Anda di halaman 1dari 62

CURSUL TEHNICA AUDITULUI

ENERGETIC PENTRU CLADIRI

s.l.dr.ing. Radu
PESCARU

ANALIZA TERMO - ENERGETIC A CLDIRILOR


EXPERTIZAREA > AUDITAREA > CERTIFICARE

1 CONTEXTUL EUROPEAN SI NAIONAL


1.1 Reglementri tehnice pentru certificarea energetic a cldirilor
existente
2 ETAPELE INVESTIGRII PENTRU EVALUAREA NIVELULUI DE
PROTECIE TERMICA A CLDIRII EXISTENTE.
2.1 Investigarea cldirii
2.2 Determinarea performantelor termotehnice ale cldirii
2.2.1
Metode de calcul
3

METODA PREZENTAT IN NP 048

3.1 Colectarea datelor


3.1.1
Consumul de electricitate al cldirii
3.2 Bilanul energetic al cldirii
3.2.1
Transferul de cldur ntre cldire i sol
3.2.2
Schimbul de aer
3.2.3
Sporurile de cldur incidentale
3.3 Concluziile asupra evalurii
4 CHESTIONAR PENTRU INVESTIGAREA CLDIRII

1. CONTEXTUL EUROPEAN SI NAIONAL

Dup criza energetica din 1973, toate tarile din Europa de Vest si n
special tarile nordice, au trecut la efectuarea unor programe
naionale de protecie termica, care au fost. realizate n etape
progresive
Consumul specific de energie pentru nclzirea cldirilor a sczut
continuu:

n plus, analizele au indicat ca investiia unei sume n reabilitarea


termica a cldirilor a condus la crearea de cca. nou ori mai multe
locuri de munca (activiti directe si indirecte) dect n cazul
investirii aceleiai sume n creterea capacitilor de producie n
sursele termice clasice.

Consumurile energetice pentru un apartament mediu


construit ntre 1970-1985
n Romnia energia termic pentru nclzire i preparare apa
calda menajera reprezint principalul consum anual de energie
de cca. 75% spre deosebire de 40,7% la rile Membre ale
UE.
Romnia este de departe cel mai mare consumator final de
energie si n cldirile din rile UE .

Consumurile specifice de cldur i de ap cald de consum din Romnia au


valori aproximativ duble fata de cele din rile Uniunii Europene. Situaia
existent n Romnia reclam introducerea, printre prioritile politicilor
guvernamentale, a politicii de cretere a eficientei energetice la scara
ntregii societari.

Pe ansamblul cldirilor de locuit, din Romnia, eficienta utilizrii cldurii


pentru nclzire, ap cald i prepararea hranei este de numai 43% din
cantitatea de cldura furnizata de surse.

n etapa actuala, de o mare importanta este organizarea unei ample aciuni


de analizare si concluzionare privind necesitatea ameliorrii pe termen
scurt si mediu a calitilor termice ale construciilor existente (refacerea
izolrii termice n mod corespunztor), respectiv a eficientei instalaiilor
termice din cldiri de locuit de tip bloc si apartamente aflate n acestea.

Reglementari tehnice pentru certificarea energetica a


cldirilor existente

Unul dintre instrumentele pertinente utilizate n rile Uniunii


Europene pentru cunoaterea performanelor energetice ale
cldirilor existente n vederea determinrii si aplicrii soluiilor de
reducere a consumurilor energetice l reprezint certificatul
energetic al cldirii.

Pentru acesta se prevede expertizarea termica si energetica a


cldirilor de locuit existente ca etapa preliminar obligatorie
att n cadrul elaborrii certificatului energetic al cldirii, ct
si n cadrul realizrii auitului energetic, n vederea reabilitrii /
modernizrii termice a fondului construit existent.

Expertiza energetica a cldirii


(NP 048-2000)

Evaluarea performantei energetice


a cldirilor existente necesara pentru:

2. Etapele investigrii pentru evaluarea nivelului


de protecie termica a cldirii existente.
Investigarea cldirii;
Determinarea performanelor cldirii;
Concluzii asupra evalurii ntocmirea raportului
de expertiza.

