Anda di halaman 1dari 30

Audit financiar contabil privind

imobilizarile corporale

Student : Bondoc Florentina Iuliana

1.Cadrul legislativ-normativ al misiunii de audit


Cadrul legislativ normativ in baza caruia se desfasoara misiunea de audit financiarcontabil privind imobilizarile corporale, cuprinde:
- Legea contabilitatii, legea nr. 82/1991, republicata 2008;
- OMFP nr. 3055/2009 pentru apobarea Reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene;
- Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal;
- Standardul International de Contabilitate nr.16 (IAS 16) Imobilizari corporale;
Standardul International de Contabilitate nr. 36 (IAS 36) Deprecierea activelor

2.Obiectivele misiunii de audit financiar-contabil privind


imobilizarile corporale

Verificarea tranzactiilor privind evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu prin :


Verificarea tranzactiilor privind reevaluarea imobilizarilor corporale.
costului de achizitie;
cost productie : Cheltuieli fixe
+
Cheltuieli variabile
valoarea just
Verificarea tranzaciilor privind intrrile :
- Achiziii
- Producie proprie
- Donaii
- Plus de inventar
Verificarea tranzaiilor privind ieirile
- Casarea
- Vnzarea
- Donaii
- Minusuri de inventar

Verificarea tranzactiilor privind amortizarea imobilizarilor corporale din punct de


vedere al:
a) Codului Fiscal - metoda liniara
- metoda degresiva
- metoda accelerata;
b) IAS 16 - metoda SOFTY - metoda progresiva
- metoda regresiva;

Verificarea tranzaciilor privind deprecierea imobilizarilor corporale

Verificarea tranzactiilor privind inventarierea:


-

Inventarierea fizica compar situaia scriptic cu cea faptic


Inventarierea valoric - compara valoarea contabil cu valoarea just din care
rezulta aprecieri sau deprecieri

Verificarea tranzactiilor privind intrarile de imobilizari prin subventii, conform


urmatoarelor procedee:
P1: prin care se evidentiaza concomitant atat valoarea de intrare cat si valoarea
subventiei
P2: prin care valoarea subventiei e de dusa din valoarea de intrare

Verificarea tranzactiilor privind reevaluarea imobilizarilor corporale prin 2 procedee


-P1 prin care se reevalueaz simultan att valoarea de intrare ct si valoarea
amortizat pn a momentul reevaluarii
-P2 prin care se anuleaz amortizarea calculat reevalundu-se numai valoarea
net contabil

Verificarea tranzactiilor intracomunitare


- Achizitii intracomunitare AIC
- Livrari intra comunitare LIC
Verificarea tranzaciilor extracomunitare
-

Export
Import

3.Prezantarea fluxului informational si sistemul de documente primare


a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)

Factura de cumparare
Factura de vanzare
Jurnal de vanzari
Jurnal de cumparari
Deconturi de TVA
Fisa mijlox fix
Proces verbal de receptie, punere in functiune
Proces verbal de casare, scoatere dn gestiune
Foaie de calcul a amortizarilor
Lista de inventariere

4.
Monografie contabila

Aplicatia 1

ntreprinderea X a construit o cldire la un cost de producie de 200.000 u.m. n scopul de a o


nchiria terilor. La 1.10.N cldirea a fost dat n folosin terilor. ntreprinderea alege s
contabilizeze investiiile imobiliare la valoarea just. Pe perioada construciei valoarea just
nu a putut fi estimat fiabil. La 31.12.N valoare just este estimat la 198.000 u.m. La
31.12.N+1 valoarea just a imobilului devine 207.000 u.m.
S se nregistreze operaiile legate de evaluarea investiiilor imobiliare la valoare just i de
recunoaterea variaiei valorii juste.
Rezolvare
1) nregistrarea obinerii investiiei imobiliare
215
Investiii imobiliare

725
Venituri din producia de investiii imobiliare

200.000

2) La 31.12.N se evalueaz investiia imobiliar la valoarea just


Cost de producie = 200.000 u.m.
Valoare just = 198.000 u.m., rezult o pierdere de valoare de 2.000 u.m.
656
Cheltuieli privind investiiile imobiliare

= 215
Investiii imobiliare

2.000

3) La 31.12.N+1 se recunoate variaia valorii juste:


Valoare just anterioar = 198.000 u.m.
Valoare just actual = 207.000 u.m., rezult un ctig din variaia valorii juste de 9.000 u.m.
215
Investiii imobiliare

= 756
Venituri din investiii imobiliare

9.000

Aplicatia 2
O intreprindere de exploatare pretolier achiziioneaz o sond de extrcie in valoare de
9.000.000 um. ntreprinderea estimeaza c la terminarea extraciei va efectua cheltuieli cu
demontarea , mutarea activului si restaurarea amplasamentului in valoare de 1.000.000 um
(cheltuieli efective cu demontarea si mutarea activului :materiale consumabile 600.000 um ,
manoper 200.000 um servicii terii 400.000) .Durata de via util a mijlocului fix este de 10
ani.
Rezolvare :
1) Achizitia sondei petroliere
2131=404
9.000.000
2131=1513
1.000.000
(provizione incluse in imobilizari nu n cheltuieli )
2) Amortizarea anual
10.000 .000
6811=2813
= 1.000.000
10 ani
3) Efectuarea cheltuielilor cu demontarea si mutarea activului la sfritul duratei de
utilitate
- Materiale consumabile
602 = 302
600.000
- Salarii (manoper)
641 = 421
200.000
- Servicii teri
628 = 401
400.000
4) Anulare provizion pentru dezafectare
1513 = 7812
1.000.000

Aplicatia 3
La sfritul lunii decembrei N 1 s-a achiziionat un utilaj in urmatoarele condiii:
- Pre negociat cu furnizorul 80 um
- Cheltuieli cu transportul i instalarea facturate de furnizor de 15 um
- Cheltuieli cu probele facturate de furnizor 5 um
- TVA 24 %
Pentru achiziia utilajului s-a primit o subventie de 60 um .Utilajul se amortizeaza prin metoda
liniara pe o perioada de 4 ani .

