UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI

MASTERPSIHODIAGNOZA COGNITIVA SI CONSILIERE PSIHOLOGICA

ANUL I. SEM II
STUDENT:SAVA (STAN) ELENA-LAVINIA
Predat 09.06.2011

PROI ECT
CALCULAREA COEFICIENTULUI DE PERSONALITATE

CUPRINS:

Cap I-TRATAREA TEORETICA A ANXIETATII

I ANXIETATEA
I.1-Ce este anxietatea-definire, descriere..... pg.5
I.2-Teorii despre anxietate....pg.6
I.3-Simptome, manifestari....pg.6
I.3.a-Simptome cognitive
I.3.b-Simptome fizice
I.3.c-Simptome comportamentale
I.4-Forme ale anxietati......pg.8
I.4.a-Anxietatea cronia
I.4.b-Tulburarea de hiperanxietate
I.4.c-Anxietatea sociala
I.4.d-Sindromul de stress postraumatic
I.5.e-Anxietatea existentiala
I.6.f-Anxietatea de testare
I.7.g-Anxietatea de straini
I.5-Cauze posibile ale anxietatii.....pg14
I.6-Tratarea anxietatii.....pg15
II DEPRESIA
II.1-Ce este depresia-definitie si descriere.....pg.17
II.2-Teorii despre depresie.....pg.18
II.2.a-Teorii biologice
II.2.b-Teorii psihologice
II.2.c-Teorii comportamentale
II.2.d-Teorii interpersonale
II.3-Simptome, manifestari ale depresiei.....pg.20
II.4-Forme de depresie......pg. 23
II.4.a-Depresia de tip melancolic
2

II.4.b-Depresia atipica
II.4.c-Depresia de tip psihotic
II.4.d-Distimia
II.4.e-Depresia sezoniera
II.4.f-Depresia postpartum
II.4.g-Tulburarea bipolara
II.5.-Cauze posibile ale depresiei.....pg.26
II.6.-Tratarea depresiei.....pg.27
Cap III-PROFILUL CRITIC.....pg.31
Cap.IV-APLICAREA TESTELOR DE PERSONALITATE....pg.38
I.

Foi de raspunsuri ale celor 40 de teste din cartea PQ-Cum sa ne calculam coeficientul de
personalitate

II. Stabilirea coeficientului de personalitate

BIBLIOGRAFIE
A.Gunderson si C Phillip, apud V.Percin, The Courtship Dance of the Borderline (ed. 2001) pg.33
A. Samuels, Dictionar critic al psihologiei analitice jungiene, (ed. 1995), pg.45
Dictionar de psihologie La rousse, (ed.1998), pg.101
D. Stiemerling, Yece abordari psihoterapeutice ale depresiei, (ed.2004), pg. 537
Kielholy, (ed.1984)
Post (ed. 2002)
P. Loo (ed.1991, pg. 165, 135)
Seligman, Fericirea autentica, ghid practic de psihologie pozitiva, (2007)

Cap I-TRATAREA TEORETICA A ANXIETATII SI DEPRESIEI

I. A N X I E T A T E A
I.1 Ce este anxietatea-definire, descriere
Teama este un sentiment uman normal atunci cnd apare ntr-o situaie periculoas ne face s fim
mai vigileni, ne pregtete de aprare, cu alte cuvinte, atunci cnd exist un pericol real, teama este
esenial pentru a supravieui.
Atunci cnd teama apare far un motiv real, n momentele n care n mod normal o persoan trebuie
s fie relaxat sau pur i simplu n absena unui factor concret, putem vorbi de anxietate.
In ultimii 15 ani studiile au artat dublarea numrului celor care sufer de anxietate, mai exact, este
prezent la 2,5% din populaie, fiind caracteristic omului modern, indiferent de societatea din care
acesta face parte, fiind de dou ori mai frecvent la femei dect la barbai.
Pentru c de cele mai multe ori anxietatea este mascat de diverse afeciuni somatice face ca
depistarea i tratarea acesteia s nu fie tocmai simpl, mai mult dect att, multe persoane nu sunt
suficient informate asupra acestei afeciuni.
Anxietatea poate fi descris ca o stare afectiv vag, difuz, de nelinite, de apsare, de tensiune, de
ingrijorare, de teama nemotivat, far un obiect precizat sau disproporionat cu factorii obiectivi
care

determin,

aceasta

genernd

disconfort

Sentimentele dominante sunt de insecuritate, de team, anticipand abandonul,

psihic.
pedepsirea,

producerea de accidente, a unor nenorociri sau catastraofe.

Anxiosul are o imaginaie foarte bogata legata de temerile sale, face diferite scenarii pe care nu le
poate elimina sau ignora.
Anxietatea apare n lipsa unor cauze concrete ce ar putea da sentimentul de nelinite, de ngrijorare
sau team.
Viaa persoanelor care sufer de anxietate este dominat de griji si team, legate de toate aspectele
vieii: familie, serviciu, sntate, bani, ceea ce duce la afectarea tuturor acestor planuri:social,
profesional, familial, etc.
Anxietatea mai este denumit i teama fr obiect, iar n momentul n care anxiosul scap de un
motiv de team va gsi imediat un altul care sa l nlocuiasc

Dicionarul de psihiatrie i psihopatologie clinic Larousse (1998 ) definete anxietatea ca pe o

stare de nelinite n care predomin perceperea unei situaii care, dei n general nedeterminat, s-ar
putea dovedi dezagreabil sau chiar periculoas.
I.2 Teorii despre anxietate
Asupra anxietatii au fost emise mai multe teorii, printre care:
Sigmund Freud spunea c anxietatea este un semnal al pericolului i o cauz a comportamentului
defensiv.
Freud era de prere c sentimentele de anxietate apar din cauza condiionrii clasice i
experientelor traumatice.
Anxietatea este meninut datorit condiionrii operante: atunci cnd vedem sau ntlnim ceva
care se asociaz cu o experien traumatica anterioar ies din nou la suprafa sentimentele de
anxietate.
Suntem uurati pe moment atunci cnd ne ndeprtm de situaia care declaneaza anxietate sau
fric, dar n momentul cnd ne vom afla n aceeai situaie anxietatea va fi i mai mare, dorind din
nou s scpm de acea situaie, astfel c simptomele se accentueaz progresiv, situaie cunoscut
sub numele de ntrire negativ.
In acest fel pot apare fobiile simple dar i tulburarea de anxietate generalizat.
Teoriile moderne susin c anxietatea are la baz[ o component de mediu, respectiv factori
stressani i traumatizani din mediu, precum i predispoziia genetic i dezechilibrele chimice de
la nivelul creierului.
Ultimele cercetri indic faptul c dezechilibrele chimice din creier sunt rezultatul, i nu cauza
comportamentului i sentimentelor negative din anxietate. Prin nvarea unor tipare de gndire i
comportament sunt stimulate anumite conexiuni dintre celulele creierului, care duc apoi la
modificri ale substanelor chimice din creier.
Astfel sunt ntrite tiparele negative, i se creaz un cerc vicios care se auto- ntreine.
I.3 Simptome, maifestari
Anxietatea afecteaz felul n care gandete persoana, dar n acelai timp anxietatea poate conduce la
simptome fizice.
Simptomele de anxietate la nivel cognitiv includ:
- tensiune i ngrijorare excesiv

-sentiment de nejutorare
-lipsa energiei n faa factorilor externi, pe care i percep exagerai i amenintori
- un punct de vedere nerealist asupra problemelor
- lipsa de odihn
- iritabilitate/depresie
- teama difuz fa de un pericol real sau imaginar
- teama de a nu grei.
- teama de a-i expune prerea n faa altora
Simptome la nivel fizic;
- tensiune muscular
- dureri de cap
- dificulti de concentrare
- greuri
- nevoia frecvent de a merge la baie
- oboseala
- insomnie
-paloarea feei
-mimica tensionat (scrnetul dinilor n timpul somnului)
-dureri de cap
-uscciunea gurii
-transpiraia general sau a palmelor
-tremuratul minilor i/sau a picioarelor
-bti rapide i neregulale ale inimii
-crampe abdominale
-diaree
-tulburri ale somnului (greuti de adormire, trezirie frecvente. Somn superficial, comaruri).
La nivel comportamental, se pot distinge urmatoarele manifestri:
-dezorganizare n activiti
- performane sczute n diferite activiti
- uitarea sarcinilor i dificulti de a reine anumite informaii
- amnarea anumitor sarcini pn n ultimul moment

- tendina de a se retrage, de a nu se implica n colectivitate.

