Petcana Ana - Maria Timsa Adriana - Maria | 23I

1.CONTEXT
1.1. Social istoric - Cine?
- miscarea internationala: Bauhaus - Germania, De Stijl Olanda, Constructivismul - Rusia, Le Corbusier - Franta
- functionalism - arhitectii considerau ca odata rezolvate
problemele functionale, plastica arhitecturala va rezulta
automat.
- influente si contacte: LEplattenier, Auguste Perret,
Behrens, W. Gropius.
- calatoriile in est cu diverse experiente culturale.
- limbajul esteticii puriste - Ozenfant

Cele 5 principii fundamentale ale arhitecturii moderne

Structura pe piloti - suprimarea parterului

Fatada libera - fara functie portanta

Ferestre in bandou

Plan liber - separarea portant/ purtat

Acoperis - terasa

Petcana Ana Maria | Timsa Adriana Maria - 23I | 1

1.CONTEXT
1.1. Social istoric - Pentru cine?
- Casa La Roche - Jeanneret - Casa dubla proiectata in 1923 pentru un bancher suedez (cu scopul de a gazdui marea colectie de arta a acestuia) si pentru Albert Jeanneret - fratele arhitectului.
- una din creatiile timpurii ale lui Le Corbusier,
- intr-o lume aflata intr-o perioada de transformare rapida, proiectul marcheaza o schimbare dinamica a arhitecturii.
Influente:
- calatoriile in est - o sinteza a diferitelor experiente culturale ale lui LC - prima abordare a ideei de promenada arhitecturala, a conceptului de calatorie.
- influentat de miscarea purista, experienta ce conduce la cristalizarea unei noi viziuni - dezvolta principiile miscarii puriste intr-un limbaj arhitectural cu ajutorul caruia sa-si prezinte noul stil .

Petcana Ana Maria | Timsa Adriana Maria - 23I | 2

1.CONTEXT
1.2. Economic (elemente care conditioneaza alegerea formei si a materialelor)
- revolutie industriala , epoca a calculului, a stiintelor , societatea masinista
- LC se maturiza intr-o perioada in care masinile si avioanele
deveneau mijloace de transport in comun
- LC proclama arhitectura silozurilor, podurilor, avioanelor, pacheboturilor,
estetica inginereasca superioara celei arhitecturale profesate de scoala
academica oficiala.
- La Roche este un proiect care sufera de-a lungul timpului mai multe
transformari , fiind initial o grupare de 4 vile: La Roche - Perret, apoi de trei
case grupate pe partea de nord a Pietei Dr. Blanche - nu obtine autorizatia
de constructie
-in final totul se schimba, comanditarii, bugetul, programul de arhitectura si
chiar forma sitului.

1.3. Topo-geografic - conditionari ale terenului/implantarii care influenteaza forma generala

Constrangeri majore:
- impuse de sit - restrictii de limitare a spatiului atat
pe inaltime cat si pe suprafata,
- orientarea spre N a terenului,
- copacii existenti pe care a dorit sa-i pastreze,
- aceste restrictii au condus la o planimetrie liniara,
paralela cu strada, in forma de L.

Petcana Ana Maria | Timsa Adriana Maria - 23I | 3

2.FUNCTIUNI PRINCIPALE /SECUNDARE

2.1. Organizarea planimetrica si relatii spatiale
- nu exista o diviziune clara intre cele doua vile
- configuratia se divide in doua volume separate, care
se conecteaza printr-un nucleu central

- tripartitia se dezvolta si pe verticala, se face

de asemenea o trecere de la spatiul public
(al parterului si primului etaj), la spatiul privat
(dormitorul de la ultimul etaj)

- nucleul cu intrarea imparte casa La Roche in doua

zone diferite: zona A - zona publica cuprinde galeria de
arta si biblioteca, iar zona B - zona privata de locuit

- holul articuleaza si pe orizontala si pe

verticala, ca o coloana vertebrala a intregii
case.

- la parter exista doua scari opuse, una conduce la

galerie, este mai expusa si invita , iar cealalta, partial
ascunsa de partitia spatiului conduce la dining si apoi
la zona de noapte.

- peretii interiori din jurul holului sunt tratati

ca niste fatade .

-la etaj, cele doua zone comunica printr-o pasarela.

