APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

CENTENARUL ASOCIA}IEI
~NV|}|TORILOR
din jude]ul Neam]
Un secol de activitate
Motto:

Cine `nal]\ pe `nv\]\tor `nal]\ `nsu[i Na]iunea.

nainte de 1912, anul

constituirii Asocia]iei
~nv\]\torilor
din
Jude]ul Neam] ca
sec]ie a Asocia]iei
Generale a ~nv\]\torilor din Romnia, preg\tirea atmosferei prielnice
unei astfel de organiza]ii era de mult

`nceput\.
Aceast\ preg\tire se datora
`n primul r`nd `nv\]\torilor de pe
Valea Bistri]ei, care `l aveau `n
frunte pe Mihai Lupescu (18611922), `nv\]\tor model, `nzestrat
cu o mare energie creatoare [i

(Diesterweg)
cu o deosebit\ capacitate organizatoric\.
P`n\ a fi legiferate cercurilor
culturale", el aduna pe `nv\]\torii
de pe Valea Bistri]ei [i le f\cea
cunoscute nout\]ile din domeniul `nv\]\m`ntului primar [i
despre Asocia]ia General\ a
~nv\]\torilor din Romnia, care
func]iona `nc\ din anul 1898 [i
care a avut primul congres la
Ploie[ti.
Primul pre[edinte al Sec]iei
Jude]ene Neam] a fost
`nv\]\torul Leon Mrejeriu (n. 10.
02. 1879, Cot`rga[, Bro[teni,
Neam]-d.14. 05. 1945, Mizil),
fost elev al lui Mihai Lupescu.

Leon Mrejeriu, `mpreun\ cu

al]i colegi din acea vreme, `ntre
care, amintim pe Constantin
Fedele[, mort `n Primul R\zboi
Mondial, Alexndru Ionescu,
Constantin Scut\r\scu, Ioan
Radu [i mul]i al]ii au constituit
,,Asocia]ia ~nv\]\torilor Nem]eni"
care a fost printre primele din
Romnia. Asocia]ia avea [i are
un caracter (scop) pe care [i l-a
p\strat accentu`ndu-l p`n\ ast\zi
cu totul deosebit de al altor organiza]ii profesionale [i anume:
Solidarizarea [i organizarea
`nv\]\torilor `ntr-o comuniune nu
este [i nu a fost numai m\sura
de ap\rare [i dob`ndire de drepturi [i avantagii, ci este colaborarea tuturor spre a se putea
g\si [i folosi cele mai potrivite
mijloace pentru educarea copi-

ilor neamului [i poporului romn.

~n toate activit\]ile membrii
asocia]iei, educatoare, `nv\]\tori, profesori nu au discutat
numai probleme care `i privesc
pe ei, `n interesele lor personale,
au discutat [i au dezb\tut probleme de interes ob[tesc, na]ional, pedagogic [i social.
Prin c`te a trecut neamul
nostru [i la c`te a fost martor,
Asocia]ia a ie[it mai mare [i mai
`nt\rit\, `nc`t ast\zi dup\ o sut\
de ani de existen]\ ea se poate
m`ndri cu rezultate remarcabile.
Profesor
Gheorghe AMAICEI,
pre[edinte al Asocia]iei
~nv\]\torilor din Jude]ul Neam]

SERIE NOU|, ANUL XIV, NR. 144

aprilie 2012
http://apostolul.slineamt.ro

OCTAVIAN GOGA

(n. 1 aprilie 1881, R\[inari - d. 7 mai 1938, Ciucea)

fost un poet
romn, ardelean, politician
de
extrem\
dreapt\, (pronazist, mason [i
antisemit) [i
prim-ministrul
Romniei de la
28 decembrie
1937 p`n\ la 11
februarie 1938. Membru al
Academiei Romne din
anul 1920.

Patriotismul este `n inimile sincere, `n afar\ de orice tendin]\ politic\, un sim]\m`nt adev\rat [i ad`nc, [i `ntruc`t este
astfel, poate fi, `n certe `mprejur\ri, n\sc\tor de poezie. [i `n
asemenea `mprejur\ri excep]ionale ne pare a se afla autorul
nostru, c`nd `ntr-o parte a poeziilor sale reprezint\ [i rezum\
iubirea [i ura, durerile [i speran]ele unui neam amenin]at `n
existen]a sa.

(ccontinuaare `n pag. 4)

Titu MAIORESCU

F\r\ `ndoiaal\ ne afl\m `n fa]aa unui eveniment memoraabil. Nimeni nu

`mpline[te `n fieccare zi o sut\ de ani. Asocciaa]iaa ~nv\]\torilor din Neaam] a bifaat,,
al\turi de alte fapte de seaam\,, [i aceaast\ performaan]\. Primul ei merit este de a
se supraapune `n mare m\ssur\ gloriei `nv\]\m`ntului romnessc, urm\torul,, imediaat - sau,, poaate,, chiaar mai importaant decc`t primul - este acelaa de a devaanssa cotidiaanul prin g`ndire temeinicc\,, prin orgaanizaare riguroaas\,, prin perccepereaa senssibil\
a reaalit\]ilor momentului [i prin rezultaate , de cele mai multe ori,, de-aa dreptul
exccep]ionaale.
Assocciaa]iaa ~nv\]\torilor nu a fosst [i nu este doaar o orgaanizaa]ie de breaasl\. Ea
a pledaat nu doaar pentru Carte,, ci [i pentru Patrie [i s-aa jertfit efecctiv at`t la catedr\ c`t [i `n traan[ee. Leg\turile pe care Asocciaa]iaa le cultiv\ [i `n prezent cu
Baasaraabiaa s`nt o dovaad\ c\ lecc]iaa `naaintaa[ilor a fosst bine `nv\]aat\.
Din p\ccate nu traaverss\m ceaa mai senin\ perioaad\ din istoriaa Romniei.
N\d\jduim c\,, aflaat pe m`ini de ispraav\,, stindaardul `nv\]\m`ntului nem]eaan va
reu[i s\ mobilizeze [i s\ biruie oceaanul de prosstie,, inccon[tien]\,, farisseissm [i
nep\ssare care ne `ncconjoaar\.
{i,, `n numele acesstei credin]e,, salut\m cu draagosste [i cu reveren]\
Centenaarul Asocciaa]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neaam]!
Gabriel PLOSCA, pre[edintele SLLICS Neam]
Mircea ZAHARIA, redactor [ef, revista Apostolul

"Lum
mea asta e pe dos, toate
e merg cu susu-n
n jos: pu]in
ni suie
e, mul]i
coboar
r\, unul mac
cin
n\ la moar
r\. {-a
apoi acel unul are atun
nci p`in
nea, [i
cu]itul [i taie
e de unde
e vre [i c`t `i plac
ce, tu te ui]i [i n-a
ai ce-ii fac
ce"
u am rezistat s\
pun acest fragment `n deschiderea prezentului memento, `n
ciuda prea pu]inei
sale leg\turi cu
restul, pentru relevan]a pe care o
cap\t\ el, `n
prezentul referen]ial. Dar eu despre
Creang\ - apostolul vreau s\
v\ vorbesc, despre straniul
m\r]i[or prins `n pieptul
sim]irii romne[ti de 1 Martie
1837. Au trecut, iat\, [apte p\trimi de veac.
...Al cui apostol a fost Creang\? Mai `mi vine
s\ spun - al lui Eminescu. Marea genera]ie a clasicilor junimi[ti, Slavici, Caragiale, Creang\,
adu[i de intui]ia poetului la cenaclu, au perpetu-

at peste decenii, mult dup\ moartea

acestuia, nu numai memoria sa [i o
adora]ie f\r\ margini, dar [i obsesia
perfec]iunii `n crea]ie. Dar Creang\
a fost mult mai mult dec`t at`t.
O, da, a fost, a[a cum s`ntem
noi to]i, un apostol al lumin\rii
min]ilor tinere, al "iezi[orilor" din
mahalaua P\curarilor, spre care
`nota zilnic prin noroaiele Ia[ilor [i
c\rora le spunea, cu familiar\ apostrof\ `n loc de profesoral\ importan]\: "m\, ]`c\, ia treci la tabl\ [i f\
pe cr\c\natul (M) [i pe
burduh\nosul (B)". A[a l-a g\sit un
revizor [colar cu ochi de noapte [i
fruntea de r\s\rit de lun\:
"M\ recomand - Mihai Eminescu".
...{i copil\ria fiec\ruia dintre noi s-a luminat
ca de zorii tr`mbi]a]i de coco[i peste apa Ozanei.
A fost un apostol al c\r]ii, al iubirii de [coal\,

CREANG| - APOSTOLUL

a[a cum a `nv\]at, nu de la "metecul" cartofor de

la F\lticeni, ci de la B\di]a Vasile, cel "cuminte,
harnic [i ru[inos ca o fat\ mare", de la profesorul
"Nicolai Nanu, de la [coala lui Balo[ din Bro[teni"
[i mai ales de la p\rintele profesor Isaiia Duhu;
poate [i de la al]i dasc\li cu drag de carte. A fost
un apostol al `nv\]\m`ntului ra]ional [i logic, `n
dispre]ul frazelor gongorice care-i z\p\ceau
mintea bietului Tr\snea (care, apropo, a ajuns
preot, conform document\rii lui C\linescu). A
scris abecedare, c\r]i de citire, metodici de
predare pentru clasele primare care s-au folosit
decenii la r`nd. Cu destul\ acrimonie, colegii
redactori m\rturisesc obsesia sa pentru munca
bine g`ndit\, pentru limba romn\ care s\ sune
romne[te: era capabil s\ repete un ceas [i mai
bine o propozi]ie care nu i se p\rea bine construit\: "Din in, ca [i din c`nep\, tot p`nz\ se
face". A fost un apostol al lucrului bine [i cu judecat\ f\cut.
A fost un apostol al bunului-sim] [i al ome-

niei, nu doar `mpietrind "caracuda" junimist\ cu

comentarii care vitriolau snobismul unora, dar, la
o adic\, neezit`nd s\-[i croiasc\ zdrav\n, `n plin\
strad\, cu b\]ul greu de corn, unicul fecior care,
m`ndru de uniforma sa de proasp\t elev-ofi]er, se
dep\rta st`njenit de tat\l care st\tea de vorb\ cu
un m\tur\tor.
A fost un apostol al neamului, implic`ndu-se
cu pasiune [i cu ironia sa inimitabil\ `n politic\,
martore ne s`nt versurile lui Iacob Negruzzi,
viitorul s\u coleg de la "Junimea". A fost implicat
`n mi[carea separatist\, condus\ de un important ierarh, atunci c`nd i s-a p\rut c\ Moldova a
ie[it p\c\lit\ din unirea cu Muntenia. A avut
triste]ea s\ vad\ acela[i ierarh, `n urma unor
sfor\rii, aprob`nd excluderea sa, biet diacon care
`nghi]ise at`tea, din cler.
...{i tot mai r\m`n at`tea de spus.
Ada POPOVICI
(ccontinuaare `n pag. 8)

ULTIMA OR| LA ROMAN

Tradi]ia romneasc\ `n
programul {coala altfel
rogramul "{coala altfel" a adus `n [colile roma[cane o
anima]ie peste a[tept\ri,mobiliz`nd toat\ suflarea, de
la micu]ii din gr\dini]e [i p`n\ la liceeni, `n ac]iuni care
mai de care mai inedite , unde, cel mai adesea, au fost
prezente [i cadre didactice sau personalit\]i ale
municipiului.
Una dintre ac]iunile cu mare priz\ la public, care a
vizat segmentul elevilor de liceu, s-a desf\[urat la
mijlocul s\pt\m`nii rezervate acestui program `n Casa
de Cultur\ din Roman, combatan]ii `ntrec`ndu-se `n
contextul celei de a treia edi]ii a manifest\rii culturale
"De la Dragobete la S\rb\toarea Rusaliilor - Tradi]ie [i
legend\ la romni", ini]iat\ de c\tre prof. Dan Lauren]iu Leoreanu,
primarul municipiului. Cu acest prilej liceenii roma[cani au avut
ocazia s\ demonstreze c`t de bine cunosc tradi]iile populare
romne[ti, c`[tig\torii din acest an fiind membrii echipajului de la
Grupul {colar "Vasile Sav". Dar, dup\ cum a afirmat edilul
Romanului la festivitatea de premiere "to]i cei prezen]i au fost
c`[tig\tori" prin abordarea acestui gen de `ntrecere cu specific
strict autohton.
Anima]ia din s\pt\m`na cuprins\ `ntre 2 - 8 aprilie a pus
st\p`nire [i pe celelalte institu]ii de cultur\ din urbea mu[atin\ care
au cunoscut un aflux de public f\r\ precedent. "Am fost pl\cut surprins s\ constat apetitul elevilor pentru tot ceea ce `nseamn\
spa]iu cultural [i sincer m\rturisesc c\ nu m\ a[teptam chiar la
at`]ia vizitatori. M\ bucur, de asemenea, c\ am reu[it ca la toate
cele trei institu]ii muzeale din municipiu s\-i `nt`mpin\m pe elevi cu
lucruri interesante [i am putut citi pe chipul lor bucuria de a ne fi
trecut pragul", a spus Adrian Ciobanu, [ef Sec]ie Muzeistic\
Roman.De un succes aparte s-a bucurat [i expozi]ia intitulat\
"Fluturi [i petale" organizat\ la Muzeul de {tiin]ele Naturii, `ns\, `n
aceast\ perioad\, at`t s\lile Muzeul de Istorie, c`t [i cele ale
Muzeul de Art\ s-au dovedit ne`nc\p\toare.
Tr\g`nd o linie dup\ s\pt\m`na cu "{coala altfel, pot spune c\
ecourile au fost peste m\sur\ de favorabile acestui program pe
care [i elevii, dar [i educatorii `l doresc [i pentru la anul. "A fost
`ntr-adev\r o s\pt\m`n\ `n care s-a f\cut [coal\ <<altfel>>, `n
care au predominat ac]iuni dintre cele mai diversificate, de la
cur\]enia `n parcul ora[ului, p`n\ la excursii [i vizite la institu]iile
de cultur\, sau ac]iuni organizate exclusiv de c\tre elevi, lucruri
care ne-au surprins `n cel mai pl\cut mod. Sper\m ca dup\ acest
succes, programul s\ fie men]inut `n structura anului [colar viitor,
iar cu experien]a dob`ndit\ anul acesta s\ putem performa [i mai
bine" a spus Prof. Mihai Armanu, directorul {colii "Mihai
Eminescu" din Roman.

La mul]i ani patriarhului culturii roma[cane!

n fiecare an, pe 25 martie, de
Buna Vestire, cum nu se putea
mai frumos, roma[canii mai
poart\ `n suflet o s\rb\toare aceea a patriarhului culturii
roma[cane, profesorul Gh. A.
M. Ciobanu fiind unanim
recunoscut drept `nt`iul `ntre
cei de stripe c\rtur\reasc\ din
urbea la care, tot `n luna lui
m\r]isor, au pus voievozii
temelie.
Profesor `ntre profesori, reper `ntre
genera]iile de romanvodi[ti de ieri [i de
ast\zi, scriitorul, eseistul [i criticul de art\
Gheorghe A. M. Ciobanu marcheaz\ de
oarece decenii fiin]area spiritualit\]ii
Romanului, oferindu-le celorlal]i, muritorilor de r`nd adic\, briliante lumin\toare
de inim\ [i de minte, prin opera [i prin
prezen]a f\r\ egal a Domniei sale...
Supranumit pe drept cuv`nt patriarhul culturii roma[cane, Gheorghe A. M. Ciobanu
s-a impus prin modalitatea de a d\rui
cuno[tin]ele [i rodul puterii sale de
munc\ oamenilor din [i de peste hotarul
urbei mu[atine pentru care a fost [i va
r\m`ne o figur\ emblematic\..