De obicei, anxietatea generalizat se asociaz cu o alt tulburare de anxietate, precum sunt atacurile
de panic, tulburari obsesiv-compulsive i fobii, sau depresie, abuz de substane/alcool.
Sunt prezente vertije , cu senzaia deplasrii obiectelor din jur i dificultate n mers , rahialgii ,
nevralgii diverse , contracturi musculare i tremurturi fine ale extremitilor , tulburri cardiovasculare : palpitaii , extrasistole, variaii ale tensiunii arteriale , tulburri circulatorii centrale i
periferice , tulburri respiratorii: micri respiratorii rapide , superficiale , hiperpnee, tulburri
hepatobiliare , colita , tulburri urinare etc. i frecvent , tulburri sexuale : impoten , frigiditate ,
ejaculari precoce , cu mentinerea apetitului.
Tulburrile vegetative nsoesc tulburrile funcionale organice i reprezint o tulburare a anatomiei
generale .
De obicei persoana afectat de anxietate afirm c ,, sufer de toate , ceea ce este denumit distonie
vegetativ sau cenestopatie i crora se adaug i disfuncii endocrine : tulburri ale glicemiei ,
tulburri menstruale , dismenorei , spasme urinare etc.
Paroxismele anxioase -sunt mari dezordini ale ntregului organism , declanate de diverse cauze ,
cu manifestri intricate , mai ales somato vegetative ( angoasa ) i mintale ( anxietate) cum ar fi: stri
dispneice , crize astmatiforme , tuse sughi etc. , palpitaii , tahicardie , dureri precordiale , parestezii,
senzaie de nod n gt , spasme gastrice , intestinale , greuri , vom ,diaree , uscciunea gurii, crize
de tremor , fibrilatii faciale, prurit , parestezii , piele de gain sau transpiraii, cefalee, etc.
Manifestrile mintale sunt dominate de iminena unui pericol , sentiment tragic al existenei , cu
prospectare imaginara peiorativ ( pesimism , sentimente paralizante i dezordinea vital , ca urmare
a atitudinii de revolt a bolnavului n faa acestui pericol vag.
I.4 Forme de anxietate
Anxietatea cuprinde un grup de tulburri cu simptome de tipul anxietate nejustificat, fric, team,
ngrijorare.
In acest grup se nscriu anxietatea generalizat, tulburarea obsesiv- compulsiv, atacurile de panic,
stressul posttraumatic i fobiile specifice.
Tulburrile de anxietate sunt probleme de santate serioase, dar care pot fi tratate.
Tulburrile de somn se caracterizeaz prin tipare anormale ale somnului care interfer cu
funcionarea fizic, mental i emoional.

Stressul i anxietatea pot duce la insomnie sau alte probleme legate de somn.
Insomnia se refer la dificultile de adormire, la trezirea prea devreme dimineaa sau trezirea fiind
obosit.
Dintre tulburrile de somn fac parte i apneea sau sforitul puternic din cauza obstrucionrii cilor
aeriene, somnabulismul, i narcolepsia.
Tot anxietatea este cea care duce la probleme de adormire sau la trezirea prea devreme, nsa i
insomnia poate duce la anxietate.
Lipsa somnului stimuleaz acele pri ale creierului care sunt asociate cu depresia, anxietatea i
alte tulburri psihice.
Cercetarile arat c insomnia este prezent i n majoritatea afectiunilor psihiatrice.
Pentru cei care au anxietate insomnia face parte din cercul vicios n care se afla.
Anumite depresive prescrise n tratrea anxiettii pot duce la insomnie, astfel c cercul vicios
persist, mai ales c n urma anumitor studii s-a constatat ca la persoanele care sufer de insomnie
cronic riscul de apariie al anxietii este mult mai mare.
Lipsa somnului poate genera sentimente i emotii negative.
Nouzeci la suta din persoanele care au insomnie sufer i de o alta problema de sntate.
Anxietatea cronic este caracterizat de persistena sa n timp ( cel puin 3 luni ) , afectnd ntreaga
personalitate i afectnd tabloul mintal i somato vegetativ, crend o stare de vulnerabilitate.
Fondul depresiv este i el prezent, iar n ciuda sufernei, bolnavul poate avea o via exterioar
normal , ducndu-i la ndeplinire obligaiile socio-familiale.
Cnd anxietatea apare la copii, tulburarea poate disparea cnd copilul este n prezena celor
apropiai sau dimpotriv , n afara casei cu prietenii.
Anxietatea se accentueaz uneori n anumite momente ale zilei ( la trezire sau la apropierea noptii ).
Situaiile noi, pot duce i ele la creterea anxietii.
Acest tip de anxietate poate fi interpretat adesea, ca fiind pur i simplu refuzuri , sau capricii legate
de educaia primit.
Aceste comportamente sunt n general normale la copiii foarte mici , ns dobndesc o valoare de
diagnostic atunci cnd persista n timp.
Anxietatea cronic se poate manifesta i atunci cnd copilul nu are nicio ocupaie.
Copilul care sufer de anxietate pastreaz dorina de a se juca , nsa i este dificil s-i organizeze
jocul, trece de la o activitate la alta plictisindu-se destul de repede.

Inhibiia n faa jocului este cea care difereniaz anxietatea de anhedonie , care se ntlnete la
copiii deprimai.
Tulburarea de hiperanxietate reprezint ingrijorarea semi-permanent n legatur cu viitorul , cu
trecutul, teama de a nu grei , teama s nu displac , sentimente de greeal ,de vinovie , de
pedepsire.
Anxietatea social, sau fobia social, se caracterizeaz prin frica intens de a fi privit i evaluat n
mod negativ de ctre ceilali n situaii sociale.
Anumite persoane cu anxietate social se simt foarte ru atunci cnd trebuie s apar sau s
vorbeasc n public.
Pentru unii este foarte dificil s fac lucruri care pentru majoritatea sunt absolut normale, cum ar fi
sa vorbeasca n public, sa semneze un document, s dea o comand la restaurant.
Dei persoanele care au anxietate sau fobie social tiu c frica lor este excesiva i nefondat, se
simt neajutorai n faa sentimentelor de anxietate, de team.
Persoanele cu anxietate social se tem c s-ar putea comporta n aa fel nct s fie umilii sau
jenai, pusi ntr-o lumin nefavorabil n faa celorlali.
Anxietatea poate interfera cu rutina zilnic, ocupaia persoanei, sau viaa social.
Pentru cei ce sufer de anxietate social poate fi dificil s termine scoala, s mearg la un interviu,
s i gseasc un partener.
Simptomele fizice ale anxietii sau fobiei sociale includ:
- roeaa feei
- transpiraii
- tremurturi
- greuri
- palpitaii
- ameeli
- durere de cap
Multe persoane se tem de anumite interaciuni sociale cum sunt a da un telefon sau a vorbi cu un
strin, de a ine un discurs, n timp ce n alte situaii se comport absolut normal.
Alte persoane pot avea dificulti n activitile zilnice n care ar putea fi observai de alii, cum este
s aib o conversaie cu un strin sau o persoan cu autoritate, s participe la edine sau la orele de
clas, s aiba o ntlnire, etc.

10

De cele mai multe ori, anxietatea social debuteaz n copilrie sau adolescen.
Copiii cu anxietate sau fobie sociala au comportament de agatare, crize sau mutism.
Adesea persoanele cu fobie socila devin anxioase chiar i cu cteva zile nainte de producerea
unui eveniment banal n sine, manifestnd o anxietate anticipatorie n care i fac tot felul de gnduri
cu privire la ce vor spune, cum se vor comporta pentru a nu fi criticai, devenind exagerat de ateni la
ceea ce se ntmpl cu ei i cu ceilali manifestare cunoscut sub numele de hipervigilen.
Persoanele cu fobie social manifest un comportament evitatnt, prefer s stea cat mai n umbr, i
ncearc, depun eforturi uriae pentru a se asigura permanent ceea ce le poate oferi pe moment un
sentiment de siguran, dar tocmai acest lucru va duce la meinerea strii de anxietate n timp,
crendu-se un cerc vicios.
Permanenta atitudine de evitare a situaiilor sociale duce n timp la pierderea unor abiliti sociale,
tocmai prin evitarea i neexersarea acestora, cum ar fi: asertivitatea, comunicarea, ascultarea,
stabilirea i meninerea contactului vizual, etc.
Acestei forme de anxietate, i sunt asociate i alte tulburri, i anume persoanele care sufer de
anxietate social sunt foarte sensibile la critic, prezint o stima de sine scazut, temandu-se de
respingere, de ridicol, ncercnd sentimente de inferioritate.
Totodat[, din cauza inadaptrii sociale, i din cauza cercului restrns de persoane pe care l au n
jurul lor, persoanele cu fobie social prezint un risc suicidar mare.
Fobia social poate s fie asociat cu tulburri afective, dependena de anumite substane, bulimie
nervoas, observndu-se c majoritatea celor cu anxietate social au o personalitate evitant, iar
debutul bolii are loc de obicei n adolescen, dei de multe ori semnele sunt prezente nc din
copilaria mic, dar debutul poate surveni brutal, n urma unui eveniment sresant sau umilitor pentru
individ.
De-a lungul timpului, persoana afectat de anxietatea social poate avea perioade de remitere sau
de revenire a bolii n funcie de mediu i evenimentele de via.
Tratametul anxietii sau fobiei sociale este n primul rnd prin psihoterapie, adaptata nevoilor
persoanei, respectiv psihoterapie individualizat, incluznd psihoterapia integrativ, psihoterapia
cognitivcomportamental, hipnoterapia, tehnicile de relaxare, imageria ghidat, psihoterapia
psihodinamic.
Sindromul de stress postraumatic este o afeciune care apare dupa un eveniment terifiant, marcant.