Petcana Ana Maria | Timsa Adriana Maria - 23I | 4

2.2. Dispunerea functiunilor si relatiile dintre ele / organizarea circulatiilor

- LC a intentionat ca tema casei sa fie o calatorie in spatiu si

timp. A creat o sinteza a artelor, o fuziune a arhitecturii cu
pictura si cu design-ul interior.
- este o calatorie a mintii si a trupului, unde cladirea devine
calatoria.
- promenada incepe afara si se continua inauntru, conform
ideilor lui Ruskin, ca arhitectura poate fi vazuta numai de omul
aflat in miscare; astfel cladirile pot fi clasificate in a avea viata
sau nu in functie de aplicarea (sau neaplicarea ) acestei reguli a
miscarii.
-calatoria incepe din strada, unde totul este deschis si se muta
gradual din spatiul public in spatiul privat. Trecand de pragul
proprietatii, vizitatorul urmeaza o carare in serpentina, printre
spatiul verde si geometria coloanelor, trece pe sub galeria
suspendata care, psihologic, face o trecere intre spatiul
exterior si cel interior. Trecand de intrarea principala a vilei,
patrunde intr-un vestibul (comprimare) si apoi, trece intr-un
spatiu nou, cu inaltimea tripla fata de a vestibulului
(decomprimare), intens iluminat de fereastra de deasupra usii.
Inaltimea mare a intrarii si lumina puternica, iti dau
sentimentul ca nu esti complet inauntru, asa cum nu esti nici
afara.
-balconul cubic suspendat, pasarela, cele doua scari, invita
imediat la miscare. Totul se invarte in jurul ideii de miscare.
Sunt doua scari opuse, una conduce la galerie si biblioteca, iar
cealalta( partial ascunsa de partitia spatiului) la locul de luat
masa, zona de noapte si gradina suspendata de pe acoperis.

Plan parter
1. Hol intrare
2. Camera personal
2.1. Camera de zi
3.Bucatarie
4. Garaj

Petcana Ana Maria | Timsa Adriana Maria - 23I | 5

2.2. Dispunerea functiunilor si relatiile dintre ele / organizarea circulatiilor

-balconul proeminent atrage vizitatorul pe scara (comprimare),iar din

balcon se deschide spatiul galeriei(decomprimare).Intrarea in galerie
este marcata prin schimbarea culorii pardoselii, ca pentru a atrage
atentia asupra importantei spatiului care urmeaza. La capatul galeriei,
se afla cel de-al doilea balcon purist, cele doua balcoane ocupa pozitii
strategice, incurajand meditatia, si asigurand o vedere ampla asupra
spatiului interior, respectiv exterior.
- in cele mai multe proiecte ale lui LC, spatiile care relationeaza cu
mintea, meditatia, contemplarea, cititul sau visarea sunt reprezentate
prin linii drepte si forme geometrice pure, in timp ce spatiile destinate
miscarii au forme elastice, organice.
-cele doua zone ale casei sunt conectate printr-o pasarela
(decomprimare) - un element complex: forma alungita invita la
miscare dar, la mijlocul ei este plasat un chaiselong, creand sugestia
unei terase - loc ce invita la repaos si reflectie. Face astfel o unificare a
existentei fizice cu mentalul (psihicul), deoarece in acest caz,
experientele fizice (plimbarea) stau la baza formarii emotiilor.
-podul este un simbol al trecerii peste locuri, facand in acelasi timp
parte din ele. Aici podul ofera conexiune si vedere panoramica,
relationare si separare a spatiilor. In acelasi timp, pasarela face
legatura intre doi poli opusi - exterior si interior, vizitatorul este in
acelasi timp observator si observat.
- locul de luat masa (comprimare) este spatiul dominant din cealalta
parte a casei, pe acest nivel. Are o forma pura, dreptunghiulara, cu
peretele din dreapta larg deschis spre strada printr-o banda de
ferestre, in timp ce partea cealalta este complet inchisa, cu exceptia
unei usi de acces pe terasa. Este deservit de o bucatarie mica, iar
culoarul ce se deschide de aici, conduce catre zona privata a
dormitorului.