Investigarea cldirii
Analiza documentaiei care a stat la baza execuiei cldirii
pentru a se controla corespondenta cu aceasta; in lipsa
acesteia se vor efectua relevee.
Analiza vizuala a strii cldirii, prin inspecie sistematica
si completa la fata locului, evideniind deteriorrile,
degradrile (condens, mucegai, igrasie, infiltraii de apa
ptarea straturilor de finisaj), zonele cu infiltraii de aer,
fisurile si modificrile intervenite, precum si aprecierea
cauzelor care le-au determinat. Daca este cazul se vor
ntocmi relevee ale degradrilor si fisurilor importante.
Analiza vizuala a strii cldirii se va face cu obinerea
acordului prealabil al locatarilor si cu echipament
corespunztor (lupa, lanterna, aparat foto, camera video,
ruleta, echer, bula de nivel si fir cu plumb, ciocan, cuit etc.).

Se va urmri detectarea urmtoarelor aspecte :


1.

Observarea zonelor cu modificai fa de proiect


sau cu deteriorri, defeciuni ;

2.

Identificarea zonelor afectate de condens sau


mucegai ;

3.

Existenta infiltraiilor ;

4.

Detectarea neetaneitilor la tmplrie ;

5.

Starea trotuarului, a soclului, a subsolului ;

6.

Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea


cldirii in mediul construit (zona climatica de iarna si de vara,
orientare in raport cu punctele cardinale, vecinti si gradul
de umbrire sau nsorire rezultat, zona eoliana si altitudinea
amplasamentului, direcia si viteza vnturilor predominante si
gradul de adpostire in funcie de densitatea si nlimea
cldirilor nvecinate etc.) ;

7.

Identificarea soluiilor utilizate pentru alctuirea elementelor


de construcie componente ale anvelopei cldirii ;

8.

Efectuarea unor sondaje pentru identificarea unor straturi si


a strii acestora, prelevarea de probe din elementele de
construcie; efectuarea de termograme ;

9.

ntocmirea, distribuirea si colectarea unor chestionare cu


ntrebri pentru locatari, privind exploatarea construciei,
confortul resimit si costul energiei pentru nclzire stabilit
pe baza facturilor pltite.

Verificarea urmrete analiza principalelor tipuri de


degradri aprute n exploatarea cldirilor. n principal,
s-au semnalat urmtoarele tipuri de degradri :
fenomene de
condens
interior,
care n unele
cazuri a
condus la
apariia
mucegaiului;

diminuarea n timp a rezistenei termice a


elementelor de nchidere;

diminuarea n
timp a
rezistenei
termice a
elementelor de
nchidere;
infiltraii de aer;
infiltraii de
ap;
degradarea
tencuielilor
exterioare.

Cauzele care au condus la apariia acestor


degradri sunt :
cauze de concepie;
cauze de execuie;
cauze de exploatare.

Determinarea performantelor termotehnice


ale cldirii
Se face prin metode de evaluare care utilizeaz
rezultatele obinute prin investigarea cldirii si aplic
prevederile normativelor tehnice in vigoare. De la caz la
caz se recomanda utilizarea combinata a acestor metode.
Evaluarea calitativa ;
Evaluarea pe
experimentale ;

baza

Evaluarea prin calcul.

de

determinri

Evaluarea calitativa (examinarea planelor, a


consemnrilor releveelor observaii,
a
rspunsurilor locatarilor la ancheta pe baza de
chestionare )
Evaluarea pe baza de determinri experimentale
se face prin analizarea rezultatelor din msurtorile
nedistructive in situ (ex.: umiditatea materialelor,
parametrii definitorii ai confortului interior,
temperaturi exterioare si interioare, viteza vntului
in timpul iernii etc.), fie prin msurtori de
laborator pe probe prelevate din elementele de
anvelop.

Evaluarea prin calcul se face utiliznd pe de o parte


prevederile din standardele in vigoare la data proiectrii
cldirii si pe de alta parte prevederile din standardele in
vigoare la data efecturii expertizei.

Se stabilesc sau / si se calculeaz caracteristicile geometrice


precum perimetrul cldirii si al etajelor, aria desfurata a
cldirii si a etajelor, a apartamentelor; nlimea cldirii,
etajului; raportul intre aria anvelopei si volumul cldirii;
proporia de elemente vitrate din anvelop.

Se calculeaz performantele higrotermice ale cldirii .


Parametrii termotehnici pot fi determinai cu una sau mai multe
metode de calcul, prevzute in normativele termotehnice si vor
fi explicai, interpretai si comparai cu datele obinute prin
celelalte metode. Se ntocmete un breviar de calcul.

Metode de calcul :
metode bazate pe indicatori (rapoarte);
metode directe (nainte);
metode inverse (napoi).

