Anda di halaman 1dari 14

II Analiza pietei vinului in Judetul Vrancea in contextul

dezvoltarii durabile
1. Produsul Piata vinurilor
1.1. Scurt istoric al pietei vinurilor
Odobetii judeului Vrancea sunt cunoscui ca cea mai vestit podgorie romneasc din
toate timpurile, istoria acestora fiind legat de aceast ocupaie - viticultura i procesarea
strugurilor. Pn i arhitectura locuinelor a fost influenat de nevoia de a avea un beci lng sau
sub cas , precum i o cram.
Faima Podgoriei Odobeti s-a rsfrnt din plin i asupra oraului. De existena, valoarea
i importana acesteia s-a legat ntreaga dezvoltare socio - economic i cultural a oraului.
Ocupnd o zon colinar paralel cu Munii Vrancei, ntre rurile Milcov i Putna,
Podgoria Odobeti este una dintre cele mai vechi i vestite din ar. Atestarea ei documentar
dateaz din 1610, ntr-o danie de vii la Ggeti. Zeci de hrisoave de danii din secolele XVII XVIII menioneaz proprietari de vii, fie boieri de seam, fie domni. Un mic Athos romnesc,
alctuit din schiturile Babele, Buluc, Tarnia, Scnteia i Mnstirea Mera, de la poalele Mgurii
Odobetilor, era proprietar de vii; suprafee mari de vii aveau Mitropolia Moldovei i Episcopia
de la Roman. Comerul fcut de aceti mari proprietari, alturi de ceilali boieri mijlocii i de
negustori, au dus faima vinului de Odobeti n ntreaga ar, dar i n Austria, Polonia, Ucraina,
Germania, Turcia i Rusia.
Pe tot parcursul secolelor XVII - XVIII, Crucea rmne cea mai important localitate de
podgorie, cu ntinse suprafee de vii boiereti, domneti i mnstireti.

1.2. Gama sortimentala existenta pe piata


Am putea ncepe cu puin teorie prin a defini gama de produse. Aceasta reprezint mai
multe produse nrudite prin destinaia lor n consum i prin caracteristicile eseniale similare cu
privire la materia prim din care sunt obinute, la tehnologia de fabricaie.
Vinurile sunt catalogate de la vinuri comune, cu un grad alcoolic de minim 8,5 grade,
pn la vinuri de soi, care se obin n condiii deosebite. Din cauza diferenierii att de largi a
consumatorilor i gusturilor, este necesar o clasificare a valorii vinului dupa mai multe criteria.
Am ales pentru clasificare urmatoarele criterii: gradul alcoholic, acumularea zaharurilor,
componenta soiurilor de struguri, culoare, tehnologia de producie i calitate
Dupa gradul alcoolic:
- vinuri de mas, cu trie alcoolic 8,5 grade
- vinuri de mas superior cu taria ntre 8,5 i 9,5 grade
- vinuri de calitate superioar cu taria de minim 10 grade
n funcie de acumularea zaharurilor:
- vinuri seci, cu un coninut cuprins pn la 4,0g/l inclusiv
- vinuri demiseci, cu zahar ntre 4,01g/l si 12g/l
- vinuri demidulci, cu un coninut de zaharuri ntre 12,01g/l si 50g/l
- vinuri dulci, cu zaharuri peste 50g/l
n funcie de componenta soiurilor de struguri:
- vinuri de soi
- vinuri cu un soi de baza
- vinuri din amestec de soiuri
n funcie de culoare:
- vinuri albe
- vinuri rosii
- vinuri rose
n funcie de tehnologia de producie aplicat:
- naturale seci, demiseci, dulci, demidulci
- speciale tari, de desert(demidulci, dulci, licoroase), dealcoolizate, peliculare(seci,
tari, de desert), aromatizate(seci, demiseci, demidulci, tari, de desert), efervescente.
n funcie de calitate:
- vinuri de consum curent tulburel, tnr, obinuit, de mas, rnesc
- vinuri de calitate selectate, mature, mature-rezerva, de colecie, de indicaie
georgafic recunoscut, cu denumire de origine, cu denumire de origine controlat

2. Analiza ofertei

2.1 Prezentarea principalilor ofertanti dupa podgorie

Podgoria Panciu

Pozitia geografica a Romaniei cat si relieful sau deosebit de variat, cu


numeroase siruri de dealuri si coline orientate de la Nord spre Sud si de la
Est spre Vest, deschid adevarate amfiteatre de lumina in care vita de vie
reuseste sa exprime in rod toate insusirile ei.
Intr-un asemenea cadru natural in care se spune ca in timpuri stravechi
petreceau laolalta zeii, profetii si stramosii nostrii, se afla Podgoria Panciu.
Situata la curbura muntilor Carpati, cu o suprafata de aproximativ
10.000 ha, Podgoria Panciu este una dintre cele mai intinse zone cultivate cu
vita de vie in Romania, iar strugurii si vinurile produse aici sunt
reprezentative sub raportul cantitatii si al calitatii.