11

Adesea persoanele cu sindrom de stress postraumatic au gnduri i emoii terifiante persistente sau
apare o amoreal emoional.
Evenimentele care pot declana sindromul de stress postraumatic sunt accidentele grave de main
sau de tren, avion, dezastrele naturale ca inundaii, incendii, cutremure, atacuri violene, violul,
tortura, captivitatea, experienele de rzboi, etc.
Evenimentul care declaneaz sindromul de stress postraumatic a ameninat viaa persoanei sau a
cuiva apropiat, sau poate fi ceva la care a fost martor, de genul unei distrugeri n mas sau a unui
accident de avion.
Persoanele cu sindrom de stress postraumatic retriesc trauma n mod repetat, sub forma
comarurilor sau amintirilor necontrolabile din timpul zilei.
Simptomele includ insomnie, depresie, sentimente de detaare, pierderea interesului n activitile
care altadat le faceau plcere, iritabilitate, violen, agresivitate.
Sindromul de stress postraumatic poate s apar la orice varst, inclusiv la copil, care se manifest
prin agitaie i dezorganizare.
Persoanele cu stress posttraumatic depun eforturi mari pentru a evita gndurile sau situaiile care i
reamintesc de evenimentul ce a declanat stressul posttraumatic.
Foarte frecvent peroana are amintiri sau vise terifiante legate de evenimentul declanator, aceste
momente purtnd denumirea de flash-back-uri , ceea ce poate duce la insomnii i la creterea
anxietii, crendu-se un cerc vicios.
La stressul posttraumatic se pot asocia i alte tulburri, precum autonvinovirea de a fi
supravieuit evenimentului tragic n timp ce alii au murit, starea depresiv, astfel nct toate acestea
pot duce la nsingurare, la ruperea relaiilor cu cei din jur i chiar cu familia, anumite persoane care
sufer de stress posttraumatic cronic avnd halucinaii auditive sau ideaii paranoide ceea ce n mare
msur i vor ndeprta pe cei din jur.
Avnd n vedere simptomele menionate, cei cu stress posttraumatic prezint un risc mare de a avea
i o tulburare depresiv major.
Alte tulburri asociate stressului posttraumatic : riscul de aconsuma diferite substane, panic,
agorafobie, tulburare obsesivo-compulsiv, anxietate generalizat, fobie social, fobie specifica,
tulburare bipolar.
Se poate asocia cu depresia, abuzul de substane sau anxietatea.
Simptomele n cazul stresului potraumatic pot fi uoare sau severe.

12

In general simptomele sunt mai severe dac evenimentul trauamatic s-a produs din cauza unei
persoane, de exemplu simptomele sunt de obicei mai severe n caz de viol comparativ cu o
calamitate natural.
Evident c nu toate persoanele care au trit un eveniment traumatic ajung sa aib sindrom de stress
postraumatic.
Sindromul de stress postraumatic este diagnosticat numai daca simptomele dureaz mai mult de o
lun.
n sindromul de stress postraumatic simptomele debuteaz de obicei n primele 3 luni dup
evenimentul traumatic i evoluia este variabil; unele persoane se vindec n 6 luni, la alii
simptomele dureaz mai mult.
Uneori simptomatologia poate dura i civa ani.
Tratamentul sindormului de stress postraumatic este prin psihoterapie si medicaie. Se prescriu
antidepresive i anxiolitice pentru simptomele de depresie i insomnie.
Psihoterapia este de tip integrativ, cognitiv-comportamental, hipnoterapie.
Sprijinul acordat de familie i prieteni este foarte important pentru nsntoire.
Anxietatea existenial-unii psihologi susin c anxietatea este o reacie la nefiin, respectiv la
trauma morii.
Persoanele care sufer de aceast form de anxietate au ca punct de plecare ideea ca viaa n sine
este limitat, i mai mult dect att teama de a se sfri brusc, brutal, ajungnd s vad viaa ca fiind
lipsit de sens.
Aceste persoane au o perspectiva ngust n ceea ce privete lumea, existena proprie i persoanele
care l inconjoar.
Omul ajunge s realizeze c apare un punct la care ar putea nceta s existe, ar putea muri, i din
acest moment apare anxietatea.
Astfel, dupa Freud, religia devine un mecanism de adapatare ca raspuns la
aceast anxietate.
Anxietatea de testare este teama sau nervozitatea simit de cei care au de dat un examen, o
testare, fiind frecvent ntlnit n rndul elevilor i studenilor dar i n rndul persoanelor mai n
varst.
Teama este meninut de ideea unui eventual eec, astfel ca ncrederea n propria persoan este
scazut, i interinut de cogniii negative autodepreciative, cogniii ce anticipeaz eecul.

13

Ca i n alte cazuri de anxietate, i aceasta este meninut de condiionarea operanta (Freud)- odat
declanat anxietatea de testare va reaparea ori de cate ori subiectul va fi supus testrii.
Cei care sufer de anxietate de testare ar putea avea urmtoarele simptome: asocierea rezultatului
testrii cu valoarea personal, jen n faa unui profesor, teama de ndeprtare dat de parini sau
prieteni, presiunea timpului, teama de pierdere a controlului.
Anxietatea fa de strini-anxietatea la ntlnirea cu un strin este normal i frecvent de-a lungul
dezvoltrii copilului, nefiind vorba despre o anxietate propiu-zis.
Dac teama fa de strini apare la aduli, se poate ncadra n categoria anxietilor.
I.5 Cauze posibile ale anxietii
Fiecare din tipurile de anxietate prezentate mai sus poate avea cauze specifice ale declanrii, n
funcie de tipul anxietii.
Comportamentul anxios se poate manifesta nc din prima copilrie: dac mediul familial este unul
nesigur , copilul mic i construiete un model despre sine i despre ceilali bazat pe o stare de alert
permanent.
Foarte important este i influena culturii familiale.
Inca din copilrie apar manifestri de nelinite , de timiditate , de interiorizare , cu nevoia de
tandree i de protecie familial i social.
Diferitele situaii traumatizante : pubertate , menopauza , imbtrnire , boli , eecuri , divoruri ,
pierderi de rude apropiate etc. pot duce la reacii anxioase i depresive.
Cauzele anxietii generalizate-nu sunt cunoscute, dar se pare c la originea bolii stau mai muli
factori: factori genetici, chimia creierului i stressul din mediu.
Factorii genetici n anxietate:
Istoricul familial are un rol n creterea probabilitii ca o persoan s dezvolte anxitetate.
Aceasta nseamna c tendina spre anxietate se poate mosteni n cadrul familiei.
Chimia creierului:
Anxietatea generalizat se asociaz cu nivele anormale de neurotransmitori n creier.
Daca neurotransmitorii sunt dezechilibrai atunci mesajele din creier nu se pot transmite normal.
Acest lucru poate modifica felul n care creierul reacioneaz la anumite situaii i poate duce la
anxietate.

14

Factorii de mediu: traumele psihice i evenimentele stressante, cum sunt abuzul, moartea cuiva
iubit, divorul, schimbarea slujbei sau colii, pot duce la anxietate generalizat.
Utilizarea sau ncetarea utilizrii unor substane care produc dependen, cum sunt alcoolul, cafeina
i nicotina pot s agraveze anxietatea.
Anxietatea poate conduce la simptome fizice. Simptomele de anxietate generalizat includ:
- tensiune i ingrijorare excesiv
- un punct de vedere nerealist asupra problemelor
- lipsa de odihn
- iritabilitate
- tensiune muscular
- dureri de cap
- transpiraii
Cu toate acestea mecanismul prin care ea acioneaz este necunoscut.
I.6 Tratarea anxietatii
Tulburrile de anxietate sunt produse de o combinaie de factori interni i externi.
In cele mai multe cazuri anxietatea poate fi tratat iar succesul tratamentului difer de la o
persoan la alta.
Unele persoane rspund la tratament dup cteva luni, altele pot avea nevoie de tratament timp de
un an sau doi.
Uneori tratamentul este complicat de faptul c persoanele care sufer de anxietate sufer n acelai
timp i de depresie sau abuz de substane.
In funcie de aceti factori, tratamentul este individualizat.
Dei tratamentul este individualizat, exist o serie de abordri standard care sunt eficace.
De obicei psihoterapeuii folosesc o combinaie ntre aceste metode.
Scopul psihoterapiei comportamentale este modificarea i controlarea comportamentului nedorit.
Persoana nva s se descurce n situaii dificile, prin expunere controlat la factorii care produc
anxietate.
Scopul psihoterapiei cognitive este schimbarea tiparelor neproductive sau intruzive.
Persoana i examineaz sentimentele i inva s separe gandurile realiste de cele nerealiste.

15

Ca i n cazul psihoterapiei comportamentale, persoana care sufer de anxietate este activ implicat
n propria vindecare.
Muli psihoterapeuti folosesc o combinaie de tehnici cognitive i comportamentale, adesea
cunoscute sub numele de psihoterapie cognitiv- comportamental.
Tehnicile de relaxare ajut persoana s i dezvolte capacitatea de a face fa stressului i
simptomelor fizice care contribuie la anxietate.
Aceste tehnici includ tehnicile de respiraie i relaxarea muscular progresiv.
Prin hipnoterapie i psihoterapie ericksonian sunt abordate aspectele ilogice ale anxietii,
aspectele legate de faptul c persoana tie c anxietatea sa este iraional, i cu toate acestea nu o
poate controla.
Sunt folosite n special metode de imagerie ghidat i interventii metaforice.
Uneori medicaia este util n tratamentul anxietii, i se foloseste cel mai frecvent mpreun cu
psihoterapia.
Se pot prescrie antidepresive sau anxiolitice pentru a ameliora unele simptome mai severe.
Medicaia se folosete pe termen scurt sau pe termen lung, n funcie de necesitile personale.
Tratamentul pentru anxietate i insomnie include psihoterapia integrativ, psihoterapia cognitivcomportamental, hipnoterapia, tehnicile de relaxare i medicaia.
Este recomandat o combinaie de tehnici i metode de psihoterapie.

