ARHITECTURA ROMEI ANTICE_______________________________________________

1.
Premergatorii; influente
2.
Aparitia civilizatiei romane
3.
Evolutia civilizatiei romane
4.
Procedee si tehnici utilizate in arhitectura
5.
Conceptii spatiale si compozitionale
6.
Urbanism: Orasele
7.
Programele de arhitectura:
TEMPLUL

Civilizatia Etrusca
Pozitionare geografica:
Aparitie: sec. VIII ien.
(Sfarsitul etapei
Homerice). Contacte
comerciale si culturale cu
grecii si fenicienii.
Perioada de maxima
inflorire: sec VII- VI ien.
(Perioada Arhaica in
cazul Greciei Antice)
Inceputul declinului: sec
V ien. (Grecia: perioada
arhaica)
Sec. II ien: etruscii sunt
asimilati de republica
romana.

Roma monarhica
Etruria

Orasul Etrusc

Locuinta: Pompei

Templul etrusc:_________________________________________________________

Templul etrusc:_________________________________________________________

Arhitectura funerara:

Necropolele se afla in afara zidurilor, in

afara incintei sacre. Mormantul etrusc
similar cu cel egiptean = reeditarea
cadrului de viata al defunctului
Din perspectiva complexitatii cultului
funerar, etruscii sunt a doua mare
civilizatie a lumii antice, dupa egipteni.
Arhitectura funerara reproduce
arhitectura locuintelor defunctul
continua sa traiasca in acelasi mod, si
are acelasi stil de viata si dupa
moarte.
Necropolele sunt grupate pe traseul
drumurilor principale, in preajma
portilor orasului.
Morminte de tip tumulus: colina
artificiala de pamant, soclu inelar de
piatra cu mai multe morminte.
Morminte subterane sau rupestre:
reconstituie o arhitectura avand pilastri,
cupole false mormantul din Cerveteri.
Morminte-edicul Cerveteri, Orvieto;
Mormintele construite din piatra;

Arhitectura funerara:__________________________________________________________
CERVETERI

ROMA ANTICA

Perioada monarhica (sec VIII- VI): de la fondarea Romei si pana la

intemeierea republicii: Roma Quadrata. Preluarea elementelor
religioase si de rit de la greci si Etrusci: cultul zeilor casei, cultul
zeitatilor in triade, imaginea antropomorfa a zeitatilor. Perioada
dominata de mostenirea etrusca.

ROMA ANTICA
Perioada republicii
aristocratice: (sec. VI ien
I ien): teritoriul Italiei
centrale; diferentiere
sociala intre patricieni si
plebei; sclavi din
pauperizarea plebei.
Aparat administrativ
paramilitar care mentine
autoritatea romana in
provinciile ocupate.
Geneza culturii originale
romane (sinteza de
elemente acumulate pe
masura expansiunii,
asociate traditiilor locale).

ROMA ANTICA

Perioada Imperiului roman:

Prima perioada imperiala(I ien-I dc): 31 ien Augustus declarat imperator

perpetuus. Proces accelerat de expansiune. Mari diferentieri intre clase sociale,
intre provincii si Roma. Monarhie absoluta prin anularea institutiilor democratice.
Perioada de aur a culturii romane. Vitruviu.
Perioada medie a imperiului (69 dc 235 dc): Imperiul atinge apogeul
expansiunii sale. Atacuri externe. Schimburi culturale intre Roma si provinciile
ocupate.
Perioada tarzie a imperiului (235- 476 dc) Caderea Romei 476 en: accentuarea
contradictiilor sociale si economice, descompunerea societatii sclavagiste.
Patrunderea crestinismului dinspre lumea orientala. Crestinismul raspunde unor
deziderate si necesitati de ordin social. Edictul de la Milan 313 - toleranta
religioasa. Crestinismul instrument de control ideologic al maselor de catre
stat, continutul sau fiind alterat in acest scop. Rascoale si revolte interne,
atacuri ale populatiilor migratoare, nesiguranta interna si externa => regresul
imperiului.

Caracteristici generale:

Civilizatie avand caracter prevalent urban.

