Tia Alexandru Mihai

Clasa a IX-a A

Proiect - Biologie

ARICI DE MARE
Clasificare tiinific
Domeniu:

Eucariote

Regn:

Animalia

Subregn:

Eumetazoa

ncrengtur:

Echinodermata

Subncrengtur:

Eleutherozoa

Clasa:

Echinoidea

Ordin:

Echinoida

Familie:

Echinidae

Gen:

Echinus

Specie:

Echinus melo

Aricii de mare sunt echinodermele cele mai tinere din punct de vedere filogenetic si
printre numeroasele specii actuale, gasim variate forme de viata. Istoria existentei aricilor de
mare, are o vechime de 500 de milioane de ani.

Origine
Aricii de mare (Echinus melo) fac parte din clasa Echinodea. Numiti si Echinide sunt
animale echinoderme marine cu corpul sferic acoperit cu tepi. Pot fi intalniti in toate marile si
oceanele. Sunt inruditi cu Stelele de mare, si Castravetii de mare. Echinodermate in limba
greaca inseamna piele spinoasa. Concret termenul de arici de mare se refera la echindele
regulate care sunt simetrice si globulare.
Aspect
Aricii de mare variaza ca marime incepand de la 6 cm pana la 30-40 cm. Ca si stelele
de mare au o simetrie numita pentamerism.
Au 5 corpuri aproximativ sferice de diferite dimensiuni care radiaza la axa centrala.
Forma corpului lor variaza uneori la forma ovala cu grad de simetrie bilaterala.

Tia Alexandru Mihai

Clasa a IX-a A

Proiect - Biologie

Datorita activitatii partea inferioara este usor plata, iar partea superioara poate fi usor
bombata. Forma aceasca neregulata a evoluat pentru a le permite animalelor sa patrunda in
nisip sau in alte locuri accesibile.
Organele interne sunt acoperite cu un strat subtire de derma si spiderma.
Aricii de mare au cinci perechi de branhii esterne situate in jurul gurii care constituie
principalele organe de respiratie.
Partea de jos, cea care intalneste solul contine cavitatea bucala, corpul devenind si
mai alungit, cum este cazul ariciului de mare Spatangus purpureus de pe coastele
Atlanticului si din Mediterana.
Spinii sunt lungi si ascutiti pentru a proteja organismul animalului de pradatori. Nu
este foarte clar dar se pare ca la unele specii acesti spini contin venin. Aricii de mare comuni
au spinii de 1-3cm lungime si 1-2mm grosime. In Caraibe sunt Arici de mare care au spini cu
lungimi cuprinse intre 10 si 30 cm.
Etologia (Comportamentul)
La prima vedere aricii de mare par incalabili sa se miste. Cel mai vizibil semn ca
acestia traiesc este dat de spini. Cei mai multi isi directioneaza spinii spre punctul de
atingere pentru a se apara de potentialii pradatori.
Aricii nu au ochi la vedere, picioare sau alte mijloace de locomotie, dar se pot misca
liber pe suprafetele dure cu ajutorul spinilor.
Sistemul nervos are un aspect relativ simplu. Nu are creier. Centrul nervos este
format dintr-un inel de numerosi nerfi fini ce inconjoara cavitatea bucala la interior. Sunt
sensibili la atingere, lumina si substante chimice.
Hrana
Aricii de mare se hranesc in principal cu alge, dar se pot hrani si cu o gama larga de
nevertebrate cum ar fi midii, bureti, crinoide, etc.
Principalul dusman al ariciului de mare este vidra de mare. Pentru a nu se rani de la
acele ascutite, vidra de mare infasoara ariciul de mare in alge sau il loveste cu piatra.
Ascunzindu-se de pradatori, aricii de mare se ascund intre crapaturile inguste ale
pietrelor, marindu-le la diametrul necesar cu ajutorul acelor si dintilor.
Reproducere
In majoritatea cazurilor ouale plutesc libere in apa marii, dar unele specii le tin intre
spini oferindu-e astfel protectie. Oul fertilizat se dezvolta in mai putin de 12 ore. Initial apare
o minge de de celule care se transforma intr-o larva.
Larva are forma alungita si nu are nevoie sa se hraneasca. Poate dura mai multe luni
pana ce larva se dezvolta. Intai incepe cu formarea suprafetei exterioare in jurul gurii si a
anusului care sunt aproape in aceeasi zona. Unele specii ating maturitatea dupa 5 ani.