16

II.D E P R E S I A
II.1 Ce este depresia-definitie, descriere
Conform dictionarului de psihologie Larousse, depresia este o maladie mental caracterizat printro modificare profund a strii timice, a dispoziiei, n sensul tristeii, al suferinei morale i ncetinirii
psihomotorii, asociindu-se n general cu anxietatea, depresia ntreine la pacient o impresie dureroas
de neputint global, de fatalitate disperat, iar uneori antreneaz ruminaii subdelirante pe tema
culpabilitii, a indignitii, a autoaprecierii, putnd conduce la luarea n considerare a sinuciderii i,
uneori, la realizarea acesteia. (Larousse, 1998, p.101).
Depresia este un pattern pervaziv de tristee i pesimism, de autocriticism, autostim redus,
pasivitate i expresie inhibat a agresivitii. (A. Gunderson i C. Phillip, apud. V. Perciun 2001,
p.33).
Depresia este consecina unui conflict de agresivitate intrasistemic ntre o reprezentaie special a
Sinelui, Supraeului i restul Eului. (D.Stiemerling, 2004, p.537).
Depresia - Jung abordeaz depresia concetrndu-se pe problema energiei.
Jung conceptualizeaz depresia ca pe o zgzuire a energiei, care atunci, cand este eliberat, ar
putea s o ia ntr-o direcie mai benefic.
Energia este blocat din cauza unei probleme nevrotice sau psihotice dar dac este eliberat ajut la
rezolvarea problemei.
Dup Jung, individul trebuie s se scufunde n starea depresiv ct mai complet posibil, astfel nct
sentimentele implicate n aceasta s fie clarificate.
Depresia este legat de regresie, n aspectele ei de regenerare i mbogire, n particular ea poate
lua forma golului lipsit de via, n asemenea circumstante noua dezvoltare este cea care a sustras
energia din contiina conducnd la depresie (A. Samuels, 1995, p.45).
Indiferent din ce perspectiv teortic privim lucrurile, n ultimele decenii ale secolului nostru bolile
depresive au devenit boli foarte populare.
Este cea mai raspandit tulburare psihic, afectnd toate mediile sociale, ambele sexe ct i toate
categoriile de vrst, tendina de raspndire fiind n continu cretere, astfel c a fost denumit
boala epocii moderne.
Organizaia Mondial a Sntii consider c pn la cinci procente din populaia lumii sufera de
depresie.

17

Un studiu suedez care a fost efectuat timp de peste treizeci de ani prin sondaje regulate
reprezentative, a ajuns la conc1uzia c n intervalul de timp respectiv frecvena mbolnvirilor s-a
dublat (citat de Kielholz, 1984).
In mod surprinztor, femeile se mbolnvesc mai frecvent dect brbaii (cu aproximatie: din trei
depresivi doi sunt femei) i mai ales nainte de treizeci i cinci de ani.
Pentru brbai, perioada dificil se situeaz de la cincizeci i cinci pn la aptezeci de ani.
II.2 Teorii despre depresie
Teoriile biologice asupra depresiei
Teoriile biologice asupra depresiei se centreaz pe predispoziia genetic, neurochimie, sistemul
neuroendocrin i modificrile cerebrale structurale.
Depresia unipolar are agregare familial la rudele de gradul I far a fi clar dac agregarea
familial se datoreaza factorilor genetici sau familiali.
Depresia se asociaz cu genul (feminin), pierderea timpurie a prinilor, separarea/divorul
parinilor, traumele i abuzul, factorii de personalitate, starea economic proast i evenimentele
stresante din via.
Dei anumite evenimente de via pot declana episodul iniial de depresie nu se cunoate dac
acestea au impact similar asupra declanrii episoadelor depresive ulterioare.
Conform cu Post (1992) sensibilizarea le stresori i episoadele depresive devin codate la nivel de
expresie genetica.
Au fost propuse mai multe ipoteze ale depesiei:
1.deficiena de norepinefrin i serotonin n anumite zone cerebrale
2.anormaliti de funcionare a sistemului neuroendocrin care regleaz secreia hormonal.
3.modificri celebrale structurale
Se pare c exist subtipuri de depresie din punct de vedere biologic i biochimic.
Teoriile psihologice asupra depresiei
Teoria social spune c relaiile sociale, continuitatea interpersonal i sarcinile de munca devin
continute n ritmurile biologice.
Ritmurile biologice care menin homeostazia sunt afectate de modifacarea ritmurilor sociale, ca de
exemplu n pierderea unei relaii.

18

Astfel apar modificri neurologice i oscilaii ale ritmurilor circadiene.

Teoriile psihodinamice subliniaz procesele mentale incontiente i conflictul psihic ntre dorine i
sentimente:
-pierdera real sau simbolic a unui obiect iubit
-conflict psihic ntre dragoste i ur
-conflict psihic ntre furie i vin
-stima de sine scazut
-conflict incontient ntre idealuri i percepia de sine
-eforturi lipsite de succes n a se descurca cu emoii neplcute
-pierderea prematur i nesubstituiv a legturii de ataament mama-copil
Conform cu Beck depresia este asociat cu dou stiluri de personalitate:
-sociotropia: persoane dependente de ceilali, doritoare de a le face altora plcere, care evit
dezaprobarea i separarea
-autonomia: persoane orientate spre scop, critice cu sine, doresc solitudine, caut libertatea.
De asemenea personalitile introiective (nivele ridicate de auto-critic) i anaclitice (nivele
crescute de dependen de alii) sunt asociate cu vulnerabilitatea la depresie.
Perfecionismul se coreleaz i el cu depresia.
Neajutorarea i lipsa de speran nvatate.
Seligman (1975) propune modelul neajutorrii nvaate pentru depresie.

Expunerea repetat la

evenimente necontrolabile duce la deficite motivaionale, afective i cognitive.

Oamenii devin depresivi atunci cnd atribuie evenimentele de via negative unor caracteristici
interne stabile i globale (Sunt prost, Nu fac nimic bine, etc).
Apare de asemenea lipsa de speran: expectana c nu vor exista rezultate bune, ci doar rele si
persoana are credina c nu are resursele disponibile pentru a schimba situaia.
Exist o stim de sine scazut i tendina de a crede c evenimentele de via negative vor avea
consecine negative severe.
Teoria comportamental
Teoria comportamentala spune ca depresia apare atunci cand persoana nu mai primeste intariri
pozitive din mediul sau ai in paralel experientiaza pedepse. Lavinshhon sugereaza ca exista trei
motive generale pentru dezvoltarea unor asemenea tipare:

19

1.puine elemente pozitive n mediul persoanei

2.lipsa de abilitati sociale pentru a obtine rezultate pozitive sau pentru a gestiona consecintele
negative
3.persoana poate interpreta evenimentele ntr-un mod care minimalizeaza aspectele pozitive i le
accentueaza pe cele negative.
Teoria interpersonal
Teoria interpersonala se centreaz pe relatiile apropiate ale persoanei i rolul persoanei n aceste
relatii, depresia aparand din tulburari ale acestor roluri. Teoria isi are radacinile in teoria
atasamentului a lui Bowlby.
Relatiile problematice din copilarie sunt internalizate ca modele negative ale sinelui si ale sinelui n
relatie cu altii.
Copiii cu atasament nesigur cred ca trebuie s fie intr-un anume fel sau sa faca anumite lucruri
pentru a castiga aprobarea altora iar cand acest lucru nu le reuseste, apare depresia.
II.3 Simptome, maifestari
Perturbarea timica sau afectiva constituie baza tulburarii depresive ce afecteaza activitatea
intelectuala i motorie, putand genera anxietate i perturband functiile instinctive.
Depresivul are o dispoziie trista, nu se mai poate bucura, nu mai pune pret pe viitorul sau,
incapacitatea de a lua in considerare viitorul de a elabora proiecte este caracteristica depresiei.
Depresivii exprima, in acelasi timp ntr-o maniera mai mult sau mai putin explicita tristetea,
disperarea, dezinteresul fata de orice activitate, absenta motivarii, tendinta de analiza selectiva si
riguroasa a neimplinirilor celorlalti, trairea prezentului sub aura indoielii, a scepticismului,
anticiparii i expectatii negative asupra desfasurarii ulterioare a evenimentelor, pentru persoanele
depresive lumea isi pierde caracterul de provocare, lucrurile devin fade si gri.
In cazul depresiei se produce o inhibitie psiholotorie si a gandirii.
Inhibitia psihomotorie reprezinta o pierdere a elanului vital, activitatile motorii si intelectuale sunt
incetinite iar initiativa pare sa fie suprimata.
Activitatile sunt indeplinite lent, cu mare efort si resimtite ca o generatoare de oboseala.
Dezinteresul i oboseala se asociaza incetinind activitatile psihice si motorii uneori le face
imposibile.