1) Achiziie utilaj in decembrie N- 1


%

= 404

124

2131

(80+15+5) 100

4426

24

2) nregistrarea creantei pentru subvenii pentru investiii


4451 = 4751

60

3) ncasarea subveniei
5121 = 4451

60

4) Amortizare anual
6811 = 2813

100
4

= 25

4751 = 7584

60
4

= 15

Aplicatia 4
Societatea Beta achizitioneaza un mijloc fix la un cost de achzitie de 600.000 lei, avand o
durata normata de functionare de 5 ani. La sfarsitul anului N+1, societatea reevalueaza
mijlocul fix, noua valoare reevaluata fiind de 500.000 lei. Sa se aplice cele 2 procedee de
reevaluare prevazute in IAS 16.
Procedeul 1:
Inregistrarea achizitiei utilajului
%
=
213
4426

404

744.000 lei
600.000 lei
144.000 lei

Calculul amortizarii anuale:


Valoarea amortizarii anuale = 600.000 lei / 5 ani = 120.000 lei
Inregistrarea amortizarii anuale:
- Anul N:
- Anul N+1:

6811 = 281
6811 = 281

120.000 lei
120.000 lei

Valoarea neta contabila = 600.000 240.000 =360.000


Calculul coeficientului de reevaluare:
K = Valoare reevaluata / Valoare neta contabila = 500.000 / 360.000 = 1.39

Calculul reevaluarii valorii de intrare:


Valoare de intrare reevaluata = 600.000 lei x 1,39 = 833.333
Inregistrarea valorii de intrare reevaluata:
213 = 404 233.333 lei
Calculul reevaluarii amortizarii calculate:
Amortizare calculata reevaluata = 240.000 lei x 1,39 =333.600 lei
Inregistrarea amortizarii calculate reevaluate:
105 = 281 93.600 lei
Determinarea diferentei nete din reevaluare:
Diferenta din reevaluare = 233.333 93.600 = 139.733
Procedeul 2
Inregistrarea achizitiei utilajului
%
=
213
4426

404

744.000 lei
600.000 lei
144.000 lei

Calculul amortizarii anuale:


Valoarea amortizarii anuale = 600.000 lei / 5 ani = 120.000 lei
Inregistrarea amortizarii anuale:
- Anul N:
- Anul N+1:

6811 = 281
6811 = 281

120.000 lei
120.000 lei

Anularea amortizarii:
281 = 213 233.333 lei
Calculul diferentei nete din reevaluare:
Diferenta neta din reevaluare = Valoare reevaluata Valoare neta contabila =
= 500.000 360.000 = 140.000 lei

Inregistrarea diferentei din reevaluare:


213 = 105 140.000 lei
Aplicatia 5
Societatea Delta achizitioneaza pe 1 ianuarie N un utilaj la cost de achizitie de 100.000 lei,
valoare reziduala 20.000 lei. Durata de utilitate estimata este de 5 ani.
a) utilajul se amortizeaza progresiv dupa metoda SOFTY, alocndu-se cifre de la 1 la 5;
b) utilajul se amortizeaza in functie de numarul de produse obtinute stiind ca va fi vandut
dupa ce se produc 100.000 bucati, iar productia efectiva a fost:
- anul N: 20 000 buc
- anul N+1: 22 000 buc
- anul N+2: 28 000 buc
- anul N+3: 17 000 buc
- anul N+4: 13 000 buc
c) utilajul se amortizeaza utilizand metoda de amortizare accelerata
Rezolvare:
a) Metoda SOFTY
Alocarea cifrelor aferente fiecarui an:
N
N+1
N+2
N+3
1
2
3
4
Suma cifrelor = 1+2+3+4+5 = 15

N+4
5

Calculul amortizarii:
Valoarea amortizarii anul N = 80.000 lei x 1/15 = 5.333 lei
Valoarea amortizarii anul N+1 = 80.000 lei x 2/15 = 10.667 lei
Valoarea amortizarii anul N+2 = 80.000 lei x 3/15 = 16.000 lei
Valoarea amortizarii anul N+3 = 80.000 lei x 4/15 = 21.334 lei
Valoarea amortizarii anul N+4 = 80.000 lei x 5/15 = 26.667 lei
Inregistrarea amortizarii:
Anul N: 6811
=
,, Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor
- Anul N+1:
- Anul N+2:
- Anul N+3:
- Anul N+4:

6811 = 2813
6811 = 2813
6811 = 2813
6811 = 2813

2813
5.333 lei
Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport
10.667 lei
16.000 lei
21.334 lei
26.667 lei

b) Productie Totala = 100.000


Productia efectiva anuala:
N
20.000

N+1
22.000

N+2
28.000

N+3
17.000

N+4
13.000

Calculul amortizarii:
Valoarea amortizarii anul N = 80.000 lei x 20.000/100.000 = 16.000 lei
Valoarea amortizarii anul N+1 = 80.000 lei x 22.000/100.000 = 17.600 lei
Valoarea amortizarii anul N+2 = 80.000 lei x 28.000/100.000 = 22.400 lei
Valoarea amortizarii anul N+3 = 80.000 lei x 17.000/100.000 = 13.600 lei
Valoarea amortizarii anul N+4 = 80.000 lei x 13.000/100.000 = 10.400 lei
c) Calculul amortizarii accelerate:
Valoarea amortizarii anului N = 50% x 100.000 = 50.000 lei
Valoarea amortizarii anului N+1, N+2, N+3, N+4 = 50.000/4 = 12.500 lei
Inregistrarea amortizarii:
- Anul N: 6811 = 2813 50.000 lei
- Anul N+1: 6811 = 2813 12.500 lei
- Anul N+2: 6811 = 2813 12.500 lei
- Anul N+3: 6811 = 2813 12.500 lei
- Anul N+4: 6811 = 2813 12.500 lei

Aplicatia 6
Entitatea X are ca obiect de activitate productia de becuri. Aceasta achizitioneaza in data de
01.03.N, de la entitatea Y. un utilaj in valoare de 20.000 lei pentru desfasurarea in conditii
optime a activitatii entitatii. La data de 01.06.N (la 3 luni de la achizitie), entitatea X
inlocuieste o componenta a utilajului cu alta noua, mai performanta si care conduce la
imbunatatirea parametrilor tehnici initiali. Costul de achizitie aferent noii componente este de
6.000 lei, fara T.V.A.
Conform politicilor contabile aplicabile de entitatea X, aceasta recunoaste utilajul ca
imobilizare corporala si il va amortiza pe parcursul unei durate de utilizare economica de 5
ani.
a) Inregistrarea utilajului ca imobilizare corporala:
%
2131
Echipamente tehnologice (masini,
utilaje si instalatii de lucru)