Metode bazate pe indicatori (rapoarte) - sunt


abordri de tip pre-auditare, bazate pe densitile
de energie / costuri care permit o evaluare rapid a
performanei construciei;
Consumul total de energie al cldirii (incluznd toi
utilizatorii finali), n kWh sau Gcal.
Consumul de energie per utilizator final existent n
cldire (nclzire, ventilare, iluminat...)
Necesarul de energie (kW)

Metode directe (nainte), care constituie cel


mai adesea baza programelor pe computere
pentru simularea consumurilor de energie.

metode inverse ( napoi ), bazate fie pe


simularea staionar, fie pe cea dinamic.

Metoda prezentat in
NP 048
Primul normativ autohton pentru expertiza energetic a
unei cldiri Normativul pentru expertizarea termic i
energetic a cldirilor existente i a instalaiilor de
nclzire i preparare a apei calde de consum aferente
acestora, indicativ NP 048-2000.
Expertizarea termic i energetic a cldirilor de locuit
existente const n determinarea caracteristicilor
termotehnice i funcionale reale ale sistemului cldire
- instalaie, n scopul caracterizrii din punct de
vedere energetic a cldirilor.

Se dispune astfel de posibilitatea simulrii comportamentului cldirii n condiii reale de exploatare,


determinarea eficienei energetice a cldirii i
instalaiei aferente acesteia, respectiv cuantificarea
gradului de utilizare a cldurii. Expertiza st la baza
activitii de audit energetic, efectuat n scopul alegerii
soluiilor tehnice de modernizare energetic a fondului
construit.
Aceste aciuni se efectueaz la cererea proprietarilor,
administratorilor fondurilor locative sau a asociaiilor
de proprietari / locatari, de ctre consultani
energetici recunoscui (atestai) sau birouri de
consultan energetic acreditate, i reprezint o etap
obligatorie att n activitatea de elaborare a
certificatului energetic al cldirii, ct i n cadrul
auditului energetic al cldirii n vederea modernizrii /
reabilitrii energetice a acesteia.

3. Evaluarea performanelor energetice ale


unei cldiri existente vizeaz n principal:
Investigarea preliminar
instalaiilor aferente;

cldirii

Determinarea performanelor energetice ale


construciei i ale instalaiilor termice aferente
acesteia, precum i a consumului anual normal
de cldur al cldirii pentru nclzirea spaiilor
i prepararea apei calde de consum;
Concluziile
evalurii.

consultantului

energetic

asupra

COLECTAREA DATELOR
( PLANURI, MATERIALE I CONSUMURI DE ENERGIE
CONTORIZATE )
Analiza energetic va fi facilitat dac exist urmtoarele
informaii:
Desene arhitecturale ale cldirii (pardoseli, faade i seciuni
prin cldire) nsoite de date privind materialele utilizate i de
grosimile zidurilor i tencuielii.
Caracteristici tehnice principale ale sistemelor energetice
(cazane, compresoare, aparate electrice, iluminat etc.)
Informaii (i schie dac este posibil) despre sistemele de
alimentare cu abur (dac exist).
Informaii (i schie dac este posibil) despre sistemele de
nclzire i ventilare.
Baze de date coninnd consumurile energetice n ultimele luni
(ani) etc.

Modul de funcionare real a cldirii rezult n


special prin efectuarea unor msurtori, precum:

Verificarea parametrilor de confort termic: temperatura


aerului i a pereilor exteriori, umiditatea relativ, viteza aerului
i coninutul n poluani (CO2).

Acolo unde alimentarea cu cldur nu este contorizat, un


debitmetru portabil i termometre bine alese pot oferi
informaii despre consumurile reale de energie termic.

Dac exist cazane n exploatare se va verifica eficiena arderii


(n acest scop se va prevedea un racord cu un tu de diametru
10 mm pe traiectul evacurii gazelor de ardere ctre co).

Analiza calitii energiei electrice necesit un electrician care s


conecteze aparatura de msur i control la tabloul electric.

Dac se decide efectuarea unei analize energetice pentru cldire,


se recomand completarea de ctre personalul tehnic sau
locatari a unui chestionar sau fi de expertiz.

Parcurgerea fiei de tip chestionar arat clar datele necesare a fi


cunoscute. Se atrage n mod deosebit atenia asupra surselor i
consumurilor de energie. Dac imobilul are consumurile
energetice contorizate, se recomand completarea unor tabele
centralizatoare de tipul celor prezentat mai jos.