20

Mi mult decat atat mimica este redusa, saraca, cu un facies nghetat, gesturile sunt lente, adesea fara
sa fie dusa la capat (bradikinezie) iar mersul este greoi.
ncetinirea psihica nsoteste perturbarile motorii.
Ideatia este incetinita (bradipsihie), vorbirea este ncetinita, lipsita de viata, trenanta, monotona,
rudimentara, saracacioasa. Rspunsurile sunt parcimonioase si eliptice.
Procesele gandirii depresivilor sunt neproductive si monotone, se rezuma de regula la propria
boala, fantezia si bogatia ideativa sunt mult reduse.
Depresivul se poate concentra cu mare dificultate asupra unui lucru gandirea fiind focalizata pe o
idee stereotipa depresiva.
Depresivul raspunde cu latenta, amintirile sunt imprecise, evocarea lor facandu-se cu greutate.
Atentia spontana fata de exterior pare disparuta, iar mobilizarea atentiei se face cu dificultate.
Judecata este distorsionata sub influenta tulburarilor afective in sensul unei inrautatiri globale.
ntelegerea si integrarea se fac cu greutate in cadrul unor perspective sumbre.
Inhibitia psihomotorie se exprima mereu prin formule care arata deziluzia, lipsa de energie, de gust,
de tonus, de dinamism, de veselie, de vioiciune, nsotit de oboseala, epuizare, plictiseala,
descurajare (P. Loo, 1991, p.165).
Anxietatea i depresia
In majoritatea cazurilor, anxietatea nsoeste depresia.
Anxietatea este un sentiment de teama, ce duce la cresterea temerilor fata de orice posibile
nenorociri, in timp ce pentru depresiv, catastrofele sunt actuale si inevitabile.
Anxietatea din depresie, fluctuaii cantitative de puseuri paroxistice pot duce la suicid pentru a
scapa de angoasa resimtita.
Atacurile de panica sunt deseori observate in sindroamele depresive.
Tulburarile anxioase sunt complicate deseori de episoadele depresive.
Depresia si anxietatea sunt doua entitati patologice distincte care au relatii apropiate, uneori parand
ca decurg una din cealalta.
Depresia se mai poate manifesta prin iritabilitate, manifestari agresive, agitatie.
Simptome fizice
Simptomele fizice sunt foarte frecvente n cadrul tulburarii depresive, unele fiind evocatoare, altele
nespecifice; simptomele pot fi mascate, conducand la investigatii medicale numeroase lipsite de
rezultat.

21

Tulburarile fizice sunt caracterizate de o mare diversitate, combinandu-se n mod diferit in functie
de subiect si de natura bolii.
Tulburarile somnului
Una dintre cele mai frecvente manifestari asociate ale bolii depresive poate fi considerata
tulburarea somnului.
Adesea aceasta marcheaza debutul unui episod depresiv si se afla printre principalele acuze ale
bolnavilor.
Plangerile din partea persoanelor care sufera de depresie se refera la perioada de adormire sau la
perioada ulterioara, atunci cand se trezesc in mijlocul noptii si nu mai pot sa readoarma.
Exista cateva tipuri de insomnii: insomnia prin trezire precoce, catre ora patru sau cinci dimineata,
cu o stare de neliniste si consideratii lugubre, cu o team fata de ziua urmatoare; insomnia de
adormire, cu ruminatii chinuitoare, incoercibila, a unor idei, evocand mai mult anxietatea; trezirile
repetate in cursul noptii.
Uneori cele doua fenomene sunt intricate.
Oboseala este conditionata de insomnie, pentru persoana depresiva somnul nefiind odihnitor.
Unele forme ale depresiei sunt nsotite de o prelungire a perioadei de somn (hipersomnie), dar fara
a fi resimtita ca o binefacere; acest simptom este pus in evidenta de depresiile sezoniere.
Tulburarile vegetative
Simptomatologia vegetativa este frecvent asociata cu tulburarea depresiva.
In cadrul unei depresii latente este unica manifestare care poate fi recunoscuta.
Tulburarile digestive sunt dominate de anorexie, care este aproape constanta.
Dezugustul fata de hrana este o regula aproape generala.
Apetitul dispare, iar alimentele par insipide.
Pierderea gustului alimentar arata incapacitatea de a resimti placerea.
Scaderea ponderala, caracterizeaza unele depresii endogene.
Alteori, dimpotriva, apare o nevoie imperioasa de a manca mult, cu o anumite voracitate: bulimia ar
putea fi o reactie a anxietatii.
Depresivii acuza adesea senzatia de greata, de greutate epigastrica, de nod in stomac, constipatie
sau diaree, senzatia de apasare la nivelul capului, uscaciunea gurii, bradicardie sau tahicardie,
senzatia de ameteala, extrasistole, amenoree, scaderea secreaiilor lacrimale i sudorale.
In cadrul tulburarii depresive este diminuata si functia sexuala.

22

Tulburarile sexuale permanente, cu intensitate diferita se caracterizeaza prin dezinteres fata de

sexualitate; frigiditate la femei, impotenta la barbati (la barbati este vorba mai mult de o scadere a
dorintei sexuale si de o diminuare a capacitatii de a simti placerea in timpul actului sexual,
echivalent cu frigiditatea la femei), sunt mai mult sau mai putin pronuntate; dificultatile sexuale sunt
rareori raportate in mod spontan, dar sunt raportate mai des de catre partener care este banuitor.
Sexualitatea depresivului nu este intotdeauna redusa, stinsa, inabusita.
In unele forme de melancolie poate da nastere unor comportamente sexuale neinfranate si
neobisnuite, printr-o alchimie datorita careia melancolicul ajunge la exhibitionism, iar femeia la
prostitutie.
In acest caz din urma universul morbid al pacatului (P. Loo, 1991, p.135), este compus din
imagini si ganduri sexuale obsedante.
Aceasta efractie a erotismului in personalitate mai ales la femei induce un sentiment de culpabilitate
disperat si sinucigas.
II.4 Forme de depresie
Exista mai multe categorii principale de depresie majora:
Depresia majora consta in pierderea placerii pentru aproape orice fel de activitate.
Atunci cand aceasta stare dureaza mai bine de 2 saptamani, se poate vorbi de un episod depresiv
major.
Modificarile aparute in cadrul depresiei majore includ modificari ale apetitului (scade sau creste) si
ale greutatii, o energie scazuta, tulburari ale somnului (insomnii sau starea de somnolenta), dificultati
in organizarea si exprimarea gandurilor, sentimente de vinovatie, stima de sine scazuta si destul de
frecvent ideatia suicidara.
Activitatile de zi cu zi sunt afectatea de starea bolnavului, care nu mai reuseste sa duca la
indeplinire sarcinile ce-i revin sau daca o face, o va face cu un mare consum de energie.
Depresivul are o permanenta stare de tristete, de disperare, sentimentul inutilitatii, simptome pe
care de obicei desi le recunosc, cei afectati le neaga.
Pacientul poate acuza lipsa chefului si a interesului pt orice, acuzand diverse probleme somatice
inainte de a pune accentul pe sentimentele care-l stapanesc.

23

Dorinta sexuala este si ea afectata, constatandu-se o scadere comparativ cu perioada de dinaintea

episodului depresiv, insa exista si cazuri in care apetitul sexual creste, devenind intr-o anumita
masura compulsiv, tendinta manifestata si fata de anumite alimente.
Depresivul prezinta o stare crescuta de iritabilitate si agitatie, avand gesturi specifice precum
frecarea mainilor, sau a anumitor obiecte.
Bolnavii pot manifesta lentoare in gandire, in exprimarea gandurilor, vorbirea la un volum scazut,
pauze lungi in vorbire.
Pentru un depresiv, activitatile normale, pornind de la imbracat, spalat, aranjat, treburi casnice
minore devin o adevarata corvoada pentru care trebuie sa depuna eforturi considerabile.
Foarte frecvent persoanele cu depresie majora prezinta ideatie suicidara si chiar tentative de suicid.
Depresiei majore ii sunt asociate starile de tristete, iritabilitate, anxietate, fobii, care sunt percepute
pe plan fizic ca dureri abdominale, cefalee, dureri articulare, etc.
S-a constat ca istoricul familial joaca un rol foarte important in depistarea acestei afectiuni insa si
mediul social este foarte important.
Depresia de tip melancolic, in care apare pierderea placerii pentru cele mai multe activitati sau
anhedonia, tristete sau suferinta marcanta, inrautatirea simptomelor la primele ore ale diminetii,
retard psihomotor, anorexie sau sentimente excesive de vinovatie.
Bolnavul are o lipsa de reactivitate la stimulii considerati placuti, mai exact nu reuseste sa gaseasca
ceva placut sau sa se simta nici macar pentru cateva clipe, nu poate iesi din starea depresiva
profunda.
In cazul melancolicilor, depresia profunda este prezenta mai ales dimineata, cand de obicei somnul
se intrerupe inaintea celorlalti.
Este o forma grava de depresie, adesea insotita de ideatie suicidara.
Bolnavul este profund marcat, nu mananca, nu doarme, avand lungi perioade de imobilitate.
Persoana care sufera de melancolie are idei de autoacuzare, de persecutie, de urmarire si chiar de
ipohondrie.
Depresia atipica se caracterizeaza prin reactivitate a dispozitiei si uneori sentimente pozitive,
crestere in greutate si/ sau cresterea pofeti de manacare, somnolenta sau perioade de simn excesiv,
izolare sociala ca urmare a hipersensibilitatii.
Este cea mai frecventa forma de depresie.

