Anda di halaman 1dari 20

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Facultatea de Marketing

PROIECT MARKETING:
ANALIZA PIEEI JEANS-ILOR

Prof.coordonator:
Alin Stancu

Student:

Cuprins
1. CARACTERISTICI GENERALE ALE PIEEI.............................................2
a. . Scurt istoric.....................................................................................................2
b. Prezentare general a jeansi-lor.......................................................................4
.Destinaii i utilizri ale jeansi-lor
..4
2. Analiza ofertei......................................................................................................4
c.

a. Principalii productori. Concurena....................................................................5


b. .Clasificarea concurentilor..............................................................................7
3. Analiza cererii......................................................................................................8
a. Identificarea unitatii de consum..........................................................................8
b. Identificarea criteriilor de segmentare a pietei :...11
4. Analiza pretului..................................................................................................12
5.Analiza promovrii ............................................................................................14
6. Concluzii18.
7. Bibliografie19.

1.

CARACTERISTICI GENERALE ALE PIEEI

a. Scurt istoric
Denim, blugi, jeans, sau blue-jeans, indiferent cum lumea i-ar numi, reprezint
materialul cel mai popular i mai folosit din ntreaga lume.
Aceast pies revoluionar este un limbaj universal ce a depit orice grani
legat de generaie, statut social, religie, sex sau naionalitate. De cnd a fost
inventat i pn acum, este cea mai uzitat pies vestimentar din lume, fiind
vzut pe strad mbrcnd majoritatea oamenilor.
Istoria jeans-ilor dateaza din secolul XVI, n orasul Nimes din Franta, unde se
fabrica vestita pnza de Nimes, care consta n stofa tesuta din fire de bumbac pe
un gherghef cu o urzeala solida, n diagonala din fire de culoare naturala. Se spune
ca denumirea de jeans este legata de o deformare a cuvntului genovez provenind de la orasul italian Genova. Cu timpul, urzeala a ramas la culoarea
naturala a bumbacului, iar firele din tesatura au fost nlocuite cu fire colorate n
bleu-indigo, de unde - blue-jeans.
Toi purttorii de blugi sunt unanim recunosctori lui Levi Strauss, cel care este
inventatorul lor. n anul 1853, Levi Strauss, emigrant german din Bavaria, sudul
Germaniei, tnar vnzator ambulant, a debarcat la San-Francisco, n acelasi timp
ncercnd sa vnda pnza solida de Nimes, folosita pentru coviltirele carutelor si
construirea de corturi. Reuete s i deschid in San Francisco o afacere cu
textile si anume confectionarea de mbracaminte rezistenta la lucru pentru
muncitori. Decizia sa a fost una foarte inspirat la acea vreme, oraul fierbnd dup
Goana dup aur. Datorit calitii excelente a materialelor sale, timp de 30 de ani a
reuit s aib o afacere foarte profitabil. Levi Strauss a fcut istorie din anul 1872,
atunci cnd s-a asociat cu Jacob Davis, un croitor din Nevada cruia i furniza
material. Jacob Davis, un modest croitor, constatnd ca pantalonii se desirau n
special n jurul buzunarelor, a propus furnizorului Levi Strauss sa se asocieze cu el,
brevetndu-i ideea, care consta n folosirea niturilor de arama n jurul buzunarelor,
pentru a nu se mai desira cu usurinta, mai cu seama atunci cnd lucratorii erau n
cautarea bulgarilor de aur, pe care-i puneau n buzunare. Pantalonii confecionai
de ctre acetia erau iniial fcui din doc maroniu i denim albastru. Vznd mare
preferin a muncitorilor ce lucrau n mine sau pe antierele de construcii, cei doi
au decis s le confecioneze pantalonii numai din denim, nu i din jeans, denimul
fiind mult mai rezistent. Exist totui o diferen ntre denim i jeans. Denimul este
fabricat 100% din bumbac i este mult mai rezistent dect materialul numit jeans.
Denimul este esut dintr-un fir colorat i unul alb, iar jeans-ul din dou fire de
aceeai culoare.
2

Anii 30 reprezint epoca westernului, blugii fiind uniforma fiecrui cowboy.