Consumul de electricitate al cldirii - Tarif: [lei/kWh]

Energia n construcii :
nclzire sezonul rece

condiionarea aerului sezonul cald


ventilare aer proaspt
ap cald i ap rece
transport (ascensor)
iluminare artificial
preparare hran / producere de bunuri
curenie

Bilanul energetic al cldirii


Cldura care
trebuie
furnizat
sau
ndeprtat
pentru a
menine o
incint n
condiiile
dorite,
reprezint
sarcina
termic de
nclzire sau
climatizare.

Sarcina termic instantanee a cldirii este suma


dintre componentele sensibile i latente la un
moment dat:

Proiectarea optim a cldirii, n sensul minimizrii costurilor


pe durata sa de via, necesit o evaluare a consumului anual
de energie Qan, care reprezint integrala n timp a
consumului instantaneu pe perioada de nclzire sau rcire.
Consumul instantaneu reprezint sarcina instantanee
mprit la randamentul echipamentului de nclzire sau
rcire.

Sarcina termic i consumul anual de cldur


conform normativelor romneti

Cuantificarea performanei globale termoenergetice a


anvelopei unei cldiri, conform reglementrilor tehnice
romneti n vigoare, se face prin intermediul coeficientul
global de izolare termica a cldirii ( G ).

Reprezint suma pierderilor de cldur realizate prin


transmisie direct prin aria anvelopei cldirii, pentru o
diferen de temperatur ntre interior i exterior de 1 K,
raportat la volumul cldirii, la care se adaug pierderile de
cldur aferente remprosptrii aerului interior, precum i
cele datorate infiltraiilor suplimentare de aer rece.

RM - rezistena termic corectat medie, a anvelopei


cldirii, [m2K/W] :

Rj rezistenele termice corectate, medii pe ansamblul cldirii,


ale elementelor de construcie perimetrale, [W/m2K] :

R rezistena termic specific unidirecional aferent


ariei Aj [m2K/W] :

Principalele puni termice care trebuie s fie avute n


vedere la determinarea valorilor R'm sunt urmtoarele :

la perei: stlpi, grinzi, centuri, plci de balcoane, logii i bowindouri,


buiandrugi, stlpiori, coluri i conturul tmplriei ;

la planeele de la terase i de la poduri:


atice, cornie, streini, couri i
ventilaii ;

la
planeele
de
peste
subsol,
termoizolate la partea superioar:
pereii structurali i nestructurali de
la parter i zona de racordare cu soclul
;

la
planeele
de
peste
subsol,
termoizolate la partea inferioar:
pereii structurali i nestructurali de
la subsol, grinzile (dac nu sunt
termoizolae) i zona de racordare cu
soclul ;

la plcile n contact cu solul: zona de


racordare cu soclul, precum i toate
suprafeele cu termoizolaia ntrerupt
;

la planeele care delimiteaz volumul


cldirii la partea inferioar, de aerul
exterior:
grinzi (dac nu sunt
termoizolate), centuri, precum i zona
de racordare cu pereii adiaceni.

Sarcina termic pentru nclzire, [W]:

Q tot Q c Q v [W]
U A ( Ti Te ) n V c p ( Ti Te )
cor
cor
G Vclad ( Ti Te )
Consumul anual de energie pentru nclzire [J/an] :

GZ- gradele-zile se calculeaz n acest caz conform [NP-047]

OBSERVAIE: Sarcina termic a unei cldiri scade cu


scderea coeficientului global de pierderi termice G i
creterea randamentului instalaiei de nclzire.

Nivelul de izolare termic global este corespunztor,


dac se realizeaz condiia :

G GN

[W/m3K]

3GN[W
/mK]

Coeficieni globali normai de izolare termic


la cldiri de locuit:

Transferul de cldur ntre cldire i sol

Exprimat prin suma a


trei termeni ce reflect
transferul de energie
prin pereii verticali ai
subsolului
aflai
n
contact cu solul, prin
planeele
orizontale
(podelele)
aflate
n
contact cu solul i prin
plcile
aflate
perimetral n contact
cu solul.

Transferul de cldur prin schimbul de aer :


Se disting dou mecanisme
care contribuie la schimbul
total de aer:
infiltraii/exfiltraii
curgeri necontrolate ale
aerului prin toate crpturile
i deschizturile unei cldiri
reale de la exterior la
interior / de la interior la
exterior
ventilaia natural prin
ferestre i ui deschise i
ventilaia mecanic cu
ajutorul ventilatoarelor.

unde
Ak

aria seciunii de infiltrare, m2

ck

coeficient de debit

pk =pepi = diferena de presiune local dintre


exterior i interior, N/m2 (Pa)

Sporurile de cldur incidentale


Cel mai important spor de cldur apare n
timpul zilei i este datorat soarelui. Acesta
se numete spor solar [W] :

i ) A I F
Q solar A (t I a I
i e
Depinde de: I - iradiaia solar incident pe

suprafaa geamului, A - aria suprafeei geamului


i F definit ca un coeficient de spor de cldur
solar.

