Ing. Gh. Bidescu AMELIORAREA TERENURILOR ERODATE ~CORECTAREA TORENTILOR COMBATEREA AVALANSELOR Editura ,,CERES* BUCURESTICoperta: Bogot Theodor CUPRINS |, Fundamentarea problemelor 1.1, Acfiunea factorilor externi asupra reliefului Fartmitarea rocilor ..... ‘Transportul materialelor detritice Sedimentarea .. ee Rolul apei gi circuitul acesteia tn natura. 1.2, Padurile ca factor de echilibru si protectie tn economia natu: 1.2.1, Funcfiunile multilaterale ale pidurilor. Rolul hidrologic al padurilor Urmérile despSduririlor ... ‘Ameliorarea terenurilor erodate 2A. Generalitati 2.2, Lucriri pregititoare pentru ameliorarea terenurilor erodate 2.1. Studii si cercetairi [ 2, Inventarierea terenurilor degradate 3. Determinarea gi constituirea perimetrelor de ameliorare 4, Masuritori gi proiecte . 5. Pregitirea materialelor si orga: cutirii lucrarilor.. PPPEY 2.3, Efectuarea lucririlor de ameliorare a terenurilor erodate. : 2.3.1, Necesitatea si principiile generale ale sistematizarii teritoriale 2.4, Imp&duriri de protectie.. 1. fmpaduriri pe cumpenele de apa YmpAduriri pe versanti. é Impiduriri in zona refelei hidrografice.... Impaduriri de protectie in jurul formatiilor terminale Imp&duriri de protectie tn jurul, ripelor.. Forma gi compozitia perdelelor antierozionale. Scheme $i specii pentru imp&duririle de protectie. . Executarea perdelelor .. ache Pepeerpy, yaa SRbie bs| 2.5. impaduriri masive . 108 } ‘Arborete de tip provizoriu 110 3.6.7 Folosinje si amenajari de-a lungul canalelor. 351 ; Arborete de tip permanent wd ; ‘ aa Forma si compozitia arboretelor. : oe 3.7. Lucrari pentru fixarea aluviunilor cu ajutorul vegetatiei......e-e++- 357 Principti de baza privind alcituirea schemelor de tmpidurire ' pentru diferitele zone si forme de relief . 122 4. Combaterea avalangelor 25.5. Pregitirea terenului gi efectuarea plantatiilor. 134 2.5.6. Tmpaduriri prin batagi gi sade 148 4.1, Generalit&ti ... 362 j 2.5.7. Impaduriri prin semindturi directo, 153 42. Clasificarea gi parfile componente ale avalangelor 364 j 6. Desecarea terenurilor ou exces de apa. 154 j : f 2.6.1. Desecarea prin vegetatie. - 154 -4,3, R&spindirea avalangelor si pagubele produse 365 . 4.3.1, In alte f&ri.. 2.6.2, Desecarea _mixt& : : 155 Pee rea anor 365, 1 26.3. Exeoutia gi intrefinerea Iucr&rilor de desecare. 163 ce : 367 | 27. Prevenitea si fixarea alunecirilor de teronuri prin mijloace de tehnicd ee ee cece tee 368 silvied ...-. 163 42. Heats 368 7 1. Provenixea alunecirilor de terenuri prin tmpidurint 167 4.4.2. Lucriri pregiititoare « 370 { 272, Fixarea alunec&rilor de terenuri prin mijloace de tehnic& sil- 4.5. Lucrari de cornbatere a avalangelor a | vied a 168 45.1. Lucriri in zona de spulberare a 2ipezii ae 4.5.2. Lucriri in zona de acumulare a z&pezi 379 eae : 4.5.3. Lucrari tn culoarele avalangelor. 383 | & Corectarea formatiunilor torenfiale 4.5.4. Lucréri de aparare directa... 387 | 3.1. Generalitati 179 | : : 3.11, Eficienfa lucratilor si urgenfa lor 183 6. Intreffnerea, protectia gi paza lucrérilor de ameliorarea terenurilor erodate, corectarea ra ccgatiaate A torenfilor gi combaterea avalangelor | 3.2.1. Studii gi cercetari. . 187 5.1, Generalitati | 3.2.2. Planul de amenajare a apelor 188 389 3.2.3, M&surdtori gi proiecte.... 190 5.2. intretinerea lucrarilor ~.. Pn 3.2.4. Organizarea executarii lucrérilor 197 ea 1. fatrofineres lucrarilor de tmpadurire. 391 | .2.2. Intretinerea lucraril is | 3.3. Lucriiri 1a bazinul hidrografic (zona. neerodat’) . 202 : 7 setae aba + 407 ! S31. Lucriti pentru firinarea scurgerilor torenfiale 202 5.3. Protectia lucriilor de ameliorare a terenurilor erodate, corectare a toren- 3.3.2. Lucriri pentru retinerea scurgerilor torenfiale 204 filor gi combaterea avalangelor. ’ 421 : : A : . Protectia lucririlor de tmp&durire. 42: ' 3,4, Lucrarile in bazinul de receptie al formatiunilor torenyiale (zonaerodat) 212 .3.2. Protectia lucririlor de constructic cr i 34.1, Lucrari pentru stivilirea eroziunii la originea formatiunilor 5.3.3. Imprejmuirea Iucrdrilor de ameliorarea terenurilor erodate, oe torentiale 213 corectarea torentilor si combaterea avalangelor ~. 43 3.4.2. Lucriri de consolidare .pe versantii erodati 217 ea : . 0 : 4. Paza lucricilor de ameliorar. i i 3,5. Lucriri de corectare ta albia formatiunilor torenfiale 219 filor gi combaterea avalangelor. Se ee i 5.1. Luerari din lemn. 220 Bibliografie 434 : 5.2, Lucrari din piatr’. 241 437 3. Praguri din zidacie. 246 Praguri din gabioane 251 Praguri din zidarie cu mortar 254 43,6. Lorri pentru evacuarea apelor — Canale de scurgere 325 Generalitati .. 325 : Canale de pimint. 330 \ Canale mixte 335 : Canale de zidarie. 341 Canale de beton 344 347 Construcfii in interiorul canalelor.1 FUNDAMENTAREA PROBLEMELOR nt ACTIUNEA FACTORILOR EXTERNI ASUPRA RELIEFULUI Scoarfa paimintului, care constituie- elementul de. bazi, pentru viata omului si pentru toate asezarilé sale, este supust “permanent alter&rii printr-o serie de’ modific&ri determinate de actiunea unor urjase forte ale naturii, care actionind asupra scoartei din exteriorul ei’ se numesc factori externi. Dintre acestia cei mai importanti sint: apa, sub diferite forme (vapori, ploaie, z&pada, grindind, gheaf4, rouk, bruma, izvoare, riuri), vintul, electricitatea din atmosfera, vegetatia gi animalele. Actiunea acestor factori se manifest’ sub multe forme, . lar tenditifa lor este de a provoca nivelarea reliefului Scoartei. Lh FARIMIFAREA ROCILOR Rocile care alc&tuiesc scoarta p&mintului, oricit de tari ar fi, sint supuse unei continue farimifari. Aceast% farimitare este mai activa in regiunile inalte — munfi si dealuri si este rezultatul actiunii complexe si simultane a factorilor externi cu aspectele ei diferite: fizice, chimice, ‘biologice si mecanice.Urmirile cele mai insem- nate le are actiunea fizicd a apei. Apa, patrunzind in adincime, dizolvé unele roci sau unele parti componente ale acestora’si d& nastere la .goluri, care genereaz& prabu- siti. Stincile se pravalesc, izbindu-se unele de altele, se sparg si se farimiteaza. Variatia continutului de apa al rocilor, prin fenome- nele fizice de patrundere sau de evaporare, ca gi variatia volumului rocilor prin dila- tarea sau contractarea_lor datoritaé temperaturilor dife- tite (inghet, dezghet, arsita) provoacd craipaturi datorita cArora, rocile se farimiteazd in parti din ce in ce mai mici. — Apa ploilor, care con- tine diferiti acizi, se infiltrea- z& in crépaturile rocilor si pe lingd fenomenele fizice enu- merate mai sus, provoacd si altele de ordin chimic. Prin hidratare, deshidratare sau oxidare, rocile se altereaz& si se dezagrega. — Seva plantelor si diferitele microorganisme, care patrund in crap%iurile fine si in porii rocilor, exercité asupra Jor o puternicd actiune de dizolvare sau de descompunere. — Dezvoltarea lichenilor, ‘muschilor si numeroaselor rddacini mari si mici de arbori sau de ierburi in crapiturile rocilor contribuie activ si permanent la farimifarea lor. Partea cea mai insemnatd, in procesul natural de farimifare a rocilor din care este alc&tuitS scoarta pamintului, o are eroziunea cau- zati de actiunea mecanic& a factorilor externi. — Apa ploilor si: grindina izbesc suprafata rocilor, pe care le rod le inmoaie sau le desfac. —Vintul spulbera nisipurile, iar particulele’ fine in suspensie rod neincetat crestele muntilor peste care trec. Asa au fost tociti batrinii munti ai Dobrogei. Fig. 1— Povirniguri mutoase micinate sub actiunea factorilor externi. Piriul Boagei — din perimetrul de ameliorare Stanesti— Jud. Arges 10 _— Electricitatea atmosfericd ajuti, de asemenca, la dezagregarea rocilor. Din toate aceste actiuni rezult& asa-numitele materiale detritice. 112. ‘TRANSPORTUL MATERIALELOR DETRITICE Materialele rezultate din farimitarea rocilor situate pe povirnisuri sint puse usor in migcare si transportate din regiunile inalte in regiunile joase si in depresiuni. Acest transport se produce prin rostogolirea materialelor pe pante si mai ales prin antrenarea lor de cdtre ape. Capacitatea de transport a apei este cu atit’ mai mare, cu cit viteza gi volumul apelor in scurgere, este mai mare. Viteza medie.necesaré pentru ca. particulele de diverse materiale s& fie transportate de ape este (dupa F. Savarenski): — pentru nisipul fin .. pentru nisipul mai mare. = pentra pietrigul fin = pentiu — pietrigul me- dius. mnitra pi re entri bolovinis pind la 54mm diam..... entrn pietre ‘de aprox. 5 dm. entra pietre -11,690m /s Cantitatea de materiale detritice, pe care apa o poate transporta, depinde de dimen- siunile, greutatea si forma lor. Transportul materialelor de c4- . tre ape se numeste transport de aluviuni. In cursul transpor- : tului, materialele mai mici si -Taai. ugoare plutesc in apa. Aceste materiale transportate “de ape prin plutire se mai nu- tmesc gi materiale in suspensie. Fig. 2 — Materiale detritice rostogolite in albia unui torent lt, Cele mai mari si mai grele sint tirite pe fundul vdilor. $i intr-un caz si in altul, aceste materiale sint supuse unci continue farimitari si distru- geri. Materialele in suspensie se ciocnesc intre ele si se macin& treptat. Materialele mai grele, frecindu-se unele de altele, sau rostogolin- du-se pe fundul albiei, isi modific’. mereu forma. Colfurile lor se tegesc si forma se ratunjeste sau se ovalizeaz’ mereu. : . ‘in urma cercetarilor, s-a constatat ci o bucatd de gresie de 40 g este complet micinat& dup&-un parcurs de 45 km, jar alta de calcar de aceeasi greutate, dup&.85 km. O bucata de granit de 36 g este complet sfirimataé dupa 278 km. Tete 3s SEDIMENTAREA Materialele ce se rostogolesc liber, datorit& greut&tii lor, ajungind Ja baza versantilor pe terenuri mai putin inclinate sau plane, fs pierd viteza de rostogolire si se opresc, alciituindu-se astfel depozite, a cdror Fig. 3 — Albia Narujei, afluent al Putnei gi vatra satului Herestrau invadate de bolo- vinigurile aduse de ape, Com. Naruja Jud, Vrancea 12 suprafat& poate ajunge la citeva hectare. Aceste depozite, cind sint formate din materiale fine, provenite din dezagregarea si spdlarea rocilor, se mimesc coluvii; cind depozitele sint formate din blocuri de piatr’ si sférimaturi colfuroase, rezultate din dezagregarea sau sfarimarea rocilor stincoase, se numesc grohotisuri. In’ coluvii si tn grohotisuri, materialele de dimensiuni mai mici se opresc in partile’ superioare, materialele de dimensiuni mai mari, fiind mai grele, se opresc c&tre baza versantilor. . Apele inc4rcate cu materiale ajung in lunci, in zona lor de revarsare din cimpie. Aici, apele pierd treptat viteza de scurgere si deci puterea de a antrena mai departe materialele pe care le transporta, care astfel se depun. Aceste depuneri se mai numesc si aluviuni sau depuneri alu- vionare, clasificate in: bolovani, pietrisuri, prundisuri, nisipuri, miluri si argile. Depunerea materialelor se face in ordinea descrescinda a dimen- siunilor si greut&tii lor. Last ROLUL APEI $I CIRCUITUL ACESTEIA IN NATURA in cele trei faze ale procesului de nivelare a scoartei, rolul cel mai simportant fi revine apei. Apa ajuta la farimitareasi descompunerea tocilor, transporta materialele rezultate si tot in apa se produce sedi- mentarea lor. . Vom observa insi cd apa, sub diferitele ei forme, se gaseste in natura in continua miscare, parcurgind in drumul sau un circuit inchis: noti, ploaie, infiltratie, scurgere in piraie, rluri, mari si oceane, eva- porare, nori si asa mai departe. +». Intr-o just& ordine naturala, cind scoarta pimintului, indeosebi aceea din regiunea muntilor si dealurilor inalte, este acoperité cu inveli- sul protector al vegetatiei si in special al padurii, opera de nivelare a scoartei, sub actiunea factorilor externi, se produce in mod evolutiv, iar circuitul apei in naturd are loc intr-o forma nepdgubitoare omului. Ploile asiguré pamintului rod imbelsugat. Izvoarele dau apa necesara oamenilor si animalelor. Riurile, pe lingd c& stint o inepuizabild sursa de energie, dau si apa necesara irigatiilor, care asigura recolte sporite, iar prin navigabilitatea lor, riurile inlesnesc transporturile de.méarfuri. in lipsa padurii, acest proces dé nivelare a scoartei, sub actiunea factorilor externi, are loc sub forme cu totul pagubitdéare. -<* P&mintul e macinat si cdrat de ape. Se produc aluneciri de terenuri. Sate intregi sint uneori mutate dintr-un loc in altul. Se formeaza torenti, 13care distrug tot ce gasesc in cale. Lacuri de acumulare, iazuri, canaluri si lunci fertile se impotmolesc cu aluviunile purtate de puhoaie. Intinse culturi agricole, localitati si cdi_de comunicatie, cu valoroase lucrari de art& sint lovite de inundatii. In aceast situatie, apa devine un factor mecanic distructiv, avind adesea o forta urias’. Omui, folosind mijloacele pe care natura gi tehnica modernd le pun Ja ‘dispozitie, poate si trebuie si supund si sa stipineasci. aceasta forta. 2 PADURILE CA FACTOR DE ECHILIBRU $I PROTECTIE IN ECONOMIA NATURIL ht FUNCJIILE MULTILATERALE ALE PADURILOR Considerate pind nu de mult ca factor exclusiv de productie prin lemnul pe care il pun le dispozitie, padurile capata din ce ince mai multi important& ca factor de protectic. Intr-adevar, prin existenta si prin functiunile lor de viata si de deavoltare, padurile exercit’ asupra. mediului inconjurator influente care sint deosebit de favorabile omului si asezarilor sale. Caracterizate mai ales prin protectia si echilibrul pe care padurile le asiguri diferitelor elemente naturale (mediu ambiant, clima, sol, ape etc.), aceste influente sint cunoscute in general sub denumirea de ,binefacerile“ sau _,,influentele indirecte ale p&durilor“; ele sint asa de importante si pe zi ce trece, tot mai pretuite, incit in multe parti de pe glob, padurile au inceput sa fie cultivate numai in vederea obtinerii lor. 1207 PADURILE CA FACTOR DE SALUBRITATE. §€ DE CONSERVARE A MEDIULUI AMBIANT Viata omului si a animaielor, in special arderile din industrie $1 din alte sectoare de activitate, consuma oxigenul din atmosfera, elibe- rind in schimb acidul carbonic, care este un element nociv. Un avion cu reactie pentru a traversa Oceanul Atlantic, consuma 35 tone de oxigen. Un automobil, pentru a arde 100 1 benzind, consuma, 350 kg oxigen ; deci un conduciitor auto, la 10 000 km parcursi, consuma 14 necesarul de oxigen de la 10 oameni, pe timp de un an. Cei 6 milioane Jocuitori ai Elvetiei consuma 2 mil. t oxigen/an. Arderile tehnice consumé si ele 28 mil. t/an, cantitate echivalent& cu necesarul a 84 milioane locuitori. Prin functiunile lor vegetative, padurile, mai mult decit orice alté forma de vegetafie, consumind acidul carbonic si eliberind in atmo- sferi oxigenul, intretin echilibrul fard de care poluarea atmosferei ar aduce viata la un impas grav. Prin aceleasi functiuni, padurile ozonificd atmosfera, asigurind i intretinind sub ele si in vecinatatea lor un mediu ambiant s&ndtos si reconfortant. . PAdurile, cu frunzisul lor, retin totodat&i nu numai zgomotul care si el este destul de suparator, dar si pulberile antrenate de vint. tn zona industrialA din Ruhr (Republica Federald a Germanici) fabricile produc gi elibereazi in atmosferd 400 t/zi pulberi sub forma de praf; la Miinchen, se elibereaz4 in atmosfera 7000 tan praf de cauciuc, © provenit din uzura cauciucurilor de la automobile si motociclete. Dup& m&suritorile lui R. Melden, padurile de pin retin anual, pe coronamentul arborilor 30—35 t, iar cele de fag, pind la 68 t praf/ha. Din relatrile lui. Megamy —din Salzburg, — deasupra unui © orag industrial, intr-un m® de aer, se gisesc 100 000—500 000. particule de praf, deasupra cimpului liber, se gasesc 5 000, in timp ce‘deasupra -de ploi, sint aduse pe sol, unde, fara si mai dauneze cu nimic, intra, in procesul de formare a acestuia. Astfel padurile impiedica ,,poluarea aerului®, care, asa cum afirma $n 1962 John Cardner; pe atunci ministru al igienel, educatiei si prevederilor sociale in SUA, ,,contribuie la sporirea maladiilor respira+ tori cronice: cancerul pliminilor, emfizemul, bronsita si astmul; poluarea acrului aduce dupa sine pagube economiei nationale $i bunuri- Jor imobile de 11 miliarde dolari anual, fara s& se fi luat in calcul costul sindtStii si al vietii victimelor provocate de aceasta calamitate. Pentru aceste motive, zonele verzi, pe care civilizatia moderna le creeaz si Je intretine in jurul marilor industrii si centre populate, sint “de urgenta si netagiduita necesitate. 1.21.20 PADURILE §£ CLIMA _ Dintre toate formele de vegetatie, pidurile au influenta cea mai ~binefiicitoare asupra climei, influentd care se face simtit’ in raport cu speciile lemnoase din care sint alcituite, cu starea de dezvoltare 15 padurii se gasesc numai 500 particule de praf. Aceste pulberi, spalatesi densitatea lor, cu regimul de gospodarire care li se aplic&, cu anotimpul etc. Padurile si temperatura. Razele soarelui sint purt&toare nu numai de lumina, dar si de cdldur’. Redu- cerea Iuminii sub acoperisul paduri- lor este insotité si de o scddere de temperatura. Diferentele in minus, fat de cimpul deschis, sint dé 2° la indltimea de 46—305 cm deasupra solului.’ Sub 46 cm de la sol, diferen- tele crese pind la 10%. “Astzi, se poate afirma mai mult ca oricind ca, padurile aledtu- iesc singurul mijloc riatural pentru reducerea_ exceselor de tempera- turd. Actiunea lor moderatoare se resimte nu numai pe terenurile aco- perite de acestea, ci si pe cele vecine, pind la o distant& oarecare de perimetrul padurilor. . Vara, cind in cimp deschis este sita, in padure este ricoare pli- Fig. 4 — Tarna, sub pad te ad&post ae gisolul nu ingheath Padurea Cite, Cuba, deoarece solul ad&postit contra cetul — Com. Salatruc, Jud. Arges arsitei si vintului se incilzeste si - . se usuci. mult mai putin, fapt ce are consecinte favorabile pentru dezvoltarea florei si faunei din padure. . . . Tarna, in specificul climatului nostru, solul acoperit cu zdpada, sub adapostul p&durilor bine fncheiate, nu ingheat&é Acest fapt este foarte important pentru producerea unui fenomen cu consecinte deosebit: de favorabile, privind infiltrarea in sol a apei provenite din topirea z&pezii. Pédurile si vintul. Dintre toti factorii climatici, vintul este influentat .cel mai mult de scutul pddurilor; acestea impiedicd p&trunderea vintu- lui in interiorul lor. Actiunea p&durilor asupra vintului este legat& mai ales de desimea si de dezvoltarea acoperisului format de corona- mentele arborilor, ca si de densitatea arboretelor, reducerea vintului fiind direct proportionali cu marimea acestor elemente. Efectele acestei actiuni nu se produc numai sub adapostul paduri- lor; ele se resimt si pe terenul vecin pind la distante apreciabile de marginea acestora, echivalente cu de 7 la 8 ori indltimea arborilor. 16 in Italia, Aldo Pavari arata c& in arboretul de pin de la, Cecina, de 77 ani si cu o densitate de 400 arbori Ja ha, viteza medie anuald a vintului a fost de 44%, fata de aceea din terenul. descoperit. In padurile din California, viteza vintului scade, reprezentind in ~ conditii variabile numai 15—62% din viteza vintului din cimp deschis. In stepa ucrainiana, viteza vintului a fost niicgoratd prin impadu- cu 30—40%, reducindu-se astfel si puterea lui de usciciune fata “de umiditatea solului. Aceast& umiditate este mult sporité si prin faptul c&, sub p&duri, depunerile de zpada sint mai.mari $i uniforme. In. cmp deschis, viritul spulber’ z&pada ingramadind-o in depresiuni. Asti » in timp ce in p&durea creata in.perimetrul de ameliorare Putreda, jud. ‘Buzau, grosimea -stratului de zipada a atins 72 cm, in poieni, la mar- ginea padurii, grosimea era de 57 cm, iar in afara pddurii, pe teren ~arabil, numai de 31 om. : Trebuie remarcat faptul c&é padurile alcdtuite din specii foioase, -cu frunzele céz&toare, au o actiune mult mai redus& cind nu au frunze, lecit.atunci cind sint infrunzite si ca taierile, reducind desimea padurii, Jresc viteza vintului. . : “Padurile si wmiditatea aeruaei. Fupctiunile de viafi ale padurii special evapo-transpiratia), ca gi ad&postul, despre care s-a vorbit ai inainte, atrag pentru aerul din pddure un spor insemnat de umi- itate relativ’a. Din datele calculate in Elvefia si Germania pentru le de vara, adicd in timpul perioadei, in care transpiratia e maxima, cest spor este de 9,35% la padurile de fag, de 8,65% pentru cele de lid; .de.7,85% pentru cele de larice. si 3,87% pentru cele de pin ilvestru. + : . cestui spor de umiditate, insotit de sciderea temperaturii, se toreste ,,boarea plicuta, pe care drumetul obosit o apreciazi vara, ind se odihneste la umbra p&durii. : Pédurile si precipitafiile. Ploaia si zApada, grindina, chiciura, ruma,:-roud, care alcdtuiesc asa-numitele precipitatii atmosferice $i c&ror repartitie teritoriald este influentata in primul rind de alti- tudine, sint mai bogate in regiunile acoperite cu paduri,decit in cele sdirace, sau lipsite de paduri. Acest spor se datoreste faptului cd evapo- varea mare, atrage o r&cire mai accentuat& a atmosferei si deci o con- --densare mai activa ‘a umidit&tii acesteia, in aceleasi conditii ca si in azul cresterii inaltimii, datorita reliefului. Foarte graitor din acest punct dé vedere, este faptul ci, pe timp ce, pe ceaf&, coronamentele padurilor retin o parte din umezeala itmosferica. sub forma unui strat din ce in ce mai gros de chiciura. Acest fenomen este mai intens la padurile de rasinoase, sau de raginoase in emestec cu foioase. Prin topire, chiciura cade pe sol, sporind volumul 2 — Ameliorarea terenurilor erodate — c, L173 17precipitatiilor, fata de solul descoperit, lipsit de paduri, in care acest fenomen este mult mai redus, sau total absent. Pe teritoriul tirii noastre, cad anual in medie 640 mm precipitatii, adici 640 lfm? teren. Cea mai mare cantitate (1 000—1 400 mm) cade fn regiunile muntoase. Din experientele facute de Hursh si Kittredge in Tennesse, Ja o altitudine de 500600 m, s-a constatat ci sporul.de precipitatii, la terenul acoperit cu pidure, este (pentru doua statiuni diferite) de 16 si 7%, fata de terenul descoperit. . . Pe baza cercetirilor lui I. S. Kostin4, se precizeazd ca, padurile ‘masive sporesc cu 10—14% volumul anual al precipitatiilor pe solul acoperit de ele, fati de solul neimpadurit. S-au facut verificdri asupra acestor afirmatii in pidurile Hrenov si Sipov din Regiunea Voronej, a siin padurile de la Sminsk. La padurile din regiunile inalte, France? sustine c& acest spor ar fi mai mare. in ultimii 80 ani, s-a intreprins o actiune sustinut® de imp&durire a Danemarcei, procentul de impidurire crescind de la 27% la 9%. Ca efect al acestor masuri, precipitatiile medii, care in perioada 1876— 1932 au reprezentat 640 mm anual, au crescut pentru perioada 1933— 1960 la 770 mm. 7.2.15. PADURILE §1 RELIEFUL PAdurile aledtuiesc inveligul vegetal, care apar& si pdstreazd cel mai bine formele mari si mijlocii de relief, pentru c& pAdurile constituie o frind puternicd asupra agentilor care le-ar putea modifica (eroziunea prin ape si prin vint, rupturi si prabusiri de maluri, alunec&ri de stra- turi etc.). Vegetatia forestier’ instalatd, in scop de ameliorare, pe suprafetele cu relief incretit, roase si frimintate de ape, are o actiune pozitiva, Prin acumularile de litier3, prin pulberile aduse de vint si prin particulele de sol rostogolite de pe terenurile goale din amonte, sau antrenate de ape, vegetatia forestier’ modeleazi terenul, fécindu-l mai propriu formelor superioare de vegetatie si mai folositor omului. in ce priveste existenta padurilor in leg&tura cu formele mari de relief (munti, dealuri, cimpii), padurile au gdsit in regiunea muntilor si dealurilor condifii de dezvoltare mult mai favorabile decit in cimpie, 1}, §, Kostin, ,Bazele meteorologici si climatologiei", 1951— Leningrad, 2H, R. France, ,Das Buch des Lebens", 1924, Berlin. 3 Meteorologia, hidrologia gi gospodarirea apelor. Nr. 2, 1962, Bucuresti. 18 - Fig. 5 — Padurile pastrenzi mediul ambiant sinitos gi modeleazi treptat reliefal incretit al terenulut deoarece omul, in goana lui dupa terenuri arabile, le-a lsat acolo mai mult liniste. Acest fapt nu este intimplitor, pentru c&é pe de o parte in aceste regiuni, agricultura nu se poate dezvolta, iar pe de alta parte, povirnigsurile acestor regiuni au cea mai mare nevoie de scutul protector al padurilor. : fn bazinul Bistritei, numai 5% din suprafete sint plane, restul de 95% au diferite inclinatii pird la verticalé (Ceahidul). Asa se si exp.ic&d marele procent, pe care padurile il au in acest bazin, a céror exis- tenti asiguri in mod nemijlocit protectia marelui lac de acumulare de la Bicaz, ca si a celorlalte 8 Jacuri intermediare mai mici (Pingarati, Vaduri, P. Neamt, Roznov si altele), care ti urmeazd in aval pind la conluenta cu Siretul. PADURILE $I FORMAREA SOLULUE Sub acoperisul pidurii, se creeazi un mediu ambiant foarte favo- rabil formérii solului. Spre deosebire de agricultura, unde, in sol, mediul influentat de culturi se reduce la grosimea stratului superficial (care 19in cazul cerealelor nu depadseste adincimea ariturii: 30—40 cm), in silvicultura, acest mediu este mcomparabil mai mare, pentru ca influenta padurilor se resimte in sol pind aproape de 12 m, adicd pind la adin- cimea la care pot ajunge radacinile arborilor. Prin dezvoltarea acestora, se asigura solului stabilitate mecanicé si se creeaz’, dup& ce mor $i putrezesc —zeci de mii de canale, prin care circuld apa de. infiltratie. Reteaua raidacinilor unui singur molid de 80 de ani are, dupa midsura- torile facute de Valek in Carpatii de, Nord, un -paienjenis cu o lun- gime totald_ de 4100 m,a unui fag de’ 72 de ani'23,3--km. (Dr. Zundel. R.~Wald und Wasser“ Eine landschaftsékologische Betrach= tung“, Vereinigung Deutscher Gewdsserschutz, EV-VDG, Bonn, 1969). ~ La ‘ad&postul pidurilor, isi duc“viata si produc. transformari. us numéar-,mare de microorganisme’-- bacterii, mucegaiuri,’ care asiguré prospetimea’ si fertilitatea méreu sporita a ‘Solului de’sub p&duri. Solul de sub piduri este un sol poros si foarte’spatiat. In partile superioare ale solului, bogate in litiera, procentul spatiilor poate ajunge la 50% din total. poss nes : Fig. 6 — Lipsa p&duritor atrage dup sine eroziunea solului gi alunecirile de teren. Valea Bitriioarei, Com. Comarnic, Jud. Prahova 20 Fenomenul de formare a solului este si mai vizibil pe terenurile aluvionare din zona inundabild a Dunrii. Acestea, constituite in mare majoritate din nisipuri, ar fi sterile dac& nu ar fi amendate cu materia orgenic’. a padurilor de salcie si plop, instalate prin renisuri naturale sau prin plantatii. De asemenea trebuie s& se retina faptul ca, prin despadurire, pro- cesul natural $i pozitiv de formare a solului se intrerupe si fertilitatea acestuia poate sa scad& in timp relativ scurt (numai citiva ani), dacd nu se iau alte m4suri menite si 0 pastreze sau chiar si o sporeascd (asola- merte ameliorative, ingrismiinte naturale sau artificiale etc.). Pe terenu- rile in pant&, dup despadurire apar pe lingd acest neajuns si alte feno- mene cu,urmari negative (batdtorirea, spailarea, erodarea, ravenarea etc.|, pe care le prezentim mai departe. PADURILE CA FACTOR DE PROTECHE CONTRA ALUNECARILOR DE TEREN $14 ROSTOGOLIRG DE PIETRE “Pe povirnisurile coastelor din regiunea dealurilor, acolo unde relieful inclinat spre axul vailor prezint& succesiuni de straturi permea- pile si impermeabile, au loc aluneciri de terenuri. Apa din ploi, sau provenitaé din topirea zdpezilor se infiltreazd prin stratul permeabil, (de obicei nisipos) de la suprafata, oprindu-se -Ja cel impermeabil (argilos), pe care il inmoaie si produce alunecarea. Fenomenul are loc indeosebi dupa iernile bogate in z&pezi, urmate de indelungate perioade de ploi; el este des intilnit pe terenurile despa- durite din dealurile Muscelului si Buzdului, in Vrancea, in podisul Bir- ladului, al Tirnavelor, ca si in alte parti. Acest fenomen, care constituie un mare neajuns pentru terenurile si asezdrile din aval (localit&ti, cdi de comunicatie etc.), se poate preveni sau inl&tura in majoritatea cazu- rilor prin pastrarea sau crearea starii de impadurire pentru ca, pddurile prin radacinile lor sporesc pe de o parte legatura dintre strate, iar pe de alt& parte, absorb din sol excesul de ap&, care provoacd alunecarea. Pe versantii stincosi, lipsiti de vegetatie forestier’, au loc adesea rostogoliri de pietre, dislocari de stinci, la fel de dAun&toare ca si alunecd- rile de teren. Radacinile pAdurilor, de cele mai multe ori, opresc des- prinderea pietrelor sau stincilor, jar tulpinile arborilor le opresc pe cele care eventual se rostogolesc din amonte. Ca si in alte tari europene (Austria, R.S.F. Iugoslavia, Italia), aceasté influent& a padurilor a -fost dovedita si valorificata si in tara noastré de-a lungul unor cdi de comunicatie din defileul Jiului (Bumbesti — Livezeni), din zona Portilor a1de Fier gi altele, unde Ocoalele silvice Bumbesti, Turnu-Severin, Orsova, Mehadia si altele au realizat lucrari eficiente. . PADURILE CA ELEMENT DE FIXARE $I PUNERE iN VALOARE A NISIPURILOR MOBILE Nisipurile mobile, sub form de dune litorale sau fluviatile, acopera. in tara noastri suprafete destul de mari. Unele se gasesc pe litoralul Ma&rii Negre, la sud de Capul Midia, in zona Constanta si Mangalia, altele in delta Dun&rii, unde formeazd cele doud insule mari Letea si Caraorman, ca si in lungul Dundrii de la Zimnicea pind la Calafat, in cimpia Siretului inferior sau a Tisei, in zona Carei — Valea lui Mihai. In comparatie cu alte culturi sezoniere, imp&durirea cu salcim, ince- puta la sfirsitul secolului trecut si continuata si in prezent, a fost, datorita jnaltimii arborilor, ramificatiei si profunzimii r&dacinilor acestora, ca gi densit&tii si permanenfei arboretelor create, singura solufie, efi- cient& si de durat&, pentru fixarea nisipurilor mobile si pentru punerea Jor in valoare. Suprafata impadurit& pind in prezent de diferite ocoale silvice: Tulcea, Constanta, Sadova, Calafat, Hanul Conachi, Carei si altele, depageste 60000 ha. Aceasté suprafati de pidure da ast&zi o cantitate mare de produse lemnoase. Mentinerea si starea bund a arboretelor realizate asigura linistea si prosperitatea multor localitéfi si a unor fntinse terenuri agricole, vecine cu nisipurile mobile si creeazi singura garantie ci nisipurile fixate nu vor mai fi puse din nou in migcare de cdtre vint. L217 PADURILE $I PBISAJUL in- general, este cunoscut c4 padurile, la un loc cu flora si fauna, ca si apele din cuprinsul lor, alc&tuiesc peisajele, sau elementele de peisaj cele mai valoroase. Sub forma de plantafii de arbori si arbusti, care in anumite epoci ale anului au culori diferite (rogu aprins de toamna al ciresului, verdele-inchis al aninului, ruginiul stejarului, galbenul-auriu al teiului etc.) vegetatia forestier’ poate completa si infrumuseta aspectul peisajului. Prin anumite combinatii vegetale, legate de relief si compo- hnentele sale naturale sau create de om (culmi, piscuri stincoase, vai, lunci, ape, vestigii ale trecutului istoric, ca si mari tealizdri ale pre- zentului, amenajari hidroenergetice, magistrale rutiere, localitati balneo- 22 climaterice etc.) peisajul, pe linga contur si adincime, poate infStisa, expresii valoroase de liniste, gingagie, intimitate, grandoare etc. jn fara noastra, unde Ja tot pasul, te intimpind peisaje de o raré frumusete, nimic nu poate avea o inf&tisare mai supar&toare ca tere- purile erodate, formatiunile torentiale si avalangele. Asemenca aparitii nedorite in peisaj se mai intilnesc adesea in unele din zonele noastre colinare si montane de mare interes turistic, cum sint: Vrancea, Valea Doftanei, Valea Ampoiului, Cliswra Dundrii gi in altele. Din experienta de pind acum, s-a dovedit c, pe ling& inconvenientele de ordin economic pe care le genereaz’, manifestarile torentiale din aceste zone, sint asa de puternice incit, printr-un singur puhoi pot nimici peisaje deosebit de yaloroase, dup& cum pot distruge, in timp scurt, importante insta~ Jatii de transport, sau pot impotmoli si inunda numeroase hunci fertile gi centre populate. Lucririle de ameliorare a terenurilor erodate, de corectare a toren- tilor si de combatere a avalangelor, care fac obiectul c&rfii de fafa, jucr’ri la baza cArora stau impaduririle, constituie calea unicad de punere fn valoare a unor intinse terenuri si cea mai eficienté actiune pentru ~restabilirea echilibrului si potolirea fortelor distructive ale naturli dez- lantuite. Executarea acestor lucrari, pe ling eliminarea neajunsurilor semnalate, constituie mijlocul sigur si durabil pentru refacerea, com- " pletarea si conservarea peisajelor valoroase. 2d ROLUL HIDROLOGIC AL PADURILOR Pe lingi cele aritate pind aici, trebuie subliniat c&, influentele cele mai numeroase, si totodata complexe si importante, prin conse- cintele lor, padurile le au insi asupra apei — oriunde gi sub orice forma s-ar gisi aceasta in naturi, de la picitura de ploaie si fulgul de zdpada, pind la rful de munte Sau floviul colector. Pentru aceasta, nu este de loc surprinz&tor faptul ci aceste dowd bunuri naturale se gasesc mai tot- deauna la un loc, c& p&durile cele mai intinse se afl4 in regiunea muntilor si dealurilor, unde cad precipitatiile cele mai abundente gi c& tot aici, se intiinesc, de obicei si izvoarele cele mai numeroase, ca si riurile cele mai bogate. Legdtura intre acestea e asa de strins&, incit buna gospodarire a padurilor conditioneaz&-direct prosperitatea economiei apelor, céreia nevoile de viata si progresul civilizatiei ii pun in fata cerinfe tot mai mari. Apa este un element vital; omul din marile orase ale lumii consuma zilnic 400-500 1 apa. Pentru a se produce o ton’ de otel, se consuma pind Ja 300 m* apa, pentru o ton& de hirtie 1000 m* apa, pentru una de aluminiu pind 23la 1300 m® apa. In industria alimentar&, in transporturi, in producerea energiei electrice, apa este indispensabilé. Aceste legituri si influente ale padurilor asupra apelor alc&tuiesc Ja un loc aga-numitul ,,rol hidrologic al padurilor“, pe care multe popoare il recunose in dictonul vechi: ,,Padurea este casa apelor“, dicton care, printr-o experienté milenara, s-a dovedit a fi plin de adevar si de infe- lepciune. . . De-a lungul dezvoltarii omenirii, unebri s-a ignorat acest rol hidro- logic important al padurilor. Teritorii vaste din farile mediteraneene, ca sidin Asia Mic&, vestite in antichitate pentru bogitia padurilor de pin si de cedru, ca si pentru rodnicia pamintului au fost ruinate si depopu- late, pentru c& dup& despiidurire, au disp&rut apele si in urma lor, s-a intins desertul. : In tara noastra, ca si in alte tri, rolul hidrologic al p&durilor con- stituie, prin importanta sa deosebita obiectul unor cercetari amanun- tite, fn cadrul carora s-au Iuat in‘consideratie nu numai functiunile padurilor in raport cu apele din precipitatii, dar si cu solul, pe care acestea cad, in care pitrund, sau pe care se scurg. 