Plan etaj 1
5. Galerie
6. Pasarela
7. Bucatarie
8. Loc de luat masa
9. Terasa

Petcana Ana Maria | Timsa Adriana Maria - 23I | 6

2.2. Dispunerea functiunilor si relatiile dintre ele / organizarea circulatiilor

-din cel de-al doilea balcon, o rampa curba conduce la

biblioteca (comprimare) si traseul se termina la etajul
2, exact deasupra punctului de pornire de la parter
-biblioteca invita la o sinteza finala intre miscare si
meditatie, ofera loc de odihna trupului, in timp ce
permite mintii sa analizeze si sa sintetizeze
explorarea. O combinatie a luminii indirecte(dinspre
S-E), din ferestrele laterale, cu lumina zenitala,
directa, a luminatorului din tavan favorizeaza visarea .
- in zona privataa casei, etajul 2 este la fel de simplu
ca si primul, dar spatiul dominant este acum
dormitorul cu baie proprie si dressing.
- fereastra in banda se muta pe peretele din stanga,
spre curtea interioara, pentru intimitate, in timp ce
spre strada exista doar o fereastra mica patrata.
-coridorul din afara camerei, formeaza o terasa
rectangulara, cu vedere spre holul de intrare si
conduce la gradina suspendata de pe acoperis
(foarte simpla). LC termina calatoria pe terasa de pe
acoperis.
-contrastul continuu intre miscare si meditatie, ce
insoteste vizitatorul pe durata intregii promenade se
finalizeaza, ca si in partea opusa a casei cu acest ultim
loc de meditatie.

Plan etaj 2
10. Hol intrare
11. Garderoba
12. Baie
13. Dormitor.

Petcana Ana Maria | Timsa Adriana Maria - 23I | 7

2.2. Dispunerea functiunilor si relatiile dintre ele / organizarea circulatiilor

Petcana Ana Maria | Timsa Adriana Maria - 23I | 8

3.TEHNICI CONSTRUCTIVE / MATERIALE / STRUCTURA

3.1. Adecvarea tehnicilor la materiale / structura/scop (economie si adecvare)
- structura respecta cele cinci principii
fundamentale ale arhitecturii
moderne, fara a avea claritatea
proiectelor ulterioare
- suprimarea parterului apare partial in
dreptul galeriei
- fereastra in banda apare pe fatada
principala numai la etajul 1, in timp la
nivelul superior golurile mici, patrate
din fatada asigura intimitatea necesara
zonei de noapte.
- planul liber al casei
- terasa suspendata pe acoperis
- fatada libera
- materiale simple, austere:- pavele de
ciment, parchet (ulterior schimbat in
urma unui accident cu o pardoseala
cauciucata), tencuiala alba atat la
interior cat si la exterior, lipsa completa
a ornamentelor.LC spune ca la Vila La
Roche, s-a decis sa faca frumusete prin
contrast, pentru a face oamenii sa se
gandeasca si sa reflecteze.

Structura pe piloti - partial

Fatada libera

Ferestre in banda

Plan liber

Acoperis - terasa

Petcana Ana Maria | Timsa Adriana Maria - 23I |9

4.EXPRESIA ARHITECTURALA DE ANSAMBLU

4.1. Compozitia - elemente care o organizeaza

Am sa demonstrez cum forme geometrice

simple ne vor produce intense senzatii
arhitecturale (Le Corbusier)
- toate proiectele sale timpurii, atat in biroul
mentorului sau LEplattenier cat si mai tarziu
cu fratii Perett sau in biroul lui Behrens, s-au
supus legilor simetriei - ca element esential
pentru frumusetea formei.
- LC descopera ca simetria nu trebuie sa fie fixa si
poate fi bazata pe miscarea in jurul unei axe, ca
la masinariile moderne, dandu-i astfel
dinamism.
- in final, ajunge la concluzia ca axele ordoneaza
compozitiile si stau la baza
arhitecturii,asigurand dinamism , miscare in
locul imobilitatii statice. O axa trage o linie de
separatie intre doua directii diferite, tensiunea
dintre doua parti opuse creand un echilibru si o
directie a privirii.
-la villa Roche axa uneste impreuna volumele
principale clar delimitate unul fata de celalat.
-el spune despre vila La Roche ca are o simetrie
non-arida. Aici axele leaga volume clar
distincte, iar forma finala de L, desi per total
asimetrica, este constituita din cateva forme
simetrice.( mai ales in variantele initiale ale
proiectului).

