Raymond Aron

Raymond Claude Ferdinand Aron (n. 14 martie 1905, Paris - d. 17

octombrie 1983, Paris) a fost un filosof, sociolog i politolog evreu francez.
A studiat filosofia la prestigioasa cole Normale Suprieure din Paris (19241928),
unde a fost coleg cu Jean-Paul Sartre. i-a nceput cariera universitar
n Germania (19301933), asistnd n mod direct la ascensiunea nazismului. Mobilizat
n 1939, a participat la Rzboiul ciudat (drle de guerre), apoi n exil, la Londra, a
fost redactor-ef al ziarului La France libre. Dup rzboi, a mpletit jurnalismul cu
activitatea universitar: a fost editorialist la Combat (1947), Le Figaro (19471976), L'Express (1976-1983); a inut cursuri la Collge de France, Institut d'Etudes
Politiques, cole Nationale d'Administration, cole Pratique des Hautes tudes i la
Sorbonne.
n 1963 a fost ales membru al Academiei de tiin e Morale i Politice (Acadmie des
Sciences Morales et Politiques). A murit n 1983, lsnd o oper bogat n care a
respins cu fermitate ideologiile totalitare i a cutat explica ii pentru atrac ia maladiv pe
care comunismul a exercitat-o asupra intelectualit ii franceze.
Spre deosebire de Sartre (care credea c anticomunistul este un cine, [necesit citare] sau
c nu poate denuna crimele din epoca lui Stalin din Uniunea Sovietic pentru c nu
trebuie s i facem s dispere pe locuitorii cartierului Billancourt, [necesit citare] populat in
majoritate de muncitorii de la regiile naionale Renault), care a alunecat spre extremastng (Aron l numea mon frre ennemi), Raymond Aron a fost un conservator
prudent i un analist critic al societii liberale, poate cel mai lucid politolog al Fran ei i
al ntregii Europe din a doua jumtate a secolului al XX-lea.
Cel mai important sociolog francez al secolului XX, i unul dintre cei mai importani
filosofi ai istoriei acestui secol, poate fi descris cel mai bine prin propria sa

caracterizare: un spectator angajat. El nu s-a temut s se implice n lumea din jurul su,
o lume pe care o resimea tot mai vulnerabil; de aici, i necesitatea ca to i aceia care
au curajul s i asume o gndire proprie, original, s se implice n via a social i
politic a lumii n care vieuiesc.
Aron nu s-a temut s mearg mpotriva curentului, chiar atunci cnd son petit
camarade de la cole Normale Suprieure, Jean-Paul Sartre, nscut i el tot n 1905, a
decis s mearg pe "direcia aplaudrii statuii idolului de la Kremlin" [1]
A avut o fiic, Dominique (cstorit Schnapper), sociolog, membr a Consiliului
Constituional al Franei (2001-2010).