[ii sufletului lui bl`nd [i ne rug\m ca
Bunul Dumnezeu s\ `l a[eze la un loc cu drep]ii, s\-l ierte [i s\-l
odihneasc\ `n pace!
8 Ianuarie 2012
Prof. Dida VASILCA
sunat de ie[ire.
Vl\du] scoate din
geant\ pache]elul cu
m`ncare.
Mmmm, bunica
i-a preg\tit gustarea
lui preferat\: dou\
banane [i napolitane
cu ciocolat\. I-ar da
[i lui Liviu, colegul lui
de banc\, o banan\
c\ s-a dovedit un prieten adev\rat. La testul de
matematic\, problemele erau
at`t de grele ... [i- c`nd i-a cerut
printre din]i [i `n spatele unui
acces de tuse s\-l ajute- Liviu a
l\sat cotul mai jos [i a `mpins
ciorna, pe care scria, spre
mijlocul b\ncii [i-apoi ... a fost
floare la ureche s\ copieze rezolvarea. Ce fericire s\ ai a[a un
prieten! Ar face [i el orice s\-l
ajute la nevoie!
Va lua o not\ bun\ [i ì va
cere tatei, c`nd ì va da lucrarea

cu 9 sau 10 s\ o semneze, s\-i
cumpere un joc nou pentru calculator, din acela abia lansat pe
pia]\...
Acum i-ar da [i bunului
coleg o banan\, dar acesta a
plecat s\ vad\ ce face Daniela,
sora lui dintr-a doua.
Aproape de fereastra clasei,
copilul m\n`nc\ bananele [i ...
ce s\ mai mearg\ p`n\ la co[ul
de gunoi, arunc\, pe furi[, cojile
pe geam. N-are cine s\-l vad\.
Niciun profesor nu este `n clas\;
fetele chicotesc `n ultima banc\,
r\sfoind o revist\ mai deocheat\, iar b\ie]ii "au pus" de un
fotbal, av`nd, pe post de minge,
o sticl\ goal\ de pepsi. "Ce gustoase s`nt napolitanele!"
Pauza s-a terminat. ~ncepe
ora de francez\, dar locul de
l`ng\ el r\m`ne gol. Niciodat\
Liviu n-a chiulit de la vreo or\.
Ce s-o fi `nt`mplat? Se aude din

ce `n ce mai puternic: niii-nooo,
niii-nooo, niii-nooo. E salvarea,
pentru ce s\ fi venit? ~n sf`r[it,
zgomotul ei agasant a disp\rut.
~n clas\ intr\ diriginta. O roag\
pe profesoara de la catedr\ s\-i
permit\ s\ fac\ un anun]."Dragii
mei, colegul vostru, Liviu, a
suferit un accident grav: un traumatism cranio-cerebral. A venit
salvarea [i l-a dus la spital.
George, te rog, dup\ ore s\-i
str`ngi c\r]ile [i caietele, s\ i le
duci mamei lui acas\, pentru c\
tu e[ti prietenul lui cel mai bun."
Dup\ mas\, cu geanta
colegului `n m`na dreapt\, sun\
prelung la u[a apartamentului `n
care locuie[te Liviu. Se
deschide. Mama prietenului s\u
apare cu ochii pl`n[i, palid\,
`ngrijorat\.
- S\rut m`na! Am adus
lucrurile lui Liviu. ~mi pare foarte
r\u de ce s-a `nt`mplat, dac-a[
[ti cine l-a lovit, nu m-a[ l\sa
p`n\ nu l-a[ r\zbuna! I-a[ ar\ta
eu derbedeului care i-a f\cut r\u
celui mai bun prieten al meu!
copii. Ajunge director `n zenitul

muncii lui pedagogice. ~i cuno[ti
pe elevi dup\ nume [i porecle.
Sl\biciunea lui era o zg`tie de
copil\ ager\ la minte [i silitoare
la carte, ca Sm\r\ndi]a popii din
Humule[ti, colega lui Creang\.
Porecla ei? Buricata, cum puneai
`ntrebarea, se burica `n v`rful
degetelor [i r\spundea. Mai
t`rziu, Buricata a ajuns `nv\]\toare, ca Domnul. Care Domn
dup\ ce a ostenit s-a retras `n
cimitirul satului, `mpreun\ cu
tovar\[a de via]\, `nv\]\toarea
Cocuta. Fo[tii s\i elevi, ast\zi
oameni gospodari, spun c\
`nv\]\torii P`rloag\ s-au dus `n
Cer s\ alfabetizeze `ngerii. A[a o
fi?
Filimon Constantin alt\ legend\ a `nv\]\m`ntului nem]ean.
A f\cut tandem cu `nv. Gavrilescu
Dumitru la {coala din Dumbrava
Vale. Cite[te: predare simultan\
la clasele I-IV. A instruit [i educat
omnii nu mai citesc cu s`rg. Mai nou `[i citesc viitorul