24

Depresia de tip psihotic, care include simptome de depresie la care se adauga halucinatii si delir
care sunt congruente cu dispozitia depresiva sau opuse ca si continut dispozitiei depresive.
Cel mai frecvent in cazurile de depresie de tip psihotic depresia este insotita de delir, si mai rar de
halucinatii.
Distimia este o alta tulburare de dispozitie.
Tulburarea distimica este data de dispozitia depresiva cronica, persistenta, pe o perioada de cel
putin 2 ani.
Ca si in cazul depresiei majore, in cazul altor tipuri de depresie, este prezenta o tulburare a
apetitului si greutatii (crestere sau scadere).
Distimicul va prezenta tulburari ale somnului fie prin lipsa somnului fie prin episoade de
hipersomnie.
Persoana care sufera de distimie va avea sentimentul inutilitatii, retragere sociala, lipsa increderii in
sine, sentimentul de culpa, pierderea interesului pentru majoritatea activitatilor, iritabilitate,
randament redus.
Studiile au aratat ca un procent de 75% dintre persoanele care au avut un episod de tulburare
distimica vor manifesta in urmatorii 5 ani un episod de tulburarea depresiva majora.
Tulburarea distima a fost atribuita anumitor tipuri de personalitati precum:
Personalitatea histrionica, personalitatea borderline, personalitatea evitanta, personailtatea
narcisitica, personalitatea dependenta.
Tulburarea distimica poate fi prezenta si la copii si adolescenti, care este asociata cu ADHD,
tulburari anxioase, de conduita, de invatare sau cu retardarea mintala, toate acestea ducand la
scaderea randamentului scolar sau a interactiunii sociale.
Tulburarea distimica poate debuta in copilarie intr-un mod brutal, avand de multe ori o evolutie
cronica.
S-a constatat ca tulburarea distimica apare mai vrecvent in randul celor care au o ruda de gradul I
care sufera de tulburare depresiva majora.
Simptomele lor seamana cu cele din depresia majora, dar sunt mai putin grave.
Depresia sezoniera are aceleasi simptome ca si depresia majora, cu deosebirea ca simptomele de
depresie apar in anumite anotimpuri.
Depresia postpartum este un tip de depresie care apare la femeile care au nascut recent.

25

In mod tipic depresia postpartum apare in primele luni dupa nastere, dar poate apare si in cursul
primului an dupa nastere.
Simptomele sunt identice cu cele din depresia majora.
Femeia care prezinta acest tip de depresie are fluctuatii de dispozitie, labilitate afectiva si lipsa
interesului fata de propriul copil, uneori prezentand ruminatii severe sau idei delirante referitoare la
copil, ceea ce reprezinta un mare risc pentru siguranta copilului.
Infanticidul-atunci cand se ajunge la acesta e asociat cu episoadele psihotice postpartum,
caracterizat prin halucinatii ce ordona uciderea copilului dar poate interveni si in absenta acestora.
Adesea depresia postpartum interfereaza cu capacitatea mamei de a avea grija de copilul sau.
Tulburarea bipolara este o alta tulburare de dispozitie, diferita de depresie si cu tratament diferit,
in care episoadele depresive alterneaza cu episoade maniacale.
In istoricul suferindului de tulburare bipolara exista de obicei unul sau mai multe episoade de
tulburare depresiva majora.
Rata de suicid la persoanele care prezinta tulburare bipolara, este de cca. 10-15%.
Ideatia suicidara intervine in momentul in care bolnavul are un episod depresiv sau mixt.
In timpul episoadelor maniacale severe, persoana afectata poate avea comportament de maltratare a
celor din apropierea sa.
Frecvent sunt prezente comportamente antisociale, ce duc la declinul social, profesional si familial
al individului, astfel ca aceasta tulburare este des legata de consumul de alcool si droguri.
Exista si o tulburare bipolara de tip II, caracterizata de aparitia mai multor episoade de depresie
majora la care sa adauga cel putin un episoh hipomaniacal
II.5. Cauze
Studiile sociologice, au demonstrat ca destinul tarilor subdezvoltate, brusca lor confruntare cu fluxul
informational al nivelului cultural mondial prin televiziune (muzica pop, febra consumului, cultura
"fast-food"), sunt raspunzatoare pentru frecventa crescanda a tulburarilor depresive prabusirea
valorilor, a traditiilor, a familiei, pierderea legaturilor religioase, diminuarea relatiilor interumane
satisfacatoare, cresterea frecventei divorturilor, dezradacinarea unor largi grupari populationale, lipsa
de perspectiva a tineretului m fata pericolului crizei ecologice si a suprapopularii, cresterea
somajului

26

Istoria familiei - mostenirea genetica joaca un rol important in depresie. Astfel ea se poate transmite
de la o generatie la alta.
O anumita vulnerabilitate biologica poate fi mostenita.
Acest lucru se intampla in primul rand in cazul tulburarilor bipolare.
Nu toate persoanele, insa, care au o asemenea mostenire ereditara dezvolta tulburari comportamentale.
In unele cazuri se pare ca factorii aditionali (stresul de la munca, de la scoala, din mediul familial) sunt
mai influenti decat factorii genetici.
Factori traumatici si stresori - problemele fianciare, despartirile intr-o relatie, moartea cuiva iubit pot
determina confruntarea cu depresia.
Poti deveni depresiv si dupa ce survin un alt tip de schimbari in viata ta precum: angajarea sau
schimbarea locului de munca, absolvirea facultatii sau casatoria.
Personalitatea pesimista - persoanele care au foarte putina incredere in ele si adopta in general o
abordare negativa sunt expuse unui risc foarte mare de a dezvolta tulburari depresive.
In fapt, acesti factori (pesimismul, negativismul) pot fi produsi de un nivel depresiv scazut - distimia.
Conditia fizica - probleme grave de sanatate precum afectiuni cardiovasculare (accidente vasculare
cerebrale, hipertensiunea, preinfarctul etc.), cancerul, HIV-ul pot sa contribuie la instaurarea depresiei
din cauza stresului si grijilor ce sunt produse de respectivele boli.
Depresia inrautateste aceste conditii medicale, slabind sistemul imunitar si crescand intensitatea
durerilor.
In anumite cazuri, depresia este cauzata chiar de medicatia prescrisa pentru a trata respectivele
afectiuni.
Alte tulburari fiziologice - tulburari anxioase, probleme de hranire (anorexie, bulimie), schizofrenia si
consumul anumitor substante in abuz apar de obicei impreuna cu depresia.
Indiferent care ar fi cauzele depresiei, aceasta reprezinta o tulburare in acea zona a creierului care
controleaza dispozitia.
II.6 Tratarea depresiei
Tratamentul depresiei poate cuprinde administrarea de medicamente antidepresive, consiliere
terapeutica, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentala sau o combinare a celor doua modalitati de
tratament.
Consilierea terapeutica (psihoterapia) poate fi suficienta in cazul depresiei usoare sau moderate.

27

In cazul in care simptomele de debut sunt severe, cel mai probabil tratamentul initial va include atat
medicamente antidepresive cat si consiliere terapeutica.
Internarea in spital poate fi necesara daca sunt prezente semne prevestitoare ale unui suicid, ca de
exemplu ganduri sau planuri de auto-vatamare sau de vatamare a altei persoane, detasare de realitate
(psihoza) sau un consum excesiv de alcool sau de droguri.
Uneori este nevoie de mai multe incercari de a se gasi medicamentul si tipul de psihoterapie care
sunt cele mai eficace la persoana respectiva.
De aceea este foarte important ca persoana cu depresie sa colaboreze cu medicul curant pentru a
gasi impreuna cel mai bun tratament.
La o femeie care a nascut de curand, invatarea strategiilor de a face fata depresiei postpartum poate
ajuta la dobandirea mai rapida a vindecarii.
In cazuri rare, terapia electroconvulsivanta (ECT) poate fi optiunea initiala de tratament pentru
persoanele care nu pot lua medicamente antidepresive, care nu au raspuns la alte modalitati de
tratament sau care au o depresie severa in care sunt prezente simptome psihotice, comportament
sinucigas sau incapacitatea de a se hrani
Se considera ca acest procedeu poate determina restabilirea echilibrului substantelor chimice
cerebrale numite neurotransmitatori (al caror dezechilibru a dus la aparitia depresiei).
Cel putin jumatate din cei care au un episod depresiv vor prezenta o recurenta a simptomelor
(recadere).
Continuarea tratamentului pe o perioada 7 pana la 15 luni dupa recuperare va duce la scaderea
riscului de
recadere.
De asemenea, tratamentul de intretinere mai cuprinde si:
- o dieta alimentara echilibrata
- evitarea consumului de alcool
- efectuarea de exercitii fizice in mod regulat
- somn odihnitor.
De asemenea, poate fi extrem de util acordarea de suport social i moral din partea membrilor
familiei i a prietenilor.
Dac este prezent si o alt afeciune n afar de depresie, este necesar continuarea tratamentului i
pentru acea afeciune.

