APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

SERIE NOU|, ANUL XIV, NR. 148

octombrie 2012
http://apostolul.slineamt.ro

5 octombrie

ZIUA MONDIAL| A EDUCATORILOR

n 1994, `n data de 5 octombrie, UNESCO a inaugurat
prima ZI MONDIAL| A EDUCATORILOR, pentru a
comemora semnarea, `n anul 1966, a Recomand\rii
f\cute de UNESCO [i Organiza]ia Interna]ional\ a
Muncii privind condi]iile de munc\ ale personalului didactic.
UNESCO a creat aceast\ zi pentru a atrage aten]ia
anumitor guverne asupra condi]iilor nesatisf\c\toare de
via]\ [i de munc\ ale celor care fac educa]ia, asupra
salariilor mici ale acestora, asupra statutului lor social.
Consider\m c\ `n fiecare an, la 5 octombrie este
momentul s\ elogiem rostul [i rolul educatorului, a celui
care arde discret pentru a d\rui lumin\ viitorului unei na]iuni.

De ziua lor, educatorii Romniei `[i doresc ca educa]ia na]ional\

s\ fie repus\ `n drepturile sale fire[ti, educatorilor s\ li se acorde
demnitatea [i locul ce li se cuvine `n ierarhia na]ional\ a valorilor,
[coala [i institu]iile educa]iei s\ fie respectate, pentru c\ numai astfel vor putea realiza o reform\ autentic\ care s\ le permit\
preg\tirea elevilor pentru o via]\ frumoas\ `n ]ara lor, `n Romnia, [i
nu pe alte meridiane.
La mul]i ani, educatoarelor, `nv\]\torilor [i profesorilor din
unit\]ile de `nv\]\mnt ale jude]ului Neam], s\n\tate [i putere de
munc\ tuturor celor care poart\ `n suflet [i con[tiin]\ grija ilumin\rii
prin lumina [tiin]ei de carte!

Centenar

ZAHARIA STANCU
5 octombrie 1902 - 5 decembrie 1974

Pre[edinte SLLICS Neam],

Prof. Gabriel PLOSC|

aharia
Stancu
(scriitor romn,
jurnalist, director
de teatru) s-a
n\scut `n 1902 `n
localitatea Salcia,
jude]ul Teleorman,
`n Cmpia Dun\rii.
Dup\ ce a abandonat [coala la
vrsta de 13 ani, a

Centenarul {colii Normale 2012

Gheorghe Asachi din Piatra-Neam]

1912

uta]ii-nne!!
M o t t o : Dac\ vre]ii s\ ne cunoa[tte]ii, c\u
Prof. Victor ANDREI
cum 100 de ani, mai
precis pe 15/28
noiembrie 1912, se
desf\[ura serbarea
de inaugurare a
cursurilor
"{colii
Normale" din Piatra
Neam], cea de a
patra din Moldova,
dup\ cele din Ia[i,
Brlad [i Gala]i.
{coala Normal\ din
Piatra Neam], care prin ordinul
Ministerului Instruc]iunii [i al
Cultelor din 15 martie 1913, va
purta numele de {coala Normal\
de B\ie]i "Gheorghe Asachi", a
fost permanent fidel\ menirii sale
ini]iale: aceea de a forma viitorii
"apostoli ai neamului". Colegiul
Na]ional "Gheorghe Asachi" din
Piatra-Neam],
continuatorul
{colii Normale de alt\dat\,
`ntmpin\ cu respect aniversarea
a 100 de ani de la `nfiin]area
acestei prestigioase [coli [i v\
invit\ la manifest\rile dedicate
centenarului, care debuteaz\ joi,
15 noiembrie 2012, la sediul
Colegiului Na]ional "Gheorghe

Asachi" - str. Audia, nr 3, PiatraNeam], dup\ urm\torul program:

Joi, 15 noiembrie 2012
9 , 3 0 - 1 1 , 3 0 : `ntlnirea la
sediul colegiului, vizitarea acestuia, vernisarea expozi]iei dedicat\ centenarului [colii, participarea la workshop-ul "Arc peste
timp";

1 1 , 3 0 - 1 2 , 3 0 : deplasare la
Sala Mare a Prefecturii Neam];

1 2 , 3 0 - 1 3 , 3 0 : "Un secol de
`nv\]\mnt pedagogic nem]ean"

Cuvntul
de
deschidere al directorului
colegiului; mesaje din partea
Institu]iei Prefectului jud. Neam],
Consiliului Jude]ean Neam],
Prim\riei municipiului PiatraNeam], ISJ Neam], Asocia]iei
~nv\]\torilor Neam], Asocia]iei
"Educatoarea";
Cuvntul fo[tilor profesori,
absolven]i, profesorilor, elevilor
de azi ai colegiului;

1 3 , 3 0 - 1 5 , 0 0 : Spectacolul
prezentat de forma]iile artistice

ale Colegiului Na]ional "Gheorghe Asachi";

Vineri, 16 noiembrie 2012
9 , 3 0 - 1 3 , 3 0 : activit\]i ale
elevilor [i profesorilor desf\[urate sub genericul "Vivat,
crescat, floreat!" - locul desf\[ur\rii:
Colegiul
Na]ional
"Gheorghe Asachi" PiatraNeam];

activit\]i interactive
desf\[urate `n cabinete / laboratoare / ateliere de lucru/sala de
sport;

activit\]ile sportive se
vor desf\[ura `n zilele de 13 - 16
noiembrie 2012.
La mijloc de noiembrie,
sper\m s\ evoc\m [i s\ rememor\m `mpreun\ - "normali[tii" de
ieri, elevii [i profesorii de azi momentele cele mai importante
ale istoriei de un veac a acestei
prestigioase institu]ii: {coala
Normal\ "Gheorghe Asachi" de
alt\dat\, Colegiul Na]ional
"Gheorghe Asachi" de azi.
Prof. Mihaela
GHERGHELESCU

lucrat `n diverse meserii pn\ `n

1919, cnd [i-a continuat studiile
de literatur\ [i filosofie la Universitatea din Bucure[ti. Dup\

absolvire, a devenit jurnalist. ~n

1932 a publicat revista Azi, [i, `n
1937, ziarul democratic Lumea
romneasc\. Ambele publica]ii
au fost interzise de regimul fascist. Ca atare, lui Stancu i s-a
interzis s\ mai publice. ~n calitatea lui de jurnalist a fost `nchis
`nainte de cel de-al Doilea
R\zboi Mondial.
~n 1946 a devenit directorul
Teatrului
Na]ional
din
Bucure[ti, post pe care l-a ocupat pentru mai bine de 20 de
ani. A fost membru al Academiei Romne [i Pre[edinte
al Uniunii Scriitorilor din
Romnia. A c[tigat Premiul de
Stat pentru literatur\, iar `n
1971, a primit premiul Gottfried
von Herder din partea guvernului austriac. Cartea sa Descul],
care "a parcurs globul cu sandale de aur", a[a dup\ cum `i
pl\cea autorului s\ spun\, este
cel mai tradus roman romnesc
din toate timpurile, fiind tradus
`n 24 de limbi pn\ `n 1988,
printre altele, existnd o traducere [i `n limba japonez\.

Stancu e efectiv un copil al cmpiei Dun\rii [i-[i scoate cum m\rturise[te - poezia dintr-o biografie expurgat\ de anecdotic\. Se zbate `n versurile lui o energie vital\ debordant\;
voca]ia poetic\ e tr\it\ ca o nevoie imperioas\ de fapte cu un
]el nebulos; un neastmp\r obscur care nu-[i afl\ cauza [i se
transform\ adesea `n tnjire dureroas\. Dezr\d\cinarea sufletului rural prin cultur\ cap\t\ o expresie inedit\, adecvat\
epocii [i experien]ei istorice noi, devine o nostalgie existen]ial\
a vie]ii fruste `n mijlocul naturii.
Ov. S. CROHM|LNICEANU
Proza lui arat\ ca o imagina]ie `n fierbere. Pu]ini scriitori
romni au, ca Zaharia Stancu, un mare gust al exoticului [i al
pitorescului social () Scriitorul `nsu[i m\rturise[te c\ nu [tie
`n ce chip `[i scrie c\r]ile, ce destin secret conduce nara]iunea.
Ca romancier, Stancu nu respect\ nici o regul\. Cartea se
ordoneaz\ de la sine, `n mers, `n cursul unei redact\ri febrile
de cteva s\pt\mni.
Eugen SIMION

Salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar [i nedidactic

`n anul [colar 2012/2013

n ceea ce prive[te salarizarea personalului didactic [i didactic auxiliar

Parlamentul Romniei a adoptat
Legea nr. 283/2011, act normativ ce
aprob\ instituirea unor m\suri financiare `n domeniul bugetar, referinduse la salariile personalului din domeniul bugetar. ~n anul 2012, cuantumul brut al salariilor de `ncadrare, al
sporurilor, indemniza]iilor, compensa]iilor [i al celorlalte elemente ale
sistemului de salarizare aferent personalului
didactic [i didactic auxiliar din `nv\]\mnt, `n
conformitate cu prevederile Legii nr.63/2011
privind `ncadrarea [i salarizarea `n anul 2011 a
personalului didactic [i didactic auxiliar din
`nv\]\mnt, se men]ine la acela[i nivel cu cel din
luna decembrie 2011, `n m\sura `n care personalul `[i desf\[oar\ activitatea `n acelea[i condi]ii,
fiind precizat c\ `ncepnd cu luna ianuarie 2012,
`n ceea ce prive[te salarizarea personalului
didactic [i auxiliar din `nv\]\mnt, se aplic\ `n
continuare prevederile Legii nr.63/2011. De

asemenea, `n anul 2012, pentru personalul nou

`ncadrat pe func]ii, pentru personalul
numit/`ncadrat `n aceea[i institu]ie/autoritate
public\ pe func]ii de acela[i fel, precum [i pentru
personalul promovat `n func]ii sau `n
grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de
salarizare `n plat\ pentru func]iile similare din
institu]ia/autoritatea public\ `n care acesta este
`ncadrat. Toate aceste prevederi se aplic\ `n mod
corespunz\tor [i personalului ale c\rui raporturi
de munc\ au fost suspendate `n condi]iile legii [i
[i-au reluat activitatea `n anul 2012.
Potrivit O.U.G. nr. 19/2012 privind aprobarea
unor m\suri pentru recuperarea reducerilor
salariale, cuantumul brut al salariilor de
baz\/soldelor func]iei de baz\, salariilor func]iei
de baz\/indemniza]iilor de `ncadrare de care
beneficiaz\ personalul pl\tit din fonduri publice
se majoreaz\ `n dou\ etape, respectiv cu 8%
`ncepnd cu 1 iunie 2012, fa]\ de nivelul acordat
pentru luna mai 2012 [i cu 7,4% `ncepnd cu 1
decembrie 2012 fa]\ de nivelul acordat pentru
luna noiembrie 2012. Cuantumul brut al salariilor

de `ncadrare, al sporurilor, indemniza]iilor, compensa]iilor [i al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic [i
didactic auxiliar din `nv\]\mnt, care se stabile[te `n conformitate cu prevederile Legii
nr.63/2011, se majoreaz\ `n m\sura `n care personalul `[i desf\[oar\ activitatea `n acelea[i
condi]ii. De men]ionat c\ potrivit Legii nr.
63/2011 cuantumul brut al salariului de
`ncadrare pentru personalul didactic [i didactic
auxiliar este cel prev\zut `n anexele 2 [i 3b,
dup\ caz, iar prin contractele colective de
munc\ [i contractele individuale de munc\ nu
pot fi negociate salarii ori alte drepturi b\ne[ti
care excedeaz\ prevederile acestei legi.
Salariul de baz\, sporurile, indemniza]iile,
precum [i alte drepturi salariale prev\zute de
lege compun salariul brut al personalului didactic [i didactic auxiliar.
Pentru personalul didactic, salariul de baz\
este format din:
a) salariul de `ncadrare al func]iei didactice
`n care este introdus sporul de stabilitate numai

pentru tran[ele de vechime `n `nv\]\mnt de

peste 10 ani, precum [i sporul de suprasolicitare
neuropsihic\ existent la toate tran[ele de
vechime din `nv\]\mnt, iar pentru personalul
didactic care are vechime `n `nv\]\mnt de
peste 10 ani dar care nu `ndepline[te condi]ia de
vechime efectiv\ ne`ntrerupt\ `n `nv\]\mnt de
peste 10 ani, salariile de `ncadrare se vor `mp\r]i
la 1,5 [i se vor rotunji la `ntreg;
b) indemniza]ia de conducere care se calculeaz\ ca procent din nivelul minim al salariului
de `ncadrare al func]iei didactice (care este
cuprins `ntre 15% [i 55 [i devine baz\ de calcul
pentru celelalte sporuri [i drepturi salariale);
c) indemniza]ia pentru `nv\]\mntul special
de 15% din salariul de `ncadrare, care devine
baz\ de calcul pentru celelalte sporuri [i drepturi
salariale;
d) grada]ia de merit (25% din salariul de
`ncadrare, care devine baz\ de calcul pentru
celelalte sporuri si drepturi salariale);
Biroul Executiv al SLLICS Neam]
(Continuaare `n pag. 3)

ULTIMA OR| LA ROMAN

Onoruri pentru
ROMAN VOD|
hiar dac\ nu a
reu[it s\ ajung\ la
seria de manifest\ri dedicate `mplinirii a 140 de ani
de la `nfiin]area
[colii care ast\zi
poart\ numele Colegiul Na]ional "Roman Vod\", ministrul Ecaterina
Andronescu [i-a
f\cut datoria fa]\
de performan]ele romanvodi[tilor, acordnd [colii, cu
ocazia acestei frumoase s\rb\tori, o Diplom\ de Excelen]\.
Prezentat `n plenul adun\rii
festive din 29 septembrie, la
care au luat parte reprezentan]i
ai genera]iilor de romanvodi[ti
de ieri [i de azi, documentul a
strnit emo]ii `n sufletele tuturor s\rb\tori]ilor dar [i al
oaspe]ilor invita]i.
"M\ simt onorat\ s\ v\
adresez acum, la ceas aniversar, gndurile mele de sincer\
pre]uire pentru voca]ia das -

guverneaz\ sistemul valorilor

universale, `n care educa]ia `[i
are locul bine definit. La celebrarea celor 140 de ani de la
`nfiin]area Colegiului Na]ional
"Roman-V
Vod\", urez colectivului profesoral [i elevilor s\ fie
`mpodobi]i de sentimentul nobil
c\ apar]in unei culturi organiza]ionale performante, la
des\vr[irea c\reia `[i aduc
pre]ioasa contribu]ie, definind
traseul educa]ional prin competen]\, valoare [i succes social",
a fost mesajul transmis de ministrul Ecaterina Andronescu,
[i citit de c\tre Sorin Dimitriu,
fost elev al [colii, `n prezent
pre[edintele Camerei de Comer] Bucure[ti.
La s\rb\toarea romanvodi[tilor au r\spuns prezent [i
alte personalit\]i marcante din
zon\, precum [i oaspe]i de
peste hotare, pe aceast\ list\
reg\sindu-se Culi]\ T\r]\,
pre[edintele Consiliului Jude]ean Neam], prof. Lumini]a