Perioada imperiala: comanda sociala; exprimarea fortei si autoritatii imperiului prin arhitectura.
Inclinatie catre ratiune, echilibru, ordine riguroasa, simt practic (in relatie cu un puternic fond latinoetrusc)
Raportarea intregului spatiu construit la cele doua axe majore: cardo si decumanus.
Spatii reprezentative si expresive atat la exterior (ca si in cazul Greciei) cat si la interior:
monumnetalitate, reprezentativitate, forta, stabilitate.
Spatiul construit este o negare a celui natural: for obturat, locuinta introvertita, orientata catre
interior, denivelarile naturale sunt urbanizate prin trepte, gradini amenajate peisagistic.
Forme definibile geometric: ordine si rigoare => volume simple, statice, perceptibile global in
imagini monumentale.
Simetria spatiilor, ordonate si echilibrate.
Principiul frontalitatii aplicat la majoritatea ob. de arhitectura.
Capete de perspectiva marcate de constructiile cele mai importante si reprezentative
Evolutia si compunerea volumelor pe masura trecerii timpului => in etape istorice diferite.
Succesiunea spatiilor de obicei in lungul unui ax major de compozitie.
Constructiile sunt elemente constitutive ale orasului abordare sistemica a orasului. Imaginea
oferita, fatadele principale se afla in dialog cu orasul si sunt construite in raport cu acesta.
Fatade simple fara decrosuri. Volume geometrice simple.

Caracteristici generale:

Tehnica de constructie , gama extinsa de forme si spatii arhitecturale: utilizarea rationala a formelor
curbe: arc, bolta; zidarie opus caementicium (beton roman).
Sisteme de acoperire: sistem trilitic grec; plansee de lemn; boltire de piatra sau caramida. Arce cu
boltari radiali de piatra (etrusci); Bolti cilindrice simple sau inelare, bolti rampante, intersectii de
bolti; cupola. Apar nervurile casetate la cupole de beton (Pantheon); cupole umbrelare, sisteme de
trecere de la planul patrat sau poligonal al incaperilor la cel circular al cupolei.
Curbe si contracurbe apar ca urmare a influentelor civilizatiilor orientale.

Bazilica lui Constantin

Urbanismul roman

Preluarea si dezvoltarea mostenirii etrusce. Roma fondata etrusco-ritu

Castre, colonii, orase; Orase cu o existenta si continuitate neintrerupte.
Stiinta urbanismului: legislatie si normative: Lex de urbe augenda, Lex
Julia Municipalis
Abordare sistemica a urbanismului: caracterul unitar al oraselor si
coerenta dezvoltarii lor. Caracterul unitar al oraselor romane.
Administratie urbana de o amploare si eficienta de neegalat.
Servicii publice complexe: dotari programe publice.
Intensa sistematizare a intreg teritoriului controlat: drumuri care leaga
centrul administrativ de ORICE provincie: Toate drumurile duc la Roma,
castre si colonii pentru asigurarea controlului in teritoriu.
Orientarea sistematizarii orasului dupa doua axe majore ordonatoare:
Cardo si decumanus. Centurizarea orasului (impartirea teritoriului si
distribuirea sa functionala)
Relatia opozanta a teritoriului natural cu cel construit. Pomerium (zona
non-edificandi). Teritoriul asezarii aflat sub protectie zeilor.
Forul sau pretoriul asezat la intersectia cardo-decumanus.
Ocupare intensiva a teritoriului
Prevalenta cladirilor cu functiune administrativa / publica

CIVILIZATIA ROMANA ANTICA

DEZVOLTAREA UNEI CIVILIZARII URBANE

MARZABOTO (ITALIA) SEC. V. I.E.N.

TIMGAD (ALGERIA) 100 E.N.

Urbanismul roman: Forul

Forul ( agora Greaca):

concentrarea vietii publice,
religioase, comerciale.
Manifestarea autoritatii imperiului
in oras => programul majoritar al
arhitecturii romane. Nucleul
orasului.
Program major al arhitecturii
romane.
Functiune predominant publica
de reprezentare - dublata de cea
religioasa: caracterul oficial, dirijat
de stat al religiei romane. Tratarea
decorativa a forului, prezenta
arcelor de triumf, a statuilor sustin
ideea de reprezentativitate.
Forul: piata publica, templul
principal al asezarii Capitoliul - ,
baziliza pentru judecati, adunari,
tranzactii comerciale, curii, alte
temple si sanctuare, spatii
comerciale, biblioteci.

Urbanismul roman: Forul

For inchis, introvertit, centralitate?