luminos `n za]ul ce[tii de cafea sau `n ghioc, ca Z\voranca. Alarmant e c\ nici \ia mici, [colarii, nu mai pun m`na
pe carte. Butoneaz\ zile `ntregi televizorul [i calculatorul.
Au `nlocuit cititul, substan]a cu imaginea care ì scute[te
de g`ndire. Fug de efort. O statistic\ recent\ ne arat\ c\
mioriticii au `n apartamentele lor mai multe calculatoare [i
laptopuri dec`t frigidere. Normal. Lumea progreseaz\.
Epoca cititului a apus. Apropo, sti]i ce `nseamn\ ICT?
Informa]ie, tehnologie, comunicare. Cine le st\p`ne[te
cap\t\ pa[aport de cet\]ean al lumii avansate. Cine bate
pasul pe loc, r\m`ne de c`rd.
Cum Romnia este o ]ar\ mic\ cu probleme mari, prive[te cu
speran]e spre viitor. Care viitor este blocat de o u[\ `nchis\, f\r\
cheie. Cine deschide u[a? Tineretul studios de ast\zi, viitorul ]\rii.
Numai c\ fiecare absolvent de facultate `[i are "nordul s\u". Un ]el `n
via]\. Superdotatul o taie spre ]\rile de farmec pline. Motiva]ia sa? "~n
]ar\ nu am ce face!" Nu mai e t`n\rul din perioada interbelic\ [colit la

Paris care dup\ absolvire `[i sufleca m`nicile [i `mpingea la carul ]\rii.
Cine r\m`ne `n Romnia? {mecherul de tranzi]ie. Descurc\re]ul cu
rezultate modeste la `nv\]\tur\ dar cu coroni]\ la [coala vie]ii. Tipul
care a fraudat examenele la facultate [i a comercializat ]ig\ri [i vin `n
c\minul studen]esc. Omul uns cu toate alifiile. Vocabularul s\u redus
e format din vocabular pe[che[, plocon, bac[is. {tie s\ deschid\
orice u[\ cu capul. {opte[te tainic mai - marilor s\i: "am un plic pentru dvs.", "vin din partea lui", "m-a trimis domnul" {i, paradoxal,
u[ile se deschid. Toate, chiar [i cele capitonate.
Cum s-a ajuns aici? V\ explic mintena[. Dup\ Decembrie 89, nu
s-a mai investit `n tineret, m`ndria ]\rii de alt\dat\. Reformarea [colii
a `nsemnat pasti[area unor modele str\ine, pretinse grozave, care n-au
avut lipici la romni. Mini[trii Educa]iei au fost schimba]i ca [i ciorapii
iar unii au fost recruta]i dintre medicii ginecologi.
Dumitru RUSU
MANAGEMENTUL
CLASEI DE ELEVI
numeroase genera]ii. Vorbea

elevilor cu patos. Cam a[a: "Ave]i
o singur\ patrie, s-o iubi]i. S\ v\
da]i via]a pentru ea. Restul ]\rilor
de pe glob s`nt state. At`t ". A participat la r\zboiul de re`ntregire [i
a sc\pat `ntreg. N-a ap\rut pe
lista celor 40 de apostoli ai neamului c\zu]i la datorie pentru eliberarea Basarabiei, Bucovinei de
Nord [i }inutul Her]a. A tr\it
intens, l\s`nd `n urma lui fapte,
certitudini, `ndoieli, vise, regrete
[i binecuv`nt\ri. P\rea nemul]umit tot timpul.
Velichi Ana - un munte de
voin]\ [i speran]e. A f\cut naveta
toat\ via]a. Venea de la Piatra cu
autobuzul naveti[tilor. La S\vine[ti cobora [i o lua per pedes
apostolorum p`n\ la Dumbrava
Deal. Sat situat `n spatele
Combinatului de ~ngr\[\minte
Azotoase. Aici o a[teptau copiii
s\-i `nve]e s\ citeasc\ [i s\ scrie.
Zilnic b\tea 12 km dus [i `ntors.
~n cariera sa de apostol a tocit o