Omniprezent la toate manifest\rile

culturale - `n Roman [i `n toat\ Moldova domnia- sa a readus [i readuce, picur`nd
din sufletul s\u, muzica marilor valori universale, dar [i a celor romne[ti. Sute de
comunic\ri, `nso]ite de demonstra]ii muzicale, au `nc`ntat de-a lungul anilor elevii [i
studen]ii, determin`ndu-i `n mod discret s\
`n]eleag\ bog\]ia spiritual\ a crea]iilor
apar]in`nd clasicilor, romanticilor [i contemporanilor.Un moment emo]ionat al
anivers\rii de la finele lunii martie a fost [i

Ziua Romanului,
la m`na dasc\lilor
i `n acest an, manifestarea dedicat\ primei atest\ri documentare a municipiului a fost dominat\ de amploarea
sesiunii de comunic\ri [i referate riguros intitulat\ "Din istoria ora[ului Roman: 620 de ani de la prima atestare documentar\". ~n ziua de 30 martie, la manifestarea g\zduit\
de "Sala Unirii" a Muzeului de Istorie au fost prezen]i cu
lucr\ri care au captat aten]ia auditoriului profesori din [colile roma[cane, oaspe]i sosi]i din alte localit\]i,sau chiar
personalit\]i culturale de marc\, printre care s-a num\rat [i
Prof. Dr. Vasile Ursachi fostul director al prestigioasei institu]ii roma[cane care a g\zduit evenimentul `n discu]ie.
Spicuind din programul manifest\rii , ar fi de remarcat
dintre profesorii roma[cani deja consacra]i ca prezen]\ la
acest gen de ac]iuni nume precum Carmen Elena Diaconu
("Pu]ini s`nt ale[ii"), Constantin Adamovici ("In memoriam: Mihai Simion
- Pictorul lini[tii"), Monica Pescaru, (spicuiri din presa de demult), Petru
Flenchea (Romanul de alt\dat\) sau Petrea Pavel, cel care a vorbit
m\iastru despre "Sf`nta" de la Trife[ti, respectiv icoana f\c\toare de
minuni care `nnobileaz\ Biserica "Sf. Nicolae". Ar mai fi de re]inut
numele lui Adrian Ciobanu, [ef sec]ie muzeal\ Roman, Mihaela
Ciobanu, muzeograf la Muzeul de Art\, Minodora Ursachi, un nume cu
greutate `n mi[carea cultural\ roma[can\ din ultimele decenii, C\t\lina
Ivan, muzeograf la Muzeul de {tiin]ele Naturii. Acest [ir de nume [i de
personalit\]i a fost `ntregit de prezen]a la manifestarea din 30 martie a
`nt`iului dintre c\rturarii roma[cani, Prof. Gheorghe A.M. Ciobanu, [i nu
`n ultimul r`nd a primului gospodar al urbei, Prof. Dan Lauren]iu
Leoreanu.
Drag\ tuturor roma[canilor,aceast\ manifestare anual\ a avut
acum semnifica]ia unui eveniment special. Certificatul de na[tere al
urbei dintre Siret [i Moldova, hrisovul de danie semnat de Roman I
Mu[at, la 30 martie 1392, unul dintre cele mai importante documente
de la sf`r[itul secolului al XIV-lea,rotunjind o v`rst\ venerabil\ ce merit\
a fi comemorat\ din plin.

vizita unui alt remarcabil profesor

roma[can, Dan Lauren]iu Leoreanu, care
i-a adus ,, omagiul comunit\]ii c\reia ilustrul c\rturar i-a dat o parte din str\lucirea
ultimelor decenii, vegheat cu vrednicie de
D-na. prof. Elena Ciobanu, r\mas\ la
r`ndu-i `n galeria de aur a romanvodi[tilor
de odinioar\".
La cei aproape 90 de ani ai s\i, cu
bucuria-i molipsitoare, dar [i cu umorul [i
modestia recunoscute de-acum, `nt`iul
`ntre c\rturarii urbei mu[atine a spus:
"Mie `ntotdeuana `mi
pl\cea s\ citez filmul
<<Opri]i planeta, vreau s\
cobor>>, [i, pentru c\-mi
pl\cea sintagma asta,
spuneam adesea <<Opri]i
planeta,
vreau
s\
r\m`n>>... Acum, dincolo
de toate acestea, a[ vrea
s\ spun c\ este o bucurie
s\ fii pe planet\, o bucurie
s\ se bucure planeta c\ ai
fost [i tu pe ea, c\ ai
c\lcat-o `n picioare, [i o
bucurie pentru planet\ s\[i deschid\ bra]ele [i s\ te
primeasc\ `n lini[tea ei"

B\t\lia grada]iilor
acan]\, vacan]\, numai c\ pentru cei mai merito[i dintre dasc\li grijile nu au `ncetat cu totul, "b\t\lia"
grada]iilor de merit fiind `n toi, p`n\ [i-n s\pt\m`na
pascal\ a ortodoc[ilor. Mirajul unui "ban `n plus" la
leaf\, vreme de cinci ani,`i face pe ipoteticii c`[tig\tori
s\ lege zile [i nop]i de nesomn. "A concepe un astfel
de dosar, necesit\ foarte mult\ munc\! Este nevoie de
foarte multe dovezi care s\ demonstreze c\ cel care
opteaz\ pentru o grada]ie de merit o merit\ pe deplin.
La noi `n [coal\ avem depuse multe dosare, respectiv
de la <<Vasile Sav>> s`nt 11 cadre didactice , plus alte
trei venite de la {coala <<Carol I>>, din cartierul
Nicolae B\lcescu, care este structura noastr\, toate
fiind cu poten]ial maxim pentru a se num\ra printre beneficiarii ce
urmeaz\ a fi stabili]i la nivelurile superioare", a declarat Prof.
Adriana Dr\ghici, director la Grupul {colar "Vasile Sav" Roman.
Dincolo, `n tab\ra candida]ilor la grada]ii, atmosfera a fost
`ncins\ p`n\-n ultima zi `n care s-au putut depune dosarele la nivelul
structurilor de baz\. "Sper s\ fie cu folos toat\ alerg\tura, toat\
aceast\ zbatere pe care o facem pentru a recupera, practic, din
veniturile pe care le aveam `n urm\ cu doi ani ca profesor. O
diplom\, o str`ngere de m`n\, chiar gratitudinea elevilor [i adesea a
p\rin]ilor - toate acestea constituie o recompens\ pentru tot ceea
ce faci. Dar nu bani. Prin tot ceea ce fac `n munca mea la catedr\
nu caut s\ fiu r\spl\tit\ `ntr-un fel anume, `ns\ dac\ legea permite
o astfel de competi]ie, cu beneficiile de rigoare, mi- am spus <<de
ce nu ?!>>", a m\rturisit o profesoar\ cu state vechi la catedr\ .
Asta doar, cum spunea domnia- sa, "dac\ selec]ia se va face dup\
ceea ce con]ine dosarul, f\r\ a mai puncta [i alte criterii"!

Grupaj de A. OPRI{

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
rofesorul Emil Bucure[teanu, cunoscut cititorilor no[tri prin
colabor\rile sale de-a lungul anilor, dar [i prin referirile noastre la c\r]ile sale, ne propune o nou\ carte Proprietatea e
sf`nt\ -, `n care [i-a propus s\ roman]eze o perioad\ str\b\tut\ de Romnia `n a doua jum\tate a secolului al XX-lea [i
`n primii ani ai noului mileniu.
Proprietatea e sf`nt\ este, de fapt, istoria unui sat, localizat de autor `n Moldova de Mijloc, `n localitatea Valea Oilor
din Jude]ul Neam], din aceast\ zon\ mai fiind pomenite [i
alte localit\]i: Piatra-Neam], Bicaz, Roman, Tazl\u, Borca,
Buhu[i [. a. Protagoniste s`nt dou\ familii de ]\rani, Zavalichi
[i Buzalichi, prezentate `ntr-o trecere rapid\ a celor trei genera]ii (Ion [i Gheorghe, veterani din Primul R\zboi Mondial,
feciorii acestora, Ghi]\, brigadier la sectorul zootehnic, Ion, brigadier la
sectorul vegetal, ale gospod\riei agricole colective, [i copiii lor: Dan [i,
respectiv, Raluca) de la sistemul capitalist la perioada de cooperativizare
a agriculturii din anii de dictatur\ comunist\, de dup\ cel de Al Doilea
R\zboi Mondial, [i, dup\ 1989, `napoi la capitalism, dar, de data aceasta, unul s\lbatic, cu totul diferit de cel din urm\ cu jum\tate de secol.
Este o carte-document a unei perioade istorice reconstituite din
amintirile unui martor ocular, amintiri decantate `n timp [i a[ternute `n
pagin\ literar\ la senectute, cu deta[area pe care o ofer\ autorului v`rsta
`n]elepciunii. ~n canavaua c\r]ii, s`nt inser]iate momente principale din
anii de transformare socialist\ a agriculturii, de la trecerea p\m`ntului "din
proprietatea `n dev\lm\[ie `n proprietatea `ntregului popor, deci a
nim\nui", la rezolvarea "problemelor teritoriale de pe malul P`r`ului Oilor"
(a se citi, pretext de ceart\ `ntre vecini), ac]iune realizat\ doar `ntr-un an
de "oamenii `n ro[u". Cititorul afl\: cum s-a f\cut colectivizarea, prin

Pag. 2

l\murirea ]\ranilor de c\tre muncitorii veni]i de pe [antierul Hidrocentralei

de la Bicaz; cum `ncercau ]\ranii s\ se opun\ colectiviz\rii fugind `n
p\duri, `n unele locuri, intervenind armata [i f\c`ndu-se arest\ri; cum s-a
renun]at la cai; cum s-a desf\[urat adunarea celor 11. 000 de ]\rani,
organizat\ cu prilejul `ncheierii procesului de colectivizare (1962) sau

Note de lector:

UN ROMAN DOCUMENT
lucr\rile Congresului al XIV-lea al P. C. R., dar [i cum s-a desf\[urat
Revolu]ia din 1989 ("Azi la Timi[oara m`ine `n toat\ ]ara"); afl\: despre
practica agricol\ a elevilor; despre `mpotrivirea unui mare activist de partid ca Ceau[escu s\ fie reales la Congres (aluzie la un fapt real: propunerea lui Constantin P`rvulescu ca Ceau[escu s\ nu mai fi reales `n
func]ia suprem\, la Congresul al XII-lea, `n 1979); certurile oamenilor de
la p\m`nt,, dup\ 1990, ca [i `nainte de colectivizare, pentru ca, `n final,
s\ fie pus\ `n discu]ie z\d\rnicia zbaterilor omene[ti. Astfel, Li]a, dup\ ce
i-a ]inut lum`narea celei mai bune prietene, Ti]a, plec\ spre cas\ trist\.
Se a[ez\ pe cap\tul pun]ii subiectul certurilor dintre cele dou\ familii, cu
picioarele aruncate deasupra firicelului de ap\ limpede ce curgea lini[tit,
m`ng`ind pietrele.
- De c`nd or fi? De c`]i ani le-o fi sp\lat apele? {i nou\ nu ne trebuie

APOSTOLUL

nici m\car o piatr\ dup\ ce murim. {i ne-am certat pentru o bucat\ de

prund. {i c`te pietre s`nt de care nimeni n-are nevoie.
Nu s`nt uitate nici anumite personalit\]i (Constantin Matas\, "popa
care s-a l\sat de cele sfinte [i s-a apucat de arheologie"), persoane cu
func]ii `n aparatul de partid sau profesori, ale c\ror nume, de[i anagramate, s`nt u[or de recunoscut, de c\tre cei care i-au cunoscut `nainte de
1989: secretari ai comitetului jude]ean, S\nuce [i Hanuga, profesorul
}ibuncu [. a.
Ca [i `n romanele precedente, Emil Bucure[teanu are acela[i fel
h`tru de a relata faptele, `n spiritul naratorului popular, folosind ingredientele stilului oral al nara]iunii, `n special, vocabularul graiului moldovenesc.
De[i `n numai o sut\ de pagini de text, relatarea faptelor ce alc\tuiesc o imagine a vie]ii rurale din Romnia, pentru mai bine de o jum\tate
de secol, este f\cut\ `n ritm alert ca `n succesiunea momentelor unui scenariu cinematografic, autorul d`nd dovad\ c\ este st\p`n pe diferitele
modalit\]i de alc\tuire a unui text literar `n proz\, pe l`ng\ nara]iunea propriu-zis\, eviden]iindu-se alc\tuirea succint\, din tu[e pu]ine, dar sigure,
a portretelor unor personaje (Mo[ Ilie[, Li]a, Ti]a, Dan) [i, mai ales, a dialogului condus cu iscusin]\, [i cu grija ca vocabularul folosit de diferi]i in[i
s\ fie adecvat profesiei, func]ie [i preg\tirii intelectuale ale fiec\ruia.
Proprietatea e sf`nt\ este un roman document ce trebuie citit de c\tre
cei ce au tr\it acele timpuri, dar mai ales de c\tre cei care vor afla astfel
o imagine a comunismului, mai aproape de adev\r. La urma-urmei, o
imagine din via]a oamenilor a[a cum a fost [i va fi mereu, cu sui[uri [i
cobor`[uri, cu bucurii [i necazuri, o via]a pe care, oric`nd [i oriunde,
merit\ s\ o tr\im.

Constantin TOM{A

aprilie 2012

{COALA NEM}EAN| LA ZI
Concurs video pentru tineri Genera]ia '92
are este viziunea ta
despre un stil de via]\
durabil peste 20 de
ani? La aceast\ `ntrebare ar trebui s\
r\spund\, `n cadrul
Concursului "Genera]ia '92",
tinerii
europeni n\scu]i `n
1991, 1992 sau 1993
printr-un
material
video care s\ prezinte
viziunea lor. Materialele video
trebuiaui trimise `n perioada 1
martie - 2 aprilie.
C`[tig\torii concursului vor fi
invita]i s\ participe la un eveniment dedicat dezvolt\rii durabile
care va avea loc la Copenhaga,

pe data de 5 iunie, c`nd vor primi

[i premiile. Premiile s`nt destul de
atractive: premiul I -3.000 de
euro [i medalie; premiul II -2.000
de euro [i medalie; premiul III 1.000 de euro [i medalie, `n timp
ce prefera]ii publicului vor fi
r\spl\ti]i doar cu o medalie.
"~n urm\ cu dou\zeci de ani,
[efii de stat s-au reunit la Rio de
Janeiro pentru primul "Summit al
P\m`ntului".
Conferin]a
a
reprezentat un eveniment istoric,
duc`nd la o serie de tratate `n
domeniul mediului. ~n luna iunie a
acestui an, [efii de stat se vor
`nt`lni din nou, `n speran]a c\
aceast\ `nt`lnire va marca un alt
moment de cotitur\ cu con-

secin]e pozitive pentru mediu,

Agen]ia European\ de Mediu
(AEM) dore[te s\ g\seasc\ tineri
cu o viziune proasp\t\ despre
modul `n care pot fi solu]ionate
cele mai acute probleme de
mediu" precizeaz\ organizatorii.
Materialele video trebuie s\
aib\ durata `ntre 30 de secunde
[i 2 minute [i s\ prezinte viziunea
personal\ a concuren]ilor despre
un stil de via]\ durabil.
Concuren]ii pot prezenta, de
exemplu, principalele probleme
de mediu din ]ara lor [i viziunea
lor despre modul de solu]ionare a
acestora. O alt\ posibilitate ar fi
ca ei s\ se concentreze asupra

modului `n care genera]ia lor ar

putea orienta transformarea
Europei spre un stil de via]\ mai
durabil.
~n concurs s`nt acceptate o
varietate de moduri de
prezentare, de exemplu concuren]ii pot alege `ntre jurnalism
[i fic]iune, ac]iune `n direct [i
anima]ie, interviuri [i imagini.
Dac\ materialele video s`nt
prezentate `n alt\ limb\ dec`t
englez\, acestea trebuie s\
con]in\ subtitrare `n englez\.
Publicul va avea la r`ndul lui
ocazia s\ voteze materialul video
preferat pentru premiul "buzz"
prin intermediul mijloacelor de
comunicare social\.