1, 2.21. PADURILE §1 INTERCEPTIA Padurile retin in coroanele arborilor o bun& parte din precipitatii. Diferenta intre precipitatiile care cad pe solul descoperit si cele care cad sub acoperisul p&durilor alc&tuieste, asa-numita. interceptie, Volumul acesteia variazi dup& virsta, consistenta si natura arboretelor, ca si dupa anotimp, intensitatea si durata ploii, a vintului etc. Un rol hot&ritor in producerea acestui fenomen il joacé aparatul foliaceu al arborilor; cu cit suprafata acestuia este mai mare cu atit el poate refine cantitifi mai mari de précipitatii. In lunile de iarn, interceptia este mai mica decit in cele de vara. Diferentele le determina umiditatea atmosferici relativ ridicaté si radiatia solara mai redusi din lunile de iarna. La arboretele alcdtuite, din, specii foioase, iarna mai intervine si lipsa frunzelor. Cele mai multe precipitatii le retin arboretele de risinoase batrine si bine inchise. Arboretele parcurse cu r&rituri ca si arboretele tinere si tufarisurile retin din precipitatii canti- t&ti_ mai mici. - 24 TABBLUL 1 Intercepfia relativi, in procente, pe specii dup’ diferiti autori- _ ss Bihler4 M ov Eidmanné > Dopa autos: lvetia ‘URSs ‘Vestfatia-Sud Precipitatit 10 15-20] o~s | (0 | 10—20 | 20-40 in mm Intensitatea unci plot ‘Specia: | | | Interceptia in % Pin a5) 12 | 33a] 233] 247) — | — | — [ - Fag 29 | 13 | 23,7] 19,2 | 13,3 | 39,7| 241] 19.5] 148 Molid 43 | 20 | 568] 44.4 | 30,9 | 68,3 | 38,0 | 241] 10.5 Brad 37 | 27 + € BahLex, ,Precipitatiite in pidure" (Die Niederschlige im Walde) in Mitt, der Schweiz: Zentral- anstait fir das forétliche Versuchwesen, 1892. ? 5 Morosov G, F,, citat dupi Hornsmann E. ,,Padacea ajuti 1a toate" (Allen hilft der Wald), MOn- chea, © Bidwann F. E., Cercetiet asupra interceptici si scurgerit 1a suprafata solului tn arborete de esteacdiy si motid (Untersuchungen ber die Interzeption und den Abfluss auf den Bodenoberflichen in Birken und Fichtenbestanden) in Forschung:und Beratung, Dilsseldorf, 1954, ° Cifrele din tabelul 1 arat& o retinere relativ mare de apa la arbo- retele de molid si brad. Pe linga alte aspecte economice, aceste cifre subliniazi importanta deosebita pe care o are extinderea rasinoaselor jn arboretele actuale de foioase. Cifrele corespund in general si cu rezul- _ tatele obtinute in tara noastr&. Cercetirile facute de Institutul de cer- < cet&ri, studii si proiect&ri silvice, la Buhalnifa (bazinul hidrografic _ Bistrita), intr-o padure de fag de 100 ani, cu consistenfa plina (1,0) au aritat ci interceptia a reprezentat 30,9% din volumul precipitatiilor provenite din ploi. Cind consistenta a scdzut la 0,6, volumul inter- ceptiei s-a redus la 7,6%- . La Putreda (bazinul hidrografic Rimnic), intr-un arboret de stejar de 15 ani, cu consistenta 0,8, interceptia a atins 25,5% din precipitatii, jar intr-un arboret similar, dar cu o consistenta de numai 0,6, inter- ceptia a reprezentat doar 7,8% din precipitatii. . In cazul ploilor cu mai putin de 2 mm, toat& apa c&zut& poate fi retinut& de coronament, astfel incit interceptia poate ajunge la 100%. In timpul ploilor cu caracter de-furtund,-volumul interceptiei scade. Apa retinuta de coronament nu: poate fi considerata pierduta. Ea se evapora direct in atmosfer&, cireia ii sporeste umiditatea. -Acest fapt favorizeazi dezvoltarea vegetatiei si intretine mediul ambiant © specific pidurilor. 25Fig. 7 — Padurile asigurd bogitia muntilor si dau viata peisajului. La poalele versantu- lui gerpuiegte Somesul Cald gi de-a lungul acestuia se intinde drumui forestier recent * construit tn lipsa padurilor, echivalentul apei de interceptie sporeste volu- mul apelor ce se scurg liber pe suprafata terenului, ape care, in anumite conditii fizico-climatice (sol compact, panté mare, exces de precipitatii etc.) dau nastere la inundatii. 4.2.2.2. PADURILE §l EVAPORAREA Prin evaporare se infelege cedarea apei din sol in stare de vapori fara interventia vegetatici. Dupia Engler, terenurile descoperite cedeazi atmosferei, prin evaporatie, de trei ori mai multé apd decit un teren acoperit cu arboret gradinarit. Dupa cercetarile facutede Birger intr-un arboret natural de molid, in cursul verii, evaporafia este de 27% din evaporatia terenurilor descoperite, iar intr-un arboret de molid gradinarit, de numai 16%. Kittredge constati ci, sub acoperisul unui arboret de pin de 30 ani, situat pe Coasta Californiei, evaporatia 26 Fig. 8 — Relieful dingat gi incretit al ripilor sporeste evaporarea prin care solul pierde imense cantitifi de apd primilor 30 cm din sol a fost, din martie pind in august, de dou’ treimi si din septembrie pina la sfirgitul lui februarie-in jur de patru cincimi din cea a unui sol descoperit. Arborii aveau 14 m inaltime cu o densitate a acoperisului de 85% si nu aveau subetaj. Patura moart4 forestier’ avea o grosime de 7,6cm si o greutate de 3,5 tone pe hhectar. . La ses, evaporarea este si mai mare decit la munte. Din aceasté cauz&, pe timp de secetd, nivelul apei freatice scade. Padurile din aceasta zoni ati un rol de protectie deosebit de important; reducind evaporarea apei din sol, ele asigura culturilor agricole un insemnat spor de umezeala, care le ajut& si produc& recolte mari si stabile. Dupi cum precizeazd I. P. Suharev, padurile asezate sub forma de perdele de jur imprejurul iazurilor, lacurilor de acumulare, afluentilor, riurilor si a canalelor de irigatie, reduc evaporarea de pe intinsul luciului de ap& cu 25-30%. Astfel, p&durile reduc evaporarea directa a apei din sol sau de pe luciul apelor si sporesc evaporarea indirect, dar productiva, aceea care se produce prin intermediul functiunilor de viata ale vegetatiei. 271.2.2.3, % PADURILE §{ TRANSPIRAT(A Pomiparea din sol a apei si folosirea ei productiva este o operatie Ja care padurea ca si alte forme de vegetatie particip’ in mod activ. Pentru a produce lemn, coaji, frunze, fructe, pAdurea consum% ap’. Pentru obtinerea unei tone de lind sint necesare circa 1 000 tone.de apa, iar pentru producerea unei tone de mitase artificiald pind la $000 tone de api, pentru producerea unei tone dé lemn de pin padurea se multu- ineste cu 107 tone de apa, iar pentru una de lemn de fag cu circa 435 tone de apa. - . . . . TABELUL 2 Transpiratia zilnicd a arboretelor (dupa Politey) 0 oo Greutatea aparatului ‘Teanspicasia’ms Specia de arbori foliaceu kg/ha oe ~~ litei{hafzi Mesteacin: 4940 47 000 Fag 7900 38 000 Larice 13 950 47 000 Duglas . 40.000 53.000 Molid 31006 43.000 Pin 12.000 23 500 in tabelele 2 gi 3 se arati dupa unii autori unele cifre asupra transpi- ratiei_medii zilnice sau anuale privind arboretele de diferite specii. Pentru arboretele constituite din specii moi (salcie, plop, anin), consumul apei din sol prin transpiratie este mare; pentru acest motiv -padurile sint folosite fn. multe situatii, pentru desecarea unor soluri cu -exces de apai-ca si pentru fixarea unor terenuri in alunecare, pentru cd TaBELUL 9 prin functiunile lor de viafa, p&durile rranspiratia medic anuali in arborete pompeazd din sol tocmai acel exces (dupé Ed. Kirwald} de umiditate care provoacd mlastini- ____ rea sau alunecirile de straturi. ‘Transpirajia medie * an x Specia In mma Apa in stare de vapori eliberata pe anuala, 12 mje de piduri prin transpiratie intré in — forma cea mai pura in circuitul direct Molid 300-320 al apei-in natur&, intretinind mediul Fes 250— 300 oP ie xe Senet Stejar 120—300 ambiant specific, s&natos, racoritor pi, 420-300 gi pl&cut al padurilor. Larice pink la 680 28 Sn elle AE Fig. 9 — Padurile bune asiguri infiltrarea in sol a apelor din precipitagii 122d PADURILE §I INFILTRAREA APELOR IN SOL in paduri, pickturile de apa, cernute prin sita deasd alcituita din frunzisul arborilor, continua s& cada incet citdva vreme, dupa ce ploaia a incetat, astfel apa lor are destul timp pentru a patrunde pe indelete in sol, f4r& a-l degrada prin batdtorire, indesare sau spalare. Terenul acoperit cu p&dure este cel mai apt pentru infiltrarea apelor din precipitatii, deoarece solul de sub p&duri, spatiat in adincime prin radacinile arborilor, impreund cu stratul de frunze moarte, ramurele gi vreascuri aflate in diferite stadii de descompunere si cu humusul bogat de la suprafata acestuia retin, ca un burete, aproape intreaga cantitate de apa rezultata din ploi si zapezi. Datorita acestei permeabilitati, padurile prezint’ avantajul ci permit p&trunderea nestingherit’ in solul acoperit de ele nu numai a 2%Brecipitatiflor moderate, dar sia precipitatiilor intense de vari, de scurti a, . Permanente si de 17 oti mai mic decit in solul unui ogor mobilizat recent . Burger a constatat cea mai mick infiltrare f asunil alpine, cu solul puternic batatorit si pe pajistile aride, Ved be solul pasunii in asa mdsura, incit porii mai mari dispar din sol in cea ma] mare parte, lar-scurgerea se face la suprafata solului, producind eroziuni, Sub »padurea aerian&” mai existi o alth »pdure’ subterana alc&tuita din paienjenisul r&dacinilor, care stribate adincimi de pina Ja 12 m si care numai pentru un singur fag de 72 ani are o Jungime total de peste 23,3 km. La aceasti tetea de radacini se mai adaugd o alta, ce Putin tot atit de deasd, a galeriilor ficute de numeroasele vietui- ie a wpe Te ot atitea canale care asigura patrunderea nestin- Este deosebit de important si faptul o& in climatul f&rii : sub padurile bine incheiate, in care stratul de humus si fume wate este bine dezvoltat, solul nu ingheat&, iar zipada se topeste mult mai incet. Apa rezultat& din topirea z&pezii, ca si cea provenit& din ploile ¢ € Ja inceputul priméverii are posibilitatea gi timpul necesar de infil- rare in sol, evitindu-se in mod evident pericolul inundatiilor. Proprietafile fizice ale solului de sub paduri, ca si fertilitatea Ini produse ale unui proces natural indelungat, sint pe cit de importante pentru bilanful si rolul hidrologic al p&durilor, pe atit de fragile. T&ie- tile rase si gospodarirea neatent&, ca si pasunatul in -p&duri conduc la sciderea permeabilit&tii solului. ‘Dupa reimpadurire, ca si_ dupa inter- zicerea Pasunatului in paduri, trebuie si treacd multi ani pind si se oat reface in carecare masura condifiile initiale de permeabilitate a solului. In unele din padurile noastre, necorespunzatoare din punct le vedere hidrologic, sint necesare Iuer3ri de refacere, spre a se infitura neajunsurile, care se mai resimt si astzi de pe urmele unei practici daundtoare, care a avut lec cu 3--4 decenii in urma. pe 1.22.5, PADURILE $I SCURGEREA APELOR Padurile, mai mult dectt orice alt iatii __Pa » Mai € asociatii vegetale natural artificiale, constituie obstacolele, care sub forme foutte variate ‘i prin toate elementele lor componente (arbori, arbusti — coronamente, 30 tulpini, litier’, ridacini etc.) se impotrivesc puternic scurgerii libere a apelor. . Aceast& actiune se integreazi in ceea ce numim reglarea scurge- vilor. Efectele ei binefacitoare se resimt atit in interiorul pidurilor si sub paduri, ca gi la distante mari de paduri, pind Ja indepartata cimpie. Din acest punct de vedere, experienta indelungata a multor popoare, care-si traégeau existenta din rodnicia cimpici, ne-a transmis, _ pina in zilele noastre, un alt dicton, care de-a lungul timpului s-a aratat a fi foarte valoros si bun sf&tuitor: ,,Fertilitatea si linistea cimpiei se apara la munte“. in zilele de 4—5 noiembrie 1966, inundatiile provocate de ape in Italia au atins peste o treime din suprafata {Arii, asemandtoare inun- datifor care au bintuit tara noastra in iunie 1970. : Ravagiile provocate in Italia, de inundafiile rezultate in urma ploilor torentiale, au c&pitat o amploare dramatici. Presa italian’ aprecia numArul victimelor — dupa primele zile la 200 morfi si 100 000 de persoane raimase fara adépost. : Numirul celor care au avut nevoie de alimente si alte ajutoare atingea cifra de 1 milion. Doua treimi din capitala — muzeu a Toscanei, Florenta, s-a aflat mai multe zile sub un strat de apa si noroi de 1,50 m. Oragul a fost pe jumatate distrus. Fluviul Arno, iesind din matci, a pustiit strazile. Numeroase intreprinderi industriale si circa 6000 de magazine comer- ciale au suferit mari avarii. Foarte multe opere.de arta si’manuscrise de o considerabild valoare au fost distruse. In orasul Grosseto inZltimea apei ce acoperea casele atingea 3 m. Nenumarate localit&ti au fost izolate si grav pagubite. Ziarele au _echivalat proportiile acestei calamit&ti naturale, pro- vocate intr-o singurd zi, cu pagubele materiale suferite de Italia in decursul ultimului rizboi mondial. in urma acestui dezastra, in legéturd cu influenta pidurilor asupra scurgerii apelor, sint deosebit de elocvente continutul ariticolelor publi- - cate in acelasi an in presa zilnicd si in revistele de specialitate de citre oameni de stimt&, ingineri si practicieni italieni de cea mai inalta calificare. Dam aci titlul unora din aceste articole, care, prin ele insele, sint foarte sugestive: ,Silvicultura si inundatiile — (La silvicoltura e le alluvioni) L. Susmel. —Corriere della Sera 1—XI—1966. »Distrugind padurea provocim inundatii“ — (Distruggendo il bosco si causano le alluvioni)— V. Riva —da Ja Provincia*di Como — 9 XII — 1966. 31_ Scurgerile superficiale, sau scurgerile apelor de pe suprafata solu- lui, sint reduse in paduri, deoarece anumite cantitati din precipitatiile cdzute, sint retinute de coronamente si altele se infiltreaz’ in sol. Pentru determinarea cantitativa 4 scurgerilor superficiale, s-au facut cercet&ri in numeroase firi: Elvetia, R. F. a Germaniei, Italia, URSS, India, \ Indonezia, Africa de Sud, Japonia, Romania etc. Rezultatele cerceta- tilor sint cu atit mai elocvente, cu cit se referi.ja un numar mai inde- lungat de ani. Pentru exemplificare, ardtim, fn tabelul 4 rezultatele obfinute de Kirwaid in regiunea Freiburg. ; TABELUL 4 » Precipitatié si scurgeri in-bazimil Rube (pe afluenfi) (dopa Kirwald) Specitieayie | SE | ROBE" | sromecte | rahe | Marmecke Suprafata, in km? | 333 1,33 Proportia pAdurilor . rt 2.85 0:36 — de foioase (%) 188 “72,2 | 56,2 10,2 59 = de riginoase (2%) 140 269 ..| 43,8 | 893 94,0 torenului descoperit (9%) | 67,2 0: 0,0 05 OL Panta mijlocie aproximativa “| 62% 178% | 52%, | 50%) “118% Valori medii in anii 1951]1953 . Precipitatii anuale, mmjan | 1051 1051 “4 . Procentul scurgerilor ‘a $ oo | 1027 tes totalul ptecipitatiitor : : — medic anuala (%) 63 49° — medié semestriala. de ey u * Be iarnd (%) 98 7 | ‘ — medie semestriala de : * ” 8 var. (%) . 28,5 1s.” 1 Valoarea medie a Scurgerii > 8 » in 1 fsec fim? 21,0 15,8 12,6 15,4 141 O dat& cu reducerea volumului apelor, se reduce si vitez: i cercetari, Klus a stabilit ca viteza medie a scurgerii Spel So oe pe un versant imp&durit este 0,3—0,5 m/minut, in timp ce pe teren des- padurit viteza de scurgere este de 3—60 m/minut..Aceast& reducere a vitezei apelor de scurgere este cu atit mai mare, deoarece fiecare frunza, fiecare tulpind, fiecare vreasc’ sau ridicind din pAduri sint tot atitea piedici, care se opun scurgerii libere a apei pe suprafata solului. Toate aceste elemente ale p&durilor fac ca scurgerile apelor si aibi loc incet 32 gi risipite in mii si mii de firigoare subtiri, ajungind fn piraie si in izvoare, abia dupa citeva ore sau chiar dupa cfiteva siptamini. . Cind litiera si stratul de sol au fost perturbate de exploat&ri sau de pasunat, sau a fost distrusi de foc, actiunea pddurii poate sa fie redusi atit de mult, tncit si se producd mari scurgeri superficiale. Pe versantii despaduriti, celelalte conditii fiind-identice cu cele de pe versantii impaduriti, viteza scurgerilor este de 100 de ori mai mate, iar apele unindu-se unele cu altele, dau nastere la torenti navalnici si pustiitori. Dupé cercetiitorul sovietic I. I. Rosin, pe versantii cu paduri de stejar, fag si carpen, cu solul bine acoperit, scurgerile de suprafaté sint de 40 de ori mai incete decft pe portiunile libere ale acelorasi versanti. Pe terenurile acoperite cu paduri, apele nu au posibilitatea de a se aduna in suvoaie. Scurgerile libere pe suprafata solului, apar numai atunci cind terenul este in panta si.cind, datoriti unor ploi anterioare bogate, solul este complet imbibat cu ap’. Acestea se observa mai ales in cazul ploilor de lungi durati, sau a celor a ciiror intensitate depa- seste 2 mm/minut. Scurgerile apelor subterane sint si ele puternic influentate de existenta pAdurilor. Solul acoperit cu padure, dup cum arati Prof, Ed, Kirwald, are o capacitate de inmagazinare pentru apa pro- venité din precipitatii socotit& la peste 10000 m®/an/ha. O parte din apa inmagazinata in sol este pompaté de r&dicinile arborilor, care au nevoie anual de circa 300 mm apa din precipitatii. Restul apei este drenat de r&dacinile arborilor spre straturile mai profunde. Aceasta alimenteaza pinza de apa freatic& si regiunile inferioare cu deficit de apa. Astfel, in terenurile imp&durite, scurgerile de.ap& pe Iingd faptul ca sint mai slabe, sint mult mai echilibrate si mai bine repartizate pe tot timpul anului decit in terenul desp&durit, ca o consecinti direct a capacitafii de retentie a pidurilor pentru apa din precipitat! In lipsa p&durilor, debitul riurilor este’ supus unor variatii mari, din cere cauzd functionarea.amenajarilor hidroenergetice precum gi alimentarea cu apd a centrelor populate si a numeroaselor industrii sint nesigure. Tot din aceast4 cauzd, cursurile de apa isi adincesc albiile. O dat& cu adincirea lor, nivelul apelor freatice scade si multe izvoare seacd. Ripile inalte si numeroasele petice erodate de pe versantii despa- duriti care limiteazd aceste ape, sint atit locuri de drenare puter- nic& a solului, cit si tot atitea ferestre, prin care solul pierde imense cantitati de ap& prin evaporare, ceea ce contribuie si mai mult Ja cobo- tirea nivelului pinzei de ap& din sol. 3 — Ameliorarea terenurilor erodate ~ ¢. 