MINISTERUL AGRICULTURII

PDURILOR I DEZVOLTRII RURALE

PLAN SECTORIAL
4.1.6.
Denumire proiect:

DIRECTOR DE PROIECT
Dr.Ing. RADU RDUCU

Durata proiectului
2006 -2010

CONTRACTOR:
INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE
PENTRU CRETEREA OVINELOR I
CAPRINELOR

PALAS-CONSTANA
PARTENERIAT:
STAIUNEA DE CERCETAREDEZVOLTARE PENTRU
CRETEREA OVINELOR I
CAPRINELOR BACU
STAIUNEA DE CERCETAREDEZVOLTARE PENTRU
CRETEREA OVINELOR I
CAPRINELOR CARANSEBE
STAIUNEA DE CERCETAREDEZVOLTARE PENTRU
CRETEREA OVINELOR I
CAPRINELOR BACU

Scopul

proiectului

const
n
sporirea
cantitativ i mbuntirea calitativ a
produciei de lapte la populaiile de ovine din
Romnia, utiliznd metoda ncrucirilor, a
seleciei i urmrind mbuntirea condiiilor
de furajare, ngrijire i exploatare. Se vor
obine animale hibride bune productoare de
lapte, prin ncruciarea de prim generaia i
noi populaii bune productoare de lapte prin
ncruciri complexe, preconizdu-se s se
produc o sporire cu 30-35% a produciei de
lapte, iar noile populaii vor produce cel puin
100-120 litri lapte marf.

Obiectivul general al proiectului l constituie realizarea de

populaii de ovine cu producii mari de lapte, adaptate la
condiiile de mediu specifice diferitelor zone din Romnia. n
cadrul acestui obiectiv general cercetrile tiinifice vor urmri o
serie de obiective specifice i anume:
testarea capacitii de combinabilitate a ovinelor din rasele
locale cu rase specializate pentru lapte;
stabilirea variantelor optime de ncruciare pentru realizarea
de hibrizi pentru lapte, n diferite zone geografice i
pedoclimatice ale rii;
stabilirea valorii de ameliorare a berbecilor utilizai la
reproducie;
crearea primelor verigi ale unor noi populaii (linii, rase) pentru
lapte prin ncruciarea oilor din rasele autohtone din diferite
zone ale rii cu berbeci din rasele specializate pentru lapte;
aplicarea unor tehnologii de furajare, ntreinere i exploatare
capabile s pun n eviden ntreg potenialul productiv genetic
al noilor populaii.

RASA LACAUNE

Turm de oi din
rasa Lacaune

Caractere morfoproductive
Greutatea corporal: berbeci 80 100 kg; oi 50 60 kg;
Producia total de lapte 350 litri;
Perioada de lactaie 4 - 6 luni;
Producia de lapte marf 150 -180 litri;
Principalii indici de reproducie : fecunditate 92,1% primipare;96,7% multipare;
prolificitate132,6% primipare i 96,7%multipare.

Caractere morfoproductive
Greutatea corporal: berbeci 95100
kg; oi 60 70 kg;
Producia total de lapte 380 litri;
Perioada de lactaie 220 240 zile;
Coninutul mediu de grsime din lapte
6,58 %;
Coninutul mediu de protein din lapte
4,92%;
Principalii indici de reproducie :
fecunditate 89,9%; prolificitate
100-101% .

Caractere morfoproductive
Greutatea corporal: berbeci 105 120 kg; oi 45 60 kg;
Producia total de lapte 250-400 litri cu pusvariante de peste 1000 litri;
Perioada de lactaie 200 245 zile;
Producia de lapte marf 210 - 260 litri;
Coninutul mediu de grsime din lapte 6,5 - 7,8%;
Coninutul mediu de protein din lapte 5,9 - 6,5%;
Principalii indici de reproducie : fecunditate - 95 - 100%; prolificitate
238-249% la multipare si 179 -187% la primipare .

Caractere morfoproductive
Greutatea corporal: berbeci 90 - 100 kg; oi 52 -54 kg;
Producia total de lapte 100 - 115 litri;
Producia de ln fin de 10 12 kg la berbeci i 5 7 kg la oi;
Principalii indici de reproducie : fecunditate 92 - 93%; prolificitate
115 - 125%
Tineretul are o bun precocitate realizeaz la vrsta de 100 zile 32-35 kg

Caractere morfoproductive
Greutatea corporal: berbeci 43 68 kg; oi
32- 53 kg;
Producia total de lapte 130-145 litri;
Perioada de lactaie 180 zile;
Principalii indici de reproducie : fecunditate 95 - 98%; prolificitate 102 - 110%;
Producia de ln groas - la berbeci 3,5
4,5kg; la oi 1,5 3,0 kg

Caractere morfoproductive
Greutatea corporal: berbeci
70 - 75 kg; oi 40-42 kg;
Producia total de lapte
110 -125 litri;
Perioada de lactaie 180
zile;
Principalii indici de
reproducie : fecunditate - 95 98%; prolificitate 106 - 110%;
Producia de ln semifin la berbeci 3,5 kg; la oi 2,5
3,5 kg

Linia s-a format prin ncruciarea

raselor Friz (originar din Germania),
Awassi (originar din Israel), Merinos
de Palas, Merinos local din Dobrogea
i
igaie,
urmat
de
izolare
reproductiv i selecie n direcia
sporirii produciei de lapte. Alte rase
cum au fost Romanov, Finnish
Landrace i altele au avut o
contribuie minor n formarea Liniei
de lapte Palas.