La Cartianu,

Concursul Na]ional {tefan Procopiu

`mb\t\, 24 martie, a avut loc o manifestare de tradi]ie a
Colegiului Tehnic "Gheorghe Cartianu" din Piatra Neam],
Concursul Na]ional de Referate [i Comunic\ri "{tefan
Procopiu", structurat pe trei sec]iuni: Fizic\, {tiin]e [i
tehnologii, Metodic\ [i predare [tiin]ific\, care are o tradi]ie
demn\ de invidiat pentru o astfel de manifestare, a `mplinit
20 de ani de la prima manifestare de tipul simpozion sub
acela[i patronaj spiritual al cercet\torului , profesorului [i
binecunoscutului om de [tiin]\ {tefan Procopiu, somitate a
fizicii [i chimiei romne[ti.
La edi]ia din acest an elevii au venit cu 18 lucr\ri la
sec]iunea gimnaziu fizic\, din domenii diferite [i interesante
(Microturbina cu aburi, Sistemul de fr`nare al autovechiculelor,
Generator electric, Energia eolian\, Poluarea [i protec]ia mediului
`nconjur\tor etc), dar [i cu19 lucr\ri la sec]iunea fizic\ liceu, la care [i-a
prezentat lucrarea despre "Electrografie"[i elevul Str\til\ Tudor Ion, de
la "cole Europenne" Bruxelles, Belgia, dar [i elevi din Suceava, Ia[i,
Or\[tie [i Ungheni, Republica Moldova. La sec]iunea {tiin]e [i
Tehnologii, au fost prezentate 19 lucr\ri din cele mai variate domenii ale
[tiin]ei, cum ar fi: "Energia solar\ - energia viitorului", "Expansiunea
robo]ilor - {anse [i provoc\ri pentru viitor" sau "Materiale textile
inteligente - rezultatul tehnologiei textile avansate [i tehnologiei infor-

maticii [i electronicii". Ca de obicei, a existat [i sec]iunea dedicat\ profesorilor, cea de "Metodic\ [i inovare pedagogic\", care s-a bucurat de
un real succes [i `n cadrul c\reia au fost prezentate nu mai pu]in de 48
de lucr\ri cu caracter metodic care mai de care mai incitante [i alte 30
de lucr\ri cu caracter [tiin]ific fiind prezentate `n partea a doua a
sec]iunii.
Cu fiecare an ce a trecut de la debut, aceast\ manifestare [tiin]ific\
dedicat\ cadrelor didactice, dar [i elevilor cu ambi]ii `nalte `n aceste discipline de studiu, a c\p\tat noi dimensiuni, at`t din punctul de vedere
al tot mai largei particip\ri, c`t [i din punct de vedere [tiin]ific, lucr\rile
prezentate `n cadrul simpozionului devenit de patru ani `ncoace concurs na]ional de referate [tiin]ifice au fost tot mai complexe, mai complete fiind apreciate ca atare.
Manifestarea este considerat\ un reper pentru `nv\]\m`ntul tehnic
din ]ar\, la fiecare edi]ie a `nregistrat o tot mai mare participare, lucr\rile
[i referatele de comunic\ri prezentate aici `n domenii precum electronica, mecatronica sau tehnologia informa]iei fiind foarte bine apreciate at`t `n ]ar\, c`t [i peste hotare. La edi]ia de anul trecut, concursul s-a
bucurat de prezen]a profesorului Dominique Lefevre, expert, [ef de
proiect la Polul Na]ional - Educa]ie pentru dezvoltare durabil\,
Academia din Amiens.

Preg\tirea admiterii computerizate

pentru anul [colar 2012 - 2013
omisia jude]ean\ de admitere la
liceu din cadrul Inspectoratului
{colar al Jude]ului Neam], prezidat\ de inspectorul [colar general
adjunct Liliana Georgescu a f\cut
publice cele 24 de centre zonale
de `nscriere la admiterea computerizat\ pentru anul [colar 20122013. Dou\ dintre aceste centre
vor fi la Piatra Neam], la {coala
Elena Cuza [i la Colegiul Na]ional
de Informatic\, trei `n municipiul
Roman - {coala Vasile Alecsandri, Colegiul
Na]ional Roman-Vod\ [i {coala Alexandru

Ioan Cuza -, alte trei centre fiind constituite la

T`rgu Neam] la Liceul Economic Vasile
Conta, Colegiul Na]ional {tefan cel Mare [i la
Colegiul Tehnic Ion Creang\.
1 mai 2012 este data limit\ pentru
afi[area ofertei de [colarizare concretizat\ `n
profiluri, domenii [i calific\ri profesionale,
pentru `nv\]\m`ntul liceal, filiera tehnologic\,
stabilirea codurilor pentru fiecare unitate, pe
filiere, profiluri, specializ\ri [i pentru crearea
bazei de date la nivelul fiec\rei unit\]i gimnaziale [i la nivel jude]ean, cu datele personale ale elevilor de clasa a VIII-a. ~n aceea[i
perioad\ urmeaz\ s\ fie editat\ bro[ura cu

informa]iile despre admitere, iar p`n\ pe 5

mai, `n fiecare [coal\ trebuie s\ ajung\
bro[urile [i lista cu centrele de `nscriere precum [i [colile arondate lor. ~n acest timp,
unit\]ile de `nv\]\m`nt vor afi[a graficul
[edin]elor de completare a op]iunilor de c\tre
absolven]i [i p\rin]ii lor.
~n perioada 7 mai - 1 iunie, vor avea loc
sedin]ele de instruire cu p\rin]ii [i elevii pentru prezentarea procedurilor de admitere [i a
planului de [colarizare `n baza c\rora `[i vor
exprima op]iunile.
Grupaj de Angela BRUDARU

Roman Vod\, gazda unui

simpozion de anvergur\
a finele lunii martie, Colegiul Na]ional "Roman-Vod\" a
g\zduit cea de a III-a edi]ie a unei manifest\ri de anvergur\ interna]ional\, respectiv Simpozionul cu tema
"Evaluarea - instrument de pilotaj pedagogic".Tema
discu]iilor a vizat `n mod deosebit modalit\]ile moderne
de evaluare a elevilor. Evenimentul a reunit cadre didactice de prestigiu din `nv\]\m`ntul universitar, precum profesor universitar doctor Carmen Mihaela Cre]u, asistent
universitar doctor Nicoleta Rogoz, doctorand Diana
Chihaia, de la Facultatea de Psihologie [i {tiin]e ale
Educa]iei de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din
Ia[i, inspectorul [colar general adjunct Vasile Munteanu,
inspectorul de specialitate Meda {tirbu, reprezentan]i ai
Casei Corpului Didactic, cadre didactice din Neam], Ia[i, Alba Iulia,
Bucure[ti, Suceava, Tulcea [i Craiova.
Dimensiunea interna]ional\ a manifest\rii a fost imprimat\ de
prezen]e de marc\, respectiv cadre didactice din Anglia, Belgia [i
Statele Unite, ale c\ror lucr\ri se vor reg\si `n volumul "Alternative
pedagogice aplicate", al\turi de cele prezentate de ceilal]i participan]i.
De remarcat, `n acest context, contribu]ia [i eforturile depuse de c\tre
echipa de proiect format\ din profesorii Otilia Cocu], Beatrice
L\pu[neanu, Maria Lozinc\, Vasile Munteanu, inspector general
adjunct, Mihaela Tanovici, director al Colegiului Na]ional "RomanVod\", Constantin Ostafe, director adjunct al Colegiului Na]ional
"Roman-Vod\", precum [i aportul Ing. Cristian Tudor, de la institu]ia
gazd\.

A. OPRI{

EU ~NV|}, TU ~NVE}I

nc\ din primii ani de

via]\, `nv\]\m s\ conjug\m verbul "a
`nv\]a",
f\r\
a
`n]elege suficient de
profund consecin]ele
pe termen lung ale
neaplic\rii acestuia `n
practic\. Bunicii no[tri
[i, `n unele situa]ii,
p\rin]ii no[tri nu au
avut resurse [i oportunit\]i de a urma o
form\ sau alta de `nv\]\m`nt nici
`n perioada anilor '50, iar unii nici
`n epoca ceau[ist\.
Perioada post-decembrist\ a
`nlesnit accesul la `nv\]\tur\ pentru pre[colari, pentru cei din
`nv\]\m`ntul primar ori liceal. Mai
ales `n privin]a `nv\]\m`ntului universitar s-a `nregistrat o evolu]ie
`n sens ascendent, cei cu mai
pu]ine resurse [i cu at`t mai mult
tinerii cu situa]ie financiar\ peste
medie av`nd posibilitatea s\
urmeze forme de `nv\]\m`nt
diversificate, at`t `n sectorul de
stat, c`t [i `n cel privat, intern [i
extern. De[i ultimii 20 de ani au
produs, la noi, o r\sturnare de
valori, istoria recent\ a ]\rilor
dezvoltate ne demonstreaz\ un
lucru: numai prin manifestarea
asidu\ a dorin]ei de studiu [i de
aprofundare a informa]iei, vom
putea s\ ne cre\m un mediu care

s\ ne ofere confort, posibilit\]i de

c`[tiguri financiare, de stabilitate
[i de modernizare a existen]ei.
~n prezent, `nv\]\m`ntul
romnesc nu traverseaz\ cea
mai fericit\ perioad\ din epoca
modern\. Inconsecven]a deciziilor, modificarea repetat\ [i nejustificat\ a legisla]iei `n privin]a programelor [colare, a structurii anului de studiu, a metodelor de evaluare sumativ\ [i final\ au determinat, `n ultima perioad\, instaurarea unei st\ri de confuzie total\
[i - de ce s\ nu recunoa[tem? - a
temerii de viitor `n r`ndurile
ultimelor genera]ii de elevi [i, nu
mai pu]in, a p\rin]ilor.
~n ciuda acestei situa]ii, elevii
de ast\zi, implica]i `ntr-o form\
sau alta de `nv\]\m`nt, trebuie s\
`n]eleag\ faptul c\ reu[ita `n plan
profesional este condi]ionat\ de
cunoa[terea aspira]iilor personale, de alegerea corect\ a profesiei, de comunicarea `ntr-un registru decent elev - cadru didactic
[i, mai ales, de aplecarea profund\ asupra studiului. Acum, `n
al treilea mileniu, mai mult dec`t
oric`nd, cheia succesului r\m`ne
tot modul `n care `n]elegem s\
conjug\m verbul "a `nv\]a" pe tot
parcursul vie]ii.

Daniela OCHIAN

{coala Postliceal\, anul I TB

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Din anul [colar viitor, clase de meserii `n liceele tehnologice

ubiectul re`nfiin]area [colilor profesionale care a suscitat interesul `ndeosebi
al televiziunilor de talk-show pare a se
fi epuizat cel pu]in deocamdat\. {colile
nu vor fi re`nfiin]ate din anul [colar
2012-2013, cum s-a tot zvonit, vor fi
`nfiin]ate `n schimb clase de meserii
sau profesionale `n Liceele tehnologice.
Anul trecut, `n decembrie,
Ministerul Educa]iei, Cercet\rii,
Tineretului [i Sportului a realizat un
sondaj `n r`ndul unit\]ilor de `nv\]\m`nt preuniversitar pentru a afla dac\ este sau nu oportun\
`nfiin]area acestor clase profesionale. {i marea
majoritate au fost de acord, mai ales c\ exist\ un
segment de elevi care au foarte mici [anse s\
promoveze examenul de bacalaureat [i care nu
ar avea nici un viitor ca proaspe]i absolven]i de
liceu, cu un certificat de absolvent `n buzunar [i
nu cu diploma de bac.
Inspectorul [colar general adjunct Vasile

aprilie 2012

Munteanu ne d\ o serie de detalii: "Unii au solicitat ca aceste clase s\ `nceap\ cu clasa a X-a.
Clasele vor fi `nfiin]ate numai `n liceele tehnologice pentru c\ o condi]ie de baz\ pentru
realizarea lor este s\ existe dot\ri, resurs\
uman\ calificat\ [i pe l`ng\ baza material\ mai
trebuie s\ existe [i contracte cu firmele locale
pentru realizarea stagiilor de practic\. ~n jude]ul
Neam] urmeaz\ s\ fie `nfiin]ate 23 de clase, cele
mai multe dintre ele, 11, pentru mecanici, urmate
de industrie textil\, alimenta]ie public\ [i servicii".
Multe comisii [i comitete,
pu]ine efecte
~n plus, de c`]iva ani, Centru Na]ional de
Dezvoltare a ~nv\]\m`ntului Profesional [i Tehnic
implementeaz\ mai multe proiecte ce beneficiaz\
de cofinan]are european\, cum ar fi "Corelarea
ofertei educa]ionale a `nv\]\m`ntului profesional
[i tehnic cu cerin]ele pie]ei muncii", `n parteneriat
cu ISCTE-IUL Instituto Universitrio de Lisboa,

Federa]ia Sindicatelor Libere din ~nv\]\m`nt [i

Institutul Na]ional de Cercetare {tiin]ific\ `n
Domeniul Muncii [i Protec]iei Sociale. Proiectul `[i
propune "cre[terea relevan]ei ofertei de formare
profesional\ ini]ial\ prin `nv\]\m`ntul profesional
[i tehnic preuniveritar (IPT) `n raport cu nevoile
pie]ei muncii [i cerin]ele de dezvoltare economic\
[i social\, din perspectiva societ\]ii bazate pe
cunoa[tere, prin `mbun\t\]irea documentelor de
planificare strategic\ `n IPT la nivel judetean [i
local".
Grupul ]int\ al proiectului este reprezentat de
directorii unit\]ilor de `nv\]\m`nt profesional [i
tehnic, iar relevante ar fi obiectivele specifice ale
acestui proiect, dac\ ele s-ar pune [i `n practic\
[i nu ar r\m`ne la stadiul de dezbatere... pe h`rtie.
Astfel, se vorbe[te despre "cre[terea relevan]ei
Planurilor Locale de Ac]iune `n ~nv\]\m`ntul profesional [i tehnic (PLAI) `n raport cu nevoile de
educa]ie [i formare profesional\ previzionate la
nivel regional [i jude]ean; cre[terea coeren]ei
`ntre nivelurile regional [i jude]ean de planificare
strategic\ printr-o mai bun\ integrare `n PLAI a

APOSTOLUL

priorit\]ilor stabilite la nivel regional (PRAI) [i a

recomand\rilor rezultate din monitorizarea progresului `n implementarea PLAI; cre[terea
coeren]ei `ntre nivelurile jude]ean [i local de planificare strategic\ prin monitorizarea de c\tre
CLDPS a Planurilor de Ac]iune ale [colilor (PAS)
[i cre[terea comparabilit\]ii `ntre Planurile Locale
de Ac]iune `n ~nv\]\m`ntul profesional [i tehnic
(PLAI) prin adoptarea unor abord\ri comune facilitate de schimburile de experien]\ transna]ionale
(vizite de studii `n ]\ri ale UE) [i schimburile de
experien]\ interjude]ene (activit\]ile de Peer
learning `ntre CLDPS).
Bine ar fi dac\ lucrurile acestea s-ar pune `n
practic\ cu adev\rat [i dac\ elevii care vor merge
c\tre aceste clase profesionale, din varii motive
(unii pur [i simplu c\-i [coala aproape de domiciliu, al]ii ca s\ nu se omoare cu `nv\]atul!), ar avea
siguran]a c\ meseria pe care o `nva]\ `n liceul
tehnologic [i `n care efectueaz\ practic\ `n produc]ie o vor putea practica ca anagaja]i, la
absolvire.
A. BRUDARU

Pag. 3

CENTENARUL ASOCIA}IEI ~NV|}|TORILOR

Un secol de activitate

VIVAT ASOCIA}IA
socia]ia ~nv\]\torilor Neam] e centenar\. Vivat Asocia]ia! Te felicit\ d\sc\limea nem]ean\
care a `nfruntat mai
toate lipsurile oferite de interminabila
tranzi]ie. Tr\iesc m\re]ul eveniment to]i
educatorii, `nv\]\torii [i profesorii
minuna]i, p\trun[i
de puterea socrificiului, to]i cei
care `]i cunosc congresele, conferin]ele [i comemor\rile organizate `n memoria merituo[ilor
`nainta[i. Exemple?
29 martie 1942, Biserica Sf.
Ioan Domnesc din Piatra Neam],
Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam],
`mpreun\ cu Inspectoratul {colar
al jude]ului Neam] au comemorat
pe eroii `nv\]\tori c\zu]i pe
c`mpul de onoare pentru eliberarea p\m`nturilor str\mo[e[ti
r\pite de ru[i. Participan]i la
comemorare: oficialit\]ile locale,
familiile `ndoliate ale eroilor, un
num\r mare de `nv\]\tori din
jude]. Au vorbit cu nem\rginit
respect [i evlavie despre cei 40
de `nv\]\tori c\zu]i admirabil
pentru re`ntregire: C. Pricop din partea Ministerului Culturii,
M. Gavrilescu - reprezentatul
corpului preotesc [i M.
Avadanei - delegatul Asocia]iei
~nv\]\torilor Neam]. Numele
eroilor comemora]i s`nt d\ltuite
pentru vecie pe monumentele
din comunele Neam]ului. {i la
Tarc\u, [i la Alexandru cel Bun,
[i la S\vine[ti.
Cine a fost Mihail Avadanei? Un om distins, un dasc\l
nem]an de excep]ie. O minte
luminat\ care a trudit toat\ via]a
pentru [coala romneasc\. Un
`nv\]\tor bine, [i la propriu [i

la figurat. Avea o `nf\]isare

impun\toare [i o privire ce te
sfredelea p`n\ `n inim\. Vorbea
cu o sigurant\- de parc\ ar citit
din carte. Locuia `n mahalaua
Precista, la umbra Borzogheanului pe actuala str. Prof. Ion
Negre. ~ntr-o cas\ modest\, cu
cerdac, orientat\ spre Cernegura. Casa sa era gard `n gard
cu cea a c`nt\re]ului de la
Biserica Precista, pe numele lui,
Simionescu. Tr\ia `nconjurat de
flori, verdea]\, c\r]i, bro[uri [i
reviste. A fost [i unul din fondatorii revistei Apostolul pe care
o citi]i acum. {i-au amintit despre el, mul]i `nv\]\tori: G`rbule]
de la V\leni, Gavrilescu de la
Dumbrava Vale, Mircea de la
P`ng\ra]i. C`nd s-a dat faimosul
ordin de trecere a Prutului, a
trecut [i el dincolo. N-a
recunoscut Tratatul ultrasecret
Ribbentrop Molotov. Zei]a
Fortuna l-a ocrotit, s-a `ntors la
Piatra `ntreg [i nev\t\mat. A
pus um\rul la reorganizarea
`nv\]\m`ntului falimentat de
r\zboi.
~n a doua parte a vie]ii,
`nv\]\torul de o delicate]e
uria[\, Av\danei s-a retras la
Ia[i. L-a atras capitala cultural\ a Romniei. Prima universitate din ]ar\. Locuia `n coasta Universit\]ii AL. I. Cuza,
deasupra Str. P\curari. De[i a
ajuns universitar n-a uitat niciodat\ Neam]ul. Nici noi nu l-am
uitat pe el. ~nv. Iacob de la
Tarc\u l-a caracterizat cel mai
bine: Matale, coane Mihai, ai
fost un `nv\]\tor care nu poate
fi uitat de [coala romneasc\.
{i nu l-am uitat. Nici la centenarul Asocia]iei ~nv\]\torilor din
Neam].
Dumitru RUSU

