rif

1
I

','
,
1

"
,

www.dacoromanica.ro

VIETA

1 ACTIVITATEA
LuI

ANTONU PANK
Cu NOTIUNI DESPRE ISTORICULt MUSICEI ORIENTALE
V DESPRE SgRDARULE DIONISIE FOTINO

DE

TEODORESCU G. DEM.,
Licentiat in litere de la Paris, profesorzi Us liceulii Mateia-Easarabil".

PARTEA I
I
-sr^-7V---.,....

1-69

1893

BUCURESCI
TIPOGRAFIA GUTENBERG" JOSEPH GOBL
23. STRADA DOAMNE1. 25.

www.dacoromanica.ro

b'
www.dacoromanica.ro

PRECUVENTARE.
In prima-vdra anului 1891, cu tala multimea qi
insemnaatea ocupatiunilor, amii pututit scale la
lumina partea II a unor inuestigari incepute de
acum unit' patrarii, de secula (1868).
In acea recensiune bibliografica, intitulata 0 perele
lui Anton(' Panni,aretamit cd , indata ce voi dobandi
informa(iuni neindoise despre cate-va fase ale

viei veuitatului cantarettl, biografia lul va forma

subiectula unel conferin(e publice.

Conforntii promisiunii, conferinta a fostit tinula

la Ateneula romanii" in sera de 9 Aprile 1892.

Tiparind'o astaqi, spre a da publicului ud lucrare
completa, md credit datora sd aduc mul(amiri tuturor persdnelor care, in diferite epoce, verbala s

prin relatiuni scrise, mi-aft procuratic date si lamuriri despre Vidta si actiuitatea lui Antonii Pannx,,

omului carepentru talentelel multiple, pentru spiritu'i crsimilabil i intreprincletorit, pentru munca'i fertileimerita s ocupe una loca In istoria lite.ralurii nationale,spre a fi cunoscutu posteritapi.
Imo. 1893.

G. Dem. Teodorescu

d. BucurescI. 1891. (Editura librAriel Soceca & comp )

www.dacoromanica.ro

VOA

ACTIVITATEA LUI ANTONO PANN.

(1794-1854)

AMINTIRI ISTORICE : ECATERINA II A B USIEI (1769). RESBELULO

MO. PACEA DIN IASi (1791 . HESBELULt
DINTRE 1806-1811. TRACTATULP DIN BUCURESCI ci

RUSO-AUSTRO-TURCO DINTRE 1787

RAPIREA BA8ARAB1 rEit (13812).

Tench* diplomatieT ruse de a'si intinde influinta si puterea in peninsula balcanica, sub
motivrt ca tinea se libereze de sub jugulti Turcilor tOte popOrele slave si ortodoxe, ce locuiag
intfensa, incepu se lia tradusa in fapte de impratesa Ecaterina a TI-a. La 1769, acesta autocrata respandi a cele faimUse manifeste, prin care

chiama la arme tOte nationalitatile crestine supuse islarnismulul, promitendu-le deplina libertate politica si religiOsa. Romanii, de i ajunsi
in stare de raiele, prin regimulti beilor fanarioti,

nu se pre aretara asa entusiasti. Abia se ivira

caV-va doritori de gloria, cum fu clucerulti
Radu Cantacosino. care, formandU cu propria'i
chieltutola unu regimentri de voluntari, (alesi
din Muntenia, Moldova si Transilvania, sub numele de corpula husarilar roman-II), participa
1. Yeapicoi BOX/UCH 110.111:.

www.dacoromanica.ro

TEODORESCU G. DEM.

la inconjurarea Silistrel1 impreuna cu fiiul

seu IOn Cantacosino, intrata ca 4<praporcic# in

regimentula III de grenadiri, la versla de 15
ani,

inaltata la gradula de locotenenta de

ensusl feldmaresalula Romantzow, pentru deosebital vitejia la asediula cetatii.

In cliva de 3 Augusta 1787, declarandu-se

din noa resbela intre Rusia i Turcia, sultanula incredintza luI Nicolae P. Mavrogheni
comanda trupelor din Muntenia, spre a se opune armatelor austriace, er in Ianuaria 1788
imperatula Josef II declara si din parte'i resbela
TurcieI, conforrna intelegerii ce avusese de mal
nainte cu imperatesa Ecaterina. Der sgomotOsele
pregatiri ale lul Mavrogheni nu fact' nici ua isprava2. In 1789 RusiI i Austriacii, sub conducerea generalilor Suvaroff si duceluI de Coburg, invinga la Focsani, la Martinesci, la Porceni; Austriacii coprinda I3ucurescil si Craiova,
er catre sfersitula anulul baronula Thugut ci
consiliarula Reicevici suntO trarnisT din Viena
ca se administreze Muntenia, asupra careia diplomatia imperiuluT habsburgica credea ca d'asta-data '1S1 va realisa planula de multa urrnarita : anesarea definitiva a trii sea cela putina
aservirea ei pe calea economick incependa cu
monopolisarea navigatiunii pe Dunare.
In Octobre 1790, Nicolae P. Mavrogheni e
.

1. NO cum declard feldmaresaluld Petru Romantzow in

Memoriele lul, publicate dupd, mrte'l.

2. A se ved studiuld despre Nicolae P. Mavrogheni, publi-

catd de d. G. I. Ionescu-Gion, sub titluld Dia istoria Fana-

riofilor". (Bucuresc1, 1891).

www.dacoromanica.ro

V114A I ACTIVITATEA LITT ANTONO PANN

ucisa din ordinile vizirulut. DupA tractatula de la

Sistov, Austria se retrage din Valachia, r lupta

dinlre Turd si Rust se intrerupe prin pacea

inchiaiata la last, in clitta de 29 Decernbre 1791.
La devastarile resboiului si la spoliarea beilor,
se adauga fOrnetea si ciuma de sub Alesandru
Moruzi, urmate de incursiunile lui Pasvantoglu.

Sub domnia de dece ant a sse lgospodar5 1,

starea Munteniel urrnza a fi nelinistita, pene
canal resboiula reincepe cu inceputula acestul
secula.

, La 13 Noembre 1806, Rusit treat' Prutula

sub generalula Afichelsohn, iti Hotinula si Ben-

derula, inaintza spre Galati si coprinda Bucurescit. Dup ua luna, ostilitatile din ambele
parti. respandesca desolatiunea.
In deserta una armistitiu se inchiai la 24
Augusta 1807 in Slobozia, prin intervenirea
hit Napoleon I ; in deserta Ia. Februariu 1809

se intrunesce in last una congresa de pace :

resbelula urmza cu lurid, si Rusit irt la 25
Martin Giurgiula, la 24 Iuniu Sistovula, Rusciukula, Nicopole si Vidinula. Atatea infrangerl
constringa pe sultana se redeschida noui tractart
de pace in Maia 1811 ; der tocmai peste una.
aria 2 Rusia, fiinda amenintata de Napoleon Bona-

parte, care inainta pe alit et teritoriu, consimte

a inchiaia tractatula din Bucuresci, prin care
1. De la 1796 0116 la 1805 domneseg: Alesandru Ipsilante,
Constanting Hangerliulo, Alesandru III Moruzi, Mihaild i Alesandru Sutu10, Constanting Ipsilante.
2. La 10 Maid 1812.

www.dacoromanica.ro

TEODORESCU G. DF.M.

rpia MoldoveI intrega Basarabid, dupd cum cu

37 anI maT nainte Austria it smulsese frumcisa Bucovina.

Ca si cum atatea nenorocirl n'arti fi fost

indestulatOre, pdrintiT nostri mal avurd a suferi

iernI cumplite, epidernii provocate prin neingroparea la limp a mil de cadavre, crescerea
impositelor si marl chieltuieli ocasionate cu repararea cetlilor de pe trmii DundriI.
In acst epocd de revolutiuni i frdrnntare,
de lupte continue si suferinte cumplite, se ndscu

si crescu scriitorula nostru, a cdrul activitate

contribui atatu de mullit la aventulti culturil
din prima jumtate a secululuI alft XIX-lea.
II
NASCEREA

t COPILXIDA LUI ANTONC PANN (1795-1806). EMIGRAREA'I

1811). FUGAI IN MUNITNIA (1812) 1

IN BASARABIA. (1806

CAlddrarula Pann, Roman de origine prin

tatd, se bulgarise in satulU bulgArescil Slivin 2,
unde se cdshtorise c'ud tenrd grcd, Tomaida,
si dobandise mai nti urt fld. (care nu'i &di)
apoi succesiv doui baietl.
La inceputuld anulul 1794, acsta familia
spori c'unq alu treilea fii, chruia la boteza i-se

dete numele de Antona. Cate trei copiii, cre1. Cf. 4Un ednthretil uitatil, in Transactiuni literave i sciintifice, No. 2 din 1872, pag. 42.
2. Slivin sal Slivden.

www.dacoromanica.ro

IniqA rol ACTIVITATEA LIIr ANTONO PANN

scut,1 fara micylOce, ereati pentru parinti ca ctret

crai de la rsaritti, caci le aduceati speranta

si fericirea. Celt' mal in verst invta meseria
parintsca, celti micllocia intra ca ucenicti la
ua abageria, r praslea fu pusii sub ingrijirea
dascalului bisericil.

lAntonache, dotatti din natura cu agerime

de spirita si cu putere de initiativa, in anii cei
mai frageqi se deprinse a iubi religiunea. De
aceia inveta scrierea si citirea, r Duminicile
si in clilele de serbatOre, pe calla ii permiteaa
puterile, da ajutorti dascalului bisericil, it tinea
isonula la cantari seti recita, in locul, cate-va
din rugaciunile usOre.
Cu modul acesta, la mOrtea printelui, miculti .Antonti cunoscea Wilt rOnduila serviciului
religiosti si poseda cate-va notiuni de psaltichia, cu care 'si-arti fi pututa agonisi panea de
tOte Clilele ca paraclisierti, dca etatea nu Fara
fi impedicattt de la ua asemenea profesiune.
Tocmai atunci isbucni resbelulti ruso-turcti

dintre 1806-1809.
Catesi trei tinerii, cu vduva lor muma, fura
1uat,1 in Rusia, ca multi altil, mai antaiti find('
ca li-se promitea ua sOrta mal buna, ala douilea

spre a contribui la triumfula sfintel cause a

ortodoxiei, in fine pentru nesicuranta in care
se afla ori-ce crestintt, intr'unti tirnpa candit
furia si fanatismulti Osmanliilor nu mai cunosceatt nici ua limita.
Abia ajunsera in Basarabia, si cel doul tined
mai in vrsta fura inrolati in pedestrime. Dupa

www.dacoromanica.ro

10

TEODORESCU G. DEBI.

una anti si jurnetate, in Martiti 1809, sub comanila generalului Kaminsky, se luptara imprejurula Brailei (pe care-o apara nazirulti Ahmet

Ibrail), si aci gasira mOrtea, impreuna cu alti

5000 tovarasI.
Intre acestea miculti Antontl, ca se's1 castige
esistinta, intrase in chorula de musica alti bisericiI principale din Kisinetl, unde fusese primitti cu placere, atatil pentru frumOsal voce

de soprano, alit si pentru notiunile ce avea

in psaltichia. Inteadeverti, in opera luI de la
1847, intitulata oROnduidla sfintei si clumneopiesceileturghib>, la pagina 53 se citesce urmatdrea nota, tiparita inaintea uneI cantarI:
Dmne-miluiesce, dintata in rusesce de mine, A.
Pann, allandu-m intre sopranil armonieli eclesiastice,
la anal 1810 s 1.

Ast-fela la 16 anI, esercitandu-se intermit

chorii, dobandia nouI cunoscinte de armonia,
pentru facilitarea carora inveta se ante si cu
ch itara.

Dupa neisbutirea tractarilor de pace din Maiti

1811, faima se respandise prin tOta Rusia despre ua colosala pregatire nu numal in contra
Turcilor, der si in contra lul Napoleon Bonaparte, care nainta triumfatorti spre vechia capitala a Tarilor. Atuncl Tomaida, care doui ani
de cjile cercetase in zadarti despre cel doui fil
mat in etate, care de la Kiinti trecuse la Lapusna si d'acolo la Leova, de tema ca nu cum-va
1. A se ved partea II, Operele lui Antonii Palm, pag. 54-57-

www.dacoromanica.ro

VIETA

I ACTIVITATEA LET AN'TONO PANII

11

si singurula copiHi eel nia rmsese (destulti

de corpolentti pentru etatea't de 18 ant) s fia.
inrolata in veunti polk i tra'snisti, ca i cel
doul frat,1 at MI, la ua mOrte sicur& 1, concepu

ideia de a fugi cu orl-ce prettl.

In Muntenia tocmat incetase provisoria guvernare russcd, prin numirea ca BomnU, la
1812, a lui hint' II Caragea. Unde, mat nerneritil de calf.' aci, 10 putea gsi refugiu srmana
vduvk dupd unti intreitti dolia? DecT, inteu&
nOpte plinA de intunericti, profitkidti de invhlmdsla ce domnia pretutindent, muma i fiiulti
trecur Prutula, pe unde apa le oferia unti vadti
mat priinciosil
De la Flciti evitarA s scobOre dare Galati
Si Brila, spre a nu intlni armatele ruse, care
se retrdgeati. LuarO, dr calea Berladulul, ajunsera la Focsant, r d'acolo, calMorindil candti
pe josti, cncl cu sania, sosir in Bucurescl,
pe irna cea cumplitA, care ingheVlse armatele
francese prin ninsorile frj. srnenti ale Rusiet.
Antonti intro. ca paraclisiertt la biserica Olart,
dup.& aceia cant& ca devteriti la Sfintl, chutandti
se'st asicure veil& protectiune i urmandri atata

la scOla de cantrt, catil si la tipografia musical& a WI Petru Efesiulti.

Noroculti nu'l intOrse spatele.

Romanesce scia de la tat-sti si de la nu1. De aceia Antond Pann tot-d-una sl-a manifested ura
in contra Ruilor, care, dicea d'ensuld, il 'maser& cu familia
*PI tamiseser6 fratil la mrte. La 1856, cu ocasiunea resbelute din Crimea, doria victoria puterilor aliate, ceia-ce s'a realisatd, spre marea'l bucurid.

www.dacoromanica.ro

12

TEODORESCU G. DEM.

merosiI RomdnI din Slivin, mumb.-sa nu invetase limba grecesca ; in satula natalt1 vorbise

i incepuse a cunOsce limba turc

de la stApanitorii cu care erea in contactil de
WO. qiva. In Rusia cftntase rusesce, in Moldova si Muntenia se perfectiond in limba robulgAresce

m5.n5. 1.

Canda nu e bine se fi cine-va po1ig1ott, se

cunOsc cinci idiome in flOrea etAtil, se se folosesc de densele pentru lucrarl literare 2? Dintre bite ense grecesca II prinse mal bine, ca.'cl
cunOscerea eI flu apropia de calugheril greci,
care aveati in mana.' bisericile i monastirile,
incasati marl si felurite venituri, dispuneail de
suite, de diplomati, de intrga natiune roma.nd.
Grecil mergeatt pene la esagerare in pompa
esteriOra a cultului, er frumOsa cntare o iubiati cu devotiune. Mal aveati apoi deprinderea
d'a incuragia talentele imbobocite. Se adaugarna
cd, pe atuncl, ucenicia erea anden onOre: Dionisie Fotino, scriitorri erudita i compositorti

musicalti, nu se rusina a servi ca intendenta

in casa lui Dinicu Filipescu, fiinda tractatil ca
amicti de fill lul, Grigore i Nicolae 3. In acesta
1. Cu tote acestea, in scrierile lul se obsera pronuntarea si
accentuarea Romanilor din Basarabia. Ast-feld de multe orl
se intelnesc espresiunl ca mode, gropd, rodd etc., in locd de

m6rte, grOpd, rOdd.

2. Ast-feld suntd: cAntarile greco-romane, traducerea Chri-

stoitiel i a Noutui Erotocritil, apol Evavgelia Pascelul in 8

limbi, proverbele turce din Povestea vorbei, in fine traducerea
Ndsdrdvanielor lit Nastratin-hogea, D ialogul romnoruso-turcii, etc.
3. IOn Eliade RAdulescu, Isacharti in Echilibrulti d intre
avtitese".

www.dacoromanica.ro

V IETA

t ACTIYITA TEA LOT AN CONO PANN

13

Grecti romanisatti Antonti Pann va gasi um)

dasalil i ung pro tectorti : KIT ii va datora, in.
mare parte. cunoscintele i lucrarile ce'la vora
renumi.
III
FUNDATORII MUSICEI ORIENTALE. COMPOS mon! fE ROSIANL&: Mut.
MOLDOvENU, DIM ITRIE C ANTEMIRIY, A GAPIE PALIERMULO. PETRU EFESHIM}, VASILA CAE cibiTARETULD, ILANUAR I E PROTOSINGELIILO, MATACRE
CINTIRETULO, M ACARIE IEROMONACIIIILO, DIONISIE FOTINO3 SINESIE
IV] RITULO, NECTARIE IERODIACONULO, CIIESARIE M A ICINENULO. Ckyr.XInv : SERRANO i CONSTANTINO. PETRU MORAITULO. ANTONC PANE.

Prima musica, orientala a luatti ca has& vechiele moduri dorianti, lidian, frigianti si milesiana, cu alte patru intermediare, derivate
dintr'nsele.

Ptolemeu Filadelfulti, regele Egiptului (309

247 a. Cr.), introduse done moduri din musica
persana i inventa cele trel sunete propril, care
in psaltichia se numescti ison, oligon i epistrofal.
Cosma Asicritulti 2, omti inteleptti, erudita si
aprOpe perfectti

in musica persana, dete ua

mare desvoltare modurilor i semnelor de pen'atunci, din care caus trece drepttl fundatoril
alti musicei eclesiastice orientate. Elevulti lui,
sf. IOnti Damascenulti, limita varietatea melo1. Cu aceste semne se aflad tonisate multe versuri eroice.
In biblioteca din Alesandria esista despre dnsele und Tractatii

de musictl. arsd in incendiuld acesteI bibliotece de care Saracinl, dup. ordinuld califuluI Omard.
2. Cosma fusese cumpAratd ca sclavd, dupl resbeluld ce im.

peratuld bizantind Leona Isauriculd purta in contra Persilor

in anuld 725.

www.dacoromanica.ro

14

TEODORESCII G. DEM.

dielor la optil tonurl, numite echuri (-71-zoc) de-

spre care scrise tractatulti inhitulat Octo-echit

(On 6ylizoc).