ntre cele doua razboaie, 1920-1950, denumirea s-a introdus n garderoba
femeilor, ca pantaloni de lucru, calarie si n general pentru activitati n aer liber.
Dupa al doilea razboi, s-au raspndit si mai mult, fiind folositi n activitatile
domestice si sport, iar n anii 1940, s-au confectionat salopetele, americanii
purtnd n strainatate jeans si bluzoane griffate Levi's devenind astfel un port
international.
n anii 1960-1970, jeansii au devenit tinuta generatiei, n semn de contestatie,
libertate si independenta. Vagul hippie a introdus jeansii brodati, pictati si decorati
n mii de feluri, adevarate opere de arta, Compania Levi's organiznd chiar un
concurs n anul 1974, cnd au aparut si jeansii mai largi la baza, asa zis n forma de
"picior de elefant". Spre anii 1980 a disparut stilul "picior de elefant", ajungnduse la o largime normala, sa zicem, nici prea strmti, nici prea largi, care se mentine
si n prezent.
n Canada, departamentele guvernamentale, institutiile si companiile de
prestigiu, nu permit, att barbatilor si cu att mai mult femeilor, portul de bluejeans la locul de munca . De asemenea, n majoritatea scolilor publice, (cele
particulare tinuta obligatorie fiind uniforma) de cteva luni, dupa dezbateri
tumultoase ntre ministerul de resort, parinti si elevi, s-a interzis portul de bluejeans taille basse n scoli.
Blugii au mai constituit uniforma generaiilor de rebeli ai anilor 50 precum
Elvis Presly, James Dean sau Brigitte Bardot, dar i a generaiei de hippy care
vedeau blugii ca pe un simbol al libertii absolute.
Secretul longevitii l reprezint adaptarea lor la fiecare schimbare de stil, dar
i popularizarea de care au avut parte, purtai fiind de personaliti reprezentative
pentru diferite perioade. n turneele sale mondiale, Madonna afieaz imaginea
unei fete rebele, purttoare de jeani sfiai deasupra genunchilor.. Prin 1960,
Gary Cooper, cow-boy-ul, simbol al western-urilor hollywoodiene, este unul dintre
primii purttori de jeani. Urmeaz Marlon Brando, James Dean i Elvis Presley.
Pentru doamne, au devenit piesa vestimentar favorit odat ce au fost mbrcai de
sex-simbolul epocii, Marilyn Monroe.

b.Prezentare general a jeansi-lor


Jeanii, unul dintre cele mai rspndite articole vestimentare a fost i va rmne
la mod pentru mult timp de acum ncolo, indiferent de vrst, ocupaie, poziie
social, naionalitate sau sex.
Jeansi clasici, prespalati, cu buzunare sau cu diverse cusaturi proeminente, in
fiecare an tendintele in materie de denim se schimba. Eleganti, sport, comozi sau
practici, jeansii pot fi imbracati la diferite ocazii.
c.Destinaii i utilizri ale jeansi-lor
1.Blugii evazai cu talie nalt. Potrivii femeilor cu picioare scurte i olduri
proeminente, aceti jeani creeaz iluzia de alungire a picioarelor, ascunznd
oldurile i realiznd o talie mai bine definit
2. Blugii semievazai cu talie nalt. Vin n ajutorul femeilor cu o burtic mai mare,
camuflnd-o pentru un abdomen mai neted
3.Blugii lungi cu talie medie. Femeile mignone care doresc s creeze senzaia de
picioare lungi, pot alege o pereche de jeani care s acopere nclmintea cu toc
4.Blugii skinny. Evident, nu multe persoane pot recurge la un asemenea model,
doar cele cu picioare lungi, drepte. Foarte populari i pe timp de iarn, datorit
combinaiei cu cizme ori cu botine, dau via unei imagini provocatoare. Femeile
cu un posterior ceva mai mic i olduri nguste sunt favorizate de acest tipar,
deoarece dau volum oldurilor.
5. Blugii cu talia joas. Sunt foarte nimerii pentru fetele mignone, dar i pentru
cele cu un bust scurt i cu o talie nu prea bine definit, pentru c dau un efect de
alungire prii superioare a corpului. De asemenea, sunt unul din cele mai cutate
modele, fiind considerai foarte la mod.
6. Blugii drepi. Blugii cu o croial slim-cut (dreapta), avantajeaz femeile cu o
conformaie bieeasc, picioare drepte i un posterior mic. Acestui tipar se
potrivesc foarte bine si jeanii care se strmteaz uor spre gambe, realiznd astfel
iluzia de olduri mai late.
Desi, in cazul barbatilor, lucrurile par simple la prima vedere, si ei se confrunta
cu diverse probleme atunci cand vine vorba sa-si reinnoiasca garderoba. La fel ca
si in cazul femeilor, jeansii barbatesti care s-au purtat in acesta vara au fost cei
conici - "skinny jeans". In acest sezon insa, designerii vestimentari recomanda
simplitatea: fara imprimeuri, strasuri sau combinatii cu alte materiale.
2. ANALIZA OFERTEI