28

Depresia poate fi insoit i de alte tulburri ale dispoziiei, precum anxietatea i tulburrile
anxioase, psihoza sau simptome maniacale.
In cazul in care depresia se agraveaz, la o persoana care urmeaz doar consiliere terapeutic, se
poate aduga un medicament antidepresiv.
Datele obtinute din experienta arata ca, in cazul depresiei severe, adaugarea de medicamente la
consilierea terapeutica este mai eficienta decat utilizarea doar a psihoterapiei.
La persoanele cu depresie recurenta, poate fi nevoie de tratament cu medicamente antidepresive
pentru tot restul vietii.
Daca depresia se agraveaza in timp ce persoana respectiva este deja sub tratament medicamentos si
consiliere terapeutica, se pot incerca alte medicamente in locul celui administrat in prezent sau
acestea se pot adauga la tratamentul initial.
S-a demonstrat ca terapia electroconvulsivanta (ECT) este o modalitate de tratament eficienta
pentru depresia severa sau pentru depresia in care alte tratamente nu au avut efect.
In cazul in care simptomele depresive se accentueaza, este esential ca persoana respectiva sa
discute cu medicul pentru a se gasi tratamentul eficient.
Depresia majora poate fi un factor de risc in dezvoltarea afectiunilor cardiace precum boala
arterelor coronare sau infarctul miocardic.
Totusi, cel mai mare pericol al depresiei este suicidul.
Aproximativ 15% din persoanele cu depresie mor prin suicid.
Consilierea terapeutica este o parte importanta in tratamentul depresiei.
Terapii complementare cum ar fi terapia prin masaj, pot de asemenea sa ajute la obtinerea unei
vindecari mai rapide si la imbunatirea calitatii vietii.
Terapia de familie poate fi de ajutor, persoanei respective si celor din jur, sa faca fata depresiei.
Terapia electroconvulsivanta (ECT) poate fi folosita in cazul celor care nu pot lua medicamente
antidepresive, care nu au raspuns la alte tratamente sau care au o depresie severa si prezinta
simptome psihotice, comportament sinucigas sau incapacitatea de a se hrani.
Psihoterapia este o parte importanta a tratamentului depresiei.
Tipurile de psihoterapie cele mai folosite sunt:
- terapia cognitiv-comportamental, un tip de psihoterapie care nva o persoan cum s aib o via
mai sntoas prin modificarea anumitor modaliti de a gndi sau de a se comporta; acest tip de

29

consiliere terapeutic se poate face individual sau n grupuri de terapie ce cuprind persoane cu
probleme asemntoare
- terapia interpersonal, care pune accent pe relaiile sociale i interpersonale i pe problemele
asociate cu acestea
- terapia de tip problem-solving, care pune accent pe problemele actuale cu care se confrunt
persoana respectiva i ajutarea ei n gsirea de soluii la aceste probleme
- terapia familial, un tip de consiliere n care este implicat ntreaga familie.

30

Cap III-PROFILUL CRITIC

Subtestul Cum faceti fata situatiilor tensionate?
Profilul criti:Nabadaiosul
1 Vorbesc mai tare si mai repede dacat ceilalti.
Intrebari legate de cauza:
Cand (in ce situatii) simtiti nevoia sa vorbiti mai tare si mai repede decat ceilalti?
Ce credeti ca va determina sa vorbiti mai tare si mai repede decat ceilalti?
Ce reprezinta acest lucru pentru dumneavoastra (ce semnificatie ii dati)?
Intrebari simptomatologie
Care e starea pe care o asociati acelor momente in care vorbiti mai tare si mai repede decat ceilalti?
Ce consecinte are acest lucru asupra vietii dumneavoastra si relatiei cu ceilalti?
In ce fel va afecteaza aceasta problema?
Intrebari cu privire la solutii:
In ce masura credeti ca puteti sa schimbati acest lucru?
Care credeti ca este modul de a comunica eficient cu ceilalti?
Cum credeti ca puteti rezolva aceasta problema?
4 Raportez totul la persoana mea.
Intrebari legate de cauza
Cum puteti descrie raportarea lucrurilor la persoana dvs?
Care sunt acele lucruri pe care le raportati cel mai adesea la persoana dumneavoastra?
Cu credeti ca va ajuta acest lucru?
Intrebari simptomatologie
Ce beneficii sau dezavantaje va aduce acest lucru?
Ce sentimente incercati (ce simtiti) in momentul in care raportati lucrurile la persoana dvs?
Cum va influenteaza viata acest lucru?
Intrebari legate de solutie
Cum credeti ca ar arata viata dvs fara a raporta totul la persoana dvs?
Ce credeti ca ar trebui sa schimbati cu privire la acest lucru?
Care credeti ca sunt alternativele?

31

8.Uneori sunt agitat/a si repezit/a.

Intrebari legate de cauza:
In ce situatii deveniti agitat/a si repezita/a?
Cat de des vi se intampla acest lucru?
Care sunt cele mai frecvente situatii care va provoaca aceste stari?
Intrebari simptomatologie
Ce simtiti in acele momente de agitatie?
In ce fel va disturba viata de zi cu zi aceste lucruri?
Cand ati constatat ca acest lucru a devenit o problema?
Intrebari legate de solutii
Cum credeti ca se comporta ceilalti atunci cand sunt intr-o situatie stresanta?
In ce mod credeti ca v-ati putea stapani aceste sentimente?
Spuneti-mi ce credeti ca v-ar putea ajuta sa deveniti mai calm/a, mai putin agitat/a.
9. Am tendinta sa-i intrerup pe ceilalti cand vorbesc.
Intrebari cauzale
De ce credeti ca simtiti nevoia de a-i intrerupe pe ceilalti atunci cand vorbesc?
Cat de des simtiti nevoia sa interveniti intr-o discuite (in ce situatii)?
Cum interveniti in dicutia celorlalti?
Intrebari simptomatologie
Va afecteaza in vreun fel relatiile cu cei din jur acest lucru?
Ce simtiti atunci cand nu puteti interveni in discutie? Dar cand interveniti?
Ce va nemultumeste la aceasta atitudine a dvs?
Intrebari legate de solutii
Obsrevand modul in care are loc un dialog intre doua persoane, care credeti ca e cel mai bun mod
de a avea un dialog.
Care credeti ca e cel mai eficient mod de a transmite celorlalti mesajul dumneavoastra.
Cum credeti ca ar trebui sa procedati pentru a va face ascultat?
12.Ma surprind uneori ca-mi batati piciorul.
Intrebari cauzale

32

Cand vi se intampla acest lucru? (in ce situatii)

Ce semnificatie are pentru dvs. acest lucru (ce credeti ca reprezinta acest lucru)?
De cat timp ati observat acest lucru?
Intrebari simptomatologie
Va ajuta cu ceva miscarea piciorului?
Cat de tare va deranjeaza?
Ce simtiti cand realizati (cand va surprindeti) ca va miscati piciorul?
Intrebari legate de solutie
Ce credeti ca v-ar putea distrage de la miscarea piciorului?
Cum credeti ca ati putea proceda pentru a evita acest lucru.
Ce credeti ca simt ceilalti cand se surprind facand acelasi lucru?
16. Ma simt penibil atunci cand intr-o discutie apar momente prelungite de tacere.
Intrebari cauzale
De ce credeti ca este penibil momentul te pauza intr-o discutie?
Cum puteti descrie penibilul resimtit.
Cat de des vi se intampla acest lucru?
Intrebari simptomatologie
Ce ganduri va trec prin minte in momentele de tacere?
Ce va nemultumeste in modul de dialogare cu ceilalti?
In ce fel va afecteaza ceea ce simtiti in momentele de tacere?
Intrebari legate de solutie
Ce credeti ca simte interlocutorul dvs in momentele de tacere pe care dvs le percepeti ca fiind
penibile?
Cum credeti ca ar trebui sa procedati pentru a evita sau solutiona momentele prelungite de tacere.
Care credeti ca sunt cele mai eficiente metode de comunicare?
20. Daca nu-mi reuseste ceva din prima incercare ma enervez.
Intrebari cauzale
Care sunt acele lucruri a caror nereusita va provoaca enervare?
De cat timp ati observat acest lucru la dvs?

33

Cat de usor va enervati in general?

Intrebari simptomatologie
Cat de intens este sentimentul de enervare?
Cum descrieti ceea ce simtiti in acele momente de nereusita?
Care sunt consecintele acestui lucru asupra vietii dvs?
Intrebari legate de solutie
Ce solutii vedeti in evitarea starii de enervare?
Cum credeti ca ar trebui sa procedati atunci cand ceva nu va reuseste?
Cum credeti ca ar trebui privita o nereusita si ce atitudine ar trebui sa aveti fata de acest lucru?

Subtestul Suferiti de tulburari depresive?

Profilul critic A:Melancolicul
2.Adeseori ma judec eu singur/a si am tendinta sa ma subestimez.
Intrebari cauzale
De cat timp ai aceste sentimente?
Care sunt situatiile care te fac sa te judeci sau sa te subestimezi?
Cat de des ti sa intampla acest lucru
Intrebari simptomatologie
Ce anume iti reprosezi cel mai adesea?
Care sunt consecintele felului in care te judeci in viata ta pe toate planurile?
In ce fel te afecteaza faptul ca te subestimezi?
Intrebari legate de solutie
Care crezi ca sunt calitatile tale?
Cum crezi ca se autoapreciaza ceilalti si de ce?
Ce crezi ca ar trebui sa faci pentru a-ti inbunatati imaginea fata de propria persoana?
3.Adeseori nu am nici un pic de vlaga si ma simt lipsit de energie.
Intrebari cauzale
In ce moment al zilei te simti mai lipsit/a de energie?

34

Care crezi ca sunt acele lucruri sau situatii care te epuizeaza?