Simpozion interna]ional consacrat Anului credin]ei

eminarul Teologic
Franciscan Roman a
g\zduit la `nceputul
lunii octombrie un
Simpozion interna]ional `n cadrul c\ruia principala tem\,
care a generat dezbateri deosebit de
interesante, a f\cut
referire la CREDIN}| [i RA}IUNE.
Simpozionul a marcat totodat\ [i
deschiderea oficial\ a anului
academic la aceast\ institu]ie de
`nv\]\mnt superior teologic,
manifestarea fiind prima la
nivelul Diecezei romano-catolice
de Ia[i dedicat\ "ANULUI
CREDIN}EI" proclamat astfel cu
`ncepere din luna octombrie
2012 la ini]iativa Papei Benedict
al XVI-lea.
"Anul acesta Sfntul P\rinte
Benedict al XVI-lea invit\ toat\
Biserica, `n mod deosebit pe cea
catolic\, pentru a reflecta asupra
temei credin]ei, asupra tr\irii [i,
desigur, a credin]ei. Tocmai `n
acest sens, ]innd cont de invita]ia Bisericii noastre, am considerat oportun s\ `ncepem anul
academic cu acest simpozion
dedicat reflec]iei asupra acestei
teme, a credin]ei. ~n acest scop
ne-am axat pe dou\ aspecte:

respectiv, pe cel filozofic [i pe

cel teologic, asta `n contextul `n
care vrem s\ [i gndim credin]a,
dar [i s\ o tr\im. A fost un
moment deosebit pentru fiecare
dintre noi, mai ales c\ `n acest

P\tra[cu, rector al Institutului

Teologic Franciscan.
"Anul CREDIN}EI" a debutat oficial la Roma, `n data de 11
octombrie, urmnd ca pn\ `n
noiembrie 2013 s\ fie sus]inut

context vorbim despre credin]\

`n fa]a seculariz\rii, `n fa]a ignoran]ei [i, de multe ori, a intoleran]ei, precum [i a lipsei de
gndire asupra credin]ei. Toate
acestea ne oblig\ pe to]i s\
reflect\m [i s\ propunem o
credin]\ matur\ nu doar o simpl\
religiozitate bazat\, eventual, pe
practici religioase, f\r\ `ns\ a
avea de aface cu Isus Cristos", a
spus Pr. Prof. univ. Dr. Damian

prin simpozioane [i conferin]e,

prin studii [i lu\ri de cuvnt, `n
centre academic, teologice dar [i
`n parohiile Bisericii Catolice,
scopul declarat, con]inut [i `n
scrisoarea prin care Papa
`ndeamn\ la o tr\ire aparte `n
acest an proclamat "al credin]ei",
fiind acela de a redescoperi frumuse]ea credin]ei. Pe parcursul
lucr\rilor invita]ii, `ntre care [i
oaspe]i str\ini, au avansat idei

interesante care au captat auditoriul, `ntre cei prezen]i la

aceast\ manifestare num\rndu-se [i Excelen]a Sa, Aurel
Perc\, Episcop auxiliar al
Diecezei romano-catolice de
Ia[i, care, cu acest prilej, a
adresat un salut participan]ilor
din partea Excelen]ei Sale,
Episcop Petru Gherghel, `nti
st\t\tor `n scaunul diecezan de
la Ia[i. "De multe ori avem o
credin]\ pe care am mo[tenit-o
de la str\bunii no[tri, dar este [i
o credin]\ educat\, `n care noi
`n]elegem cu ajutorul min]ii ceea
ce Dumnezeu a s\dit `n noi,
acesta fiind unul dintre argumentele care motiveaz\ faptul
c\ acest simpozion deschide
seria manifest\rilor din Dieceza
de Ia[i cu privire la acest an al
credin]ei. Deseori, omul este
descump\nit [i nu [tie `ncotro s\
se-ndrepte, de aceea noi avem
ni[te repere foarte clare `n
Biseric\ care ne reamintesc
mereu esen]ialul credin]ei. Mai
sunt [i alte aspecte superficiale
sau accesorii care, de multe ori,
sunt mai accentuate, `n detrimentul celor de temelie care,
uneori, sunt l\sate `n umbr\", a
declarat cu ocazia acestui eveniment Episcopul auxiliar Aurel
Perc\.

Mecenat pentru tinerii roma[cani

c\lilor care au creat destinele

unor oameni celebri din sfera
cercet\rii: chimi[tii Ion Istrati [i
Mihai Florescu, scriitorii Ga rabet Ibr\ileanu, Cezar Petrescu, [i Max Blecher, care au personalizat, prin opera lor, epoca
`n care au creat. De[i dasc\lii
[i-aau pierdut numele `n negura
timpului, `i sim]im contemporani
prin destinele celor pe care i-aau
dirijat c\tre performan]\, odinioar\, cei care au devenit, apoi,
nume celebre. Fiin]a [colii pe
care o sluji]i este emblematic\
pentru ceea ce `nseamn\ performan]a autentic\ [i, al\turi de
multe alte institu]ii din spa]iul
romnesc, asigur\ promovarea
principiilor fundamentale ce

Vrlan, consilierul s\u pe probleme de `nv\]\m`nt, primarul

municipiului Roman, prof.
Lauren]iu Dan Leoreanu,
inspectorul [colar general prof.
Viorel Stan, fost elev [i director
la "Roman Vod\", deputatul
Marius Neculai, Sorin Dimitriu,
directorul Camerei de Comer]
Bucure[ti, `mpreun\ cu fratele
s\u, Andrei Dimitriu, directorul
Filarmonicii "George Enescu"
din Bucure[ti, directori ai mai
multor unit\]i [colare din jude],
oameni de cultur\, profesori,
ingineri, precum [i o parte dintre absolven]ii genera]iilor de
aur [i de platin\ care au studiat de-a lungul timpului la
"Roman Vod\"...

i acest an [colar tinerii din institu]iile roma[cane de `nv\]\mnt

care au luat [coala `n serios pot
ob]ine burse prin dou\ programe
de acum bine cunoscute la nivel
de municipiu.
~n primul rnd este vorba
despre Programul "Bursa
Mariko", ajuns de-acum la a V-a
edi]ie, un program sus]inut financiar de c\tre deputatul Marius
Neculai. Cei care au aplicat `n
acest an [i-au depus dosarele pn\ la data
de 10 octombrie, urmnd ca pe 19 octombrie
s\ fie dezv\luit\ lista c[tig\torilor `n cadrul
unei gale televizate. Bursa Mariko se
adreseaz\ elevilor din zona Roman
Metropolitan care pot face dovada unor
rezultate [colare deosebite [i aspira]ii `nalte
`n domeniul educa]iei. Valoarea burselor
acordate p`n\ `n prezent dep\[e[te suma de
100.000. Un alt program care se adreseaz\
tinerilor din [colile roma[cane este Bursa

"Marsat", program sus]inut de c\tre ing.

Vasile Balcan, managerul firmei Marsat.
Acesta [i-a desemnat deja c`[tig\torii - un
num\r de 9 elevi dar [i studen]i care au studiat `n Roman. Bursele "Marsat" s-au acordat `ncep`nd cu luna martie 2012, cuantumul
acestora fiind de 15.000 de lei pentru fiecare
an [colar, [i au ca motiva]ie sloganul "Investim `n performan]\ investim `n viitor".
Chiar dac\ discret, promotorii
acestor programe pentru tinerii
performeri `ntr-ale educa]iei s-au
remarcat [i `n alte contexte ca
sus]in\tori ai unor proiecte de
interes comunitar, sau chiar a unor
tineri afla]i `n situa]ii deosebite.
Astfel, deputatul Marius
Neculai, care recent s-a retras din
politic\, a achizi]ionat din fonduri
personale o serie de obiecte de
mare valoare care au apar]inut
mitropolitului martir Visarion Puiu,

omagiat la Roman `n fiecare an. {i tot el este

cel care a umblat la pu[culi]\ atunci c`nd la bucurat pn\ la lacrimi pe tn\rul Florin
Ghini]\, elev la [coala de Arte "Sergiu Celibidache", unul dintre cei mai buni ]ambali[ti
din zona Moldovei, cump\rndu-i instrumentul mult r`vnit.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Tineri roma[cani `n zodia succesului

hiar dac\ debutul

olimpiadelor [colare
este `nc\ departe,
tinerii roma[cani au
dat lovitura `n alte
genuri de concursuri
`nc\ de la `nceputul
acestui an [colar.
Astfel, nume precum
Diadra Bancu, de la
{coala "Vasile Alecsandri", cel al romanvodi[tilor
Cristian
Pr\jescu, Bianca Ursu [i Amira
Voinovici sau cel al M\d\linei
Luca, fosta elev\ a {colii de Arte
"Sergiu Celibidache", au fost
capetele de afi[ `n concursuri
na]ionale de muzic\ [i de crea]ie
liric\. Dar s-o lu\m `n ordine,
`ncep`nd cu cele dou\ romanvodiste pline de romantism [i pe
m\sur\ de talentate `ntr-ale scrisu-

Pag. 2

lui Elev\ `n clasa a XI-a la

Colegiul Na]ional "Roman Vod\",
Amira Voinovici (Prof. Gabriela
Romano), cu toate c\ studiaz\
`ntr-o clas\ cu profil mate-info, a
primit recent premiul "Tinere condeie", poeziile sale fiind apreciate
de juriul fazei na]ionale a acestui
concurs [i incluse `n Antologia
Cenaclului na]ional al elevilor
"S\get\torul"- o pepinier\ a juniorilor Uniunii Scriitorilor din Romnia. Aceea[i performan]\ a
ob]inut-o [i Bianca Ursu.De altfel
concursul na]ional "Tinere condeie" a adus `ntodeauna succese
romanvodi[tilor, cea care a
deschis u[a Cenaclului "S\get\torul" fiind, `n urm\ cu mul]i ani,
Raluca Nantu, absolvent\ de
"Roman Vod\" care `n prezent are
mai multe volume de poezie
Tot pe t\rm artistic au perfor-

mat [i al]i tineri roma[cani premia]i

la concursuri muzicale na]ionale.
Astfel, dac\ e s\ continu\m cu

romanvodi[tii, ultimul de pe lista

tinerilor roma[cani n\scu]i `n zodia
succesului, este Cristian Pr\jescu,
cel care, `ntr-un interval de nici

dou\ luni, `ncepnd din august, a

ob]inut trei mari premii la tot attea
festivaluri de muzic\ u[oar\, ultimul succes fiind `nregistrat la Buz\u,
la finele lunii septembrie.
"Pentru mine este o mare
bucurie, la care, sincer, nu m\
a[teptam. Niciodat\ nu m\
g`ndesc la trofee c`nd plec la concursuri. {tiu doar c\ trebuie s\ fiu
bine preg\tit, s\ fiu `n form\, s\
dau c`t pot de mult pe scen\, restul
r\mnnd la aprecierea publicului.
Acum, pentru c\ deja numele meu
a ajuns s\ fie cunoscut `n mediul
acesta, toate aceste performan]e
m\ oblig\ [i cred c\ preg\tirea de
la Clubul Lucky Dance, dar [i ceea
ce fac singur m\ vor ajuta s\ repet
astfel de performan]e pentru c\-mi
doresc s\ ajung s\ urc `ntr-o zi pe
scen\ s\ fac s\ se bucure o
mul]ime de oameni", a m\rturisit

APOSTOLUL

Cristi Pr\jescu, t`n\rul talentat [i

[armant c\ruia nu i s-a urcat deloc
succesul la cap, ct despre fumuri
de vedet\, nici g`nd !
~n fine, tot de pe scen\ au
cobor`t `n ropote de aplauze
Diadra Bancu [i M\d\lina Luca,
ultima, student\ `n prezent la
Academia de Muzic\ din
Bucure[ti, cu ocazia particip\rii la
etapa pe zon\ a Festivalului
Na]ional de Folclor "Cntece dintotdeauna", edi]ia a II-a, desf\[urat `n zilele de 9 [i 10
octombrie la Boto[ani. "Ne-am
prezentat cu doi concuren]i la
Boto[ani [i ne-am calificat tot cu
at`]ia pentru faza final\ ce va avea
loc la Zal\u, ceea ce este o performan]\ deosebit\ pe care nici
m\car gazdele nu au ob]inut-o.
Practic, fetele noastre au ridicat
spectatorii `n picioare, at`t cu

ocazia evolu]iei din concurs, c`t [i

la gala laurea]ilor, M\d\lina [i
Diadra fiind adev\rate vedete la
Boto[ani", a m\rturisit Prof. Doru
Alexandru. Apropo de M\d\lina
Luca, aceast\ z`n\ bun\ [i fermec\toare care a reu[it s\
`mbl`nzeasc\ naiul `ntr-o manier\
uluitoare, ea are de-acum o vitrin\
de diplome [i de trofee, primele
succese fiind ob]inute `nc\ de pe
vremea cnd a `nceput studiul
acestui instrument la {coala de
Arte "Sergiu Celibidache". A urmat
apoi alt\ serie `n cei patru ani
petrecu]i la Liceul de Art\ "Victor
Brauner", din Piatra Neam], talentata interpret\ fiind prezent\ `n
2011 [i pe scena concursului
"Romnii au talent", unde a rezistat mai multe etape, `ncntnd
publicul cu presta]ia ei
Pagin\ de A. OPRI{

octombrie 2012

ACTIVITATEA SINDICAL|, LA ZI
Contract de parteneriat
O ini]iativ\ valoroas\ a
Sindicatului ~nv\]\mnt Neam]:
reducerea pre]urilor medicamentelor
pentru membrii sindicatului
ecent , la `nceputul acestei luni,
mai exact pe data de 1 octombrie
2012, conducerea Sindicatului
~nv\]\mnt a semnat un contract
de parteneriat cu farmacia
Ardealul SRL din Piatra Neam]
(str. Titu Maiorescu, nr. 10, bl.
F36, ap. 8). Prin aceast\ ini]iativ\,
membrilor SLLICS Neam] li se
ofer\ facilit\]i importante la
achizi]ia de medicamente.

Cuantumul reducerii este de 8% [i se

acord\ direct pe bonul fiscal `n momentul
cump\r\rii posesorului de card Sindicatul
din ~nv\]\mnt Neam]. Reducerea este valabil\ [i pentru partea de plat\ a re]etelor
compensate.
Nu fac obiectul contractului `n discu]ie
produsele aflate `n promo]ie, pre]uri speciale
reduse, iar reducerea de 8% nu se
cumuleaz\ cu alte reduceri ale farmaciei (ex.
card Lyoness, etc). ~n schimb, SLLICS are
obliga]ia s\ promoveze produsele/serviciile
PARTENERULUI `n rndul membrilor de
sindicat, s\ nu mai `ncheie contracte care au
ca obiect acordarea de reduceri cu alte far-

macii, farmacia ARDEALUL Srl urmnd s\

fie unicul partener al sindicatului din Piatra
Neam].
"Acest contract a fost `ncheiat pe o
perioad\ de un an, ne-a declarat dl. Gabriel
Plosc\, pre[edintele SLLICS Neam]. Este o
ini]iativ\ care,deocamdat\, mul]ume[te
ambele p\r]i. Ea nu este una singular\, ci
face parte dintr-un [ir de proiecte menite s\
ne ajute s\ travers\m mai u[or necazurile
prezentului. N\d\jduim c\ `ntr-un viitor
apropiat o s\ v\ putem oferi [i alte ve[ti
bune. Dar nu trebuie s\ uit\m nici o clip\
cum arat\ societatea `n care tr\im.
(Red.)