Blugii s-au transformat din perechea de pantaloni sau de salopet a minerilor


sau a muncitorilor care erau angajai n activiti cu munc manual, ntr-o pies
vestimentar stilat, sexi, inovatoare, care este prezent pe toate podiumurile din
lume.
Dupa al doilea razboi mondial, Levi Strauss a fost nevoit sa imparta piata
blugilor cu noi producatori, care au inteles potentialul si care au creat marci la fel
de celebre azi, in toata lumea: Wrangler, Lee Cooper, Denim, Mustang, Diesel,
Guess, Gap, Lucky, Tommy Hilfiger, DKNY etc.
Impresionai de longevitatea i de popularitatea nicicnd n declin ale acestui
articol vestimentar, creatorii de mod ncep, n anii 90, s i acorde o mai mare
atenie i s i consacre colecii ntregi. Blugii au fost reinventai de mii de ori de-a
lungul timpului, iar anii 80 au adus nite ncasri record marilor case de mod.
a.PRINCIPALII PRODUCTORI.CONCURENTA
Concurenta reprezinta un ansamblu de raporturi n care intra agentii economici
n lupta pentru asigurarea resurselor de aprovizionare, dispunerea acelorasi
furnizori, clienti sau prestatori de servicii. Concurenta face parte din regula de joc,
stimuleaza cresterea cantittii si calittii, stimuleaz procesul de primenire al
firmelor slabe cu capacitti mici dar si noirea produselor n productie.
Cu o experienta de peste 30 de ani brandul Pepe Jeans este foarte cunoscut pe
plan european in domeniul denim-ului. A fost fondat in anul 1973 in vestul Londrei
de catre trei frati. Brandul este distribuit in peste 40 de tari din toata lumea si este
in continua crestere. Motto-ul brandului este "Tot ce se poarta cu denim".
Compania mama a companiei Lee Cooper Jeans este
Corporatia VF, cea mai mare companie publica producatoare
de textile din lume. Corporatia VF este detinatoare de
branduri de textile, inclusiv branduri de jeansi, foarte
cunoscute in intreaga lume. Principalele branduri sunt Lee,
Wrangler. Colectia originala Lee este replica exacta a jeansilor produsi acum
cativa zeci de ani. Jeansii Lee sunt unici, fara varsta, reflectand perfectiunea pura.
Standardele de calitate impuse inca de acuma 100 de ani sunt si in prezent
respectate cu strictete. Colectia numarul 101, are 100 de ani de experienta.
Brandul Wrangler face parte din Coporatia VF. Desi un brand de origine
Americana, Wrangler a reusit sa patrunda pe piata europeana, cucerind oras dupa
oras. Fiind un brand autentic si original, cu peste 100 de ani de experienta in
productia de jeansi de calitate, Wrangler are autoritatea de a provoca
conventionalul, de a introduce noi tendinte in piata jeansilor.
Guess au reusit in timp record sa-si creeze un nume in randul producatorilor de
blugi. La un an de existenta in Romania, Guess si-a lansat in colectia de toamna5

iarna 2005-2006 linia de blue-jeans Luxury Jeans, denumita asa datorita


procedeelor speciale de tratare a materialelor si a designului deosebit. Cu multe
cristale Swarovski si broderii manuale, jeansii de la Guess sunt perfecti pentru
persoanele nonconformiste. O pereche de jeansi poate costa si 300 RON. Guess
este un brand pentru adolescente, nu unul de tendinte. Este o colectie jucausa, de
clubbing. Paris Hilton este perfect aleasa ca imagine Guess. Putin vampa, putin
kitsch, un personaj cu bani. Cei de la Guess au deschis intr-un an patru magazine in
Romania si se planuieste deschiderea celui de-al cincilea.
Acestora li s-au alaturat in ultimii zeci de ani mari case de moda, cum sunt
Gucci, Dolce&Gabbana, Roberto Cavalli, Stella McCartney, Alexander McQueen,
care folosesc denimul pentru a crea colectii cat mai interesante si sofisticate.
Lucrurile merg chiar mai departe, transferand conceptul jeans din zona "ready-towear in cea de "haute couture", cu accesorii de lux, ce ridica preturile la sume
exorbitante, ce pot depasi usor 10.000 $.
Roberto Cavalli a fost primul designer care a lansat o colecie de blugi cu
aplicaii din cristale Swarovski i materiale preioase. Nici Dolce & Gabana,
Calvin Klein sau Armani nu au rmas mai prejos, lansnd n stilul lor perechea de
pantaloni faimoas.
Producatori romani de articole jeans:
DONA CREDO, Campia Turzii. Firma DONA CREDO a luat fiinta in anul
1994. Cu trei masini de cusut proprii si trei inchiriate, dar cu foarte mult curaj, am
inceput productia de confectii piele intr-un spatiu inchiriat si cu circa 10 oameni.
Cu mari eforturi au dezvoltat firma pana la stadiul de 25 de angajati, asta in 1997,
an in care au reusit sa devina si furnizori METRO. Incet-incet, pentru a nu intra in
blocaj financiar, s-a simtit nevoia diversificarii productiei. Asa ca, in 1997, in
paralel cu sectia de piele, a fost infiintata o sectie de confectii imbracaminte in
sistem lohn. Pentru a suplini fluctuatia personalului, s-a trecut la organizarea de
cursuri de calificare la locul de munca. In acest fel s-a reusit formarea un personal
tanar si cu atitudine corecta fata de munca si firma. Actualele marci lucrate sunt:
BOOSLEY, MAIL, OUTRAGE, CALVIN KLEIN, KILLAH BABE,
PLOUMANACH, FIORUCCI.
SORSTE, Focsani. SORSTE este o firma romano-suedeza specializata pe
productia de articole tip jeans. In anul 2001, valoarea exportului a depasit 13
milioane USD, iar profitul contabil a fost de aproape 3,5 milioane USD. Firma are
un numar de 2.099 angajati, la o productie (in anul 2001) de 3.451.850 bucati.