Intre succesoril acestora, care adausera noul

semne i adoptara metoda teselor melodice,
figureza, Michail Ananiotulti, IOn Gliki, hina
Cucuzelti I (cu opera lui Megalinariele), Xenu
Coronesulti, Emanuelil Chrisafi (autorulti unul
Stihirarit), Lambadarie Clada (autorula unul
Acatistit) si a101.
Continuatorl i desvoltatori a vechiel sisteme

fura: mai antaia Petru Bereketit (cu opera'i

Papadiket) si Neon Patron (cu unti Stihirarii),
apol discipuhl lor IOntt Protopsaltula i Danielti
Lambadarie, care analisara tesele melodice, infrumusetandu-le cu figuri st1 semne esteriOre.

Petru Lambadarie Protopsaltula duse pen la

perfectiune sistema analisaril si'l dete cea mai
mare inlesnire. Pe la 1790, se distinsera Jacobi].
Protopsaltuld i Petru Vizantie Protopsaltula 3.
Dintre Romani cunciscemil scriitorl si cornpositorl musicall numal din secululn. XVIII.
1. Originard din Durachiu (Durazzo). orasd ald MHO. Eld
trai in timpuld impratulul Iustiniand. Mal multe relatiunl despre densuld sa se vda in partea H, Operele luI Antonti Pann
(Bucurescl. 1891) pag. 67, nota 3.
2. cIn biserica patriarchiel din Constantinopole, cantaretuld

care cnta in drpta are ranguld de a se numi protopsaltii,

er cantaretuld care canta in stanga are ranguld de a se numi
lambadarie, er cel-halp ald douilea cantarep (upleanp) al
chorulul dreptu i stangt se numescd domestictx. Antond Pann,
cIntroducerev la Basulii teoreticii 0 practicii c&li iwsicel bisericesci, p. XXXI.
3. Top acestia suntd mentionap de Antond Pann i cantarile

lor puse pe note in limba romana sea imitate de densuld.

www.dacoromanica.ro

VI14A I ACTIVITATEA LW ANTONt PANE

15

La 1767, Mihalache Moldovnulfl compilzk

pentru prima OM. imnurile sacre, ce se canta

la inviiarea DomnuluI, sub titlutil de Anastasimatarti roma'nesci t 1.
Dimitrie Cantemiril, Domnuld Moldovel, in
cAleloriele ce intreprinsese prin Turcia, Persia
si Arabia, aprofundase sciinta musicel orientale,
scriindg despre densa in limbile grck si turck2'.
EI inventk ritmulti numitil zar-bein, r dintre
instrurninte canta bine cu naiurti si cu tambura.
Nu putemil trece cu vederea nici pe .Agapie
Paliermulti din Chio, care, dupa ce colindase
prin Europa ca s'si aproprieze sistema occidentalk, se intOrse la Sfantula-Munte, apoI se
strAmutd la Efesil, fafa put WO punk in
praclic ideiele reformatOre. In timpula celuT
d'ntaiii patriarchatii alit lui Grigorie din Smirna,
merse la Constantinopole si obtinu permisiunea

de a preda cfmtkretilor u sistema inventata

de dnsulii, care intrunia cualitktile sistemel
occidentale, fail al aye si defectele. Prin inovatiunea kit sustinea ca se pOle reforma vechia sistema; dr, neisbutindil din causa opunerit protopsaltului Iacoba, pe la 1795 Agapie
porni din nog in occidenta, is1 prefcu metoda
si adopta caracterele alfabetice in locula semnelor punctate3, pastranda numirea notelor de
1. Anastasimatarit rotnnescii, alcdtuitd acum antdid de
mine, Mihalake Moldovnuld, la anuld 17457.,

2. S'ad plstratd numal operele'l in turcesce, care tractza

despre musica profana.

3. Posedemd si noT und esemplard din aceste rare si cu-

/lose tipdrirT. Secretuld ce voia s pdstreze autoruld l'a opritd

-d'a indica anuld si loculd tipdriril.

www.dacoromanica.ro

16

TEODORESCU G. DEM.

pa, vu, ga, di, ke, zo, ni, pa, ZIA a le inlocui
cu do, re, mi, fa, sol, la, si, do. Dupa ce se
intOrse la Constantinopole,

incepu a preda

noua'l sistema, pe care la nol voril propaga-o

Petru Efesiula, Dionisie Fotino, Macarie si Antonio' Pann. Agapie, ca totl reformatoril, nu se
bucura de resultatula atator ostenell. Dupti ce'sl
cheltuise averea si vita, ca se'sl folosesca patria, fu coprinsti de amarulti descuragiaril, pa-

rasi Bizantiulii, veni in Bucurescl ca se'sl respandesca metoda musical. cu notatiune alfabelied si muri la 1815.
Dupa ce Grigorie Protopsaltula, Hurmuz Chartofilax si Chrisanti" (devenitil mitropolitil ali"

Brusel) perfectionasera noua metoda, tradusesera inteensa operele vechilor compositorl si

publicasera mal multe lucrarl originale, care

s'ail tradusti si in romanesce, pe la 1816 Petru
Efesiula veni in Bucuresci, unde fu prirnita cu
bucuria de cel maI insemnatl barbatI al epocei.
La biserica Sfentultl-Nicolae din Se larl Oa deschise din noil ua scOla, unde instrui nurnerosl
pamentent si strainl in sciinta musicel eclesiastice

orientale, dupa noual sistema. Ca se evite apol

dificultatea dictAril lectiunilor si prescrieril lor
cu mana, isl depuse tcite silintele si, pentru prima Ora, infiint.a ua tipogratia pentru cartl de
psaltichia. Chieltuielile cele marl, munca'l obosiVire, superarile si intristarea iI scurtara vita, si.

ast-fehl muri in Bucurescl la 1840, lasanda ca

amintire multime de compositiunl originale.
In anula 1820, suindu-se pe scaunulti me-

www.dacoromanica.ro

VItiTA

17

ACTIVITATEA 1.11 ANTON!, PANN.

tropolitana parintele Dionisie Lupula 1, barbata

intelepta i patriota, pe langa staruinta'T d'a se

tramite tineri care se studieze in strainetate 2,

funda mai multe scoli, intre care si una de musica
bisericesca la mitropolia din Bucuresci. Ca directora sea epistatip numi pe parintele Macarie,
er ca ajutora pe serdarula Panaiota Enghiurliula,

fosta protopsalta al mitropoliel, dupa calugerirea lul sub numele de monachula Pangratie.
In ordine cronologica mai intelnima pe urmatorii compositori : Vasilache cantaretula, de

la care ail remasa diferite Heruvice, Kinonice si alte scrieri musicale in limba romana ;
apoi Ianuarie Pro topsaltula, care pe la 1821
compusese in romanesce unit frumosa Anastasiniatar
i una Doxasticara demna de

tOta lauda, pe care le aretase lui Antona Pann.

Matache cantareMa, profesora de cantarl
bisericesel la seminarula episcopiei Buzeit, revecluse asemenea cate-va scrieri musicale. Epitafula sea slujba imorrnentarii Domnului nostru lisusti Christosa , regulata Ore-cum in
Transilvania

introdusa in manuscrisa prin

bisericile din Bucuresci, fu revecjutil si indrep-

tata de cantaretula Matache, care observase

mai multa numerula silabelor din limba romana, de cata intonarea cuvintelor 3.
1. pisa i Lupea, RomnU de origin&

2. A se ved scrierea mea intitulat Vidta 0 operele luI

Eufrosinti Poteca (Bucurescl. 1883).

3. A se ved, in Operele ml AntonA Pann, cdedicatiunea

caltre mitropolitulti Nifongx., scrisl de Antonti Pann la 1844 in

fruntea Epitalului (tip6.ritu la 1846), ci fla Ortodoxulti.
2

www.dacoromanica.ro

18

TEODORESCU G. DEM.

Diva. Matache, urrna parintele Macarie, 4eromonacha i portarie al sfinteI mitropolii,

epistata airi scOlelor de musica>>. Forrnata in
scOla luT Petru Efesiula, de la care invelase
noua metoda, elil se ocupa seriosil cu musica
eclesiastica si, fiindt sustinutit atatil de mitropolitula Dionisie Lupultit, can't si de mitropohtula Grigorie II, reforma tOte cantarile bisericescl, le transcrise in limba nationala intre
anii 1818-1820 si, tiparindu-le la Viena, le popularisa in WU. tra. Ele suntit coprinse in cele
patru tomuri intitulate Teoreticon (1823), Anastasimatariti bisericesciti (1823), 1rmologhion
s catavasieriti musicesciti (1823), Prohoduleti
.(1836). Prin frumsa precuvntare a tomului
alit' III-lea si prin tiparirea acestor opere, se
dete ua isbire decisiva cantarilor grece din bisericite Rornaniel. Macaria 1st dobandi acea
consideratiune, care durza anca, si titlula de
.reformatora al musicei nOstre eclesiasticel.

Ete cum se esprime despre dnsula Antona

Pann :
La anuld 1821, revoltandu-se striniI prin tt
Tera-romanescl si Moldova, si pginntenii imprstiandu-se care pe unde ati pututt, pentru scgparea sufle-tuluT, atunci i p6rintefe Macarie, trecOndii peste gra114'a in Austria si ducOnclu-se Ta Viena, a turnat6
acolo un tiparil de musica bisericscg, i, tot-d'ubidata cu rddicarea in trona a prhquhfi roinanil Gri-

gorie Dimitrie Ghika, s'a intorsil in Bucnresci cu

1. Cantarile lul Macaria se intrebuintz'a Ana, in Moldova.
In Muntenia au fost6 inlocuite printeale lul Antonti Pann.

www.dacoromanica.ro

1114A Ir ACTIVITATEA XXI ANTONO PANN.

1-eoreticanuM, A nastasimalarul4

19

Irmologhion argon,

tiparite in felulg curn se v6d1. Mai pe urrng ira0,

in Vele pr sanOtuluI Grigorie mitropolita, a tip;
rita i tomulti alU douilea, cu tiparulil pe care ild
cumpArase sfnta mitropoliA, de la Petru Efesiuld I..

Dupd Macariti, se distinse srdarula Dionisie

Fotino, unula din rani! Fanarioll, caredotatil

cu frumOse cualitti i talente, cunoscendti perfectil sciinta musicef orientale, activ i inteliginte, romdnitti in familia luf Dinicu FilipescU
lucr cu zela i scrise nu numaI patru volume 2
despre istoria Romanilor 3, ci i mal multe cornpositiunI musico-eclesiastice , precum Doxa-

starulitt Anastasimatarul, Boulit Eroto-

critic etc.
Ete cu cata entusiasma se esprim elevuli
recunoscetora Antona Pann despre meritosulti
si admiratu'l maiestru:
POn'aci arn vorbitri pentru scriitorii music!, pe
1. .De unil altii, totd luandu-se isvde din amendoue felurile de tipare, pe care le fcuse Petru (Efesiula , lesne si cu
mai putine cbieltuiell ad pututil se'lti tome, in catil Mal inteacehl anti s'ag vedutO. cdrti tiparite in deosebite locurl;
care vei,lendO, Petru se d'iesgustase de tipOrirea cartilor,

nea-

vendu la cine se le petrcO. Ba anc6 si lepedase semnele acestea cu totula i incepuse se inlrebuinteze alfabetuld lul Agapie,
cu ere-care schimbhri, pe care, luanduld de mal bunti, multi
ssolaii i1 dob5.ndise, der, i multi impotrivindu-se, a silitti salt,
lase '0 se se apuce ir4I de acesta, pe care o Isase. Antorn1
Pann, in Introclucerect la Basula teoreticil, fi practicil etc.,
pag. XXXV.

2. Dionisie Fotino tcrisese patru tOmuri, din care <ctomuld

ald 11T-lea a rmasO in manuscrisil la nepotil sei hid i Eftimie
Fotino,.
3. .1.vcriptrA It; Auzigc, tradus'a de G. Sion. (Bucurescl. 1859).
4. Editatil de Antonti Pann la 1841, loin. I, in tipografia
pitarului Constantinu Nenovicl.

www.dacoromanica.ro

20

TEODORESCU G. DEM.

care numat dupg poemele lor ti cunoscu ; er acum

vine renduld a vorbi si de cei-ce i-arnd apucatu cu
vi, si mai antaid de bunuld med dascAld serdaruld Dionisie Fotino, care erea din orasuld Peloponesulut Palea-Patra 1 j venise de se statornicise in
Bucuresci, unde a scrisd cIstoria rii romcinesci. in
trei tomuri, a versificatd pe Erotocritti, a fgcutd si
alte versuri originate, care'ld veclescd cg a fostd un0
bund istoricd, poetd. i ritord. Er in sciir4a musicei
bisericesci, mgrturisesce singurd cl a fostd scolard
dascglilor sei Iacovd Protopsaltuld i Petru Vizantie,
cgrora a fostd i imitatord ; ense, fAcendd cine-va bggare-de-semg, va cunsce cti natura l'a inzestratd a
coversi pe cei mai nainte de catd densuld, cgcl, iii
elegantuld sed stair, vede cirie-va patimile sulletesci
dupg mestesuguld ritoricti. Jill vede, aicti, in acel&
anastasirne ale Invierii , revCrsandd melodig feluritg :
cu intunecare pogOrg fri cele mai de josd ale Omentulul ; din cgmarele iadului rtididll pe strImosuld Adam
in desfkgrile raiului, i lauda, cu glasd triurnfAtord,
biruinO, a-tot-puternicului, cu cere acMg patimile sufletesci ale auditorilor, le strgrauta duhuld din ganditord jn interitgtore, din unrilitd in desfetgtord i celel-alte. In cele umilitre irgsi in polieleie, doxologhil,
heruvice i kinonice bagandd de sena la a lor melodig mestesugitg si tragetOre, vede c'a avutd cunoscinp, si in deosebite musico-instrumente 2 ; cgcT a

lor iscusitg alcgtuire, pling de dulcet,g si nningaiere,

i tot-d'uldate. II desceptg ca dintr'und somnd, spre luare-aminte a laudelor dumneqeiesci i, in scurtd, totg.
propos4ia si tOtg qicerea cea mai midi, dupe. .intelesuld el 1s1 are si melodia potrivitd descrisg. Er airtile musice, ce-a alegtuitd, suntu : Didasealia teore-

linistesce i adOrme dahurile auditorilor

1. ITcaatiL-11,:c7.p.

2. 'La tambur si keman avea des6v8rsit 6. iscusint5.; cunoscea

i fortopianu10*. A. Pann, Introd la Basulti teoreticti

practicii.
Ans

www.dacoromanica.ro

pC

VI 1..:TA

ACIIVITATEA LITT ANTONO PANN.

2l

practicU a musiceI bisericescip osebitu pentru

instrurnentula tamburil i keman, Anastasimara, Doxasticar, Antologhia, Heruvico-kinonicaril, Kalofonicon

si altele, de a cAror fibre plUcutU se bucurU astql" i

Romiinuth, vklndu-le in hmba sa 1D.

In timpula luI Dionisie Fotino, veni de la

Stntulti-Munte Sinesie Iviritula, care, oprindu-se
in BucurescI, compuse cate-va poeme, intr'alti
i spiritul

caror sti1 se vede iscusinta artel

cell) liberil in melodiele panegirice.

La 1840 ierodiaconula Nectarie din monastirea Nmtula tipari, in tipografia acelel monastirl, ua Antologhiet su Heruvico-kinonicaret ", in care imita fOrte bine modelurile

grece2. In acelas1 timp parintele Kesarie Maxinnula terminase diferite cantarT traduse romanesce Si destinate tiparirii.
eAfarI dintr'acestia, i al0 multi s'aii incercatu la
tAlm5,cirea canarilor bisericesci, dr n'aU facutu de
catil all rAdicatif silabple qicerilor strrtine 0. in loculn
lor au a5e4atil silabele qicerilor romanescl sp.

In fine, diferite cantarI, regulate in limba romana dupa vechia sistema musicala, s'atl.gasita

in mare numerti pe la mai tOte chinoviele

monastirile nOstre, cu deosebire la Nnatula,
1. tIntruducerea* de la Basulii teoreticI

i prcwtici l. ald

musicel bisericescl (Sucurescl, 1895) pag. XXVXXVII.

2. 4De i uniI IT gAsescd greselT in ortograla 0 in allele,
dr orI-cum datorl IT suntd compatrio0 sel recunoscintA pentru

ostenelile ce a cercatd, sciindd c totil inceputuld nu este desever0tO,. Antond Pann, Introducere la Basutti teoreticii etc.
pag. XXXV.

3. Idem eod. loco.

www.dacoromanica.ro

22

TEODORESCU G. DEM.

CaldarusanT, Cernica, Mra ca autoril ses1 fi in-

semnatO numele pe manuscrise.

TrecendO la arta cantarii, cauta se inregi-

strama ca densa erea fOrte apreciata in epoca

Fanariotilor. Unit buntI psaltu, priceputa a intona cu <ifos i a's1 modula vocea dupa placula cutaru1 archierea sea egumen, erea scumpa
platitil in tOta tera. La Bucuresci aveatl cautare
ceT-ce escela O. prin suavitatea vocii i prin maiestria cantariT, flindu-ca se considera ca artist6
nu nurnal celd-ce avea glasti laudat, ci acela
ce scia a's1 purta si glasubl, ca Ling instrumentO mestesugita la degete,
4I did sciinta e cinstitg
usi de obstia primitil
ein totti globula p,rnontescri;

de'mperAi pe tronU s'a$0,

de dornnI se imbrAtiz5.

(i de toti cdV o dorescu D.