Competitiva pe plan international

Producia total de lapte: 180-220 litri /cap;
Durata lactaiei: 180 de zile i peste;
Producia de lapte marf: 120-140 litri / cap;
Principalii indici de reproducie: Fecunditate 91,96%
(96,74% la primipare i 90,39 la multipare);
Prolificitate133,3% (116,8% la primipare i 138,7% la
multipare)

BERBEC DIN LINIA

PROLIFIC PALAS

OAIE DIN LINIA PROLIFIC

PALAS CU MIEI

Caractere morfoproductive
Greutatea corporal: berbeci 70 - 80 kg;
oi 45- 55 kg;
Producia total de lapte 150-160 litri;
Principalii indici de reproducie :
fecunditate - 94 - 96%; prolificitate 160 180%;
Producia de ln semifin - la berbeci
3,5 -4,5 kg; la oi 2,5 3,5 kg

ETAPA I DECEMBRIE 2006

STUDIU
PRIVIND
SITUAIA
PE
PLAN
NATIONAL
I
INTERNAIONAL IN DOMENIUL AMELIORRII OVINELOR PENTRU
PRODUCIA DE LAPTE, SCHEMA EXPERIMENTAL I PREZENTAREA
REZULTATELOR IN ETAPA I A PROIECTULUI

SCOPUL LUCRRII
ELABORAREA UNUI STUDIU CARE VA STA LA BAZA
STABILIRII
PARAMETRILOR
MORFOPRODUCTIVI
PROGNOZAI PENTRU RASELE AUTOHTONE I NOILE
CREAII. REALIZAREA UNOR NUCLEE DE OVINE
SELECIONATE PENTRU PRODUCIA DE LAPTE I
OBINEREA DE OVINE GESTANTE DIN NUCLEELE
SELECIONATE.

Lucrri realizate
S-au format loturile experimentale i loturile martor prin selecionarea oilor n
funcie de producia de lapte;
S-a efectuat furajarea loturilor experimentale i a loturilor martor aplicndu-se
tehnologia de cretere a oilor in perioda de gestaie;
S-a urmrit situaia reproduciei la oile mame din liniile i rasele participante;
GREUTATEA CORPORALA A OILOR LA INCEPUTUL MONTEI
Tipul genetic

Lotul experimental

Lotul

martor

x Sx

x Sx

Linia de lapte Palas

130

54,33,28

96

52,74,15

Linia prolifica Palas

50

51,43,95

80

52,44,14

100

39,83,78

225

40,23,91

70

41,43,21

128

42,63,95

100

38,44,12

258

39,74,37

Rasa igaie-ecotipul din

Subcarpatii Meridionali
Rasa igaie ecotipul
in Podisul Moldovei
Rasa urcana

SITUAIA REPRODUCIEI LA OILE AFLATE N EXPERIEN

94
93
92

92.95%
90.7%
87.69%

90.47%

93.58%

91.34%

91
90
89
88
87
86
85
84
Oi montate dupa doua
cicluri de calduri

Oi gestante la sfarsitul
campaniei de monta

Linia de lapte-Palas

Oi Tigaie Bilciuresti

Oi Turcana

CONCLUZII
-cercetrile efectuate in etapa inti s-au referit la trecerea in revist a situaiei existente la
nivel internaional si naional a creterii ovinelor pentru producia de lapte;
producia de lapte pe plan mondial a cunoscut in ultimul deceniu o crestere semnificativ,
ceace demonstreaz importana care se acord acestei producii; se aprecieaz c producia
de lapte obinut in prezent pe plan mondial, dar mai ales pe plan naional este sub nivelul
cerinelor, ceace face ca laptele s fie valorificat la un pre competitiv;
n prezent 80-85 % din producia mondial de lapte i in totalitate producia naional de
lapte este produs de ovine cu producii mixte, n consecin este necesar crearea de
populaii specializate in direcia produciei de lapte, care s fie crescute, furajate i
exploatate in ferme specializate, dotate cu aparatur modern de muls mecanic i de
prelucrare primar a laptelui;
cercetrile stiinifice organizate in cadrul acestui proiect sunt extinse pe mai multe zone
geografice ale arii si pe populaii autohtone diverse (igaie. urcan, linii nou create);
n aceast etap s-au organizat loturile experimentale i martor, care cuprind un numr de
1237 oi mame din care 450 capete in loturile experimentale i 787 in loturile martor;
oile din cele dou loturi (experimental i martor) din fiecare tip genetic au fost intreinute
i crescute in condiii identice, specifice zonei repective;
greutatea oilor la inceputul campaniei de mont a fost specific fiecrui tip genetic, iar
intre loturile experimentale i loturile martor nu au existat diferene semnificative;
la mont s-au utilizat berbeci de reproducie atestai ca fiind api pentru reproducie, att
sub aspect zootehnic, ct si sanitar veterinar, de ctre organele de specialitate judeene;
monta efectuat a fost de tip ,,natural dirijat i s-a inregistrat data montei i berbecul
care s-a utilizat;
fecunditatea dup primele dou cicluri de clduri a fost bun, variind intre 88 % i 93 % la
loturile experimentale i ntre 86,84 % i 91,09 % la loturile martor;
la sfritul perioadei de mont s-a stabilit c proporia de oi presupuse gestante a variat la
loturile experimentale intre 92 % i 95,72 %, iar la loturile martor ntre 89,58 % si 93,41 %.