404
Furnizori de imobilizari

24.800 lei
20.000 lei

4426
T.V.A. deductibila

4.800lei

1) Plata prin banca a furnizorului:


404
Furnizori de imobilizari

5121
Conturi curente la banci

24.800 lei

2) Inregistrarea amortizarii de la achizitie pana in momentul modernizarii de


333,33 lei(20.000 / 5 ani / 12 luni)x3= 1000 lei :
6811
Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizarilor

281
Amortizari privind
imobilizarile corporale

1.000 lei

Presupunem ca entitatea X dispune de informatii privind componenta utilajului ce urmeaza a


fi inlocuita. Astfel, costul initial al componentei inlocuite a fost de 5.000 lei.
Inlocuirea componentei se va reflecta in contabilitate, astfel:
a) Scoaterea din evidenta a componentei inlocuite, la valoarea ramasa
neamortizata, determinata la data inlocuirii.
Valoarea ramasa neamortizata pentru componenta inlocuita se determina, astfel:
determinarea amortizarii, aferenta componentei inlocuite, inregistrata pe cheltuieli este de 250
lei, determinata, astfel:
- (5.000 / 5 ani / 12 luni) = 83,33 lei (amortizarea lunara aferenta componentei inlocuite)
- (83,33 x 3 luni) = 250 lei (amortizarea aferenta componentei inlocuite, inregistrata pe
cheltuieli in cele 3 luni de folosire pana la inlocuire)
sau altfel determinata:
(5.000 / 20.000) x 3 x 333,33 = 250 lei
valoarea ramasa neamortizata este de 4.750 lei (5.000 250)
Inregistrarea in contabilitate a componentei inlocuite:
%

281
Amortizari privind imobilizarile
corporale
6583
Cheltuieli privind activele cedate

2131
5.000 lei
Echipamente tehnologice
(masini, utilaje si instalatii de lucru)
250 lei
4.750 lei

si alte operatii de capital


b) inregistrarea in valoarea utilajului existent a componentei noi:
2131
Echipamente tehnologice
(masini, utilaje si instalatii de
lucru)

404
Furnizori de imobilizari

6.000 lei

In situatia in care, prin inlocuirea unei componente nu se obtine o imbunatatire a parametrilor


tehnici initiali, indiferent daca entitatea dispune sau nu de informatii privind costul initial al
componentei inlocuite, cheltuielile generate cu inlocuirea unor parti componente nu se
recunoaste in valoarea activului, ci sunt considerate cheltuieli cu intretinerea si reparatiile, iar
in contabilitate se inregistreaza, astfel:
611
Cheltuieli cu intretinerea si
reparatiile

401
Furnizori

6.000 lei

Aplicatia 7
Societatea este subventionata, pentru o investitie cu caracter social, de la bugetul statului, in
baza unui contract de 7.000 um. Suma primita este folosita integral pt. achizitia unui utilaj in
anul curent in valoare de 9.000 um, TVA 24%. Sa se inregistreze primirea subventiei, achizitia
utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este de
6 ani, amortizabil liniar.
a) Primirea subventiei guvernamentala
4451
=
4751
7.000 lei
Subventii guvernamentale
Subventii guvernamentale
pentru investitii
b) ncasarea subventiei
5121
Conturi la banci n lei

4451
7.000 lei
Subventii guvernamentale

c) Achizitie utilaj
% = 404 Furnizori de imobilizari
2131
Echipamente tehnologic
(maini, utilaje i instalaii de lucru)
4426
d) Plata achizitiei
404

5121

11.160 lei
9.000 lei
2.160 lei
11.160 lei

Furnizori de imobilizari

Conturi la banci n lei

Amortizarea utilajului la sfarsitul primului an


Amortizare liniara 9.000/6 ani = 1.500 lei / an
6811 = 2813 1.500 lei
e) n acelasi timp virarea unei parti din subventie la venituri
7.000/6 ani = 1.167 lei / an
4751
=
Subventii guvernamentale
pentru investitii

7584
1.167 lei
Venituri din subvenii pentru investiii

Aplicatia 8
Societatea detine echipamente achizitionate la nchiderea exercitiului N-2 cu
60.000lei. Echipamentele se amortizeaza linear, ncepand cu 1 ianuarie N-1, pe o durata de 6
ani. La 31 decembrie N, conducerea ntreprinderii decide reevaluarea echipamentelor.
Valoarea justa a acestora este estimata la 30.000 lei La 31 decembrie N+1, tinand cont de
schimbarile intervenite pe piata, echipamentele sunt, din nou, reevaluate. Valoarea justa este
estimata la 50.000 lei
D

213

Cost

60.000 lei

20.000 lei (anulare)

VR sf N

40.000 lei

10.000 lei

Vjusta sf N 30.000 lei


VR sf N+1

22.500 lei

Dif poz

27.500 lei

7.500 (anulare)

Vjusta sf N+1 50.000 lei

Cost

Amortiz cumulata (N1,N)

60.000 lei

Valoare ramasa

a) anulare amortizare
281

40.000 lei

213

3.000 lei

b) diferenta negativa din reevaluare 30.000 lei 40.000 lei= -10.000 lei
6813
=
213
10.000 lei
Amortizare N+1=30.000/4ani= 7.500 lei
nregistrare amortizare
681
= 281

7.500 lei

anulare amortizare
281

7.500 lei

213

d)diferenta pozitiva din reevaluare 50.000 lei 22.500 lei = 27.500 lei
213
= %
27.500 lei
7813
10.000 lei
105
17.500 lei
Aplicatia 9
La data de 16 decembrie N, entitatea A a achizitionat un utilaj de la entitatea B la costul
de 10.000 lei,TVA 24%. Achitarea datoriei fata de furnizorul de imobilizari se realizeaza
ulterior prin transfer bancar.
Entitatea decide ca durata de utilizare economica sa coincida cu durata normala de functionare
de 4 ani, preluata din Catalog. Metoda utilizata de intreprindere este cea degresiva.
a) Inregistrarea utilajului ca imobilizare corporala:
%
2131
Echipamente tehnologice
(masini, utilaje si instalatii de
lucru)
4426
T.V.A. deductibila

