Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Facultatea Calculatoare , Informatica si Microelectronica

Lucrare de laborator Nr. 2

La disciplina:Arhitectura calculatorului

Tema: BIOS-ul

A efectuat:

st. gr. ME 101

A verificat:

lector as.
Cretu V.

Chisinau, 2011

SCOPUL LUCRARII:Functiile si rolul BIOS-ului intrun PC.

BIOS-ul, este acronimul expresiei engleze Basic Input/Output System, o
component software de baz a calculatoarelor (PC-uri i servere) care face
legtura ntre componentele fizice (hardware) i sistemul de operare utilizat pe
maina respectiv.
Cteva dintre companiile productoare de BIOS-uri sunt: Award, American
Microsystems, Inc. (AMI) i Phoenix Technologies Ltd. (Phoenix).
BIOS-ul ndeplinete trei funcii fundamentale:
1. Verificarea componentelor la pornirea calculatorului (Power On SelfTest sau POST)
2. ncrcarea sistemului de operare de pe discul dur (HDD) n memoria de lucru
3. Face legtur ntre sistemul de operare i unele dispozitive fizice
Sistemul de baz de intrare/ieire BIOS este o interfa ntre programele sistemului
de operare i partea fizic a calculatorului.
BIOSul izoleaz sistemul de operare i programele din main de particularitile
tehnice ale dispozitivelor fizice concrete i permite programatorilor s foloseasc
operaii de Intrare/Ieire n interiorul programelor pe care le creeaz, fr a lua n
seam adresele dispozitivelor sau caracteristicile tehnice ale masinii. Pentru a fi
performant i rentabil, programul trebuie gndit pentru toate tipurile de arhitecturi
fizice, pentru a putea fi executat sub orice platform fizic sau software, condiie
numit portabilitate, i care separ limbajele de programare de nivel jos
(Asamblare) de cele de nivel nalt (tip C, C++, Java).
n afar de aceasta, BIOS-ul asigur un ir de servicii de sistem; de exemplu,
permite a se afla dimensiunile memoriei calculatorului personal sau data i ora zilei
curente, sau configura modul in care se folosesc dispozitivele fizice n momentul
pornirii mainii etc. Se recomand de a efectua accesul la BIOS nu prin manipulare
direct ci prin porturile de Intrare/Ieire la scrierea att a programelor de sistem ct
i a programelor aplicaii.
Programarea la nivelul BIOS-lui micoreaz dependena programelor de schimbarea
parametrilor tehnici ai calculatorului i prin aceasta mrete mobilitatea lor.
Funciile de baz al BIOSului se caracterizeaz prin:

testarea calculatorului personal la punerea n priz

asigurarea controlului dispozitivele externe

servicii de sistem
BIOS-ul (Basic Input/Output System) este pentru multi o necunoscuta, in timp ce
altora le ofera mijloace de a creste performanta sau stabilitatea unui sistem. Acest
BIOS se ocupa dupa cum ii spune si numele cu operatiile de baza executate de un
calculator. Sistemele de operare mai vechi executau majoritatea operatiilor prin
intermediul functiilor puse la dispozitie de catre BIOS. In zilele noastre, insa,

sistemele de operare moderne folosesc propriile rutine pentru a executa unele din
operatiile respective.
Incep cu acest articol un serial dedicat explicarii fiecarei optiuni in parte din BIOS
insotite de asemenea de sfaturi privind cresterea performantei sau stabilitatii
sistemului.
Cu toate acestea, BIOS-ul inca nu poate lipsi dat fiind ca foarte multe setari ale
componentelor hardware se fac aici, el reprezentand liantul dintre componentele
hardware si sistemul de operare. De aceea, un BIOS prost configurat poate incetini
foarte mult un sistem in timp ce un BIOS bine setat il poate face mai rapid. Viteza si
stabilitatea unui sistem depinde de foarte multi factori si nu sunt intotdeauna
influentate direct de cumpararea celor mai scumpe si mai performante
component.Placa MSI K7T266 care, cu versiunea 1.0 a BIOS-ului era destul de
instabila si nu avea o performanta notabila. Cu toate acestea, o data cu versiunea
1.3 a BIOS-ului toate aceste probleme s-au rezolvat ceea ce demonstreaza ca de
foarte multe ori conteaza si software-ul, nu numai hardware-ul.

