AUTOPORTET

Noiuni de autocunoatere
Autocunoasterea procesul de explorare si structurare a propriilor abilitati, emotii,
motivaii, atitudini, ni, credinte, mecanisme in urma caruia rezult imaginea de sine.
Autocunoaterea i autoaprecierea corect este una dintre cele mai complexe i
dificile forme ale cunoaterii umane. Aceasta pentru c ea se refer la realitatea
psihic pe care, spre deosebire de realitatea fizic, material, este mai greu s o
percepem, s o analizm, s-i precizm limitele i nuanele.
n al doilea rnd, aa cum o spune i cuvntul, autocunoatere, ea presupune c
obiectul

analizei i aprecierii este nsui subiectul care face acest demers

investigativ. Aadar, n autocunoatere, subiectul i obiectul sunt una i aceeai

persoan.
Un alt motiv care ngreuneaz autocunoatere este acela c nu exist strategii ,
elaborate i standardizate care s asigure precizia autocunoaterii.
Elevii se pot afla, deci, ntr-un mare impas n procesul descoperirii de sine pe care l
pot considera ca pe un demers sisific. De aceea , strategiile prezentate la nceputul
acestui curs, au rolul de a-i ajuta pe tineri s se deschid fa de sine, uznd de
instrumente adecvate.
Evident, ntrebarea fireasc pe care ar trebui s o formuleze elevii, la sfritul
conturrii unei imagini clare i obiective despre ei nii, ar fi : i acum c am
vzut cine suntem cu adevrat, ce e de fcut?
Rspunsul constituie chiar rezultatul parcursului elevilor n programul de
consiliere i orientare profesional i se constituie n planul de carier

personalizat, ca o precizare a necesitii de adaptare a conduitei la scopuri i

interesele formulate de elevi, n condiiile unei cunoateri de sine obiective.

Ca s pornii mecanismul autocunoaterii trebuie s tii c:

Cele cinci dimensiuni sau trsturi care descriu personalitatea individului sunt:

Extraversia: cordialitate, siguranta de sine, activitate, cautarea senzatiilor,

emoii pozitive;

Agreabilitatea (a fi placut): incredere, loialitate, altruism, colaborare,

modestie, atentie fata de ceilalti;

Constiinciozitatea: competenta, ordine, simt al datoriei, dorinta de reusita,

autodisciplina, reflectie;

Instabilitatea emotionala: anxietate, agresivitate, depresie, centrare pe sine,

impulsivitate, vulnerabilitate;

Deschiderea:

imaginatie,

deschidere

catre

domeniile

esteticului,

sentimentelor, actiunii, ideilor, valorilor.

PERSONALITATEA - dimensiunile personalitii;
1. TEMPERAMENT( explorarea lui cu ajutorul chestionarelor)
2. APTITUDINI
3. CARACTER

I. TEMPERAMENTUL este dimensiunea dinamico-energetica a personalitatii care se

exprima cel mai pregnant in conduita.
A. Dup Hypocrate sunt definite patru tipuri de temperament: sangvinic, flegmatic,
melancolic si coleric.

Colericul este energic, nelinistit, impetuos, uneori impulsiv si isi risipeste energia. El
este inegal in manifestari. Starile afective se succed cu rapiditate. Are tendintat de
dominare in grup si se daruieste cu pasiune unei idei sau cauze.
Sangvinicul este vioi, vesel, optimist si se adapteaza cu usurinta la orice situatii. Fire
activa, schimba activitatile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou.
Trairile afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale si instabile. Trece cu
usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si stabileste usor contacte cu alte
persoane.
Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat in ttot ceea ce face, pare a
dispune de o rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita si este foarte
tenace, meticulos in tot ceea ce face. Fire inchisa, putin comunicativa, prefera
activitatile individuale.
Melancolicul este putin rezistent la eforturi indelungate. Putin comunicativ, inchis in
sine, melancolicul are dificultati de adaptare sociala. Debitul verbal este scazut,
gesticulatia redusa.
B. Tipologia Pavlov:
Tipul puternic neechilibrat excitabil (corelat cu temperamentul coleric)
Tipul

puternic echilibrat mobil (corelat cu temperamentul sangvinic)

Tipul

puternic

echilibrat

inert

(corelat

cu

temperamentul

flegmatic)

Tipul slab (corelat cu temperamentul melancolic).

Caracteristicile sistemului nervos central:
Fora sau energia este capacitatea de lucru a sistemului nervos i se exprim prin
rezistena mai mare sau mic la excitani puternici sau la eventualele situaii
conflictuale. Din acest punct de vedere se poate vorbi despre sistem nervos
puternic si sistem nervos slab;
Mobilitatea desemneaz uurina cu care se trece de la excitaie la inhibiie si
invers, in functie de solicitarile externe. Daca trecerea se realizeaza rapid, sistemul
nervos este mobil, iar daca trecerea este greoaie se poate vorbi despre sistem nervos
inert;
Echilibrul sistemului nervos se refera la repartitia fortei celor doua procese