Ren la inceputula secululuT xtx, GreciT trecusera ca maiestri inimitabill in psaltichia. In

terile romane veniatt necontenita cparinti sfe-

tagoretp ca se intretina maiestatea cantarilor

religiose, pompa cultuluT, dulcta limbil grece.
Cu timpulit, Romanii incepura a escela i densil
prin mestesugula si firescula glasa celO dulce
al lor.
'In qilele fericitului intru pomenire dascblului erbanti Protopsaltul, viinat Mit mai desvnita i celit
mai vestita dasc5.1ti alti vremil aceia dintre Greet,
1. Antonti Pann, Prefata Noului daxastarii din 1891. Vail
Partea II, pag. 37.

www.dacoromanica.ro

VIETA V ACTIVITATEA LIST ANTONIO PAXN.

23

Anastasia Rapsaniotulii, eu socotla ca s'fif ggsscl

noroculu i s6 rOmaia in ra nstr5., candri a vequta
desv6rsirea mestesugului si a amlitii pr dulcea firsc5, glasuire a lui erbanu, a lui Constantinti si a
ce1or-l-a41 dasertli din nmulii nostru, s'a insplimntata i, singuru judecandu-se cI nu este trebuinciosii,

neartandu-se in multe aile, sa intorsA si a muritu

Intl,.
Ast-felu erea prin pe timpulta hit Petru Moraitulti, care parasi calea cea vechia ca s introduca noui modutatiunt. Succesorit acestuia,
esageranda inovatiunea, gasira cantrile bisericescl de pn'aci gret,cise si p1icticOse, ded
in tra

incepura a canta cantece lumesd, ca cele

cantate de Turd in cafenele, sub cuventtl ca
acestea constituiescil Iproforaua si ifosula de
Tarigrach>. Se adauga apot imprejurarea ca
psaltichia suferia u reforma, ca se aseda pe
ua noua sistema, combinata din cea vechia
orientala si din a musicei occidentale:
a Acura, fiindii mai inlesnitil metodniti musicei $i
chipuld crieril din apropilta intelegere si in mai lu-

minaa aducendu-se, i mulct Romant, intr'ensulii de:

s'evrsindu-se, ati inceputil a tlmAci si a roman1
(Aro intregt si a le preda prin scoll publice, unde
alergail a'st da copiii negutdtori insemnati, ca s invete cantarea bisericosea. i mai vOrtos fiit nobililor,

d'impreunA cu invt,pura ertrtii, trebuiat s6 invete

musica bisericese. De aeeia i 1)&116 astaqi 1845).

se glsesed boieri de clasuill antaiu, care cunosca
5i

cantarea bisericesca 2
1. Macarie Ieromonachuth, Prefata de la Irmologhion (Viena,
182:1) pag. IX

X.

l. Antong Pann Intruducerea1 la Basulti teoreticti i pra-

ctice's, loc. cit.

www.dacoromanica.ro

24

TEODORESCU G. DEM.

Anton(' Pann, condusu de buntil simta,

parte de nevoid si parte de marea incuragiare
ce se acorda psaltilor in tirnpulii agoniei fanariotismulul, imbolditt" mai cu serrid de acea
inclinare tainicd, pe care o numim vocaliune,
profita de munca lifi Petru Efesiulii, de talentula i cunoscintele lui Dionisie Fotino, ca s
aprofundeze sciinta musicald. Si, fiinda ca. tot('
ce se invtd cu tragere-de-inima se intipdresce
in memoria si se asimileza, inteligintei, de aceia
tenerula i1 aproprid MIA pregdlirea
va
face demna se succdd betrdnilor. Atrasil de
abilulii i bunultiv> set' dascalti; sedusta de

frumusetea unei arte, cdtre care din copildrid

simtise ua firescd pornire; ajutata de silintele
ce depuse i de practica ce fa.cu cjilnict, can-rand(' el ensusl i invetdndti pe altii, Anton('
Pann rernase mai targiu singurula maiestru
alCi rnusicel orientale, capabila se nationaliseze
cantdrile religiose si se producd numercise melodil profane.

In tiparti, in traduceri, in compuneri, ca si

in cantare, eta inlocui de ud-datd pe toti predecesorii : pe un Petru Efesiul, pe nil(' Macarie, pe una Dionisie Fotino. Pe UMW"' na tionalisarea cantarilor eclesiasticel, utilisa. chiarit
scrierile inedite ale predecesorilor; apoi respandi
si popularisa in 1611 sciinta musicald, tiparindu
1. .Dupl mutarea din vieta acsta a pdrinteluT Macarie. nu
s'a ordnduitd nicl und td1mdcitora de cdntdrl, Mel s'a aretata
vre unuld ca sd crd a se insrcina cu acsta slujba., ce rarl
oimenT o potd indeplini,. Antond Pann, Dedicatiunea de la
Basul* teoreticii, pag. III.

www.dacoromanica.ro

VIETA I ACT1VITATEA LUX ANTONO PANIC

25

la 1845, in Basulli teoreticii qi practicA ali

musicei bisericesci, nisce regull care raid nu
(se scrisesera pen' atunci in limba romanesca,
nicI nu se predaserd in vre-ud scOld, nici nu
(sciuse cine-va ca are trebuint. de densele l).
De aceia esprirna speranta ca de acum inainte
mu1t1 I1 volt indrepta traductiele i scrierile,
si vora Canta in biserict cantarl bine intocmite
si aseclate dupd firea limbil romanesct2.
In prepararea atator lucrarf, consuma sse
aril (1813-1819), intreprinclendii felurite caletorii prin tra, ca se studieze melodiele nationale, firea, lirnba i obiceiurile poporulul; ca
se noteze impresiunile ce'i desceplail persOnele,

imprejurarile, localitdtile; ca se prede lectiuni

de psaltichia si, prin maidstrita'i cantare, se's1
creeze ua necontestath reputatiune.
In timpuld acesta, patriotulil George Lazara
se stabilise in Bucuresci (sub domnia lui IOn II
Caragea), invinsese pedicele rddicate de straini
si, prin stdruinta, prin puterea convingeriT, prin
dreptatea causei ce aphra, isbutise a infiinta
focarulii redesceptarii rorndne: scOla de la Sf.
Sava, din care esi renascerea nOstrd cultura15.3.
Poetii Vacarescl pregdlisera teremultr, clicenda:
FraV uniti, nu ca tlhari,
ci ca Romani, &tent marl,
venitl sO ne sfAtuirnd
ce-arti trebui, cum se fimtl.
1. cIntruducereav de la aceiasT opera, pag. XXXVII.
2. Idem, loco citato.
3. Cf. Vieta i operele lul Eufrosin Poteca (Bucurescl. 1883).

www.dacoromanica.ro

26

TEODORESCII G. DEM.

Cronicele incepeati a se da la lumina; limba

erea studiata de gramatici; poesia II avea represintanil de antaia mana, ale caror producerl
lirice asceptaa una compositortl capabila se la
populariseze, se le nernuresca. Antonil Pann,

deplina identificatu spirituluI naional, sosise

tocmaI la timpti: dupa miscarea lul Tuclorii

Vladirnirescu, pleiada poetilor romani volt gasi
in talentula luI cornplinirea ce le erea indispensabild.
PT
PRI3IELE STUDII

I LUCRART ALE LUT ANTONO PANN (1818-1818 .

CAN TANI LITURGICE (1819). COLABORARFA'T TIPOGRAFICA (1820 . TRADUCEREA CANTARILOR GRECE IN ROMANESCE (1820).

Candir Petru Efesiula veni in Bucuresci, pe

la 1816, si deschise scOla de psaltichia la biserica Sfentului-Nicolae din SelarI, Antonil Pann
se inscrise printre ceI d'antaia elevi si'l urma
cursurile clout aril de clile. ApoI. indata ce reforrnatorula sisternel musicale se decise a funda
ua tipografia pentru cantarI in limba grca, elevul decent tipografir i peste puting ajunse
chiartl se conduca noulti aseqamentil, de si maI

gasia ore libere ca s compuna imnurI religiOse 1, precum ensusl declard:

Pe edndti rri6 aflamd i en, ea direetorn, in tipografia de music:A bisericseg a lui Petru EfesiulU, pen]. A se ved Operele lu) Antong Palm, (Bueureset 1891);

pagina 7.

www.dacoromanica.ro

VIP.TA

I ACTIVITATEA IX! ANTONO PANE.

27

tru Antaja data amd tiparitrt und axion in roma,nesce 1 D

Asemenea dupa 1820, canda mitropolituld

Dionisie Lupulli tramise patru tined la Paris si
la Pisa pentru studil superiOre 2, r la mitropolia infiinta scOla de music eclesiastica, incredintata ierodiaconulul Macarie 3, care urmase

noua metoda in scOla lui Petru Efesiultl, Antont]. Pann fu asociala la traducerea cantarilor
in limba national:
Atund far a. zabava ama fostd chiamatd i ed de
conlucratord la talmacirea cantarilor in romanesce
pentru facerea mmi tiparti spre tiparirea lor, dandu-nede ajutorti i pe pa,rintele Pangratie monachuld 4.

pentru ca s nuini fia cuventuld spre lauda mea,

marturisesce enstqi contractuld rued, scristi in condica

sfintei mitropolii, ca i ed ereamd conlucratorti cu. parintele Macarie, in qilele pre sfintitului Dio lisie mitropolitd. Care atunci, pe catti irm socotiamti lucruld

de bund, pe atatd acum ild judecti de simplu, cad

atunci metoduld musicei nod abia se aretase la lu-

mina i regula talmaciril nu ne erea cunoscuta, acum

ense acsta sistema este cu inultd mai naiiitata 5 D

Ca proba despre lucrarile lui dintre anii

1816-1820, e i urrnatOrea marturisire, pe care
o scrie i subscrie la 1845:
1. Introducerea la Basulti teoreticti practicti, pag. XXXIII
Vie'ta i operele luZ Eufrosinii Poteca, (Bucuresci, 1893 ,
pagina 10.
3. A se ved pagina 17 de maT sus.
4. elntruducereax. la Basulii teoreticii, pag. XXXIII i XXXIV..
Despre fratele lul Panaitii Enghiurliula, protopsaltulti Grigorie Enghiur1iu10, so se consulte Operele mI Antonit Pa an, pag. 07-08.
'2.

5. Dedictqiunea care mitropolituln Neofitu la Basulti teo-

retici pag. 11. Operele la Antonti Pann, pag. 40-41.

www.dacoromanica.ro

28

TEODORESCU G. DEM.

iDouHeci i cinci de ant suntd, de candd arnii

luatu in maud condeiuld tdAmdciril cantd,rilor bisericeseT,

i luerarea cea de tot-d-una (scrierea si pre-

scrierea, predarea lectielor si intrebuintarea lor in bisericele de prin politil i kinovil) mt-a datd pricind
so le prefacd mat de multe orl. Amu bgatd-de-semd
cd unele cntgri in melodia papadich i stihiraricd,
veniad forte lung-I si ereamd silitti, pe cndti le cantamd, sO le scurtezit si sO le taid de-ud-data la locurt nepotrivite, unde melodia trebuia sO rOmAid atarnatd i ciontitd fdrd gusta. i asa, fiindd indemnatd

i de alp, Iniigirile ce se Wean peste mOsurd le-amd

scurtatd in scrierile mole, idrd sO se bage de smd.
Figurile esterne irdst, cc in totuld se asemOnad cu
cele asiatice si aducead greutate auditorilor, le-amd
-curtitil i le-amd adusu in cea mai apropiatd melodia
bisericscd, Vizinda drumuld i ifosuld vechilor sfinV
Muntent si mai alesti ald patriot, pentru cd musica
bisericesca de multd st-a dolAnditd caracteruld nationald si numat ifosuld de Tarigradu a rOmasd apropiatil de celd asiaticit Cu u nd cuvntd, cantdrile
suntd totd acelea i melodia totd aceia: n'ama addugatd nicI ut figurd din parte'mt, ci ca ud albint,
umblandd in multimea poemelor
amd culesu pe
cele mat placute i obicinuite bisericif nstre I D.
V
PRISIA'1 asITORTA (1820 1828). DESNIRTENIX

irPouvr.X. (1827).

HA-

PIREA SOREI ANA SI FUGA LA BRAovO (1828). THAume

CU A DOUA FEMEIA (1828 1837).

Catre stersitult1 anulul 1820, in etate de anT

26, Anton(' Pann
traducetord, tipografil, cangrabesce s
tamp i cornpositoril musicalt1
1. cIntruducerea, la Basulic teoreticti V, practicii, pag. XXXVII

XXXVHI.

www.dacoromanica.ro

VIATA f ACTIVITATEA LITT ANFONCI PANN.

29

se insOre, ca se duct vita morala ce'l impunea

conditiunea luI de persOna semi-clericala.
gasi pe Zamfira, tinera fara de avere, careia

nu'l ceru ca zestre de dad practicarea virtutilor familiare.

La inceputtl, catti fu sita nou5, traiulti merse

EnS si cu speranta de lunga durata; der, peste5 ant, se ivira 'mart certurl farniliare, provocate
de gelosia barbatuluI, de sburdalnicia ferneieI

cu serna de irnprejurarea ca nicl unti

copilti nu venia se cirnenteze acesta unire. E
adeverata ca, dupa se anI i jumtate, dobandira un btiat, a-nume Lazarg, der vita
si mat

impreuna devenise cu neputinta : Zamfira, luandu's1 copiluiri, parasi domiciliulti conjugalti,

ceia-ce poetulti, cu sinceritateal caracteristica,
impartassce publiculuT la 1839 :
Septe anY trail cu una,
Totil mered m'arnd judecatd !
Gara-mAra tot-d-una,

der... in sfOrsitd amd scApatui.

In primu'l testamentti de la 1849 este si mat

esplicita:
Eu cu Antaia nevast5.,
septe ant trthndd cu feed,

n'amd pututd, in lumea asa,

se legu doue la until loct.
Chiard in diva cununiel
a fugitd i m'a lasate,
si Muth. mitropoliei 2
1. Poesil populare (Bucur. 1846) bro. 1. Ve41 part. II, pag. 45.
'2. Pen6 la Decembre 1865, divorturile se judecag de conI

s istoriuld 112-carel eparchil. Sentinta se conflrma de catre epi-

s copula sea mitropolituld respective.

www.dacoromanica.ro

SO

TEODORESCU U. DIM

necontenitd l'amd urcatU,

aretandd la judecatg

cg ea pe altu-a voitd
si
N 1 cu mine cununath.,

cu minciuni s'a pomenitn.

Judecata porni silk
cu bicid a o'nfricosa,
0Andindu cti va prinde milt
asupra mea, ia asa
Dr g6ba ! Midlocd nu fuse
1

s'o fug a me iubi,

ti ea indatg se duse
si ierasi se osebi.
Judecata ier mi-a dat-o,
ea asemeni ir fugi :
mii de orT a'nfricosat-o.
der nu me putu 'ndrAgi.
Dca vede'n cea din urmg

cti vrea a se

omori,

judecata mi-se curma

si s'o lastl nni hotgri.

Ast-felti, Igcendu'i ea voia,
prin inscrist cu mgrturiT
dndu'l zeztrea, amid ruptd foia
si de ea me desparcii

Zamiira s'a remaritatg c'una vAraril din Bucuresci (suburbea Tabaci), a asistatil in 1854
la imorrnentarea lui Antoml Pann si, strarnutindu-se in urma. la u rud din comuna Slobozia, judeiulti lalomita, a -tra.itil One la 1889.

Caw despre Lazara, in desertil fusese inscrisil la seminartt, cad parasise scOla; in deserla fuse data se invete ua. meseria., cad si
1. A se ved Operele mI Antonti .Pann (Bueurescl.
paginele 81-82.

www.dacoromanica.ro

1891),

VIhTA I ACTIVITATEA LUI ANTONC PANN.

31

de acolo fugise. Ajunsese de 23 anI la 1849,

canal Anton Pann se esprim despre densulti
cu cea mal mare asprime, vorbindti de Zamfira:
Una fePiorg, ce are 'n lume
d'atund cu mine nascuta,
insurata, Lazara a-nume,
de ea 'n rsgaie1i crescuth,
dmblanda intru destrnare
scOlelor nu s'a supusa ;
danda mame-sei ascultare,
n'a statuta uncle l'ama dust".
Dupa ce s'a facuta mare,
ir m'ama incercatn cu do,
mi-att testa tote 'n zadare,
rieflindil supusil de feth.
M'a defaimata 0. in Lip,

i in dosti, cum i-a venial :

11.5.jmaoi mi-a testa pe vie0,
binele nu ml-a voita.
At-1M m'a necajta fOrte

aulta mi-a data surrarT,

in cAta m raniaa de mOrte
urtele'l delaimari,
precum nici se iscalesce
en pronumele mea Pann,
ci p odd mome-sei iubesce

Agurezanti,.
D'aceia, ca unit protivnica
si ca una vrajma,01 feciora,
flu desfiinteza pravilnica
si nula lasa mostenitord.
i ca un', ce'rni ruga mOrte
*CO gice

injurilndu-m grezavil
'avea bucuria forte
cndil aucYa ca'sa bolnava,

nu voit, fa mea -mormntare

Ind la niscai pomenirI,

www.dacoromanica.ro

32

TEODORESCU G. DEM.

se aiba amestecare
nici se fad, prigoniri ;

de catd sT i a sa parte,

ut suta de carV, ce'i lasd,

i sa se traga d'ua parte,
se fuga din aceld cesd 1

La 1850, Lazar(' alrg cu rugciunI umilite si Anton(' Pann cedza, ca off-ce parinte:
dupa intervenirea lul pe l'anga chiriarctl, fugarula din seminar( e hirotonitti ca diaconti, apol
facuta preota la biserica Sf. Visariong. In ultimu'I testament(' din 1854, dupd ce areta cu.
de-a-menuntula din ce i-se compunea tipografia,
care H(i costase ca la ua mii'a de galbenI, An-

ton(' Pann adauga :

cAcesta tipografia, cu tote cate s'ad insemnatd i
cu dreptuld de a tipari tote carcile, cate s'ad lucratd
prin condeiuld mei" i s'ad data la lumina, o lasd
mostenire fiiului med Lazard, pe) care liii amil d&
la nevasta crantaid, ce s'a osebitd de mine in versta
lui de se lunI, i acurnd este preotd, ca se se liranesca cu densa i se me pomensca
De vord mai
reman ceva caqi, se vord imparci pe la cantareV i
copii saraci, pentru pomenirea mea. fara a se amesteca fiiuld med Lazard la ceva sed a pretinde mai
multd din ceea-ce

lasatd, cad tipografia cu multd

mai mare parte este de catd jumetate din starea mea
pravilnica, ce i-o lasu, 2

In cel spte anI al primel casatoril, Antona

Pann publicase una Calendarit dup6. Bonifa1. Ve41 Operele lul Antona Pam!. (Bucurescl. 1891) paginele

82-84.