De obicei, BIOS-ul este structurat in urmatoarele sectiuni majore:

Standard CMOS Setup
BIOS Features Setup (Advanced BIOS Features)
Chipset Features Setup (Advanced Chipset Features)
Power Management Setup
PNP/PCI Configuration
Integrated Peripherals
Hardware Monitor Setup
Standard CMOS Setup. Aici se regasesc optiunile referitoare la configurarea orei si a
datei calculatorului, precum si cele referitoare la unitatile de stocare interne
(harddisk-uri, unitati CDROM-uri, ZIP sau de banda, etc.) BIOS-urile moderne dispun
tot in aceasta sectiune si de functiile de autodetectare a harddisk-urilor in timp ce
versiunile mai vechi de BIOS aveau o sectiune speciala denumita IDE HDD Auto
Detection. De regula o detectare automata a unitatilor de stocare este de ajuns, cu
toate ca BIOS-ul permite si modificarea manuala a specificatiilor harddisk-urilor.
BIOS Features Setup sau Advanced BIOS Features cum se mai intalneste ea in
anumite versiuni de BIOS. In momentul de fata exista trei tipuri de BIOS-uri folosite:
Award, Award cu interfata Phoenix si AMI BIOS. Voi incerca sa va prezint numele sub
care se regasesc diversele optiuni in toate trei variantele de BIOS (intre paranteze),
insa este foarte posibil sa gasiti o anumita setare cu alt nume in versiunea de BIOS
al placii voastre de baza. Acestea fiind zise, sa incep cu prezentarea setarilor din
BIOS Features Setup.
Virus Warning (Anti-Virus Protection)
Optiuni: Enabled / Disabled / ChipAway
Activarea acestei optiuni duce la aparitia unui mesaj de atentionare din partea
BIOS-ului in momentul cand un program incearca sa scrie ceva in sectorul de boot
sau in tabela de partitii a unui harddisk. De obicei acest comportament este asociat
cu virusii de boot, de unde vine si denumirea acestei optiuni. Cu toate acestea,
activarea acestei optiuni poate cauza probleme in anumite situatii, una dintre
acestea fiind instalarea Windows 95/98. Aproape de finalul instalarii, sistemul de
operare incearca sa actualizeze sectorul de boot al harddisk-ului si ca urmare BIOSul incearca sa afiseze un mesaj de avertizare. Dat fiind ca instalarea Windows-ului

decurge intr-un mod grafic, iar mesajul BIOS-ului este afisat intr-un mod text
declansarea afisarii acestui mesaj duce la blocarea instalarii Windows-ului. Unele
placi de baza dispun de propriul lor cod de detectie a virusilor de boot, denumit
ChipAway. Ca urmare a activarii optiunii ChipAway intra in actiune acest mecanism
de protectie impotriva virusilor de boot, care este putin mai avansat decat cel
implicit. Aceasta functie este complet inutila in cazul harddisk-urilor SCSI sau care
functioneaza pe un controller cu un BIOS separat (cazul controllerelor cu functii
RAID).
Quick Boot (Quick Power On Self Test)
Optiuni: Enabled / Disabled
Daca este configurata ca "Enabled" permite micsorarea timpului in care un sistem
booteaza prin scurtarea sau chiar sarirea anumitor teste facute la initializarea
sistemului. De exemplu, daca este setata pe "Disabled" memoria este testata un
timp mai indelungat pentru detectarea eventualelor erori. Este recomandat ca
aceasta optiune sa fie setata pe "Enabled" in lucrul de zi cu zi, dar sa fie trecuta pe
"Disabled" in momentul in care adaugati o componenta noua in calculator.
1st Boot / 2nd Boot / 3rd Boot (First Boot Device / Second Boot Device / Third Boot
Device)
Optiuni: Disabled / IDE-0 / IDE-1 / IDE-2 / IDE-3 / Floppy / ARMD-ZIP / CDROM / SCSI /
Network
Aceasta optiune configureaza ordinea unitatilor de stocare pe care BIOS-ul va cauta
un sistem de operare valid. 1st Boot reprezinta prima unitate de stocare pe care va
fi cautat un sistem de operare. In cazul in care sistemul de operare nu este gasit pe
aceasta unitate, se trece la cele setate la 2nd Boot respectiv 3rd Boot. In cazul
placilor de baza care mai au integrat un controller suplimentar (RAID), optiunea
SCSI este inlocuita cu una EXT. La alegerea acestei optiuni ramane in sarcina BIOSului controller-ului suplimentar sa aleaga pe care din unitatile de stocare de pe acel
controller va fi cautat sistemul de operare.

Controlul chipset-ului
Aici se regasesc cele mai importante setari ce controleaza functionarea chipset-ului si
componentelor cu care acesta are o relatie directa, si anume memoria RAM si placa grafica.
Memory timings este sectiunea in care se pot face modificarile cele mai importante ale
timpilor si caracteristicilor de functionare ale memoriei. Aceste modificari trebuie facute in
directa concordanta cu specificatiile memoriilor. Un caz util in care se pot aduce asemenea
modificari este, de exemplu, in cazul in care un utilizator decide sa-si seteze memoriile in
mod sincron cu FSB-ul procesorului si trebuie sa scada frecventa memoriilor pentru aceasta.
In acest caz o memorie care specifica latentele 2,5-3-3-7 la 400 MHz functioneaza perfect la
333 MHz in latente 2-3-3-6. Acest lucru nu este overclocking, la fiecare frecventa o memorie
poate suporta alte latente.
In majoritatea cazurilor sunt disponibile patru tipuri de caracteristici ce pot fi modificate:
DRAM active precharge delay, DRAM RAS to CAS delay, DRAM RAS precharge delay si
DRAM CAS latency. DRAM active delay. Pentru a intelege functionarea acestor timpi
trebuie mai intai sa cunoastem cate ceva despre functionarea memoriei RAM. Aceasta poate fi
conceputa ca o matrice, cu randuri si coloane. Citirea sau scrierea in memoria RAM se face
activand coloanele in care se afla datele necesare, si apoi citirea lor in rafala. Toate
operatiunile au un numar de batai de ceas alocate.
DRAM RAS to CAS delay este timpul masurat in cicluri sau batai de ceas intre semnalele RAS
si CAS, si are loc de fiecare data cand un rand este reimprospatat sau activat. Reducerea