B.CLASIFICAREA CONCURENTILOR: volumul vanzarilor, cote de piata


Skinny, evazati, de designer sau cei no-name, blugii au acaparat piata si se
bucura de vnzri de succes. Ultima cercetare de la MINTEL arat c n acest an
trei perechi de blugi vor fi vndute n fiecare secund din fiecare zi n Marea
Britanie.
Pentru a atrage cumparatori, majoritatea magazinelor creeaza o atmosfera care
sa faca toti clientii sa creada ca vaneaza o comoara.
In ceea ce priveste piata locala de fashion, intrarea marilor companii a insemnat
o etapa prin care cumparatorul roman a trecut mult prea repede, fiind influentat
mai ales de trendul impus de noii veniti, de a face cumparaturi numai pe baza de
oferte promotionale si reduceri de pret. Acest lucru se observa in volumul
vanzarilor carora nu le poti identifica un ritm sustinut, ci unul sinuos. De
asemenea, costul utilitatilor si al traiului zilnic a facut ca publicul larg sa fie atras
numai de campaniile de reduceri promotionale substantiale.
In America, marile branduri si-au pierdut din sclipire . Daca o pereche de blugi
Joe's costau in jur de 200 de euro, acum sapte perechi ale aceluiasi brand ajung
pana in 80 de euro, informeaza The Wall Street Journal.
Compania Levis a incercat in ultimii ani sa-si creasca profitul prin masuri
drastice: a concediat mii de angajati, a inchis o parte din fabricile din SUA si a
lansat o linie de jeans semnata Levi Strauss la preturi reduse, destinata magazinelor
precum Wal-Mart. Desi compania nu obisnuieste sa-si faca publica cifra vanzarilor,
analistii afirma ca Levi's este foarte bine plasata pe piata de jeans scumpi, cu
preturi de la 70 la 300 de dolari. Levi Strauss a inregistrat in al doilea trimestru un
profit net de 1 milion dolari, comparativ cu 46 milioane dolari in aceeasi perioada a
anului trecut. Rezultatele au pus capat brusc unei perioade de doi ani de profituri
semnificative pentru companie, care si-a revenit dupa ani de vanzari scazute. Levi
Strauss a mentionat ca, in majoritatea pietelor mondiale, inclusiv in Statele Unite,
s-au inregistrat cheltuieli de consum reduse si a precizat ca restul anului va
reprezenta o provocare. "Nu suntem ajutati de climatul economic existent pe
pietele unde suntem prezenti", a declarat directorul executiv John Anderson. Levi
Strauss detine si opereaza 48 magazine in Statele Unite si urmareste sa deschida
noi puncte de vanzare. Veniturile au scazut cu 8%, de la 1,02 miliarde dolari, in cel
de-al doilea trimestru din 2007, la 936 milioane dolari, anul acesta. Mediul
economic slab a afectat rezultatele din regiunea americana, unde vanzarile au
scazut cu 19%, a anuntat compania. Producatorul american de imbracaminte Levi
Strauss & Co a afisat o scadere de 98% a profitului net trimestrial, afectat de
costurile implementarii unui nou sistem de suport pentru servicii, ce a dus la

intarzieri ale livrarilor si a afectat vanzarile din Statele Unite, relateaza Reuters,
citat de NewsIn.
Lee Cooper a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de peste 10 milioane de
euro, iar pentru acest an extimeaza ca va rula afaceri in crestere cu 40%. " Pentru
2008 ne-am bugetat o crestere a cifrei de afaceri cu 20% pentru magazinele
existente, dar dezvoltarea previzionata pentru perioada urmatoare va urca afacerile
la peste 14 milioane de euro", explica administratorul companiei. Retailerii nouveniti au invatat clientul sa faca cumparaturi numai pe baza de oferte promotionale
si reduceri de pret. Acest lucru se observa in volumul vanzarilor, a declarat pentru
ZF Ronen Haliv, administratorul companiei LCR Jeans, care detine licenta celor 31
de magazine Lee Cooper la nivel local. El spune ca cresterea costurilor zilnice a
facut ca publicul larg sa fie atras numai prin campanii de reduceri promotionale
substantiale. Contributia magazinelor pe care compania le are deja in portofoliu se
datoreaza si programului de renovare si schimbare a conceptului Lee Cooper.
Concurenta acerba pe piata retailului de fashion determina jucatorii sa investeasca
masiv in noua "fata" a magazinelor deschise sub brandul pe care il reprezinta. De
curand magazinul Lee Cooper situat in zona Universitatii, de exemplu, a trecut
printr-un proces de modernizare care a costat aproximativ 150.000 de euro. O noua
strategie de marketing la care va apela pe viitor LCR Jeans, pentru a-si sustine
vanzarile, este diversificarea portofoliului de produse: "Vom dezvolta o colectie
clasica, dar si una pentru copii incepand cu varsta de 2 ani", zice Haliva. Lee
Cooper concureaza pe piata confectiilor din denim cu marci renumite precum
Levi's, Little Big, Diesel sau Motor Jeans.
Conform Wall-Street, un studiu realizat de compania Synovate, cu privire la
cele mai apreciate branduri de jeansi din lume, a aratat ca Levi's a ocupat primul
loc in preferintele cumparatorilor. Levi's a fost apreciat de 45% din populatia
franceza, ca brandul favorit. De asemenea, o treime din populatia Statelor Unite,
Serbiei si Africii de Sud au votat Levi's, blugii acestora fiind cei mai ravniti.
Urmatorii pe lista sunt cei d la Wrangler care: una din 5 perechi de blugi vandute in
America sunt de la Wrangler 1996.
C. Analiza cererii
a. Identificarea unitatii de consum
Principala unitate de consum este individul. Jeanii s-au rspndit n toat
lumea, fr deosebire de vrst, sex, profesie, crez politic, ras sau clas social,
transformndu-se, ntr-un fel, n simbolul universal al societii de consum.
D e f i n i rea u n i t at i i d e c u mp a r a re