404
Furnizori de imobilizari

12.400 lei
10.000 lei

2.400 lei

b) Plata prin banca a furnizorului:


404
Furnizori de imobilizari

5121
Conturi curente la banci

12.400 lei

c)Inregistrarea amortizarii
Rata amortizarii liniare = 100 / 4 = 25%
Rata amortizarii degresive = 25% x 1,5 = 37,5%
Anul N+1:
Amortizare degresiva = 10.000 x 37,5% = 3.750 lei
Amortizare liniara = 10.000 / 4 = 2.500 lei
Amortizarea degresiva este mai mare decat cea liniara, astfel incat, pe parcursul anului N,
entitatea va utiliza metoda de amortizare degresiva.
Inregistrarea contabila efectuata lunar va fi:
6811

,, Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor

2813

312,5 lei
(3.750 / 12)
Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor

Anul N+2:
Amortizare degresiva = (10.000 - 3.750) x 37,5% = 2.343,75 lei
Amortizarea liniara = (10.000 - 3.750) / 3 = 2.083,33 lei
Amortizarea degresiva este mai mare decat cea liniara, astfel incat, pe parcursul anului N+1,
entitatea va utiliza metoda de amortizare degresiva.
Inregistrarea contabila efectuata lunar va fi:
6811

,, Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor

2813

195,31 lei
(2.343,75 / 12)
Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor

Anul N+3:
Amortizare degresiva = (10.000 - 3.750 - 2.343,75) x 37,5% = 1.464,84 lei
Amortizare liniara = (10.000 - 3.750 - 2.343,75) / 2 = 1.953,13 lei
Amortizarea degresiva este mai mica decat cea liniara, astfel incat, incepand cu anul N+3,
entitatea va utiliza metoda de amortizare liniara.
Inregistrarea contabila efectuata lunar in anii N+3 si N+4 va fi:
6811
,, Cheltuieli de exploatare

2813
162,76 lei (1.953,13 / 12)
Amortizarea instalatiilor,

privind amortizarea
imobilizarilor

mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor

Nr. crt.

Luna

Amortizare
lunara

Valoare ramasa
neamortizata

ianuarie

312,50

9.687,50

februarie

312,50

9.375,00

martie

312,50

9.062,50

aprilie

312,50

8.750,00

mai

312,50

8.437,50

iunie

312,50

8.125,00

iulie

312,50

7.812,50

august

312,50

7.500,00

septembrie

312,50

7.187,50

10

octombrie

312,50

6.875,00

11

noiembrie

312,50

6.562,50

12

decembrie

312,50

6.250,00

TOTAL

N+1

3.750,00

13

ianuarie

195,31

6.054,69

14

februarie

195,31

5.859,38

15

martie

195,31

5.664,06

16

aprilie

195,31

5.468,75

17

mai

195,31

5.273,44

18

iunie

195,31

5.078,13

19

iulie

195,31

4.882,81

20

august

195,31

4.687,50

21

septembrie

195,31

4.492,19

22

octombrie

195,31

4.296,88

23

noiembrie

195,31

4.101,56

24

decembrie

195,31

3.906,25

TOTAL

N+2

2.343,75

25

ianuarie

162,76

3.743,49

26

februarie

162,76

3.580,73

27

martie

162,76

3.417,97

28

aprilie

162,76

3.255,21

29

mai

162,76

3.092,45

30

iunie

162,76

2.929,69

31

iulie

162,76

2.766,93

32

august

162,76

2.604,17

33

septembrie

162,76

2.441,41

34

octombrie

162,76

2.278,65

35

noiembrie

162,76

2.115,89

36

decembrie

162,76

1.953,13

TOTAL

N+3

1.953,13

37

ianuarie

162,76

1.790,36

38

februarie

162,76

1.627,60

39

martie

162,76

1.464,84

40

aprilie

162,76

1.302,08

41

mai

162,76

1.139,32

42

iunie

162,76

976,56

43

iulie

162,76

813,80

44

august

162,76

651,04

45

septembrie

162,76

488,28

46

octombrie

162,76

325,52

47

noiembrie

162,76

162,76

48

decembrie

162,76

0,00

TOTAL

N+4

1.953,13

Aplicatia 9
In luna decembrie a anului N, entitatea Meta a achizitionat o masina pentru fabricarea
hartiei la costul de 200.000 lei, pentru care decide o durata normala de functionare de 10 ani
(in catalog, perioada este cuprinsa intre 8 si 12 ani).
a) Inregistrarea utilajului ca imobilizare corporala:
%
2131
Echipamente tehnologice
(masini, utilaje si instalatii de
lucru)
4426
T.V.A. deductibila

404
Furnizori de imobilizari

248.000 lei
200.000 lei

48.000 lei

b) Plata prin banca a furnizorului:


404
Furnizori de imobilizari

5121
Conturi curente la banci

248.000 lei

c) Rata lunara de amortizare fiscala stabilita in regim liniar este de 1.667 lei (200.000
lei / 10 ani / 12 luni).