1/173 331.2.2.6. CANTITATEA APELOR DIN IZVOARE $1 RTURT Cantitatea apelor din izvoare si riuri este strins legat& de existenta padurilor, deoarece o buna parte din rezerva insemnata de ap% inmagazi- nata in pamint iese din nou la suprafat& prin izvoare‘care in paduri sint mult mai numeroase si mai bogate in ap decit in teren deschis. Dato- rita acestei insemnate rezerve de apd, izvoarele din piduri nu seaci si nu-si impufineazé apa atita timp cit pidurea se mentine. . Numéarul mare si debitul bogat al izvoarelor din p&duri se explicad, asa cum dovedeste cercet&torul sovietic Basov C. faptul c& padurile ridic& nivelul apelor freatice ale terenurilor pe care Je ocupa. fn U.R.S.S., la Kamennaia Stepi si in Velikianadol nivelul apei freatice s-a ridicat, dupa impadurire, cu citiva metri in decurs de citeva decenii. In urma faptului ci nivelul apei freatice se ridicd, canti- tatea de apa ce se pierde in adincul pémintului, fari putint& de a mai reveni la suprafafa, sau de a mai fi folositi de vegetatie, se reduce. A. A. Molceanov constaté cd, prin desp&duririle care au avut loc in stepe si in lunci, volumul unor lacuri s-a redus de 3—5 ori gi mai mult. Tot el a observat c& prin tHierile concentrate din bazinul tiului Volceanita (regiunea Arhanghelsk) cursul riului principal ca si al afluentilor sai s-a scurtat, gisindu-se, la 5 ani dup& despadurire, mai jos cu 5—8 km decit inainte. Cursul superior al Donetului de nord numai in ultimii 60—70 ani s-a retras cam cu 20 km, iar apa lui e asa de putina ca poate fi trecut& prin vad peste tot 7. Acest fenomen s-a petrecut si in unele-regiuni desp&durite din fara noastra. Bunicii b&trinilor de azi din bazinul Birladului san din Vrancea isi aminteau c4, in tinerefea lor, pescuian ta multe piraie pe care, dupa desp&durire nu mai curge nici un fir de apa. CALITATEA APELOR Calitatea apelor din izvoare si riuri este si aceasta puternic influ- entata de existenta padurilor. Pe ling& regimul hidrologic echilibrat, adic& pe linga debitul lor bogat si putin variabil in tot timpul anului, apele izvoarelor si rfurilor din regiunile impdurite.sint.mult mai limpezi, 7Molceanov A. A., ,,Rolul hidrologic al padurii* (Ghidrologhiceskaia rol lesa) Izdateistvo Akademii Nauk, U.R.S.S. 1960. 34 F. — si prin: ig. 10— PAdurile bine ingrijite asiguraé amenajirilor hidroenergetice ape bogate gi limpezi iar industriei lemnului, lem de calitate. Valea Tarciului, Jud. Neamf -pentiu ca sint alimentate din scurgeri filtrate. Parcurgind diferite strate le pimint — nisipuri, pietrisuri - apele subterane se filtreazd. De asemenea, padurile filtreazd si apele care se scurg pe supra- fetele acoperite de ele. Chiar si apele care se scurg de pe suprafetele neaccperite de vegetatie tsi micsoreaza si ele volumul si isi reduc viteza daca intilnesc in calea lor portiuni impadurite. | Impiedicate in scurgerea lor, apele sint silite si depuna materialele: pietriguri, nisipuri, miluri, argile etc., pe care au reusit si le antreneze. Apele sint astfel filtrate si pentru aceasta, cele care se scurg din paduri, pe lingd volumul lor sporit, sint intotdeauna mai limpezi. . Din aceasta insusire de retinere a materialelor purtate ca suspensii sau tirite de ape a rezultat necesitatea pastririi sau credrii de-a lungul Jacurilor de acumulare si a afluentilor acestora a unor suprafete impa- durite (perdele forestiere de protectie) far& de care pastrarea capacitatii acumularilor ar fi primejduita prin colmatare. . Aceasti functiune a p&durilor este importanté nu numai pentru acumularile din regiunea de munte gi de deal, ci si in cea de ses. Asa 35°se explic& si faptul c&, prin aluviunile retinute, nivelul solului.la Padurea Ceatalchioi (cuprinsi intre canalul Sireasa si satul Parlageanca) din Delta Dunfrii, s-a ridicat in perioada 1937 — 1957 cu 20—80 cm, iar biltile piscicole din vecindtatea padurilor Carasuhat se mentin de zeci de ani cam la acelasi perimetru si aceeasi adincime, in timp ce balta Topolca, care dupa 'ridicirile topogtafice din 1925 efectuate de ing. L Vidragcu aveao suprafafa de 30 ha ca si balta Martin de 15 ha, nefiind inconjurate de p&duri, au disparut cu totul prin colmat&ri naturale. 1, 2.2.8, PADURILE $I EROZIUNEA Cernind usor picdturile de apa, padurile prin frunzisul.des-al arbo- rilor, apra solul de bitaia direct a ploilor vijelioase care in cimp deschis il indeasi, fl batdtoreste sau. il roade, reducindu-i fertilitatea. Retinind apa in p&tura groasa de frunze moarte, intirziind topirea z&pezii si mentinind solul neinghefat, padurile inlesnesc infiltrarea apelor in sol si transforma scurgerile de suprafat& in scurgeri subterane. Pe de alta parte prin reteaua vie, bogat&, a r&dacinilor, pAdurile leagé gi tin pe loc particule mici sau mari (humus, argile, miluri, nisipuri, Pietrisuri, stinci si bolovani) din care sint alcituite diferitele straturi ale solului si subsolului si pe care apele nu le mai pot macina si antrena ja vale, sub form& de aluviuni. Astfel padurile sint formatiunile vege- tale cu capacitatea maxim& de apirare a solului contra eroziunii. De aceea, chiar in vaile cu versantii cei mai accidentati din regiunea muufilor si dealurilor inalte cu ploi abundente, sub p&durea bine inchisi, solul acoperit cu litierdi este ferit de eroziune, iar scurgerile de ape sint Jente si limpezi, lipsite de aluviuni. Faptul ci, dupa unele tdieri rase aplicate in p&durile de pe coaste inclinate, solul format timp de secole sub scutul pddurilor si bine p&strat pina atunci, poate fi uneori spalat in intregime in decurs de citiva ani .ajungindu-se la stinca goala, dovedeste pe deplin puternica functiune antierozional’ pe care o au padurile. Aceastd netigiduita insusire a padurilor de a apéra solul contra eroziunii a fost stabilita prin cerce- tari numeroase ficute in multe fri ca si in tara noastra. Astfel, dup& cercetitile facute la Statiunea Pridesnesk, regiunea Cernikov din URSS publicate de L. A. Koretkaia, rezult& ci, ‘Badescu Gh. si Stefdnescu S., ,Silvicultura in Delta Dunarii* — din vol. Hidrobiologia, Editura Academiei RPR, 1938, Bucuresti 36 fig 11 uni ile goale au iegit la suprafati. Pirtul Colacul, Comuna Fig. 11 — In urma eroziunii stincile goale au ies ‘DI Valea Siri, Judeful Vranceasub acoperisul p&durii chiar pe panta de 22°, nu s-a constatat nici o eroziune a solului, in timp ce pe terenul agricol cu panta de 15°, in acelasi interval de timp, s-au pierdut prin eroziune 7 tone pamint fertil la hectar, dup& cum se arati in tabelul urmitor: “ass | oi ae ‘plo ei i Artur’ de toamna in partea superioari. a pantei pe 100 m latime si p&dure in partea inferioar’ pe 20 m ltime 00 16° Aritura de toamnd in partea suporioar’ pe 110m lfime gi telin& in partea inferioaré pe 10 m Vati- me 48 22° Padure naturala 0,0 15° Arituré de toamna 7.0 Cercetiirile Institutului de cercettiri, studii gi proiect&ri silvice , au stabilit c& volumul debitului solid antrenat de ape de pe un teren + prop lipsit de vegetatie a fost de 145,6 manfha in perimetrul Putreda, 121,9 m'/an/ha in perimetrul Valea lui Bogdan si 7,12 m/anf/ha fn perimetrul Moscu. fn aceleasi puncte, pe teren:. bine impadurit (con- sistenté 0,8—1,0), cantit&tile de debit solid sint cam de 100 de ori mai mici, respectiv: 0,146 m/an/ha; 0,306 m°/an/ha si 0,350 mS/an/ha. Debitul solid antrenat de ape.miareste volumul scurgerilor. In acelagi timp, se mareste si greutatea lor cu 30—70%, deoarece pe par- curs, 'scurgerile se incarci cu materiale gréle: argile, nisip, pietris, bolo- vani, ca si cu diferiti flotanti, buturugi, rag’lii de arbori -ete., luind astfel nastere lava torenfiald. °° : Dar'sporul de volum, ca si sporul de greutate atrag pentru scurgeri, rfional cu panta versantului sau a albiei respective si un spor de vitezii, care poate creste adesea de citeva ori. Cit de grave sint aceste ) fenomene, conjugate in producerea lor, este destul s{ amintim faptul c& atunci cind viteza scurgerilor se dubleaz&, puterea lor de smulgere side antrenare devine de’ 64 ori mai mare. Asa se explic% furia dezlantuita a viiturilor torentiale si ale apelor de inundatie, care de-a Jungul unor _tluri_pot lua proportiile unor grele calamitati. In fara noastr4, fn fiecare bazin din regiunea de munte si de deal, avem numeroase exemple, care dovedesc puternica actiune antiero- _dionala si functiunea hidrologica a p&durilor. Astfel pe Riul Sadu (afluent pe dreapta al Oltului), sint constriite doua hidrocentrale relativ mici: Sadul I si Sadul II (putere instalati 38 Pi= 1,7 MW), actionate de apa riului captata intr-un lac de acumu- Jare Sadul IT —cu o capacitate inifiali de circa 180 000 m®. . in partea superioara, bazinui riului principal se desparte in doud sub-bazine: Sadul si Sidurelul, dintre care ultimul este mai bine impa- durit decit primul. Astfel, desi Sddurelul colecteaz& apele de pe o supra~ fati mult mai micd, are totusi, pe timp de seceta un debit de apa mult mai bogat. . ; . La ploile mari sau la topirea bruscd a zapezii, debitul de apa pe Sadul creste, in comparatie cu cel de pe Sddurelul, enorm de mult si transport& atitea aluviuni, incit in vara 1951, capacitatea lacului de acumiulare a fost redusa la mai putin de jumatate numai intr-o singura noapte, in care a cSzut o ploaie neobisnuit de mare. In anii urmatori, colmatarea lacului a continuat. Fig. 12 — Eroziunile si transportul de aluviuni constituie un pericol grav pentru lacurile de acumulare gi amenajarile energetice — daci nu se iau misuri. Perimetrul de amelio- rare Moroeni, Jud. Prahova; aspecte anterioare executérii lucrarilor de ameliorare — . . corectare 39Acest fapt a creat neajunsuri serioase pentru productia de energie electrici, care a scAzut mult din aceast& cauzi. Curiifirile anuale minime, care se pot face pentru mentinerea lacului in functiune, sint insotite de dificultiti mari si nu indepéirteaz’ nici pe departe acest neajuns, Ele atrag intreruperea ‘productiei de energie électricd, iar eliberarea in apa riului a circa 6000~-8000 m? aluviuni, constituie un mare inconvenient pentru fauna piscicolf si pentru toti consumatorii de apa din aval. . Brown arat& ci dupa evaluarile facute tn SUA, finind seama de actualele condifii de acoperire a solului cu vegetatie, din lacurile de acumulare existente, 38% se vor colmata cu aluviuni in urmitorii 50 ani; 24% in 50-100 de ani si numai 38% din actualele acumulari, vor putea fi partial folosite intr-o perioadi mai mare de 100 de ani. Deasemenea Prof. M. E. Tkacenko afirma cd: ,in prezent, forta de cddere a apei este folosité in proportie de 5%. Dar conser- varea gi folosirea rational a energiei hidraulice, a lacurilor de acumulare este imposibila, daci acestea nu sint protejate prin paduri, fie de pro- venienfaé natural, fie de provenienfa artificiali.“ Intr-adevar, feno- mene similare de torenfialitate puternicd au avut loc si in URSS, unde in urma exploatarilor devastatoare de sub regimul tarist, multe rfuri, in special cele din Caucaz, au Iuat un caracter torenfial accentuat. Din aceast& cauzi, lacul de acumulare realizat in R.S.S. Daghestan, in spatele unui baraj foarte inalt, construit in Tscherkei, in cheile inguste ale rfului Sulak, era ameninfat s& fie colmatat in timp scurt cu aluvi- unile aduse de apa riului, al:cAror volum era de 25 mil. tone anual. in aceeasi regiune, lacul de acumulare din spatele. unui baraj inalt de ‘15 m, construit pe un.afluent al riului Calaca-Su, a fost impotmolit cu aluviuni intr-un singur an. -Apele, care se varsi in Marea Neagra, tot din Muntii Caucaz, adu- ceau agriculturii pagube mari, prin suprafetele de sute de mii de hectare, pe care le inundau anual, O vasti.actinne de reimp&durire, la care s-a addugat si o serie :de lucrri hidrotehnice-a pus capt acestei situatii grele si a inlesnit realizarea unor intinse irigatii. Tot din cauza unor vechi desp&duriri,-bazinele mijlocii si inferioare ale marilor fluvii: Ural, Volga, Don, Nipru, fiind lipsite de actiunea protectoare a padurilor, erau anual greu incercate prin nesfirsite inun- dafii. Pe baza cercetarilor oamenilor de stiint&, cu privire la rolul hidro- logic al padurilor si prin Hotarirea Comisarilor Poporului din 2 Iulie 1934, s-au creat in URSS, mari zone de protectie si de aparare a apelor, inglobind toate masivele piduroase din bazinele acestor fluvii, cu o suprafaté de peste 75 mil. ha paduri. . Prin regimul sever de tieri, care a tirea acestor piduri, s-au creat con sigurat conservarea si fmbunata- favorabile pentru construirea 40 uriagelor hidrocentrale sia bogatelor retele de irigatie si navigatie de pe te fluvii. ; . aes Tot astfel sila noi in fara, prin HCM 1177 din 26 octombrie 1950, cu privire Ja »Planul de electrificave st de folosire a apelor din RP.RM, ca si prin alte documente de partid si de stat ulterioare, care. decurg din aplicarea acestui plan, s-au trasat sarcini sectorului silvic de a proiecta si executa retmpiduriri, perdele forestiere de protectie, lucrari de stingere a torentilor gi de replantare-a padurilor defrisate. De ase- menea prin HCM 114 din 23 ian. 1954, s-a stabilit zonarea functionalé a padurilor, prin care se precizeazd, pentru Antregul teritoriu al farii, suprafetele paduroase $i zonele, pe care trebuie sa se pastreze o bund si permanenta stare de imp&durire, pentru a se asigura protectia debi- jelor cursurilor de apa, protectia solului contra eroziunii, protectia contra factorilor climatici, protectia centrelor populate (orase, statiuni baineo-climaterice, sanatorii, case de odihna, intreprinderi de stat etc.), pretectia monumentelor naturii si in special protectia numeroaselor cdi de comunicatie, lucrari de arta si agezari omenesti, ca gia intinselor culturi agricole aflate in gesuri si luncile fertile ameninjate de pacostea inundatiilor. ; / Totodata s-au precizat regulile de cultura pentru ca aceste paduri de protectie deosebit s% corespunda scopurilor urmérite. 12.2.9 PADURILE $f CIRCUITUL APEL IN NATURA 1 in lumina numeroaselor cercetari si a unei experiente milenare, pe care diferite popoare a acumulat-o de-a Iungul dezvoltirii lor istorice, rezulté c& pidurile, prin influentele lor multilaterale si complexe, ca $i prin functiunile lor antierozionale si hidrologice, prezentate mai sus, alcituiesc, in economia naturii, un factor de echilibru gi de protectie. Existenta lor are o actiune direct si determinanté asupra tuturor veri- gilor: evaporare, precipitatii, scurgeri, infiltratie, izvoare, riuri, jar evaporare $.a.m.d., care inkintuite, alcdtuiesc asa-numitul circuit ab apa in natura. oo Astfel se constata ci, ori de cite ori, in acest circuit inchis gi in permanenta miscare, padurile lipsesc in mod natural, sat au fost inlatu- rate printr-o actiune nechibzuita, echilibrul se stricd si ca urmare, circuitul apei ia o form& pdgubitoare omului si agezdrilor sale, deoarece: solul isi pierde fertilitatea, fiind sp&lat gi ros de ape, terenurile, putin coezi- ve de pe versanti, lipsite de legitura vie, alcituita din rédacinile padu- rilor, incep si alunece, malurile se prabusesc, regimul riurilor devine 41Fig. 13 — Refacerea pidurilor din bazinul Sadului asigura ii i e i ‘& protectia lacul - lare creat prin construirea barajului de la Gitul Berbeeului Protectia leculni de acum . \ en | Mare Monte Dest, 1 Limpie , \ Fig. 14 —- Gircuilul apei in natura: P m precipitayit; Ey ‘ommaulescu, .Obiectul Silviculturii—Pudurea cultiva —Lupta de clasi — Sept. 1970 Bucuresti. 45Fig. 15 Cu sute de ani in urma, padurile ocupau i Fig. in urma, pad pau in fara noastr’ suprafefe mult mai intinse. in paroul Ocolului silvic Suici, Jud Arges, se mai pistreazi thes igina una juriag care a imprumutat satului de astizi numele sau ,La Stejar’, Legenda spune cl. la umbra iui s-ar fi odihnit Mihai Viteazal ~ ” care omul a privit aceste fenomene de care sint | ii ii m it e legate direct de baza ale existentei sale. « ceringele * Cele mai vizibile urmari si efectele lor se resimt f i n $ resimt in special asupra celor doua clemente deopotriva de vitale pent i Da: Solu $. ape, yp pentru societatea omeneasci: Dovezile se inmultesc chiar in zilele noastre si istori: i t a si istoria ne aminteste ee deserturile cunoscute astézi in Africa, in Asia, in Australia ca sin exic gi in America de Sud au fost cindva bine acoperit i printre care si intinse paduri. ene on vegetatic Au trecut mai bine de 2000 de ani de cind Her i i: E 2000 de a ‘odot considera Babi- jonul drept simbol .al fertilitapii. Dupa descrierile sale spicele de griu si de orz aveau acolo o grosime de patru degete. Acceasi prere 0 avea. si despre Ciren: ica, unde soldatii celui de al doilea razboi mondial au puteau sa-si imagineze cum acel desert dezolant a putut s& fie cindva cel mai roditor teren de pe glob. Timp de secole strainii emigrau in 16 t Palestina, in Siria, in Asia Mica, in Grecia, Italia si Spania, atrasi acolo de fertilitatea deosebita a solului care le asigura un trai mai indestulat. Dup& tAierea padurilor, scurgerea rapidi a apelor a favorizat ero- ziunea, provocind inundatii urmate de lungi perioade de secet&, Intinse terenuri agricole au fost distruse si au siracit intr-atit inett locuitorii acestor tari cindva infloritoare ast&zi emigreazd, pentru a gasi in alte parti conditii de viata mai bune (Oedekoven 1962). Un studiu recent fAcut in Italia arat& c& apele fluviului Arno trans- porté in fiecare an 2.670000 t de aluviuni, fapt ce corespunde la o scidere anual a nivelului intregului teritoriu din bazinul hidrografic cu 2,5 cm. Neajunsuri aseminatoare, desi poate de proportii mai reduse, dar pline de avertismente grave au apdrut si in fara noastra. Teritoriul Daciei era imp&durit in proportie de 75%. Tisa, pinul, nucul, stejarul si frasinul acopereau muntii, iar pidurile imense de castan se intindeau peste toata depresi- unea Olteniei ca si parte din Podi- sul somegan cu depresiunea Baii Mari. Este de altfel bine cunoscut c& pe acea vreme gi pind in seco- Jul trecut Muresul, Oltul, Argesul, Siretut, Prutul erau riuri navigabile pe mari distante, ca si majoritatea afluentilor care datorita padurilor uriase aveau debite mult mai mari. In urma exploatarilor excesive din secolul I--IIT e.n., tisa, pinul ne- gru, stejarul, castanul si frasinul s-au rarit considerabil, luindu-le lo- cul molidul, bradul, fagul si alte foioase. 