Petcana Ana Maria | Timsa Adriana Maria - 23I | 10

4.2.Elemente de plastica( materiale, lumina, culoare, decoratie)

- LC considera decoratiile inutile, nejustificate, folosite de cele mai multe
ori pentru a ascunde defectele.
-regulile purismului conduc la cunoasterea universala, cea mai simpla
expresie a puterii geometriei conferind logica, claritate si simplitate,
fiecare element al cladirii apare in cea mai simpla forma, fara ambiguitati
decorative.
- la fel si in fatade, ferestrele si usile nu au rame decorative sau
ancadramente.Pentru un maxim de puritate intreaga fatada a fost
vopsita in alb, considerat de LC o culoare internationala, simbol al
puritatii, celebrat de lumina soarelui.
-suprafata exterioara pare o membrana protectoare ce protejeaza
organele interioare
-LC spune ca la vila Roche ,s-a decis sa faca frumusete prin contrast,
facand oamenii sa reflecteze.
-singurele suprafete colorate apar in interiorul galeriei, planuri colorate
unitar care fac suprafetele sa avanseze sau sa se retraga, avand un rol
important in metoda compozitionala.
-culoarea este folosita ca element complementar.
-in galerie, templu al picturii avangardiste, fiecare perete are o culoare
diferita.

4.3.Factorii determinanti pentru expresia de ansamblu( exaltarea chestiunilor functionale,

structurale, tehnici constructive, expresie simbolica, estetica)
firmitas - se exprima discret, la galeria ridicata pe piloti, la planul liber si la fatada cu ferestrele in banda.
-in urma unui accident la instalatia de incalzire, spatiul galeriei a fost deteriorat grav. La Roche a profitat de acest lucru
pentru a solicita mai multe imbunatatiri, la instalatia de iluminat, de care nu era complet satisfacut, putem astfel spune ca
atributul firmitas nu a fost indeplinit integral.
utilitas - prevaleaza,
- practic prin adecvarea constructiei la scopul pentru care a fost creata: acela de a gazdui marea colectie de arta a
beneficiarului si prin dimensionarea corecta a spatiilor , fluiditatea circulatiilor si modul interesant in care se face legatura intre
zona publica si cea privata a casei
- ideal - psihologic prin fuziunea arhitecturii cu pictura si cu designul interior pentru a crea spatiul perfect pentru o
expozitie de arta; prin legatura interiorului cu natura care asigura bunastarea fizica si psihica a locatarilor; prin experientele pe
care le genereaza promenada arhitecturala.
-apare o sublimare a lui utilitas , astfel incat omul care se bucura de rationalitate si functionalitate are si o bucurie artistica,
placerea estetica venustas rezultand din geometrie, proportii, ergonomie, functionalitate; dintr-o forma cat mai confortabila
rezulta o forma frumoasa, iar functionalitatea creeaza placere estetica
- ideal simbolic - apare ideea de elevatie spirituala, de la baza (de la pamant) catre varf, un loc al puritatii spiritului( catre
lumina) - simbol al scarii lui Iacob, care leaga Pamantul cu Raiul.

Petcana Ana Maria | Timsa Adriana Maria - 23I | 11

4.4.Relatia cu implantarea/ exteriorul si organizarea fatadelor( elemente determinante)

-fatada vilei releva modul de compartimentare a planului. Este
guvernata de o simetrie flexibila: partea din dreapta iesita in afara este
contrabalansata de intrarea din stanga, retrasa.
- partea centrala, la fel ca si aripile laterale, luate individual sunt
simetrice, prin retragerea si avansarea anumitor parti din fatada se
creeaza senzatia de dinamism, caracteristica intregului spatiu
- fiecare din cele doua aripi, una inalta si subtire, proiectata spre
exterior, iar cealalta mai scunda, lata si retrasa la interior are axa de
simetrie individuala, iar impreuna formeaza o simetrie dinamica.
-fiecare etaj, tratat diferit, are propria dispunere de plin-gol, in timp ce
toate nivelurile sunt supuse unei simetrii generale a intregului.
-continuitatea fatadei este date de banda neintrerupta de ferestre,
aranjate alternativ, patrate si dreptunghiulare.
- ideea de continuitate este data si de liniile regulatoare care trateaza
cele doua vile ca un intreg.
-natura este adusa in interiorul cladirii ca un element sanatos si
meditativ in acelasi timp, LC considerand ca soarele, aerul si verdeata
sunt necesare pentru bunastarea fizica si emotionala a locuitorilor
casei.
-integrarea naturii in functiunea cladirii se face prin retragerea
peretelui cladirii , pentru a face loc salcamului, idee intalnita ulterior si
la pavilionul LEsprit Nouveau - unde acoperisul este strapuns pentru a
face loc unui copac.
-copacul, lasat intact in ambele cazuri, ca sursa de meditatie, dar si ca
punct focal al relatiei cladirii cu natura. LC era convins ca, copacii joaca
un rol important in mentinerea echilibrului uman, impresionat de
faptul ca, de-a lungul istoriei, copacii au fost considerati sacri- ca
martori ai momentelor de iluminare spirituala a omenirii.
-scarile si rampele din interiorul cladirii curg in jurul planului, atentia
este atrasa de cei doi salcami care apar proeminent la toate
nivelurile,parand a avea o importanta fundamentala la conceptul casei,
ca puncte de orientare.