Ministerul Educa]iei, Cercet\rii,

Tineretului [i Sportului
Inspectoratul {colar al Jude]ului Neam]

Federa]ia Sindicatelor Libere din ~nv\]\mnt

Sindicatul Liber al Lucr\torilor din ~nv\]\mnt [i
Cercetare {tiin]ific\ Neam]

Nr. Nr. 10445/27. 09. 2012

Nr. 358/27. 09. 2012

HOT|RREA COMISIEI PARITARE

I.S.J. NEAM} - S.L.L.I.C.S. NEAM} din 24 septembrie 2012
Comisia paritar\ de la nivelul Inspectoratului {colar al Jude]ului
Neam], `ntrunit\ `n [edin]\ luni, 24. Sept. 2012
HOT|R|{TE:
ART. 1 Avnd `n vedere OMECT nr. 3753/09. 02. 2011 privind
aprobarea unor m\suri tranzitorii `n sistemul na]ional de
`nv\]\mnt, pn\ la elaborarea [i intrarea `n vigoare a
metodologiilor pentru aplicarea Legii Educa]iei Na]ionale nr. 1/
2011, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare, procedura de constituire, structura [i atribu]iile Consiliilor de Administra]ie ale
unit\]ilor de `nv\]\mnt preuniversitar sunt cele specificate de
ROFUIP aprobat prin OMEdC nr. 4925/2005 modificat prin
Ordinul nr. 5619/2010.
Potrivit acestor prevederi legale la [edin]ele Consiliului de
Administra]ie particip\ f\r\ drept de vot, cu statut de observator,
liderul de sindicat din unitatea de `nv\]\mnt. Punctul de vedere
al liderului de sindicat se men]ioneaz\ `n procesul -verbal al
[edin]ei (art. 33, alin. 4).
ART. 2 Unit\]ile de `nv\]\mnt din jude]ul Neam] au obliga]ia
ca pn\ la 10. oct. 2012 s\ organizeze [i s\ asigure func]ionarea
Comisiei paritare de la nivelul unit\]ii [colare.
ART. 3 ~n conformitate cu prevederile Instruc]iunii MECTS nr.
2/2011 privind decontarea navetei cadrelor didactice, publicat\ `n
M.Of. nr. 123/17. 02. 2011 [i ale art. 105 din Legea nr. 1/ 2011,
conducerile unit\]ilor [colare au obliga]ia de a `ndeplini procedura complet\ [i corect\, privind solicitarea [i alocarea lunar\ a fondurilor necesare decont\rii cheltuielilor cu naveta cadrelor didactice.

ielilor pentru examinarea medical\ obligatorie periodic\ a

salaria]ilor din `nv\]\mntul preuniversitar de stat [i a H.G.
355/2007 reactualizat\, privind supravegherea s\n\t\]ii
lucr\torilor.
Conducerile [colilor nu vor impune salaria]ilor s\ suporte
cheltuielile pentru efectuarea examenelor medicale mai sus
men]ionate.
ART. 5 Potrivit Legii nr. 230/2011, Ordonan]ei de Guvern nr.
17/2012 [i Legii Bugetului de Stat pe 2012, nr.293/2011 cu modific\rile [i complet\rile ulterioare [i prin rectificarea bugetar\
prev\zut\ de Ordonan]a de Guvern nr. 13/2012 conducerile
unit\]ilor [colare vor asigura plata a 5% din valoarea titlurilor
executorii prev\zute prin hot\rri judec\tore[ti , avnd ca obiect
acordarea unor drepturi de natur\ salarial\, pn\ la sfr[itul anului 2012. ~n caz contrar, sumele alocate pentru anul bugetar 2012
r\mase necheltuite devin venit la bugetul de stat, pierzndu-[i
destina]ia avut\.
~n bugetul de venituri [i cheltuieli pentru anul 2013, directorii
au obliga]ia s\ includ\ un procent de 10% din totalul drepturilor
b\ne[ti ob]inute prin hot\rri judec\tore[ti executorii precum [i
sumele necesare pentru asigurarea tuturor drepturilor legale ale
personalului didactic, didactic auxiliar [i nedidactic.
ART. 6 Prezenta hot\rre se va comunica unit\]ilor de
`nv\]\mnt din jude]ul Neam] iar prevederile ei sunt obligatorii
pentru p\r]i. Directorii unit\]ilor de `nv\]\mnt [i liderii de sindicat
r\spund de aplicarea [i respectarea prezentei hot\rri.

ART. 4 Contravaloarea examin\rilor medicale ce se cer efectuate de salaria]ii din unit\]ile de `nv\]\mnt la `nceputul fiec\rui
an [colar vor fi suportate de c\tre angajator `n baza prevederilor
Instruc]iunii MECTS nr. 4/22.03.2011 privind finan]area cheltu-

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE &

Grcina, file de monografie

octombrie 2012. ~n sala Clubului Intelectualilor de la
Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam] a avut loc lansarea c\r]ii
"Grcina - file de monografie" a profesorului
Constantin Baroi. Au fost prezen]i prieteni, mai ales
colegi de genera]ie, dar [i mai tineri iubitori de carte.
Cartea tip\rit\ la editura "Cetatea Doamnei"
(tehnoredactare Andrei {tefan) a ap\rut `n condi]ii
grafice excelente, cu grafice, tabele sinoptice, reproduceri [i fotografii care ilustreaz\ elocvent observa]iile
[i comentariile
autorului.
~n cele [apte capitole
repartizate pe mai bine de
350 de pagini autorul intersecteaz\ `n plenul comentariilor cele dou\ planuri de
referin]\: cel istoric [i cel
actual, `ncercnd o deta[are
obiectiv\ fa]\ de dou\ epoci
pe care le-a tr\it, zi de zi,
integrat `n comunitatea pe

12

octombrie 2012

care o respect\ [i de care se simte mndru.

A[a cum observau [i doi dintre colegii de specialitate ai
autorului - profesorii Tatiana Antonovici [i Dorel Manca[ - autorul
nu-[i dezv\luie profesia [i specialitatea acordnd o aten]ie
deosebit\ primelor trei capitole, organizate [i prezentate dup\ criterii riguros [tiin]ifice.
Partea a doua a c\r]ii dedicat\ Grcinei contemporane este
u[or marcat\ de o und\ de dezam\gire [i de un optimism rezervat asupra perspectivelor deschise de a[a-zisa revolu]ie din
Decembrie 1989.
Exprimarea `ngrijit\, sprijinit\ pe o
minu]ioas\ documentare [i un limbaj de specialitate ofer\ cititorilor, dar [i colegilor de specialitate, o lectur\ interesant\ sub aspect documentar-istoric [i informativ.
Autorul merit\ toate laudele , mai ales c\
apari]ia monografiei s-a produs `n acela[i
moment cu `mplinirea unei vrste frumoase de
[apte decenii pentru autor.
{tefan CORNEANU

APOSTOLUL

Salarizarea
personalului didactic,
didactic auxiliar [i
nedidactic `n anul
[colar 2012/2013
(urmaare din pag. 1)
indemniza]ia pentru personalul didactic care
`ndepline[te activitatea de diriginte, pentru educatori, educatoare, institutori [i profesor pentru
`nv\]\mntul pre[colar [i [colar (10% aplicat\
salariului de baz\, calculat ca sum\ `ntre literele
a,b,c,d, care devine baz\ de calcul pentru celelalte sporuri [i drepturi salariale). Pe lng\ salariul de baz\ se acord\, dup\ caz, `ndemniza]ia de
zone izolate, spor de practic\ pedagogic\, spor
de predare simultan\, compensa]ii tranzitorii, spor
pentru condi]ii periculoase [i v\t\m\toare, spor
de vechime `n munc\. Perioadele `n care personalul didactic
s-a aflat `n concediu f\r\ plat\, sau `n concediu pentru
cre[terea copilului `n vrst\ de pn\ la 2 ani respectiv 3 ani,
precum [i perioada `n care personalul didactic a efectuat stagiul militar, dup\ care s-a `ntors la catedr\, respectiv perioadele `n care personalul didactic a avut catedr\ rezervat\ `n
`nv\]\mnt, nu `ntrerup vechimea `n `nv\]\mnt, dar nu constituie vechime efectiv\ `n `nv\]\mnt pentru acordarea
sporului de stabilitate.
Pentru personalul didactic auxiliar salariul de baz\ este
format din:
a) salariul de `ncadrare al func]iei didactice auxiliare, care
cuprinde sporul de suprasolicitare neuropsihic\ existent la
toate gradele [i treptele profesionale;
b) indemniza]ia de conducere care se calculeaz\ ca procent (`ntre 20% [i 40%) din salariul de `ncadrare al func]iei
didactice auxiliare;
c) indemniza]ia pentru `nv\]\mntul special (15% la
salariul de `ncadrare [i devine baz\ de calcul pentru celelalte
sporuri [i drepturi salariale);
d) grada]ia de merit (25% din salariul de `ncadrare, care
devine baz\ de calcul pentru celelalte sporuri [i drepturi salariale);
e) sporul de
stabilitate (15%
la salariul de
baz\ calculat
ca sum\ `ntre
literele a,b,c [i
d se acord\
pentru o vechime
efectiv\
ne`ntrerupt\ `n
`nv\]\mnt de
peste 10 ani
personalului
didactic auxiliar
care `[i desf\[oar\ activitatea `n `nv\]\mnt indiferent de perioada cnd a fost cumulat\ vechimea efectiv\ realizat\ `n mod
ne`ntrerupt a celor 10 ani `n `nv\]\mnt. Pe lng\ salariul de
baz\ se acord\, dup\ caz, spor pentru condi]ii de munc\, spor
pentru vechime `n munc\, precum [i compensa]ii tranzitorii.
Att pentru personalul didactic, ct [i pentru personalul
didactic auxiliar perioadele `n care s-au aflat `n concediu f\r\
plat\, sau `n concediu pentru cre[terea copilului `n vrst\ de
pn\ la 2 ani, respectiv 3 ani, precum [i perioada stagiului militar, dup\ care s-au re`ntors la post nu `ntrerup vechimea `n
`nv\]\mnt, `ns\ nu constituie vechime efectiv\ pentru acordarea sporului de stabilitate.
Salariul personalul nedidactic este prev\zut de Codului
Muncii [i este compus din salariul de baza, `ndemniza]iile,
sporurile, precum [i alte adaosuri [i se stabile[te prin
negocieri individuale `ntre angajator [i angajat. Angajatorul nu
poate negocia [i stabili salarii de baz\ prin contractul individual de munc\ sub salariul de baz\ minim brut orar pe ]ar\,
care se stabile[te prin hot\rre de Guvern, dup\ consultarea
sindicatelor [i patronatelor.
Dreptul la ac]iune cu privire la drepturile salariale, precum
[i cu privire la daunele rezultate din neexecutarea `n totalitate
sau `n parte a obliga]iilor privind plata salariilor se prescrie `n
termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau
datorate.

e)

Pag. 3

DUBITO, ERGO COGITO

Metode alternative
de evaluare la Religie
utiliznd TIC

etodele alternative
de evaluare reprezint\ instrumente
nestandardizate ce
dispun de forme
specifice, cum ar fi:
investiga]ia, referatul, portofoliul, proiectul, observarea
sistematic\ a activit\]ii elevului [i autoevaluarea. Aceste
metode realizeaz\
actul evalu\rii `n strns\ leg\tur\ cu procesul educativ, prin
`ntrep\trundere cu etapele acestuia, urm\rind `n special capacit\]ile cognitive superioare, motiva]iile [i atitudinile elevului `n
demersul educa]ional.
Metodele alternative de
evaluare se caracterizeaz\ prin:
capacitatea de a transforma
rela]ia profesor-elev, profesorul
[i elevul devenind colaboratori
`n realizarea evalu\rii; `nlocuirea
atitudinii profesorului de a corecta [i sanc]iona prin solu]ionarea
erorilor semnalate; posibilitatea
de a deprinde elevul cu mecanismele de autocorectare [i
autoeducare; caracterul sumativ,
realizat prin evaluarea cuno[tin]elor, capacit\]ilor [i atitudinilor
pe o perioad\ mai lung\ de timp;
capacitatea de a educa spiritul
de echip\ prin activit\]i de grup
(investiga]ii, proiecte etc.).
~n cele ce urmeaz\ voi
prezenta dou\ dintre aceste
metode: investiga]ia [i referatul.
Investiga]ia. Organizarea
unei activit\]i de evaluare [i
`nv\]are prin aceast\ metod\
presupune: valorificarea metodei de `nv\]are prin descoperire,
studiul unor documenta]ii complementare, cercetarea altor
izvoare, solicitarea unor cuno[tin]e sau deprinderi dobndite la
alte discipline prin adaptarea
acestora la cerin]ele temei de
investiga]ie.
Pentru organizarea activit\]ilor de investiga]ie profesorul
va urm\ri: formularea general\ a
temei, asigurarea surselor bibliografice sau tehnice necesare,
formularea unor indica]ii care s\
direc]ioneze activitatea elevilor,
urm\rirea activit\]ii elevilor, sprijinirea elevilor sau grupurilor de
elevi care `ntmpin\ dificult\]i `n
`n]elegerea temei sau a metodelor specifice de lucru.
Exemple de activit\]i de
investigare:

1. Profesorul va distribui
elevilor numele unei personalit\]i din Istoria religiilor. Elevii
vor trebui s\ caute, pe internet,
informa]ii istorice despre personalitatea dat\.
2. Profesorul va crea chestionare pe anumite teme [i le va
publica pe o platform\ eLearning. Fiecare elev va trebui
s\ r\spund\ la chestionar, iar
interpretarea profesorului legat\
de aceast\ evaluare va fi publicat\ pe platform\.
3. Profesorul creeaz\ un
chestionar pe platforma AEL [i `l
administreaz\ la clasele la care
pred\.
Referatul reprezint\ o form\
de `mbinare a studiului individual
cu activitatea de prezentare [i
argumentare. Tema referatului,
`nso]it\ de bibliografie [i alte
surse de documentare (re]eaua
Internet) este tratat\ independent de c\tre elev [i apoi
sus]inut\ `n fa]a colegilor sau a
altui auditoriu mai larg. Referatul
este de regul\ o lucrare de mic\
amploare, dar mai structurat\ [i
mai bogat\ `n informa]ii dect o
tem\ de munc\ independent\
aferent\ lec]iei.
Organizarea unei activit\]i
de evaluare [i `nv\]are prin
intermediul referatului presupune: valorificarea metodei de
`nv\]are prin descoperire, studiul unor materiale suplimentare
[i izvoare de informare diverse,
structurarea informa]iei corespunz\toare unui referat `ntr-un
material ce poate fi redactat,
ilustrat sau prezentat pe calculator, prezentarea referatului de
c\tre elevul sau grupul de elevi
care l-au elaborat, ace[tia trebuind s\-l sus]in\, s\ poat\ oferi
explica]ii suplimentare, s\
r\spund\ la `ntreb\ri.
Pentru a realiza o evaluare
pe baz\ de referate, profesorul
va formula teme clare, de complexitate medie, preciznd pe
ct posibil amploarea lucr\rii
(num\rul de pagini, durata
maxim\ necesar\ prezent\rii
etc.), va recomanda sau asigura
surse bibliografice [i de informare necesare, `[i va rezerva
timp pentru ca elevii desemna]i
cu elaborarea referatelor s\ le
poat\ prezenta.