1 Pina in secolul trecut padurile ocupau totusi un procent mare din suprafata total a teritoriului. Stra- bunicii nostri isi aminteau de vestitii codri ai Birladului care se intindeau pig, 16 — Paitin gigant in pidurea Pra~ pind aproape de Galati, ca si de vat din Com, Salatruc, Jud. Arges” M fag. Ton Florescu, ,Exploatarea excesiv’ a padurilor Daciei in primele secole ale erei noastre gi consecintele ei. Muncitorul Forestier Nr. 747/1968. a7padurea Vidsiei sau: de padurea Deliormanului care ocupau o bund parte din cimpia romana. Cu sute de ani in urma, lemnul de girnifa din vechii codri ai Bir- ladului ca $i din p&durile VIdsiei si Deliormanului era cel mai cdutat de negutdtorii greci, genovezi si-dalmatini pentru constructia cordbiilor. Exploatirile cele mai crunte au culminat in ultimile doua secole ca si in primele decenii ale secolului actual. In urma_despaduririlor debitele riurilor au sczut atit de mult, incit nici vorb& de a mai putea fi navigabile. Prin colmatare cu pietrisuri albiile lor si-au_pierdut adin- cimea si multe din rfuri au Inat caracter torential. In bazinele lor hidro- grafice au fost identificate peste 3100 formatiuni torentiale, iar in zona montan& numeroase avalanse. Ca un exemplu elocvent despre scdderea procentului p&durilor in unele judete ale tarii, putem cita cazul Judetului Galati in care fnainte de anul 1900 padurile ocupau 22% din suprafata teritorialé ®, Astzi pidurilé ocupa numai 4%. Din aceasta cauza, stepa care inainte se intindea numai pind la Pechea, astizi ocupa tot judetul. In bazinul Chineja, afluent al Jacului Brates, din totalul de 77 974 ha teren, numai 5 854 ha nu_a fost afectat de eroziune. Debitul acestei vai variazd asa de mult, incit in anul 1964, numai intr-o singura zi cu ploaie torentialé a crescut de Ja 0,1 m/sec la 350 m*/sec. Volumul aluviunilor transportate anual de acest torent este de 857000 t. Din aceasta cauzd lacul de acumulare de la Foltesti realizat in anii 1948—1949 a.fost colmatat cu 3 mil. m? aluviuni. Tot astfel s-a colmatat si canalul Foltesti-Sivita, a c&rui sectiune a fost mult redusi. De asemenea si bazinele de amortizare a viiturilor de la Branesti, Draculesti si Stoi- neasa, executate cu scopnl evitarii inundatiilor in incinta Bratesul de Jos, du fost colmatate in decurs de 10 ani cu un strat de pamint adus de pe versanti, gros de circa 3 m. Dereglarea scurgerilor superficiale si folosirea nerafionald a tere- nurilor in pantd.au pus in pericol intinse suprafete agricole. Din totalul suprafetei agricole a {4rii de 14 768 840 ha peste 7 390 000 sint afectate de eroziune in diferite stadii de dezvoltare, din care 46,3% eroziune slab; 41,5% eroziune moderata si puternicd si 12,2% eroziune foarte puternica si excesiva..Cele mai puternice focare de eroziune se gasesc in Vrancea, Valea Birladului, Valea Buzdului, Valea Jiului, Valea’ Muresului (pe Tirnave, pe Aries, pe Ampoiul) si Valea Somesului. % Ing. Mihai G., Ing. Nifu E., Ing. fonescu V., Ing. Cirstea S., »Proiectarea gi executarea lucrarilor de combatere a eroziunii solului pe bazine hidro- Grafice”, Redactia revistelor agricole 1968 + Bucuresti. 48 Galati Pagubele medii anuale inregistrate pe fntreaga econorhie numai prin pierderile de recolta la plantele agricole, datorita.eroziunii solului, se tidicd la o valoare de 2,6 miliarde lei *. Dac& la aceste pierderi se adaugi gi pierderile inregistrate prin nea distructiv’ a apelor torentiale, pierderile sint incomparabit mai mari. Inundatiile din mai-iunie 1970 au avut o amploare fara precedent. Dupé ploi indelungate (pin la 300 i/m*) cizute intr-o epoca de intensé. topire a zipezii din munti, debitele unor riuri (Somes, Mures, Olt, Jiu, Siret, Prut) si ale afluentilor acestora au crescut de 20—30 de ori, inun- dind in total peste un milion hectare terenuri agricole ca si 1500 locali- titi cu circa 85000 de case darimate sau grav avariate ca gi alte circa 6 Ing. Barbu Popescu, Realizarea lueririlor de combatere a eroziunii solu.ni si probleme de perspectiva privind punerea in valoare a terenurilor erodate, Redac- fia revistelor agricole 1968, Bucuresti. 4 — Ameliorarea tereaurilor erodate — c. {173 49Y 20000 constructii diferite (depozite, magazii, addposturi pentru ani- | male), precum si 621 unit&ti industriale, 309 santiere de constructii. Au fost distruse peste 1700 km ci ferate, 6700 km drumuri cu circa 30000 m poduri si podete. Au fost pierdute zeci de mii de animale, ‘mari cantit&ti de cereale, furaje, marfuri si atilaje de tot felul. Totalul pagubelor se ridicd la peste 10 miliarde de lei lacare se adauga pierderi ireparabile de vieti omenesti. 2? Desigur nu se poate pretinde ca padurile pot evita inundatiile: ‘Dupa ploi indelungate gi puternice nici arborii si cu atit mai putin ‘iarba sau oricare alt acoperis vegetal nu va putea absorbi toaté apa isi 6 inundatié este totusi posibilé. Dar, asa cum s-a_aratat, padurile ‘pot absorbi, retine, si intirzia scurgerea wnor mari cantitati de-apa, sreducind foarte mult debitul, viteza si:puterea de distrugere a scurgerilor de ape. : Debitul de virf al unui curs de ap& provenind din zone imp&durite nu depaseste decit rar 650 1/sec/km?, in timp ce debitul unui curs ‘de apa provenind din terenuri desp&durite, sau erodate, depiseste adesea 10 400 1/sec/km? 18,.Reamintim c& intr-un bazin cu o situatie deficitara sub raportul intinderii, virstef si repartifiei padurilor gi cu intinse ero- ziuni e destul de ugor ca volumul si viteza unui curs de apa si se dubleze pentru ca puterea lui de distrugere si crease’ de 64 de ori, pentru a ne :putea imagina ce instrument puternic alctuiesc padurile in mina celui icare Vrea si stapineasc’ apele. © « De aceea pentru a inl&tura neajunsurile semnalate, combaterea inundatiilor, stavilirea eroziunii solului si corectarea torentilor si avalan- sclor constituie in prezent probleme de stat pentru a cdror rezolvare : se depun eforturi mari. Analizind modul in care au luat nastere si s-au dezvoltat diferitele fenomene din acest sector de preocupari, ca si experienfa buna obti- nut& in activitatea de pind acum, se vor desprinde cu tot mai mult& | claritate masurile de luat, metodele de urmat si lucrarile de executat in continuare, spre a obtine totdeauna rezultatele bune si de durat&é pe care numai folosirea optima a potentialului antierozional si hidro- logic al pAdurilor le poate asigura. 47 Raportul Coasiliului de Minigtri eu privive 1a masurile pentru inliturarea efecte- Jor calamitatilor naturale din primavara anului 1970. Ziarul ,Scinteia” No. 8482 — IL iulie 1970. % Toma Gill, ,P&durile si agricultura (Les foréts et l'agricalture) F.A.0, -— Unasylva Ne. 69/1963. Roma. . 50 133 Te BATATORIREA $I INDESAREA SOLULUL Pe terenul despadurit, ploile nemaiinttInind in calea lor obstacolul pidurii, solul se degradeazé prezentind totdeauna forme de batatorire si indesare. Din aceast’ cauzd, fertilitatea solului scade si covorul de Jarbii instalat nattiral, imediat dup% despadarire, se rareste. In aceasta situatie, se g&sesc astizi majoritatea pdsunilor create prin defrisarea pidurilor. Folosirea lor nerationala prin incarcarea pajistilor cu un numar prea mare de vite sau prin pigunarea lor pe timp ploios, cind vitele rup cu copitele covorul de iarb& a sporit gi mai mult batatorirea si indesarea solului. 12.5.2. SPALAREA SOLULUL Coastele despidurite, lipsite de scutul protector al padurii, sint spalate de apele provenite din -ploi si z&pezi. Aceste ape nu se ‘mai fnfil- treazi pentru c& prin disparitia padurilor, solul este lipsit de stratul de materie organici (humus, frunze moarte, ramurele, vreascuri), care suge aceste ape si le retine ca un burete. Apele se scurg:libere pe suprafata solului mai intii in firisoare subtiri, apoi in suvoaie din ce in ce mai mari, spilind stratul subtire de pimint negru, ce s-a format timp de secole si siruri minerale, pe care Je duc in funduri de piraie $i riuri sau si, mai departe in mare. Procesul. multisecular de formare a solului si viata miliardelor de microorganisme, care pe fiecare m* pro- duc transformarile ce asiguté fertilitatea ‘si -prospefithea acestuid, se intrerupe. . Aceast& a doua forma de degradare a coastelor desp&durite -~ spa- larea Solului — este gi mai pigubitoare. Adesea numai la o singura ploaie puternica, solul poate pierde atitea substante nutritive cite l-ar ajunge vegetatiei si tr&iascd timp de mai multi ani. De pe intreaga suprafat& agricola a {4rii afectat& de eroziune se pierd anual aproximativ 160000000 t sol fertil cu un continut de 320000 t fosfor, substant& activa, pentru a cdrei refacere este necesard o perioada& indelungaté de timp. . 1.2.5.3. EROZIUNEA SOLULUL Dar spilarea solului nu este decit inceputul actiunii de degradare cauzata acestuia prin scurgerea apelor. In rostogolirea lor tot mai puter- nici spre vii, apele nu se marginesc numai la spilarea superficiala a 5ksolului. Apele incep si desfac& si si antreneze cu ele particulele din straturile imediat urmatoare ale solului. Astfel ja nastere erozitnea de suprafatd a solului, care, an de an se intinde ca pecinginea peste noi si noi terenuri, la care se disting trei stadii de dezvoltare: — eroziune slabi pind la moderata, atunci cind orizontul cu humus (A) a fost erodat in proportie de pind Ja 50%; . —eroziune puternicd, cind orizontul cu humus a fost erodat integral, ca si orizontul intermediar (A/B), ajungind la orizontul urma- tor (B); : ; oviune foarte puternicd si excesiva, cind din orizonturile mentionate nu au mai ramas decit resturi neinsemnate, aparind la suprafata roca mama. | a . Eroziunea nu-si limiteazi actiunea distructiva numai la supra- fata solului. ‘Aceasta, pe zi ce trece, dezvoltindu-se in profunzime prin concentrarea si siroirea scurgerilor pe anumite direct, patrunde tot mai adinc in muntii si dealurile desp&durite, pe care, dacd nu se iau m&suri de stavilire, le roade si le macina treptat, transformindu-le in ripe, ponoare si hirtoape. Astfel apare eroziunea de adincime. Fig. 18 — Siroirile si ogasele se intind zi de zi pe pasunea creat’ in urma despaduri unor terenuri in panti 52 ; i : in urma desp&duririlor, bazinele hidrografice ale unora din riurile noastre prezinté multe si intinse eroziuni. Inlantuirea suprafetelor, mai intens erodate formeaza din punct de vedere geografic o zona sub- carpatic’, ce se intinde ca o fisie de la Virciorova piné dincolo de Pascani. In Ardeal, terenurile erodate ocupi de asemenea suprafete intinse pe Somes, pe Crisuri, pe Valea Ariesului, Valea Ampoiului si pe Tirnave. Dezvoltarea eroziunilor a urmat un ritm accelerat in deosebi pe acele terenuri, pe care in urma’despaduririi s-a practicat un pasunat abuziv si necrutdtor sau o agriculturé inapoiata cu aratura din deal in vale. Experientele unit&tilor de-cercetare agricolé de la noi au aratat ca, la o cantitate de precipitatii de. 20—30 mm, pe terenurile in panta arate astfel, se pierde de 10—12 ori mai muli& ap& decit pe terenurile pe care lucr&rile se executé dupa curbele de nivel, iar pierderile de sol ajung la peste 168 m3/an/ha. In acelasi timp, pierderile de recolt& se ridick la 40%. - Continuarea acestui proces — eroziunea solului— pe linga per- manenta scidere a productiei agricole, pune in pericol lucrarile de pe cursurile de ape, c&ile de comunicatie, asezdrile omeresti etc. nS ALUNECARILE DE TERENURE in urma desp&duririlor, straturile solului pierd legitura pe care Je-o asiguri reteaua vie alcdtuité de ridacinile arborilor pe o adincime adesea de peste 10 m (cazul padurilor de stejar). . in aceast& situatie, dac& la baza unei coaste despddurite apele rod mereu ca un ferastrau, iar deasupra coastei, pe un platou se formeazd din ploi balti, apa infiltrindu-se in adincime, slébeste legdtura intre straturi. Astfel, straturile lipsite dé o bund legitura intre ele se pun in miscare dind nastere la alunec&ri de terenuri. Relieful gi compozitia straturilor din multe regiuni ale f&rii noastre, in bazinele riurilor: Prut, Birlad, Putna, Buziu si ale altora, predispun terenurile la alunecare ; mentinerealor impadurita este 0 masura foarte buné pentru evitarea acestui fenomen. In straturile alunecate, frimintate si lipsite deci de coeziune, eroziunile gaésesc totdeauna un mediu de dezvoltare si mai prielnic. Astfel, in multe cazuri, eroziunile sint asa de avansate, tncit dau _ nastere la formafiuné torenfiale : ogase, ravene si torenti. 53Fig. 19 — Aritura cu brazda trast din deal in vale a adus ruina multor terenuri traasfor- mate in ogage $1 ravene, din Valea Chineja, Jud. Galati 1.2.3.5. OGASELE Ogasele sint formatiuni torentiale incipiente, in care eroziunea de adincime nu s-a dezvoltat prea mult. Adincimea lor este de 0,5—-2 m; ele au un profil transversal nere- gulat, iar profilul longitudinal urmareste indeaproape relieful terenului pe care ele s-au format. Aceste ogase iau nastere mai ales prin nerationala folosire a drumuti- Jor de coasta, pe care se fac transporturi cu vehicule care au rotile impie- dicate sau prin tirirea materialelor transportate. Prin tirire, stratul superior de pamint este distrus si frémintat, iar apa ploilor spala, roade si adinceste pimintul scormonit. Cu cit drumul de coast este mai lung, cu atit se string ape mai multe, iar cu cit solul este mai putin rezis- tent la eroziune, cu atit distrugerea lui este mai activa. 54 isla sou sabia Tot asa iau nastere si se dezvolta ogasele si pe terenurile arabile pe care se practicé ardturi cu brazda tras& din deal in vale. Apa ploilor se scurge de-a lungul brazdei, dind nastere la siroiri, care se tot adincesc si iau forma de ogase. 12.3.8. RAVENELE Ravenele sint formatiuni torentiale intermediare, determinate de eroziunea care a sipat pe coastele lipsite de vegetatie, o albie adincd — adesea de zeci de metri —~ limitat& de versanti erodati si foarte inclinati, uneori aproape verticali. Acesti versanti alcituiesc bazinul de receptie al ravenclor. Apele provenite din ploi bogate si repezi si din topirea bruscd a z&pezilor, macin’ in scurgerea lor versanfii dezgoliti din bazinul de receptie si antreneaz& cu ele materialele rezultate: argile, mfluri, nisipuri, prundisuri, pietrisuri, bolovani si stinci, pe care le transporta:in mar- gini de sesuri si lunci, unde aceste materiale se depun, formind aga- numitele conuri de dejectie. In bazinele hidrografice ale riurilor_noastre, intilnim foarte des terenurile erodate sub forma de ravene. Se poate afirma ca circa 30% din terenurile erodate in urma despaduririlor se gasesc in aceasta forma de cegradare. Ravenele se gasesc izolate sau facind parte componenta din com- plexe torentiale mai mari. 237 TORENTI Torenjit stint cursuvi de apd cu pante repezi si neregulate, cu apd in cea mai mare parte a anului si care datorita ploilor mari sau topirii zipezilor prezinta viituri violente de scurté durata ¥. Ei reprezinté forma cea mai avansata de distrugere a solului prin ero- ziune si provin fie din dezvoltarea prin alungire a unei singure ravene, de exemplu torentul Pietrosita din bazinul riului [alomifa, comuna Pietro- sita, judetul Prahova, fie din dezvoltarea mai multor ravene, situate pe versantii unui curs de apa care a devenit astfel torent, de exemplu, torentul Hangu din bazinul Bistritei, comuna Hangu, Judetul Neamt. 19 STAS 8284-68 — ,Corectarea torenfilor si ameliorarea silvici a terenurilor degradate — terminologie” 55Astfel, pe linga ba- zinul de receptie si conul _ de dejectie intilnite la ravene, la torenti apare canalul de scurgere care, in primul caz, este sapat in vechiul con de dejec- tie al ravenei initiale sau in al doilea caz, canalul / este constituit din insusi . 