AMPLASAREA TEMPLELOR - FORUL ROMAN

FORUL DIN POMPEII

FORUL DIN ROMA

AMPLASAREA TEMPLELOR
SANCTUARUL SI TEMPLUL FORTUNEI PRIMIGENIA
PALESTRINA (SEC. II-I I.E.N.)

Forum Holitorium
Roma (sec. III, .e.n.)

TEMPLUL ROMAN
RELATIA CU CONTEXTUL URBAN
Forum Iulium si Forul lui Augustrus, Roma (sec. I i.e.n.)

Programe de arhitectura / urbanism

Forul
Teatrul roman
Amfiteatrul
Circuri
Hipodromuri
Biblioteci
Constructii religioase: temple, sanctuare, baptisterii, biserici crestine
Locuinta: urbana rurala (villa); palate impariale
Poduri, apeducte si cisterne
Constructii monumentale: arcul de triumf
Bai / Terme / palestre .
Piete comerciale; emporium (pravalii), macella (alimentare)
Horrea - depozite
Bazilica
Atelierul de productie / mestesugaresc.

Templul roman

Element principal in cadrul forului. Templul perceptibil frontal in cadrul forului, de-a lungul traseului marcat
de axul principal de compozitie.
Preluat de la civilizatia etrusca.
Se pastreaza intr-o prima faza templul dedicat unei triade de zei.
Templul = limita sacra, protejata, casa zeului.
Se pastreaza diviziunea templului in pars antica (ritual public) si pars postica (cella ionchisa dedicata
zeilor). Exista exemple de temple romane cu celle trinavate (triada divina).
Ritualul este static
Ax longitudinal de compozitie = ax de simetrie la nivelul fatadei principale. AXIALITATE
Fatade diferentiate, tratate diferentiat.
Templul este incadrat, asimilat tesutului urban (sau forului) in care se integreaza si din care se detasaza.
Templul nu mai este ierarhic dominant, centrul spatiului din jurul sau.
Templul ridicat pe un podium, accesibil printr-o scara monumentala
Caracterul urban al constructiei neaga raportarea la contextul, mediul natural in care este plasat.
Pteroma nu mai este exprimata printr-un peristil, ci printr-o colonada partiala. Deseori coloanele laterale si
cele asociate fatadei dosnice (unde este cazul) sunt angajate zidului cellei. (procedeu specific perioadei
republicane si imperiale timpurii)
PICNOSTYL 1
SISTYL 2
DIASTYL 3
AREOSTYL
EUSTYL 2

ORIGINILE TEMPLULUI ROMAN

TEMPLUL ETRUSC

TEMPLUL TOSCAN (DUPA VITRUVIUS)

TEMPLUL LUI JUPITER CAPITOLINUL
(CCA. 580-509 I.E.N.)

Templul Capitolin din Roma

Perioada monarhica
Dedicat lui Jupiter, Juno, Minerva
Templul dominant al Romei
monarhice.

ORIGINILE TEMPLULUI ROMAN

PERIOADA MONARHICA - Templul lui Jupiter Optimus Maximus (sf. sec. VI i.e.n.)

PERIOADA REPUBLICANA
TEMPLUL LUI HERCULES (CORI) SF. SEC. II - INC. SEC. I, I.E.N.

PERIOADA REPUBLICANA
TEMPLUL FORTUNEI VIRILIS (ROMA) SF. SEC. II, I.E.N.
Primul pseudoperipter ionic complet dezvoltat cunoscut.

Pseudo peripter ionic tetrastyl.

PERIOADA REPUBLICANA TARZIE

FORUM IULIUM, ROMA (54-46, I.E.N.)

PERIOADA REPUBLICANA TARZIE

TEMPLUL CIRCULAR DE TIP THOLOS
Roma republicana
TEMPLUL ZEITEI VESTA (TIVOLI)
TEMPLUL LUI HERCULES DIN FORUM BOARIUM (ROMA)
SEC. I, I.E.N.

peripter corintic circular

TEMPLUL ZEITEI VESTA (TIVOLI) :

Acces: scari monumentale
Acoperis conic: grosimea zidurilor
Capitel particular

PERIOADA IMPERIALA
TEMPLE DEDICATE CULTULUI IMPERIAL

TEMPLUL LUI MARTE ULTOR

FORUL LUI AUGUSTUS ROMA
Imperiul Roman timpuriu

Dimensiuni
Ordin colosal corintic
Model romano-corintic
Materialul folosit: marmura
Picnostyl
Octostyl
Templu dinastic

Templul zeului Mars Ultor

Templul din Nimes Maison Carre

(casa patrata)

Imperiul roman timpuriu

Pseudoperipter hexastyl corintic
Picnostyl
Macheta la scara mare a templului Mars
Ultor
Lipsa de scara
Perfectiune rece, rationala.