2. Operele ha Anton* Pann, paginele 123 i 125.

www.dacoromanica.ro

3a

VIErA I ACTIVITATEA LI`f ANTONI1 PANN.

ciu Stos i Ceintarile de ste din 1822, citise

cele mai importante carti bisericescl, compusese diterite cantarl liturgice in limbile greca
si roman& (pe care le va reved mai tarcliu),
in fine se ocupase cu profesiunea '1 de psaltu,
cu predarea de lectiuni la cantareti i clerict

In anulti 1827 fu trAmisa ca dascala domnescti, adicA platitit de statti, la seminarula din
ROmniculti-Valcel, unde, printre aIii, avu ca
elevfi si pe monachulti Nifontr, economulti episcopiel, devenita mai tarcliu mitropolit primatti
alti tri1 1. Cu acea ocasiune i-se propuse, pi
densulti primi bucurosti, a da lectiunT de musicd, cu esercitie practice, maicelor tinere si su-

rorilor in calugheri a. de la MOn'astirea-dintr'unti-

lemnti, apropiata, de GOvora i amendou la

scull& distant de capitala judetului.
Acolo fu prirnittt cu rnult distinctiune, gas-

duittr in cea mai curat chilia a staritei Platonida si, timpti de IA sept'ernnd, uimi intr6ga
chinovi, de la octogenare pen la fetitele suprin rniastria cu care 'pi conducea glasultt. De aci 'nainte, visitele la mOnastire devenir intermitente pen canda, fart', de voial,

se simti atrasti dare dnsa.

Ce se int6mp1ase ?
Intre surorile tinere, escela prin frurnusete
Anica2, nepOta staritei, pentru care vduvula
1 Cu ajutoruld banilor dupd obiceiuld epocel si alu dmnd Bica Lahovarv, precum afirmd d-la 0. D
2. Rmasd orfand de pdrintT, la etatea '1 de und and, si lug&
spre crescere de sora marnel sle, maica Platonida.
3

www.dacoromanica.ro

34

TEODORESCU G. DEM.

rnusicantit sirnti u ciudata inclinatiune. AcJi u

lecOune, mane 0', cantare, poimane ua glurna :
tOte stabilira intre d'ensiT mai antzlia simpati,
apol Ore-care familiaritate. CEtnd 6ns venatorulti de inimi o descanta cu viersu'l farmecattl;

canda Ii spuse ca e frumOsa, c ochil el intrecil albastruhl cerului din MaiU, ca pru'l
i mtasosil aril sta mai bine sub
u. pelaria de catifea de catt'l sub culionuhl
calugherescil, atunci sglobia de 16 ani, care
audise nurnai clopote, utrenil i vecernii, se
credu u din din poveste si, ca tOte dingle,
menitit pentru lucruri mai mullti de cat(' estraauriu, 1ungi

vagante. Ast-felti se aprinse intre crensil flacaxa

nestinsA a iubirii, *i in acelil timpa poetubl

compuse, pe numele Anica, urma.torulti acrostichtl, ranasa celebru :

Ah, ug pas6ricg
mult odihna'mi stricg:
totti pricinT nnI face,

nu m6 lasa 'n pace.

Nu sciu ce gandti are
cu-ast'a ei urmare,
cg pre inaT area
faVi. 'namoratg.

Ivindu-se, vine
aprpe de mine

i imi ciripesce
de m6 'nebunesce.
Cand s'o apucti, sbrg ;
cantl star], se cobra :
nici va sr; se clued,

nici nu se apucg.
Astg pgsOrica,

ce linistea'mi strica',

alt-fela nu se prinde
de catti 14 a'l tinde 1.

La vrstal de 33 ani, Antonti Pann credu

ch nu trebuie s se mai gandesca. Erea sta1. Poesii deosebite sW. cdatece de Nine (Bucuresci. 18:31)
torn. I, pagina 63.

www.dacoromanica.ro

VIETA f

ACTIVITtTEA l'Ajr ANTONCr PAWN.

3r)

frand pe rnestesuguld psaltichiel i ald versurilor, der nu si pe inimd. Unde maT puT ca
tinerilor poet1 le zirnbesre tot-de-una ideia d'a
seversi fapte mai gogonate de cdtil muritorit
prosaici! Se hotri deci s'o cra in casatoria,
conformd preceptulut ce adresase tuturora:
Dca inima

15 cere,

bAiete, brtiete,

te'ns6rt

i6 muiere,
bthete, baiete ! 1

'Der... ce se yap! Maica Platonida nict c vru

se audd de maritisuld unel brOsce atatd de
tinere. Ceva mai multd : simtindd de mat na-

inte ca nepotica nu se pre induiosa la privirea stintelor icOiie, ci preforia se se mdrite, de

calla se se consacre asprei vieti monachale, pen'
aci o tinuse ascunsa de ori-cine arri fi venitd
prin mOndstire, er d'asta-data o supuse recdror mesurl de priveghiare, ba chiard esercita asupra 'I cale-va corectiuni corporate, sub

nume de canonti.
Aceste pedicT neasceptate acitara maT cu pu-

tere pasiunea celor clout inamoratt In fia-care

SArnbdta sera, poetuld pornia din ROmniculdValcet ca se ajungd la schutfl, unde sburdalnica cpasericax., cu ochi neadormiti, II pandia
-sosirea misteriOsa. Atunci isbucni din peplu '1
.acea invocatiune catre luna si stele, care s'a
.ctintatft si se mat canta, pole:
1. Spitalulti amorulul, bros. V (ed. II. BucureseT) pag. 69.

www.dacoromanica.ro

Cs

TEODORESCD G. DEM.

Lunita luminatre
si stele stralucitre,
luminati maT cu taria
scumpa mea calseloria.
DaV luniin inlbcata

prin cararea'ntunecata,

s ved drumul d'a m6 duce

la iubita mea cea dulce

care, trist i descpta,
cu dor mare m6 ascepta
ca s ajung cat mai tare
snui. d dulce sarutare I_

Antona Parm facu mare cast' d'acesta imprejurare. Arnbitiunea i-se simti atinsa, si nu esita
de a's1 da singura satisfactiunea ce credea c
i-se cuvine. Pe d'alta parte sora in calugheria
pare-se a fi fosta mal multa una mica diavola,

de cata una angera de nevinovatia. in fine,

pasiunea orbesce, er tMeretea este inventatOre

si romantica. Neaparata ea paserica erea

pr tenera. der si paserarula, pe langa ca nu

trecea drepta btrana, avea puternice motive
ca s'o prinda:
Aolick d'aelica,
multA mi-e ibovnica mica :
a,T lasa-o d'arU mai cresce,
der... dorulti m6 prididesce 2

Inteua buna dimin6ta, Anica disparuse din

casa staritiel si din coprinsula monastirii. Cercetari se facura, der WA \retina resultata. N'o ga-

sira nici la GOvora, nici in padure. Nitnent nfl

veguse, nimenI n'o intelnise. 13anui1a lua ense
temeia, canda se afla ca si pPm Ramnicula-Valcei

lurnea se intreba czce s'a facuta dascalula de

musica. ala seminarulub. Tocmal peste veo sese
1. Poesii deosebite sea edniece de lume. torn. J, pag. 64-65.

2. Spitalulti amorntut, bros. V (cd. II, Bucurescl, 185)

cant. I, pagina 3.

www.dacoromanica.ro

\If:TA

I ACTIVITATEA

1.111

ANTON(' PANN.

37

ciile se respandi vestea ct nisce caraust flu yekluser dincolo de Campulungq, pe drumula
BrasovuluT, ense nicI cu sor, nicI cu maicaca1ugher4a, ci intovarasitil d'untl Matti frumuselti i veselq. Cu alte vorbe, pAserica

consimtise a se strvesti baietesce, er simandicosula psaltil a pribegi ca fugariT prin locurile poetice, der prapastiOse ale Carpacilor, ferindu-se de privirile trecetorilor, neabatendu-se
pe la conacele i mOnastirile unde putea fi cunoscuta. Acestel strengariT se datoresca urmatOrele versurl. devenite populare i pe care le
inspiraser dificultatea drurnului, frica, lipsa de
mkjlOce

pole chiara de mancare :

MuOlor, fitl marturiI

cd, prin voi, ca16toriI

-cu sufletul plin de dord

si inima de dogord.
naduri, copacI infrunqitI,
voi marturil s6'mi fiV
-cu ce chin si cu ce focd
-am trecut prin acest locd.
mi

RiurI. ape marI si mid,

ce v'am trecut pen'aicI,

nu uita0 cu ce nevoI
am b6ut apit din voI.

Mierlite, privighiatori,
pas6rI, dulci glasuitorI,

cdntatI si vol acest vers

al trudituluI med mers !

'

Mersa truditg si strimtorare fara semenil se

pled din ROmnicula-ValceI, ducendil pene la
MCmastirea-dinteuntl-lemnil legaturica cu haine
de baiatti destinate Anichil ; aci s'o ascept,I pititti in padure. se'T tungT perultl, s'o imbracT

barbatesce si, in tacerea noptil, se pornesct in

lunga cale, maT antaia pe jos maT apol ca1. Poesil deosebite sell cdatece de lume (Bucuresci. 1831) torn.
1, pag. 65, reproduse i In Spitalulti amorulul, bro. III, cant.
20 (Bucurescl. 1852, ed. 11) pag. 60.

www.dacoromanica.ro

38

TEODORESCU G. DEM.

lare, strabatenda potecile muntilor pen la granita, dupa aceia pene la Cronstadt. i pentrul

ce tete acestea, de Ulla spre a'si indestula ua

ambitiune! Cavaleril din evula media se Ondiaa ca espeditiunile lor estraordinare aveaa sefia celebrate de trubaduri si menestrell. Antona
Pann dOr nu sl-o fi inchipuita cd, dupe, 65 de
ani, va esista in Bucuresei Ateneula
romanu >,
e

unde un conferentiara va vent se destainuiesca publica ca, in liner*, fusese un DoaJuan si jumetate gravula moralista i autora
alu Sclet moravurilor, Fabulelor 0 istori.relor, Secletoril, la terd, respectabila fata bisericesca, care cu atata entusiasma a cornpusa
cantarile sublime ale bisericil nationale.
Ua singura mangaiere ila compensase d'atatea necazuri. Carausil si caletorii de spre Transilvania, intelnindul, se opriaa si ii opriaa in
cale, Ii priviaa curiosi sl cliceaa In telula lor:
qm5, ca mandru ii ficiorula, draga domnule,.
se lila traiesca ditmnecleu si se tila tunie, ca
par'c'ara fi u baietica ! i densula, indreptandul ochiri semnificative, ridea pe sub mustata i spunea unora cal e fiiu, altora Pal e,
nepota sea frate, der fruntea ise noura la ideia
Ca baiatula tota semna a baietica!
Canda ajunge la Brasova, poetula uita chinula, focula i nevoiele trudituluI sea mersa_
Prin magia iubirii, totula se preface in sicuranta
.

fericire:

AstNi rid,vorbesc, glurnese

cu-aceia ce-o iubesc

'amndoui ne nAngdiem :.
foe

i dor mi mal avein t

www.dacoromanica.ro

V11:4A I ACTIV1TATFA tU ANTONtf PANN.

Ath s6rele-a luminat

mai frumos, mai seninat
c5, pe ceia, ce-o doriam,

acum in braA,e o am.

Airt

30

luna a strIlucit

limpede, mai indulcit,

a. Ia ceia ce-am gandit.
acum o am dobandit I !

Carturaruld Faust rapise pe Margareta din

retragereal piOsa, i acum nu mai erea de catil
scire luniirios, liana stralucitOre, risuri, veselil
si glume. Der... mai trebuia ceva, cacy la Bra-

soya nu puteail trai numal cu brasOve, tia catti

de inilacarate. Ca se traiesca, cantaretulti alerga
la strana. multamitil cci. gasesce una, din care
ISE putea arta talentulit. Ast-fela intra ca psaltit
sea Icantoril>> la hiserica romansca cu hra-

multi sf6ntu1u1 Nicolae. Totil in ROnduila

sfintei qi, duntnecleiescei, leturghib> din 1847,
despre care ann7t mentionata 2, dupa ce spune

c la anula 1810, aflandu-se intre sopranil armoniei eclesiastice din Basarabia, cantase rusesce acela Winne mi1uiesce, pe care'lt insera Ia pagina 53, adauga:
4...er la anula 1828 s'a reformatii in grabnica,,
allAndu-ni6 cantora in Brapvt, la biserica cea mare
din Schel...

aceste, d'impreun5. cu cele-l-alte, com-

puse de mine A. Pann. 1828, la Bravvil 3..

Lucru ciudatil ense. In Vote Duminicile Si

serbatorile, psaltula venia intovarasibl de unii
Matti dragalasti, a carui voce suava producea
1. PoesiI deosebite sat ctintece de lute (Bucureset 1831)
torn. I pag. 66, reprodusA si in Spitalulli amorulul bros. HI
(ed. H. Bueurescl. 185`z) cantii 21, pag. 60.
2. A se ved pagina 1 0 de mat sus.
3. Operele lui Antonii Perrin, No. IV, pag. 9.

www.dacoromanica.ro

40

TEODORESCU G. DFIG

u placuta irnpresiune alaturi cu glasula puternicii al maiestrulia Si mat ciudatfl erea Ca haiatelulti se facea nevedutil inainte de terminarea servieiulul, er Antonti Pann pleca printre

cel-ce esiaa mat antala din biserica, spre a

nultti mat ispiti nirnent cine e baiatult1 cuno-

scetortt intr'ale psaltichiel.)

Mal. multe luni trecura, ca mat multe minute,
pene canal jupanula cantorii prinse de veste

Ca lumea incepuse a sopti Cate ceva despre

haiatulti frumosa la viersit si la figura. Ca nu
cum-va secreturii, divulgandu-se, se de nascere
unul mare scandalit, se hotari se piece far' de
veste, banuinda niscart-va urmarirt din tra.
Duminica urmatOre, Brasovenit, care alergasera
la biserica, gasira strana din drepta gOla, er pe
devteriuhl din stanga silindu-se a canta si pen-

tru sinest, si in loculil jupanulut cantora>,

in local tinerei priveghiatori.
Nu se scie cu precisiune in cotrO s'a indreptatti fugara parechia. Unit spunti c'arit ft
naintata pene la Buda. Lucrula nu'nfl pare profiindtr-ca nichieri autorula nu mentioneza despre acesta ora i nici midlOcele pecuniare nu'i permiteail ua asa caletoria, pe atunci ferte grea i costatOre.
ln acelasl anti 1828 se intsirsera in tea.
Starita, si dc'aril fi voila se reclame, erea pre
betrana ca se staruia la judecata. S'apot ce
pedepsa i-s'artt fl pututil da lui Antona Pann,
and(' elti in modil onorabilit ceruse pe Anica
in casatoria, n'o furase cu forta, nu facuse ne-

www.dacoromanica.ro

YJETA

41

I ACTIVITATEA LU1 ANTONO PANN.

oremduiell in chinovia, ci ea singura si de bunk-

-voi plecase cu dnsul, ca una ce la etatea

de 16 anl erea nubil1. Cu atatil se alese maica
Platonida, in semnii de r6sbunare pentru densa
si pentru opiniunea public, c seducetorula fu
departata si din postula ce ocupa la seminarti,
si din ROrnniculti-Vfacel.

Antona Pann, stabilindu-se'n Bucuresci, tri

cu Anica clece ant (1828-1838) flea o legitima prim cununi. Peste cat-va timpfi li-se nscu

unti balata, anurne GheorghitA, ens copilult1

muri in vOrstA de veo trel ant

i fu

imor-

mentata la biserica Bradula din colOrea de negru.

Durerea eel causa acesta perdere e cu

profusiune revrsat5. prin urmatorele versuri :

Bucuria, candii /Sunk

on-ce inim inbura

si sufletele r6sfath
cu nespusa ei duleeVt ;
r mthnirea. cand apuert,
trupulil, 6sele usuck
sangele inveninzg.
si viieta'n grab scurtzA.

Bucuria mea in lume

o avuseT pe un nume,
ce 11 priviam ca o flre
iubiam cu dogore.
Dar tiranI norocirea,
ce'mi pizmuia fericirea,

s'acum nicliri nu este.

Sbura, ea ul pa'sricA
in aripi eand se ardicI
si se duce susil in sfere
pen6 o percy din vedere.

Asa sbura si se duse,

ca cum de loc nu mal fuse,

si's1 16sfi, bra4e1e sale

pOtrunse de trist5. jale.

Eurn6uit,strigdup6 densul
s'a dus, nu'mi aude plansul.
Intristarea ochii'ml strce,
dr in zadar : nu se'ntree !

mi-l'a rApit Pir5. veste

1. Cum resultl din epitafuld in acrostichri, pe numele si ea
din partea lul Gheoryhifd, inseratil ea al 1V cinta in adausula
tomuluI IV din Erotocrita, la pagina 121.

www.dacoromanica.ro

42

TEODORESCII G. DE31.

Ab ! ce ran5,, ce durere,

ce cumplit $i grznic chin:

Unde'ti e cAtarea blandg,,

asupra mea s'o arunci,

jale fAri mangaiere

necontenit suspin !

se' mi vedi jalea netitc'ena:

$i durersele'mi muncl !

Oh, amarrt desprtrcire,

Uncle dulceleli cuvinte

si'ntru tot mierosul glas,

o minut neasceptat;
o cs, plin de tanguire,

cu care p'al tii parinte

oh, ce foc grei m'a cillcat !

veseliai in ori-ce cs !

Nu ng.clOjduiam in vita".
nici c puteam s Onclesc

te-aurperdut, o vai de mine;

intr'acest feld a ta fal

vr'u5, dat'a s6 o privesc.