Prof. dr. Mihai

FLOROAIA

Identitate etnic\ [i confesional\

`n Transilvania Habsburgic\
tudierea identit\]ii
etnice [i confesionale
din
Transilvania
perioadei habsburgice va duce la explicarea consecin]elor
transform\rilor sociodemografice [i spirituale survenite pe
cuprinsul acestui teritoriu. ~n acela[i timp,
identificarea metamorfozelor spa]iului
multietnic [i pluriconfesional din
Transilvania va oferi o nou\ abordare a acestor probleme `n actualul context european. Cu aceste
gnduri am `nceput cercetarea
postdoctoral\
`n
cadrul
Universit\]ii "Babe[-Bolyai" din
Cluj-Napoca, sub `ndrumarea distinsului prof. univ. dr. Ioan
Bolovan, actualmente prorector al
acestei universit\]i.
Studiul `[i propune abordarea
unor aspecte pu]in controversate
din punct de vedere istoric, precum: Etnie [i identitate na]ional\
`n Transilvania secolelor XIX - XX
(Identitate etnic\ `n Transilvania
`n preajma revolu]iei de la 1848,
Statutul na]ional al minorit\]ilor `n
societatea transilvan\ din perioada habsburgic\), Identitate [i pluralism confesional (Identitate confesional\ `n Transilvania perioadei 1848 - 1867, Pluralismul confesional [i discursul identitar,
Personalit\]i de seam\ ale princi-

palelor confesiuni religioase transilvane), Metamorfoze etnice [i

confesionale (Dezvoltarea `nv\]\mntului confesional, Colaborarea
interconfesional\ a elitei intelectuale, Marile colec]ii [i biblioteci
din Transilvania habsburgic\ etc.).
Elucidarea acestor subiecte
`n contextul epocii este relevant\

din Louvain-la-Neuve (Belgia).

Coordonat de c\tre prof. univ. dr.
pr. Jean-Pierre Delville, pre[edintele Institutului de Cercetare a
Religiilor, Spiritualit\]ii, Culturii [i
Societ\]ii, stagiul `[i propune
drept obiectiv principal studierea
rela]iilor etnice, confesionale [i
interreligioase
din
cadrul

[i de maxim\ actualitate `n vederea realiz\rii unei analize obiective a fenomenelor provocate de

evolu]ia [i transform\rile socioeconomice, culturale, spirituale,
juridice [i demografice ale vremii.
~n vederea definitiv\rii acestei
cercet\ri, dup\ consultarea
surselor [i documentelor existente la noi `n ]ar\ (Bibliotecile
universitare din Cluj-Napoca,
Sibiu, Trgu Mure[, Alba-Iulia [i
Direc]iile Jude]ene ale Arhivelor
Na]ionale Cluj, Alba, Mure[,
Sibiu, Bra[ov etc.), momentan
beneficiez de un stagiu de cercetare `n cadrul Universit\]ii Catolice

Imperiului Habsburgic.
Cea mai veche [i prestigioas\ universitate de limb\
francez\ din Regatul Belgiei,
Universit Catholique de Louvainla-Neuve, a fost `ntemeiat\ `n
anul 1425, fiind una dintre primele
universit\]i din Sfntul Imperiu
Roman de na]iune german\.
Pn\ `n anul 1825, limba de
instruire a fost latina. Actualmente, campusul universitar se
afl\ `n or\[elul universitar
Louvain-la-Neuve (situat la aproximativ 32 de km sud de
Bruxelles), fondat `n anul 1968,
dup\ separarea sec]iilor de limb\

francez\ [i neerlandez\ a
Universit\]ii Catolice din Louvain
(vechiul campus, amplasat `n
ora[ul flamand Leuven). ~n
momentul de fa]\ sunt circa 23 mii
de studen]i, masteranzi [i doctoranzi din Belgia [i din `ntreaga
lume, fiind `nscri[i la cele [apte
facult\]i (teologie, filosofie, drept,
[tiin]e economice, sociale [i
politice, management, litere [i
filosofie, psihologie [i [tiin]ele
educa]iei) care func]ioneaz\ `n
cadrul universit\]ii.
Cele nou\ biblioteci principale: drept, arte [i litere, teologie,
filosofie, psihologie [i [tiin]e ale
educa]iei, [tiin]e sociale, economice, politice [i comunicare,
[tiin]e tehnologice, medicin\, la
care se adaug\ centrul de informare [i documentare, sec]ia de
carte rar\, manuscrise, multimedia, bazele de date electronice
(manuscrise, c\r]i, enciclopedii,
periodice etc.) ofer\ persoanelor
interesate o plaj\ diversificat\
pentru studiu [i cercetare.
Avnd `n vedere spa]iul
socio-temporal, geografic, cultural
[i religios analizat `n cercetarea
de fa]\, precum [i complexitatea
subiectelor abordate, consider c\
un astfel de studiu va oferi unele
r\spunsuri la noile `ntreb\ri [i
problematici ale actualului context
european.
Prof. dr. Mihai
FLOROAIA

Elevi nem]eni premian]i la Autori-Copiii

{coala cenaclului "Eurocultin" rode[te;

felicit\ri prof. Monica Cristea!

puma premiilor Concursului "Autori-Copiii", desf\[urat la

Ia[i, care `n edi]ia 2012 a avut tema "Lumea ca metafor\
[i culoare" a revenit elevilor nem]eni. La sec]iunea poezie
- gimnaziu - premiul I a fost atribuit lui Nohai Claudiu,
acum elev `n clasa a IX-a la Colegiul Na]ional de
Informatic\ din Piatra-Neam], iar premiul I la proz\ a fost
ob]inut de colega lui de clas\, eleva Ilinca Theodora
Ionescu. Ambii sunt fo[ti elevi ai profesoarei Monica
Cristea, {coala Nr. 2 din Piatra-Neam], [efi de promo]ie
ai acestei institu]ii [colare, deveni]i `ntre timp liceeni. Tot
premiul I, la sec]iunea eseu, a fost primit de Iustina
Chiru]\ elev\ `n clasa a VIII-a la aceea[i [coal\, ea primind [i premiul al II-lea acordat revistei "Genera]ia 9", ca redactor [ef
al acesteia. La sec]iunea liceu, poezie, premiul al II-lea a revenit Irinei
Nu]u, clasa a X-a la Colegiul Na]ional "Calistrat Hoga[", premiul al IIlea fiindu-i atribuit [i lui Ilca Drago[, elev `n clasa a XII-a la Colegiul
Na]ional de Informatic\, `n prezent student `n Olanda.
Andra Rotariu, elev\ `n clasa a X-a la Colegiul Na]ional "Petru

Rare[", a primit premiul al II-lea pentru eseu [i premiul al III-lea pentru proz\.
Diferen]a de clas\ [colar\ decurge din faptul c\ lucr\rile au fost
trimise la concurs la sfr[itul lunii mai dar, `ntre timp, tinerii [i-au
schimbat statutul, ajungnd de la gimnaziu la liceu, sau trecnd `n
clasa urm\toare.
Dou\ premii deosebite au fost atribuite pentru debut `n volum:
Ruxandra Popu]oaia, elev\ `n clasa a XI-a la Colegiu Na]ional
"Calistrat Hoga[" a primit diplom\ pentru placheta "Drag\ tu", iar
Flavian Ro[u, elev `n clasa a XII-a la Colegiul Na]ional de
Informatic\, a devenit laureat pentru volumul "Bate-]i egoul".
To]i premian]ii au fost, de-a lungul ultimilor anii, membrii ai
Cenaclului "Eurocultin" de la {coala cu clase I-VIII, Nr.2 (prof .
`ndrum\tor Cristea Monica). La ultimele 10 edi]ii ale Concursului
"Autori-Copiii" membrii cenaclului amintit s-au aflat constant printre
laurea]i, de aceea juriul a atribuit premiul I cenaclului nem]ean.
Concursul s-a desf\[urat sub egida Bibliotecii Jude]ene "Gh.
Asachi" din Ia[i, a centrului Palas Mall [i a revistei "Cronica", `n cadrul
"S\rb\torilor Ia[ului 2012". A[adar `n octombrie [i noiembrie vom citi
`n paginile revistei de cultur\ ie[ene poezii, buc\]i de proz\ sau eseu
care au atras aten]ia juriului.
Angela BRUDARU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Rechizite [colare
pentru 300 de elevi s\raci

roiectul ini]iat de Inspectoratul

{colar al Jude]ului (ISJ)
Neam] "Fii voluntar `n prima
zi de [coal\" prin care s-au
c\utat nem]eni care s\ ajute
un copil dintr-o familie s\rac\
cu strictul necesar pentru a
merge la [coal\, s-a bucurat
de succes, atr\gnd persoane nu numai din mediul
[colar, ci [i din rndul bisericii
[i ai administra]iilor publice
locale. De rezultatele acestei
campanii s-au bucurat peste 300 de elevi

Pag. 4

de la diferite unit\]i de `nv\]\mnt din

`ntreg jude]ul, care au primit rechizite
[colare, uniforme, `ntr-un cuvnt, ceea ce
s-ar putea numi "trusoul" [colarului, dar [i
acoperirea anumitor cheltuieli de cazare [i
mas\, `n unele cazuri.
Exemple de oameni cu suflet mare
care s-au implicat ca voluntari `n acest
proiect sunt multe. ~n prima zi de [coal\,
inspectorul [colar general, Viorel Stan a
oferit trusoul [colar unei eleve de clasa I
de la {coala cu clasele I-VIII "Vasile
Alecsandri" Roman. Nu `ntmpl\tor, ci
pentru c\ `n aceast\ [coal\ a debutat ca
profesor. Eleva Ana Teodora C\derea,
de la {coala nr. 3 Piatra Neam], a avut
surpriza s\ primeasc\ un astfel de cadou
de la Dan Constantin, cunoscut om
politic nem]ean. ~n acest caz, Dan
Constantin a dorit s\ mul]umeasc\ [colii
`n care a p\[it pentru prima oar\ ca elev,

acum zeci de ani `n urm\.

"~n toate unit\]ile [colare `n care s-au
implicat voluntarii, bucuria copiilor a fost
mare [i ]inem s\ mul]umim voluntarilor
no[tri care ne-au fost al\turi `n aceast\
campanie: Preasfin]iei Sale, Ioachim
B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, pentru
oferirea de rechizite celor 200 de copii
de la {coala cu clasele I-VIII St\ni]a,
celor 10 elevi de liceu, clasa a IX-a de la
Liceul Teologic "Episcop Melchisedec"
Roman [i sus]inerea tuturor cheltuielilor
de mas\, cazare [i trusou [colar pentru
un elev de clasa a IX-a pentru perioada
anului [colar 2012-2013", a precizat
ini]iatoarea proiectului, inspector [colar
pe Programe Europene, Maria Ghini]\.
~n campanie s-au implicat [i primarii
de Bicaz, ing. Nicolae S\l\gean - care
pe lng\ rechizite va sus]ine toate chel-

tuielile de mas\ [i cazare pentru un elev

de clasa a IX-a `n noul an [colar -, de
Roman, prof. Dan Lauren]iu Leoreanu
care s-a implicat `n sus]inerea pe viitor a
trei elevi de la {coala cu clasele I-VIII "Al.
I. Cuza" cu trusoul de toamna-iarn\ [i

APOSTOLUL

prim\var\-var\. Primarul de Pipirig, ing.

Marcel Prun\ contribuie [i el la [colarizarea a trei elevi de la Liceul Tehnologic
"Ion Creang\" Pipirig `mpreun\ cu voluntarii Maria Ghini]\, inspector [colar [i
Elisabeta Gr\mad\, directorul institu]iei.
Nici primarul de V\leni, Ionel Stoleru, nu
s-a l\sat mai prejos [i va acoperi cheltuielile de [colarizare pentru un elev de la
{coala V\leni. Aurora B\lan Laz\r, inimoasa prim\ri]\ de Grcina, acoper\
toate cheltuielile de [colarizare ale unui
elev de la {coala cu clasele I-VIII
Grcina.
~n campanie s-au mai implicat cadre
didactice [i directori de [coli din Piatra
Neam], Roman, Ruseni, Borle[ti,
Mastac\n, Cr\c\oani-Magazia, B\l]\te[ti, St\ni]a, Dochia, Bicaz, Dumbrava
Ro[ie, Grcina, dar [i oameni de afaceri
nem]eni care au ar\tat `n acest fel c\
educa]ia reprezint\ [i pentru ei o prioritate [i c\ s\r\cia nu trebuie s\ fie o
piedic\ pentru nici un copil care dore[te
s\ mearg\ la [coal\.

Angela BRUDARU

octombrie 2012

{COALA NEM}EAN|, AZI

Proiectul
Vocea noastr\
`n Europa
la Liceul Victor
Brauner
iceul de Art\ "Victor Brauner" din
Piatra Neam] a c[tigat un proiect
multilateral finan]at din fonduri
europene nerambursabile `n valoare de 24.000 de euro, `n cadrul
Programului Lifelong Learning,
Sub-Programul Comenius [i care
va fi implementat `n perioada 20122014.
Titlul proiectului este "Our
Voices across Europe", liceul de
art\ pietrean avnd parteneri [coli
din Italia, Polonia, Grecia,Turcia [i
Ungaria, Spania fiind ]ara coordonatoare.
Obiectivele proiectului sunt `mbun\t\]irea
competen]elor de comunicare, inclusiv `n
limba englez\, prin intermediul muzicii.
Directorul Liceului de Art\ "Victor Brauner",
Lumini]a Moscalu, managerul proiectului precizeaz\ detaliile proiectului: "Perioada de
referin]\ este intervalul 1950-2000, interesul
fiind axat pe muzica tradi]ional\ a fiec\rei ]\ri,
instrumentele muzicale specifice, dansurile,
costumele, chiar [i alimenta]ia pentru c\ toate
`mpreun\ reflect\ mentalitatea unei epoci.
Dezvoltarea competen]elor de utilizare a calculatorului este un alt obiectiv prin intermediul
c\ruia vom crea site-ul [i blog-ul proiectului".
Prin intermediul proiectului, elevii participan]i la mobilit\]i vor avea oportunitatea de a
`nv\]a s\ ia decizii [i s\-[i asume consecin]ele
acestora. Selec]ia grupului ]int\ a avut loc
mar]i, 25 septembrie, pe baza unor criterii
tehnice, precum cuno[tin]e de limba englez\,
abilit\]i muzicale, grafice, dar [i de vrst\, elevii participan]i fiind cuprin[i `ntre 14 [i 17 ani.
Coordonatorii proiectului sunt prof. dr.
Lumini]a Moscalu [i prof. Elena Petri[or.