7 f cursul apei — piriu de deal sau de munte — care a devenit astfel torent cu lungimi care dep&sesc adesea 10 km. Torentii produc pa- Fig. 20. — Schema sumar a unui torent gube nebinuit de mari moe —atit prin eroziunile intinse din bazinul lor de receptie, cit si prin viiturile bruste si repezi ale puhoaielor silbatice care distrug tot ce gasesc in cale si care duc cu ele imense cantit&ti de aluviuni, Viteza acestor scurgeri este destul de mare, depisind adesea 5 m/sec. Apele, incircate cu aluviunile provenite din eroziuni, alcdtuiesc asa numita ,,lavd torenfiala“, cu debite care uneori ajung la zeci de m*/sec. — In conditiile hidrografice si hidrogeologice din fara noastrai, dupé caracterul si manifestarile torentiale diferite, deosebim patru categorit de torenti: Torenti alpini. Acesti torenti colecteazd apele din regiuni inalte, bazinul lor de receptie intinzindu-se adesea deasupra limitei superioare a vegetatiei forestiere. Torentii alpini se caracterizeaz prin: . — versanti si albii in forma de V, cu eroziuni foarte active in regi- unile cu formatiuni de flig si ceva mai slabe in cele de cristalin; — viituri mari foarte ‘bogate in ap, datorit& precipitatiilor abun- dente din zona alpina si suprafetelor intinse ocupate de stincile goale si de solurile superficiale, slab acoperite cu vegetatie, din bazinul de receptie, care nu retin apa. Aceste viituri sint deosebit de periculoase mai ales in lunile mai-iunie, la ciderea unor ploi calde, in epoca in care zapezile nu s-au topit inca; . — scurgeri silbatice cu mare putere de antrenare si distrugere gi cu viteze exagerat de mari, care de cele mai multe ori depasesc 1 0 mjsec ; —transporturi masive de materiale de dimensiuni mari: stinci, bolovani si pietre colturoase, provenite din grohotiguri si pornituri de Craste si pratury abreate Le | Bouin do receptio~zova arstelé ¥ # pepe Ht 56 hee = Fig. 2l — Pirtul Pucios din masivul Retezat, Riul Mare — Valea de Laturi, e un torent puternice de tip alpin panta, ragilii si arbori intregi, ca si poduri si alte constructii aflate in calea lor. Exemple de asemenea torenti sint foarte multe in fara noastra, ca: Torentul Valea lui Bogdan, Valea lui Conci, Valea Or&tiilor din perimetrele de ameliorare Sinaia si Comarnic, bazinul rfului Prahova, Valea de Laturi, Pirtul Pucios din bazinul Riului Mare — afluent al Muresului, ca si cei din Valea Lotrului si din partea superioar4 a riului Sadul, afluenti ai Oltului si alti; — produc pagube insemnate mai ales lucrarilor de arta si cdilor de comunicatie (drumuri, c&i ferate etc.), pe care le intercepteaz& de-a lungul riurilor respective in care debuseaza acesti torenti. Torenti subalpini. Acesti torenti situati in zona forestierd a farii, sint mai putin puternici dectt cei precedenti. Colecteaza apele din regi- unea subcarpaticd a dealurilor inalte, unde precipitatiile sint mai reduse si unde solul fiind de obicei mai profund si mai bine acoperit cu vegeta- tie, infiltrarea apelor este mai activa. Totusi la ploile mari de vara si acesti torenti au viituri bogate in apa cu transporturi masive de materi- ale rulate, in special bolovinisuri si pietrisuri mari, provenind mai ales din eroziunile spate in formatiunt petrografice variate, odinioara bine acoperite cu paduri de fag si gorun. Exemple de asemenea torenti in tara noastra sint foarte numeroase: Torentul Valea Catiasului din perimetrul de ameliorare Paltineni din 57bazinul Buzdului, Valea Obia si Valea, Dura din perimetrul Corbeni din bazinul riului Arges, Valea Seacd din perimetrul Bujoreni sau Valea Satului din perimetrul Brezoiu, ambele situate in bazinul riului Olt, torentii din vaile Ampoiului si Ariesului, afluenti ai Muresului si altii. Pagubele produse de acesti torenti sint foarte mari, mai ales in sectorul industriei, al transporturilor si asezirilor omenesti, regiunea bintuitaé de acesti torenti flind de obicei regiunea cea mai populata a tarii noastre. ny Torenfi de coline sau de podis. Sint" des intilniti in regiunea de pomi si din fara noastra, fiind dezvoltati in formatiuni geologice, mai noi si mai putin rezistente la eroziune, in depozitele levantine, in argilele, marnele si loessul care se afld in Podisul Getic; in acela al Birladului, al Casimcei sau al Tirnavelor ca si al Somesului. Prezintd viitwri mari numai la topirea brusc&-a z&pezilor si la ploile bogate de vara, cu debite mari de apa, datorita zonei relativ intinse de pe care acesti torenti colecteazi apele si gradului avansat de descoperire a solului. Sint caracterizati in partea superioar& si mijlocie prin numeroase ravene in forma de V, iar in partea inferioard prin albii largi in forma de U, prin active éroziuni latefale care provoacd prabusirea malurilor, adesea verticale, prin transporturi aluvionare bogate alcituite din bolo- vanisuri marunte, prundis, nisipuri, miluri si argile. Exemple tipice de torenti de coline sau de podis sint aceia care , se afla in perimetrele de ameliorare: Bumbesti, Simbotin (din bazinul | Jiului); Govora, Arsanca, Blidari, Stoiceni, Balcesti din bazinul Oltului Inferior; Bascov, Merigani, Baiculesti din bazinul Argesului; Cislau, Pirscov, Cern&testi din bazinul Buzdului; Putreda si Topliceni din bazinul Rimnicului; Stenia, Buia, Calvaser din bazinul Tirnavelor. Acesti torenti produc pagubele cele mai mari in sectorul agricol, in special prin distrugerea livezilor de pomi, a viilor si a recoltelor de pe intinse terenuri in pantd, care sint an de an spiilate gi framintate de suvoaie, ca si de pe numeroase lunci inundate si acoperite anual cu straturi groase de aluviuni sterile. Torenfi de ses. Sint dezvoltafi in formatiuni geologice mai noi si in special in loessul gi argilele din cimpia Muresului, a Siretului inferior, a Talomitei, a Oltului, in Valea Carasu din Dobrogea central etc. Vaile lor in forma de U sint limitate de versanti cu numeroase ravenafii dintate si cu eroziuni sculpturale siipate tn loess sau in argile, urmate de frecvente prdbusiri de maluri, ale cror. sfariméturi stint ugor desfécute si antrenate de ape. Ca urmare, scurgerile lor au mai mult un aspect noroios. Au debite mari de api, deoarece acesti torenti colecteaz’ apele de pe suprafete mari de térenuri, care sint in general lipsite de vegetatie forestiera si provoacd inundatii intinse ca urmare a ploilor repezi de 58 ee Poe aad “ - Fig, 22 — Torentul Cailugareni, Jud. Neamt ¢ un exemplu tipic de torent subalpin, in acelagi timp gi un torent de piatri vara sau a topirii bruste a zdpezilor in epoca in care infiltratia apelor din zipada e redusa. . . . Ca exemple de torenti din aceasté categorie putem cifa torentii din_perimetrele de ameliorare Susita din bazinul Siretului, Cerna Voda si Faclia din Valea Carasu sau Hinova care se vars direct in Dunare Ja sud de Turnul Severin gi altii. Acestia produc pagube mai mari unor numeroase localitati pe care le incalc& s1 in special sectorului agricol prin pierderile de recolte de pe terenurile erodate si mai ales de pe cele mult mai intinse din sesuri si lunci, care sint inundate anual si acoperite cu depuneri de mil si argila. Un singur torent, Valea Mare, afluent pe dreapta al Muresului (la apus de coniuna Varddia) la viitura din vara 1961 a distrus 48 de case, faicind 12 victime omenesti si inundind peste 1000 ha teren agricol. Torenti de piatra, torenti de noroi. Dupa felul aluviunilor transpor- tate, torentii se mai impart in doua categorii: an Torenti de piatrd. Sint acei torenfi care, la marile lor viituri de ape, au scurgeri puternice si zgommotoase, cu mare putere de eroziune si 59Fig, 23 — Valea tui Copaci din perimetrul de ameliorare Blidati Jud. Vilcea, exemplu tipic de torent de coline care transport bolovanisuri de tirfre, ale ciror aluviuni sint alc&tuite in special din materiale pie- troase: sfarimaturi de stinci, bolovani gi pietrisuri. In specificul trii noastre, torentii de piatra se gdsesc de obicei in regiunile de munte $i de deal. Din aceasta categorie fac parte toren Valea lui Bogdan, Valea lui Conci, Valea Oratiilor, Calug&reni si altti, citati mai sus. La originea acestora, in golul alpin, curgerea pietrelor pe vaile povirnite are loc adesea chiar fair ap’, datoriti numai gravitatiei si efectului de inghet si dezghet. Torenti de noroi. Sint acei torenti ale c&ror scurgeri sint mai putin puternice si zgomotoase, avind un aspect noroios. Aluviunile transpor- tate sint alcituite din miluri, nisipuri si argile. Acesti torenti se g&sesc in regiunile de coline si de ses. Din aceasta categorie fac parte torentii din Valea Chinejii, Jud. Galati, perimetrele 60 Fig. 24 — Valea Boarilor din Com. Malureni, Jud. Arges, torent de coline care’ transport’ multe aluviuni — alcdtuite din nisipuri gi argile de ameliorare: Beresti, Balintesti Baneasa, Bujorul; Moseu ca perimetrele: Banca, Zorleni din bazinul Birladului, Jud. Vashii :ca si din Cimpia’ Siretului, a Ialomitei, Oltului inferior etc. a . Cunoasterea acestor doud categorii de toren{i este’ impertanta, deoarece pentru corectarea lor se aplicd mijloace si metod diferentiaza intre ele. In tara noastré reteaua hidrograficd de vai, riuri si piraiee bogata gi puternic dezvoltata, densitatea ei variind de la 0,4—1,3 km/kr Ca urmare, torentii nu pastreaz’ intotdeauna cele trei parti ale subdi- viziunii lor clasice: bazin de receptie, canal de scurgere si con de dejectie. Adesea, mai ales in munti, unde relieful este mult fragmentat, cu vai adinci, inguste si dese, partea finald a torentilor, ,,conul de dejectie“,. lipseste cu totul (cazul unora din torentii citati, ca: Valea lui Bogdan, Valea lui Sarpe etc.). Apele lor trec direct in riul colector, Prahova sau Jiu, al ciror curs reteaz& in partea inferioar&é canalul de scurgere a acestor torenti. 61} J of 28.8. | (RTURI CU CARACTER TORENTIAL o O dat& cu viiturile torentilor si cu aluviunile primite, regimul de scurgere din munti al riucilor ia si cl un caracter torential. Adesea acest caracter torential este asa de accentuat incit, in lipsa mAsurilor luate, el constituie un mare neajuns pentru amenajarea lor hidroelectrica, “Pentru c& volumul mare al aluviunilor purtate de ape poate impotmoli anele lacuri de acumulare sau canale de irigatie. In urma desp&duririlor nerationale din trecut, majoritatea riurilor noastre se.gases¢ in aceasia situatie; zonele de revarsare, albiile lor majore, sint acoperite de vaste depozite aluvionare, aleXtuite mai ales | Bin nisipuri si -pietriguri aduse de torenti. Aceste zone de revdrsare s-au tot midrit, de la an Ja an, deoarece in partea centrala a albiei acestor furi au avut loc depineri de aluviuni, care inaltind fundul au micsorat bia minoré prin care se scurg apele mici si mijlocii. Din aceast& cauzd, im foarte multe cazuri, boltile podurilor care trec peste aceste riuri _sint aproape astupate de aluviuni si prea putin spatin a mai rémas iber pentru scurgerea apelor. a 1 Fig. 25 — Aspect din orasul Rupea, Jud. Brasov, inundat de Valea Cohalmului, afluent al Tirnavei Mari Din acest punct de vedere, podul de la vechiul drum national de | peste Prahova, dintre Comarnic si Breaza, este un exemplu elocvent. Aluviunile mai mari si mai grele, stincile, bolovanii si pietrisurile, rémin_ in albtile majore din regiunea dealurilor, adic& pe suprafetele care sint acoperite de citre apele viiturilor mari de o parte si de alta a riurilor. Aluviunile mai mici, mai usoare, nisipurile, milurile si argilele, sint purtate pina mai departe in Dundre, care transporté anual spre mare sute de milicane de tone de asemenea aluviuni. O parte din cle ximin in bailfile gi in Delta Dunarii, producind prin aceasta mari pagube pisciculturii. Restul sint purtate de apele Dunarii pind in mare. O mica arte din aceste aluviuni se depun la gura fluviuiui, formind cunoscuta bar& de la Sulina, care produce navigatiei dificultafi serioase ce nu se pot inlitura decit prin costisitoare cheltuicli de dragare.AMELIORAREA TERENURILOR ERODATE Bh. GENERALITATI In limbajul obisnuit se confunda adesea termenul de teren erodat cu acela de teren degradat. Termenul de teren degradat imbraca o noti- une mai larga, prin teren degradat intelegindu-se un teren care a fost cindva productiv, dar care si-a pierdut total sau partial insusirile de productivitate datorita diferitelor forme de degradare: eroziune, aluneca- te, inmlastinare, sdradturare etc. Totalitatea masurilor si lucrarilor de ordin tehnic si organizatoric care trebuie aplicate terenurilor degradate, in scopul stavilirii degradarii (oprirea eroziunii, alunecarii, sératurarii etc.), si imbundtatirii conditiilor pedologice, hidrologice etc. astfel incit aceste terenuri si devind din nou productive si apte de a sustine vegetatia, alc&tuiesc o actiune com- plexd cunoscuia sub denumirea generalé de ,,ameliorarea terenurilor degradate“. Cele mai intinse terenuri degradate din tara ncastrd sint acelea a c&ror degradare se datoreste eroziunti, fencmen des intilnit, mai ales in regiunile subcarpatice amintite mai sus. Asupra acestei categorii de terenuri se irdreapta o parte din preccurarile prezentate fn aceast& carte. Stavilirea ereziunilcr si amelicrarea terenurilor ercdate sint acti- uni cdrora li se acordd o important& decsebita; prin lucrarile ce se exe- cutd se ajunge la o miarire a fertilit&tii si prosperit&tii multor regiuni, iar prin punerea fn valoare a intinselor suprafete erodate se sporesc mijloacele de productie si bunurile de larg consum. In lucrrile ce se executd in acest scop deosébim mai multe categorii. 64 22, LUCRARI PREGATITOARE PENTRU AMELIORAREA TERENURILOR ERODATE Dupa& cum despddurirea si gresita foldsire a terenurilor au fost principaiele cauze care au dus la degradarea lor, tot aga restabilirea vegetatiei distruse si rationala folosire a acestor terenuri sint conditii de baz& pentru stavilirea eroziunilor si pentru refacerea suprafetelor erodate. Pe cit de usoara a fost distrugerea terenurilor, pe atit de anevo- ioas& este ins’ refacerea lor, pentru ca cu cit eroziunea este mai avansata, cu attt vegetatia giseste conditii de viata mai witrege faté de nevoile ei, iar munca ce trebuie desfisurata este mai grea. Aceasté munca de refacere cere o atentie deosebitd si reclama de la inceput — ca lucrari pregititoare — studil, cercetari; proiecte sio buna organizare. 2.2.4 STUDI SI CERCETARI Studiile si cercet&rile trebuie s& urmareascd in detaliu toate cauzele fizice, economice, sociale care au dus Ja degradarea terenurilor. Cunos- cindu-se bine aceste cauze, se poate lucra cu mult efect pentru ca prin inliturarea lor, riul s& nu se mai poata& intinde. Asttel, se interzic unele practici vechi si daunatoare, care duc la distrugerea vegetatiei, cum sint: — defrisarea padurilor ; -» ciolpanirea arborilor sau secuirea lor ; — pasunatul in paduri; ~ exploatarea nerational si bracuirea p&durilor ; — pasunatul abuziv al izlazurilor, prin supraincdrcarea lor cu un numiéar prea mare de animale; -~ pdsunatul pe timp ploios; — pasunatul timpuriu (inainte de 1 mai) etc. ; — defrisarea pasunilor si finetelor naturale etc. La izlazurile astazi partial degradate, ca urmare a defris&rii piduri- lor, trebuie s& se dea cea mai mare atentie lucrarilor de ingrijire, menti- nindu-se si protejindu-se list&risurile naturale in porttunile’ expuse eroziunilor. — P&sunatul pe izlazurile cu sol usor erozibil se interzice, jar izlazu- . dui i se da alti intrebuintare: fineaté sau cultura de. plante perene. 5 — Ameliorarea terenurilor erodate — ¢. 1/175 65| Fig. 26 — Ciolp&nirea arborilor pentru re- coltarea de frunze ca nutret pentru vite a adus distrugerea multor paduri, urmaté de eroziunea solului. Com. Cornea, Jud. Caras- Fig. 27—Drumurile trasate haotic gi neintrefinute, pe care se fac transporturi prin tirfre, au atras ruinarea multor te- renuri. Com. Maguri-Ricitiu, Jud. Chij Severin Acestea, pe ling& faptul c& intdresc baza furajer locala, feresc solul de noi eroziuni. De asemenea, trebuie inliturate unele folosinte care atrag eroziunea direct& a solului, cum ar fi: ~~ cultura de plante prasitoare pe pante prea mari; — araturile cu brazda tras& in lungul pantelor ; — folosirea transporturilor prin tirire pe drumurile de coasta. 2.2.2 INVENTARIEREA TERENURILOR DEGRADATE In vederea executirii lucrarilor toate suprafetele degradate prin eroziune trebuie inventariate. Inventarierea se executa pe baza evi- dentelor de fond funciar de la unitatile administrative, agricole sau , 66 Fig. 28 — Cind pe cumpenele de apa si pe terenurile in panti se mentine o bund stare de impichirire, cind terenurile se ar& de-a lungul curbelor de nivel si culturile agricole alterneazi cu finete naturale gi cind drumurile sint bine intrefinute, eroziunea nu poate si apard — Muntii Apuseni silvice locale, completate, dupa necesitate, prin verificdri $i masura- tori simple si expeditive, facute pe teren. Trupurile de terenuri, care alcituiesc un perimetru de ameliorare, se grupeaza pe diferitele bazine hidrografice, unit&ti naturale mai mici sau mai mari, din care fac parte. Lucrarile de ameliorare se aplick pe bazine hidrografice, pentru cA numai tinind seama de aceste unit&ti naturale de pe care se string apele, agentul principal al eroziunii, se poate concepe elaborarea unui sistem de masuri si lucrari bine coordonate care si dea rezultate bune. : Ameliorarea terenurilor erodate constituind o problema de impor- tanta deosebité pentru economia tirii noastre, ministerul de resort a facut cu ani in urma o inventariere generald orientativa, asupra tuturor terenurilor atinse de aceasta calamitate a eroziunii. Dupa cum eroziunea nu sti pe loc, nici inventarierea terenurilor degradate prin eroziune nu este o lucrare static’. Aceasté inventariere, sau evidenta primara, se tine la curent prin adaugirea pentru fiecare bazin, a suprafetelor noi degradate an de an si se scad suprafetele care prin actiunea de ameliorare se redau produc- tiei — de la un an la altul. 672.2. 3 DETERMINAREA SI CONSTITUIREA PERIMETRELOR DE AMELIORARE Diferitele tipuri de terenuri erodate se grupeaz4 dupa unitatile naturale, bazinele hidrogtafice, in care se gisesc alcdtuind perimetre de ameliorare. : La fiecare trup de teren cuprins in perimetrul de ameliorare se disting douad zone: 22.3.1 0 ZONK INTERIOARA . s O zon& interioar’, numit& zond de consolidare (fig. 29) suprafata abcdeff’ GHa’) cuprinzind terenurile erodate ce trebuie consoli- date, ameliorate si puse in valoare, prin mijloace tehnice, care pot fi: — biologice (p&duri, ‘perdele de protectie antierozionale, finete naturale si culturi de ierburi perene in asolament) ; — agro-silvo-tehnice (tehnicd agricola si silvici antierozionala) ; — hidrotehnice (lucrari din pimint, lemn, zidarie si beton). 223.2, © ZONA EXTERIOARA O zona exterioari, numit& zond de apérare, care se intinde de jur imprejurul zonei de consolidare ca un scut protector pentru lucririle ce se-executa in aceasta (fig. 29, suprafata ABCDEFfecba). In zona de aparare se cuprind terenurile pe care urmeazd sd se aplice o serie de masuri cu privire la folosirea lor viitoare, masuri ce trebuie luate in asa fel incit prin ele s& se poat& evita degradarea mai . departe a terenurilor si si se asigure in acelasi timp sporirea neincetaté a fertilitatii si productivitatii lor. Aceste m&suri decurg din prevederile planulwi de sistematizare si organizare a teritoriului, dacd aceasta lucrare s-a intocmit, sau din principiile cunoscute. Suprafata trupurilor cuprinse in perimetrul de ameliorare, cu cele dow zone de consolidare sau de aparare, care intereseazi executarea lucr&rilor si aplicarea masurilor respective, se determin& prin masura- tori exacte, intocmindu-se planuri de situatie Ja scara 1:5000 sau 1: 10000. 