Undell este frumuseVa,
sufietelul men iubit ;

undell este rumenqea

drAgAstosul zimbit ?

te-am re'pus, grele men ;

am rOmas MO, de tine,
nenorocitul de en.
De acum dr te vol plange
iii tOr6na'tf voi uda,
pOne" mrtea ne va stringe,
sufietul cand imi vol da 1

Acesta mthnire fu consolat prin nascerea

postuma a unei copile, Ecaterina, despre care
in testamentu'i versificatu din 1849 dice :
Utt died, ce am riAscuta'

din pjcute n anii mei,

a-nume Tinca, crescutg
din

de Anica, muma ei,

rogti socia mea iubiti
sO fad. oil in ce .feld

si, din starea mea smeritg,

sn cumpere unit inela

ca s6'si aducA a-minte

purtand suveniruln men
si, pentru al sOu Orinte,
s5

rOge pe durnnecled 2.

Apol, In ultimal diaral> din 1854, se esprime ast-fel :

Eli alte rudenii nu arnn de attn. uti fiic, a-nume
Tinca, n'ascuta" cu mumil-sa Anica, ce Mama fostu cununatu cu dnsa i, la'sAndu-m6, s'a ma'ritatn, fiindu

numita mea fiidt atunci Arica neinWcata de Kap 3.

1. Erotoeritir, torn. IV, adausit, paginele 115 O. 117 (Sibiu,

1837) cant. III.

2. Operele lwl Antonii Pang, paginele 85-86.

3. Ibidem, pagina 125.

www.dacoromanica.ro

wi,rA SI ACTIVITAITA LU ANTONIJ PANN.

43.

Acst fiica natural& a luI Antona Pann s'a

mdritata la 14 arri cu Fotache Radovici, functionarri din ROmniculti-Vrilcel 1, cu care avu
spte copiI : dintr'emsii traiescir patru bdieti, care,

ca funOonari de diferite specialithti, ocupa locurl onorabile in societate2. La 1868 se despdrti de barbatti, din causa unor intrigi familiare si, dupd 18 ani de casnicid, se rerndritd,
cu unit doinnti Statescu, cu care trdi dned 5
ani. Cu 8 anl inainte de mumd-sa Anica, ea muri,

tenrd Ancd, la 23 Octobre 1873, si tu imormentat la MOnastirea-dinteunil-lemnij, Ping

bunical mica Platonida3.

Intre 1828-1837, poetulq nostru compusese
numerOse cantari liturgice i tipdrise: Versuri
musicesci la 1830, Poesii deosebite sC cc/niece de lame la 1831, Indreptatorula befivilor la 1832, Christoitia su scaa moralului
la 1834, in fine cele cinci tomurI din Erotocritii la 18374. Asemenea fusese numita ((profesora de music& al scOlil nationale din Bucuresc1.3

si incepuse a urrna cursurile cole-

1. CununatT de d-10 i d-ua Constantind Lahovary.

2. Celu mal in etate oficiantil telegrafo-postalu la oficiuld centrald; aid douilea jude ajutord la Constanta; ald treilea inginerd
i ajutord de primard in uucurescl; aid patrulea locotenentd de
infanterid in regimentuld din Valcea. frel dintr'en0 ad asistatd

la rostirea acestel conferinte in sra de 9 Aprile 1892.

3. A fostd irnormntata in qiva de 25 Octobre 1873. Tote
aceste informatiunl suntd date de drisu0 fiiulu rdposatel, d. oficiantil Iriu Radoviel.

4. Operele lui Atoui4 Panu, pag. 9-12.

5. Acestd titlil lila (Id la Versurile musicescl, tiparite in

anuld 1830, dr pe celd de tprofesorn de music& vocald ald
sedlelor nationale din Bucuresch la Christoitia, tiparita in amild 1834. Cf. Operele la Antong Pawn, pag. 10 i 14.

www.dacoromanica.ro

44

TEODORFSCU G. DEM.

giulut Sf. Sava, pe care hin Eliade

btrainiI

nostri profesorl il md.riserd i strdluciserd dupd

plecarea si mOrtea luI George Lazartt Acsta

esplicd intrebuintarea unor neologisme, pe atunci
cunoscute numal tinerimiT care trecea prin sae.
Intfalit clecelea mit alil convietuirii, ura si
desbinarea luara locula iubiril si bunet-intelegeft:
Cu a doua WM' casa
i, Ia ald qecilea and,
vrendd se se faca mai grasa,
me uri i'nu fu dumand.

Se vede cd kite cdstoriele pripite, provocate

de flacdra pasiunii necugetdtOre, trebuie sd. se

termine rdpede, ca focula de pate, cum dice

poporula. Antonit Pann tinuse i inea anca la
densa; suferia de ideia cala va pardsi, i ofta
versurt ca acestea :
Cum cliceat ca m iubesci
nu frandiam se me uresci

s'atat se me departezi
cat nu Nei uiel se me veql.
_Me mir cum te-af indurat
d'al med dor inflacarat,

ap, red de te-ai scarbit

atat te-af osebit.

Dragostea ce-o aretai

si nadejdea ce meo dal
fi socotit
In vet
se fiti asa orop0t.
Ah, cerule nalt i sfent,
tinde'v nnla pre panlent
si'mi a al tea ajutor
ca nfl drept judecator!

Neindestulatit cu atdtea offdrI, adauge i rughciunile urrndtOre :

Oh, iubita mea cea dulce,
stai, nu fugi, nu te duce.
1. Spitalutil antortata, broura III (ed. IL Bucurescl. 1852)
cantu14 22.

www.dacoromanica.ro

V144. I ACrIvITATEA. Ulf ANTON(' PANN.

45.

Ascvtg, me rogU ferbinte,

se te ntrebd done cuvinte :
ce
gresitg yin' de'ini spune ;
1

nu grgbi d'a me repune ;

off nuli mai aduci a-minte
d'ale tale jurgininte,

cAndd qiceai cg, pen' la mrte,

de mine nu fa desparte ?
Pte cg nu esti cresting
de me uresci fge de ving 1.

Dup. ua. MA de veo trei luni 2, dup ce

irsi in achrostichtl o mai rOga. s nu ilii
prsscd 3, Antona Pann I1 aduce a-minte cd,
nefiindti cununatil cu Anica, pe la consistoriulti

despArteniei nu se va mai duce, nici Multi

mitropoliei nu va mat sui. De aceia, Wig in
achrostichil, ii adresz ti. urrna.tOrea satia :
Anil', care ii trgial
lar tu domn te numiat
impreting cu mine
si a caset stgpiing :
nu cre q. i acuin sei at
ort-ce doriat i poltiai
tot cu acela,ii bine.
it erea si in mama.
Nu clic cg. edeai pe bant Care der alt neajuns,
si umblai cu calescg
o nemulmitre,
seu te slujiai de Tigant
te-a riiit i te-a petruns
muscele &Sp gonescii.;
Nu, cgcl eu singur am fost,

en dragoste la tote,
brbat, slugg i rob prost,

slujinduIl cat se pte,

se te fact vencletre ?
Ah, Judo si Dalidt
de interes orbitg.
vat, aniar sema vet da.
aspidg otrgvitil 4 !

1 Spitaluld amoruha, bros. III (ed. II. Bucuresc1), dint. 23

2. A se ved finele tornulul IV din Erotocritd. Din csult1
in care mil pusil subt tipard acestd Erotoerdii, 136116 in rninutulti acesta, nu ml-amti yedutd sntatea, din pricina a multor intempltui nenorocite, care pte ye sunta cunoscute . Cf.
finele torn. IV din Frotocriiii i Operele lut Antond Pann.
(Bucurescl. 1891), pag 22.
3. A se ved torn. IV din Erotocritii, la adaos, pag. 147.
4. Adaosa la Erotocritti, torn. IV, pagina 199.

www.dacoromanica.ro

46

TEODORESCU G. DEM.

In fine. superatti cu totulti pe femeia pentru

,care atatti de multti se espusese, esclarna :
Du-te, dr... va veni vrerne
educl vel plange i vel geme I

Antonti Pann remase 176duva pentru a doua

Ora, r Ipaserica> de alta-data se consola maritandu-se cu Nae Milcovnulfi si stabilindu-se
in ROmniculti-Valcef;

dr peste ung anti

se

desparti si de acesta, ca se traisca fia singura,

fit pe langa fiica-sa Tinca, pen muri de veo
70 ani, la 11 Aprile 18811.
VI
A DOUA VEDUVa (1838-183P). A TIIFIA CASITORIX (1840-1850,

.Antonfi Pann arti fi trebuitti se se sirnta ferice, candti rmase veduva pentru a doua Ora.
N'avusese norocU cu antaia socia legi tirna, care'lti

parasise luandu'si pe micula Lazara numal de

6 luni; a doua ferneia, dupa ua convietnire de
9 aril trectici, intr'alft decilea plecase asernenea,
luandu'si copila, pe care o alapta dna..
Singurti cu betrana'i muma Tomaicla, in casa'l
din suburbea Bradulti, el filosofeza despre
vita'l conjugala de 17 ani trecutl si pare des-

gustatti de dnsa, cad in Maiti 1838 ta cum

justifica pe fricosulti de insuratOre :
1. Fu ingropatI iu diva de 14 Aprilie 1881 de dire nepotil
mentionati, la biserica Totl-sfintil din 11.6mnicuh1-Valcei.

www.dacoromanica.ro

vip.TA I ACTIVITA1EA. LIT! ANI'ONO PANN.

Femeiele nu te'ntrebd.
d'ai negustorid slabd,
ci a ado, dd., cheltuiesce,

47

Cat trdescI,nu mai vedi pace:

casa'n iad 0-se preface.

De ocdri si de -blesteine,

da mode mered croiesce ; irnbRranesci fdril vreme ;

p6ru1 in cap 10 albesce
(15, bani pe galantarid ;
obrazdti incretesce ;
cide n'at, i pe datoridD !
Tot iv cer, tot te frdrantd, uresci lumea, uresci vita
per-16 ved cd cucu-0 cantrt; si nu'cl mai veselesci fata ;
apoi atunci ori te lasd, aindrOtil i1 privesci gropa
mangilierea 'ti-e popa 1.
ori de tine nu'l mai pasil.

Totil atund fericia casnicia i vita modest de la tr, critict'incla pe cele din orase,
unde uxuIi, cheltuielile esagerate i pretinsa
civilisare punti veninula in locula dulcetii. Dup5,

u lura (Iuniu 1838), gindindu-se la conditiunile in care se facti casatoriele, cere fetelor de
mAritata huna-crescere, blandete, constanta. de
simtirninte :
Udiatd, d'ar fi ndscutd
catd de frurn(hd milcard
si n'ar fi bine-cre,cutd,
tte'i sunt intr'un zadar.
De geba va purta nume
unuia chip lil'idatd,
dca nu va sci in lume
s6 trateze und bdrbatd.

Cu incetuld ild recesce

ca ferul ars, cand il scot,
dragostea it decresce
pOn'o urasce de tot;
si atunci acea frunisd,

Ce folos crntaid i-e dragrt

cand e cunund s'o iea,
si'n urrnd in iad ii bagd
cu scarbele ce'l dd. ea ?

Neputnd s se'nt,.legd,
in vc nu se mai impac :
ajung judec4i sO tragd,
de basrnu'n lume se fac !

ce ca un gre'l pdrea,

i-se face 'ntunecsd.

urad i cea mai rea.

1. Poesil populare (Bueuresei. 1846), eilnt. II. Cf. partea II,

Operele ha 1ntonii Pawl. (Bueuresel. 1891) pagina 44, mai
susC pagina 12, nota J.

www.dacoromanica.ro

48

TEODORESCU G. DEM.

Versificatorula vorbia din esperient, cu autoritatea unul Stantl-patitulli, cad cam asa i-se
intemplase si cu Zamfira d'antaiti, si cu Anica
d'a doua.
In tOrnna, betrana Tomaida mdre, er veduvulil poetti i-erriftne singuril-cucti. Cinci lunt

din 1838 si trei din 1839 le daruiesce petreceriIor de tota felulil, kefurilor pe infundate,
in camere retrase, cu 2-3 amid de incredere,
adesea cu Cate una preotti, egumena sea archierea cu dare-de-mana. Erea ua deosebita
desfetare societatea acestui tipti cu fata espresiva, cu inima tenera si vesela. Unora le placeaii cuvintelel de spirita, anecdotele sarate,
alusiunile muscatore cu care'l captiva ; altil preferiaa voceal dulce si cu arte potrivita cantarilor duicise ce intona, insotindu-le cu acordulii
chitarel ; multi doriati seal auda vorbindu, self"'
yed notandiI, cugetandii si improvisanda. Nu
voiii da multe esemple, der imi va fi permisti,
credti, se cited' doue casurt de inspirarf si cornpunerl cu ocasiunea kefurilor.
Plecandil cu intimul amicil, reposatulti Tudorache Sfetescu, la n viiea de king Grca,.
aprOpe de Oltenita, se oprescil la Valea-Dragului spre a manca din gustosii rad, renumiti in
partea loculul. Pe candii sedeati la mesa, An-

tong Pann vede mal multe fete din sata si,

impresionatil de rara frurnusete a uneia din

ele, imediatti compuse versurile si melodia cunoscutei esortatiuni erotice:

www.dacoromanica.ro

IrIETA

49

I ACTWITATEA LUT ANTONO PANN.

Tenerg copilg, draggi,

iubesce One esti fragg 2.

Pupa cap-va anT, ace14 amid' se pomenesce cu daschlulg hisericil Olteni aducendul
unti crap enormil, insotitil de urmatrele versurf (ca alocutiune din partea pesceluT), care nu
numal c ne arta felula petrecerilor din acea
epoca, dr suntil i inedite. Le citezft dupa
autografuld poetului 3 :
Domnule Sfetescu

Priimesce-me cu cinste,
ca celd-ce via mal nainte,

i in pivnitg me pune ;
ense nimului nu spune,
pene vont( veni la tine
cei-ce m'ati trimis pe mine,

dicendu cg le este vorbg

se se adune muIi, ciorbg,
i se petrecg 'mpreung

fgOndu'O inimg bung ;

se cntgm, se facem hazuri
i se uitam de necazurl,

cg un minut cu dulctg
mult plgtesce in viitg.

EA sunt tocmai de la baltg ;

ie-me der in mani i saltg,
er, de vei sg tragem dantul,

vomu da la lgutari sfantul.

Celli ce me trimete este

Antonii Pann 4.
1842. Maid 13.

1. Epitetuld draga constituia si und jocd de cuvinte, acca

fatei fiindd din satuld Valea-Dragului.
'2. Spitalulii amorulut.
3. Datoratd d-lul Petre T. Sfetescu, actuald preedinte aid
tribunalulul Teleormand.
4. Und alta esemplu este urm5.toruld. Inteu a. i, esindt1 cu
d-ld Tudorache Sfetescu de la reposatuld archiereti Calistd
renurnituld coltd 4isu cla Miur (unde strada Decebald taie
calea Moilor)
treed, dup g. apusuld srelul, prin curtea bisericel Sfentu-Gheorghe-vechid i, auclindd glasuld unel preotese,
care elicea servitrel casterne, se ne culamd., imediatd cornpuse spiritualele versurl cu acestd refremd, inserate sub no. XXII

in adausuld tomulul V din Erotocritil la pagina 138,

www.dacoromanica.ro

so

TEODORESCU G. DEM.

Din causa acestor kefuri; flindli ca atatii de

multa celebrase licOrea lul Bacchus, strigandii
sl trAi6scg vinuld,

vinuld i pebnuld ;

flindtii ca scrisese la 1832 lndreptatorulii befivilor, care incepe cu versurile

Cand Ved vinul roOor,
galben oil cam profior,

ochii mi-se veselesc,

cu dragoste 11 privesc

si la 1851 CdnteitorulA betiei, care se terminA

ast-fel6 :
Cum trag un pahar de vin,
Grijile fug, nu mai yin,

r mai multe cand sorbesc

ed incepd sd chiuiesc 2;

flinda ca, in fine, chiara la 1852 scrise TriumfulA betiei seu Diata ce o lasa unti beIivll pocalla fliulul set13, pentru aceste motive s'a
jist, si multi ail creguta, Ca Antona Pann arfl
fi fostii unit betivii de frunte.
In ce privesce laudele vinulul, ele II suntil
sugerate de operele poelilor lirici grecT, maT cu
serna de clasicula Anacreonte. In celti privesce

personalti, voluminosu'l corpil nu putea se nu

cera beutura. La mesa orl la petrecerT, it trebuia unit pabarti mare, der nimeni nu l'a yejutll vrlia-data benda vina curatii, ci tot-deuna injurnetatitil cu apa; nimeni nu l'a veclutu
in stare anormala. Pentru densulti petrecerile
ereatI ua necesitate, caci atunci gasia momente
de inspiratiune. Cu chartia si condeiula in mana,
I. Operele ha Antonli Pann, pagina 13-19.

2. Ibidem pag. 98.

3. Ibidem pag 107.

www.dacoromanica.ro

VIPTA

ACTIVITATEA.

cur

ANTONO PANN.

31

intrerupea vorba ca se noteze u improvisare,

tunil subiecta, u gluma sal uh aria nouh. Numat ast-feld a pututa culege i lega asa de
minunattit proverbele i inve(amintele din PoTestea vorbei; numal ast-felti a intocmitil <faistorirele i anecdotele publicate fa
!sub acestk tifiu, M. in Mos-Alba, fia in numerOselel calendare; numai ast-felil a compusk
wersurile si melodiele canturilor din cele sse
brosuri intitulate cSpitalula amorulub.
In primh-vera anului 1839, Antonk Pann
far& mumh, far copii, fara femeidse desgusth
.de athta singuretate:
Multi doresc singurkatea,
Kier ed de ea sunt satul.

I-am cunoscut bunkatea :

mi-a venit acru. Destul 1

In versurT curgetOre espune cum ornulk nein_suratil locuiesce in cash ca until surd si muta,
mananca singurk d6rme cum pOte; se intOrce

-candii se intempla, sciind ch n'are nicT until

Irostk si c null ascepta niment ; nu e primit
tin familil, cad fi-care iI teme socia sea fiica
de densulk ; on pe unde s'ard duce si orl-cum
s'arti purta, lurnea iI bAnuiesce cci. tout curte
face, er canda se bolnavesce zace in phrasire.
Ast-feld inegresce via celibatara insuratula de
,doue orl, care cu untici anti-doul mai nainte

nicl ct mai vrea se aucla despre chsatoria.