acestui timp duce la o performanta mai mare. Valorile comune sunt 3 sau 4, dar exista
memorii ce suporta si valoarea 2. DRAM RAS precharge delay determina numarul de cicluri
necesar pana la o noua operatiune RAS, deci pana la activarea unui nou rand. Valorile cele
mai comune sunt 3 sau 4, dar la memoriile care suporta o valoare de 2, aceasta duce la o
marire a performantei. Fortarea memoriei pentru o valoare pe care nu o suporta, duce la
coruperea datelor in randul din care se citeste, pentru ca acesta devine inactiv inainte sa se
termine rescrierea lui.
DRAM CAS latency este cel mai important parametru al unei memorii, si modificarea
acestuia are cel mai mare impact asupra performantei sistemului. Aceasta setare modifica
latenta in numar de cicluri de cand este aplicat semnalul CAS si pana cand datele din sectorul
de memorie vizat devin disponibile. De asemenea, aceasta valoare determina si timpul
maxim, in numar de cicluri, in care se poate face un transfer in rafala din respectivul sector
de memorie.
BIOS-ul este stocat ntr-un cip de pe placa de baz iar computerul este conceput ntr-o asemenea manier
nct, la pornire, primul lucru pe care-l face este s ruleze acest program, care program face nite chestii
destul de interesante, dincolo de interfaa simpl pe care o afieaz.
n primul rnd identific i testeaz echipamentul din computer. Eventual l configureaz. O parte din
programul de BIOS realizeaz testul POST (Power On Self Test), prin care sistemul verific funcionarea
tuturor componentelor. Acest test are muli pai, parcuri ntr-o anumit ordine. Fr s intru chiar adnc
n detalii trebuie s spun c acest test este cam ca unul fcut de un om care se trezete din com i verific
dac vede, dac aude, dac i poate mica i coordona membrele, etc. Exact aa face i calculatorul.
Verific s vad n ce stare este.
Mai mult, acest program configureaz anumite componente, setrile salvndu-le ntr-o memorie dedicat
acestei funcii i care nu-i pierde datele la oprirea sistemului, fiindc este alimentat de o baterie
CR2032. Configurarea componentelor permite personalizarea i optimizarea performanelor unui PC
prin:
Activarea unora sau a mai multor componente din sitem (porturi, etc).
Configurarea ordinii de boot.
Setarea unei parole de acces la computer.

CR2032 se mai numete i baterie de BIOS (CMOS) datorit faptului c se gsete n

orice computer i are rolul de a alimenta memoria ce psreaz configuraia computerului (ordinea de
boot, setri de chipset, etc).

Desigur, sunt mult mai multe alte chestii. Oricum, tergerea configuraiei se face prin mutarea unui
jumper (contact) de pe placa de baz, dintr-o poziie n alta. Sau prin scoaterea bateriei (neelegent i
dificil de realizat).
Precauii:

Nu pornii sistemul cu jumper-ul mutat din poziia iniial pentru c vi s-ar putea arde placa de
baz. tergei setrile lsnd calculatorul deconectat de la sursa de curent i mutnd jumperul acela. Ateptai 15 minute. Mutai jumper-ul napoi. Reconectai. Repornii.
Nu umblai la setri dac nu tii ce facei. Fiindc s-ar putea s v ardei cte ceva din sistem.
Pentru c putei schimba multe dintre setrile sistemului, inclusiv n configuraii care pot s v
ard o parte din componente.
ntotdeauna, dar ntotdeauna s setai temperatura de oprire. Pentru c dac microprocesorul
se nclzete peste limit acesta se va arde!
Nu facei update la BIOS. De cnd m ocup eu de computere n-am fost niciodat nevoit s fac

update, dei am fost tentat. Pentru c dac ceva nu merge bine sistemul nu va mai merge deloc.

CONCLUZIE: Efectuind aceasta lucrare am aflat functiile de baza ale BIOS-ului, rolul lui intr-un PC.
BIOS-ul inca nu poate lipsi dat fiind ca foarte multe setari ale componentelor
hardware se fac aici, el reprezenta legatura dintre componentele hardware si
sistemul de operare.