(urmare din pag. 1)

ctivitatea asocia]iei a cunoscut mai multe perioade de-a lungul timpului:

I. - Perioada anilor 1912 - 1944, c`nd activitatea asocia]iei poate fi apreciat\ ca deosebit\, concretizat\ `n mai
multe domenii. Astfel,revista {coala [i via]a, anul X, nr. 1
din septembrie 1939, pp. 155-255, editat\ de Asocia]ia
General\ a ~nv\]\torilor din Romnia (director T. D.
Iacobescu), analiz`nd activitatea sec]iilor jude]ene f\cea
urm\toarele aprecieri despre Asocia]ia ~nv\]\torilor din
jude]ul Neam], pe care noi, `n continuare, le sintetiz\m:
- Sec]ia a fost `nfiin]at\ `n anul 1912 [i a avut urm\torii
pre[edin]i:
Leon Mrejeriu; - 1912-1914
Constantin Fedele[ - 1914-1916, (d. `n r\zboi)
Constantin Stan - 1916-1920, inspector general;
Ioan Radu - 1920 p`n\ azi (1939), directorul {colii Nr. 1 din PiatraNeam].
Referindu-se la realiz\rile Asocia]iei ~nv\]\torilor din Jude]ul
Neam], amintita revist\ men]iona:
- Sec]ia de la Neam] are local propriu [i num\r\ `n prezent 672 de
membri;
- Domnul Radu este pre[edintele actual, sub care cl\direa a fost
cump\rat\ de la Banca Na]ional\, cu bani din cotiza]ii [i cu bani adu[i
de Leon Mrejeriu de la Minister [i este denumit\ Casa ~nv\]\torului;
- Banca Corpului Didactic, `nfiin]at\ `n anul 1924, este cea dint`i din
]ar\;
- Sec]iunea are revista Apostolul (este vorba de seria I, care a
ap\rut `n perioada noiembrie 1934 - decembrie 1944).
II. - Perioada anilor 1944 - 1989, este cea `n care, de[i Asocia]ia
~nv\]\torilor din Jude]ul Neam] nu a fost desfiin]at\, [i-a `ncetat activitatea.
- Bunurile materiale ale Asocia]iei au fost confiscate, o parte fiind
preluat\ de Sindicatul Muncitorilor din ~nv\]\m`nt [i Cultur\;
- Cu mare greutate s-a putut p\stra Casa ~nv\]\torilor, de pe Strada
Petru Rare[ nr. 24, `n care a avut sediul, `n dou\ camere, Sindicatul
~nv\]\m`nt [i Casa de Ajutor Reciproc, care a provenit din Banca
Cadrelor Didactice. To]i banii g\si]i `n casa de bani, precum [i titlurile de
valoare au fost confiscate/furate de glorioasa Armat\ Ro[ie.
Membrii Asocia]iei se mai `nt`lneau la anumite activit\]i sindicale [i
profesionale, `n mod deosebit la Corul sindicatului `nv\]\m`nt [i tr\iau
cu speran]a c\ lucrurile vor deveni din nou la normal. Unii dintre ei au
prins aceste noi schimb\ri, reu[ind s\ ne mobilizeze [i pe noi cei mai
tineri.
III. - Dup\ decembrie 1989. Imediat dup\ revolu]ie, un grup din
vechea gard\, `mpreun\ cu unii mai tineri, au reu[it s\ revitalizeze
Asocia]ia ~nv\]\torilor din Jude]ul Neam].
Prin Sentin]a civil\ nr. 163 din 5 octombrie 1990 a Judec\toriei
Piatra-Neam], r\mas\ definitiv\ [i investit\ cu formul\ executorie,
Asocia]ia ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] a fost re`nfiin]at\ [i recunoscut\ cu statut de personalitate juridic\.
La [edin]a de re`nfiin]are din ziua 2 octombrie 1990, la care au participat 121 cadre didactice (educatoare, `nv\]\tori [i profesori), dup\
cum este stipulat `n procesul-verbal `ncheiat cu aceast\ ocazie, s-a ales
un comitet format din urm\toarele cadre didactice: `nv\]\torul
Gheorghe {erban - pre[edinte, `nv\]\torul Ioan Hum\ - vicepre[edinte,
`nv\]\torul Constantin Cuciuc [i profesorul Emil Nicolau - membri, institutorul Petre Radu- secretar.
Comitetul [i-a propus ca sediul asocia]iei s\ fie `n imobilul din
Strada Petru Rare[ nr. 24, fosta Cas\ a ~nv\]\torilor, unde func]ioneaz\
azi Casa Corpului Didactic a Jude]ului Neam], Sindicatul din ~nv\]\m`nt
[i Cercetare Neam] [i Casa de Ajutor Reciproc ~nv\]\m`nt.
Prin sentin]a civil\ nr. 759, din 18.februarie 1991, a Judec\toriei
Piatra-Neam], s-a hot\r`t, redob`ndirea imobilului Casa ~nv\]\torului din
Strada Petru Rare[ nr. 24 de c\tre Asocia]ia ~nv\]\torilor din Jude]ul
Neam] cu dreptul de unic proprietar.
Ca urmare a r\m`nerii definitive a acestei hot\r`ri, `ntre Consiliul de

Administra]ie al Asocia]iei ~nv\]\torilor [i Inspectoratul {colar al

Jude]ului Neam], ca ordonator de credite, coordonator al Casei
Corpului Didactic, s-a `ncheiat contracte de comodat, iar cu Sindicatul
~nv\]\m`nt [i Casa de Ajutor Reciproc, protocoale care s`nt valabile [i
`n prezent.
Dup\ decesul pre[edintelui Gheorghe {erban (1995), Consiliul de
conducere al Asocia]iei ~nv\]\torilor s-a `ntrunit `n [edin]\ de lucru, a
hot\r`t completarea consiliului. A fost completat prin alegerea profesorului Gheorghe Amaicei, care a devenit noul pre[edinte al Asocia]iei
~nv\]\torilor Neam]. Tot `n aceea[i [edin]\ de consiliu, s-a hot\r`t ca
documentele (actele) existente ale asocia]iei s\ fie preluate pe baz\ de
proces-verbal de c\tre profesorul Gheorghe Amaicei de la doamna
Viorica Teli[c\ (Dorneanu), director al Casei Corpului Didactic din acea
vreme, documente pe care le primise de la fostul pre[edinte.
~n vederea reorganiz\rii activit\]ii Asocia]iei ~nv\]\torilor, s-a constituit un comitet de ini]iativ\, iar activitatea acestui comitet s-a hot\r`t
s\ fie consemnat\ `n registrul de procese verbale. Noul comitet a
`nceput s\ fac\ preg\tirile ]inerii conferin]ei asocia]iei.
~n ziua de 14. aprilie 1995, s-au desf\[urat lucr\rile conferin]ei
Asocia]iei, la care au participat [i invita]i. S-a luat `n discu]ie urm\toarea
ordinea de zi:
- Informare asupra activit\]ii Asocia]iei de la re`nfiin]are [i p`n\ la
data conferin]ei;
- Aprobarea noului statut al Asocia]iei ~nv\]\torilor;
- Sarcinile ce urmau a fi `ndeplinite `n perioada urm\toare;
- Alegerea noului consiliu de conducere;
- Discu]ii [i comunic\ri,
Conferin]a a propus ca noul consiliu s\ fie format din trei membri
onorifici [i nou\ membri activi.
Iat\ componen]a noului consiliu:
* membrii onorifici
- Constantin Cuciuc
- Emil Nicolau
- Ioan Hum\
* membrii activi, ale[i pe func]ii:
- Gheorghe Amaicei, pre[edinte,
- Gh. Vadana, prim-vicepre[edinte,
- George Grigoric\, vicepre[edinte, responsabil cu probleme profesionale,
- Gheorge-Adrian Armencea, secretar,
- Dan Agrigoroaie, inspector [colar din partea Inspectoratului
{colar al Jude]ului Neam],
- {tefan Corneanu, reprezentant al Sindicatului ~nv\]\m`nt,
- Paraschiva P\duraru, membru,
- Ion Iacob, casier,
- Octavian Barna, membru, reprezentant al C. A. R. ~nv\]\m`nt.
Men]ion\m c\, de la `nceput, `ntre membrii consiliului a existat o
atmosfer\ de lucru foarte bun\, fapt care a condus la ob]inerea de
rezultate meritorii, dep\[ind cu bine greut\]ile ap\rute pe parcurs.
Prezent\m, `n continuare, cele mai importante realiz\ri:
- editarea lucr\rilor: Locuri, oameni [i [coli de pe plaiuri nem]ene,
scris\ de Constantin Luchian (2003) [i Pagini din istoria `nv\]\m`ntului
`n jude]ul Neam] - antologie (2008), lucr\ri apreciate de mass-media;
- `n colaborare cu Complexul Muzeal Jude]ean Neam], am organizat 25 simpozioane cu tema Dasc\li nem]eni de alt\dat\;
- participarea la anivers\rile Colegiului Na]ional Gheorghe Asachi
din Piatra-Neam], la care s-au `nm`nat unor colegi diplome aniversare,
la 85 la 90 [i la 95 de ani;
- am reu[it, dup\ multe procese de-a lungul anilor (ianuarie 199924 octombrie 2002) s\ redob`ndim [i imobilul din Strada Mihail
Sadoveanu, din Piatra-Neam], fostul C\min al ~nv\]\torilor, unde, `n
prezent, se afl\ sediul Asocia]iei noastre.
Tot la capitolul realiz\ri, putem aminti rela]ia de parteneriat dintre
Asocia]iei ~nv\]\torilor din Jude]ul Neam] cu Asocia]ii similare din
Republica Moldova, concretizat\ prin participarea unei delega]ii de la
Nisporeni la Congresele al XXIX-lea, al XXX-lea [i al XXXI-lea ale
AG~RO.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Programul manifest\rilor dedicate s\rb\toririi
Centenarului Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam]
10 mai 2012

rele 9.00 - 12.00, Sediul Asocia]iei

- Primirea invita]ilor;
- Cazare la Grupul {colar Economic-Administrativ.

Orele 13.00 - 16.00, Muzeul de Istorie

Piatra-Neam]

- Colocviul `nv\]\torilor nem]eni de alt\dat\;

- Lansarea volumului "Un secol de existen]\ a
Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] 1912-2012";
- Vernisajul expozi]iei de carte didactic\.

11 mai 2012
Orele 10.00-13.00, Sala de Conferin]e
a Consiliului Jude]ean Neam]

- Adunarea festiv\;

Pag. 4

- Program artistic prezentat de forma]ii ale Liceului de Arte

"Victor Brauner" [i Colegiului Pedagogic "Gheorghe Asachi".

Orele 14.00-16.00, Casa ~nv\]\torilor

- Dezvelirea pl\cii comemorative;
- Vizitarea Casei Corpului Didactic.

Orele 16.00-18.00 - program liber, vizitarea

ora[ului.
Orele 18.00-22.00 - masa festiv\.
12 mai 2012
Orele 9.00-18.00

- Excursie `n jude]ul Neam] : Piatra Neam] - R\zboieni Humule[ti -V`n\tori-Neam] - M\n\stirea Neam] - Tg. Neam] B\l]\te[ti -Piatra-Neam];

Orele 18.00-22.00 - plecarea invita]ilor.

APOSTOLUL

Aducem mul]umirile noastre celor

care au contribuit la buna organizare [i desf\[urare a s\rb\torii
Centenarului: CONSILIUL
JUDE}EAN NEAM}, CONSILIUL
LOCAL PIATRA-N
NEAM},
PRIM|RIA MUNICIPIULUI
NEAM}, PRIM|RIA
PIATRA-N
MUNICIPIULUI ROMAN,
PRIM|RIA ORA{ULUI TRGU
NEAM}, PRIM|RIA ORA{ULUI
BICAZ, INSPECTORATUL
{COLAR NEAM}, MUZEUL DE
ISTORIE PIATRA-N
NEAM}, SINDICATUL ~NV|}|MNT NEAM},
DEPUTATUL CULI}| T|R}|,
VASILE OATU, manager al
S.C. UNIC S.A.

aprilie 2012

CENTENARUL ASOCIA}IEI ~NV|}|TORILOR

MIRACOLUL MATEMATICII
entru elevul Mihai
Emilian
Manca[,
proasp\t absolvent
al clasei a IX-a la
Liceul "Petru Rare[",
matematica, al\turi
de fizic\ [i chimie,
era amplasat\ `n
terra incognita.
~n toamna anului
1950, s-a zvonit `n
clasa noastr\, a X-a B, c\ ne
pusese Dumnezeu m`na `n
cap: venea la noi, la matematic\, `nsu[i directorul liceului,
renumitul erudit Constantin
Bor[. Fericire pentru cei pu]ini,
care `nc\ nu uitaser\ tabla
`nmul]irii [i se g`ndeau deja la
politehnic\; dezastru pentru
noi, cei mul]i [i ageamii!
Fama vagatur. Despre profesor umblau vorbe, [i mai
a[a, [i mai altfel. C\ era un
vr\jitor al matematicii. C\ nu
cuno[tea alte note dec`t 10 [i
2, f\r\ de intermediare. C\ to]i
elevii lui, f\r\ excep]ie, se
numeau Costic\, pentru care
`nt`mplare i se iscase [i
dasc\lului cognomenul "Costic\". {i altele, [i altele...
Eu `ns\ cunoscusem de
aproape alt om. ~n casa scriitorului Dumitru Alma[, st`nd
eu sfios deoparte, cu urechea
treaz\, auzeam vorbe alese
despre marii poe]i ai lumii,
despre filosofii `nc\ nedescoperi]i de mine `n c\r]i,
despre vremea dramatic\ `n
care supravie]uiau cu `nd\r\tnicie marii intelectuali,
despre fo[tii mei profesori din
gimnaziu, doi dintre ei, doi
gigan]i, Aurel Rotundu [i Victor
Savin, arunca]i `n pu[c\riile
comuniste, despre poetul Har.
Mihailescu, latinist de for]\,
alungat din ora[ tocmai `n fundul mun]ilor, la reeducare,
despre... Acolo, `n salonul
luminat discret de o veioz\
cuminte de pe biroul scriitorului, lumea avea alte culori, alte
sonuri, fiindc\ vorbeau doi
arti[ti, un poet [i un prozator,
cel de-al doilea cu un viitor
str\lucit `n cariera universitar\
[i `n literatura romn\, cel

dint`i un mare matematician [i

un des\v`r[it pedagog.
{i apoi `l mai cunoscusem
[i `n serile c`nd se adunau
cenacli[tii de la "Slova Nou\",
unde uceniceam cu sfial\ [i
speran]\. Cei mai mul]i cenacli[ti se `ndeletniceau cu
poezia, sub directa veghere a
latinistului Har. Mihailescu,
venit anume, pentru serile
cenaclului, de la Borca la
Piatra. Eu m\ `mpotmolisem `n