Acum gsia pr asprh filosofia stoich :

Fik fi d'aruit5,
1t6 dr singurelatea
pe care multi o dorescd:
:asta e, ic, bunkatea
traiuIui filosofesc.

diutru tot sufletul med :

aibti o cul e doritl,

mai mult nu o voiesc eti

www.dacoromanica.ro

52

TEODORESCII U. DEM.

De unde acsta schimbare si de ce atata ura in

contra singuretatil? Fiindu cal atrasese privirile-

u tenra saraca, dr cu figura interesanta.

La MOnastirea-dintr'unil-lemnt nu tinuse sema

de criticele lumil, cica epicureil romanticti

fugise cu nepOta staritef, imbracand-o barbatesce. Acum erea ispitita s infrunte tOte obiectiunile ce i-se puteati face: ca mal avusese dou
femel, c. singurti sfasiase casaloriele ora'senescI,
cd e de 46 an si ca se va face de basmul in-

surandu-se a treia Ora, lucru cam rara in acea

epocd. La telte respunde cu motivele urmatOre :
Acela, care se'nsrg

'a tras datr0 elsnicesed

d'a doua 'a treia 61%,

fnicl, spailne nu'l ingrijesc._

Se pldnsese de continuele certurl familiare,

mai rele de cdtil ori-ce? Nimicuff, care nu pota

intimida pe cela deprinsii cu ele dupa done

casnicii. Pe until veduva, ca dnsultl,
gara-mtira nul sfiiesce,
cntecele i-se par.

Cand se'nv0 i'l lipsesee.

duce dorul d'al lor rarL

Se saturase, biet, cu singuretatea, cu linistea, cu lipsa de necazuil :

Omului de orl-ce bine
it vine imbuilAturi ;
de dulcquri grt5-'1 vine,
doresce i acrituri ;

pelinul, amar ca fierea.

ca u. doctorig 'la iea

i mai cu gust de dtt mierea

pe nernancate liii bea.
Man gaierea aa irl
saturl, des cand o ve41,
i 'ncepe a fi arnarit,
de n'or fi i ceva sfedi.

In definitivu, WI nu e soldata i nicI ca vrea.

sC fia ; calughCria nu'i

suride, cad alt-fela de

www.dacoromanica.ro

V lirrA fp ACTIVITATNA LUI ANTONO PANN.

'nun Para fi imbr'acatil rasa. Urma d6r se' se

insOre, nu atatti flindd cal plcea, catti spre a
se conforma cu sfnta scripturax,, ca persOna
semi-bisericsa ce erea :
Pentru cg'n sfenta scripturd ca una din trei la numer
se'si alegg. cinevasl :
e'nvederat i citim,
on insurat, on calugher,
unde d invqlturg,
oil se se facg ostasid!
in lume cum sg, trgim :

Dupl asemenea rationamente, psaltult1 poetti

se decide. JI face semnula crucil, invOcd Cerulti i, mat 'nainte d'a porni la cununi, es:
clamA si mrturisesce
Cu dumneded inainte !

Imi ied inima in ding.

Me'nsor! Cunung, pgrinte,
vi qicg.'ml tog c n'am ming!
Cunoscut i sciut este
c'am mai fost cgsgtorit :
am. -tinut done neveste

gara-mara tot-d-un a,

dOr in sfersit am scIpat.

Cu a doua fgcul ms
si la al decilea an.
\Trend se se facg mai grasg,
me uri i'ml fu dusman.

Sg.race fuserg tote,

i acum iati

si nicT una n'a murit.

s.rac

Una nie las& pe mine,

pe una o Igsai ed :
de am trgit red sod bine,
se ne ierte dumneded I

Der ense de loc nu'mi psg

orl-si-cum d'oiu nemeri :

Septe ani trail cu una

si mere!" m'am judecat :

cu ddr, c'o fl i cu pdte

peste mai bine se dad.

unde o esi se esg,

sunt deprms a suferi!

Nu departe de casele lul, in strada pe unde

ca s s5. la Crucea-de- para., locuinta intimulul Teodortl Sfetescu, se afla u LenOr6., Ecaterina, cam de 18 ani, mangaiata sub
trecea

1. cSingurtatea i asatoriav, scrisa. la 1839 iu Poesii po_pulare, bro:Fura I (Bucurescl. 1846). Ve(11 Operele ha A. Palm,
pagina 45.

www.dacoromanica.ro

54

TEODORESCU G. DEM.

numele de Tinca, fiica Nitei si a lui Asanacher

Iosti'i vinicerti airt bOtranului GrAdistnu. Re-

mind orfanA de ambil prinl, acst. costeEva. se adapostise la vCrula ei Simionit Stoica,.

unde se ocupa cu lucrul i cu trebile caseL

Cu ochii dupd dnsa petrecu Antonix Pann
clece luni de qile, pne ce, dupa,' multe esitairt
din partea rudelor fetei, care nu pr voiaa a-0
d dupa unix veduva mare de coma si de verstA,

disatoria se decise la inceputula anului 1840..

Cununia se facu in sra cjilei de 10 Februariui,.
nasix fiind pitaru1ii Tudorache Sfetescu.
Mai 5.ntalti se mut'a la Biserica-Alb`a din ca-

lea Victoriel, unde erea primii-cantarep, apol

iarEist in casele din suburbea Bradultl. In gelosia lui, mergea pene a's1 inchide femeia ir
cask cu lact la usi. Ctii i-se phrea de frumeisk descepta i cu minte, resu1t5, din numerOsele compositiuni eel dedica, dr mai .cu
sm5, din urmAtorula acrostichu pe numele da
Tinca:
Tinerete,

'frumuse0
'alte daruri, cRe. suntd,
Isteciune,
'nOlepciune

la tine'sg. Intr'und. cuvelitt,.

1. <cl'Ote aceste le va aduce la indeplinire secia mea Ecaterina, la care analtt tt a. increderea, ca una ce, de la anulu 1840,
Fevruarie 10, in curgerea gilelor vieii nstre, in calsnica emit
cunescut-o cu adev6ratil temtre d.e dumnecleil. In tote poruncile 1egit Diata din 1854, Operel lu Anionic' Pann, pag. 1215._

www.dacoromanica.ro

VIETA

65

I ACTIVITATEA LUT ANTONe PANN.

Narnai una
ai cununa
fireT tote pre plinntt;
CicI orT-care

spre'ndreptare
te-areta; cu jurament:

Ala fire

cu'mplinire

a fi, nu'l de crecPnfentU 1

ln acelt anil public& la Sibii, in opta limbi

cu litere cirilice, Evangelia sf. .16121-1, care
se citesce in cpua de Pasci la a doua inviere 2,
r in anula urmatord done' carticle, coprindendil 93 de Fabule si istorire> versificate,
si

cum si cele dou tomuri din Nouta doxastarei dup. fostu'l daschla Dionisie Fotino. In
prefata celor d'ant'aill, citinati Cate-va rn'arturi-

sirl care interesza pe biografil, ctcI art puterea de initiativ, instruirea personal& si dorinta de munc a acestul barbatil :
Qin aniT cnu4imii mele, de ar

fi fosti

scolT

ca

acum i de invOtamU viug lirubl dirt cele lAudate,

1. Spitalutil amorulal, bros. III (edit. II. Bucuresci. 1862).

Acst'a compositiune 11 fusese, pte, inspirata de a clucerului

Alecu VAcairescu, publicatA sub Unlit N'al potrivnic6, sub sOrev:
ca esti mal deosebith .
CAM e cliva de frumOs'a
lang'ug, npte 'ntunecs'a,
si cu tOte 'mpoclobit.A.
Fl.unausefe, 'frtelepeiune,
asa esti i tu 'ntru tote

hotgritil, nu se mai [dote.

Singura esti numal una,

care al luatti eununa
darurilor de la fire
mai pre susil de omenire.

vorbl, duhti i i9teciune

le v'echl. tote 'mpreunate

si la tine adunate.
Ah, clOr cat esti de frunuisd,
de al fi i credincisg,

atuncl sufletuld din mine

Wig facil jertfa' pentru tine
2. Operele liii Antowic Pann, paginile 25-27.

N'al potrivnicg. subt s6re

.0 me juris, i puid prins6re

www.dacoromanica.ro

50

TEODORESDU G. DEM.

nu erea s m jocd cu ast-feld de lucruri mid. ci

erea s6 traducti osebite carVi, care s m folossca i
pe mine :;;i pe alil. Ed m6 mulpmescd a amti pututd
tace i atatd, in cesurile mele cele vacante, de catu sr.
le petrecd niniica facendu
3 Eli altele n'amd invtatd de ctitd, din mica copilaria
mea, mbarnd batutd capuld ca s ajungd desvOritd in
mesteuguld musicei bisericesci, in care amt. i isbutitti.

Dupa ce aniti invelatd cannele (regulile i ortografia

acesttft mestewgd, n'amti zabovitd a romilni i a lucra
pe note carcile cele mal trebuincise, care suntd Anastasimatarulii se'rdaruluI Dionisie Fotino, Doxastarula
Id'impreuna cu Trioduli i. Penticostarea, Heruvico-kinovicarulti, Catavasierult4 i allele multe, care, nediindu'mI

mina s6 le tiparescd, edd pe funduld 154iI de vre-o

doug-deci de ang i ma vorrt ei la lumina, 0E16 nu se

va gasi und patriotd, care s6 scia preWi asemenea

osteriell

i s jertfsca und ce pentru tiparirea lor

Er dupa ce amd ispravitd cartile de mal susd numite

i vOiidii c ostenla imI sta zadarnica, m'amd apu-

catd a aduna i. a face cate o carte din

cele pofiti-

cescI, incetd-incetu invqandu-rn singura, una ca s6'nfi

trca de uretd i ald douilea socotindri ca so traiescti,
precurn ain i tiparitd : ntfiiti Calendarulr4 Jul Bonifade Stosuld, ald 2-lea Cdntarile de ste. all 3-lea
Ccintecele de lume, all 4-lea Indreptatorulti betivilor, all
5-lea Hristoitia, all 6-lea Erotocritutti i all 7-lea
aceste Eabule i istoridre. inteaceste carV, domnilor,

putetI gasi destule cusuruff ; ccT, dupl cum mid

4isd. dascald mi-amd fostd singurd....

Cu tote aceste, el totd nu mO oprescd a tipari si

a da in critica i altele. pentru cO. m'amd obicinuittl
a nu ed lara lucru ' 3 .

1. Operele l

Antonii Palm, paginile 27-23.

www.dacoromanica.ro

VIETA

Z ACTIVITATEA LUT ANTONO PANE.

57

VII
ACTIVITATEA LU ANTONCY PANE (1842-1849). Panuff TE8TAMENTe (1849
TIPIEIHILE METRE 1849 -1854. MORTEA, IMORMENTAREA, DORINT ELE
foi FIGURA LUZ ANTONCI PANE. CONCLUBZUNE.

De la 1842 pene la 1845, Antona Pann.

nu mal public& nirnicti, afar& de calendare.
Acsta nu insemnzd cO. a statil inactiva treT
ant de qile: din contra, in decursula lor de-

svolta cea mai. mare activitate.

La 1842, fiindil numitil de ca.tre mitropolituM Neofitil ca profesorti de musica la seminarula din BucurescI, acsta insrcinare liii determind sO se ocupe din Wta inima cu cornpunerea cursuluT, cu predarea lectiunilor teoretice, cu aplicarea practicA a elevilor, silindu-se

a forma (cantaretI romtinI, bunt i des6vrsiti.

eAdevrata, nu o s sti toti des6versitl, Ott can-

-tareci s,i toV dascall (ca acsta este cu neputin0):

destula este din fil-care perioda (promotiune s6 sa

eke tret-patru bunt, fiinda unit dintr'(,,nsil mat usora

prinntorf de inv60,turI, caril, in anit Mr eel hota4

pentru seminara, pota se" S t compuitori cu luta

profesora silitora u una metoda buna, dupg, cererea
.ce sa fIcutd 1 .

Resultatuld ostenelilor lul fu cartea intitulata

Basttlit teoreticic si practicii ali musicei bi-sericescti si l. gramatica melodicci: volumil de

276 pagine, scristl in moda caticheticti si a

cruI valcire fu de indata recunoscutd, cad se

vendura nu mal putin de 800 esemplare. ILl
1. Operele lui Antonii Panu, pagina 42.

www.dacoromanica.ro

58

TEGDORESCII G. DE3f.

dedicatiune, adresandu-se tnitropolitulul Neolita,

la fine (lice :
The aceste reguli se coprindu in acstg carte, pe
care, indatg dupg oremduirea mea in seminaru, din
porunca inalt pr sfirrtiei vstre, m'amti apucatt sro lucrezu
i, culegnclu din scrirea dasalilor musicescl
celor cu des'eve'rsire 'n basuld sistemei acestl,
lesnirea i usurinta regulilor amd alesd,
lepdandti pe cele grele s'anevoia: de 'ntelesd,
si 'ntocmiT acst carte, disa, ca celeT grecesci,
Basal teoreticii fi practicii musicei bisericescF,
in care, cu intrebare si la tote cu rspunsti,
pOte 'nv6ta cu lesnire celii
vtstti neajunsd...
Cu desvoltare arata' aid musicel analisO,
compunerea melodiel si regulile de scrisd,
care regull pen'acuma la lumin a'. nu s'ati datd,
nicl s'ati scrisd in romanesce, nici de veunuld s'a5 predatil

In anulti urmatoril 1843, 'la noua ostenla.

Precum facuse ua-diniOra Petru Efesiul, Inffintandil u. a-nume tipografia de note pentru
psaltichia, spre alst irnprima operele musicale,

totil ast-fern. Antonti Pann, care fusese chiath

directorula acelul asecyernentil de cultura, cregn

ca, nu se pote da impulsiune sciintel musicale

fara tiparirea de manuale didactice si de producer"' corespuncltOre. De aceia in anulil 1843

incepu a funda ua mica tipografia, a careI instalare II absorbi i ua parte din anula urmatorti.

In ultimul testamenta din 1854 se

esprim ast-fela:
Tth, starea mea este ug. tipografig numal, care

cu mari icononiii i cu ajutoruld multor pr cuviqi

1.

Operele 1id Antonii, Pann, pagina 43.

www.dacoromanica.ro

VIETA SI ACTryrrAMN* LCj AXTONO PANS.

5c.t

areliimandriti. igumeni 5sri ,stareti ai osebitelor mona-

stiri, incepend'o de la wild 1843, eu ineetulii-incetuffl abia ainti adus'o in starea (in) care -se af15, astgqi,

adidt en dou teseurl... si en einci riindurt de slove..,

note orientale t;i note europene, cuth i patru rOnduri
de stempi i matrice, d'impreunA cu unit instrumenta
de turnatulil slovelor, done' instrumente de EMI mici
si uti machin5, de tiliatulii slovelor, care tote rn cosai
aprOpe la ut. iniii. de galbeni1,).

In acst lipografia iI tiphri de aci inainte

(in decursti de 11 ant) nu nurnai tOte operele
personale, destula de nurnerOse, dr si pe ale
altor putini Wort at epocei. Ea se afta in chiTie le bisericil Olteni, aprOpe de unde locuia
Antonit Pann, in fosl.a proprietate a lui Hagi
Dinu, la incrucisarea chiei Dudesct cu strada
0] lent,

Totii in anulit 1843, pe 1ng. functiunile '1

de profesorti si de psaltil, pe hing'a ocupatiu-nea ce't irnpunea tipografia, din indeinnulil ini
tropolitulut Neotitti dritocini in romilnesce, Cu

destule meta, cu perderi de odika si

de

somnil 2 Kalofonicallt, Irmolog ion sett Catavasierat, Teoreticon, Epitatutu sM, Proho(lulu i alte scrieri, pe care le tipari in 1846..
Precuvntarile porta. data anului 1844 si, intr'a
Prohodului, eitienn:
4Fiindo or6nduitil de inaltO pr6-sfu4ia v6strri, proTesork de musicri bisericscA in seminarulti sfintei mitropoli i fiticendil trebuinta a preda internilor, (epi-

tafulti seri slujba imoririOutiTrit, aniti etutatii la tote,

1. Operele luX Avtong Paun, pagina 12:3.
2. Operele mui Antonif Pann, pagina 48.

www.dacoromanica.ro

TEODORESCII G. DEL

450

libreriile si nu s'ati gasittt nic una ca se intmpinti

acstg trebuintg, i aniti fostd silitd se o copiezd in
manuscrisd.... De aceia, apucandu-me eineg (tot unu'ii

trecutrz (1843), cu cea mai de aprpe luare-a-minte

amd indreptatd, dupg, puterea mea, cuvintele in apostrofg (din tropare), gred de pronuntatu i cu Molesulti intunecatd, pgzindd a nu intrebuir4a cuvinte
seurtate in apostrofg, de cg,td pr rard i pe unde irtg
idiotismuld limbil I

De la 1845 pen la slrsitu1t1 vietiI (1854),

in timpti de 9 anI, Antonia Pann renunt& la

ori-ce petrecerI, absorbitil fiinda de numerOsele
lucrrui esite din modestal tipografia.
Acesta intervala nu fu far& dre-care incidente
neplacute.
La 1847, intemplandu-se in Bucuresci marele
incendia, din diva de Pascl, 23 Martiu, pe carelti

descrise prin brosura intitulal Mentoria focului mare 2 , cu acea ocasiune perdu bite
cartile lsate in deposita pe la librariele din capital& si din judete3. AtuncI se mutd, cu tipografia i locuinta, In casele ce construise, pe
numele socieI de a treia, in strada TauruluI
No. 12, strad& cAreia de multi], dr in desertiX

arna staruitil a i-se da numele lui Antona

Pann, atftta din causa ca aci compuse i tipAri
1. lIa. particularitate ciudat a. e ca, la finele acesteT carp, se

gasesca numele celora 6 lucratorl al tipografiel, care tineaa a

ii cunoscuti posteritatii. Acestia ereaa: Dimitrie Ion Samolada,
turnatord de slove; Gheorghe Popovic1 Moldovnula, Dimitrie
Mihaescu, Marinti Popescu, ase4Stor1 de slove ski jetarl; Costache Gheorghescu. tiparitora ; Costache Marinescu. ucenica.Ope-

Tele lui Antonil Pann, paginele 50-51.