Vinurile albe si rosii din Podgoria Panciu

Vinurile albe si rosii de Panciu sunt vinuri armonioase, echilibrate,


pretentioase, intr-o gama variata din soiurile : Feteasca Alba, Feteasca

Regala, Tamaioasa Romaneasca, Babeasca Neagra, Aligote,


Traminer, Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Pinot
Gris, Merlot, Chardonnay, Pinot Noir.
Tot pe teritoriul actualei podgorii se elaboreaza si un vin unic,
incompatibil, unul dintre cele mai bune vinuri - vinul spumant dupa metoda
clasica Champenoise.

Veritas Panciu

Amplasata in inima Podgoriei Panciu, ca o lacrima curata a soarelui


prelinsa in bobul auriu, Veritas Panciu SA se inscrie de peste 50 de ani de
existenta pe aceleasi coordonate ale calitatii in producerea vinului.
Varietatea deosebit de mare a sortimentelor de vin, cat si cererea pe
piata interna si externa au impus dotarea combinatului Veritas din punct de
vedere tehnic cu utilaje dintre cele mai moderne pentru fermentarea dirijata
a mustului, conditionarea si stabilizarea vinului, filtrarea si imbutelierea
vinurilor sisampaniei.
Veritabil leagan al traditiei, Veritas Panciu pune toata priceperea in
serviciul satisfacerii gustului consumatorilor.
Cele mai bune vinuri si vinuri spumoase produse de Veritas Panciu se
distribuie in toata tara prin DistribTeam Import SRL.

Podgoria Odobesti

Ocupand zona colinara paralela cu Muntii Vrancei, podgoria aceasta veche si vestita ce
include si orasul Odobesti, este situata intre dealurile inalte si campie, la adapostul celei mai
inalte maguri, Magura Odobestilor (996 metri) cu renumitele plaiuri Varsatura, Sarba, Padureni si
Scanteia, fiind marginita de raul Milcov si Putna. Inceputul culturii vitei de vie pe aceste
meleaguri se pierde in negura vremilor. Prima atestare a podgoriei Odobesti regasandu-se in anul
1610 prin dania lui Gheorghe Bogdan-pitarul manastirii Bistrita: o vie in Putna, la sat la
Gagesti iar a satului Odobesti la 1626.
Sortimentele de soiuri autohtone, specific acestei zone se compun din: Galbena, Plavaie,
Poama verde, Parciu, alaturi de soiurile Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Creata de Moldova,
Francusa, Tigvoasa, Vulpea, Negru moale, Negru vartos, Gordinul, Babeasca Neagra. Pentru
strugurii de masa se cultivau soiurile Coarna alba si Coarna neagra, Razachie.
Avand in vedere importanta deosebita a zonei se infiinteaza aici in anul 1936, prin
Decizia nr. 144401 a Ministerului Agriculturii si Domeniilor la initiativa distinsului si
regretatului prof. I C Teodorescu-Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si
Vinificatie Odobesti. Aceasta statiune a reusit de-a lungul timpului sa imbine in mod armonios
activitatea de cercetare cu activitatea de valorificare a rezultatelor si totodata printr-un adevarat
transfer tehnologic in cadrul sectorului de dezvoltare. Valorificarea rezultatelor cercetarilor
efectuate,concretizate in soiuri si clone, tehnologii de cultura diferentiate pe destinatii
tehnologice, soi si areal, vinificatie. Soiuri create: SARBA semiaromat-omologat in 1972,
obtinut din soiul Riesling Italian si Tamaioasa Romaneasca, BABEASCA GRI omologat in
1975 este o mutanta naturala a soiului Babeasca neagra destinat pentru obtinerea vinurilor albe,
spumante, CODANA omologat in 1975 obtinut din incrucisarea soiurilor Babeasca Neagra si
Feteasca Neagra si destinat pentru vinuri rosii de consum curent, MIORITA omologat in 1980