ni[te `ncerc\ri ratate de teatru

(S\ scrii `n cel mai afurisit gen
literar?! Peste poate!) [i domnul Constantin Bor[ m\
c\l\uzea cu bl`nde]e c\tre
proz\. {tiam c\ publicase poezii sub pseudonimul Lucian
Mircea, dar nu `ndr\zneam s\-i
pun `ntreb\ri indiscrete, cea
mai ap\s\toare fiind: De ce a]i
renun]at? Am `n]eles mult mai
t`rziu cauza: ideile sale estetice
nu se potriveau principiilor
"realismului socialist" [i compromisurile ce i se cereau
`ntreceau orice m\sur\.
Sub directa sa `ndrumare,
am debutat `ntr-o revist\
ie[ean\, cu o schi]\ destul de
anemic\, `n anul 1951. Voise
s\-mi dea curaj magistrul!
~n vremea aceea, c`nd
ve[nicul Costache Negru suna
de intrare la ore, se pustiau
coridoarele. ~n lini[te des\v`r[it\, `ntr-o atitudine aproape
militar\, a[teptam intrarea
dasc\lului. {i acela nu `nt`rzia
niciodat\, indiferent cum se
numea [i ce obiect preda! A[a
s-au petrecut lucrurile [i `n

prima noastr\ or\ de matematic\ din clasa a zecea. Noi,

`ncremeni]i la marginea pupitrelor. U[a deschis\. Trebuia
s\ intre nu doar profesorul cel
nou, ci mai cu seam\ directorul
Constantin Bor[.
{i a intrat. A intrat un
b\rbat scund, sub]iratic, cu
sacoul `ncheiat la to]i nasturii,
cu capul descoperit [i u[or
aplecat c\tre st`nga [i cu
ar\t\torul dreptei m`ng`ind
t`mpla. Nu avea cu sine
tradi]ionalul catalog, pe care
nu-l purta niciodat\ prin clase.
Dup\ salutul tradi]ional, nici o
clip\ pierdut\. Rotindu-[i
privirile c\tre noi [i v\z`nd c\
unii se piticesc pe dup\ cei din
fa]\, l-a c\utat pe cel mai
ghebo[at sub troianul de
spaim\ [i a cuv`ntat aproape
`n [oapt\: "M\i Costic\,
pofte[te la tabl\!" Acel Costic\,
pl`ng`ndu-[i de mil\, avu curajul s\-[i previn\ profesorul c\
este `n afara obiectului, corigent an de an, [i c\ nu e cazul
s\-[i piard\ dasc\lul bun\tate
de timp cu d`nsul. Domnul
Bor[ a z`mbit discret [i, f\r\ al `ntreba de nume pe nefericitul
care-[i t`ra picioarele de plumb
c\tre tabl\, i-a replicat bl`nd:
"Costic\, inginer te fac!"
{i inginer l-a f\cut. {i `nc\
un inginer de mare valoare.
Din cei aproape treizeci de
elevi ai clasei, dup\ liceu,
aproape to]i au devenit
ingineri.
F\r\ de catalog, f\r\ s\

pun\ vreodat\ m`na pe cret\,

Constantin Bor[ ne-a deschis
t\r`mul minunat al matematicii,
cu bl`nde]e, cu `ndem`nare, cu
note de 2 [i, mai ales, de 10.
Era o adev\rat\ vraj\. M-am
descoperit dintr-odat\ iubitor
de geometrie [i trigonometrie
mai mult dec`t de proz\, a[a c\
la finele anului reprezentam
liceul la olimpiada de matematic\, al\turi de selec]ia pentru
literatur\.
Dar c`nd a fost s\-mi aleg
drumul de dup\ liceu, de[i eu
visam s\ devin geolog, a pus
piciorul `n prag [i, decis, mi-a
zis: "Tu, Costic\, ai s\ dai examen la Litere [i ai s\ fii profesor de literatur\!" F\r\ replic\.
{i a[a a fost!
Poate c\ aceste palide
vorbe ale fostului elev nu se
pliaz\ pe ideea de comemorare. Poate c\ ar fi trebuit s\
scriu pe larg [i elogios despre
f\uritorul [colii de matematic\
din Piatra-Neam]. Numai c\ `n
felul acela a[ fi scris despre o
statuie; iar pentru mine [i pentru at`tea genera]ii de elevi pe
care i-a vr\jit `ntru matematic\,
inegalabilul "Costic\" a fost `n
primul r`nd omul, p\rintele,
pedagogul des\v`r[it, neuitatul
model de maresufle]ie [i profesionalism.
Una dintre fericirile adolescen]ei mele este nemaipomenitul noroc de a-i fi fost
ucenic!
Mihai-E
Emilian
MANCA{

ARTE & MESERII ARTE & MESERII

CENTENARUL PROFESORULUI CONSTANTIN BOR{

PROGRAMUL MANIFEST|RILOR
11 mai 2012

Ora 9.30

COLEGIUL NA}IONAL "CALISTRAT HOGA{"

PIATRA NEAM}
CONCURSUL DE MATEMATIC| "CONSTANTIN
BOR{"

Ora 10.00

COLEGIUL NA}IONAL "CALISTRAT HOGA{"

PIATRA NEAM}
~NT~LNIRE ~NTRE GENERA}II
DESCHIDEREA CABINETULUI DE MATEMATIC| "PROFESOR CONSTANTIN BOR{"
Particip\:
Absolven]i ai promo]iei 1974
Fo[ti elevi ai profesorului Constantin Bor[
Profesori de matematic\ din municipiu

aprilie 2012

Cadre didactice din [coal\

Elevi
VIZITAREA EXPOZI}IEI OMAGIALE CU LUCR|RI ALE
PROFESORULUI CONSTANTIN BOR{
12 Mai 2012

Ora 8.30

CIMITIRUL "ETERNITATEA "

SLUJB| DE POMENIRE

Ora 10.00
COLEGIUL NA}IONAL "CALISTRAT
HOGA{" PIATRA
NEAM}
SIMPOZION DE MATEMATIC|
Particip\ cadre didactice din `nv\]\m`ntul universitar [i preuniversitar, elevi.
PREMIEREA PARTICIPAN}ILOR LA CONCURSUL DE
MATEMATIC| "CONSTANTIN BOR{".

APOSTOLUL

Centenar
CONSTANTIN BOR{
lustrul Profesor [i Om, Constantin D. Bor[ s-a
n\scut la 13 mai 1912 `n familia inginerului silvic
Dimitrie Bor[, fiind mezinul dintre cei patru copii.
Fratele s\u Onu] Bor[ s-a stins la v`rsta de 17 ani pe atunci elev la Liceul Internat din Ia[i - iar surorile
sale, de o rar\ educa]ie [i delicate]e, au fost profesoare de renume: Margareta- profesoar\ de
matematic\ [i N\nu]a- profesoar\ de fizic\-chimie.
Domnul profesor Bor[ s-a n\scut [i s-a format
`ntr-o familie cu profunde tradi]ii intelectuale, cu
deosebit sim] [i comportament patriotic [i cu atitudine d d\ruire total\ fa]\ de profesie.
Tat\l s\u, intelectual erudit format `n primele
genera]ii de ingineri romni ca specialist, a de]inut func]ii de
mare r\spundere `n silvicultur\, a realizat studii [i lucr\ri, s-a
`ngrijit de p\durile din Mun]ii Neam]ului, a contribuit direct la
`nfrumuse]area, prin planta]ii, a localit\]ilor din jude]ul Neam].
Astfel a r\mas, pentru posteritate, aleea de brazi dintre
m\n\stirea Neam] [i schitul Pocrov.
Domnul profesor Constantin Bor[ a copil\rit, a trecut prin
studii gimnaziale [i par]ial liceale `n ora[ul natal Piatra Neam]
continu`ndu-[i apoi studiile liceale la Liceul Internat din Ia[i liceu absolvit de asemenea [i de tat\l s\u `n 1885. Aici a fost
coleg cu Adolf Haimovici, viitorul profesor doctor docent al
Universit\]ii din Ia[i - facultatea de matematic\.
Continu\ studiile universitare `n cadrul Universit\]ii
"Alexandru Ioan Cuza"- Facultatea de [tiin]e, sec]ia matematic\.
Preocupat de studiu [i cercetare, s-a remarcat ca student,
activ`nd `mpreun\ cu Adolf Haimovici [i Ion Creang\ `n cadrul
Seminarului Matematic din Universitate sub conducerea renumitului profesor Alexandru Myller. ~[i ia licen]a `n anul 1935 cu
subiect de tez\ de geometrie proiectiv\, la cel mai exigent profesor al facult\]ii - Octav Mayer.
Din motive familiale, ca urmare al celui de Al Doilea R\zboi
Mondial, renun]\ la cariera universitar\, revine la Piatra Neam],
`n casa str\mo[easc\ din strada Precista nr.3 (devenit\
Pluta[ului) [i se consacr\ activit\]ii didactice. A func]ionat mai
`nt`i la Liceul de B\ie]i (devenit Petru Rare[), unde a fost [i
director `n perioada 1948 - 1951, apoi a fost, peste 25 de ani,
profesor la Liceul de Fete (devenit Calistrat Hoga[ ) .
Domnul profesor Bor[ a fost un model de dasc\l perfect, un
om care a sfin]it locul, un specialist pentru care [tiin]a
Matematic\ a fost o constant\ a vie]ii. Cu aceast\ pasiune a
realizat [i publicat c\r]i de specialitate `n toate componentele
matematicii, a scris articole pentru publica]iile din `nv\]\m`nt,
pentru Gazeta Matematic\ seriile A [i B, a elaborat proiecte de
manuale [i chiar i-a fost aprobat un manual de Analiz\
Matematic\, dup\ care au `nv\]at, pentru multe genera]ii, to]i
elevii din ]ar\.
Personalitate puternic\, domnul profesor Constantin Bor[
s-a impus prin tact, simplitate [i naturale]e, reu[ind s\ atrag\ [i
s\ dinamizeze activitatea de studiu permanent [i de
perfec]ionare a profesorilor din jude]. ~i dator\m `nfiin]area
Societ\]ii de [tiin]e Matematice - filiala Neam], precum [i
aprecierea "[coala Matematic\ de la Piatra Neam]". De asemenea, s-au realizat la Piatra Neam] cursuri na]ionale de var\,
consf\tuiri, conferin]e, tabere na]ionale pentru elevi la realizarea
c\rora au contribuit [i cadre universitare precum: academicienii
Grigore Moisil, Nicolae Teodorescu,Caius Iacob, Radu Miron;
profesorii universitari Ion Creang\, Olga Costinescu, Dan Papuc,
Dan Br`nzei - personalit\]i cu adev\rat preocupate de esen]a [i
calitatea `nv\]\m`ntului,cu o profund\ considera]ie pentru experien]a didactic\ a profesorilor de calitatea domnului Constantin
Bor[. De men]ionat, la ini]iativa acestuia, s-a editat la Piatra
Neam] publica]ia Caiete matematice `n care, `n mai multe
numere, au fost `nserate prezent\ri metodice ale celor mai dificile tematici din programele [colare [i din cele de perfec]ionare.
Domnul profesor i-a antrenat `n munca de cercetare, comunicare [i publicare [i pe elevi - fie ca rezolvitori de probleme `n
Gazeta Matematic\, fie ca prezentatori de comunic\ri la cercuri
[i sesiuni, [i chiar prin colaborarea cu articole la Orizonturi
revista [colii care avea numere speciale de matematic\.
~n afara preocup\rii de baz\ - de matematician [i profesor Constantin Bor[ a fost animator al vie]ii culturale din ora[ [i din
]ar\ sus]in`nd [i `ncuraj`nd tinerele talente, mobiliz`ndu-le la
Cenaclul Literar, public`nd frecvent versuri sub pseudonimul
Lucian Mircea.
Onest, generos,`nzestrat cu o etic\ de via]\ de nezdruncinat,
poate fi considerat un st`lp la temelia `nv\]\m`ntului romnesc.
Pentru meritele sale deosebite i s-au decernat numeroase distinc]ii, recunoa[teri depline [i meritate, care au culminat cu acordarea titlurilor de Profesor emerit, Cet\]ean de onoare `n ora[
exist`nd [i o strad\ care-i poart\ numele - str. Constantin Bor[.
Acum, la aniversarea [i comemorarea a 100 de ani de la
na[tere, fo[tii elevi care l-au respectat, pre]uit [i adorat pentru
bog\]ia [i vastitatea cuno[tin]elor sale [i pentru iscusin]a, priceperea [i harul cu care le-a influen]at via]a [i profesia, al\turi de
fo[tii s\i colegi care l-au avut model de DASCAL [i OM, `[i
exprim\ gratitudinea pentru domnul profesor Constantin Bor[ [i
pentru so]ia sa, doamna Maria Bor[, care i-a asigurat lini[tea
necesar\ pentru a se consacra profesiei [i a deschis u[a , cu
amabilitate, pentru absolut to]i "vizitatorii".

Prof. Ana CATZAITI

Pag. 5

NIHIL SINE DEO

Recurs la memorie
Omul este o corabie mic\ `n care se afl\ idei [i balauri, c\r\ri
bolnave, c\ut\ri [i nelini[ti, pr\p\stii f\r\ sf`r[it. Dar tot acolo
este [i Dumnezeu, s`nt [i `ngerii, via]a [i `mp\r\]ia Domnului,
lumina [i Apostolii, Cet\]ile cere[ti [i comorile de Har: acolo,
`n sufletul omului s`nt toate.
Sf`ntul Macarie
mi revine deosebita onoare de a prezenta lucrarea
p\rintelui Neculai Cojocaru, Mic recurs la memorie.
File r\zle]e din jurnalul unui preot de ]ar\, ap\rut\ la
Editura Doxologia, Ia[i, 2011.
Editat\ cu binecuv`ntarea ~naltpreasfin]itului
P\rinte Mitropolit Teofan al Moldovei [i Bucovinei,
cartea abordeaz\ `n cele 174 de pagini, analize ale
trecutului, radiografii ale prezentului [i str\fulger\ri
ale viitorului. Preocupat de disolu]ia valorilor, iubitor al
tradi]iilor [i obiceiurilor de pe Valea muntelui, autorul
evoc\ evenimente memorabile, adev\rate modele de
urmat, memorii ale locurilor [i timpurilor sfinte, mesaje
din `n]elepciunea popular\, experien]e acumulate la
catedra de religie a Grupului {colar "Mihail Sadoveanu" Borca
etc.
Cele 35 de povestiri, eseuri [i considera]ii analitice precum
L\sa]i copil\ria s\ vin\ la mine [i n-o opri]i, ~ngera[ul cu pistrui,
~n catedrala sacr\ a Cuv`ntului, Copil\rind cu Iisus, spre ~nviere,
Binecuv`ntare spre cunoa[tere, Un jurnal al fericirii pierdute,
Tem\ pentru acas\, Criza [i genera]ia pustiului, Lumina crucificat\, C\ut\ri adolescentine, Amintiri din viitor, Sincretism, sectarism, secularizare, Quo vadis? De la Borca p`n'la Roma [inapoi, Trebuiau s\ poarte un nume etc. s-au n\scut din experien]a pastoral\, pedagogic\ [i cultural\ a p\rintelui Neculai
Cojocaru, un model de slujire pentru locuitorii de pe Valea
Bistri]ei. Pentru a `n]elege c`t mai bine clipa tr\it\ facem apel la
istorie. Compara]ia pe care autorul o face `ntre istoria poporului
romn [i cea a poporului ales al Vechiului Testament ne face s\
medit\m asupra anumitor aspecte deloc de neglijat. Drumul de la
robie spre libertate, trecerea prin Marea Ro[ie (simbolul grani]ei
dintre cele dou\ lumi), timpul de 40 de ani petrecut prin pustie au
f\cut ca "genera]ia clipei bolnav\ de gustul robiei" [i iresponsabil\ `n fa]a libert\]ii s\ dispar\ din istorie. Poporul romn implementa `nainte de 1989 colectivizarea, ideile sovietice, lupta de
clas\, mesajele partidului comunist etc., ca dup\ 1990, `ntr-o
democra]ie original\, s\ aib\ TVR liber\, revolu]ie furat\, lovitur\
de stat, economie de pia]\, Caritas, Big Brother, Hallowen,
Tr\da]i `n dragoste, Fata lui tata etc.
Discu]iile purtate cu tinerii, indiferent pe ce tem\, duc la concluzia c\ au o mentalitate lipsit\ de duhul cre[tin, `n]eleg`nd c\ a
fi liber `nseamn\ a face tot ceea ce dore[ti indiferent de consecin]e. Satanistul Alleister Crowley (+1947) sublinia `ntr-o
lucrare faptul c\ prima lege a diavolului este s\ faci ce vrei.
Dac\ sincretismul religios duce la diluarea identit\]ii, sectarismul reprezint\ un atentat la unitate, iar secularizarea este
fenomenul tr\it personal [i social, `n care via]a este organizat\ ca
[i cum nu ar exista Dumnezeu. Secularismul nu neag\ neap\rat
existen]a lui Dumnezeu `n istorie, `ns\ nu sesizeaz\ prezen]a Lui,
nef\c`ndu-se distinc]ia clar\ dintre virtute [i p\cat.
~ndemnul final adresat tinerilor este de a c\uta triada Biseric\
- Familie - {coal\. Numai fugind de toate r\ut\]ile promovate
ast\zi (libertate f\r\ moral\, politic\ f\r\ principii, educa]ie f\r\
caractere, religie f\r\ jertf\, bog\]ie f\r\ munc\ etc.) [i urm`nd
modelele reale vor putea deveni oameni `n adev\ratul sens al
cuv`ntului.