Basarabeni la
liceele din Neam]
~n noul an [colar 2012-2013, au fost
repartiza]i pentru a `nv\]a `n liceele [i colegiile
nem]ene 13 elevi din Republica Moldova.
Integrarea lor s-a f\cut `n baza mediei de
admitere.
Din cei 13, cei mai mul]i - [apte- vor `nv\]a
la Colegiul Na]ional "Gheorghe Asachi" din
Piatra Neam], trei la specializarea [tiin]e ale
naturii, doi la [tiin]e sociale [i doi la filologie.
Al]i trei basarabeni au fost repartiza]i, pe baza
op]iunilor [i a mediei de admitere, la
Seminarul Teologic Liceal Ortodox "Veniamin
Costache" de la M\n\stirea Neam] - unul dintre ei va studia teologia ortodox\ pentru a
deveni preot, iar ceilal]i doi sunt la spe-

cializarea tehnician `n tehnici artistice.

Doi dintre elevii veni]i de peste Prut vor
`nv\]a la Colegiul Tehnic Danubiana "Roman"
la specializarea turism [i alimenta]ie iar unul
va fi elev la economic la Grupul {colar
Economic Administrativ din Piatra Neam].
~n general, pentru studiul `n jude]ul Neam]
opteaz\ elevii basarabeni care mai au rude
aici sau care `[i doresc s\ urmeze dup\ aceea
o facultate din Romnia. Ei beneficiaz\ de o
burs\ din partea statului romn cu o valoare
ce reprezint\ echivalentul a 65 de euro, lunar.

{colile,
sub lupa poli]iei
~n noul an [colar, unit\]ile de `nv\]\mnt
vor fi intens monitorizate de patrule mixte formate din poli]i[ti, jandarmi [i poli]i[ti locali, dar
[i de patrulele auto ale poli]iei, zona de paz\
[i securitate extinz`ndu-se [i dincolo de cur]ile
[colilor [i pe traseul elevilor c\tre cas\.
Inspectoratul Jude]ean de Poli]ie (IPJ)
Neam] `n parteneriat cu Inspectoratul {colar
Jude]ean (ISJ) Neam], sub coordonarea prefecturii, au realizat Planul de m\suri privind
siguran]a `n [coli, `n ac]iunile comune fiind
coopta]i jandarmii [i poli]i[tii locali `n ideea ca
efectivele care vor asigura ordinea [i lini[tea
`n perimetrul educa]ional s\ fie c`t mai
numeroase.

Stoparea consumului
de etnobotanice [i a violen]ei
Inspectorul [ef al IPJ Neam], Paul Tablan
d\ asigur\ri p\rin]ilor `n acest sens: "Vor fi
patrule `n zona [colilor [i `n afara lor, vor fi
incluse [i pe itinerariile patrulelor auto [i a
celor pedestre. Se va avea `n vedere programul elevilor la cursuri, ie[irea de la [coal\ [i
traseul acestora c\tre cas\. Terenurile de
sport, pe care se practic\ [i `n timpul liber
activit\]i sportive, vor fi [i ele `n aten]ia noastr\. Pe linie economic\ vom verifica
respectarea categoriilor de produse permise
la v`nzare `n apropierea [colilor, potrivit HG
128/1994, unde colabor\m [i cu efectivele de
la crima organizat\ [i sper\m s\ nu mai apar\
`n apropierea [colilor magazine etnobotanice".
Dac\ `n jude]ul Neam] cazurile de tineri
care au consumat etnobotanice [i au ajuns `n
spital `ntr-o stare deplorabil\ au fost destul de
pu]ine, `n alte jude]e situa]ia este mult mai
`ngrijor\toare, iar p\rin]ii sunt dispera]i [i
neputincio[i `n fa]a acestui flagel.

Cre[terea infrac]ionalit\]ii
`n [coli cu peste 33%
Pe parcursul anului [colar 2011-2012
nivelul infrac]ionalit\]ii `n mediul [colar a crescut cu 33,5%, 36 de infrac]iuni avnd loc `n
mediul rural [i 8 `n mediul urban. Cele mai
multe dintre aceste infrac]iuni - 38 - au avut loc
chiar `n incinta [colii. Num\rul infrac]iunilor de
furt a crescut cu 17,39%, cazurile de

amenin]are au sc\zut de la 4 `n anul [colar

anterior la 2 anul trecut, iar cel al tlh\riilor s-a
men]inut constant, cu dou\ cazuri, unul de
smulgere a gen]ii de pe um\r [i un altul de
sustragere prin for]\ a unui l\n]i[or. Au crescut
[i infrac]iunile de lovire de la 5 la 8, `ns\ acestea nu au fost grave, nici una nefiind soldat\
cu v\t\mare corporal\.
Inspectorul [ef Paul Tablan prive[te `ns\
cu optimism noul an [colar [i cu speran]a c\
nu vor fi `nregistrate niciun fel de evenimente
nepl\cute.
Viorel Stan, inspectorul [colar general, a
pus un accent deosebit pe preven]ie: "Confirm
existen]a unei foarte bune colabor\ri cu IPJ
Neam] pe linia activit\]ilor de prevenire [i
combatere a evenimentelor nepl\cute `n
unit\]ile de `nv\]\mnt, avem o serie `ntreag\
de activit\]i comune. ~n [coli avem [i paz\
asigurat\ de unitatea de `nv\]\mnt, dar `n
unele situa]ii avem [i contracte cu firme private. Vom desf\[ura tot felul de activit\]i de
prevenire [i sunt absolut convins c\ `n anul
[colar care `ncepe nu vom avea nici un fel de
evenimente nepl\cute".
~n municipiul Piatra Neam] s-a discutat
inclusiv problema asigur\rii supravegherii
video a ora[ului de care vor putea beneficia [i
[colile, `ns\ `n acest moment doar `n unele
unit\]i de `nv\]\mnt din ora[e exist\ acest
sistem de supraveghere, destul de costisitor.

Structura anului
[colar 2012 - 2013
Semestrul I
Cursuri: - luni, 17 septembrie 2012 vineri, 21 decembrie 2012.
~n perioada 29 octombrie - 4 noiembrie
2012, clasele din `nv\]\mntul primar [i grupele din `nv\]\mntul pre[colar sunt `n
vacan]\.
Vacan]a de iarn\: - smb\t\, 22 decembrie 2012 - duminic\, 13 ianuarie 2013.
Semestrul al II-llea
Cursuri: - luni, 14 ianuarie 2013 - vineri, 5
aprilie 2013.
Vacan]a de primavar\: - smb\t\, 6
aprilie 2013 - duminic\, 21 aprilie 2013.
Cursuri: - luni, 22 aprilie 2013 - vineri, 21
iunie 2013.
Vacan]a de var\: - smb\t\, 22 iunie 2013
- duminic\, 8 septembrie 2013.
Preciz\ri
Vacan]a de iarn\ va avea trei s\pt\mni,
iar vacan]a de prim\var\ dou\.
~n perioada 29 octombrie - 4 noiembrie va
fi vacan]\ pentru copiii din `nv\]\mntul primar.
S\pt\mna 1 - 5 aprilie 2013 din semestrul al doilea este dedicat\ activit\]ilor
extracurriculare [i extra[colare, `n cadrul programului "S\ [tii mai multe, s\ fii mai
bun!", avnd un orar specific.

Deschiderea
anului universitar
la Piatra Neam]
eschiderea anului universitar nu a fost marcat\
la Piatra Neam] prin festivit\]i deosebite, a[a
cum se `ntmpla `n al]i ani, evenimentul fiind
consemnat doar `n ora[ele de re[edin]\ ale
universit\]ilor: Ia[i, Bucure[ti, Cluj Napoca etc.
~n Piatra Neam] au filiale sau puncte de
lucru Facultatea de Economie [i Administrarea
Afacerilor din cadrul Universit\]ii "Alexandru
Ioan Cuza" Ia[i, Academia de {tiin]e
Economice (ASE) Bucure[ti are un centru ID `n
D\rm\ne[ti , Universitatea "Titu Maiorescu"
Bucure[ti are un centru la Colegiul Na]ional de
Informatic\, dar `[i restrnge activitatea pentru c\ nu mai
au fonduri pentru acreditarea centrului [i a specializ\rilor,
iar aici au r\mas doar studen]ii din anii terminali - anul III
de la informatic\ [i anul IV de la drept. Un centru teritorial
are [i Universitatea "Spiru Haret", ultima g\selni]\ fiind
`nfiin]area de "centre tehnologice e-learning" `n toate acele
localit\]i unde func]ionau centrele teritoriale, un fel de
M\rie cu alt\ p\l\rie. Universitatea "Petre Andrei" din Ia[i
func]ioneaz\ [i ea `n continuare cu o filial\ la Piatra
Neam].
Singura care [i-a invitat studen]ii la o `ntlnire mai
pu]in protocolar\ a fost Facultatea de Muzic\ din cadrul
Academiei "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca. Conf. univ.
dr. Radu O]el [i conf. univ. dr. Kalo Ildiko , membri `n
Consiliul de conducere al Facult\]ii de Muzic\, i-au provocat pe participan]i la o serie de discu]ii libere legate de anul
universitar care tocmai `ncepe. "Ne propunem s\ educ\m
`n mod profesionist absolven]ii de liceu sau chiar cadrele
didactice indiferent de specializarea urmat\ [i s\ realiz\m
astfel un mediu favorabil tradi]iei [i culturii muzicale,
atr\gnd tineri pasiona]i [i talenta]i `n acest domeniu" ne
spune conf. univ. dr. Radu O]el. "Noutatea acestui an universitar apare la calific\rile op]ionale, unde avem deja profesor de muzic\, de instrument, de canto, avem informatic\ muzical\, jazz instrument [i voce, unde apare o nou\
calificare cea de cnt popular. Acest modul de cnt popular are trei segmente: cel de cnt popular ca atare, ansambluri tradi]ionale [i o a treia -notarea [i restaurarea muzicii
vocale tradi]ionale. Toate aceste discipline op]ionale se
adaug\ la specializarea de baz\ a absolven]ilor no[tri [i
constituie atu-uri `n plus `n momentul angaj\rii".
Pentru acest an facultatea de muzic\ are 28 de locuri
bugetate, iar studen]ii beneficiaz\, `n condi]iile legale, de
burse de merit, burse de studiu sau burse de ajutor social.
Stagiunea muzical\ permanent\ a Facult\]ii de Muzic\
Piatra Neam] va `ncepe pe 24 octombrie cu un Recital de
arii [i lieduri, `n interpretarea sopranei Nicoleta Maier,
absolvent\ a facult\]ii pietrene care [i-a continuat studiile
de master `n Grecia, [i baritonul Lucian Pietrean de la
Opera de Stat din Cluj-Napoca, care vor fi acompania]i la
pian de lector univ. Mihaela Spiridon. Acest prim spectacol
al stagiunii va avea loc `n Sala Theodor Macarie a Liceului
de Art\ "Victor Brauner" din Piatra Neam] [i va fi reluat pe
25 octombrie la One[ti, dup\ cum a devenit o
tradi]ie.(A.B.)

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
anualele [colare pentru
clasele a XI-a [i a XII-a au
devenit o raritate, elevii fiind
nevoi]i s\ se descurce
fiecare cum poate, fie s\
copieze manualele pe care
un norocos le prime[te de la
genera]ia anterioar\, fie s\
le cumpere de pe pia]a
liber\, din anun]uri `n pres\
sau de pe internet. ~n acest\
situa]ie se afl\ peste 10.000
de elevi nem]eni care sunt `n clasele a
XI-a [i a XII-a `n licee. {i site-ul de
socializare facebook a devenit locul `n
care se dezvolt\ o burs\ a manulelor
pentru aceste clase.

De 12 ani, pia]a liber\ prosper\

Cum s-a ajuns `n aceast\ situa]ie?
De[i `nv\]\mntul obligatoriu este de
zece clase, [coala nu este obligat\ s\
asigure manuale [colare gratuite dect
celor din clasele I-X.

octombrie 2012

Criza noastr\ cea de toate zilele

Anul acesta situa]ia este cu att
mai grav\, cu ct se schimb\ programa
la majoritatea disciplinelor `ncepnd
din anul [colar 2013-2014 [i atunci editurile nu mai investesc pentru produc]ia
de carte [colar\ care s-ar vinde doar
`ntr-un an. Mai ales, `n situa]ia `n care
criza economic\ a pus lac\t multor
firme de profil.
La depozitul de carte [colar\ al
jude]ului Neam] de la Colegiul Tehnic
Gheorghe Cartianu din Piatra Neam] ,
pentru acest an [colar au fost
achizi]ionate 106.00 manuale, cele mai
multe pentru clasele I, IX-a [i a X-a.
{eful depozitului, Neculai Cire[, cel
care gestioneaz\ depozitul din 1990,
ne explic\ de ce s-a procedat a[a:
"{colile au constatat c\ elevii din clasele mai mici p\streaz\ mai bine manualele dect cei din clasele de liceu,
care sunt predate de la o genera]ie la

alta cu un grad mai mare de uzur\ [i

atunci, anul acesta am cump\rat
51.000 de manuale pentru clasele a IXa [i a X-a. Pentru clasa I, unde se
`ncearc\ asigurarea a ct mai multor
manuale noi, au fost achizi]ionate
15.000 de manuale. ~n fiecare unitate
de `nv\]\mnt exist\ un profesor care
are responsabilitatea de a se ocupa de
colectarea manualelor la sfr[irul
fiec\rui an [colar de la elevi, `ns\ mul]i
dintre ace[tia nu se implic\ pn\ la
cap\t `n aceast\ activitate".
Trg de carte la CNI
Conducerea Colegiului Na]ional de
Informatic\ (CNI) din Piatra Neam] s-a
implicat, la ini]iativa elevilor, `n organizarea unui T`rg de carte [colar\ ce a
avut loc `n sala de sport a liceului. La

trg au participat att actualii elevi din

clasele a XII-a, care [i-au vndut c\r]ile
cump\rate anul trecut, ct [i fo[ti
absolven]i care acum sunt `n primii ani
de studen]ie.
"Mare parte din manuale le lu\m
de la colegii mai mari. Mai exist\
anumi]i profesori care doresc s\ predea dup\ manuale alternative [i atunci ori le xerox\m,
varianta mai ieftin\, ori face
domnul profesor comand\,
sunt mai scumpe, dar e
sigur\ toat\ tranzac]ia. ~n
general un manual cost\ 5
lei, dac\ este mai sub]ire
sau mai uzat, cele mai
multe cost\ 10 lei, dar sunt
[i c\r]i mai groase care
cost\ 15-20 de lei. Pentru
toate manualele pe care leam cump\rat anul acesta,

APOSTOLUL

pe lng\ cele primite de la colegi, am

cheltuit cam 1.000 de lei", ne-au spus
Lorena Strechie [i Ingrid Botescu,
eleve `n clasa a XI-a B la CNI.
Solu]ia ar putea fi preluat\ [i de
alte unit\]i de `nv\]\mnt din jude],
organizarea unui astfel de trg nefiind
costisitoare, `ns\ ar fi de mare ajutor
elevilor din clasele terminale.
Angela BRUDARU

Pag. 5

PA{I SPRE EUROPA

Trei proiecte europene la Colegiul Calistrat Hoga[

Proiect Comenius
multilateral centralizat

Leonardo da Vinci parteneriat de `nv\]are

Europe Defines Diversity And Unity

In Food Culture

LE-MATH =

LearningMathematicsthroughnewc
ommunicationfactors
Parteneri:

CYPRUS MATHEMATICAL SOCIETY, THALES FOUNDATION - CYPRUS, Charles University -Praga, HIGHER SCHOOL
OF INSURANCE AND FINANCE -Bulgaria, Lyckeskolan - Kinna Suedia, Centro de atencin educative LEOLAB -Zaragoza -Spania,
Junior Mathematical Society Miskolc -Ungaria, EUROPEAN
OFFICE CYPRUS, College Saint-Charles -Franta, National
Technical University - Athens.

ul]i elevi sus]in c\ matematica este de multe ori abstract\

[i, prin urmare, mai pu]in abordabil\, astfel `nct aceast\
propunere `ncearc\ s\ dezvolte o metod\ complet diferit\ [i nou\ a `nv\]\rii matematicii prin comunicare.
Scopul acestui proiect este dezvoltarea unei metodologii
`n predare [i `nv\]are a matematicii, prin crearea a dou\
instrumente principale, care pot fi utilizate de c\tre profesori. Metodele vor fi create `n a[a fel, `nct s\ fie utilizate
de c\tre cadrele didactice care predau elevilor de vrst\
cuprins\ `ntre 9 [i 18 ani.