ete un hibrid natural al soiului Coarna alba destinat obtinerii de vinuri albe curente, BALADA
omologat in 1994 obtinut din incrucisarea soiurilor Babeasca Neagra si Pinot Noir destinat
pentru vinuri rosii superioare, MILCOV soi pentru struguri de masa, omologat in 1988, obtinut
din incrucisarea soiurilor Coarna neagra si Muscat de Hamburg.
Aici in zona avem acum o multitudine de producatori mai mari si mai mici: Crama
Panciu de la Tifesti oenolog Sorin Macoviciuc; VINEX din satul Varsatura comuna Jaristea
oenolog Gabi Stoica, Tenuta Odobesti, VINCON Vrancea, SENATOR PRODIMPEX si lista
poate continua.
Odinioara pana la invazia filoxerica, in podgoriile noastre se cultivau soiuri autohtone
traditionale. Asa de exemplu aici la Odobesti baza o constituiau Galbena de Odobesti si Plavaia,
alaturi de care se gaseau in proportii mai mici Poama verde si Parciu. Aici vinificarea nu se facea
separat pe soiuri si ele erau produse ca vinuri de Odobesti. Din pacate, odata cu refacerea
viticulturii unele sortimente au disparut sau mai sunt cultivate in suprafete foarte mici.
Un sortiment nou deosebit,care este foarte promovat astazi SARBA produs pentru prima
data aici in zona in 1972 a confirmat insusirile sale aromatice, prezentand o aroma destul de
intensa, oarecum bizara, sugerand mirosul de trandafiri de dulceata. Actualmente acesta este
produs la Crama Panciu, Senator Prodimpex.

Podgoria Cotesti

Comuna Cotesti este situata la 13 km de Focsani, iar centrul viticol are sub administrare
podgoriile din zona localitatilor Cotesti, Budesti, Urechesti, Popesti. Suprafata ocupata cu vie
este in jur de 12.000 ha. Prima mentiune a localitatii Cotesti este din anul 1471, localitatea
capatandu-si acest nume de la capitanul Stan Cotea Odobescu, care a primit un domeniu in
aceasta zona ca danie din partea domnitorului Tarii Romanesti. Atunci se intemeiaza satele

Cotesti si Odobasca. In satul Odobasca capitanul a construit o biserica de lemn, care mai exista si
astazi si a fost declarata monument istoric.
Podgoria Cotesti este cunoscuta din secolul XVI, in anul 1580 aparand primele mentiuni
referitoare la ea pe vremea domnitorului Mihnea Turcitul. In decursul timpului mai apar acte de
danie sau de vanzare a viilor din aceasta zona. Din punct de vedere al cresterii vitei de vie, zona
cunoaste o dezvoltare deosebita dupa anul 1900, cand pe langa soiurile de vita traditionale, mai
sunt aduse si soiuri straine.
Cele mai renumite soiuri de vinuri ale podgoriei Cotesti sunt Feteasca Alba, Feteasca
Regala, Feteasca Neagra, vinurile din categoria Pinot, Merlot, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel,
Babeasca Neagra, Merlot si Cabernet Sauvignon. Din sortimentele vechi se mai gasesc si
Galbena de Odobesti, Francusa. Vinurile de aici se incadreaza in toate cele patru mari categorii:
sec, demisec, demidulce, dulce.

2.2. Volumul productiei, vanzarilor, importurilor, exporturilor

Dupa 2 ani in care piata de vin a regresat ajungand conform estimarilor noastre la 350
mil. Euro, anul 2011 a adus o crestere semnificativa a segmentului vinului de calitate. In ciuda
faptului ca in anul 2010 la nivelul consumatorilor nu au fost resimtite ameliorari in ceea ce
priveste bugetul alocat consumului de produse alimentare, vanzarile de vin de calitate au crescut
in Romania in 2011 fata de 2010.