Dr. Mihai FLOROAIA

Competen]ele digitale necesare cadrului

didactic pentru disciplina Religie
ompeten]a digital\ reprezint\
capacitatea unei persoane `n utilizarea calculatorul, de]inerea
cuno[tin]elor [i deprinderilor
tehnice de baz\ necesare oric\rui
utilizator al zilelor noastre. ~n ierarhia competen]elor pe care le
achizi]ionam pe parcursul vie]ii,
acest tip de cuno[tin]e [i
deprinderi tind s\ coboare spre
nivelul de baz\, al deprinderilor de
tip scris-citit, deprinderi care ne
ofer\ `n primul r`nd posibilitatea
accesului la informa]ie. Pe de alt\ parte, pe
l`ng\ enumerarea unor deprinderi foarte specifice, de ordin tehnic, exist\ referiri la o serie de
aspecte de ordin mai general. Fiecare dintre
noi accept\m ideea c\ acest tip de competen]\
implic\ [i niveluri mai `nalte de func]ionare cognitiv\: persoana care utilizeaz\ tehnologia
informatic\ `n activitatea sa trebuie s\ `nve]e
s\ scrie [i s\ citeasc\ dar, `n acela[i timp, s\
analizeze critic, s\ interpreteze [i s\ aleag\
informa]ia corect\ [i sigur\ la care are acces `n
site-uri, forumuri de discu]ie, chat rooms [i
altele.
Pentru a `n]elege acest tip de competen]\,
putem privi calculatorul ca un instrument, o
unealt\, pentru a `nv\]a s\ scriem, s\ utiliz\m
componentele hard [i soft `n realizarea unei
multitudini de sarcini (`nv\]area alfabetului IT);
`n acela[i timp, putem aborda calculatoarele,
re]elele, interac]iunile posibile `ntre acestea, ca
fiind o tehnologie `n sine - o lume unitar\ de
procese sistematice, o nou\ structur\ [i
metafor\ care ne ghideaz\ g`ndirea [i ac]iunea
- `nv\]`nd astfel s\ citim [i s\ interpret\m
impactul pe care noua tehnologie `l are asupra
noastr\.
Pentru utilizarea Internetului este necesar\
st\p`nirea unui set de competen]e care includ:
abilitatea de a face judec\]i `n cuno[tin]\ de
cauz\ despre ceea ce poate fi g\sit on-line,
g`ndirea critic\ fiind cheia care face posibil\ o
evaluare echilibrat\, diferen]iind `ntre con]inut

[i prezentarea sa, capacitatea de a citi [i

`n]elege informa]ia `ntr-un mediu dinamic [i
nonsecven]ial, deprinderi de asamblare a
cuno[tin]elor; construirea unui corp de
cuno[tin]e `n care se poate avea `ncredere, utiliz`nd informa]ia din diverse surse, `mpreun\ cu
abilitatea de a colecta [i evalua at`t fapte, c`t [i
opinii, `n mod ideal, f\r\ a fi denaturate,
deprinderi de c\utare a informa]iei, `n special
implic`nd utilizarea motoarelor de c\utare din
Internet, gestionarea fluxului multimedia,
crearea unei strategii informa]ionale personale, cu selectarea surselor [i a mecanismelor
de transfer al informa]iei etc.
Acestea fiind cunoscute, se cere profesorului de Religie s\ posede anumite competen]e specifice activit\]ii pe care o desf\[oar\,
precum: abilitatea de a opera [i lucra cu informa]ia [i tehnologia digital\, abilitatea de a promova `nv\]area `n colaborare `n mediile online,
abilitatea de a motiva pe cei care `nva]\ utiliz`nd TIC, abilitatea de a cre[te participarea
civic\, creativ-cultural\, moral - religioas\ a
elevilor, abilitatea de a utiliza metodologii [i
tehnologii mai complexe care s\ accentueze
profunzimea
`n]elegerii
[i
aplicarea
cuno[tin]elor dob`ndite `n [coal\ vis-a-vis de
problemele reale ale lumii contemporane, abilitatea de a conduce procesul de `nv\]are predare - evaluare astfel `nc`t elevii s\ fie implica]i `n activit\]i de `nv\]are complexe bazate pe
proiecte [i pe colaborare, care pot dep\[i sala
de clas\ [i pot presupune colabor\ri la nivel
local sau global, competen]a de a accentua
`nv\]area pe cel care `nva]\ (utiliz`nd platformele virtuale de `nv\]are), competen]a de a
oferi suport educa]ional la distan]\ prin comunicare predominant scris\, competen]a de a
putea evalua online (testare ini]ial\, continu\ [i
final\) a elevilor, necesitatea de a [ti c`nd, cum
[i unde s\ utilizeze tehnologiile, precum [i c`nd
nu trebuie s\ le utilizeze pentru activit\]ile la
clas\, pentru prezent\ri [i/sau pentru ob]inerea
de informa]ii legate de con]inuturile religioase.
Pentru a-[i dezvolta aceste abilit\]i [i com-

peten]e, profesorul de religie trebuie Top of

Form s\ se familiarizeze cu competen]ele generale [i specifice programelor claselor la care
pred\, s\ cunoasc\ legile [i reglement\rile `n
vigoare privind utilizarea TIC, s\ coopereze cu
colegii de TIC despre cum [i c`nd ar putea s\
aplice instrumente TIC la disciplina religie, s\
explice clar la `nceputul lec]iei care s`nt
cerin]ele [i instrumentele TIC utilizate `n
realizarea materialelor cu caracter religios, s\
con[tientizeze elevii cu privire la utilitatea temei
religioase prezentate prin utilizarea instrumentelor TIC, s\ adopte o atitudine responsabil\, s\ manifeste o atitudine critic\ fa]\ de
informa]iile ob]inute din re]eaua Internet [i s\
sugereze site-urile pertinente con]inutului studiat, s\ fie deschis particip\rii la activit\]i de
colaborare [i, nu `n ultimul r`nd, s\ cunoasc\
limitele folosirii instrumentelor TIC, pentru a nu-i
`ndep\rta pe elevi de via]a spiritual\.
Profesorul de religie, prin competen]ele
TIC, utilizeaz\ instrumentele digitale `n scopul
realiz\rii `n cadrul orelor de religie de competen]e/abilit\]i legate de colaborare, deschidere,
reflec]ie, formare a identit\]ii moral - religioase,
`ncredere, responsabilitate [i g`ndire critic\,
social\, precum [i prin constituirea unor comunit\]i de `nv\]are on-line [i schimburi de bune
practici.
Profesorul de religie va revizui cu regularitate competen]ele digitale, deoarece tehnologia evolueaz\ rapid [i abilit\]i noi apar odat\ cu
noile tehnologii. De aceea, cursurile de perfec]ionare s`nt absolut necesare. Punerea `n
practic\ a competen]elor TIC aliniaz\ disciplina
religie cu toate celelalte discipline, o actualizeaz\ `n sensul concordan]ei reale cu lumea
contemporan\ [i cu toate evenimentele [i
schimb\rile ce au loc `n ea, o face mai atractiv\, mai u[or de `n]eles oferindu-i [i dimensiunile spirituale [i pragmatice.

Dr. Mihai FLOROAIA

Mihai Eminescu, Chestiunea evreiasc\

(urmaare din num\rul 143)

cup\ un loc distinct `n volum [i dialogul cu presa

romaneasc\ sus]inut\ de comunitatea evreiasc\ din
]ara noastr\, dialog sus]inut [i de unele ziare, ca
Fraternitatea, Cump\na, Ap\r\torul, care combat imigrarea evreilor, pe motiv c\ Romnia, ]ar\ agrar\, nu
le putea asigura condi]ii de via]\.
~ntr-un alt articol consacrat situa]iei evreilor din alte
]\ri, precum Prusia, Ungaria, Austria, Rusia, Eminescu
arat\ c\ nu e nimeni vinovat, `n nici un caz Romnia,
c\ evreii fuseser\ supu[i `n aceste ]\ri la un regim de
opresiune [i de aici migrarea `n alte ]\ri, unde s\-[i
g\seasc\ ocupa]ii [i `ndeletniciri, mai pu]in cele legate
de munca fizic\ [i utilit\]ile practice.
Despre obiectivitatea [i modul neutru de a trata situa]ia
evreilor st\ m\rturie atitudinea poetului fa]\ de unele activit\]i de

natur\ spiritual\, cum ar fi aten]ia acordat\ [colii, mi[c\rii teatrale

(`nfiin]area Teatrului Evreiesc din Ia[i [i rela]iile cu unii evrei
demni de toat\ stima- Moses Gaster, Tiktin, Rosetti- Roman etc).
Nimeni dintre contemporanii lui Eminescu nu a propus
munca, principiu unic `n progresul societ\]ii romne[ti [i nu a criticat cu mai mult\ fermitate [i energie fuga de munc\, principala
piedic\ `n epoca de tranzi]ie spre Romnia modern\. Fuga de
munc\ [i promovarea `n ierarhia social\ pe alte c\i se constituie
[i ast\zi principala piedic\ `n tranzi]ia spre Romnia de m`ine.
Similitudini cu perioada actual\ sunt mult mai multe, ideile [i argumentele pe care le aduce poetul sunt la fel de actuale acum, c`nd
munca, adev\rul, cinstea [i onestitatea sunt `nlocuite cu minciuna, ipocrizia, demagogia [i, cel mai grav, denigrarea [i anularea
valorilor.
De aceea, mai mult ca oric`nd, avem datoria de a pre]ui [i
ap\ra scrisul lui Eminescu, expresie a demnit\]ii na]ionale,
con[tiin]ei profesionale [i talentului de excep]ie, f\r\ egal `n cultura romn\.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Vocabularul actual al na]iunii

Termeni referitori la via]a social\

ocabularul romnesc actual este nu numai haina
g`ndurilor [i sentimentelor noastre, ci [i oglinda felului
`n care s-a a[ezat [i se mi[c\ societatea de azi, a
modului nostru de existen]\ [i comportare.
Dup\ sferele de referin]\, termenii sociali ai zilelor
noastre se pot grupa astfel:
* ocupa]ii ( `ndeletniciri [i statut social): agent imobiliar, de paz\ (de v`nz\ri), angajat, angajator, bioenergetician, bugetar, broker, cer[etor, concediat, contrabandist, contributor, c\p[unar, dealer, defavorizat,
disponibilizat, emigrant, economist, favorizat, It-ist,
kinetoterapeut, jandarm, informatician, imigrant, handicapat, latifundiar, maseur, pensionar, poli]ist, restructurat, prostituat\, proxenet, privelegiat, s\rac, stilist, zugrav, [omer, [u], traficant, vame[, valutist;
* standardul de via]\: ajutor social (umanitar), austeritate,
avion (elicopter, iaht) personal, bere, cantina s\racilor (social\),
coplat\, cofinan]are, copaticipare, destina]ie exotic\, distrac]ie
(petrecere) la maxim, c`rna]i cu fasole, cre[teri de pre]uri, factur\
la `ntre]inere, co[ul zilnic, economat, locuin]\ social\, cas\ de

Pag. 6

vacan]\, f`nt`n\ artezian\ (muzical\), pachet cu alimente (de servicii), pensie (nesim]it\, special\, redus\), hotel (1,2,3,4,5 stele),
pensiune (1,2,3,4,5 margarete), m\suri de austeritate, piscin\,
patinoar, parc de distrac]ii (de joac\), reduceri (de pre]uri, salariale, de personal), poman\ (electoral\), s\r\cie, [omaj, subzis-

C u l t i v a re a
l i m b i i ro m n e
ten]\, subnutri]ie, subdezvoltare, subven]ie, salariu minim garantat (mediu pe economie), sarmale (de s\rb\tori), tichet de mas\
(de vacan]\), vin fiert;
* vicii omene[ti: alcoolism, cer[etorie, droguri, ipocrizie,
`n[el\torie, minciun\, pedofilie, prostitu]ie, proxenitism, p\c\nele,
[mecherie, ]eap\, tic\lo[ie;
* asisten]\ sanitar\: ambulan]\, corup]ie, clinic\, c\pu[area
(politizarea) sistemului medical, descarcerare, insecuritate sanitar\ ,intubare, laparascopie, medic (de familie primar, rezident,
specialist), medicin\ preventiv\, medicamente, (re]ete) compensate (gratuite), pachet minim garantat de servicii medicale, EKG,

APOSTOLUL

(4)

RMN, ecografie, descentralizarea sistemului, desfiin]area unor

spitale, Raed Arafat (demisie, revenire), SMURD, UPU, casa de
s\n\tate, CAS;
* alte fenomene sociale: asigurare (facultativ\, obliga]orie , de
s\n\tate), avere (ilicit\, licit\), anveloprea blocurilor, anvelope de
iarn\, bairam , bar, boschetar, beizadea, cas\ praznical\, contribu]ie b\neasc\ la biseric\, centru de plasament (social), conversie profesional\, chef, club (restaurant, magazin), de fi]e),
Dracula, c`ini comunitari, (maidanezi), dezv\luirii senzaa]ionaale,
fi]e joc piramidal (Caritas, F.N.I, Gerald) , gigacalorie, horoscop,
`nghesuial\ (la agheasm\, la deschiderea supermaketului, la
poman\), festivalul (berii, c`rna]ilor, hanurilor, usturoiului, vinului,
obiceiurilor de iarn\), funda]ie, `nghetarea salariilor (pensiilor),
O.N.G. - uri, megadistrac]ie, megastar, megaconcert, pi]ipoanc\,
populism, BINGOMETROPOLIS, TELEEUROBINGO - SHOW,
nunta anului, divor], spectacol ( revelion) incendiar, viol, violen]\
(extrem\), zilele [colii (liceului, comunei, ora[ului).
Ca de fiecare dat\, lista acestor termeni este incomplet\, singurul criteriu de selec]ie fiind frecven]a [i aria de circula]ie.
Prof. Gheorghe }IG|U

aprilie 2012

LEC}IA DE ISTORIE
REMEMOR|RI - APRILIE

1/1944, n. Florin
Florescu, C`nde[ti,
Buz\u, prof. lider
sindical, cel care a
militat pentru `nfiin]area Sindicatului
Liber al Lucr\torilor
din
~nv\]\m`nt
(1990) [i, `mpreun\
cu Dumitri]a Vasilca,
Lucian Corneanu [i
Mircea Zaharia, a

hot\r`t publicarea, din martie

1999, a revistei ,,Apostolul"
(seria nou\).
2/1938, n. C\t\lin-Florin
Stupcanu, la Filioara, Agapia,
Neam] (d. 26. 09. 2000).
Profesor, ziarist, om de aleas\
cultur\. Facultatea de Istorie,
Ia[i. A lucrat `n `nv\]\m`nt, `n
pres\ (ziarele "Flac\ra" [i