Pe lng sporurile solare, mai exist i sporuri


de cldur datorate oamenilor, instalaiilor de
iluminare i echipamentelor (aparate
electrocasnice, motoare, computere, imprimante
i copiatoare etc).
Pentru aparatele de iluminat i pentru
radiatoare electrice, valoarea puterii nominale
(de exemplu valoarea de pe etichet) este de
obicei apropiat de valoarea puterii consumate.

Concluziile asupra evalurii

Concluziile asupra evalurii sunt - consemnate in cadrul unui


raport de expertiz cuprinznd pe lng memoriul tehnic
(nsoit si de piese desenate) care descrie toate etapele
analizate anterior, mai multe tabele de sinteza sau fise de
analiza, cu ajutorul crora se stabilete decalajul, exprimat
valoric sau procentual intre parametrii termotehnici ai cldirii
existente si cei normai pentru cldirile noi.

Raportul de expertiza va cuprinde si propuneri de intervenie in


vederea ameliorrii situaiei existente. Stabilirea soluiilor de
mbuntire a proteciei termice se va face numai dup ce
s-a stabilit capacitatea portanta a structurii de rezistenta la
sarcini orizontale si verticale, nct structura sa poat prelua
sarcinile suplimentare ce apar in urma modernizrii sau
schimbrii funciunii spatiilor.

Determinarea consumurilor anuale specifice ale cldirii


certificate reale, pentru fiecare tip de instalaie n
parte
Consumul specific anual pentru incalzire
qi [kWh/mp.an]
Consumul specific annual pentru prepararea apei calde
menajere,
qacm [kWh/mp.an]
Consumul specific anual pentru iluminat,
qil [kWh/mp.an]
Consumul specific anual pentru climatizare
qcl [kWh/mp.an]
Consumul specific anual pentru ventilare mecanica
qvm [kWh/mp.an]
Consumul specific anual total
qT [kWh/mp.an]= qi+ qacm+ qil+ qcl+ qvm

2. Definirea cldirii de referin


asociat cldirii reale i evaluarea
performanei energetice

Cldire virtual caracterizat prin :


Aceleai caracteristici geometrice ca i cldirea
real
Aceleai suprafee vitrate pentru locuine, sau
conf. MC 100 pentru alte tipuri de cldiri
Rezistenele termice ale elementelor anvelopei
egale cu valorile normate (prescrise)
Sistemul de nclzire i preparare a apei calde de
consum acelai ca i la cldirea real
Numrul de schimburi de aer 0,5 sch/h (pentru
locuine) sau conf. Mc 100 pentru alte destinaii.

NOTAREA CLADIRILOR
Se efectueaz funcie de consumul specific anual
normal de cldur estimat pe baza analizei
termice i energetice a cldirii.
Notele se refer la cldirea real i la cldirea de
referin aferent acesteia.
Notarea este corelat cu grila de clasificare
caracteristic fondului construit existent, funcie
de consumul energetic specific anual.

Grile de clasificare i notare a cldirilor


Domeniul de clasificare energetic este delimitat
de valorile maxime i minime posible ale
consumului specific total de energie i difereniat
pe utiliti.
Valorile sunt stabilite pentru toate tipurile de
cldiri din Romania la nivelul anului 2005.
Cladirea se va incadra intr-o categorie cuprinsa
intre
A si G

ANEXE LA CERTIFICATUL ENERGETIC


Anexa la Certificatul de performan energetic nr.

Date privind construcia:


Date privind instalaia de nclzire interioar:
Sursa de energie pentru nclzirea spaiilor:
Necesarul de cldur de calcul: : KWh/an

Date privind instalaia de ap cald de consum:


Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:
Informaii privind instalaia de climatizare:
Informaii privind instalaia de ventilare mecanic:
Informaii privind instalaia de iluminat:
Soluii recomandate pentru anvelopa cldirii:
Soluii recomandate pentru instalaii

ntocmit,
Auditor energetic pentru cldiri,
Construcii

Auditor energetic pentru cldiri,


Instalaii