Conform Oficiului National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), numarul insemnelor de


certificare pentru vinul DOC comercializate de acesta producatorilor de vin de calitate a crescut

anul trecut cu 15%, comparativ cu anul 2010, ca volum fiind foarte apropiat de anul 2009
(32.765.000 insemne DOC in 2011 fata de 34.175.000 insemne DOC in 2009).
Acest trend este confirmat de producatori, care au inregistrat cresteri de vanzare ale vinurilor la
sticla de 0,75 L din categoria de pret peste 12 lei la raft. Producatorii au anuntat cresteri intre 9 si
20%. Aceasta tendinta pozitiva marcheaza urmatoarele caracteristici in evolutia pietei vinului:
- Cresterea interesului consumatorilor pentru vinul de calitate chiar si in contextul unei perioade
economice dificile;
- Progresul calitativ al vinurilor romanesti generat de investitiile semnificative din ultimii ani.
- Aparitia unor mici/medii producatori de vinuri care genereaza interes in randul consumatorilor
si concurenta in piata vinurilor de calitate.
O alta tendinta este cea referitoare la vinul de masa, unde, dupa recolta extrem de redusa din anul
2010 (cca. 5 mil. HL vin, comparativ cu productia 2011 estimata la 6,5 mil HL), s-au importat
cantitati record de vin vrac din tari precum Spania si Italia. Acest vin importat a fost cupajat sau
nu cu vin autohton, imbuteliat si conform legislatiei comunitare, este vandut ca vin de masa
produs in UE. In urma recoltei bune din punct de vedere cantitativ si calitativ de anul trecut,
importurile de vin vrac sunt in scadere in ultimele luni, vinul de masa produs fiind intr-o pondere
mai mare din struguri autohtoni. Din acest punct de vedere investitia in vie este o prioritate
constanta a Romaniei, idee sustinuta si de cifre: dupa integrarea in UE Romania are o medie de
5.000 de Ha in procesul de reconversiune a plantatiilor cu vita de vie, continuarea acestei masuri
de sustinere financiara fiind obiectivul nostrum numarul 1 in noua Politica Agricola Comuna.
Pentru obtinerea sumei de 42.1 mil euro anual destinata Romaniei ca Program Suport pentru
Sectorul Vitivinicol in perioada 2008 - 2013 Patronatul National al Viei si Vinului a reusit un
lobby fructuos atat pe langa asociatiile similar europene, cat mai ales pe langa Comisie, avand si
sprijinul domnului Dacian Ciolos (pe atunci subsecretar de stat al MADR), exercitiu pe care l-am
reluat deja in perspectiva negocierilor Reformei PAC 2014 - 2020.

STATISTICI PERIOADA 2007 - 2011


An

2009
2010
2011
2012
2013

Drepturi de Reconversie plantatii vii Insemne


Import
plantare in
(pana la sept 2011)
DOC
(2011 primele 10
rezerva
Distribuite
luni)
nationala
(bucati)
Mii euro
HA
Mii euro HL
(HA)
15.881,29
6.983
1.176
29.045,11 388.57
42.790.000
7
11.052,26
35.050
4.572
35.644,4 378.82
40.680.000
2
8
10. 962,55 41.692,70
5.339
14.813,7 134.64
34.175.000
0
1
6.506,91 41.548,58
5.139
20.706,0 224.91
28.490.000
6
3
4.195,73

Export
(2011 primele 10
luni)
Mii euro HL
12.005,2 149.363
1
15.752,9 139.420
1
13.726,7 108.949
5
12.844,1 98.124
3

3. Analiza cererii
3.1 Definirea unitilor de consum, a unitilor de cumprare, a unitii de
decizie.
Vinul este consumat de diferite persoane att de individ ct i de familie. Persoanelecare
aprecieaz cel mai bine calitile vinului sunt cele de vrsta a III a. Exist ns foartemulte
persoane minore care cumpr i consum vin dei acest lucru este interzis prin lege.Unitatea de
consum este considerata a fi alctuita din persoanele majore, indiferent devrsta, sex, clas
social sau religie. Categoria vizat n principal de productori este cea atinerilor ntre 21 i
30 de ani, deoarece conform studiilor efectuate, se pare c aceastgeneraie prezint o preferin
ridicat pentru consumul de vinuri.Decizia de cumprare poate aprea n diferite situaii, cum ar
fi:
-vinul cumprat la restaurant

-vinul cumprat pentru a fi fcut cadou


-vinul cumprat pentru a fi consumat acas
Unitatea de consum, ca i cea de cumprare i decizie este puternic influenat de femei.
Femeile sunt cele care aleg cu preponderen vinul cu ocazia consumului n
locurile publice. Astfel, conform uzuanelor de consum, berea i buturile spirtoase sunt
considerate afi buturi n general masculine, care nu sunt compatibile n general cu consumul de
ctre persoanele de sex feminin. Iat de ce, n ceea ce privete consumul feminin de
buturialcoolice, vinul are o poziie privilegiat i aparent de nenlturat.Pe de alt parte, femeile
sunt cele care iau, ca regul general, decizia de achizitionarea produselor alimentare i
din hiper-magazine, ceea ce o face pe aceasta s fie consideratreprezentantul principal a unitii
de cumprare i decizie.