"Ceahl\ul" din Piatra-Neam],

"Steagul Ro[u", din Bac\u), a
fost director al Muzeului de

Istorie din Neam]. Volumul

"Z\pad\ [i fum (scrieri de
tinere]e)" alc\tuit din versuri [i
proz\ scurt\, i-a ap\rut postum.
2/1952 - n. Vladimir
Tescanu (pseud. lui Viorel
Buruian\), la Tescani, Bac\u;
tat\l s\u provine din Dobreni,
Neam]. Prof. de limba francez\
la Piatra-Neam]; scriitor, traduc\tor. Facultatea de Litere,
Bucure[ti. A frecventat Cenaclurile conduse de Eugen
Simion [i Ov. S. Crohm\lniceanu. Debut `n "Ateneu"
(1985).
Dou\
romane:
"Palipsest", 1988), "Negru [i
roz" (1997). Membru al
Asocia]iei Scriitorilor Profesioni[ti din Romnia. La mul]i
ani!
4/1881 - a ap\rut primul
num\r al Revistei "ASACHI,
revist\ [tiin]ific\, literar\" editat\ lunar, la Piatra-Neam],
(p`n\ la 10. 02. 1885). Revista
[i Societatea Literar\ [i
{tiin]ific\ omonim\ au luat
na[tere din ini]iativa unui grup
de intelectuali format `n
ultimele dou\ decenii ale secolului al XIX-lea, dup\ modelul
Societ\]ii "Junimea" din Ia[i,
av`nd un comitet de redac]ie
alc\tuit din: dr. D. Cantemir, C.
Hoga[, I. Negre, Victor Dogariu
[i V. C. Bu]ureanu. Au publicat
versuri: Gr. N. Lazu, Calistrat
Hoga[, Isidor P. E[anu, G.
Boteanu; proz\ [i articole de
critic\: Calistrat Hoga[; D.
Cantemir [i V. C. Bu]ureanu
semneaz\ articole pe teme
[tiin]ifice; I. Mironescu, articole
referitoare la `nv\]\m`nt.
9/1949 - n. Gheorghe
Diaconu - Gdia, la Galda de
Jos, Alba (d. 2008, PiatraNeam]).
Artist
plastic.
Facultatea de Arte Plastice,
Ia[i. Membru al UAPR. (1991).
Expozi]ii personale: PiatraNeam], Rouane - Fran]a,
Valencia [i Peniscola, Spania,
Vene]ia, Italia, Nazaret [i
Ierusalim, Israel, Sydnei,
Australia. Premiul "George
Apostu", la Saloanele Moldovei
Bac\u-Chi[in\u (1999).
10/1912 - n. Ilie Cleopa
(Constantin din botez), la
Suli]a, Boto[ani (d. 5. 12. 1998,

Sih\stria), arhimandrit. C\lug\rit `n 1937, a fost considerat

unul dintre cei mai cu har
duhovnici din a doua jum\tate
a secolului al XX-lea.
13/25. 03. 1872 - n. G. T.
Kirileanu, la Holda, Bro[teni (d. 13. 11. 1960, Piatra-Neam]).
Studii: Gimnaziul, la F\lticeni,
[coala de c`nt\ri a lui Neculai
Barcan din Piatra-Neam] (un
an), {coala Normal\ "Vasile
Lupu", Ia[i, Facultatea de
Drept. Ajutor de judec\tor la
Ia[i, la Judec\toria din
Bro[teni, profesor de limba
romn\, inspector comunal la
Bro[teni. ~n 1905, a fost solicitat de Louis Basset (secretar al
Regelui Carol I) s\ finalizeze
monografia mo[iei regale
Bro[teni. Din 1906, lucreaz\ la
Palatul Regal (serviciul de
coresponden]\), apoi ca bibliotecar (1909-1930) [i secretar al
Funda]iei "Regele Ferdinand I",

p`n\ `n 1935, c`nd se retrage la

Piatra-Neam]. Dup\ mai multe
necazuri din partea autorit\]ilor
comuniste, pe motiv c\ fusese
bibliotecar regal, doneaz\ statului (24. 02. 1956) aproape
30000 de publica]ii, care vor
constitui biblioteca documentar\ ce va func]iona `n propria
cas\, apoi, din 1974, la
Biblioteca Jude]ean\ Neam],
institu]ie ce va primi numele
distinsului c\rturar (13.03.
1992). A fost redactor la
Revista "{ez\toare" (1898),
unul dintre `ntemeietorii
Revistei "Ion Creang\" (1908).
Colabor\ri: "Buletinul "Mihai
Eminescu"", "Convorbiri litera-

DASC|LI DE VIA}|
re", "F\t-Frumos". Principala sa
activitate a fost destinat\
studierii [i edit\rii operei lui Ion
Creang\, realiz`nd cea mai valoroas\ edi]ie a operei acestuia
(Ion Creang\, "Opere", ed.,
note [i glosar de G. T.
Kirileanu, B., Ed. Funda]iei
pentru Literatur\ [i Art\
"Regele Carol II", 1939). Mai
ad\ug\m meritele sale de
cercet\tor `n domeniul folclorului, de autor al unor studii
antropologice despre ]\ranul
romn, imensa informa]ie din
domeniul literar [i istoric, dar [i
a unei imense coresponden]e.
19/1847 - n. Calistrat
Hoga[, la Tecuci (d. 28, 08.
1917, Roman), profesor, scriitor. Nu insist\m, personalitatea
[i valoarea operei sale s`nt
arhicunoscute.
19/1914 - n. Gheorghe
Iacomi, la Piatra-Neam] (d. 18.
10. 1991), doctor medic., publicist. Facultatea de Medicin\ din
Cluj / Bucure[ti, absolvit\ cu
"magna cum laude". Numeroase articole [i studii de specialitate. Renumit turist, autor al
lucr\rilor: "Ghidul Ceahl\ului",
"Harta turistic\ a Cehl\ului",
"Ceahl\ul `n spiritualitatea
romneasc\", "Din trecutul
vie]ii monahale [i cre[tine[ti `n
zona Ceahl\ului" [. a.
27/1949 - n. Irina
Irimescu, la Piatra-Neam] (d. 9.
06. 1970, Bucure[ti), poet, pictor, sculptor. Student\ la
Institutul "Nicolae Grigorescu",
Bucure[ti, se remarc\ din primii
ani ca un veritabil talent.
Postum, volumul "Versuri"
(1971).
29/1965 - n. Lucian
Tudorache, la Independen]a,
Gala]i. Academia de Art\
"George Enescu". Membru
UAP. Expozi]ii: Bac\u, Bistri]a,
Bucure[ti, Gala]i, Ia[i, PiatraNeam], Sl\nic Moldova, Vene]ia, Torino, Bruxelles, Biela Italia. Lucr\ri monumentale:
"Germina]ie"; "{tefan cel Mare
[i Sf`nt", "Mihail Kog\lniceanu",
"Victor Brauner", "Duhul
apelor" [. a. Burs\ UNESCO,
la Centrul European din
Vene]ia. (C.T.)

coala romneasc\
tr\ie[ti
prin
oameni. Prin apostolii neamului, care
pot fi de dou\
feluri: cu voca]ie [i
profesori de profesori. Primii merit\
statui, restul au
ajuns `n `nv\]\m`nt
din
`nt`mplare.
Probabil de frica
stagiului militar. Paradoxal,
abia sc\pa]i de facultate, vor
s\ [i p\r\seasc\ [coala. Le
este g`ndul numai la plecare,
la z\rile de farmec pline.
Apostolii neamului de bun\
factur\ s`nt respecta]i, admira]i [i numi]i dasc\li de via]\.
A[a `i numesc fo[tii elevi,
pentru c\ nu-i uit\ toat\
via]a. H`trul Creang\ nu l-a
uitat niciodat\ pe b\di]a
Vasile, dasc\lul lui de suflet.
De ce? L-a `nv\]at primele
litere din sf`ntul abecedar
"az" [i "buche". Marele
Sadoveanu l-a creionat pe
Domnul Trandafir dup\ chipul [i asem\narea lui N.
Busuioc, `nv\]\torul s\u. Prin
1936, un profesor de filozofie
din Bra[ov, era poreclit de
elevii din liceu " Dementul".
Motivul? Era de[tept de
plesnea. Avea r\spunsuri
pentru toate `ntreb\rile. Ura
prostia [i obr\znicia. Numele
lui? Emil Cioran. Ex- liceanul
Mircea Eliade, exigetul de
mai t`rziu `n istoria religiilor, a
avut [i el dasc\li da]i naibii.
Mai ales la matematic\ [i
german\ unde a [i chixat.
Cite[te: a r\mas corigent.
Cum a sc\pat? A fugit de la
real la uman, iar de german\
l-au sc\pat ru[ii " eliberatori".
Au scos germana din [coli
odat\ cu introducerea limbii
ruse. Pe vremea lui {tefan
Voitec.
Ca elev, student [i profesor am avut onoarea [i
norocul s\ studiez cu mul]i
dasc\li. Unii, mai str\luci]i
dec`t al]ii. Lista lor e lung\.
La care mi-a r\mas inima?
La Doamna de romn\, profa
de la Liceul " Petru Rare["
din Piatra Neamt din perioada 1952-1955. Georgeta
Buzil\- Pumnea era t`n\r\,
frumoas\, ager\ la minte [i
apropiat\ de noi. To]i b\ie]i o

iubeau. A dat dovad\ profesionalism, pricepere, d\ruire,

spirit de observa]ie, responsabilitate, comunicare A
fost mare dom'le! A[a cum
se [tie deja, dasc\lul este un
actor. A[a cum munca
actorului depinde de public,
scenarist, regizor [i partenerul de scen\, cea a profesorului nu poate exista f\r\ o
corela]ie str`ns\ cu elevii [i
p\rin]ii acestora, chiar [i cu
colegii de breasl\. Succesul
se `mparte la to]i, `n timp ce
insuccesul ]i-l asumi numai
tu. Profesorul. Am f\cut
romna cu dumneaei, la
"Liceul scurt de trei ani",
instaurat de "eliberatori"
dup\ modelul sovietic. Cum
pe vremea primului cincinal,
literatura sovietic\ era `n
vog\ am fost `ndopa]i cu
"T`nara gard\", "Povestea
unui om adev\rat" [i " Vasioc
Trubaciov [i prietenii s\i ". Pe
atunci nimeni nu auzise de
Elvis Presley sau Ernest
Hemingway. Nici despre
capodoperele " B\tr`nul [i
marea", "Adio arme", "Pentru
cine bat clopotele", Doamna de romn\ ne recomand\
cu c\ldur\ pe Eminescu,
Caragiale, Rebreanu, Arghezi. {i, de ce nu, pe
Creang\. Care la acele vremuri era considerat " fiu de
chiabur cu sl\nin\ `n pod [i
f\in\ `n lad\". Bietul Creang\!
Doamna noastr\ ne las\
mai boga]i suflete[te dup\
fiecare or\. De[i era
z`mbitoare punea ordine `n
toate dintr-o singur\ privire.
Permanent ne sf\tuia s\
citim. Mult. C`t putem de
mult. {i pentru c\, a plecat
dintre noi, `i transmitem un
mesaj sincer. Iata-l! " Nu v\
teme]i Doamna profesoar\,
pasiunea cititului mo[tenit\
de la dvs. nu s-a stins niciodat\". V\ pre]uim [i acum.
Petre }u]ea spunea c\ profesorul adev\rat este "un fabricant de oameni". Seam\n\
cu un t`mplar care ia un lemn
murdar din noroi , `l spal\ [i `l
face " mobil\ de lux". Sun\
frumos, nu?
Dumitru RUSU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
II {ocul prezentului
i mai pu]in `nc\ se bazeaz\ pe o
`n]elegere a viitorului, pe o cunoa[tere a
capacit\]ilor de care va avea Johnny
nevoie pentru a tr\i v`rtejul schimb\rilor.
Ele se bazeaz\ pe iner]ie [i pe un conflict
s`ngeros al breslelor univer-sitare, fiecare
din ele fiind interesat\ doar s\-[i
`mbun\t\]easc\ salarizarea, bugetul [i
statutul.
Aceast\ program\ analitic\ anacronic\ este la originea standardiz\rii [colilor elementare [i medii. (...) Varia]iile de
la o [coal\ la alta s`nt minime. Programa
analitic\ este ]inut\ pe loc de condi]iile rigide de
intrare la facult\]i, care, la r`ndul lor, reflect\ cerin]ele
profesionale [i sociale ale unei societ\]i pe cale de
dispari]ie." (subl. ns.)
Pe deasupra, oric`nd ar avea nevoie de asemenea informa]ii, cet\]eanul de m`ine le-ar g\si `n
c`teva secunde. Exist\ posturi de televiziune [i siteuri care fac adev\rate spectacole din asemenea
itemi de cultur\ general\. Desigur, le-ar g\si dac\ i-ar
interesa. O statistic\ la care ne raport\m frecvent
spune c\, pentru cam 80 % din tinerii Statelor Unite,
istoria antic\ a avut loc prin anii... 1985.

aprilie 2012

Elevul pseudocibernetic

S\ ne devin\ foarte clar: `nv\]\m`ntului lancasterian, bazat `ndeosebi pe memorie [i valabil at`ta
vreme, i-a luat locul `nv\]\m`ntul ra]ional, bazat pe
g`ndire. Acestuia `ncepe tot mai insistent s\-i ia locul
`nv\]\m`ntul selectiv, bazat pe afectivitate [i pe ludic
(ne[tiind ce vor, ne[tiind ce s\ vrea, elevii re]in doar
ceea ce-i atrage, ceea ce con]ine [i o component\
afectiv\, ludic\). Nu ne place, dar este un fapt real.
Elevii viitorului nu vor putea fi sili]i s\ `nve]e ceva, cu
at`t mai mult cu c`t nu este `nc\ limpede ce.
Simplificarea programelor analitice nu este dec`t
paliativ\. Un singur exemplu: s-au introdus `n programa analitic\ Logica, Educa]ia antreprenorial\,
Ecologia. Acestea `i fac pe elevii de ast\zi s\
g`ndeasc\ silogistic, s\ economiseasc\ banii sau s\
nu mai arunce gunoiul pe jos?
...Mai ad\uga]i la toate acestea [i dezinteresul
pentru `nv\]\m`nt al unei clase politice repetente [i
preferin]a de a prelungi starea de fapt prin imbecilizarea genera]iilor viitoare de votan]i. Mai ad\uga]i
incapacitatea de a crea surse de venit, deci de a
avea un buget suficient de amplu spre a avea [i pentru `nv\]\m`nt bani suficien]i. Mai ad\uga]i [i emigra]ia de pe pia]a muncii, un fenomen pentru care
criza economic\ este foarte r\uprevestitoare.

III. {coala prezentului viitor

Pentru ce `i preg\tim, atunci, pe elevii no[tri?
Ineluctabil, dup\ ce vor ie[i, la diverse v`rste [i cu
diverse grade de preg\tire profesional\, dup\ ce majoritatea - `[i vor completa studiile `ntr-o form\
sau alta a `nv\]\m`ntului superior sau postliceal, vor
trebui s\-[i g\seasc\ o surs\ de venit, alta dec`t
banii de buzunar primi]i de la p\rin]i. Or, toate categoriile ocupa]ionale par a fi supuse recesiunii.
Industria (tot mai neperformant\), agricultura (tot
mai neproductiv\), comer]ul (tot mai afectat de
sc\derea nivelului de trai al popula]iei), serviciile (`n
sc\dere, datorit\ acelora[i factori, ca [i tot mai
slabei preg\tiri a profesioni[tilor). Iar emigrarea `n
bloc nu mai e o solu]ie, dat\ fiind explicabila reac]ie
de respingere a str\in\t\]ii, sufocate de propria rat\
cresc`nd\ a [omajului. Ce vor deveni elevii no[tri.
Evit\m s\ d\m r\spunsul care se afl\ pe buzele
tuturor.
S\ spunem c\ unele m\suri privind predictibilitatea relevan]ei sociale a [colariz\rii s-au luat. S\
men]ion\m aici
- flexibilitatea curricular\,

APOSTOLUL

- diversificarea [i modernizarea profilurilor de

[colarizare,
- modularea `nv\]\m`ntului tehnic,
- introducerea unor specializ\ri corespunz`nd
unor ocupa]ii / meserii moderne sau cerute pe pia]a
muncii,
- includerea elevilor [i cadrelor didactice `n programe de perfec]ionare sau recalificare profesional\,
- flexibilitatea admiterii `n `nv\]\m`ntul superior
(fie ea interesat\ sau nu).
...Dar - nu vi se pare c\ toate acestea au un aer
deja dep\[it: se adreseaz\ mai mult zilei de m`ine
dec`t celor mai `ndep\rtate? Evident, aceasta ar ]ine,
nu de ni[te "consilii ale viitorului", cum preconiza
Toffler, ci de voin]a, interesul [i priceperea factorilor
de decizie. Ideea de a acorda "[anse egale pentru
to]i absolven]ii" nu trebuie s\ se concretizeze obligatoriu `n uniformizarea preg\tirii lor ci, poate, `n
inova]ie curricular\ [i `n autonomie sporit\ la polul
unit\]ilor de `nv\]\m`nt. Problem\, din nou, fr`nat\
de impactul crizei economice [i a brumei de m\suri
de protec]ie social\...
Dr. Adriana POPOVICI
(va urma)