Procesul de cumprare este influenat n cea mai mare masur de factori


situaionali. consumatorul aduna informaii cu privire la mrcile existente pe piata,
la marca de jeani pe care dorete s o achiziioneze, la diferitele oferte
promoionale la jeani existente la acel moment pe pia .
Definirea unitatii de decizie
n cazul cumpratorilor de blugi decizia de cumparare este luata in urma
unui intreg proces care include: constientizarii nevoii, informarea asupra
posibilelor modalitati de satisfacere a nevoii, evaluarea optiunilor .
Contientizarea nevoii se realizeaza instantaneu i este declanat att de
insatisfacia fa de starea actual (deteriorarea perechii de blugi pe care o deine)
ct i de schimbarea percepiei asupra strii ideale (dorina individului de a fi n
pas cu moda l determin s achiziioneze o pereche de jeani care s se ncadreze
n noile tendine).
Cutarea informatiei poate fi interioar atunci cnd se verific cunotinele
anterioare despre nevoia n cauz: cum am procedat ultima oar cndam
achiziionat o pereche de jeani? De unde am procurat ultima pereche de jeani ?
Dac nu se gsete un rspuns n plan interior, consumatorul ncepe o
cutare a informaiei din surse externe. El apeleaz la prieteni, familie, cunoscui.
Se apeleaz de asemenea la consultarea de cataloage de produse, reviste de mod,
se urmrete mass-media, se caut informaii pe Internet.
Proporiile activitii de cutare n cazul jeanilor depind de caracteristicile
individului (experien, motivaie), de caracteristicile pieei (numar relativ mare de
posibiliti de acoperire a nevoii, gama de preuri care este variat, disponibilitatea
informaiilor care este relativ mare).
Gradul de nesiguran cu privire la marca i modelul de jeani ce va fi
cumprat este un factor important al procesului de cutare a informaiilor. n
funcie de marca de jeani achiziionat i de preul acestora riscul financiar poate
fi scazut sau ridicat, jeanii sunt produse care spun ceva celorlali despre
personalitatea utilizatorului (o pereche de jeani puternic accesorizat, strident va
atrage atenia) deci au un risc social ridicat.
Evaluarea variantelor
Din toat gama de produse disponibile, soluii posibile ale nevoii n cauz,
consumatorul este contient de existena doar a unei poriuni a acesteia, iar din
aceasta va considera ca fiind acceptabile doar cteva.

Mrcile luate n considerare la evaluare de ctre cumprtor formeaz setul


evocat, iar cele necunoscute sau uitate, setul inert.
ntre criteriile de evaluare dup care consumatorii compara diferitele
modele i mrci de jeani se numar: preul, respectarea tendinelor acuale ale
modei, reputaia mrcii i prezena sa constant pe pia, calitatea.
Conform unei statistici realizate de noi, jeansii sunt evaluati in functie de :
Criterii de evaluare

Nr.Crt

Nume

Prenume

Vrsta

Ocupaie

Grigore

Georgiana

20

Student

Dragomir

Andrei

30

Comerciant

Bucur

Marian

51

Profesor

Anghel

Alexandra

22

Student

Agapie

Irina

25

Distribuitor

Nica

Gabriel

28

Jandarm

Agache

Iulia

21

Student

Popescu

Maria

45

Arhitect

Andrei

Ioana

38

Contabil

10

Caloian

Vasile

24

11

Panait

Ion

35

Promoter
Director resurse
umane

12

Florescu

Elena

43

Croitoreas

Marc

Model

Pre

Accesorii

b. Identificarea criteriilor de
segmentare a pietei :
Segmentarea pieii se face n
funcie de criteriile: sociodemografice,
psihografice, geografice, economice i comportamentale.
10