Entitatea a stabilit ca durata de utilizare economica a masinii este de 15 ani si intocmeste


planul de amortizare cu o rata lunara de amortizare contabila de 1.111 lei (200.000 lei / 15
ani / 12 luni). Pe intreaga perioada de utilizare economica, entitatea C efectueaza lunar
inregistrarea contabila:
6811
,, Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor

2813
1.111 lei
Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor

Aplicatia 10
Se achizitioneaza dintr-un imprumut bancar un utilaj in valoare de 50.000 lei, durata normala
de functionare 10 ani si amortizare liniara. Suma cheltuielilor cu dobanzile aferente
imprumutului primit este 8.000 lei. Sa se inregistreze achizitia mijlocului de transport si
amortizarea acestuia in primul an, stiind ca politica firmei este de a considera cheltuielile cu
dobanzile drept ale perioadei.
a) Primirea mprumutului bancar
5121
Conturi la banci n lei

1621 50.000 lei


Credite bancare pe termen lung

b) Achizitie utilaj
%
2131
Echipamente tehnologice
4426
TVA deductibila

=
404
62.000 lei
Furnizori de imobilizari 50.000
12.000

c) Plata achizitiei
404
=
Furnizori de imobilizari

5121
62.000 lei
Conturi la banci n lei

d) nregistrarea dobanzilor bancare ce se capitalizeaza n contabilitate presupunand


ca s-au efectuat cheltuielile bancare aferente mprumutului n exercitiul curent
2131
=
1682
8.000 lei
Echipamente tehnologice
Dobanzi aferente creditelor
(maini, utilaje i instalaii de lucru)
bancare pe termen lung
e) Plata dobanzii
1682
=
Dobanzi aferente creditelor
bancare pe termen lung

5121
8.000 lei
Conturi la banci n lei

f) Cheltuielile cu dobanzile au fost incluse n costul utilajlului si vor fi recuperate prin


amortizare astfel ca amortizarea utilajului la sfarsitul primului an va fi (50.000 + 8.000)/ 10
ani =5.800 lei/ an
6811
=
2813
5.800 lei
Cheltuieli de exploatare privind
Amortizarea instalaiilor, mijloacelor
amortizarea imobilizarilor
de transport, animalelor i plantaiilor

5. Aplicarea procedeelor si tehnicilor de audit


5.1.

Studiu general prealabil


Acest procedeu prevede efectuarea unui studiu general asupra situatiei economice
aferente firmei ce urmeaza a fi auditata. Auditorul trebuie sa aiba in vedere in aceasta analiza
in special acele elemente (tranzactii, evenimente, actiuni, etc.) ce pot avea un impact
semnificativ asupra indicatorilor firmei.
In cadrul acestui procedeu, auditorul informeaza auditatul (firma auditata) asupra
obiectivelor particulare ale misiunii de audit, utilizand scrisoarea de angajament, dupa
modelul urmator:

Scrisoare de angajament
Catre Consiliul de Administratie sau reprezentantilor adecvati ai conducerii la varf:
Dumneavoastra ati cerut ca noi sa efectuam auditul bilantului societatii MARA S.A. la
data 31.12.2013, precum si al contului de profit si pierdere si situatiei fluxurilor de numerar
pentru exercitiul financiar care se ncheie la aceasta data. Suntem ncantati sa va confirmam
acceptarea acestui angajament prin continutul acestei scrisori. Auditul pe care l vom efectua
va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastra asupra situatiilor financiare.
Noi ne vom desfasura activitatea de audit n conformitate cu Standardele
Internationale de Audit (sau cu referire la practici sau standarde nationale relevante). Acele
standarde cer ca noi sa planificam si sa efectuam auditul, cu scopul de a obtine un grad
satisfacator de certificare ca situatiile financiare nu contin denaturari semnificative. Un audit
include examinarea, pe baza de teste, a dovezilor privind valorile si prezentarile de informatii
din situatiile financiare. De asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile
folosite si a estimarilor semnificative efectuate de catre conducere, precum si evaluarea
prezentarii generale a situatiilor financiare.
Datorita caracteristicii de test si a altor limitari inerente ale oricarui sistem contabil si
de control intern, exista un risc inevitabil ca unele denaturari semnificative sa ramana
nedescoperite.
Pe langa raportul nostru asupra situatiilor financiare, estimam ca va putem oferi o
scrisoare separata privind orice carenta semnificativa a sistemului contabil si de control intern
care ne atrage atentia.

Va reamintim ca responsabilitatea pentru ntocmirea situatiilor financiare, incluzand


prezentarea adecvata a acestora, este a conducerii societatii. Aceasta include mentinerea
nregistrarilor contabile adecvate si controlul intern, selectarea si aplicarea politicilor
contabile si supravegherea sigurantei activelor societatii. Ca parte a procesului de audit vom
cere din partea conducerii confirmarea scrisa privind declaratiile facute noua n legatura cu
auditul.
Asteptam cu nerabdare o colaborare deplina cu echipa dumneavoastra si credem ca
aceasta ne va pune la dispozitie orice nregistrari, documentatii si alte informatii care ne vor fi
necesare n efectuarea auditului. Onorariul nostru, care va fi platit pe masura ce ne desfasuram
activitatea, se calculeaza pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus
cheltuieli ce vor fi decontate pe masura ce vor fi efectuate. Ratele orare cerute de personal
variaza n functie de gradul de responsabilitate implicat si de experienta si aptitudinile
necesare.
Aceasta scrisoare va ramane valabila pentru anii urmatori, cu exceptia cazurilor cand
va fi ncheiata, schimbata sau nlocuita.
Va rugam sa semnati si sa returnati exemplarul atasat acestei scrisori pentru a ne arata
ca scrisoarea este conforma cu ntelegerea dumneavoastra privind acordurile pentru angajarea
noastra n auditul situatiilor financiare.
Auditor, S.C AUDITOR1948 S.R.L
S-a luat la cunostinta n
numele societatii MARA S.A.
de catre
(semnatura)
..............
Numele si functia
Data

5.2.

Control documentar-contabil
Acest tip de control cuprinde:

o Controlul cronologic, ce consta in verificarea facturilor de vanzare in ordinea calendaristica a


emiterii lor;
o Controlul invers cronologic, urmarind verificarea facturilor de achizitie in ordinea inversa a
emiterii lor;
o Controlul sistematic, prin intermediul caruia este verificata corespondenta dintre informatiile
aferente Registrului Jurnal si cele aparute in fisele sintetice ale conturilor;
o Controlul reciproc, ce vizeaza verificarea informatiilor inscrise pe facturi cu cele prevazute in
notele de intrare receptie;
o Controlul incrucisat, care presupune confruntarea exemplarului 1 al facturii aflat la
cumparator cu exemplarul 2 aflat la vanzator si verificarea acestora;
o Controlul matematic, ce are in vedere verificarea corectitudinii elementelor valorice care apar
in documentele financiar-contabile;
o Analiza contabila, referindu-se la verificarea respectarii corespondentei conturilor utilizate in
cadrul inregistrarilor contabile.