'2. Operele in Antonii Pann, pag. 52-53.
3. Operele ha Antonii Pann, pag. 52 i 55.

www.dacoromanica.ro

VIETA V ACTIVITATEA LUX ANTONC PANN.

61

cele mat numerOse si insemnate opere, c51.6 si

pentru motivula di ea se alfl la c4i-va past

de biserica LucacT, unde in ultimit ant fusese
cantare0 gratuitil i ctitorta,unde i-se afl chiar
morm6ntulii 1
1. ELI intervenirea flcutg atm primaria comuneT Bucuresd:
11 Aprile, 1887.

LICEDLO MATEIU-BASARABO
No. 317.

Domnule prinzarii.
41)e la fncrucisarea stradelor Lucacl 1i Mircea-Voda (coldrea.

de negru) se desparte strada Taurulul,, care trece pe lngg.

scdla comunalg si se terming in calea Dudesct
Subsemnatuld, profesord de istoria literaturil romane in cursulti superiord alfi acestuT liceu, are onOre a ye propune ca.

mentionatel cal de comunicare sd i-se d numele de strada

Antond Pannz, pentru motivele urmatre:

Pe cndd stradcle vecine prtlt nurnirT istorice (ca Olteni,

Mircea-Vodg, Mateid-Basarabd etc.) titulatura de strada Tau-

rulul, constituie oil anomalig, nefiindit justificatg nicl prin vechime, nic1 prin traditiune.
Se scie cd Antond Pann (dupg ce locuise pe strada si la
biserica Wen% in urma incendiutul de la 1847 'sl-a cumpgratil
casa din actuala stradg a TauruluT No. 12, care esistg pe'r16.
astg41. Acolo 's1-a strdmutatd tipografia, din ale card tscurl ad
eitd, in cursil de 8 anl, numersele'l producerT de musica eclesiasticg i profand, de poesig Erich, didactica i popularg.
Elit a cantata gratuitd i a fostd trecutd intro clitoril bisericiT
Lucacl din apropiere, unde a si fostd imormentat la 1,54..
Operele lul Antond Pann, in spatiu de :33 aril', ad contribuitd
cu putere la rsphndirea culturiT, la desvoltarea gustulul citiril
in popord, la reforma societAtil romane.
Thindd numele acestul barbatd stradel in care a locuitti, unde
a lucratd si a muritd, primgria capitaleT ard indeplini und add
de recunoscintg, capabild a influinta asupra generatiunilor, cgcl
ard lega datele biografice ale scriitoruluT Antond Pann cu firuld
istoriel literare i cu populara '1 reputatiune, Intemeiata prin
opere atAttl de numerdse.
Conyinsil fiindd ca atatti d-vdstrg, did si onorb. consiliu comunal, yeti aprecia insemnAtatea propuneril ce 'm1 permitti a
face, profitd de ocasiune, domnule primal* spre a ye ruga sd.
bine-voitl a primi espresiunea simtimintelor inele de cea mat
distinsd consideratiune.
Directord, G. Dent. Teodorescu.

Secretard', C. D. Drugianu.

www.dacoromanica.ro

TEODORESCU G. DEM.

IS?,

In 1848, se afla ca primil-ciintreta la biserica Cretulescu, avenda unti chorti de tined cu

cate 20 lel vechi pe lun&. Indat dupa terminarea esamenelor de la seminaril, epidemia,
-cholerei ul facu se pardsesca Bucurescil. La
intOrcere, lucr peste Olt pentru realisarea
ideielor nationale si cant& triumfula revolutiunii
printeunil imn, de care s'a vorbitii in organele
de publicitate ale epocel.

In irna anulul 1849, flindil bolnavil de re-eel&

i nevoitri a nu esi mai multe luni din

.easa, I1 scrise in versurl adiata sea primul

-testamentiI, cu data de 21 Februarial, dupa
-struinta si in placula sociei sle (Catinca2,
pe care o laud& cu esagerare i o instituie mostenitOre, cu escluderea flului seu 1egitimi Lazaril:
ROnduiesc cup s6 urmeze
Catinca, socia mea,
cum Wntrebuinteze

cum i p'alto impreunk

pOn' la cel mai mic rOmas,

'mica avuti-a mea,

mostenitOre o lask

care toUt alt nu este

4e cat numai nisce cArti,
'find date dintr'aceste
si p'afarg 'n alte

Aceste cti41, de s'ar scOte

casI cate mai sunt,

ca pe ua sogil bunI
adie : mobile, scu:e,

ce le-am &cut amndol

cu economil destule,
d'a fi'n reind cu alas1 nol.
Asta'mi este avu0a
si totu'mi agonisit :

rie last sOtei mele tote

comra 1M-a fost socia,

,pn' la una c'un cuv6nt ;

care forte m'a iubit.

1. Operele ha Antonii Pann, pag. 78-91.

2. Acesta ,adiatd nu fu Incuvfintatil. de mitropolitd, cAci
Vn'atuncl nu esista precedentulti d'a se testa in versurT. De
aceea, la 1854 compuse alta in prosA, disimulandd primele 24
wersurl de la 'nceputd, pe care nu le tipAresce unuld sub altuld,
cum ard fi fostd totd prosa.

ca si

www.dacoromanica.ro

VIkTA

I ACTIVITATEA LUT ANTONC PANE.

17:1. casa e cumpgratii

de cael-va arhimandriel
si socieI mele datg
ca s6 fig pomenici.

Strain fiind, nu am rudg

nicI de nm nobil.niclprost:

tovargs la orl-ce trudg

numaI socia rni-a fost
ea a suferit necazurI,
,ea la bole rn'a cgtat

63

si ale lumiI talasurl

d'impreung le-a luptat.
Intru tOte cu drep tate

s'a purtat, cat a trait ;

de nelegiuite fapte
in viieg s'a pgzit.
La momelile strgine
inima'l nu s'a supus1 ;
secretti n'a inutL1 in sine,
indatg orl-ce mi,t spus 1

Ca semnil de nestrtimutata. iubire i ca ullima sacrificia, Catinca II promisese, pOte chiaril

II jurase, c5. se va cAlugheri, indata ce ar rernan veduv. De aceia, spre a fi tot-d-una
impreuna i dupa mOrte, Antonii Pann il alege
spre imorm'entare ua chinoviA de maid, monastirea Viforeta :
i Catinc% a mea socig,
-cu care am cgsnicit,
s6'ngrijscg, precum scie
precum i-amA rOnduit.
La Viforeta WngrOpe
trupul meti,cand voi muri,

Tipografia, cu tOte,
s'o vOndg ir rOnduiescti

ca s m aibg aprOpe

de marmurg, s6 nu'l strice

,cand se va cg1ugh6ri ;
uncle, din starea'ml sgracg,
neavOnd alt de cat egret,

lasti danig s6 se facg

ug parte din patru Orel.

i. eu banil ce'l va scte,

sOeeI mele poruncescU
la mormOnt ea s'ml rgdice

un stilp ca un monument

tgria veun elementa ;

carele lucrat s fig
cvadrat i lucrat frumos
si pe dOnsul s se scrig
aceste versurI din jos 2,

Vomtl ved c aceste disposiVunl afl fostil

modificate mal tar4iti, printeunil alba testamentii

in pros.
1. Operele h4 Antonis Pann, paginile 79-81.
2. Ibidem, paginile 84-85.

www.dacoromanica.ro

CA

TE000RESCU G. DEM.

Anil 1849 si 1850 furd ceT maT fertill, cad,

de si tiphri numaT sese brosurT, intr'ensil scrise
numerOsele i importantelel lucrrl apdrute in-

tre 1851 si 1854. De la 1840 pene la finele

vietil, in intervala de 14 anT, din condeiula si
din tescurile tipografieT lul n'ag eit mal putinil de 61 volume sea brosurT in prima editiune, 17 intr'a doua sell a treia, a-fard de cele
doue diate
i esceptandu-se calendarele de

parete: in total 80 de bucdti, unele destula

de voluminelse, ceia-ce revine la cafe 6 tipa-rirl pe anu, pe langa ocupatiunilel de psaltit,,
de profesoril, de tipografa 1.
Cine-a prod usti mal mult, in acea epoca de
regenerare? Cine produce, nu clic') mal multe,

der cel0 putind totti atdtea, ast4 candu miqleIcele de instruire, de producere intelectuala si
de respandire a ideielor suntii cu neasemenare
mal numerelse si mai putinti costtOre? Si se
se noteze cd, in acea periOdd, fu singurula autorti de opere musicale (fid sacre, lid profane),

inventatorula tuturor melodielor ce se antail,

unicula represintanta alit producerilor lirice, satirice si populare.
Acea inteliginta fertila n'ara fi clisparult finch
din acela corpti vigurosti, dca urt bead nernilelsa, n'aril fi venita se'l isbescd. TotusI, ca pre-

vedere, in qiva de 20 Augusta 1854 Antonil

Pann II tipari ultima (diatd, avendit la in1. A se vecl partea II, Operele lui Antomi Pann.

www.dacoromanica.ro

vd.TA sr ACTIVITATEA LII! ANTONII PANN.

65

ceputil 24 versurl, er restulti in prosa 1, din

care untt esemplaril ilil arna la in-de-mana.
Dupa ce prima jumtate a lunii Septembre
o petrecuse in judetula Valcea, cu ocasiunea
tergului de la Riureni fia spre a gasi noul
subiecte, fia spre a indupleca pe vre ling cuviosti egumentt sel inlesnesca tiparirea scrierilor ce mai pregatise la intOrcere, din causa
recelii contractate pe drumil, unit tifus violinte
Ha culca la patti pentru ultima Ora. Si ast-felti,
dupa ua scurta zacere, muri in qiva de 2 Noembre 1854 2.

De si la 1849 isi esprimase dorinta d'a fi

imormentatit la mOnastirea Viforeta, de si prin

ultima'l diata desemna tow ua chinovia de

maid, RosiOra, unde iubital socia ilii asicurase
ca. este hotarita se se duca la calugheria, cu
tt5te acestea rernasitelel mortale fur& ingropate

la biserica Lucaci din Bucuresci, pentru trei

puternice motive : anthill, Hindu ca. transporta-

rea unul mortti de langOre pn la unil schitti

de munte erea periculOsa salubritatii publice,
de Ore-ce lipsiatt mitpOcele pecuniare si medicale pentru imbalsamarea cadavrului; Di douilea, fiindtt ca drumurile ereatt cu totulti nepracticabile pe lapovitele de la 'nceputulti tOmnel,
1. A se ved cap. VII de maI sus, acliata din 1849.
2. D-111 Oprea Dumitrescu indica'. cu precisiune cliva de 2
Noembre 1859. Reposatule Teodord Sfetescu, in esernplarulti
sdiate1, tiperite, eel incredintase Antond Pann, a insemnatO
data de 4 Noembre nu pentru tliva mortiT, ci a imormentOril.

Se se rectifice der acesta la finele pitirtil 11, Operele MI Antonii

Pawn, pagina 127.
5

www.dacoromanica.ro

66

TEODORESCU G. DE61.

in fine pentru c5, iubita i credincicisaI socia

nu pre erea grabit5. se verse lacrmi amare ei
se apuce calea siMstriel, fiindti, cum alta-dat
cantase repotatultI,
Veduvit5, grasI :
tn6r6., frum6s6

de Mrbatu r6rnas.

Ceremonia funebra, in qiva de 4 Noembre

1854, fu de u nedescris duiosift; cad la capa
lI plangeail Zamfira i Catinca, cele doue femel legitime, la piciOre Anica i flica-sa Tinca,
impreun cu biatu'l d'ntditi, preotula Lazaril;
cad lcremaii c1erici, dintaretit si elevit pe carel
invetase arta cant:aril; cad asistail miiele de
Omenl, care'i admiraser5. talentula i invetaser
a citi numat prin i pentru atrageterele't scriert.
In acea nenumerata multime se gsi unil inUlna, inginerula Foncescu, care, coprinsil de

durere, abia putu rosti ua alocutiune. Ensust

archiereula Calista, cunoscutil de tott ca ornulil
cela mat tare si neirnpresionabila, fu inecata
de lacrthnt i impedicatii de a'st continua oficiarea.

Acum, dup ce i-ama cunoscuta fasele vietil,

se ne oprirn asupra ditor-va cestiuni, pe care
le suscita eadiataD in versurt de la 1849 si
diata in pros& de la 1854. Pe cea d'itntaiti
o incepe
Prunea amil fostn, mO vdui june,
mat pe rn
i caruntU,
acum v6rsta mea se pune
la cinci-cleci vi trei ani punetli.

www.dacoromanica.ro

VIETA

I ACTIVITATEA LIIf ANTONC PANN.

67

In a doua se esprime irast :

Pruned amd fostd, m6 vqui june,
mai pe urml i cgruntti,
'acum vOrsta mea se pune
l'ani cinci-Iec i fepte punctu.

De si una e din 21 Februaria, alta din 20 Augusta, cu diferinta de 6 lunI, totusl pentru Antonti

Pann amendoue datele eread puncti qiva ani-versara a nasceril lul. Justificarea nu este dificila : poetulti tinea se alba u rim pentru
vorba caruntal,, si nu gasia alt espresiune
mat nernerita de cat(' puntt'D sea punclii*.

Der alt-undeva este nepotrivirea. Dca in adewelt implinise 53 de ant la 21 Februariti 1849,
apol dupa 5 ant si 6 lunt (pene la 20 Augusta.
1854) resultati 58 de ant si jurnetate, r nu
57 punctii. Dupa chronologia ultimel diate,

amii deduce ca se nascuse la 1797, r nu la

1794; ca numal la etatea de 15 ant sosise in
Bucurescl spre a canta ca devteriti ; Ca numai

in versta de 24 ant luase condeiula talmacirit cantarilor bisericesa scrierit i prescrieriT

lectielor, predarea i intrebuintarea lor in bisericite de prin politil i kinoviI1.

Et bine, este cu neputinta de admisa ca. la

24 ant se fi rornanitti si lucratil pe note cartile cele mat trebuinciOse, care suntil Anasta-

4simatarulii serdarulut Dionisie Fotino, Do4xastarulii d'impreuna cu Triodul i PenAticostarulii, Heruvico-kinonikaruM, Cata1. A se ved paginile 27 si 28 de mal sus.

www.dacoromanica.ro

68

TEODORESCII G. DEM.

cvasierulic si altele multe 1, precum ensust

declara. Adevru10 este ca, de pe la 1840 incOce, cam incepuse a's1 reduce anit, ca toi cet-ce

se insOra de cate trel orl sa alega fete asa

de tinere, comparativa cu densiT, in cata lumea
crede ca dumnia-et 9 este fiica, r nu socia
dumnia-lut. Ast-fera i Antona Pann: spre a

nu i-se tota obiecta ea la 46 ant fusese pre

trecuta pentru ua te'nera de 18; spre a nu da
nici Catinchit ocasiunea de a se crede nenorocita sea sl jica. mosule in loca de neicutule, nu esitase a'st atribui 53 ant la 1849
si numat 57 la 1854. In realitate erea ceva
mat coptisora :

de peste 55 ant la 1849, de

peste 60 de ant la mOrte 2 Numat acesta calcula concorda cu imprejurarile prin care i-s'a
preamblata esistenta, cu lucrarile ce-a efectuata,
ba chiar cu proprielel marturisirt desinteresate,
adica anteriOre insuratorit d'a treia, anula
1840.

Ne mai rknane s vedema cum i-s'aa Implinit ultimele dorinte.

Atata prin adiata din 1849, cata si la finele

diatet' din 1854, ruga pe social Ecaterina
ca, de va bine-voi, pentru dragostea hat, sal

ardice la mormenta una monumenta de mar mora, dila de mica, si s sape pe densula
versurile urmatOre :
1. Cf. finele capitululuT VI de maI sus i Operele lu Antonii

Pann, pagina 28.

2. UniT din bdtrniT care rad cunoscutd II dad chiar 64-65 anT.

www.dacoromanica.ro

vziTt qr ACTIYITATEA LUI ANTONE PANN.

69

Aid s'a mutata cu jale,

in celu mai din urma anU,
celti-ce in callile sale
se subt-scrie Antonic Pann,.
Acum m ana't incetza,
ce la scristi mereii edea :

nopV intregi nu mat lucrza

la lumina cartl s6 dea.
Implinind4 datoria
(i talantuld n e'ngropandu,

i-a facutu calkoria,

damdu altor in lume rbrida Y)

1.

Aceste dorinte nu s'ail realisata.

De si lasase altora rOndulti de a lucra cpua
fsi nciptea, spre a da cartj la lumina, a trebuitti
se trca mal multe decenie, pentru ca pe icicolea se apara Cate ua brosura despre literatura populara ; er catti despre psaltichia se pOte

(lice ca Antona Pann i-a cantata canteculti lebedei, ca a imormentat-o cu densulti.

Micul rnonumentti de marmura irasl nu
i-s'a radicata la rnormenta, cad tabilal socia nu
bine-voi se se mai gandesca la densulti.
Dupa ceremonia funebra, se impaOra cartile
si darurile specificate in diata* ; se detera
preotului Lazarti tipografia si manuscrisele remase netiparite, er veduva Catinca nu intarclia
d'a fi consolata. Unti fostti elevt alti reposa-

tula d. Oprea Dumitrescu, care anca de la 1848

figurase intre baieliI chorului de la biserica Cre-

tulescu, la 1853 fusese chiamatil de Antonti

Pann ca s cante in strana stanga a bisericil
1. Operete luZ Ai:tonic Pain. pag. 85 i 126.

www.dacoromanica.ro

70

TEODORESCII Or

DEM.