A. MATHeatre: Predarea [i `nv\]area matematicii prin

activit\]i culturale
B. MATH-Factor: Predarea [i `nv\]area matematicii prin intermediul activit\]ilor de comunicare.
Activit\]ile proiectului vor fi la nivelul standardelor Educa]ie [i formare 2020, deoarece se va ]ine cont de stimularea creativit\]ii [i
inov\rii `n rndul tinerilor. Se promoveaz\ cooperarea european\ `n
[coli din zona Europei, urm\rindu-se standardele de performan]\ [i
competen]ele cheie pentru matematic\.
OBIECTIVE:
1. ~ncurajarea utiliz\rii optime a rezultatelor, produselor [i proceselor inovatoare [i a schimbului de bune practici `n domeniile reglementate de programul de `nv\]are continu\, `n vederea `mbun\t\]irii
calit\]ii educa]iei [i form\rii profesionale.
2. Dobndirea de c\tre elevi a unor aptitudini [i competen]e
necesare pentru dezvoltarea lor personal\, pentru activitatea lor profesional\ viitoare [i pentru o cet\]enie european\ activ\.
3. ~mbun\t\]irea calit\]ii `nv\]\rii [i cre[terea parteneriatelor `ntre
[coli din diferite state membre, astfel `nct s\ implice cel pu]in 3 milioane de elevi `n activit\]i educa]ionale comune pe durata proiectului.
Noile metode de comunicare matematic\ [i stimulare pentru participarea la evenimente de tip concurs pentru matematica - Teatru [i
pentru matematica - Factor va oferi un motiv pentru cooperarea `ntre
[coli [i profesori [i va sprijini mobilitatea elevilor la evenimentele
europene `n domeniul matematicii [i comunic\rii.
4. ~mbog\]irea abord\rilor pedagogice [i a managementului
[colar.
Cele mai noi metode vor contribui la consolidarea abord\rilor
pedagogice `n predarea matematicii. Prin cursul de formare oferit pe
platform\, profesorii din `ntreaga Europ\ vor putea s\ aib\ instrumentele necesare [i de formare profesional\, `n scopul de a aplica
metode noi `n clas\ [i `n [colile lor.

Parteneri:
Kayseri Halide Nusret Zorlutuna Kiz Teknikve Meslek Lisesi - Turcia - coordonator
Niyolacateringyemekhizmetleri - Turcia
Zespl Szklim.T.Kosciuszki w Wysokiej - Polonia
Colegiul Economic "Dimitrie Cantemir"- Suceava
copul principal al proiectului
este de a observa diferen]ele
[i bunele practici `n domeniul
serviciilor alimentare `n statele
membre ale UE [i adaptarea
lor `n cadrul institu]iilor si
familiilor din care provin. Alt
obiectiv: compararea culturii,
istoriei si civiliza]iei fiec\rei
]\ri, a deosebirilor [i similarit\]ilor `n cultura culinar\ [i
aducerea acestora sub acela[i acoperi[
european.
~n plus proiectul `[i propune ca studen]ii s\-[i dezvolte con[tiin]a european\, s\ sprijine creativitatea, spiritul
antreprenorial [i al competitivit\]ii, s\

contribuie la `nv\]area limbilor str\ine [i

diversitatea lingvistic\, s\ duc\ la optimizarea procesului instructiv-educativ [i
cre[terea [anselor de angajare a elevilor,
la formarea unei culturi alimentare
bazat\ pe noile provoc\ri mondiale [i s\
stimuleze interac]iunea prin intermediul
utilizarea tehnologiilor informa]ionale.
~n timpul vizitelor la [colile partenere
vor fi vizite la companii [i `ntreprinderi `n
domeniu.
Produse finale: proiectarea site-ul
proiectului, planuri de lec]ie la dirigen]ie
despre noile provoc\ri industrial mondiale, preg\tirea ziarelor virtuale lunare,
realizarea blogului cu re]ete culinare

fotografiate si filmate, seminarii online [i

expozi]ii cu produse alimentare tradi]ionale [i un DVD cu produselor proiectului.
Pentru elevi obiectivele concrete ale
parteneriatului sunt:
cre[terea abilit\]ilor de comunicare `ntr-o limb\ str\in\t\]i a
competen]elor de utilizare avansat\ a calculatorului,
consolidarea con[tiin]ei [i
cet\]eniei europene,
formarea unui portofoliu de
competen]e pe care elevii care vor lucra
`n domeniul serviciilor alimentare ar trebui
s\ le dobndeasc\,
cunoa[terea nevoilor pie]ei
for]ei de munc\ europene,
adaptarea la concuren]a global\ `n viitor pe pia]a muncii,
cre[terea toleran]ei [i respectului fa]\ de alte culturi [i moduri de via]\.

Proiect Comenius bilateral

LET S SHARE LOVE, PEACE AND TOLERANCE

{coal\ partener\:
SeferliIlkgretimOkulu-Hatay - Turcia
og\]ia cultural\
este foarte important\ pentru Uniunea European\ [i
cet\]enii s\i.
Doar
prin
`n]elegerea altor
culturi [i tradi]ii, UE
va
deveni
o
adev\rat\ uniune.
Oamenii
vor
ajunge s\ se
cunoasc\ foarte bine `ntre ei
[i, datorit\ acestui lucru, vor
putea fi mai respectuo[i [i mai
pa[nici . Acest proiect este
unul despre dragoste, pace [i
toleran]\. {tim c\ pn\ acum
lumea a plns [i a suferit mult
din cauza furiei [i r\zboaielor.

De aceea scopul nostru este

s\ pled\m pentru pace,
dragoste [i `n]elegere, `ncercnd s\ ne apropiem de
cet\]enii Europei cu ajutorul
toleran]ei. Cnd elevii no[tri,
dar [i cei din toat\ Europa se
adun\ `n jurul acestor deziderate, ei `[i dezvolt\ abilit\]ile de
empatie, fraternitate, respect
pentru alte culturi, dragostea
pentru semenii lor [i speran]a
`ntr-o lume f\r\ violen]\.
Ambele [coli doresc s\
`nceap\ aceast\ campanie `n
rndul elevilor lor. Cu dorin]a
de a pune aceste idei `n practic\, ambele [coli sunt dispuse
s\ dovedeasc\ deplin\
maleabilitate [i cooperare. {i

atunci acest proiect ar putea fi

extins pe continent [i `n lume.
Obiectivele [i strategia
proiectului:
Problemele pe care
inten]ion\m s\ le abord\m
sunt:
Promovarea echit\]ii, a
coeziunii sociale [i cet\]enia
activ\ european\.
Sporirea creativit\]ii [i a
inova]iei, inclusiv spiritul
antreprenorial, la toate
nivelurile de educa]ie [i formare profesional\.
~mbog\]irea [i cre[terea num\rului de mobilit\]i a
elevilor [i a profesorilor `n
`ntreaga Uniune European\.
Stabilirea unei abord\ri
pozitive a diversit\]ilor culturale `n rndul cadrelor didac-

tice, elevilor [i p\rin]ilor.

Cre[terea gradului de
con[tientizare a identit\]ii studen]ilor `ntr-un context local,
na]ional [i European.
Sus]inerea `nv\]\rii limbilor [i con[tientizarea interculturalit\]ii prin promovarea
obiceiurilor alimentare, zilelor
na]ionale speciale [i a activit\]ilor specifice.
~ncurajarea utiliz\rii
instrumentelor TIC
Dezvoltarea valorilor [i
virtu]ilor morale ale elevilor:
empatia, con[tientizarea fraternit\]ii, iubirea fa]\ de
aproapele nostru [i speran]a
`ntr-o lume a p\cii [i nonviolen]ei.
Coordonator:
prof. Nadia C~RCU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
C u l t i v a re a
l i m b i i ro m n e
(urmaare din num\rul treccut)
debutant, decen]\, defavorizat, definitivat, demers (educativ, instructiv, pedagogic), demitere, demnitate, deprinderi,
descriptori de performan]\, descoperire,
design instruc]ional, deta[are, dezbatere, dezordine, diagnoz\ ([colar\),
didactic\,
dimensiunile
reformei
(ac]ional\, conceptual\, evaluativ\,
financiar\), diriginte, dirigen]ie, diplom\
(de merit, de excelen]\, de participare,
de recuno[tin]\), discurs pedagogic,
director, direc]iune, discotec\, disciplin\
(de `nv\]\mnt, [colar\), distinc]ie, doctor, doctorand, doctorat, dona]ie, drog;
echip\. Educator, educatoare, educatibilitate,
educa]ie (civic\, estetic\, fizic\, formal\, informal\,
integrat\, intelectual\, moral\, multicultural\, fizic\,
patriotic\, tehnologic\), elev, eliminare, e-mail,
empatie, enciclopedie, englez\, e[ec, eseu (structurat, nestructurat), e[ec ([colar), etnobotanice,

Pag. 6

Vocabularul actual al na]iunii (7)

Termeni din cmpul semantic al instruc]iei

[i educa]iei [colare

evaluare (ini]ial\, continu\, final\, na]ional\, sumativ\), examen (scris, oral, teoretic, practic, on-line),
examinare, examinator, experien]\, exerci]iu, excursie, exigen]\, extemporal;
facebouk, familie, fantezie, favorizat, feedback, film (didactic), filozofie, fi[e (de activitate independent\, de evaluare, de lectur\, de lucru, psihopedagogic\), formare, formator, formativ, foaie
matricol\, francez\;
ga[c\, gndire (creativ\, critic\), geografie,
geometrie, german\, golan, gol\nie, gramatic\,
gr\dini]\, greac\, gre[eal\, grosol\nie, grup\, grup
[colar;
ideal, educa]ional, idee, ierbar, ierarhie, ierarhizare, indulgen]\, imagina]ie, insectar, istorie,
instruc]ie, internat, internet, inspector ([colar, general), inspectorat, inspec]ie (curent\, frontal\, `n specialitate, special\, tematic\), institutor, interactiv,
interac]iune, integrare, inovator, inova]ie, inventivitate, intuitiv, intui]ie;
`ndrumar, `ndrumare, `ndrum\tor, `nv\]are
(clasic\, modern\, prin descoperire, programat\),

`nv\]\mnt (pre[colar, primar, gimnazial, liceal, preuniversitar, profesional, de mai[tri, universitar, de

stat, privat, clasic, modern, interactiv, programat,
informativ, formativ);
laborant, laborator, latin\, lectur\ (obligatorie,
facultativ\), lec]ie (demonstrativ\, deschis\), licen]\,
licen]iat, legi (teorii ale `nv\]\rii), limbaj (verbal, nonverbal, paraverbal), licean, liceu (teoretic, tehnologic, de specialitate, voca]ional), literatur\ (romn\,
universal\), logic\, logistic\ didactic\, lucrare (de
control, de laborator, practic\);
maculator, maieutic\, manuale (alternative),
manager [colar, management, maistru-instructor,
matematic\, masterand, masterat, m\iestrie pedagogic\, m\surarea performan]elor [colare, mediocru, meditator, medita]ie, mesaj, merit, metod\,
metodic\, metodist, metodologie, minciun\, model,
modern, modernizare, modernitate, munc\, muzic\;
na]iune, na]ional, na]ionalism, na]ionalitate,
neam, neascultare, nivel de preg\tire, noble]e, not\
(la purtare), noti]e, nesupunere;
obiective opera]ionale, obiecte de
`nv\]\mnt, olimpiad\ [colar\, olimpic, onoare,

APOSTOLUL

op]ionale, orar, or\ [colar\, ordine, orientare [colar\

[i profesional\;
panou, participare, participativ, patrie, patriotism, p\rin]i, pedagog, pedagogie (general\, social\),
perfec]ionare, performan]\ [colar\, personalitate,
plagiat, plan (proiect) de lec]ie, profesor (debutant,
calificat, stagiar, suplinitor, titular), profesoar\,
prelegere, practic\ (pedagogic\, `n produc]ie), problem\, prognoz\ [colar\, planificare calendaristic\,
psiholog, psihologie, portofoliu, proiectare didactic\
(anual\, trimestrial\, semestrial\), promovare, promovat, promovabilitate, program [colar zilnic, programare, programator;
randament [colar, raport de activitate, rvn\,
recenzie, receptivitate, receptor, recompens\,
recrea]ie, reciclare, regulament ([colar, de ordine
interioar\), reflec]ie, referat, religie, reform\, reexaminare, repetent, repeten]ie, rigoare, responsabilitate, rezumat, rutin\;
Prof. Gheorghe }IG|U
(continuaare `n num\rul urm\tor?)

octombrie 2012

COGITO ERGO SUM

Rememor\ri nem]ene
OCTOMBRIE 2012
octombrie 1936, `n Revista
"Preocup\ri didactice" din
Piatra-Neam], a ap\rut articolul
"Idei c\l\uzitoare pentru munca
cultural\ la sate" semnat de
savantul sociolog Dimitrie Gusti.
octombrie 1936, `n
Revista "Apostolul", a fost
prezentat\ elogios Revista
"Calendarul osta[ului" editat\
de Regimentul 15 R\zboieni din
Piatra-Neam].
~ntre 1 octombrie 1881 - 28 februarie 1882, a fost revizor [colar de Neam] I.
L. Caragiale. A locuit la Piatra-Neam].