5.3.

Control total si control prin sondaj

Avand in vedere numarul de documente financiar-contabile ce trebuie verificate,


auditorul poate opta pentru verificarea intregului volum de documente existente in cadrul
firmei sau sa selecteze un procent considerat semnificativ dintre acestea care sa genereze un
rezultat final corect in ceea ce priveste evaluarea situatiei firmei auditate.
Intreprinderea auditata in cazul de fata inregistreaza, in medie, un volum de 120.000
facturi in decursul unui exercitiu financiar. Aceasta inseamna inregistrarea, in medie, a unui
numar de 10.000 de facturi lunar. Fiind un volum mare de facturi, verificarea se va face prin
aplicarea controlului prin sondaj.
Tehnica aplicarii controlului prin sondaj presupune urmatoarele etape:
1. Se determina volumul de facturi care fac obiectul misiunii de audit.
In cazul de fata, numarul de facturi este de 10.000, determinat anterior (120.000
facturi / 12 luni = 10.000 facturi/luna).
2. Se realizeaza ordonarea descrescatoare a facturilor, dupa valoare.
3. Se determina marimea esantionului statistic utilizand un procent semnificativ.

In cazul de fata, se alege aplicarea unui procent de 20%. Esantionul statistic va avea
valoarea de 10.000 x 20% = 2.000.
4. Pe baza esantionului statistic, se determina topul acestuia prin aplicarea procentului de 80%
din valoarea esantionului.
In cazul de fata, topul esantionului statistic inregistreaza valoarea de 80% x 2.000 =
1.600 facturi.
5. Selectarea facturilor aleatoare alese din randul celor ce nu au fost luate in considerare in topul
esantionului se va face dupa voia auditorului.
In cazul de fata se va alege aleator dintr-un numar de 2.000 1.600 = 400 de
facturi, exeptand cele 1.600 de facturi apartinand topului esantionului.

5.4.

Control faptic
Controlul faptic cuprinde:

o Inventarierea : fizica si valorica, in functie de natura elementelor avute in vedere in procesul


de auditare;
o Observarea directa, care presupune urmarirea unui proces sau a unei proceduri efectuata de
altcineva (de exemplu, urmarirea inventarierii stocurilor realizata de catre personalul
intreprinderii auditate);
o Analiza de laborator, ce apare in cazul necesitatii apelarii la specialisti pentru efectuarea
analizei.
5.5.

Confirmarile externe
Acestea constau in confirmarea soldurilor finale ale conturilor de furnizori si cele de
clienti, respectiv conturile de datorii si cele de creante

6. Riscul in auditul financiar-contabil


Riscul de audit reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit neadecvata,
atunci cand situatiile financiare sunt denaturate in mod semnificatv. Riscul de audit cuprinde
trei componente:riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare.
In cazul de fata, avand in vedere ca s-a efectuat auditarea utilizand controlul prin
sondaj prin intermediul unui procent de 20% din volumul documentelor, nivelul riscului va fi
mai ridicat decat in cazul efectuarii auditarii utilizand controlul total sau a auditarii folosind
un procent mai mare in stabilirea esantionului statistic.
Riscul inerent reprezinta posibilitatea ca o asertiune sa comporte o denaturare ce poate
fi semnificativa, fie individual, fie cumulata cu alte denaturari, presupunand ca nu exista

controale aferente. Riscul inerent exista in permanenta, fiind independent de auditul


sistemului financiar.
In cazul de fata, riscul inerent in evaluarea intreprinderii inregistreaza o valoare de
14%.
Riscul de control consta in riscul ca o denaturare ce poate aparea intr-o asertiune si
care poate fi semnificativa, fie in cazul in care este izolata, fie cumulata cu alte denaturari, sa
nu fie prevenita, detectata si corectata la timp de sistemul de control intern al entitatii. Riscul
de control se manifesta ca o functie a eficacitatii proiectarii, implementarii si mentinerii
controlului intern, care cunoaste limite.
Intreprinderea auditata in cazul de fata prezinta un risc de control de 20%.
Riscul de nedetectare reprezinta riscul ca auditorul sa nu detecteze o denaturare
existenta intr-o asertiune si care poate fi semnificativa, fie in cazul in care este izolata, fie
cumulata cu alte denaturari. Riscul de nedetectare este strans legat de natura, momentul si
intinderea procedurilor pe care auditorul le stabileste pentru a reduce riscul de audit la un
nivel scazut, acceptabil, reprezentand, deci, o functie a eficacitatii unei proceduri de audit si a
aplicarii de catre auditor a respectivei proceduri.
In ceea ce priveste intreprinderea auditata in cazul de fata, riscul de nedetectare
inregistreaza o valoare de 21%.
In urma evaluarii celor 3 tipuri de risc se va efectua calculul unui risc total de audit,
astfel:
Risc de audit = Risc inerent x Risc de control x Risc de nedetectare.
Astfel, riscul total in cazul intreprinderii auditate inregistreaza valoarea de
Risc de audit = 14% x 20% x 21% = 0,588% (< 5%=risc nesemnificativ).

7. Probe de audit financiar contabil privind imobilizarile corporale


Probele de audit cuprind totalitatea fraudelor, erorilor, inexactitatilor sau
iregularitatilor regasite cu ocazia aplicarii tehnicilor si procedurilor de audit in cadrul firmei
auditate.

Proba 1
Nu a fost depusa la Administratia Financiara Declaratia 102, privind obligatiile de plata la
bugetele asigurarilor sociale si fondurilor speciale aferenta lunii octombrie. Aceasta trebuia
depusa lunar pana la data de 25 ale lunii urmatoare.
Se genereaza, deci, o proba de audit necuantificabila.