3.2 Identificare principalelor segmente de pia i analiza lor.


Piaa vinurilor este segmentat n urmtoarele categorii:
-connoisseurs reprezint segmentul de consumatori care cunosc bine produsul, fiind cea mai
important categorie de consumatori care cumpra vinurile de calitate superioar. Aceti
consumatori au un spectru larg de gusturi i sunt dispui s experimenteze, dei adoptarea unor
noi sortimente n consumul lor poate fi lent. Sunt o categorie care prezint fidelitate fa de
numele de marc al producatorului, au preferine puternice i iau deciziile de cumprare cu mult
nainte de a cumpra efectiv. Prefer ca i canale de distribuie magazinele specializate, licitaiile,
i chiar direct, de la podgoriile preferate. Acest segment privete consumul de vin ca pe un
hobby, nu este sensibil la pre i i place s fie informat(citete jurnale de specialitate);
-butorii aspirationali (aspirational drinkers) sunt acei consumatori care sunt cei mai
preocupai de aspectele sociale ale consumului de vin. Sunt cei care cumpr n principal vinurile
care sunt la moda i vd acest produs ca element al unui stil de via. Consider numele de marc

drept simboluri a statutului i ca indicatori ai calitii. Sunt o categorie care manifest o


aversiune ridicat la riscuri i sunt dispui s consume timp i energie n procesul de cutare.
Sunt sensibili la sfaturile detailistului i aleg, prin urmare, canalele de distribuie n care au
ncredere cel mai mult i sunt fidelizati. Acesti consumatori sunt puternic influenai de ctre
jurnalitii specializai precum i de liderii de opinie(respectiv sunt sensibili la marketingul care
folosete celebriti). Sunt chiar dispui s urmeze cursuri de familiarizare n vinuri;
-consumatorii de vinuri ca i butura(beverage wine consumers) sunt acei consumatori care
sunt puin dispui s aprecieze alte caliti ale vinului n afar de cele tangibile. De regula,
achizitioneaz vinul din supermarket i sunt sensibili la pre precum i la promovrile bazate pe
reduceri de pre. Sunt loiali numelor de marca cunoscute i prefer un gust consistent uniform n
timp.
-noii consumatori de vin(new wine drinkers) sunt n general tineri care sunt atrai de
consumul de vin n principal ca urmare a imitaiei generaiilor mai n vrst. Vinul este de regula
consumat cu ocazii sociale iar aceti consumatori nu sunt sofisticai si au un set limitat de factori
pe care i iau n considerare la alegere. Sunt sensibili la pre.
Unul dintre criteriile relativ noi n segmentarea pieei este cel al stilului de via. Johnson
segmenteaz piaa dupa aa numitele stiluri de via n funcie de vin. Pornind de la un set mai
complex de factori, el identific prin analiza de cluster un numar de 5 categorii de consumatori
de vin, acestea fiind:
1. Butorul de vin conservator, cu cunotie medii despre vinuri
2. Butorul de vin orientat ctre imagine, care caut cunotine despre vinuri
3. Butorul de vin de baz
4. Butorul de vin experimentat, cu cunotine aprofundate despre vinuri
5. Butorul de vin social, orientat ctre distracie

3.4 Capacitatea pieei


Vinul este o butur ce poate fi consumat de toate persoanele majore, aa c stabilirea
unui numr de consumatori este aproape imposibil. Conform unor studii, 96% din consumatorii
de buturi alcoolice prefer vinul.

Consumatorii poteniali de vin pot fi persoanele care vor mplini vrsta majoratului n
perioada urmtoare i care vor avea voie, conform legii s consume astfel de buturi alcoolice.
Numrul consumatorilor de vin se modific de la o perioad la alta, n funcie de calitatea
vinului care se gsete pe piaa i de preul acestuia. n aceste condiii, numrul consumatorilor
de vin a crescut n anul 2011, pe fondul comercializrii unor vinuri de o calitate ridicat,
comercializate att de productorii interni dar si externi.