Conform statisticilor, mediul social nu are o influen semnificativ asupra


cererii de blugi. Cei care i poart provin att din mediul urban ct i din cel rural.
Categoria socioprofesional creia se adreseaz cu precdere produsul este
cea a elevilor i studenilor.
Cel mai mare procent de nonconsumatori se afl n rndul indivizilor cu
vrsta de peste 45 de ani, iar cel mai mic n categoria 5-12 ani .
n funcie de vrst, cumprtorii se difereniaz prin modelele de jeani pe
care le prefer. Aadar, segmentul de vrst cuprins ntre 15 - 25 de ani va
achiziiona jeani care s fie n vog, modele ndrznee, cu o croial care s le
evidenieze personalitatea.
Persoanele cu vrsta ntre 25 35 de ani vor cuta acele modele de jeani la
moda ns mai puin accesorizate, cu o croial care sa le pun n eviden silueta.
Persoanele cu vrsta de peste 35 de ani vor purta jeani doar n timpul lor
liber, vor adopta modele clasice, care sa le ofere comfort i comoditate.
n funcie de criteriul comportamental se disting segmentrile dup
importana cumprturii, dup presiunea timpului strns legate ntre ele i dupa
cantitatea consumata. Spre exemplu, pentru o persoan grabit importana
cumprturii va fi medie n timp ce o persoan cu activitate zilnic redus acord o
mai mare importan cumprturii, manifestnd preferine i exigene.
n funcie de bugetul alocat acestiu tip de cumprturi si disting cumprtorii
cu venituri mici i cei cu venituri medii i mari. Cumprtorii cu venituri mici vor
aloca o sum redus din venitul lor achiziionrii de articole de mbrcminte,
respectiv, jeani. Acest tip de consumatori nu au o marc preferat, principalul
criteriu dup care se ghideaz n efectuarea cumprturii fiind cel financiar. Ei vor
achiziiona jeani dintr-un hypermarket sau dintr-un magazin ce practic preuri
reduse. Cumprtorii cu venituri medii i mari prefer sau opteaz n timp pentru o
anumit marc pentru care raportul pre calitate este foarte important. Ei
difereniaz o anumit marc pentru care manifest fidelitate att timp ct
productorii menin sau mbuntesc standardele iniiale pentru care consumatorii
au optat pentru acea marc de blugi.

4.Analiza preturilor
11

Preturile acestui articol vestimentar au crescut pe masura impactului tot mai


puternic pe care l-au avut in intreaga lume.
Principalele segmente de pret includ: preturi ridicate, preturi medii si
preturi joase.
Preturile ridicate sunt caracterizate in primul rand de eticheta si variaza intre
300$ si 4000$.
Pretul ridicat al blugilor nu se datoreaza totusi exclusiv etichetei pe care o
poarta. Cele mai mari adosuri sunt datorate decoratiilor cu aur, diamante sau
cristale sau nasturlor, lucrati din aceleasi materiale. In topul celor mai scumpi se
afla jeansii Escada, care variaza intre 7.500$ si 10.000$, cea mai scumpa pereche
fiind un model incrustat pe toata lungimea cu cristale Swarovski.
Cea mai scumpa pereche de blugi vanduta vreodata poarta marca Levis 501,
veche de 155 ani, si a fost cumparata in 2005 la pretul de 60.000 de dolari de un
cumparator anonim de pe eBay. Dar nu numai blugii vintage au preturi colosale; si
colectiile noi made-to-measure din tesaturi rare sau accesorizate cu pietre pretioase
si nasturi placati cu aur de 24 de carate sunt la fel de scumpe.

12

PRE

MARCA

Blugi
evazai cu
talie nalt

- Euro-

Blugi
semievaza
i cu talie
nalt

Blugi
lungi cu
talie
medie

- Euro-

- Euro-

Blugi
skinn
y

Blugi cu
talie
joas

Blugi
drepi

- EuroEuro-

- Euro-

Brbai

95

95

210

70

70

122

Femei

131

145

140

102

102

131

Brbai

295

230

150

300

108

108

Femei

345

230

175

395

185

109

Brbai

90

114

108

79

79

79

GUESS

Femei

115

90

108

114

114

79

CALVIN

Brbai

190

45

79

79

109

115

KLEIN

Femei

290

98

92

90

98

92

WRANGLE
R

Brbai

79

79

65

70

170

150

Femei

98

98

98

149

149

98

Brbai

112

109

204

215

109

109

ARMANI

Femei

149

260

149

470

290

90

D&G

Brbai

300

350

325

220

220

350

Femei

455

430

455

230

230

455

Brbai

20

19

17

33

45

20

Femei

24

24

33

21

33

45

Brbai

15

17

19

21

21

29

Femei

19

21

19

29

29

34

DIESEL

CAVALLI

ZARA

TERRANO
VA

13

MOTOR

Brbai

47

47

52

71

52

Femei

50

50

67

71

52

52

Din tabel putem observa c preurile jeansi-lor variaz n funcie de marc,


astfel ncat pentru o marc cunoscut de blugi, cum este de exemplu D&G trebuie
s pltim un pre destul de piperat de pana la 500 de Euro. Preturile variaz si in
functie de modelul ales, si in functie de destinatia acestora.
Chiar dac n general se spune c brbaii au o gama de jeans mai mic dect
cea a femeilor, dup o cercetare de pia amanuntit am observat c i brbaii
dispun de o gam variat si diverse preturi n funcie de necesiti.
Tot din tabel putem stabili limitele minime si maxime ntre care se situeaz
jeansii. Limita minim pe care am putut-o identifica este de 19 Euro i limita
maxim este de 455 de Euro pentru o pereche de jeansi de la D&G.