Lucacl. Cu ocasiunea imormentarii, fiind necesara pentru indeplinirea formalitalilor cerute

de esecutarea diateD, fa cu amenintarea
preotulul Lazaril Ca va intenta actiune pentru
case, elevulii cantaretil i tipograffi observa ca
veduva, and, t6nra si far' de copil, departe d'a
se mat gandi la calugherire in schiturile Rosicira

su Viforta, se caia de insocirea c'una baranir

ca r6posatula i ca i-arii fi placutil unit tnril

de veo 20 ani ca Oprea Dumitrescu, caruia.

asemenea II da inima brand s 'st rnostensca
dascalulti, celti putina in unele, dca nu in tOtel.
Ast-fela fosta Ecaterina Antonil Pann deveni,
la 1856, ca socia legiuita, Ecaterina Oprea Du-

mitrescu. Cu acesla al douilea barbatil, actual maiestru de musica eclesiastica la seminarulti ROmniculri-Valcel, dobandi indata u fatap

trai anca 25 de anl (dupa. cel 14 petrecuti cu,

antaiulti) i muri, in elate de 57 anl, in primavera anulul 18782. Casele din strada Taurului
le darui bisericiI Lucacl, a carei curatela, toc-

maI acum 3-4 anI, a infipit in zidulil esteriorti din stanga altarului, langa locula uncle
zacil Osele de la 1854, ua mica ptra in care
se vklii sapate versurile auto-epitafice din diata..

Figura lul Antona Pann, Ochesa i espresivai.

cu sprancene arcate, cu mustatA tunse i ine1. A circulat0 i rumdrea c dre-care relaOunI esistaserl Intre
den0 chiard de mai nainte, pe cndC Antoml Pann se aft. peste
Olto. la Tismana i la tirgula Riureni, In Septembre 1854.

2. De la ROmniculti-ValceI fu adusA In Bucurescl i imormen

tatl, in Sdmbata Pascilor 1878, la cimitiruhl erban-Vod'a (Belu).

www.dacoromanica.ro

Nrifrt,A I ACTIVITATEA LUf ANTONC1 PANN.

71

grite de tabacti, cu buze grOse, cu favorite si

barbia r'esfranta, purtandil islicti i anterirt in
tinerete, mal tarcjiti gheroca fungi clisd lather,
pe capti o jurntate de cilindru, r in casa Iichi de plisa ngra 1, acsta figura a disparutti
de multa din memoria generatiuniI nOstre. Abia
arnintesca b6traniT, unil ca psaltfl i calendarista ; altil ca tipografti, dascal(t de musikia si versificatora neobositil : multi ca satirica i fo1k1orist inimitahil. Generatiunea de
acp, care nu'l mal citesce operele cad nu le
nuld considera ca poetti
are la'n-de-mana

inspirattl, ci ca mestesugara de versuri i improvisatoril de melodif, asa cum le permiteatl

gustulti, via, starea limbif si a culturii din
prima jumetate a seculului. Nu ens6 prin fulgerile imaginatiung se recomanda Antonal Pann

si nimenl nu i-a revendicata ua absoluta originalitate, ceia-ce e unulti amtt spus'o de acum
15 aril:
Millie din luergrile lui suntg traduceri, imitgrI
seg reproducerl testuale dup ali scriitort, in parte
romarii, der maT alesg straint, Erotocritii nu e de cgtii

ug tglmgcire din grecesce, dupg Dionisaki Fotino,

precum spune ensu0 in prefacd1 cgtre eititor12:
Ast& poesiI, in limba grecesca.
s'afla 'mprstiatii. 'n tra romnsca,

1. Unit tipu care'T semna fOrte a fostil rposatuld serdard

Velarit. PortrctulU lul Antond Pann, lucratti in uleid, a fost da-

road pinacotecel din Bucurescl de atre d-11 Oprea Dumitrescu.

2. Cercetari asupra proverbelor romne (Bucurescl. 1811)
pagina ii i Operele mi Antong, Palm ,BucurescI. 1891), paginele 18-29.

www.dacoromanica.ro

TEGDOHESCU G. DEM.

72

ca ceia-ce este 'n Bucurescl lucrat,

tras din (ua) alta i adaogata
de Dionisaki Fotmo s6rdaru1d,

cum si la lumina data cu tiparuld.

c In c6rticica Ceintaritor tie ste trecii mat mult1 din psal-

mit versificaV de mitropolituld Dosoteiu, puindul pe

musica ce i-se Oruse mai potrivita 1 Familiard cu
limba turcscI, lu Gluntele luF Nasr-Eddin Hogea i
le publici in versuri, sub titluld de .ATAsdreireiniele la

Nastratin, Hogea. Cunoscnda limba srb i bulgarg,

cum i Cantecele poporare ale acestor na-ciuni vecine,
eld se sciu folosi de d'ensele in poesiele sle, care s'ad
antatd atata timpti i se mat Cana i asta.cli 2 Prin

urmare totti ce a eitd din pna lt Antond Pann

nu se datoresce nuniat i numai propriei side imaginari. Dr, in ace1a0 timpti, trebuie sO recunscemti
ea, mai pre sus de tote, fu inzestratd c'und puternicti
i. deosebitd talentd de a se inspira din geniuld poporulul, cu care tritise i pe care'ld studiase en atata
iubire. Pretutind ml, in scrierile lut, cliiard i in cele

de la a1iI copiate, a sciutd antroduc5, frumuseVle

unet proprit creatiunl, 'aceld focd, 'acele glume, pe
care

ea tea lunga-ne amortire de sub Fanarioti-

1. Cercettirl asupra proverbelor romane, pag. 12, si Operele

ha Antonil Pawl, paginele 18-24. Ast-teld suntd canturile care
incepti cu urmatOrele versurl:
Limbile s salte
AuditI acestea tOte,
cu cantarl inalte,
nmurI, norOde i glOte,
s6 strige'n taxa
ca e lurnea 'ncelatOre
glasd de bucuria.
si f6rte amagitOre.
2. CercetarY asupra proverbelor romtlne, pagina 13. Ast-felu
renurnituld cantecd:
Lelita, lelita.
de ce nu rspunql,
lelita Saftita,
ca e raultd d'a-sra
Augil, neiculita!
de candil stad p'afara.
DOr, dca au41,

StresiOra'm1 pica etc.

pare inspiratd de canteculd populard srbd, intitulatd Willa

binefactdre din colectiunea lief Wuk Stefanovicl. Cf. traducerea

facuta de Elise Voiart (Paris 183,i) torn. I. partea I, pagina 127.

www.dacoromanica.ro

VIEVA

t ACTIVITATEA. L1J ANTO.Ne PAWN.

73

le intalnia vii-nevgtemate la teranuld romand, sub

coliba din Basarabia ca i pe vetrele din Ilfovq, in
muntii Olteniel ca si'n Ora Ardelului. D'aceia cgrtile
lul produserg, ng adanc g. miscare in spirite ; d'aceia
publiculd le cumpgra pe intrecute i. le citi cu atata
nesatit, cerendu-le mered ca ug-clinirg Romanil coinediele lui Plautd. Cu ast-feld de inclingri i sub influinta acestor simtiminte, culese proverbele din Povestea-vorbei,

de prin lume adunate

tfi irig la lume date.

4DC' a pust i aci ceva dinteald sd, aceld ceva n'a

lostd, de bun g. serng, de catu priceperea d'a le aF,4eqa

ast-feld, in catd unuld sg decurgg dintr'altuld sd sO

se intemeieze pe ate ug istorirg, ce mai tot-d-una

le insotesce. Meritu mare pentru und cantgretd de

strung, intr'ug epocg candd gloria lui Milton i dulceta lirnbii lui Dante turburad somnuld reposatulut
Ind Eliade, dr candd nimeni nu se lgsa ademeni
de viersuld farmecgtord aid musei poporare. Meritd
mare pentru und bietd a dascgld de musikig.D care,
*lad de apriguld despotismd sub care se nascuse,
incerca se vklscg merituld teranului i ale lul mosteniri frunilise ; aci pen' atunci nimeni, absolutd
nimeni nu se gandise cg Romanulrt are ug poesig i
ug prosg, nescrise, dr bine pgstrate intr'a lui memoria ; nimeni nu se desfetase de rgpitOrele'l basme
si de sglobiele'i ghicitorl, spuse in deptorile de la
Orgy), unde caieruld de lang pgrea cg se tnrce singurti, unde betranii tineail sc011 de bune invetturi
i povestiad faptele trecutului, traditiunile nmului.

Antond Pann fu celd d'antain care ne dete ug colectiune de proverbe, carti de ininuri religise, basme
povesti versificate, ghicitori 1, poesii poporare i.
descrieri de moravuri. Ug muncg atatd de frumsg.

si de neobositg meritg din parte-ne totd respectuld

1. In 176 fecletdre la fer6, partea I.

www.dacoromanica.ro

'74

TEODORESCU G. DEM.

i tta lauda; cad pii i acele N'esdrvanii ale lui;

Nastratin Hogea, impreung cu Alesandria, cu .Arghirti
erioruli i cu cartile bisericesci nu pe putinI ati

pusti pe lucru ca s invete carte, numai din dorinta

d'a sci s le citsca. i d'aceia amti disd i aka data
ca, cu multd inainte de cel carora li-se atribuie desvoltarea citirii in popord, respandirea gustulul poesieT s'atator cunoscinte folosithre, Antond Pann sciu
s se identifice cu caracteruld nationald i s6 fat&
pentru instructiune maT multd, pte, de catd ad facutd, in deciml de anT, sute de scle dupa dnsuld 1.
CAW deske interesuld ce-ad inspiratd tot-d-una pacalefile hogeT, acestd mucalitil contimpurand ald luT

Tamer lan sett Timur-lenk, void adauga ca, dupa -anti

anti de la publicarea lor in romanesce de Antonti,

Pann, Nasif- Mallouf da ull editiune francesa la Smirna, in alaturare cu testuld turcescti, si c tocmat

peste patru anT, la 1857, aparea in Bremen si u.

traducere germana sub titluld de ,Meister Nasr-Eddin's
Schwanke und itaubtr und Richter!), c'ul prefata de
Camerloher i Prelogs2.

Dup esemplula autorilor clasici, Antona

Pann, la capetula vicV1 si ct epilogt alti activitatil lul musico-literare, glee in diat5.*:
Acest stOrv, adica trupul,

Cr sufletu'int se va cere

haina suiletulul med,

nemurirea a's1 vedea

cum i-a ursit dumnedeu;

faptelor sCma s6 dea!

ii va da lutuluT lutuld,

i, Pa doua inviiere,

Acst nemurire, acCst vecinich pomenire.

a bisericii, e (lath luf Antonii Pann nu prin
1. Incerclirl critice asupra unor credinte, datine i ntoravurt ale poporulut roindart (Bucuresd. 1875) pag. 88; Cercettiri asupra proverbelor romdne, paginele 10-15.
2. Cf. Cerceteirl asupra proverbelor romdne, pag. 11 16.

www.dacoromanica.ro

v111TA Fit ACTIVITATEA LITT ANTONt PAWN.

75

slabele nOstre cuvinte, ci '0-a asicurat-o ensusi.

printett activitate semi-secular6., in felurite directiunI i genurI literare, in pros5. 0 in ver's1-a asicurat-o prin acele peste 100 brosurI, calendare si volume, personala mie cunoscute, dintre care vr'o 25 numaI de music&

surl;

0 de serviciu religiosu, er unele netiphrite 'Ana,

ca istoria

laS Mikaiu-vitzula in versurI1,

partea III din Ua" secjare la Wel 2, Ala doilea paraclis 3, etc.; '0-a asicurat-o prin cara-

cterulti eminamente nationala, nepretentiosti

insinuatorti al scrierilor WI, care in curendit

volt incepe a fi cautate ca raritgl, pene ce

trebuinta d'a ne studia trecutultit va impune
retiparirea celor maI pretiOse dintr'ensele ; '0-a
asecurat-o printr'u5. modestia esemplar, cad
densulit, Beranger al epocel, autorulti-editora
aift atiltor cartl, compositoruhl melodielor sacre
si arielor pe care se cantatit versurile tuturor
poetilor contimpuranI 4, ne-ambitionanda rang"
1. Manuscrisuld Istoriei 1u IlIthaiii-Vitezulic a fostd luatd

si perdutd de ffluld setl, preoluld Lazdrd.

2. D. Oprea Dumitrescu posede in manuscrisd Pescarulii ft

pesakorulti, ua satira. In contra calughdrilor de la monastirea
Cernica. Asemenea s'a disd c d-sle i-a re'masu in mannscristi
partea III din rd, fed6t6re la tdret. (Cf. partea II, Operele lu
.Antonii Pann, pagina 101) ceia-ce d-sea nga.
l. Acsta opera, scrisa de mana lul Antond Pann, se aflit la
d. Oprea Dumitrescu, care, dintre lucrarile inedite ale poetultd,
a tiphitu Paraclisulii comunti.
4. Precum au fostd ale cluceruluT Alecu racarescu (inserate
la 1831 In tom. I, din Poesil deosebite sea cdntece de lume),
apol ale luT C. Carageali. Gr. Alesandrescu, G. CreOnu, N. Lupescu, Cesar Boleac, D. l3olintinnu, Al. Siblnu, lOnd Catina,
George Sion, T. Georgescu, etc , In Spitaluld amorulni, (cf.
Operele 11(1 Antonli Pann, pag. 96).

www.dacoromanica.ro

'7 6

TEODORESCU G. DEM.

sa boieria, n'a fosta nici chiartipitarti, ceia-ce,

in limbagiulil nostru, insemnza a nu figura

pe nic unti coIi al registrelor de decoratiura,
de bene-merenth>, de ultima clas5. a serviciulul credinciostu> ; 's1-a asecurat-o, in fine,prin

meritulil d'a se ti ganditti numal la psallichil,

la ghicitorT, la proverbe, la fabule i la cele-lalte
(nimicurI prepse ale prOsteI limbi romft-

nesc5, prin meritula d'a Li scrisil in stilultt vigurosil alg poporuluI, r nu in modil impestriinteua Iirnb pasersca.
atit

www.dacoromanica.ro

TABLA MATERIELOR
Pag.

Precuvntarea
r 7
t
I. AmintirT istorice: Ecatrna If RusteT. Resbelulti rusoaustro-turc (1787-1790). NIcolaff Mayrogheni. Pacea din
la.1 (1791). Rsboiulti dintre 180-6=1811. Tractatulit din
Bucurescl i rdpirea Basarabiel
II. Nascerea i copildria lul Antonil Pann (1194-1806).
4

Emigrarea'r in flasarabia (1806-181V. Fuga'T in Muntenia (1812). Cunoscintele'l poliglotice. Dionisie Fotino . . .
III. IstoriculO rnusiceT orientate. Cornpositorl in Romiinia:
Mich. Moldovnulti, Dimitrie Cantemirti, Agapie Paliermuld,

Petru Efesiulti, Vasilache Cantdre(ulti, lanuarie Protosinghelulti, Matache Cantdretulti, Macarie Ieromonachulti, Dionisie Fotino, Sinesie Iviritulti, Nectarie Ierodiaconuld, Citesarle Mxinnulti. Cdnthrell: erbanti i ConstantinO, Pant

MoraitulO, Antonti Pann (1813-1819)

IV. Primele stua si lucrdrI ale luT Antong Pann (1816
1818). anttirl liturgice (181V). Colithorarea'T tipograficit

11

(1820). Traducerea cdmtdrilor grece in romilnesce (1820) .

26

V. Primal casatorid (182.0-1826. Desprtlenid si vOduvia. (1827). Copilu'l Laetrti preotulit (1827-1854 . Rtipirea
sorel Ana 0 fuga la BrasovO (1828). Traiula cu a doua
femeid (1828-16:37). Nlrlea unuT haiatg naturabi ;;i anscerea unel fete. Cantri i tipitrirT (1828-1837). Despdrtenia de a doua femeid
VI. A doua vOduvitt (1838 - 18:39). Cdsnicia din orase si
vi(a de la terd. Wrtea mumei sle (1838). Petrecerl si
improvisdrI. Laudele vinulul. Uraula de singurOtate. A
1854). Antond Pann ca autoril g)
treia cdstitorid (1840

98

autodidactil
VII. Activitatea lul Antonti Pann ca profesord de musicd
(1842) 0 ca tipografil (1847-1854). Primul testamentO
(1849). TiprtririleI dintre 1849-1854. MOrtea i imormntarea luT (1854). AdevOrata'l elate. Dorintele i figura Jul

46

Antond Pann. Meritele luT ca scriitoril

"i7

www.dacoromanica.ro

"TIPOGRAFIA GUTENBERG"

JOSEPH GBL
23, Strada Ddmnel, 25

BTJCURESCI

www.dacoromanica.ro

ifrid

' Po
.

t.
i

Vo;
L

.?,

,1

cmAll,t
licalicg,,'1.1;
i)',Nlife,.41.14
W.,1,1,Ilti '

IR 63'4,0'1

IN, (1111 011;t1

1..7P, P

1&10' I

''

c' t

F1

tI'S"'iS lc

0
1

1 In

NI.Sli

'.., if;,?...
,;

).'.

11'

t
, t,

,f,,,,,,,,
.

L.4

4,

IL',' : '

itli?)41)

'fti:',;,"7.
lo'Lfil i,

:.

Al.,^:

:,

Le. ,,,

46'.? "

... ,.,..1,:):

c ott,

r.rt,, ,

Il

1). 1.4,,

yiuti
keg ir

1A'All

,'

"?'51;1 .. '1 '1 1 AV,IV,J

r'

lij

irt ..:'

oi,or
;Ln4

LYM

.4

Y13! XV
,'L'r '

.,I'lcIl'A3://,.
1 , ,,,.)

-'111

r;

l'',.w1t,7V.,

SI11-,'111..b1 gPIOCI,tt,t(1.10.10.ti

1114,0,11illi

".'1,.
;;;,...

.1 .1,0 ', ,: 1

,lf

,f.I.,,,1 41, ,

.,1,`

P;,,L.

I,,

isigA.
14;111hc.;!-1'0

:,

...1(gi

tt)
,A,;'..i'd

1"
11.) 4v,i
qr41

rie

'

'

411i

'
Ifit,4n1;11:?).

fir.)

N
Ali

tlIl

.
"

..1q,"1.;

r;j"

"

;"
I

www.dacoromanica.ro

f.

,j1.