Proba 2

S-a achizitionat un utilaj caruia, insa, nu i s-au estimat durata de utilitate si valoarea reziduala
si nu s-a inregistrat amortizarea acestuia.
Aceasta reprezinta o proba necuantificabila.
Proba 3
Societatea detine un numar de 5 facturi pe care este inscris numarul, insa nu si seria acestora.
Aceasta constituie o proba necuantificabila.
Proba 4
Societatea vinde un utilaj din proprietate proprie la un pret de 10.000 lei + T.V.A. Valoarea de
intrare a utilajului vandut este de 20.000 lei, iar amortizarea calculata pana la momentul
vanzarii este de 9.000 lei.
Inregisrarile contabile ar trebui prezentate, folosind T.V.A colectata de 24%%,conform
codului fiscal in vigoare, astfel:
1. Inregistrarea facturarii (transferului de proprietate):
461 = %
7583
4427

12.400 lei
10.000 lei
2.400 lei

2. Descarcarea din gestiune a utilajului vandut:


%
= 2131
2813
6583

20.000 lei
9.000 lei
11.000 lei

Insa, societatea a calculat eronat valoarea aferenta T.V.A, utilizand vechiul procent de 19%,
inregistrand eronat:
461 = %
7583
4427

11.900 lei
10.000 lei
1.900 lei

Eroarea consta intr-o diferenta de 500 lei, reprezentand o proba cuantificabila.

Proba 5
Societatea cumpara de la Soc. Q un utilaj la un pret de 20.000 lei + T.V.A.
Inregisrarea contabila ar trebui prezentata, folosind T.V.A deductibila de 24%,conform
codului fiscal in vigoare.

Inregistrarea achizitiei:
%

404

24.800 lei

2131

20.000 lei

4426

4.800 lei

Insa, societatea a calculat eronat valoarea aferenta T.V.A, utilizand vechiul procent de 19%,
inregistrand eronat:
%

404

23.600 lei

2131

20.000 lei

4426

3.600 lei

Eroarea consta intr-o diferenta de 800 lei, reprezentand o proba cuantificabila.

Proba 6
Societatea achizitioneaza un utilaj in valoare de 45.000 lei. Cheltuielile cu transportul sunt
facturate de acelasi furnizor si au o valoare de 5.000 lei. Contabilizarea corecta a acestei
operatiuni ar fi:
%

404

62.000 lei

2131

50.000 lei

4426

12.000 lei

Insa, societatea nu a inclus cheltuielile cu transportul in valoarea activului, ci au fost


considerate cheltuieli ale perioadei.
Eroarea consta in valoarea de 5.000 lei, fiind o proba cuantificabila.

Proba 7
Societatea detine o cladire achizitionata in februarie N-1 cu 190.000 lei, amortizata pentru
valoarea de 90.000 lei pe care o da spre vanzare in octombrie N la un pret de 100.000 lei,
TVA 24%.

Inregistrarile contabile aferente ar fi urmatoarele:


1. Vanzarea pe baza facturii:
461 =
% 124.000 lei
7583 100.000 lei
4427 24.000 lei

2. Descarcarea din gestiune:

212

190.000 lei

2812

90.000 lei

6583

100.000 lei

Se constata faptul ca societatea a inregistrat vanzarea, insa nu a contabilizat


scoaterea cladirii din gestiune.
Acest fapt genereaza o eroare de 190.000 lei, fiind o proba cunatificabila.

Proba 8
O instalatie pusa in functiune la 01.01.N-1, inregistrata la un cost de achizitie de 39.000 lei si
avand o valoare reziduala de 19.000 lei se amortizeaza liniar, durata de utilitate fiind estimata
la 10 ani. Inregistrarea amortizarii instalatiei aferenta anului N-1 ar fi trebuit prezentata astfel:
6811 =

2813 2.000 lei (39.000 lei - 19.000 lei)/10ani

Insa, societatea a inregistrat eronat urmatoarea formula contabila:


6811 =

2813 3.900 lei (39.000lei/10ani)

Eroarea consta in suma de 1.900 lei, fiind o proba cuantificabila.

Proba 9
Societatea scoate din folosinta un mijloc de transport cu valoare contabila de 35.000 lei.
Amortizarea cumulata aferenta este de 15.000 de lei. Inregistrarea contabila ar fi trebuit
prezentata astfel:
% =
2813

2133

35.000 lei
15.000 lei

6583

20.000 lei

Insa, societatea a prezentat-o eronat, inregistrand:


6583 =
2133 30.000 lei
Eroarea consta in valoarea de 20.000 lei, fiind o proba cuantificabila.

Proba 10
In urma inventarierii, societatea constata lipsa unui echipament tehnologic, din motive
neimputabile, stiind ca valoarea de intrare este de 3.500 lei si amortizarea cumulata este de
2.700 lei. Contabilizarea ar fi trebuit realizata astfel:
1. Inregistrarea lipsei la inventar a echipamentului tehnologic:
% = 2131 3.500 lei
2813
2.700 lei
6583
800 lei
2. Inregistrarea T.V.A. aferenta valorii ramase de amortizat, care se include in cheltuielile
nedeductibile fiscal:
TVA aferenta valorii neamortizate = (3200 lei 2400 lei) x 24% = 192 lei
635 = 4427

192 lei

Insa, societatea nu majoreaza nivelul cheltuielilor nedeductibile fiscal cu valoarea


T.V.A. aferenta valorii ramase de amortizat.
Se constata, deci, o eroare de 192 lei, reprezentand o proba cuantificabila.

8. Raportul dintre pragul de semnificatie si riscul de audit


Pe baza indicatorilor de calitate (cifra de afaceri, totalul activelor, rezultatul
exercitiului) se apreciaza pragul de semnificatie. In urma raportarii valorii probei
cuantificabile la valoarea unui indicator de calitate se poate determina daca proba respectiva
este sau nu semnificativa. Astfel, daca valoarea raportului depaseste pragul de 5% aceasta
este considerata semnificativa.
Societatea auditata a inregistrat urmatoarele valori ale indicatorilor calitativi:
Anul N :

o Cifra de afaceri: 1.000.000 lei


o Totalul activelor: 700.000 lei
o Rezultatul exercitiului: 20.000 lei
Analiza probelor de audit:

Proba 1: Aceasta proba de audit este necuantificabila. In acest caz, auditorul va folosi
rationamentul profesional in aprecierea acesteia. In urma acestei erori, nu s-a cauzat nicio
alterare in prezentarea situatiilor financiare ale firmei, prin urmare auditorul considerand
proba nesemnificativa.
Proba 2: Proba este necauntificabila, deci se va aplica rationamentul profesional in
evaluarea sa. Auditorul a considerat ca aceasta proba afecteaza imaginea fidela prezentata de
situatiile financiare. Prin urmare, proba este considerata semnificativa.
Proba 3: Fiind o proba necuantificabila, este necesara aplicarea rationamentului
profesional. Aceasta proba nu a afectat valorile prezentate in situatiile financiare si nu a
generat probleme majore in evidenta, este deci considerata o proba nesemnificativa.
Proba 4: Eroarea este de 500 lei, generand o pondere de 500/1.000.000= 0,05% din
cifra de afaceri. Fiind sub nivelul de 5 % este clasificata drept proba nesemnificativa.
Proba 5: Eroarea este de 800 lei, generand o pondere de 800/1.000.000= 0,08% din
cifra de afaceri. Fiind sub nivelul de 5 % este clasificata drept proba nesemnificativa.
Proba 6: Eroarea este de 5.000 lei, ponderea in cifra de afaceri fiind de
5.000/1.000.000 lei = 0,5%. Valoarea este inferioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o
proba nesemnificativa.
Proba 7: Eroarea are valoarea de 190.000 lei, detinand o pondere de
190.000/1.000.000= 19% din cifra de afaceri. Aceata valoare depaseste pragul de 5%,
apreciindu-se, deci, ca fiind o proba semnificativa.
Proba 8: Eroarea de 1.900 lei genereaza o pondere in valoarea cifrei de afacei de
1.900/1.000.000 = 0,19%. Fiind o valoare mai mica de 5 %, proba este considerata proba
nesemnificativa.
Proba 9: Eroarea consta in valoarea de 20.000 lei, ponderea in valoarea cifra de afaceri
fiind de 20.000/1.000.000 lei = 2%. Aceasta valoare este inferioara pragului de 5%,
reprezentand, deci, o proba nesemnificativa.
Proba 10: Eroarea inregistreaza o valoare de 192 lei, ponderea in cifra de afaceri fiind
de 192/1.000.000 lei = 0,0192%. Valoarea este inferioara pragului de 5%, reprezentand, deci,
o proba nesemnificativa.

9. Fundamentarea opiniei de audit


In urma analizarii probelor obtinute reies urmatoarele:
Proba 2 a cauzat erori considerate semnificative in determinarea rezultatului financiar.
Proba 7 a condus la prezentarea eronata a situatiei pozitiei financiare a intreprinderii prin
majorarea activului total cu suma de 190.000 lei. Totodata, s-a omis inregistrarea valorii de
90.000 lei in creditul contului 2813 si cea de 100.000 lei in creditul contului 6583, generand
astfel prezentarea gresita a rezultatului financiar cu un plus de 100.000 lei.
Prin urmare, se va acorda opinia cu rezerve, aceasta fiind sustinuta de probele
semnificative.

10. Raportul de audit

RAPORT DE AUDIT
Catre actionarii MARA S.A.
Am auditat situatiile financiare ale SC MARA S.A., formate din bilant, contul de
profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie si
notele explicative la situatiile financiare anuale la data de 31.12.2013, intocmite in
conformitate cu OMFP 3055/2009, Legea contabilitatii nr.82/1991R cu modificarile si
completarile ulterioare.
Conform prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991R, conducerea este responsabila
pentru intocmirea si prezentarea fidela a acestor situatii financiare in conformitate cu
Reglementarile contabile aplicabile. Aceasta responsabilitate include: proiectarea,
implementarea si mentinerea unui sistem de control intern adecvat pentru intocmirea si
prezentarea fidela a unor situatii financiare care sa nu contina anomalii semnificative, datorate
erorilor sau fraudei; selectarea si aplicarea de politici contabile adecvate; si realizarea de
estimari contabile rezonabile pentru circumstantele existente.
Responsabilitatea noastra este de a exprima o opinie cu privire la aceste situatii
financiare in baza auditului efectuat. Am efectuat auditul in conformitate cu Standardele
Internationale de Audit. Aceste standarde cer ca noi sa ne conformam cerintelor etice, sa
planificam si sa realizam auditul in vederea obtinerii unei asigurari rezonabile ca situatiile
financiare nu cuprind denaturari semnificative.
Un audit implica aplicarea de proceduri pentru obtinerea probelor de audit referitoare
la sume si alte informatii publicate in situatiile financiare. Procedurile de audit selectate

depind de rationamentul profesional al auditorului, inclusiv evaluarea riscurilor ca situatiile


financiare sa prezinte anomalii semnificative datorate erorilor sau fraudei. In respectiva
evaluare a riscurilor, auditorul analizeaza sistemul de control intern relevant pentru intocmirea
si prezentarea fidela a situatiilor financiare ale societatii, cu scopul de a proiecta proceduri de
audit adecvate in circumstantele date, dar nu in scopul exprimarii unei opinii cu privire la
eficacitatea sistemului de control intern al societatii. Un audit include de asemenea, evaluarea
principiilor contabile folosite si a gradului de rezonabilitate a estimarilor facute de conducerea
societatii, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare.
Consideram ca probele de audit pe care le-am obtinut sunt suficiente si adecvate
pentru a forma o baza pentru opinia noastra de audit.
In opinia noastra situatiile financiare nu prezinta o imagine fidela, sub toate aspectele
semnificative, a pozitiei financiare a societatii la 31 decembrie 2013 si a rezultatelor din
exploatare, pentru anul incheiat, in conformitate cu Standardele Internationale de
Contabilitate si normele nationale. Opinia acordata este una cu rezerve, deoarece societatea a
omis descarcarea din gestiune a unei cladiri, fapt ce a generat proba de audit 2, si totodata nu
a inregistrat amortizarea unui utilaj, lucru ce a condus la obtinerea probei de audit 7. Aceste
doua probe de audit au fost considerate semnificative, fapt pentru care consideram ca
situatiile financiare ale societatii cuprind denaturari ale imaginii fidele in prezentarea
informatiilor din situatiile financiar-contabile.
Data raportului: 31.12.2013
Auditor, S.C AUDITOR1948 S.R.L.
Cart.Rovine, bl.A43
Autorizatie CAFR nr.100/2001

Anda mungkin juga menyukai