5.Analiza promovrii

Denimul a facut istorie pe care nici un alt


material nu a putut-o egala. Se poarta la sacou, cu
maiou, cu margele, la sandale, pantofi de lac, la gale
de Oscar sau in spatele blocului. Levi's inseamna
cultura si personalitate, libertate si sex-appeal,
tinerete si eleganta fara varsta.
Astazi, pretul unei perechi de Levi's in
New-York sunt tentante pentru europeni, fiind
cuprins intre 60 si 100 de euro.
Cowboy-ii autentici purtau Levi's,
asocierea lor cu marca de blugi facandu-se destul
de des. Visul american a fost cultivat in aceeasi
masura si de John Wayne sau Gary Cooper. !
14

Americanii aveau opinii puternice in legatura cu importanta jeansilor pentru


tineri. Levi's insa nu s-a lasat dus de valul situatiilor. Ziarele americane incepusera
sa promoveze logo-ul Right For School a lui Levi.
Campaniile de promovare sunt din ce in ce mai diversificate pe masura ce
produsul isi sporesc gamele de desfacere.Un exemplu ar fi blugii medicament sau
blugii ecologici, acestea au la baza strategii de marketing bine puse la punct.
Din haine de lucru pentru mineri, blugii s-au transformat, n decursul anilor,
n cea mai n vog pies vestimentar. Iar acum devin... medicament.
Make Your Own Jeans (www.MakeYourOwnJeans.com), o companie
global specializat n producerea de haine din denim la comand, a lansat pe pia
blugii bio care pot vindeca diverse afeciuni, de la boli de piele la diabet.
Se poarta pantalonii ecologici
Inspirandu-se din alte domenii, si fabricantii de jeansi au inceput sa se
orienteze spre materiale reciclate.
Ei au introdus in materialul folosit pentru realizarea jeansilor fibre extrase din
sticle de plastic , informeaza AFP. Trendul a fost observat la salonul international
"Denim by Premiere Vision", deschis in perioada 3-4 decembrie la Saint-Denis, in
apropiere de Paris.
Una dintre firmele care pun accent pe reciclare este Hellenic Fabrics, care
produce un material textil hibrid, un amestec de bumbac si plastic recuperat din
sticle folosite .

Marca de blugi Levi's a lansat o strategie de marketing pentru homosexuali


Marca de blugi Levi's a lansat o strategie de marketing pentru homosexuali care
contine si un spot difuzat de postul TV Logo adresat homosexualilor, informeaza
luni Adage.com.
Spotul reprezinta adaptarea unei reclame care infatiseaza atractia dintre un barbat,
care poarta blugi Levi's, si o femeie. In
varianta ce ruleaza deja pe postul Logo,
locul femeii este luat tot de un barbat.
"Levi's a fost intotdeauna o companie
inovatoare. Cred ca a te adresa
consumatorilor homosexuali este o miscare
de marketing inteleapta. Avem cercetari
15

care arata ca audienta nostra are o mai mare afinitate pentru brandurile care se
promoveaza pe postul nostru, intrucat Logo a luat o decizie constienta de a se
adresa acestei categorii", a declarat presedintele postului Logo, Brian Graden.
Fortele de vanzare romanesti
Concurenta pe piata romaneasca a jeans-ilor este foarte mare in momentul de fata
si o serie de marci incearca sa cucereasca un segment cat mai mare din acest sector
al comertului cu articole vestimentare.
Jeans-ii au revenit, in mare forta, in moda internationala. Pentru urmatorii doi ani,
specialisti prognozeaza o crestere a cererii acestor produse.
Pe piata romaneasca oferta este destul de mare si, cel putin deocamdata, se pare ca
este loc pentru toata lumea.
Toti comerciantii de jeans contactati pentru realizarea acestui material ne-au spus
ca sunt cerute in mod special numerele mici, principalii consumatori de jeans fiind
tinerii. Exista, de asemenea, o tendinta clara de fidelizare a marcilor.
"Romanii au inceput sa aiba constiinta valorii unei marci si sunt dispusi sa
faca un efort financiar pentru a cumpara un articol de marca, vazuta ca garantie a
calitatii, decat sa cumpere la un pret mic un lucru de proasta calitate"- Ovidiu Joita,
director de vanzari la A&B COMPANY, Bucuresti.
Marca MOTOR este prezenta in Romania prin firma PARADIS STAR din
Constanta, care detine exclusivitate pentru distributia produselor pe piata
romaneasca. Obiectul principal de activitate al firmei este comertul en-gross cu
produse textile, dar acorda o importanta deosebita si comertului en-detail, pentru o
mai buna cunoastere a pulsului pietei, a consumatorilor.
Comercializarea produselor MOTOR se realizeaza printr-o retea proprie de
distributie in fiecare mare oras al tarii. "Relatia cu comerciantii este deosebita si in
plina ascensiune", spune doamna Angela Utescu. "Cele mai bune vanzari s-au
inregistrat in magazinul propriu, magazin conceptual MOTOR, deschis in
Constanta. Aici vindem numai produse marca MOTOR, intr-o ambianta
caracteristica conceptului pe care il promovam. Incercam sa oferim clientilor nostri
nu numai produse de imbracaminte marca MOTOR, incercam sa le oferim un
concept, un stil de viata MOTOR. Este stilul care se potriveste tuturor, in orice
moment al zilei. Aria de raspandire a produselor MOTOR a crescut simtitor in
ultimul an, astfel incat marca are o larga acoperire a marilor orase din Romania.