Pag. 7

Zig - Zag

Zig - Zag
ANTOLOGIA REVISTEI APOSTOLUL

CREANG| - APOSTOLUL
(urmaare din pag. 1)
-a]i `ntrebat vreodat\ de ce, odat\ absolvite cursurile de la Socola, Creang\ nu s-a `ntors acas\? Nu
ignor\ nimeni dispre]ul cu care vorbe[te despre
lumea de peste Siret, unde "apa-i rea [i lemnele pe
sponci; iar vara te `n\du[i de c\ldur\, [i ]`n]arii te
chinuiesc amarnic", ceea ce orice student `n anul I,
plec`nd la facultate la Ia[i sau Bucure[ti `n orice
timp, va fi prefirat `n minte. {i totu[i, Creang\ n-a
revenit `n lumea sa drag\, dec`t `n ocazionale
escapade. A r\mas la Ia[i, `ntr-o clim\ chinuitoare
pentru s\n\tatea sa [ubred\, apostol [i
ambasador al unei lumi frumoase [i senine, "cu
gospodari tot unul [i unul, cu fl\c\i voinici [i fete m`ndre, care
[tiau a `nv`rti hora, dar [i suveica".
A fost ambasador al limbii bogate, dulci-acri[oare, a
moldoveanului de la munte [i a ap\rat-o cu `nfocare, p`n\ a
fost recunoscut de "boierii" junimi[ti ca autoritate incontestabil\
`n tot ce ]ine de folclor, de via]a romnului. Dup\ [edin]ele de
cenaclu prefera mondenelor popasuri la club sau cafenea s\-l
r\peasc\ pe Eminescu c\tre o c`rcium\ de capul c\reia nu era
mare lucru, dar unde aflase el un vin f\r\ pereche. Dar asta e
altceva; la intrarea sa `n sala cenaclului era totdeauna
`nt`mpinat cu un entuziast "Aaaa, Creang\!...".
A r\mas m`ndru de meleagurile sale, de meleagurile noastre [i nic\ieri, nici `n Pove[ti, nici `n Povestiri, nu vorbe[te
Creang\ mai liric, mai `nsufle]it, mai serios dec`t `n acele fragmente de Amintiri... care prefa]eaz\ fiecare dintre cele patru
capitole ale operei. A r\mas apostolul sim]irii, g`ndirii, gr\irii
nem]ene, care a a[teptat cu fruntea sus venirea celuilalt apostol, dintr-o genera]ie mai t`n\r\ - Sadoveanu.
Vor mai trece multe p\trare de veac [i copiii tot vor mai r`de
de st`ng\cia lui Nic\ la urat, de dohotul lui mo[ Chiorpec
Ciubotarul, de toate n\zdr\v\niile [i naivit\]ile lui, de [iretenia
[i de l\comia lui, de [oltic\riile din pove[ti. Chiar dac\ `n]eleg
tot mai pu]ine cuvinte.
Pentru acum, ajunge. S\ru-m`na, domn' Creang\, apostole...

Rug\ciune

\t\citor, cu ochii tulburi,

Cu trupul istovit de
cale,
Eu cad neputincios,
st\p`ne,
~n fa]a str\lucirii
tale.
~n drum mi se desfac pr\p\stii,
{i-n negur\ se-mbrac\ zarea,
Eu `n genunchi spre tine caut:
P\rinte,-or`nduie-mi c\rarea!

~n pieptul zbuciumat de doruri

Eu simt ispitele cum sap\,
Cum vor s\-mi tulbure izvorul
Din care sufletul s-adap\.
Din valul lumii lor m\ smulge
{i cu pova]a ta-n]eleapt\,
~n veci spre cei r\ma[i `n urm\,
Tu, Doamne, v\zul meu
`ndreapt\.
Dezleag\ min]ii mele taina
{i legea farmecelor firii,
S\de[te-n bra]ul meu de-a
pururi
T\ria urii [i-a iubirii.
D\-mi c`ntecul [i d\-mi lumina
{i zvonul firii-ndr\gostite,
D\-i raza soarelui de var\

Pleoapei mele ostenite.

Alung\ patimile mele,
Pe veci strigarea lor o fr`nge,
{i de durerea altor inimi
~nva]\-m\ pe mine-a pl`nge.
Nu rostul meu, de-a pururi
prad\
Ursitei ma[tere [i rele,
Ci jalea unei lumi, p\rinte,
S\ pl`ng\-n lacrimile mele.
D\-mi tot amarul, toat\ truda
At`tor doruri f\r\ leacuri,
D\-mi viforul `n care url\
{i gem robiile de veacuri.
De mult gem umili]ii-n umbr\,
Cu umeri g`rbovi de povar\...
Durerea lor `nfrico[at\
~n inim\ tu mi-o coboar\.
~n suflet seam\n\-mi furtun\,
S\-l simt `n matca-i cum se
zbate,
Cum tot amarul se revars\
Pe strunele `nfiorate;
{i cum sub bolta lui aprins\,
~n smal] de fulgere albastre,
~ncheag\-[i glasul de aram\:
C`ntarea p\timirii noastre.
Octavian GOGA

Ghid pentru egalitatea de [anse `n educa]ie

a `nceputul lunii martie, `n sala de conferin]e a GrandHotel

Ceahl\ul din Piatra
Neam] a avut loc
seminarul de lansare
a "Ghidului pentru
egalitatea de [anse [i
de gen" din cadrul
proiectului "Promovarea prin activit\]i
inovatoare
a
a
egalit\]ii de [anse [i
de gen `n cadrul organiza]iilor
partenerilor sociali, cu accent pe
institu]iile de educa]ie". Proiectul

este implementat de Federa]ia

Sindicatului ~nv\]\m`nt `n cadrul
unui parteneriat realizat cu
Uniunea Jude]ean\ a Sindicatelor
Libere din ~nv\]\m`nt Bistri]a
N\s\ud, ESTE - Funda]ia pentru
Studiul [i Dezvoltarea regiunii de
est a Madridului (Spania), EFAL Asocia]ia de Formare a Lucr\torilor din Italia, TILS Romnia
SRL [i firma de consultan]\ [i formare `n management organiza]ional [i `n managementul
schimb\rii Camporlecchio Educational.
Ghidul este unul dintre rezul-

tatele concrete ale proiectului,

finan]at din FSE, al\turi de analiza
european\ [i na]ional\ multiregional\ a situa]iei egalit\]ii de
[anse [i de gen `n ]ara noastr\ [i
de bro[ura "Equal". ~n proiect vor
mai fi realizate un set de instrumente de promovare a acestor
principii, o platform\ multi-regional\ de comunicare on line accesibil\ partenerilor sociali, institu]iilor
de educa]ie [i autorit\]ilor publice
[i locale, precum [i un manual de
utilizare a acestei platforme.
"Seminarul de lansare a Ghidului

urmeaz\ s\ aib\ loc, dup\

lansarea sa la Bistri]a N\s\ud [i la
noi, la Piatra Neam], `n luna iunie
[i la Bucure[ti. Exist\ mai multe
astfel de ghiduri ale egalit\]ii de
[anse, `ns\ noutatea absolut\ sau
plus valoarea celui pe care-l
lans\m noi este legat\ de faptul
c\ noi ne referim [i la institu]iile de
educa]ie [i la [anse egale inclusiv
pentru copiii care se formeaz\ `n
[coli", a precizat pre[edintele
Filialei Neam] a FSL~, managerul
proiectului Gabriel Plosc\.
A. BRUDARU

Neam]ul, jude] pilot `ntr-un program franco-romn

a sf`r[itul lunii s-a lansat, la Institutul Francez din Bucure[ti,

`n prezen]a lui Stanislas Pierret, directorul Institutului
Francez din Romnia, consilier al Ambasadei Fran]ei, [i a lui
Jacques Bortuzzo, ata[atul de cooperare educativ\ al
Ambasadei Fran]ei, proiectul "Profil.fle", parteneriat `ntre
Ambasada Fran]ei [i Ministerul Educa]iei Cercet\rii
Tineretului [i Sportului (MECTS). Pentru 2012-2013,
Ambasada Fran]ei prin Institutul Francez, `n colaborare cu
MECTS, prin expertul tehnic interna]ional CECRL, a propus
jude]ul Neam] ca jude] pilot din 15 la nivel na]ional - `n
Moldova, jude]ele Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], `ntr-un
proiect `n cadrul "Programului franco-romn de predare`nv\]are a limbii franceze `n sistemul educativ romnesc".
Jude]ele pilot au fost alese `n func]ie de importan]a acordat\ pred\rii`nv\]\rii limbii franceze `n [coli [i a implic\rii actorilor educa]ionali.
"Prima etap\ a proiectului prevede, pentru anul 2012-2013, crearea
unei re]ele de [coli pilot, crearea unui grup de formatori `n didactica limbii franceze acredita]i de MECTS [i Consiliul Na]ional de Formare
Profesional\ a Adul]ilor, dar [i selectarea [i formarea formatorilor,
conceperea, acreditarea [i derularea unor module de formare `n
cadrul Caselor Corpului Didactic de c\tre formatorii acredita]i. Din c`te

am fost informa]i proiectul va fi extins pentru perioada 2013-2015. Pentru

jude]ul nostru partenerii locali s`nt Institutul Francez din Ia[i,
Inspectoratul {colar al Jude]ului (ISJ) Neam] [i CCD Neam]", ne-a spus
inspectorul de limb\ francez\, Cristina Girgori, din cadrul ISJ Neam].
{colile pilot ce urmeaz\ s\ fie selectate `n jude] vor fi un liceu teoretic, un liceu voca]ional sau profesional [i o [coal\ general\, din care o
unitate de `nv\]\m`nt din mediul rural `n cadrul c\rora se va urm\ri
`nnoirea practicilor de predare a limbii franceze, integrarea pred\rii`nv\]\rii limbii franceze `n Proiectul de Dezvoltare Institu]ional\ (PDI-ul)
[colii, s\ favorizeze accesul elevilor [i al profesorilor la resurse `n limba
francez\, s\ amelioreze nivelul de performan]\ `n limba francez\ al
elevilor la examenele/testele na]ionale, la probele pentru ob]inerea certificatelor lingvistice, dar [i s\ dezvolte activit\]i [colare inovative, activit\]i extra-[colare [i parteneriate educative care s\ `ncurajeze dezvoltarea competen]elor `n limba francez\ ale elevilor.
Deocamdat\, proiectul se afl\ `n faza de selec]ie a [colilor pilot [i a
formatorilor (pe baza candidaturilor depuse). ~n `nv\]\m`ntul preuniversitar, proiectul urm\re[te promovarea limbii franceze `n [colile romne[ti,
`ncurajarea parteneriatelor educative franco-romne [i favorizarea accesului la informa]ie [i documentare `n cadrul CDI-urilor.
B. Angela

Zig - Zag
CU SIGURAN}|,
{COALA POATE
OFERI AUTENTICE
MODELE UMANE

n condi]iile vremii `n cei mai mul]i adolescen]i care `[i

care vie]uim, c`nd aleg modele din lumea
familia pierde, une- sportivilor, manechinilor sau
ori, destul de u[or c`nt\re]ilor nu cunosc mai nimic
busola educa]iei, din etapele drumului parcurs de
preocupat\ mai mult respectivele persoane. Mai mult,
de existen]a cotidi- nu cunosc nimic despre via]a
an\, `ntr-o societate personal\ sau despre familia
`n care se confund\ acestora. Valoarea moral\, `n
frecvent valoarea cu aceast\ `mprejurare, nici nu intr\
nonvaloarea, tinerii `n discu]ie.
De cele mai multe ori, via]a
g\sesc anevoios un
model autentic `n arat\ c\ etalonul se afl\ `n preacare s\ cread\ [i pe jma noastr\, `n familie, la
care s\-l urmeze. Ceea ce se [coal\, printre rude, prieteni,
etaleaz\ ast\zi ca model pare cuno[tin]e. Poate fi p\rintele un
mai degrab\ un pseudomodel. ~n model? Cu siguran]\! Poate fi
aceast\ conjunctur\, sarcina pedagogul un model? Desigur!
[colii [i a pedagogului spore[te {i `nc\ unul autentic pentru c\
`n dificultate, avalan[a falselor este `nzestrat cu [tiin]a
`ndrum\rii, av`nd studii care `l
valori p\r`nd de neoprit
~n contemporaneitate, ideea recomand\ `n aceast\ privin]\.
Societatea are modele?
de model trebuie privit\ dintr-o
perspectiv\ mai larg\. Nu mai Sigur c\ da, `n m\sura `n care
poate fi raportat\ la un singur are la baz\ iubirea semenului
individ, ca persoan\ care fa]\ de semen [i se sprijin\ pe
`nsumeaz\ calit\]i de excep]ie. respectul fa]\ de legea uman\.
Exist\ un model ideal? Greu
Auzim f\c`ndu-se referiri privind
valoarea unui cercet\tor, intelec- de spus, greu de g\sit. Istoria
tual, profesor, sportiv, actor. umanit\]ii ofer\ numeroase
Seria poate continua p`n\ a numi exemple de personalit\]i de
aproape toate profesiile care s`nt excep]ie. Dar nu credem c\
exersate `n lume. O persoan\ modelul ideal are prioritate `n
momentul de fa]\. De cele mai
considerat\ model dispune de multe ori, un gest, o fapt\ bun\
calit\]i deosebite aflate la valoa- pot deveni exemple pilduitoare
re maxim\ de exprimare `ntr-un pentru un t`n\r `n plin\ formare.
anumit domeniu de manifestare A reg\si `ntr-o persoan\ autenuman\. Important\ este `ns\ va- ticul, bucuria [i curajul `ntreloarea moral\ f\r\ de care cele- prinderii faptelor bune `nseamn\
lalte virtu]i nu ar putea fi puse `n a g\si modelul.
lumin\.
Se afl\ `n jurul nostru
Strada [i media s`nt spec- oameni care valorific\ potentaculoase `n sine [i, ca atare, ]ialit\]i, talente, calit\]i cu un
atractive `n con]inut [i form\, mai firesc ce impresioneaz\. Merit\
ales pentru copii [i tineri, afla]i s\ men]ion\m c\ a avea un
`nc\ departe de puterea dis- model este un frumos exerci]iu
cern\m`ntului. Exist\, `n ado- de admira]ie. Reu[ita depinde de
lescen]\, tenta]ia de a imita cu c`t\ distan]\ se las\ fa]\ de cel
orice pre]. Un motiv ar fi [i admirat, prin propria deta[are,
atragerea aten]iei m\car [i pen- prin cunoa[terea de sine.
tru o zi, ie[irea `n fa]\ av`nd mare Urmeaz\ s\ se descopere de
importan]\ la o anumit\ v`rst\, c\tre fiecare autenticul, particuindiferent cum, mai ales `n lumea laritatea care st\ la baza
comunit\]ii, grupul de strad\ exers\rii rostului `n via]\.
av`nd alte criterii de organizare
{coala este spa]iul multor
dec`t cel [colar.
`nt`mpl\ri vii, atr\g\toare, provoSpectacolul stradal, unele catoare. Ele r\m`n mereu `n
emisiuni televizate induc ideea pachetul prioritar cu amintiri, cu
c\ totul este facil, c\ po]i duce o bunele [i relele care ne-au marvia]\ u[oar\, f\r\ munc\, f\r\ cat anii copil\riei. Elevi [i profecarte, c\ lumea clubului de sori, profesori [i elevi! Eterna
noapte te poate scoate `n fa]\. ecua]ie educa]ional\! Elevul [i
Ele aduc un prejudiciu serios profesorul formeaz\, `n multe
actului educa]ional promovat de situa]ii, o echip\ conjunctural\.
familie [i de [coal\.
Rareori elevul are posibilitatea
Pu]ini ochi sesizeaz\ un s\-[i aleag\ prin propria voin]\
model autentic. Adev\ratul educatorul, cel pu]in `n momenmodel se las\ greu descoperit, tul de fa]\.
nu are nimic spectaculos. ~n
Profesor
schimb, lumea c`nt\re]ilor, lumea
Leonard ROTARU
sportivilor, lumea manechinilor
au un serios impact asupra
(continuare `n num\rul viitor)
tinerilor. Ele ofer\
modele vr`nd-nevr`nd.
Textele se pot trimite [i pe adresa
Dac\
selec]ia
ar
func]iona, nimic r\u `n
revista_apostolul@yahoo.com
asta. C\ci [i `n domeniile respective apar valori autentice care
adun\ la baza devenirii
lor serioase sacrificii,
renun]\ri, ore de munc\
epuizant\. Surprinz\tor,
REVIST| EDITAT| DE

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r fon
ndator
r
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, Constantin TOM{A, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Dumitri]a VASILCA, Mihai FLOROAIA, A. OPRI{ (apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia Roman, Carmen DASC|LU (secretar),
Dorian
n RAD
DU - tehn
noredactare, foto.

Pag. 8

APOSTOLUL

APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32,
Piatra Neam]

P re ] u l : 1 L E U
aprilie 2012