68 i Fig, 29 — Schema unui.trup de teren dintr-un perimetru de ameliorare 69Pentru o mai usoar& identificare, induntrul aceluiasi perimetru, ; trupurile poart& pe planuri un numér de ordine latin, urmat de denu- mirea lui localé, de exemplu trupurile: I. Valea Dura, Il. Valea Obia ete. (fig. 30). Perimetrele de ameliorare se alc&tuiesc astfel incit si poat& consti- tui si din punct de vedere organizatoric si tehnico-economic o unitate de lucru pentru ocolul silvic in j . raza-caruia se afl sau intreprin- } derea constructoare care va fi chemata s& execute lucrarile nece- \ ve sare, asigurindu-se folosirea uti- ~~, | ’ lajului si a personalului la capa- citatea maxima de productie, fapt ce atrage dupd sine reducerea 7 cheltuieliior de regie sia pretului de cost. Se poate intimpla ca, din punct de vedere organizatoric si tehnico-economic, si se alcituias- c& in cadrul aceluiasi bazin mai multe perimetre de ameliorare, fiecare cuprinzind un segment een) din acest bazin corespunzator in forbert general: unit&fii_ administrative, o comunei respective. In acest pe- SS; TSS SRS “ a rimetru, se inglobeaza toate tru- : WY, purile de-terenuri erodate aflate OG de o parte side alta a rfului, situa~ tein bazine hidrografice mai mici, trupuri in care lucrarile de ame- liorare trebuie executate simul- tan, fra a se reveni in fiecare an si far& a se trece cu lucrarile de la un trup la altul, fapt ce ar atrage prelungirea duratei de executare * a Jucrarilor, sporirea cheltuiclilor de regie si a pretului de cost. Totodata, se studiaz& si- se s precizeaza, in linii mari, categoria . oo lucrarilor de executat, legatura ie Gast ee ea ietogatig al lor cu alte lucrari prezente sau de perspectiva, ca si cu obiectivele Argesuluj; sus, perimetrul Aref; 1a mijloc, p gi cu Ob perimetrul Corbeni,: jos, perimetrul Gesti tehnice, economice gi sociale, loca~ “70 le si generale si se stabileste urgenta lor si solufiile tehnice de aplicat pentru ca in timpul cel mai scurt si cu eforturile cele mai mici (muncd; materiale si bani) s& se ajungé la rezolvarea problemelor impuse de necesitate: st&vilirea eroziunilor, ameliorarea terenurilor crodate si punerea lor in productie. Aceste studii si planuri alcdtuiesc documentatia tehnicd necesara pentru determinarea perimetrului de ameliorare; ele se intocmesc de catre ocoalele silvice in strins& colaborare cu organele agricole si adminis- trative locale. Pe baza lor, se face constituivea perimetriuliut de ameliorare de citre o comisie local sau judefeana, cu participarea largi a organelor tehnice gsi administrative, ca si a tuturor celor interesafi. Cu aceasta ocazie, . printr-un proces-verbal, pe baza dosarului de determinare a perimetru- lui gi a cercetarilor pe care comisiile le fac la fata locului, se stabilesc: limitele perimetrului cu zonele sale componente, parcelele pe care ur- meazi s& se execute lucr&ri gi s& se aplice unele restrictii de folosinta, lista proprietarilor de terenuri incluse in perimetru (in vederea scutirii acestora de impozitele si obligatiile ce le au, legat de aceste terenuri, pentru tot timpul lucrarilor), institutiile si departamentele interesate la proiectarea si executarea lucrarilor. Pe baza constituirii se face apoi planificarea generala a activit ce trebuie desfasurata sia mijloacelor ce trebuie folosite, pentru proiecta- rea, executarea, intretinerea si paza lucrarilor. 2.24, MASURATORI $I PROIECTE Pentru ca munca sa se poatd desfdsura in bune conditii, ea trebuie si se bazeze pe m&suratori si proiecte. Acestea se intocmesc de catre ocoalele silvice, potrivit instructiunilor date de Departamentul Silvi- culturii. Prin proiecte se stabileste, in am&nuntime, ce fel de lucr&ri, unde gi clad trebuie s& se execute. La proiecte se anexeaz& planul topografic al terenurilor de ameliorat, cu artarea diferitelor stadii de degradare in care acestea se gasesc, ca si planurile diferitelor lucrari de aplicat. Tot in proiecte se dau analizele de preturi, antemasurdtoarea si devizele care arat& cantitatea de lucrari ce trebuie executate, si pretul fiecdrei luerari, in parte si al tuturor la un loc. In cazul lucratilor mari si importante toate aceste studii, cercetari, méasuritori si proiecte se fac prin Institutul de cercetri, studii si proiec- tari silvice (ICSPS). 71Fig. 31 a — Despidurirea a adus ruina terenurilor in panté de pe Valea Ariegului Fig. 31 b — Impiduririle an redat productiei suprafetele ruinate din aceeagi vale 2.2.5. PREGATIREA MATERIALELOR $I ORGANIZAREA MIJLOACELOR NECESARE EXECUTARII LUCRARILOR Aceasta este o operatie cdreia trebuie si i se dea multa atentie pentru a se putea executa lucrari de calitate superioard, Materialele necesare trebuie pregitite si procurate din timp dupa specificul lor. Astfel puietii si semintele necesare trebuie preg&tite cu ani inainte. Alte materiale — lemnul, cuiele, sirma — care au consum dirijat, trebuie planificate din timp. Nuielele, butasii, sadele se folosesc imediat dupa recoltare, astfel incit transportu! lor la locul Iucrarii trebuie facut fara intirziere. . Lucrarile de impaduriri si semandturi, prin natura lor, neputindu-se executa in tot timpul anului, ci numai primavara, —in mustul zipezii — este nevoie de a se lua, din vreme, inainte de aceast epoct, toate masuri- le tehnice si organizatorice care pot inlesni buna lor desfasurare. Astfel se va asigura mina de lucru si uneltele necesare lucr&rilor, creindu-se din timp si conditiile corespunzdtoare pentru cazarea muncitorilor. 2s EFECTUAREA LUCRARILOR DE AMELIORARE A TERENURILOR ERODATE Experienta a stabilit c& vegetatia si in special vegetatia forestier este mijlocul cel mai sigur pentru prevenirea si combaterea eroziunii. Prin impddurire se red4 solului armatura biologic’ format& din radicinile arborilor, care leagi particulele din care acesta este alcdtuit. Prin imp&durire se creeazi treptat condifii tot mai favorabile formelor superioare de vegetatie, se grAbeste refacerea humusului pierdut prin eroziune $i se intensificd infiltrarea apelor in sol; ca efect al acestor conditii se micsoreaz& scurgerea de suprafatA a apelor care, dup cum s-a aritat, este cel mai important si cel mai activ factor in procesul de macinare si distrugere a solului prin eroziune. Reteaua bogat& de riuri si piraie din tara noastri a format in mai toate regiunile de munte si de deal, un relief foarte incretit care in general favorizeazi aparitia si dezvoltarea eroziunii. De cele mai multe ori eroziunea, acolo unde s-a ivit, ocup& intregul versant ; aici impadurirea totali a suprafetei degradate este singura solutie pentru st&vilirea eroziunii si pentru punerea in valoare a terenului. Practic aceasta lucrare nu este influentata fn nici un fel de situatia altor terenuri vecine, Alte ori ins& eroziunea nu ocupa decit partea inferioara a versantului. Stavi- lirea eroziunii si ameliorarea terenului erodat ca si punerea lui in valoare 73Fig. 32 — Torentul Betelul a impotmolit podul cAii ferate IR. Vilcea — Sibiu gi vatra satului Calinesti, apartinind oragului Brezoi, Jud. Vilcea sint, in asemenea cazuri, puternic influentate de modul in care este folosit gi este lucrat terenul ce se intinde in amonte, pind la cumpana. apelor. 2.3.1. NECESITATEA $I PRINCIPHLE GENERALE ALE SISTEMATIZARIE $I ORGANIZARH TERITORIALE A trece numai la impadurirea unui teren erodat, fara luarea altor masuri suplimentare care s& stabileascd folosinta terenurilor, intr-un cadru rational avind drept consecin{a si reglarea scurgerilor de ape care au produs eroziunea, inseamnd de multe ori, a Iucra in zadar. De aici a rezultat necesitatea imperioasd pentru o actiune complexad care si imbratiseze deopotriva gi cauzele si efectele distrugerilor produse, actiune care sa aib& la baz& sistematizarea si organizarea teritoriului. 74 a Lica | ‘a tres pach ' win giay” wre giriuri | tae de acumucsre Dar, and inane titers ase | aiduriesecbtregeaed Fig. 33 — Schema a sistematiz&rii teritorivlui intr-un bazin de interes hidroenergetie din regiunea de munte (sectiune transversalii) Aceasti sistematizare si organizare a teritoriului este o lucrare care se intocmeste pe bazine hidrografice si prin care, avindu-se in vedere caracterul economic al regiunii si zonele naturale de productie strins legate de clima gi solul acesteia se restructureaz& vechile folosinte gisite necorespunzatoare si se stabilesc pentru fiecare sector de activi- ta:e (agricol, silvic, zootebnic, pomicol, viticol, pastoral etc.) folosinte noi. Aceste folosinte se stabilesc astfel incit aplicate cu o tehnicdé avan- sat, stiintific conceputa si bine precizata, si asigure, pe de o parte o productivitate maxima a terenurilor din bazinul respectiv, iar pe de ali& parte s& prevind nu numai eroziunea acestor terenuri, ci si se obtinad ameliorarea lor treptata si sporirea continua a fertilitatii lor. Lucrdrile de executat in acest scop, mijloacele de folosit si metodele de aplicat sint ast&zi bine definite si impreund cu alte m&suri constituie in unele fri adevdrate sisteme a cdror aplicare avind putere de lege, asigura bune rezultate. 23 Ite ORGANIZAREA ANTIEROZTONALA A TERITORIULUI — ‘ZONAREA PRODUCTIEL Desigur, impadurirea poate fi socotitd drept cel mai sigur si eficient mijloc in lupta contra croziunii solului si torenfialit&tii, apelor. Dar prin cresterea populatici, prin dezvoltarea societatii umane si prin 75! I 1 I IT 1 I 1 I ! ' t 1 [ © 1 : I = 2 o i | & Ls Lat dee fo, G & =z i res : of ft § Se Be reel i | 3 | g 88 8 {8 g {28 i ' 8 & Se ss fs 8 8 i § | § Be SPB peel 1 | € ft 8 Be 8 fe 28 | Bs) | 1 R 7 8 gs gs 8! Sg 188) i og 3 § ge e igi Se Sst i i 3 1 8 1 3 a Sa 18! 28 128) ! | i om yegm| Zona intndats Tnpadurint masive ne versantli cy eroziunt, perdele Torestiere alternind Paduri se defrisears Bazin de _colectarea apelor prin scurgere direct izvaare si riuri ‘cu asolamente agricole ,pajisti cu planite perene,vetre de sat,etc. | Lac deacumulare | ~ Fig, 34 -- Schemé a sistematizarii teritoriului intr-un bazin de interes hidroenergetic din regiunea dealurilor (sectiune transversal’) progresul continun al tehnicii, si la noi ca si in alte tari, padurea nu va mai putea s& ocupe aceleasi suprafete de odinioara, desi multe din ele au inc& nevoie de protectia pidurii. Vechii codri ai Viasiei, ai Delior- manului, ai Cotmenei sau ai Tutovei nu se mai pot reface si nici nu este nevoie a se reface, pentru ca silvicultura inaintataé are metode practice bine precizate si cu suprafete paduroase mai reduse poate sd sporeasca simtitor productia de masa lemnoasa si s& asigure si Protectia de care solul are nevoie. De aici s-a ndscut necesitatea ca, prin organizarea rational a folo- sin{elor teritoriului, si se dea fiecdrui teren destinatia care s&-i asigure un randament maxim fie ca productie de bunuri materiale ~ cind ¢ vorba de produse forestiere sau produse agricole, fie ca rol de protectie, cind e vorba de a se asigura protectia solului, cimpurilor asezdrilor omenesti, cdilor de comunicatie etc. Pentru aceasta, prin H.C.M. nr. 114/23 ianuarie 1954, s-a stabilit zonarea, functionald a padurilor prin care, date fiind functiunile multi- 76 laterale ale padurilor si in special acelea de protectie, s-a precizat rolul lor din acest punct de vedere, impartindu-se padurile tarii noastre in dowd mari grupe: grtupa I, a padurilor de protectie deosebita, care, dupa natura functiunii de protectie ce indeplinesc, au fost grupate in 5 zone: ~~ zona I, cuprinzind padurile de protectic a apelor ; — zona a II-a, cuprinzind padurile de protectie a solului contra eroziunii ; — zona a III-a, cuprinzind padurile de protectie contra factorilor climatici diunatori ~-zona a IV-a, cuprinzind pidurile de protectie de interes social ; zona a V-a, cuprinzind padurile monumente ale naturii si rezer- vati grupa a U-a cuprinde restul p&durilor care nu intr& in grupa I gi care indeplinesc in acelasi timp functiuni de productie si functiuni de protectie. Fig. 35 — PAdurile care ocupan chiuveta lacului de acumulare de la Vidraru, de pe ‘Arges, au fost defrisate; cele de pe versangi sint pastrate pentru a se asigura protectid apelor viitorului lac 77ee Dupa cum se poate observa, pddurile cuprinse in zonele I si a ILa din grupa I (a p&durilor de protectie deosebita) sint acelea care indepli- nese direct functiuni hidrologice si antierozionale. Prin zonarea functionala a p&durilor, se stabilesc si reguli de cultura, prin a cdror aplicare padurile din diferitele grupe si zone s& poaté inde- plini functiunile de protectie sau de productie ce li s-au atribuit. Astfel, zonarea functional’ a p&durilor pune bazele organiz&rii hidrologice si antierozionale a teritoriului potrivit nevoilor {arii noastre, precizind chiar latimea suprafetelor si repartifia spatiali pe care vegeta- tia forestier’ trebuie. s-o aibi’ pentru a putea corespunde scopurilor urmirite. Ca urmare, pe terenurile expuse eroziunii pe care nu se gasesc instalate in mod natural sau artificial arborete (masive sau in benzi — perdele) ele trebuie create prin plantatii sau semanaturi. Zone de eroziune. * Organizarea antierozionala a teritoriului este conditionataé de mai multi factori dintre care cel mai important este incadrarea in relief. Acclasi teren este mai mult sau mai putin expus eroziunii dupa cum este asezat in partea superioari sau inferioaré a versantilor. Aceasta se datoreste faptului ci de-a lungul versantilor scurgerea apelor se face In mod diferit ca forma, volum si viteza. Dupa particularit&tile pe care Je prezinta scurgerea apelor si dezvol- tarea procesului de eroziune, se disting pentru bazinele bine definite din punct de vedere hidro- grafic din tara noastra, patru categorii de terenu- ri pe care misurile anti- erozionale si hidrologicese aplicd diferentiat (fig. 36). Zona vetelei hidrogra- fice alcdtuita din_talveg si malurile sale. Este de obicei o zon’ ingusta, ca- racterizata in special prin . eroziuni de fund care Fig. 36 — Distribuirea categoriilor de teren pe zone adincese albia si eroziuni intr-un bazin hidrografic: laterale, care produc sub- ,cumee. minarea si apoi prabusi- eens rea malutilor. J — zona de cumpind a apelor; 2 ~ zo nei apelor; 5 refelel hidrogratice in prea} yaa din preajma retelei hideogtatice 80 Adaptare dupa A. S. Kosmenko si N. I. Sus. 78 Zona din preajma vetelei hidrografice ocupi partea inferioara a versantului. Mai lata decit prima, se intinde deasupra malurilor, care limiteazi talvegul si se caracterizeazi prin active eroziuni de suprafata insotite de siroiri. In lipsa lucrarilor de ameliorare si con- solidare, siroirile se dezvolta, transformindu-se succesiv in ogase $i ravene. Zona din preajma cumpenei apelor ocupa partea mijlocie gi, superi- oari a versantului pind sub cumpina apelor. Este in majoritatea cazuri- lor cea mai lat& zon& si se caracterizeaz& prin acumuliri masive de apd, care in partea de ling’ cumpana apelor produc spilarea solului si eroziuni de suprafata in stadiu incipient, iar in partea inferioara (unde de obicei panta se indulceste) depun o parte din debitul solid antrenat. In lucrarile de prevenire si combatere a eroziunii in aceasté zoné, accentul se pune pe plantarea perdelelor de protectie 3i pe agro- tehnica anticrozionala ce trebuie introdusi la culturile aplicate in spatiul cuprins intre perdele. Zona de cumpdnd a apelor ocup& un spatiu mai mult sau mai putin Jat si plat, dupa densitatea retelei hidrografice din regiunea considerata, putind lua forma unei platforme, a unei crupe sau a unei creste. In primele douad forme, aceast& regiune se caracterizeazé in special prin vinturi mai puternice care vara produc usc&ciune, iar iarna spulberd zapada ca si prin bitdtorirea si spalarea solului — care in cazul crestelor pot evolua catre eroziuni de adincime. 24 iMPADURIRI DE PROTECTIE in specificul tari noastre, unde factorii naturali (compozitia i structura solului si subsolului, roca maméa, relieful, clima si vegetatia) sint foarte favorabili aparitiei si dezvoltarii eroziunii si unde prin gresita folosire din trecut a p&mintului, eroziunea ocupa suprafete intinse in mai toate zonele montane si colinare, o rationala organizare antiero- dionalé nu este posibilé fara folosirea’ larga si judicioasi a p&durilor. Acestea constituie mijlocul cu capacitatea maxima de aparare a solu- Jui contra actiunii distructive a apei care incepe cu spalarea si eroziunea versantilor, pentru a termina cu inundarea si impotmolirea luncilor si cimpiei. Astfel, potrivit principiilor ce stau la baza zon&rii functionale a padurilor, pe lingd suprafetele acoperite astdai cu padure, sint necesare impaduriri noi pentru a se stinge focarele actuale de eroziune, punfiidu- se in valoare intinsele suprafete degradate in trecut si prin tnzestrarea 79teritoriului cu un echipament de protectie, si se poat& preveni alte noi eroziuni gi sé se realizeze protectia diferitelor sectoare de activitate: agricol, zootehnic, pomicol, pastoral, viticol, energetic, transporturi, sanitar etc, Padurea are, in cadrul acestui echipament, un rol determinant in scurgerea apelor, mai ales atunci cind este asezaté pe cumpene de ape sau pe versantii inclinati expusi eroziunii ca si in jurul ripelor. 