16

EMMA-PATT este o firma infiintata in luna februarie a acestui an, care


detine franciza KENVELO pentru Romania. Marca a aparut in anul 1989 in
Republica Ceha si s-a dezvoltat constant, astfel incat produsele sale sunt
comercializate in momentul de fata in 300 de magazine din opt tari. Anual, sunt
vandute in jur de 6 milioane de articole, realizate in colaborare (sistem lohn) cu 35
de producatori de confectii din diverse parti ale lumii, mai ales Europa si Asia.
Scopul declarat al KENVELO este sa ofere "moda si calitate la cel mai bun pret".
Ca segment de populatie, produsele se adreseaza mai ales tinerilor cu varste
cuprinse intre 17 si 25 de ani. De anul trecut, din luna octombrie, firma a lansat pe
piata o noua linie de produse, destinata copiilor- KENVELO KIDS, care este
prezenta in Romania cu cea mai recenta colectie, primavara- vara.
Inainte ca EMMA-PATT sa cumpere franciza, marca era deja cunoscuta pe
piata, prin magazinele producatorului. Toate magazinele KENVELO au un design
interior unitar, dominat de culorile din logo-ul marcii, respectiv rosu si negru.
Marca este cunoscuta si apreciata in orasele in care este comercializata
deocamdata, respectiv Bucuresti si Constanta.
Preturile la articole sunt
comparabile cu cele din alte magazine KENVELO, dar "este foarte posibil sa avem
niste preturi speciale la unele produse pentru Romania, pentru ca aici puterea de
cumparare este mai mica decat in multe alte state in care sunt vandute articole
KENVELO. In Republica Ceha, de exemplu, vin anual 30 de milioane de turisti,
care sunt importanti clienti KENVELO; in Romania clientii sunt mai ales romani".
Din totalul produselor, peste 50% sunt articole tip jeans, realizate din denim
si alte materiale. Vara au mare trecere pantalonii din in, de exemplu, dar cei mai
bine vanduti raman, ca medie a vanzarilor anuale, pantalonii din denim, pentru care
exista cerere indiferent de anotimp. Designerii firmei sunt preocupati de realizarea
unor noi colectii din denim, pentru urmatoarele doua sezoane, acest material fiind
in mare trend. O atentie deosebita este acordata materialelor, care sunt cu si fara
elastan si finisajelor- spalari, prespalari, sablare, franjurare etc. Jeansii sunt produsi
mai ales in Italia si Turcia. Portugalia este, de asemenea, un alt important furnizor.

6.CONCLUZII

17

Skinny, boot tiati, designer jeans sau evazai blugii


au acaparat n mod clar moda, si continua s se
bucure nvalnic de vnzri de succes. Blugi au
venit n mod clar un drum lung de la radacinile lor i
sunt acum o garderoba bine stabilita.
Jeanii se gsesc n aproape toate magazinele de
mbrcminte , n toate mrimile i pentru toate
varstele. Este un produs mereu n top ce se
reinventeaz de la an la an i care nu d gre niciodat.
n general cumprturile legate de articole vestimentare sunt realizate din impuls.
Consumatorul vede un model care i place, l probeaz i dac i vine bine l
cumpr deoarece nu are certitudinea c va gasi un model asemantor care sa i
vin att de bine. La fel se ntmpl i n cazul jeanilor.
Jeanii, au ajuns s fie purtai n zile de srbtori ori n timpul concediului pn i
de oamenii de creaie i de reprezentanii altor profesii la mod. Nu mai sunt deja
doar o pies important din garderoba tinerilor, ci cuprind toate vrstele i servesc
ambele sexe pentru cele mai diferite ocazii. Este mbrcmintea studenilor i a
muncitorilor, pentru lucru i odihn, de ar i de ora, pentru fiecare zi i pentru
week-end, simpl, ns cu unele modificri, acceptat i ca hain oficial; e rebel
sau respectabil; de o comoditate cum nu s-a mai vzut. E mbrcmintea celor
sraci i a celor bogai, a artitilor i a funcionarilor, a sportivilor i a
intelectualilor, a snobilor, a gospodinelor casnice i a femeilor antrenate n cmpul
muncii, a copiilor i a pensionarilor. n diferite combinaii cu articole vestimentare
locale, blugii pot fi ntlnii pe toate continentele.

18

Bibliografie
www.leecooper.com
www.levi.com
www.dialogtextil.ro
www.levistrauss.com
www.men.rol.ro
www.iqads.ro
www.romanialibera.com
www.jurnalul.ro
www.stiri.acasa.ro

19