(excitaia si inhibiia). Daca ele au fore aproximaiv egale, se poate vorbi despre
sistem nervos echilibtrat.
Exista si un sistem nervos neechilibrat la care predominanta este excitaia.
C. Tipologia lui Jung si Eysenck
Unii oameni sunt orientati predominant spre lumea extern si intra in categoria
extravertiilor, in timp ce alii sunt orientai predominant spre lumea interioar si aparin
categoriei introvertiilor.
Extravertiii sunt firi deschise, sociabili, comunicativi, optimisti, senini, binevoitori, se
inteleg sau se cearta cu cei din jur, dar raman in relatii cu ei.
Introvertiii sunt firi inchise, greu de patruns, timizi, putini comunicativi, inclinati spre
reverie si greu adaptabili.
Eysenck a reprezentat cele doua dimensiuni pe axe perpendiculare, obinnd tipurile
extravertit stabil, extravertit instabil, introvertit stabil si introvertit instabil, pe care
le-a asociat cu cele patru temperamente clasice.
D. Tipologia scolii franco olandeze G. Heymans si E. D. Wiersma .
Exista opt tipuri de temperament: pasionaii (emotivi, activi, secundari), colericii
(emotivi, activi, primari), sentimentalii (emotivi, non-activi, secundari), nervosii
(emotivi, non-activi, primari), flegmaticii (non-emotivi, activi, secundari), sangvinicii
(non-emotivi, activi, primari), apaticii (non-emotivi, non-activi, secundari), amorfii (nonemotivi, non-activi, primari).
II. APTITUDINILE suma a ceea ce stie si poate sa faca cineva

Ce stiu?
Ce pot face cu usurin ?
Propozitii lacunare:
Eu stiu sa facdar nu stiu.

Pot sa fac.pentru ca.

Cele ma bune rezultate le am

Imi place sa fac..deoarece.

la/in..

III. CARACTERUL modul de raportare la alii (atitudini i trsturi volitive)

Reiese din interioroizarea normelor si valorilor sociale fundamentale:

Adevarul, Binele, Frumosul

Educatia, Credinta, Cultura, Traditiile
Comunicarea, Colaborarea Munca, Intrajutorarea, Competenta, Respectul
Democratia, Pacea, Legea,
IMAGINEA DE SINE este:

modul in care o persoana isi percepe propriile caracteristici fizice, cognitive,

emotionale, sociale si spirituale;

o reprezentare mentala a propriei persoane;

nu reflecta intotdeauna realitatea (subevaluare/supraevaluare);

are mai multe componente:

Eul actual imaginea prezenta

Eul ideal imaginea dorita
Eul viitor - imaginea a ceea ce poate sa devina individul

Dimensiunile Eului:
-

eul fizic ce cred despre corpul meu;

eul cognitiv ce cred despre modul in care gandesc, memorez, ...;

eul emotional ce cred despre emotiile si sentimentele mele;

eul social cum cred ca ma percep ceilalti;

eul spiritual ce cred ca este important si reprezinta o valoare pentru mine.

Imaginea de sine pozitiva favorizeaza cresterea performantelor scolare, relatii
armonioase in cadrul familiei, relatii bune cu prietenii si colegii de aceeasi varsta.
Comportamentele elevului cu imagine de sina negativa:

evitare (retragerea si comportamentele timide);

agresivitate defensiva (ataca sursa frustrarii);

compensarea (afirmarea

propriei personalitati, adesea prin comportamente

indezirabile);
-

motivatie scazuta (refuzul de implicare in sarcina);

rezistena (refuza schimbarile ce li se propun, pentru a evita ulterioare esecuri)

STIMA DE SINE
-Dimensiunea evaluativa a imaginii de sine;
-Se refera la modul in care ne consideram ca persoane in raport cu propriile
asteptari si cu ceilalti;
-Formarea ei este influentata de parerile/evaluarile si reactiile parintilor si
educatorilor;
-Necesitatea unui nivel optim in formularea cerintelor impuse copilului: sa fie
suficient de ridicate ca sa-l motiveze, sa nu fie prea ridicate pentru a nu genera stres
si emotii negative inutile
Diferente intre persoanele cu stima de sine ridicata si cele cu stima de sine
scazuta :
- stare de confort, multumire psihica/ disconfort, nemultumire;
-

interpretarea situatiilor noi: provocatoare/amenintatoare;

asumare/neasumare de responsabilitati;

initiativa/ nonimplicare;

asumare /neasumare a consecintelornpropriilor fapte;

exprimare adecvata/ inadecvata a emotiilor;

toleranta/ intoleranta la frustrare;

rezistenta mare/ scazuta la presiunile grupului

Dezvoltarea stimei de sine este favorizata de :
- mediu stimulativ, crearea de oportunitati pentru afirmare (evitare etichetarii);
- existenta unui suport social;
- dezvoltarea abilitatilor de comunicare si de exprimare emotionala, negociere,
rezolvare de probleme, asertivitate;
- dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate;
- asteptari rezonabile;
- acceptarea neconditionata a propriei persoane si a celorlalti;
Aptitudinile
- Reprezinta potentialul unei persoane de a obtine performanta intr-un anumit
domeniu.

- Tipuri : generale , care permit obtinerea de performante in mai multe domenii;

speciale, care permit obtinerea de performante intr-un numar restrans de
domenii (sociale, artistice, muzicale, fizice);
-

Identificarea aptitudinilor: autoobservarea, opinia celorlalti, testarea;

Sursa de documentare:
-

Autocunotere i dezvoltare personal, Casa Corpului Didactic Bucureti, 2006

Suport de curs Formarea formatorilor naionali pentru predarea ariei curriculare

Consiliere i Orientare, Ministerul Educaiei i Cercetrii, Institutul de tiine ale
Educaiei, 2006