De cat timp ai aceasta stare?
Intrebari simptomatologie
Iti poti duce la indeplinire sarcinile zilnice obisnuite?
Ai probleme cu somnul?
Cat de intens sau cat de multe sarcini intr-o zi te pot duce la epuizare?
Exista lucruri pe care daca le-ai face ti-ar putea incarca bateriile? (ti-ar face placere)
Intrebari legate de solutii
Ce activitati crezi ca te-ar putea ajuta sa te relaxezi?
Cum crezi ca e cel mai bine sa iti gestionezi timpul intre munca si odihna?
Ce solutii vezi in depasirea acestui moment?
9.Trebuie sa depun un mare efort ca sa incep o activitate.
Intrebari legate de cauza
Cand va este cel mai greu sa va mobilizati?
De cat timp persista aceasta stare?
Lipsa de motivatie apare doar in anumite situatii sau este permanenta?
Intrebari simptaomatologie
In ce consta eforul pe care il depuneti?
Cum va este afectata viata pe toate planurile?
Cum puteti descrie starea pe care o resimtiti?
Intrebari legate de solutii
Cum credeti ca ati putea depasi aceasta perioada?
Care sunt activitatile care v-ar putea ajuta in mobilizarea resurselor?
Cum credeti ca depasesc ceilalti problemele cu care va confruntati si dvs?

11.Viitorul ma ingrijoreaza fara sa am un motiv anume.

Intrebari legate de cauza
In care parte a zilei va simtiti mai ingrijorat?
Ati depistat vreun motiv chiar si ascuns care va provoaca aceste ganduri?

35

De cat timp persista grija dumneavoastra fata de viitor ?

Intrebari simptomatologie
Care sunt gandurile pe care le aveti atunci cand se declanseaza ingrijorarea?
Ce sentimente va incearca?
Cum va afecteaza grija resimtita in vita de zi cu zi?
Intrebari legate de solutii
Cum credeti ca depasesc ceilalti oameni aceste griji?
Ce solutii vedeti in rezolvarea acestei probleme?
Ce anbume v-ar pute reda sentimentul de liniste si de siguranta?
12.Nimic nu-mi face placere?
Intrebari legate de cauza
Ce credeti ca a contribuit la starea dvs actuala?
De cand ati inceput sa nu mai simtiti placere fata de anumite lucruri anterior placute?
De ce credeti ca simtiti astfel?
Intrebari simptomatologie
Care sunt acele lucruri care va faceau placere inainte?
Ce sentimente aveti acum fata de acele lucruri placute in rezent?
Cat de persistent si puternic este sentimentul de neplacere?
Intrebari legate de solutii
Ce credeti ca v-ar putea ajuta sa depasiti momentul de fata?
Ce solutii vedeti pentru a va relua cursul normal al vietii?
Care credeti ca ar fi modul in care ati putea sa reluati activitatile placute din trecut?
16.Ma preocupa gandul mortii.
Intrebari legate de cauza
In ce moment al zilei apar cel des aceste ganduri?
De cat timp aveti aceste ganduri?
De ce credeti ca va preocupa acest gand?
Aveti ceva sa va reprosati?
Intrebari simptomatologie

36

Puteti descrie gandurile pe care le aveti legate de moarte?

Ce sentimente va incearca atunci cand va ganditi la moarte?
Ce consecinte credeti ca ar avea moartea dvs asupra celorlalti?
Intrebari legat de solutii
De ce credeti ca ceilalti oameni nu se gandesc asa de des la moarte?
Cum credeti ca ati putea invinge gandul mortii?
Ce anume v-ar putea face sa priviti cu optimism spre viitor?
21.Adeseori ma simt deprimat/a.
Intrebari legate de cauza
Ce credeti ca a dus la starea dvs prezenta?
De cat timp resimtiti aceasta stare?
Ce v-a facut sa observati ca se petrece ceva cu dumneavoastra?
Intrebari simptomatologie
Somnul va este afectat in vreun fel?Adormiti greu sau va treziti prea devreme?
Care sunt lucrurile care va fac placere in prezent?
Cum va petreceti timpul liber, va intalniti cu alte persoane?
Intrebari legate de solutii
Cine credei c v-ar putea susine n depirea acestei situaii?
Ce v-ar ajuta s treceti peste momentele dificile?
De ct de mult sau de puin credei c au nevoie oamenii pentru a se simi fericiti?

37

Cap.IV. -APLICAREA TESTELOR DE PERSONALITATE

I. Foi de raspunsuri ale celor 40 de teste din cartea PQ-Cum sa ne calculam coeficientul de
personalitate

Datele subiectului testat:

Nume:Stan Elena-Lavinia
Varsta: 28
Sexul:F
Studii:superioare

38

P.Q. n ceea ce m privete, acest lucru:

pe deplin
Nr. 1p 2p 3p 4p
1p 2p 3p 4p
1 X
1
2

3
4

2
X

X
X

1p 2p

3p

X
X
X

4p

1p 2p

3p

4p

1p 2p

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

39

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

4p

8
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

3p

1
3

1. Nu corespunde
3. Corespunde adeseori
2. Corespunde uneori
4. Corespunde

X
X
X
x
X
X
X
x
X
X
X
X
X

5
6

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

X
X
X
X
X
X
X

C
x

X
X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

C
X

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

X
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

B
X

St

X
X

8
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

1p 2p

3p

X
X
X

8
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

C
X

9
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

4p

40

4p

3p

8
X

Rc

5
6

1p 2p
X

4p

2
4

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

Dp

3p

Rs

1p 2p

Nr. 1p 2p 3p 4p
1p 2p 3p 4p
1
X
1
2

Gp

Anx

Sp

B
X

P.Q. A.D.

n ceea ce m privete, acest lucru: 1. Nu corespunde

3. Corespunde

adeseori
2. Corespunde uneori
1p 2p
X

3p

4p

1p 2p

9
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

9
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

x
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

41

3p

4p

1p 2p
X

X
X

3p

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

4p

pe deplin
Nr. 1p 2p 3p 4p
1p 2p 3p 4p
1
X
1

4. Corespunde

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

9
X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X
X

B
X

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

B
X

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

X
X
X
X
X

42

B
x

X
X

3
X

9
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

B
X

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

4p
X

3p

Sc

1p 2p
1

4p
X

3p

6
X

1p 2p
X

7
X

Av

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

8
9

6
7

4p

1
X

Gt

3p

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

Rf

1p 2p

Ca

Nr. 1p 2p 3p 4p
1p 2p 3p 4p
1 X
1

Co

Se

Do

A
X

P.Q. E.D.

n ceea ce m privete, acest lucru:

1. Nu corespunde

3. Corespunde

2. Corespunde uneori

4. Corespunde

adeseori

2
X

3
X

X
X
X
X

3p

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
A

X
X
X
X
X
X
X
X
X

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

8
X

1p 2p
X

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

4p

3p

X
X

1p 2p

7
9

4p

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

43

4
X

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

9
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
A

4p

6
8
X

3p

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

1p 2p

pe deplin
Nr. 1p 2p 3p 4p
1p 2p 3p 4p
1
X
1

1p 2p 3p 4p
2p 3p 4p
X
1
X
2
X
3
X 4
X
5
X
6
X
7
X
8
X
9
X
1
0
X
1
1
X
1
2
X
1
3
X
1
4
X
1
5
X
1
6
X
1
7
X
1
8
X
1
9
X
2
0
X
2
1

X
1p 2p
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

3p
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1
2
2
2
3
2
4

4p

1p 2p
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

44

Sa

Te
1p
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

1
2
3
4
5
6
7
8
9
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1
2
2
2
3
2
4

3p

4p

1p 2p

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

1
2
3
4
5
6
7
8
9
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

3p

4p

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

P.Q. C.S.

B
X

C
X

B
X

n ceea ce m privete, acest lucru: 1. Nu corespunde

Bv

Sd

B
X

As

A
X

3. Corespunde

adeseori
2. Corespunde uneori
pe deplin
Nr. 1p 2p 3p 4p
1p 2p 3p 4p
1
X
1

1p 2p
X

3p

4p

1p 2p
X

6
7

X
X

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

X
X

9
X
X
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

45

X
X
X

3p

2
4

1p 2p
X

X
X

4p

2
4

3p

4. Corespunde

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2

X
X
X
X

X
X
X
X
X
X

X
X

X
X
X

4p

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

Nr. 1p 2p 3p 4p
1p 2p 3p 4p
1 X
1

B
X

1p 2p
X

4p

1p 2p
X

A
x

3p

B
X
4p

1p 2p

3p

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

X
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

46

1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

2
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

4p

X
X
X

9
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1

C
X

X
X

B
X

2
4

3p

B
X

Ru

Re

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

C
X

B
X

C
X

Ps

Ac

B
X

Pr

Ie

A
X

II. Stabilirea coeficientului de personalitate

C1+C2+C3
__________ =S

8.75+6.07+12.55
_______________= 9.12

C4-S=PQ

19.20-9.12=10.08

Valoarea PQ=10.08 se situeaza pe scala de valori in dreptul personalitatii puternice, incadrata in

valori de la 21 pana la 7, descris in cartea PQ-Cum sa ne calculam coeficientul de personalitate
(pg 250) astfel: Un coeficient ridicat pledeaza pentru o personalitate matura, puternica,
creativa.Autenticitatea, siguranta de sine, timiditate redusa, capacitatea de relationare si de
transpunere afectiva, toleranta, constiinta sociala, originalitatea in gandire, curajul civic si umorul
sunt trasaturile caracteristice. Persoanele cu un PQ ridicat detin secretul puterii de atractie in relatiile
interumane, adica sunt posesoarele acelui ceva anume.Si sau poate tocmai de aceea au succes.
Pentru ca reusesc mereu sa castige simpatia semenilor lor sunt, in comparatie cu ceilalti, mereu
avantajate: simpatia si dragostea au fost intotdeauna mobilurile cele mai importante, datorita carora
oamenii au facut ceva pentru semenii lor.

47