3.5 Dezvoltarea pieei


Piaa vinurilor cunoate o dezvoltare intensiv. Aceast modificare intensiv are n vedere
nu sporirea cantitii consumate, ci a calitii acesteia i a frecvenei de cumprare i consum. n
ultimul timp, dar i pe viitor, aa cum afirm productorii, se va pune accentul mai mult pe
calitatea vinului i nu neaprat pe cantitile produse. n ultimul timp, consumatorii sunt mai
educai i aleg cu mai mare atenie vinul pe care l consum, pun mai mult accentul pe calitate.
De aceea, productorii se vd nevoii s satisfac cerinele consumatorilor i s fac fa
cererii de vin de calitate. n plus, vinul de import este de o calitate mai ridicat dect cel
comercializat pn acum n ara noastr. Pentru a putea supravieui, productori au fost nevoii s
i alinieze produsele cu cele din import, att din punct de vedere al calitii, ct i al preului.
Din punct de vedere a sporirii frecvenei de cumprare, se mizeaza pe faptul c vinul
oferit fiind de o calitate mai ridicat, i consumatorii vor opta pentru alegerea acestui tip de
butur alcoolic pentru consum.

4.

Distribuie

4.1 Tipuri de uniti comerciale prin care se realizeaz vnzarea ctre


consumatori.
O parte din unitile comerciale prin care se distribuie vinurile sunt:
Magazine - hipermarket

- supermarket
- butic
- chiosc
- autoservire
- cu servire peste tejghea
Engrosisti
Horeca restaurante cu prestigiu ridicat
- restaurante tradiionale
- cluburi i discoteci
- cafenele i baruri

Alturi de magazinele generaliste, de la col de strad, piaa a fcut loc magazinelor


specializate, care vnd doar produse dintr-o singur gam.
Modul de amenajare, spaiul mic de vnzare, creeaza impresia de intimitate.
Avantajul unui magazin specializat este c ofer ceea ce orice alt supermarket, orict de
mare ar fi, nu poate s ofere: o gam complet din articolele pe care este specializat: vinuri de
colecie, ale propriilor podgorii, vinuri vrac i vinuri scumpe, achiziionate n special pentru a fi
oferite cadou. De la ideea de diversitate au pornit i cei care s-au decis s intre n comerul cu
vinuri. Sunt comercializate vinuri adresate cavitilor, colectii speciale, vinuri de vinoteca (din
1929 i pn n prezent), private labels, vinuri de import superpremium, clasice precum i din
Lumea Noua, vinuri de ni, speciale - icewine, fortificate, petillante, madeirizate.
Vinotecile se intind pe spaii destul de mici, de pn n dou sute de metri ptrai, iar
clienii sunt fideli i cunosctori. Produsele au un mod special de prezentare n rafturi care pun
n valoare fiecare sticl de vin. Vnzarea este tip autoservire, iar fiecare cumprator are
posibilitatea s examineze sticla de vin, s citeasc eticheta i n cele din urma s se decid
aspura produsului. Marii comerciani de vinuri au renunat la elementele rustice din interiorul
vinotecilor. Vinul a fost tot timpul apanajul claselor sociale ridicate, al celor cu statut social peste
medie. Un om care a evoluat peste medie din punct de vedere social probabil va renuna la
consumul de bere pentru cel de vin.
Promovarea magazinelor specializate se face de la sine i este rezultatul dintre atenia
special la nevoile clienilor, calitatea produsului i modul de prezentare. Aceasta are drept scop
creterea vnzrilor dar i educarea consumatorului pentru a cumpra un vin bun.

4.2 Modul de distribuie pe diferite mrci.

Indiferent de numrul de distribuitori pe care l au cele patru firme, cel mai important
aspect se refer la transportul vinului din cramele productorului i pn la punctul de vnzare.
Vinul trebuie transportat cu foarte mare grij. Daca ne referim la vinul vrac, acesta se
transport n cisterne. Cnd vine vorba de vinul mbuteliat, lucrurile se complic. Sticlele n care
este mbuteliat vinul pot fi sparte cu mare uurin, de aceea este necesar ambalarea lor n cutii
de carton special confecionate.Temperatura la care se transport vinul trebuie sa fie controlat,
la fel i umezeala.
Cei mai multi productori de vinuri din Judetul Vrancea aleg canalele
de distribuie cu mare atenie, deoarece alegerea unor retaileri care nu
prezint ncredere ar putea afecta imaginea mrcii. Cotnari i Vincon i
distribuie produsele prin canale de distribuie sigure, iar produsele lor se
regsesc pe rafturile magazinelor, supermagazinelor, hipermagazinelor, n
reteaua HoReCa, dar i n vinoteci, care se adereseaz unui public mai
restrns i cu pretenii mai mari.