~ntre 1 octombrie 1896 - 15

octombrie 1899, a ap\rut, la Piatra-Neam],
"Revista Societ\]ii Corpului Didactic din
Jude]ul Neam]".
5 octombrie, Ziua Mondial\ a
Educa]iei.
10/1937 - n. Gheorghe Blaga, la
Ruseni, Neam] (d. 30. 04. 2006). Profesor
de limba francez\ [i inspector [colar. A
condus peste un deceniu Revista "La
Tazl\u", ce a ap\rut `n 40 de numere, `n
satul lui I. I. Mironescu [i, `n jurul c\reia,
inimosul dasc\l a adunat numero[i colaboratori din jude] [i din ]ar\. A publicat `n:
"Ceahl\ul", "Apostolul", "Asachi", "Monitorul de Neam]" "Realitatea") [i alte periodice din ]ar\.
23/1947 - n. Dumitru Bezem, la
Tarc\u, Neam]. Absolvent al Facult\]ii de
Arte Plastice din Ia[i (1972). Membru al U.
A. P.
A participat permanent la expozi]iile
jude]ene [i de grup organizate de Filiala
Neam] a UAP.
A expus la Strasbourg (1992), Martel Ungaria (1996). A participat la expozi]ii din
Japonia, Germania, Italia, SUA, Canada,
Spania [. a. Este recunoscut prin ciclurile:

"Por]i",
"Arlechini", "Schituri",
"Cascade".
~n
1998, particip\ `n
cadrul expozi]iei
"Comori spirituale
din Neam]" (peisaje
m\n\stire[ti), la Epenay Champagne
(Fran]a), unde `i
sunt selectate cteva lucr\ri pentru
Expozi]ia "Focus Europe". La mul]i ani,
maestre!
Oltea Teodoru,
26/1882 - n. Olimpia-O
la Roman (d. martie 1961, M\n\stirea
V\ratic). Facultatea de Litere [i Filozofie,
Bucure[ti. Specializare `n Fran]a. Institutor
(Piatra-Neam]), profesor [i director la
{coala Medie de Gospod\rie, Bicire[ti,
sor\ de caritate (1916-1918, Bucure[ti [i
Roman), profesor [i director la Liceul "Iulia
Hasdeu" [i la {coala Normal\ de Fete
(Lugoj). Apreciere [i prietenie din partea
lui George Co[buc, O. Goga, N. Iorga, Al.
Vlahu]\ [. a. Scrieri: "Tapae. Cmpii b\n\]ene" (poezii), 1922; "Cununa tinere]ii";
"Suprema jertf\", 1938. Colabor\ri la
numeroase ziare [i reviste.
Bro[teni,
28/1872 - n. I. Teodorescu-B
la Cotrga[i, Bro[teni, Jude]ul Neam] (d.
6. 11, 1958, Bucure[ti). {coala Normal\
"Vasile Lupu", Ia[i (1894). ~nv\]\tor la :
Cotrga[i, din 1898, la Bro[teni. Inspector
[colar `n Basarabia (1920-1927), apoi,
pn\ la pensionare (1929), la {coala
Primar\ "Vasile Conta" din Ia[i. A publicat,
`n colaborare. manuale [colare. A elaborat
Statutul Societ\]ii Culturale "Bistri]a" din
Bro[teni. A organizat Banca Popular\. A
colaborat la: "{ez\toarea", "Gazeta
s\teanului", "F\t-Frumos", "~nsemn\ri
ie[ene", "Junimea literar\", "Ion Creang\",
"Tudor Pamfile" [. a. Este autorul volumului "Testamentul c\l\uz\",
Bucure[ti,
"Cartea
Romneasc\!, 1930.
28/1937 - n.
Virgiliu Gh. Brliba,
la Roman. Fiul profesorului Har. Mih\ilescu. Absolvent al
Liceului "Petru Rare[" din PiatraNeam], apoi al Facult\]ii de Istorie a
Universit\]ii Bucure[ti (1961). Profesor
la S\rm\[ag (S\laj),
Borca (Neam]), muzeograf [i director la
Muzeul de Arhe-

Note de lector

ologie din Piatra-Neam] (1964-1974),

cercet\tor [tiin]ific la Institutul de
Arheologie "A. D. Xenopol" din Ia[i (din
1980). Specializat `n arhivistic\, apoi `n
domenii ale arheologiei geto-dacice, a
epocii migra]iei [i a numismaticii antice.
Doctor `n istorie (1975). A condus s\p\turi
arheologice la Btca Doamnei (PiatraNeam]), Calu-Iapa, Trzia, Gura Secului [i
Brani[te, toate `n Neam]. Din 1991, profesor la Facultatea de Istorie de la
Universitatea din Ia[i. ~ntre 1969-1975, a
`nfiin]at [i a condus Revista "Memoria
Antiquitatis".Din 1991, redactor responsabil al Revistei "Arheologia Moldovei".
Lucr\ri: "Tezaurul de la M\gura" (`n
colab.); "La monnaie romaine chez les
Daces Orientaux", 1980; "Dacia r\s\ritean\ `n secolele VI-I `.e.n. Economie [i
moned\", 1990 (Premiul "Vasile Prvan" al
Academiei). A `ngrijit "Istoria romnilor din
Dacia Traian\", de A. D. Xenopol; "Istoria
Romnilor, I-II", de Nicolae Iorga [i
"Sistemul b\nesc al leului", de C.C.
Kiri]escu. La mul]i ani, domnule doctor!
30/1932, a avut loc Festivitatea
Na]ional\, la M\n\stirea Bistri]a, de
s\rb\torire a 500 de ani de la moartea lui
Alexandru cel Bun. Au participat: Regele
Carol al II-lea, membri ai Guvernului
Romniei (primul ministru Iuliu Maniu, ministrul ~nv\]\mntului Dimitrie Gusti),
numero[i oameni de cultur\, `ntre care
Nicolae Iorga, cel care a condus lucr\rile
de deschidere a mormntului marelui
voievod. A impresionat corul elevilor din
Piatra-Neam] condus de muzicologul
George Breazul, rectorul Conservatorului
din Bucure[ti [i Gheorghe Dimitrie, profesor la {coala Normal\ "Gheorghe Asachi"
din Piatra-Neam]. (C.T)

Proz\ [i poezie de
OLGA-ELONORA LOGHIN
up\ dou\ c\r]i consistente, una de versuri
("Abonament la Apocalips\. Femeia, politica [i ilumina]ii. Poeme aspre [i acide") [i alta de proz\
("Testamentul maturit\]ii. Memorii de ieri [i de azi"),
ambele publicate `n 2010, profesoara Olga-Eleonora
Loghin a fost prezent\ la Trgul de Carte "Libris",
Piatra-Neam], edi]ia a II-a, 6-9 septembrie 2012, cu
alte dou\ c\r]i: "~n orizont divin - poeme despre multe
v\zute [i nev\zute" (2011) [i "Portretul" - roman
(2012), ambele, ca [i precedentele, publicate sub
emblema Editurii "Crigarux" din Piatra-Neam].
La fel ca `n c\r]ile din 2010, [i acum, autoarea
aduce `n discu]ie fapte din via]a cotidian\, de ordin
economic, politic [i cultural, insistnd pe unele norme de conduit\
uman\, punndu-[i `n valoare zestrea [i talentul de pedagog experimentat, dar [i bagajul livresc. Nostalgia dup\ locurile natale este
pigmentat\ cu defini]ii ale dragostei [i face din cartea de proz\ un
roman psihologic concentrat (100 de pagini) [i cu momente tonice
`n care `[i `ndeamn\ cititorii: "s\ ne bucur\m indiscutabil de pasiunea noastr\ vijelioas\ [i lucid\ a maturit\]ii"
Sunt, pe alocuri, [i scene melodramatice, cam neverosimile,
dar cartea, `n `ntregul ei, este romanul unei femei de o sensibilitate
excesiv\, c\reia, ajuns\ `n pragul senectu]ii, i se trezesc sentimentele, `n prezen]a unui b\rbat, pictorul C\t\lin, cel care, adus de
fiul ei s\-i fac\ portretul, declan[eaz\ criza acesteia: "sim]urile mele
s-au trezit la via]\ dintr-un somn cam lung [i se revolt\ doresc s\[i tr\iasc\ perioada pierdut\." ~ns\, eroina a descoperit [i terapia
acestei st\ri care a dat n\val\ `n sufletul ei: scrierea tuturor tr\irilor
sale erotice, apreciindu-le `ntr-o analiz\ lucid\, poate prea lucid\,
chiar m\surndu-le `n procente; constatnd la un moment dat:
"deocamdat\, merg spre bine, `n sensul c\ aproximativ treizeci la
sut\ din acest r\zboi, sau h\r]uial\, cum vrei s\-i spui, s-a mai
domolit."
Con[tient\ de importan]a `ntreprinderii, considernd, [i de
aceast\ dat\, "amintirile vie]ii - tezaurul cel mai scump" [i apreciind
valoarea lor documentar\, Olga-Eleonora Loghin, abordnd diverse
modalit\]i de expunere (jurnalul intim, medita]ia, dialogul, confesiunea analitic\, introspec]ia), se dovede[te, `n acela[i timp, o bun\
povestitoare, construind-[i romanul ca pe un cntec de leb\d\:
"am r\mas o fire sentimental\, pasional\, dar [i profund cerebral\; privind din alt unghi, n-am avut sl\biciunea [i curajul s\ m\
d\ruiesc cuiva anume Niciodat\. Am fost permanent complexat\,
refugiat\ `ntr-o inteligen]\ analitic\, care m-a ajutat s\ m\ descop\r
singur\ [i s\ rezist tuturor tenta]iilor. Cu toate acestea, am suferit c\
am fost profund tulburat\ de claustrarea ce mi-am impus-o [i care
m-a dus la durere [i decep]ie."
Citind cartea, am ajuns s\ cred c\ tinerii de ast\zi, care se
s\rut\ `n trans\, `n aglomera]ia str\zii, ori vor rde zgomotos, ori nu
vor duce lectura pn\ la cap\t, considernd textul neverosimil.
Cartea de poezie, este o transpunere `n versuri a acelora[i sentimente [i tr\iri mai mult sau mai pu]in erotice din cartea de proz\.
Acest lucru este vizibil [i numai dac\ citim titlurile. Multe din cele 93
de texte sunt intitulate "Iubirea", "Misterul iubirii", "Puterea iubirii",
"Iubirea noastr\","Dragostea", "Dragostea m\ sufoc\", "Ajut\-m\
cu dragoste" [. a. sau au titluri din care se `n]elege c\ este vorba
despre cel mai profund sentiment uman, IUBIREA.
Ambele c\r]i poart\ girul criticului Cristian Livescu: o postfa]\ la
roman ("Scriitura, prob\ de rezisten]\ la trecerea timpului") [i un
text succint, dar concludent, la cartea de versuri, pe coperta a IV:
"O cartea interesant\, confesiv\, scris\ cu intensitate sufleteasc\,
dintr-o suflare".

Constantin TOM{A

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(urmaare din num\rul treccut)
Printre mijloacele de `nv\]\mnt, ce
cuprind, favorizeaz\ transmiterea sau
evaluarea cuno[tin]elor, computerul [i
auxiliarele sale pot suplini, practic, un
volum mare de alte materiale. El poate
oferi substitute func]ionale [i ac]ionale
(machete, scheme), mijloace simbolico-ra]ionale, suporturi figurative [i
grafice, suport audio-vizual, jocuri
didactice, simulatoare didactice etc.
3. Din punctul de vedere al
metodelor de `nv\]\mnt, pe lng\
func]ia de auxiliar didactic, computerul mai ofer\
posibilitatea
- realiz\rii de programe tip Power-Point care
favorizeaz\ activizarea lec]iei;
- realiz\rii de demonstra]ii figurative [i audiovizuale;
- realiz\rii de exerci]ii (eventual interactive)
care amplific\ feed-back-ul pred\rii;
- prezent\rii de cazuri (de tipul procesului literar) supuse dezbaterii;
- activiz\rii descoperirii [i problematiz\rii
didactice (anticipative [i transductive);

2.

octombrie 2012

- realizarea unei instruiri programate (prin

cuprinderea r\spunsurilor `n programul de predare
asistat\ de calculator).
Avantajele, pe lng\ concrete]ea prezent\rii [i
activarea continu\ a aten]iei elevului, constau [i
`ntr-un feed-back extrem de rapid [i `n posibilitatea
verific\rii rapide a corect\rii erorilor `nsu[ite (feedback II)
B. Evaluarea randamentului [colar poate fi [i

[i de proba practic\, acest tip de evaluare poate

strni interesul elevului);
- verificarea muncii individuale a elevului
(compuneri func]ionale, literare, eseuri, studii de
caz etc.) ar putea [i ar trebui [i ea f\cut\ direct pe
computer, m\car [i pentru faptul c\, pe viitor,
majoritatea comunic\rilor `n scris, oficiale sau nu,
vor fi rezolvate prin intermediul computerului, dac\
nu ar interveni problema fraudei (tentativa de a

ELEVUL PSEUDO-CIBERNETIC
ea simplificat\ [i clarificat\ prin interven]ia ciberneticii. S\ amintim doar:
- multiplicarea subiectelor pentru teste, lucr\ri
semestriale [i examene;
- insisten]a din ultima vreme pe verificarea prin
mijloace computerizate, cu un plus de obiectivitate
[i operativitate (evident, aceasta presupune o anumit\ structurare a itemilor, spre a putea fi exprima]i
`n termenii unor variante tran[ante, mai pu]in
adecvate obiectului Limba [i literatura romn\, dar
unele aspecte ale limbii - corectitudinea unor
cuvinte [i ortograme, probleme lexicale etc. - pot fi
evaluate `n acest mod; fiind mai apropiat de ludic

copia referate gata f\cute) [i cea a ignor\rii unor

componente ale exprim\rii `n scris (ortografia,
folosirea semnelor diacritice, evitarea standardiz\rii exprim\rii).
~ntr-un viitor rapid predictibil, cnd examenele
se vor da on-line, toate acestea vor fi de domeniul
normalit\]ii. Putem doar s\ sper\m c\, pn\ atunci,
farmecul nout\]ii epuizndu-se, elevii vor folosi
mai judicios computerul, `n]elegnd mai ales c\
nici abuzul, nici frauda nu fac dect s\-i invalideze
pentru via]\.
c. Proiectarea activit\]ilor instructiv-educative.
Deocamdat\, la polul profesorului, computerul `[i

APOSTOLUL

dovede[te pe deplin utilitatea. Cu un minim de

abilitate, el poate realiza planific\ri cu mult mai
explicite [i `ntr-un timp cu mult mai scurt dect a
fost silit s\ o fac\ `n secolele trecute. Pe deasupra,
poate consulta `ntr-o secund\ ultimele recomand\ri metodo-logice de pe site-urile inspectoratului [i ministerului de profil, poate c\uta explica]ii sau l\muriri pe portalurile pe care al]i colegi
`[i expun problemele, se poate chiar inspira `ntru
structurarea materiei din alte planific\ri.
Nu `ncape `ndoial\ c\ toate aceste aspecte
pozitive au o contra-fa]\, sunt ceea ce se nume[te
`n popor "cu dus [i `ntors". Standardizarea [i frauda nu sunt printre cele mai pl\cute. Evitarea
apari]iei computero-duliei la elevi este [i ea printre
pericolele majore. Dar, cel mai important factor de
regres este faptul c\ toate aceste [i multe alte
inten]ii extrem de avenite ale profesorilor sunt distruse de prea pu]ina preocupare a elementului
politic, care face ca dotarea fiec\rei clase s\
r\mn\ tot la nivelul secolului al XIX-lea.