PERIOADA IMPERIALA
MAISON CARREE (NIMES) INC. SEC. I, E.N.

Pantheonul

Imperiul roman tarziu.

Templul tuturor zeilor
Principiul rotondei cu o cupola si ochulus, intalnit anterior la terme.
Portic cu 16 coloane corintice. Octostil
Al doilea fronton vizibil pe fatada principala: inaltimea porticului a fost
modificata in timpul executiei.
Lipsa de corespondenta si de armonie intre detalii compensata de
policromia si bogatia materialelor.
Cupola emisferica, cu 5 randuri de casetoane ce descresc odata cu
inaltimea. Inaltimea zidului suport egala cu raza cupolei. Primul sistem
structural nervurat

PERIOADA IMPERIALA TARZIE

PANTHEONUL DIN ROMA (118-128 D. HR.)

PERIOADA IMPERIALA TARZIE

PANTHEONUL DIN ROMA (118-128 D. HR.)

PERIOADA IMPERIALA TARZIE

PANTHEONUL DIN ROMA (118-128 D. HR.)

Ansambluri romane orientale

Palmira -Siria
Bosra - Siria
Baalbak Heliopolis - Liban

Palmira

Palmira: templul lui Bel

Bosra

Ansamblul de la Baalbek- Heliopolis

Imperiul roman de mijloc

Scara monumentala: ordin
colosal
Complexul deserveste mai
multe orase: reprezinta
centrul religios al unei mari
regiuni agricole.
Templul mare al lui Jupiter
(A)
Templul Mic al lui
Bachus(B)
Templul Rotund al lui Venus
Altarul Turn (D)
Curte hexagonala si
propilee (C)
Curbarea antablamentelor
Amplasarea templelor pe
terase
Existenta propileelor

Ansamblul de la Baalbek- Heliopolis

Ansamblul de la Baalbek- Heliopolis

Ansamblul de la Baalbek- Heliopolis

Ansamblul de la Baalbek- Heliopolis

Temple de forme centrale mult mai des
intalnite, derivate din tholosurile grecesti,
definesc in intregime o arie sacra care
adaposteste focul sacru al cetatii (prin grija
vestalelor) sau alte forme de cult.

CONCEPTIA ARHITECTURALA

TEMPLUL GREC

TEMPLUL ROMAN

ORIGINEA SI ORGANIZAREA TEMPLULUI GREC COMPOZITII CU AX LONGITUDINAL

LOCUINTA PRINCIARA DE TIP MEGARON

TEMPLUL GREC

ORIGINEA SI ORGANIZAREA TEMPLULUI ROMAN COMPOZITII CU AX LONGITUDINAL

TEMPLUL ETRUSC
TEMPLUL ROMAN

Materiale si tehnici; Principii de

compozitie__________________________________________________

Ordinul roman

Nu pastreaza ideea de ordin grec. Pastreaza manifestarea plastica si

principiul de compunere a elementelor, nu si rapoartele si proportiile
stabilite in baza moduluilui grec.
Ordinul este mai rigid, mai putin subtil ca forme si proportii, mai
bogat decorat, tratare mai fastuoasa.
Doricul sever si ionicul au fost folosite in perioada republicana,
corinticul si compozitul preferate ca manifestare arhitecturalreprezentativa in perioada imperiala.
Ordinul este folosit in majoritatea programelor de arhitectura si nu se
limiteaza doar la programele religioase; Ordinul pe sistem trilitic
portice in foruri, pteromele templelor, elemente de separatie intre
spatii (navele bazilicilor, exedrele forurilor); Ordinul cu arcade
coloane angajate pilelor de zidarie => ordinul devine element
decorativ si isi pierde rolul structural. Se practica suprapunerea
ordinelor in registre la majoritatea programelor unde aceasta este
posibil.

UTILIZAREA ORDINULUI DE ARHITECTURA

COLOSSEUM, ROMA

PALATL LUI DIOCLETIAN, SPLIT

VILLA LUI HADRIAN, TIVOLI