4.5.Ideea proiectului
- LC a intentionat ca tema casei sa fie o calatorie in spatiu si timp. A creat o sinteza a artelor, o fuziune a arhitecturii cu pictura si cu design-ul interior.
- este o calatorie a mintii si a trupului, unde cladirea devine calatoria.
-fiind prima incercare de promenada arhitecturala, scenele dramatice nu au claritatea schemelor folosite mai tarziu si nici nu este la fel de purista precum creatiile ulterioare.
-nu este un obiect autonom, prin volumele ei defineste un spatiu si o strada, nu este o casa obiect ci o casa tipica unui tesut urban.
-creatiile lui LC sunt creatii mentale, rationale, pe care le plaseaza in natura, spre deosebire de Frank Lloyd Wright , care camufleaza cladirile sale, integrandu-le in mediul inconjurator.

Petcana Ana Maria | Timsa Adriana Maria - 23I | 12

1.CONTEXT
1.1. Social istoric - Cine? / Pentru cine?
- LC impreuna cu Pierre Jeanneret si Charlotte
Perriand - in 1928 - au colaborat cu mici artizani
( tapiteri) pentru a crea mobilierul destinat
vilelor La Roche si Church (Avray)
- chaiselong-ul LC4, numit si masina pentru
repaos, reprezinta fara indoiala cea mai
cunoscuta piesa si a avut un succes rasunator
de-a lungul anilor, devenind un clasic al
mobilierului modern.
- influente - balansoarul Thonet - 1870
dimensiuni: 160 x 57 x73-81 cm

1.2. Economic (elemente care conditioneaza alegerea formei si a materialelor)

- LC impreuna cu Pierre Jeanneret si Charlotte
Perriand au dorit sa demonstreze ca mobila lor,
facuta din materiale inovatoare pentru secolul
20, poate deveni mai mult decat o constructie
metalica - a fost o adevarata reusita atat din
punct de vedere al designului cat si pe plan
comercial.
- Chaislong-ul este fabricat si in prezent de
Cassina.

Petcana Ana Maria | Timsa Adriana Maria - 23I | 14

3.TEHNICI CONSTRUCTIVE / MATERIALE / STRUCTURA

3.1. Adecvarea tehnicilor la materiale / structura/scop (economie si adecvare)
- balansoarul are o structura din otel tubular
cromat, asezata pe o baza din lemn, vopsit
negru, iar sezutul este din piele neagra.
-forma special conceputa pentru a se adapta
formei corpului uman aflat in repaos
- este reglabil in orice directie, permitandu-i
utilizatorului o infinitate de pozitii, stabilitatea
structurii fiind asigurata , la toate unghiurile
de inclinatie, de catre garniturile de cauciuc,
prinse de baza.

4.EXPRESIA ARHITECTURALA DE ANSAMBLU

- LC foloseste si la proiectarea mobilierului acelasi mod de subordonare si proportionare de la arhitectura:

-proportia scaunului se refera la subdivizarea armonica a dreptunghiului de aur. Latimea patratului devine
diametrul arcului de cerc care este cadrul scaunului. Suportul este, de asemenea, in relatie directa cu
subdivizarea armonica. La fel este calculata si lungimea scaunului.
-linia discontinua a scaunului creeaza un contrast elegant cu curba care o sustine.
-sunt vizibile inluentele puriste,
-la fel ca in cazul cladirii, prevaleaza utilitas:
- scaunul este adecvat dimensiunilor umane, formei corpului in repaos, e supranumit si masinaria de repaos
-frumusetea rezulta din geometrie, din proportii, ergonomie si functionalitate
-scaunul LC4 este perfect adaptat spatiului vilei La Roche si pare la fel de proaspat si original si in prezent.

Petcana Ana Maria | Timsa Adriana Maria - 23I | 15