(urmare `n num\rul viitor)

Dr. Adriana POPOVICI
Colegiul Tehnic "Gh. Cartianu" Piatra Neam]

Pag. 7

ZIG-ZAG
DE RSU' PLNSU' ... CURCILOR

{COALA CA O PRAD|
m fost anun]a]i azi c\ Ziua Mondial\ a Profesorilor este
mine. I-auzi! Te pomene[ti c\ se las\ cu ceva
[ampanie, focuri de artificii, premii sau m\car ceva
tinichele atrnate de reverele unor vajnici lupt\tori pe
baricadele reformei. A[! }i-ai g\sit! Chestia asta se
s\rb\tore[te prin munc\, nu v-a]i prins? Prin organizare
de activit\]i despre rolul profesorului, despre cum trebuie s\ respecte el cu sfin]enie drepturile beneficiarilor
actului educa]iei, bla-bla-bla, bla-bla-bla... Cine a
hot\rt acest mod genial de a s\rb\tori? {i cine ne-a
spus "La mul]i ani"? Tot B\sescu, cel cu 750 de milioane (nu de euro, ci de "contra")? Cine oare ne mai
respect\ `n lumea asta romneasc\? {i cui `i mai pas\
c\ i-am `nv\]at pe to]i scris-cititul, tabla `nmul]irii,
povestitul, gnditul - principalul motiv pentru care ne "iubesc" cei de
sus - [i multe altele?
S\ ne mndrim dar\ c\ [coala romneasc\ e `n prad\; c\ televiziuni inepte acord\ spa]ii largi doamnelor tufar care nu se spal\ de
16 ani pe din]i (nu c\ s-ar teme de intoxicare cu fluor), crudu]elor
(f\r\ referire strict\ la aspectul fizic) care au sau nu bikini din Hawai,
biancelor subnutrite. Nu-i a[a, domnilor ([i dumneavoastr\ v\
num\ra]i cu onoare printre beneficiari), c\ [coala romneasc\
scoate tmpi]i?
P\rin]ii fac legea, intr\ `n [coli, bat profesorii, bat elevii, c\ci `n
noua lege a educa]iei, ei au toate drepturile, ca [i odraslele lor!
Numai profesorii n-au niciun drept, afar\ de acela de a munci (pe
degeaba) [i de a fi umili]i la tot pasul! Nu-l au nici pe acela de a-[i
pl\ti utilit\]ile din leaf\, c\, deh!, `n Constitu]ia Romniei de 23 de ani
st\ scris c\ "~nv\]\mntul e prioritate na]ional\ [i i se aloc\ 6% din
PIB". Da' m\car s\ nu ni se fi FURAT 25% din pu]inul pe care ni-l
d\deau ceilal]i! C\ ni l-au furat, nu fiindc\ n-aveau de unde da, ci ca
s\ aib\ cu ce s\-[i cumpere unele po[e]ele de jdemii de euro [i
altele s\ fac\ s\li de fitness [i bazine de `not pentru senioarele de la
Pocreaca! Halal!
Va putea pl\ti cineva vreodat\, `n timpul vie]ii noastre, distrugerea sistematic\ a `nv\]\mntului romnesc ([i nu numai a lui) [i
a sufletelor neferici]ilor care [i-au dat via]a pentru [coal\?
Supravie]uitorii acestui genocid [colar se `ntreab\: Noi, "oamenii
de [coal\", mai suntem romni? Mai avem dreptul la via]\? Mai
apuc\m s\ beneficiem de uria[a pensie de 12 milioane de lei vechi,
dup\ 42 de ani de munc\ la catedr\? Pl\tit\ de cine, stima]i guvernan]i?
V\ rog respectuos s\-mi permite]i ca, `n numele Dv., s\ spun
azi, 5.X.2012, "La mul]i ani", dragi colegi! M\car att, c\ [ampanie [i
focuri de artificii (ca [i cum a[ fi c[tigat un nou mandat `ntr-o func]ie
important\) nu-mi permit!
Viespea DIDA

oul an [colar a
`nceput cu echipe
noi `n conducerea a
cel pu]in 35 de
unit\]i de `nv\]\m`nt
nem]ene. Dac\ `n
unele cazuri este
vorba pur [i simplu
despre `ncetarea
contractului fo[tilor
directori, `n altele
chiar colectivul profesoral a cerut
schimbarea din motive de conflicte interne sau poate doar
dintr-un r\zboi al orgoliilor.
Toate schimb\rile de directori s-au f\cut dup\ evaluarea
portofoliilor vechilor echipe de
conducere,
`n
baza
autoevalu\rilor [i `n urma analizei `n Consiliul de Administra]ie
al Inspectoratului {colar al
Jude]ului (ISJ) Neam]. Viorel
Stan, inspectorul general [colar
al jude]ului spune c\ are nevoie
de directori adev\ra]i, de o
echip\ care s\ lucreze `n beneficiul [colii: "Directorul unei
[coli nu este o persoan\ care
vine la birou [i semneaz\ ni[te
h`rtii. Este `n primul r`nd o persoan\ responsabil\ pentru tot
ceea ce se `nt`mpl\ `n unitatea
de `nv\]\m`nt, trebuie s\ aib\

competen]e certe `n planificarea

activit\]ilor, s\ aib\ cuno[tin]e
de management [i s\ [tie s\
lucreze `n echip\".
Rocade [i directori noi
`n Piatra Neam]
~n municipiul Piatra Neam],
la Colegiul Na]ional "Calistrat
Hoga[", fosta directoare Maria
Lupu a fost `nlocuit\ de adjunctul Florin Irimia, care a devenit
astfel director plin, iar postul
secund `i revine profesoarei
Br`ndu[a Andrei. La cel mai
mare colegiu din jude], Colegiul
Tehnic "Gheorghe Cartianu",
Mariana Paleu r\m`ne `n continuare pe func]ia de manager, dar
`i va avea ca adjunc]i pe Emilia
Lupei, cu care a mai f\cut
echip\ acum patru ani, [i pe
Cezarina Moro[anu. La Colegiul
Tehnic (Forestier), Petre Deju
fostul director plin a devenit
adjunctul fostului inspector
[colar pentru `nv\]\m`ntul primar, Mihai Pav\l, iar profesoara
Laura Diana Scumpu a pierdut
func]ia de director adjunct.
Liceul de Art\ "Victor
Brauner" este condus de fostul
director adjunct, Lumini]a
Moscalu secondat\ de Gelu

ZIG-ZAG

ZIG-ZAG

Antologia revistei APOSTOLUL:

Centenar ZAHARIA STANCU

N-am s\ v\ spun
N-am s\ v\ spun pe cine-am iubit, dar
am iubit,
N-am s\ v\ spun pe cine iubesc, dar
iubesc.
Cnd bate vntul peste delt\, trestiile
Lin se leag\n\,
vii se leag\n\,
vii fo[nesc.
N-am s\ v\ spun
pe cine a[tept,
dar a[tept.
Inima n-are
aripi, dar
deseori zboar\.
Toate cntecele
lumii, toate,
s-o [ti]i,
~ncap `ntr-un flaut, `ntr-o vioar\.
Cerul n-are margini, stelele au,
Miez [i margini de foc are [i soarele.
Vntul de sear\ mi-a spus c-o s\ moar\
Dac-o s\-i rupe]i `n drum picioarele.
Ce s\ fac, dudule? ~ncotro s-o apuc?
M\ strig\ din patru p\r]i z\rile.
Mun]ii cu p\duri cu tot mor sufoca]i
[i-n curnd o s\ moar\ sufocate [i
m\rile.
N-am s\ v\ spun pe cine-am iubit,
dar am iubit,
N-am s\ v\ spun pe cine iubesc,
dar iubesc,
Crngurile sunt pline de flori [i de iarb\
[i de arbori pl\pnzi care cresc.

Bojocea. Liceul cu Program

Sportiv are [i el echip\ nou\ [i
nu chiar, aici fiind vorba despre
o rocad\ `n fosta echip\ de conducere: Dan Gavril este acum
director plin, av`ndu-i ca
adjunc]i pe fostul director Vasile
Filimon [i pe Neculai Cojocaru.
Grupul
{colar
"Dimitrie
Leonida" are o conducere nou nou]\ format\ din directorul Ion
Aisc\hioaie [i director adjunct

Unii-mi spun ca e[ti

`nc\ frumoas\
Unii-mi spun c\ e[ti `nc\ frumoas\
Eu nu te mai v\d azi `n nici-un fel
Alt\dat\ vie]uiam `n colib\
{i visam c\ tr\im `n castel.
Po]i s\ m\ duci `ntr-o vale adnc\
{i s\-mi spui c\ m\ por]i pe cmpie
Ori despre-un crng de m\runte vl\stare
S\-mi spui c\-i o b\trn\ vl\sie.
Nu [tiu `n ce parte se afl\ apusul
Nici r\s\ritul `ncotro vine.
Unii-mi spun cu ct e[ti mai orb
Cu-att lumea o vezi mai bine.
Nu-mi mai v\d nici m\car minile
Cnd le duc la gur\ s\ mi le mu[c.
Alt\dat\ ocheam Steaua Polar\
{i tr\geam `n ea s-o `mpu[c.

Nu te-ntrista
Nu te-ntrista c-ai pierdut ce-ai pierdut,
Totul trece ca o
trmba de nori,
Vine vntul
[i o destram\,
Vntul care
scutur\ flori.
Nu te-ntrista c\
nimic nu se-ntoarce,
Rurile curg toate
spre mare.
Orict ai merge
de repede,
Nu po]i s-ajungi pn\ la zare.

revine pe func]ia de director plin

la Grupul {colar "Vasile Sav", `n
timp ce la "Danubiana" `ntreaga
echip\ a fost schimbat\: director plin este Cristina Horga,
avnd colaboratori trei adjunc]i:
profesorii Mihaela Cristina
P\un, Nicu[or Pop [i Daniela
C\praru. Nici "Petru Poni" nu a
sc\pat de t\v\lugul schimb\rii,
Mioara Stoia este noul director
plin, secondat\ de Daniela

DIRECTORIADA

Camelia Gre[anu. La Liceul

Comercial Spiru Haret, directorul Victor Grigorescu are un alt
adjunct `n persoana profesoarei
Niculina Pu[ca[u. {i la {coala
nr. 11 din Piatra Neam] avem
director nou - profesoara
Carmen Asiminei, iar la {coala
"Daniela Cuciuc", directoarea
Niculina Ni]\ va face echip\ cu
o nou\ coleg\, profesoara
Simona Ani]ulesei.
La Roman [i T`rgu Neam],
reveniri, demisii,
conduceri proaspete
Profesorul Dan Zaharia

P\iu[.
O situa]ie mai delicat\ este
`n conducerea Colegiului Tehnic
"Ion Creang\" T`rgu Neam], o
[coal\ mare, cu greutate, unde
abia pus pe func]ia de director,
Gheorghe Apetrei [i-a `naintat
demisia pe 2 septembrie,
motiv`nd c\ nu se poate
`n]elege cu unul dintre adjunc]ii
s\i: Dorina Timi[escu, Adina
Timofte, Cristi Sauciuc.
Tot la T`rgu Neam], juniorul
fostului primar, Dan Decebal
Arn\utu a pierdut [efia Clubului
{colar Sportiv, care i-a revenit
lui Ioan Pavel Lauren]iu. {i
Liceul Economic "Vasile Conta"

Tu nu te-ntrista c-ai pierdut ce-ai

pierdut.
Totul se destram\ ca o trmb\ de nori.
Vine vntul [i usuc\ dealurile
Pe care prim\vara se ivesc flori.

Cntec `n cea]\
Copacii,
prea negri,
ne ies `n drum.
Umbrele lor
cl\tinate
sunt fum.
O spaim\ t\cut\
ne-nv\luie rea.
Poate vntul ne
poart\ prin lume
ori poate o stea.
Ne ]inem
de mini, ne
spunem cuvinte.
Poate noi o min]im, poate dragostea
minte.
Cndva ne-am plimbat prin soarele
dimine]ii,
Acum bjbim prin p\durile ce]ii
Ori poate pe marginea vie]ii

Schimb\ri [i `n conducerea [colilor din rural

Nisipore[ti, Cleopatra Bursuc.

{coala Bozieni este condus\ de
la 1 septembrie de Maria
Murariu, `n timp ce Paul
Hulbece conduce {coala
Cnde[ti. La Pilde[ti, Cordun,
profesoara Despina Pc\ este
noul director, iar la Dulce[ti,
Mihai }urcanu.Profesorul Mihai
Ghidarcea este noul director al
{colii F\urei, `n timp ce la
Grum\ze[ti, pe aceea[i func]ie,
a fost desemnat Vasile Laz\r,
iar la {coala Horia, Liliana
Bulgaru.
To]i noii directori au fost
numi]i cu delega]ie `n interesul
`nv\]\mntului, iar formularea
complet\ este pn\ la organizarea concursului pe func]ie,
`ns\ nu se [tie dac\ `n
urm\toarea perioad\ vor mai fi
organizate concursuri.

Grupul {colar Agricol "Ion

Ionescu" de la Brad, care a
ajuns `n aten]ia mass-mediei
locale prin faptul c\ doi ani la
rnd nici un absolvent nu a luat
examenul de baclaureat, va fi
condus din acest an [colar de
directoarea Daniela Samson,
care sper\ c\ va reu[i s\ aduc\
[coala la un nivel ceva mai bun
dec`t predecesorii s\i.
{coala Agapia are director
Angela BRUDARU
nou `n persoana profesorului Adrian Nichitoaie,
iar la Bode[ti a fost Textele se pot trimite [i pe adresa
revista_apostolul@yahoo.com
numit\ Elena Burdea.
Ionel P\trunjel este noul
director al {colii Borle[ti,
av`ndu-l ca adjunct pe
profesorul Dumitru Filip.
Profesorul
Cristinel
Constantin este directorul
REVIST| EDITAT| DE
{colii Ruseni, iar la

Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r fon
ndator
r
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, Constantin TOM{A, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Dumitri]a VASILCA, Mihai FLOROAIA, A. OPRI{ (apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia Roman, Carmen DASC|LU (secretar),
Dorian
n RAD
DU - tehn
noredactare, foto; Florin
n MOL
LDOVANU - editor onlin
ne.

APOSTOLUL

Las\ steaua s\ cad\ chiar

Dac\ nu e de foc ci de ghea]\.
Poate venim din lumine ori poate
Din cea]\ venim [i mergem `n cea]\.

are director nou de la 1 septembrie, c`nd profesoara Karina

Ingrid Cojocariu a fost numit\
pe func]ie, av`ndu-l ca adjunct
pe Constantin Popa a c\rui
numire s-a f\cut ceva mai
devreme, `n luna mai a acestui
an.

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea

Pag. 8

Unii cini latr\ doar, al]ii mu[c\,

Bivolii sunt negri [i-mpung.
Pe paji[tea tn\r\, iezii
S\-mb\trneasc\ n-ajung.

APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32,
Piatra Neam]

P re ] u l : 1 L E U

octombrie 2012