c\ru]\ de botine. C`te ploi [i
viforni]e au prins-o pe Doamna?
Cel de Sus [tie. I-a ridicat cineva
statuie pentru sacrificiile sale?
Nicidecum. ~nvin[ilor nu li se
ridic\ statui, nici busturi, zicea
marele Iorga. Iar pensionarii de
azi s`nt ni[te `nvin[i. S`nt la periferia societ\]ii.
Lista oamenilor minuna]i
numi]i apostolii neamului ar putea
continua cu: Chebac Maria,
Cazacu Cornelia, Cociobanu
Eugenia, For]u Ecaterina [i, [i, [i.
Numai c\ o parte din ei se odihnesc `n ]intirimul satului. Au
ostenit. O dat\ cu plecarea lor a
disp\rut o lume. Aten]ie, lumea
oamenilor minuna]i. Ce a r\mas
`n urm\? Amintirile, vii, neofilite.
At`t. C\ ast\zi mul]i apostoli s`nt
atra[i de mirajul politic [i neglijeaz\ catedra, nu-i bine!
Dumitru RUSU
Casa Corpului Didactic Neamt

va `ncepe programul de formare
"MANAGEMENTUL CLASEI DE
ELEVI".
Men]ion\m ca este un program
mediu: 49 ore de formare - 13 credite.
Cursul cost\ 150 de lei care pot
fi pl\ti]i p`n\ la finalizare.
Dac\ dori]i s\ v\ `nscrie]i transmite]i un formular de `nscriere prin fax
(0233/223885), prin e-mail (la adresa
ccdneamt@gmail.com) sau v\ `nscrie]i complet`nd formularul de `nscriere online.
(www.ccdneamt.ro/Inscriere cursuri).
Descrierea programului de formare: Managementul clasei
de elevi
* Public - ]int\: Personal
didactic din `nv\]\m`ntul preuniversitar.
* Durata: Program de formare continu\, din oferta de
programe a Casei Corpului
Didactic Neam] datorat
reformei, conf. art. 33, alin 2,
din legea 128/1997; (program
mediu: 49 ore de formare - 13
APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r fon
ndator
r
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, Constantin TOM{A, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Dumitri]a VASILCA, Mihai FLOROAIA, A. OPRI{ (apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia Roman, Carmen DASC|LU (secretar),
Dorian
n RAD
DU - tehn
noredactare, foto.
Pag. 12
ianuarie 2012,
profesor,
Monica CRISTEA
{mecherul de tranzi]ie - FRAUDENS
APOSTOLII NEAMULUI
rau absolven]i de
{coala
Normal\.
Tineri fiind, visau s\
mearg\ la ]ar\, s\-i
lumineze pe cei mul]i,
l\sa]i de izbeli[te. {i
s-au dus. L-au ascultat pe b\tr`nul Spiru
Haret, celebrul lor
ministru. Nu s-au
ru[inat c`nd au pus
m`na pe coas\, furc\,
coarnele plugului. Nu s-au
emo]ionat c`nd le-au explicat
]\ranilor c\ "locul unde au v\zut
prima dat\ soarele e sf`nt". ~l por]i
`n inim\ toat\ via]a. S-au integrat
at`t de bine `n via]a celor mul]i
`nc`t au devenit fiii satului. {i pentru c\, toat\ via]a am tr\it `ntre
apostolii neamului v\ prezint
c`]iva. Deosebi]i, nemuritori.
P`rloag\ Nicolae - `nv\]\tor
[i director de [coal\ `n satul lui
Savin ( S\vine[ti). Toat\ activitatea sa a fost legat\ de [coal\ [i
- Nu, nu l-a lovit nimeni,

r\spunse stins mama. A
alunecat. A alunecat pe o coaj\
de banan\, aruncat\ de cineva,
nu se [tie de cine, pe fereastr\.
Tu n-ai fi f\cut a[a ceva, dragul
meu, doar te cunosc, e[ti un
b\ie]el educat ...
Dou\ [iruri de lacrimi vinovate izvor\sc din ochii copilului.
- N-am vrut, `ng`n\ abia
auzit printre suspine, n-am vrut!
- Sigur c\ n-ai vrut s\-]i [tii
prietenul la spital, doctorii spun
c\ are [anse s\ scape, dar,
probabil, va fi ]intuit `ntr-un
scaun cu rotile. Nu [tiu cine ar fi
putut zv`rli cojile acelea blestemate, oare nu s-a g`ndit la consecin]ele faptei sale ....
"Nu, nu s-a g`ndit" repeta
George `n g`nd, cobor`nd sc\rile.
Ar fi vrut s\ `ntoarc\ timpul
`nd\r\t, dar lucrul acesta e
imposibil.....
APOSTOLUL
credite).
* Planificarea modulelor tematice:
- Modulul 1: Conceptul de management; - Modulul 2: Managementul
clasei; - Modulul 3: Componete ale
managementului clasei: managementul con]inuturilor; - Modulul 4:
Componete ale managementului clasei: managementul rela]iilor interpersonale; - Modulul 5: Componete ale
managementului clasei: problemelor
disciplinare;
Gabriela Livia
CURP|NARU
Profesor - metodist
C.C.D. Neam]
Textele se pot trimite [i pe adresa

revista_apostolul@yahoo.com
APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}
ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32,
Piatra Neam]
P re ] u l : 1 L E U

Apostolul, Nr. 143 (2012)

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Apostolul, Nr. 143 (2012)

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

(30.I.1852 sau a II-a 1852, Haimanale - 22.VI.1912, Berlin)

probabil, cel mai mare dintre

Presiuni asupra Sindicatului Liber ~nv\]\m`nt

ineri, 27 ianuarie, `ntre orele 15,00 [i 16,00, Sindicatul

s`nt de-a dreptul puerile. Ni s-a spus c\ nu putem organiza

Vom dep\[i aceste vremuri

modalit\]i de lupt\ sindical\.

colectare a cotiza]iei membrilor

(FSL~), aduce o serie de

NOI S~NTEM VINOVA}I...

SERIE NOU|, ANUL XIV, NR. 143

provoc`ndu-ne o furtun\ de invective [i insulte pe care le eman\m

nistrativ, care cere suspendarea ordinului, ceea ce ar

ULTIMA OR| LA ROMAN

una Ianuarie a adus

r`ndul tinerilor, mai ales", a spus

teismul [i `nv\]atul pe de rost",

Sclipiri de iarn\ la Gr\dini]a Muguri de lumin\

figura din nou `ntre activit\]ile de parteneriat ale gr\dini]ei din

SOS medicina [colar\ !

unit\]ile pe care le patroneaz\

"Acum, au fost trimise din

zate, [i anume: din punct de

Procesul I. L. Caragiale - Caion

t`n\rul Caion, `n care

"Felul de a cugeta, g`ndul personagiilor din "N\pasta domnului Caragiale,

om s\-l acuze, sprijinit de falsuri, c\

ianuarie - martie 2012

NESF~R{ITA NOASTR| TRANZI}IE

Cade `n sarcina fiec\rui lider de sindicat din [coli

norma didactic\ de 16 ore pentru cei cu grup\ didactic\ I [i peste

flicte [i reintr`nd `n normalitate. ~ns\, `n ciuda tuturor acestor

NOI S~NTEM VINOVA}I

protest\m `n fa]a parlamentului, dar iubim mai mult s\

Noi, cet\]enii Romniei,

BILAN} LA CAP|TUL UNEI ETAPE DE CREA}IE

ianuarie - martie 2012

dar [i la foarte multe texte, mai

ca [i ieri, str\luce[ti f\r\ pat\".

stilistic\. Ultima strof\ din poezia

ve[minte / pentru acoperit visuri,

Concurs de crea]ie literar-artistic\

Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam]

Din anul [colar 2012-2013,

Mai pu]ine calific\ri [i mai

Absen]i din b\nci,

n primul semestru al acestui an

num\rului mare de absen]e nemotivate,

din totalul celor `nregistrate `n [colile

{colile pierd bani pentru ... chiulangii!

VOCABULARUL ACTUAL AL NA}IUNII (3)

Terminologia administrativ-juridic\ [i economicofinanciar-bancar\

up\ cuvintele [i structurile de cuvinte disp\rute sau pe

s-au ad\ugat altora existente anterior: amend\, angajat, angajator,

talism, capitalizare, card, cas\ de amanet (de schimb valutar),

Prof. Gheorghe }IG|U

ianuarie - martie 2012

CENTENARUL ASOCIA}IEI ~NV|}|TORILOR

modernitate- 100 de ani de la moartea lui Spiru Haret", noiembrie

a 175 de ani de la na[terea scriitorului, martie 2012;