24.1, IMPADURIRI PE CUMPENELE DE APA. _Cumpenele de ap& sint culmile de dealuri care separa diferitele bazine hidrografice. Asezate in bataia vintului, terenurile din zona cumpenelor de apd sint cel mai mult expuse uscdciunii si spulberarii prin vint a solului sia 2&pezii. Cind aceste terenuri nu sint impadurite in mod natural, impadurirea lor este de cele mai multe ori obligatorio, padurea avind un rol important de protectie atit pentru buna reglemen- tare a scurgerli apelor cit $i pentru buna organizare a productiei agricole din bazinul respectiv. Fig, 37 -- Pidurile de pe cumpina apelor, impreunad cu perdeaua antierozional’ de pe versanti si cu impaduririte masive de pe ripile de Ja baza versantilor, asigura o bund organizare a teritoriului in regiunea dealurilor 80 in trecutul indep&rtat, cumpenele de ape de pe dealurile Mol- dovei, Tirnavelor si altele erau impidurite, iar recoltele agricole de pe terenurile din vai erau mult mai bogate. Despaduririle masive facute la sfirgitul secolului al XIX-lea sila inceputul secolului al XX-lea aw inrdut&tit regimul scurgerilor superficiale; terenurile fertile au fost mereu spalate sau chiar degradate prin eroziunile eare nu au intirziat si apar&. Drept urmare, agricultura in sistemul parcelar cu fisii inguste dea curmezisul dealurilor, arate prin brazdi tras din deal in vale, a inregistrat an de an recolte tot mai scdzute. Pentru a preveni si combate eroziunea si pentru a se asigura o prodactie sporitd gi constant’, este cunoscut cd padurile pe cumpenele de apa constituie o conditie tehnicd importanté. Aceste paduri au forma unor perdele ce se intind de-a lungul cumpenelor de apa. Latimea, lor variaz de la 30 la 60 m. Cu cit bazinul hidrografic este mai deschis, avind versanti mai lungi, cu sol mai putin permeabil, cu cit ploile locale bogate sint mai dese sau vinturile mai puternice, Mitimea acestor fisii trebuie si fie mai mare, dep&sind in unele cazuri cifrele de mai sus, in special in bazinele de interes hidroenergetic. Rolul principal al acestor piduri este s& retina si s& ajute infiltrarea insol a cit mai multa apa din precipitatiile care cad in regiunea cumpene- Jor de ape si si transforme scurgerile superficiale, dAundtoare, in scurgeri prin sol, folositoare. Efectul ce se obtine prin aceste impaduriri este deosebit de insemnat, pentru cd prin ele se stavileste, de la ori- gine, formarea suvoaiclor, care provoaci eroziunea terenurilor din aval. Tarna aceste paduri impiedic’ spulberarea zipezilor, reglind depune- rea si topirea lor, iar vara micsoreaz’ viteza vinturilor si puterea lor de usciciune, reduc variatia zilnicA a temperaturii orizonturilor superi- oare ale solului si celor inferioare ale aerului {in preajma solului), micgo- reazi puternic transpiratia vegetatiei si ridicd umiditatea aerului in imediata apropiere a solului. Pentru aceasta este necesar ca padurile de pe cumpenele ce apa sa fie alcituite din specii cu inraddcinare puternica, reaistente la vint (stejar, gorun, ulm, paitin, pin etc.). Cele mai indicate sint arboretele de amestec: specii principale din cele arditate mai sus, specii de insotire si cu multi arbusti, care avind coronamentele dezvoltate pe indiltimi diferite s& creeze pentru vint un obstacol greu de p&truns si care s& poat& juca un rol hidrologic si anticrozional cit mai activ. Arboretele alcdtuite din specii rasinoase sau in amestec cu cele de foioase au un rol hidrologic precumpinitor, deoarece prelungesc epoca. de topire a zapezilor. 6 — Ametiorarea serenurifor erodate — ¢. W173 8Li 1 2.2 IMPADURIRI PE VERSANTI Pe versantii lungi, situati in zona din preajma cumpenei apelor, si din preajma retelei hidrografice, scurgerile superficiate de pe terenu- tile goale se aduna din ce in ce in volume tot mai mari. Daca in calea lor, apele nu intilnesc nici un obstacol care s&le miesoreze viteza si volumul, ele incep s& spele sau si erodeze solul inciircindu-se treptat, cu particulele de sol dislocate. Pentru a prein- timpina eroziunea, pe terenurile cu pante mari si de-a Iungul curbelor de nivel se planteaz’i aga-numitele perdele forestiere antierozionale. L&timea lor este de 20--60m, iar distanta dintre ele cam de 5 ori Litimea lor. Desigur, cifrele maxime se iau pentru versantii ugor erozibili sau lungi cu pante mari, situati in regiuni cu o medie a precipitatiilor anuale ridicat’ sau cu frecvente ploi bogate. Pe portiunile concave ale coastelor este bine si se sporeasc& cu 10--20% latimea acestor perdele fat& de portiunile drepte sau convexe, pentru c& pe profilele concave apele se aduna si pot da nastere mai ugor Ja eroziuni. Fekete Zoltan arata ca, in cazul terenurilor agricole de mare valoare, lati- mea perdelelor se poate reduce, efectul fiind acelasi, daci in interiorul lor se construiesc, pe curbele de nivel, niste santuri colectoare. Astfel efectul protector al unei perdele antierozionale lat’ de 9m cu santuri in interior este echivalent cu al unci perdele de 20 m litime fara santuri #2. SEY e WY ey ce sat CTD it te CEA Stee! sie las ERR Sirol oe angle ca Fig. 38 — Perdelele forestiere transforma scurgerile de suprafata in scurgeri de adincime, punind stavild eroziunii (dupa prof. N. I. Sus) i 4 Fekete Zoltan, Protectia gi ameliorarca prin impiduriri a terenurilor agricole vitdmate de ape. Az Erdé (Padurea) anu! V, nr. 1, ian. 1955. 82 Rolul acestor perdele este de a frina scurgerea apelor superficiale, de a xetine particulele de sol eventual antrenate din amonte de aceste scurgeri si de a infiltra in sol cit mai mult din apa lor. Astfel, scurgerile fsi domolese viteza gi igi micgoreazi volumul, incit eroziunea nu mai peate sd apara pe terenurile prevazute cu perdele antierozionale. In acelasi timp, aceste perdele micsoreaz& viteza si puterea de uscare a vintului si evita spulberarea zdpezii, asigurind fn sol un remarcabil spor de ume- zeala, ciruia ii corespunde un spor de preductie pentru terenurile vecine. Pentru terenul agricol, cuprins intre cumpenele de ape gi perdele sau intre perdelele antierozionale, avind pante intre 20--30°, se reco- manda o justa organizare a terenului. Aceasta se obtine prin introducerea asolamentelor speciale pentru conservarea solului, care au_o proportie ridicat& de sole fnierbate, in special in partea inferioara —in zona din preajma retelei hidrografice, unde solul e mai mult expus eroziunii. Prin functiunile hidrologice ale perdelelor, sporindu-se productivitatea terenului dintre perdele, se poate asigura in aceasta zon&’o puternicd baza furajera necesara cresterii vitelor. Pentru terenurile cu pante sub 20°, se recomanda aplicarea unei agrotehnici superioare, avind la bazii o larga intrebuintare a ogoarelor negre, a ogoarelor de toamna si a dezmiristirilor care inlesnesc de aseme- nea acumularea in sol a unor rezerve de apa, fapt care contribuie activ la micsorarea scurgerilor superficiale. Pentru situatii aseminétoare, Conferinta a VI-a unionala de combatere a eroziunii, tinut& la Moscova in decembrie 1955, recomanda si folosirea benzilor tampon alcdtuite din plante perene sau din fisii de miriste cosita de sus. Benzile tampon experimentate de C.A. Ceremisov in regiunea Penza, au redus de 5 ori spilarea solului de la 135 t la 30 t/ha. Tot pentru aceste terenuri, se recomanda extinderea culturilor de pomi fructiferi, printre rfndurile carora, la nevoie, se vor executa invd- Juriri sau brazdari care urmeaza curbele de nivel. 243. IMPADURIRI IN ZONA RETELEI HiDROGRAFICE 2A BT IMvADURIRI PE MALURT De obicei, in regiunile cu terenuri intens erodate din tara ncastra. (Vrancea, Valea Buzdului, Tara Motilor etc.), impidurirea versantilor sia malurilor retelei hidrografice constituie singura solutie pentru stavi- 2S. S$. Sobolev si L F. Sandovnikov, Combaterea eroziunii coliene asolurilor gia cclei provocate de apa in URSS — Pocivovedenie, 1956, nr. 7, pag. 18-29. 83: ey = : ar a sles can Fig. 39 — Eroziuni sculpturale dezvoltate pe maturile insorite, formatiuni de loess din zona retelei hidrografice, Valea Carasu, Jud. Constanta lirea eroziunii si pentru transformarea unor locuri sterpe in suprafete productive. . | Prin impadurire se creeaz4 conditii pentru moderarea scurgeril apelor, sporind infiitrarea lor in sol si pentru retinerea debitului solid antrenat de ape. Impadurirea malurilor intirzie topirea z&pezilor acumulate in talveguri si prin eliminarea sau reducerea inghetului in timpul iernii, se retine o buna parte din apa rezultata. n alte regiuni ins’, mai putin expuse eroziunii, aceasté zond a tetelei hidrografice in foarte multe cazuri constituie singura posibilitate de folosinté pentru pasuni si finete. Pentru aceasta nu toate malurile din cadrul retelei hidrografice pot fi ocupate cu culturi silvice, ci o parte din ele trebuie sé ramind ca p&sune sau finete. A. S. Kosmenko*% considerd ci numai malurile refelei hidrografice cu o inclinare de peste 35% trebuie destinate folosintelor absolut forestiere si de aceea trebuie impidurite. In afar de aceasta iis’, trebuie s4 fie impadurite si malurile A, S. Kosmenko, ,Combaterea eroziunii solurilor*, Editura Agro- de Stat, 1956 — Bucuresti 84 cuo inclinare mai mic, de pina la 15—18%, daca sint brazdate complet de formatii mici ale eroziunii in adincime, daca sint brizdate de eroziuni- Je malului situate Ja o distanta sub 200 m intre ele, sau dacd sini puternic b&tatorite de vite si acoperite de gropi (in urma exploatar pietrei, carierelor de lut gi nisip), in regiunile adinc brazdate. Se impaduresc apoi malurile ce prezint& alunecdri si crapaturi, precum si malurile cu roci pietroase la suprafata. n cuprinsul acestei zone trebuie de asemenea impadurite: — toate porfiunile terminale ale retelei, cu ripi adtnci, vechi; —malurile cu expozitie insorité, deteriorate prin trecerea vitelor gi prin eroziunea in adincime; (multe asemenea cazuri se intilnesc in fara noastr& in bazinul Jijici, al Siretului si Prutului inferior, in Dobrogea centrala, in bazinul inferior al Tirnavelor si in alte parti unde mantaua de loess sau rocile mama pietroase au iesit la suprafa{a) ; — malurile foste terenuri arabile, in prezent parasite ca neproductive din cauza spilarii aproape complete a stratului cu humus. in ce priveste malurile umbrite, din vile seci, impadurirea masiv’. va fi aplicat& numai in cazuri rare si numai acolo unde malul este brazdat frecvent de formatiile erozionale de adincime sau este puternic batatorit de vite. De obicei ins’, malurile umbrite ale vailor seci — la fel ca si terenurile mai line ale retelei — vor trebui s& fie folosite ca finete sau pasune. 2h 32. IMPADURIRI IN ALBIA CURSURILOR DE APA in partea inferioarii a retelei hidrografice se afl albia propriu- zisi a cursurilor de ap4 cu cele douad subdiviziuni ale sale: —albia minord, sau partea albiei pe care se scurg apele mici gi mijlocii, cuprinzind si talvegul ; —albia majora, sau partea din albie pe care au loc scurgeri $i revarsari la apele mari. Prin bararea riurilor si intrarea in functiune a acumulatilor reali- zate si in curs de realizare, potrivit Planului de electrificare si folosire a apelor, terenuri intinse situate in aval de acumul&ri, in albia riurilor noastre interioare (Bistrita, Trotus, Putna, Buzau, Ialomita, Doftana, Ialomita, Arges, Lotru, Olt, Somes, Crisuri si altele) sint eliberate de sub scurgerea apelor. Acestea, prin galerii subterane sau canale, sint indreptate lateral spre a fi folosite in mod complex, in centrale hidro- electrice, sisteme de irigatii, aliment&ri cu apa etc. Aceste terenuri, rimase fri nici o folosinfa, se afl in general in albia minora a riurilor, adesea in prelungirea spre talveg a z&voaielor 85. 40 — Perdele forestiere in albia unui sector de riu torential, corectat prin traverse dir len actuale, cu care fac corp comun. Imp&durirea acestor terenuri sterpe, aletuite din aluviuni mai mult sau mai putin fertile (adesea din sterilul pietros rezultat din excavatii de galerii si canale), este singura solutie economic pentru a le pune in valoare si pentru a le da o inf&tisare corespunzatoare nivelului superior la care, in zilele noastre, a ajuns tehnica amenajirii integrale. Impa&duririle create artificial in albia rfurilor au in general forma unor perdele. Acestea, pe ling’ c& produc o mas& lemnoasi foarte nece- sara industriei, constituie un mijloc foarte eficient pentru regularizarea cursurilor de ape. Ele consolideazd malurile, domolesc viteza scurgerilor la apele mari si retin o parte din suspensiile acestora. Dup& asezarea si compozitia lor, aceste perdele sint de doua cate- gorii: perdele in albia cursurilor de ap& gi perdele in imediata vecina- tate a albiei. . Perdele forestiere in albie, Aceste perdele se planteazi, in zona albiei cuprins’ intre nivelul mijlociu al apelor medii anuale gi nivelul mijlociu al apelor maxime. 86 Astfel, aceste perdele ocupa partea superioara a alisei minore si partea inferioara a albiei majore. . Perdelele trebuie sa fie astfel alcdtuite incit, pe de o parte s4 consoli- deze fundul albiei printr-o retea deas de rid&cini, iar pe de alti parte s& inlesneasc&é scurgerea apelor si sé suporte trecerea lor fara sa fie vatdmate. Ca atare, in compunerea lor in rindurile dinspre apa, intra in special specii cu indltime mici, cu tulpini elastice dintve care cele mai indicate sirt diferitele variet&ti de salcie (Salix purpurea si Salix incana), iar in rindurile dinspre mal, silciile arborescente in amestec cu aninul si plopul, la o distanta de plantare de 0,7—1 m. Perdelele si arboretele din albie trebuie récepate in fiecare an cind au cregteri luxuriante sau la doi ani pentru a-si pistra elasticitatea si pentru a impiedica o reducere excesiva a vitezei de scurgere a apelor si deci colmatarea exagerataé a malurilor, ca si spre a evita umbrirea apelor ce prezinta calit&ti piscicole. Astfel intretinute, se asigura. dezvoltarea bogati in aceste perdele si a vegetatiei erbacee compusa din Lycopodium inundatum, Phragmites Trin, Saponaria officinalis, Sarothamnus scoparium, Veronica officinalis, Carlina wigaris, Salvia officinalis, Carex extcetorum, Fragaria colina etc. Perdele forestiere de lingé albie. Aceste perdele se intind de-a lungul cursurilor apelor dincolo de primele, ocupind chiar o buna parte din albia_majora — situat& deasupra nivelului mijlociu al debitelor maxime. In alcatuirea lor intra de obicei speciile iubitoare de mult& ume- zeeli: plop, frasin, tei, ulm. Foarte util este stejarul ins folosirea lui este limitata de altitudine. in afara de aceste specii, se introduc si acelea care se gasesc instalate in mod natural in conditiile riverane ale riurilor noastre. Cind solul este cu totul crud si neevoluat, prea expus insolatiei sau cind are exces de ap&, se vor folosi mai intii speciile pioniere, varie- tati de salcie, anin, cdtina alb& etc. Scurt timp dup’ plantarea acestor specii pioniere (35 ani) sub protectia lor, se planteaz& speciile care trebuie s& alcdtuiasci arboretele de tip permanent. Perdelele de ling& albie se planteazd in etape, ocupindu-se mai intli partile superioare ale figiilor destinate a alc&tui aceste perdele. Astfel executarea intregii perdele se repartizeazd pe o perioadd de mai multi ani, latimea acesteia sporind cu fiecare an in directia albiei cursu- lui de apd. Plantarea se face astfel incit arbustii si arborii si creasc&d chiar din primul an gsi s& formeze, paralel cu riul, un perete compact. Dupa ce perdeaua si-a format complet sistemul de radacini care consoli- deaz& bine terenul, printr-o intretinere adecvata, se stabileste distanta optima de adoptat intre arbori, cunoscind cd o desime prea mare a 87acestora ar putea mari colmatarea pirtilor jaterale, fapt ce ar putea atrage eroziuni de fund, pe partea centrala a albiei. Perdelele forestiere astfel realizate vor alcdtui in sectiune transve sali pe cursul apelor un profil dublu — cu doua trepte care coboard spre interior. _ In mod similar se procedeazd si in cazul bratelor.vechi parasite ‘de cursul apelor. Pentru a obtine colmatarea denivelarilor acestor brate parasite, se practic’ de asemenea plantarea deasi de arbusti sau plantarea de garduri vii. Perdele forestiere in jurul lacurilor de acwwnulare, Actiunea de pro- tectie a acestui gen de perdele este deosebit de important si prezintd numeroase aspecte. . — Filtrind scurgerile superficiale, perdelele retin particulele de sol (aluviunile — debitul solid) ‘antrenate de ape de pe versanfi. Gradul de incircare cu particule de sol (gradul de ‘turbiditate) a apelor care se scurg de pe versanti c&tre lacurile de acumulare se reduce de doua ori dupa trecerea lor printr-o perdea forestierd. Pentru acest motiv, perdelele acestea se mai numese gi perdele antierozionale *, Jn lipsa perdelelor debitul solid ajuns intr-un Jac de acumulare reduce prin volumul siiu, capacitatea utilé a lacului. Ajuns mai departe intr-o conduct’ fortat sau o hidrocentrala, acest debit solid provoaca prin actiunea Iui abraziva (de roadere) degradarea prematura a pereti- Jor conductei sau a paletelor turbinelor. | — Perdelele filtrante asiguri consolidarea malurilor ale caror straturi muiate de ape de infiltratie din acumulari, sint supuse in acelasi timp eroziunii praduse de valurile ridicate de vint sau de trecerea diferi- telor ambarcatiuni. La lacul Bicaz, inalfimea maxima a valurilor ridicate de vint a ajuns la 2m. Eroziunea produs& de aceste valuri a format in malurile din unele sectoare incd neprotejate, firide si abrupturi de pind la 8 m niltime. Aluviunile antrenate din mal spre interior sint evaluate pentru o perioada de functionare de § ani la 800 m?® pe m liniar de contur *, — Asezate pe malul iacurilor de acumulare, perdelele reduc evapo- yarea de pe intinsul Juciului de ap& cu 39—50%. Distanta pind Ja care 2% Ovcinnilov, K. M., ,,Vodohoziaisvennie trebovania K pazmegceniu u viboru dreyesnit nacajdenii vocrug prodov i metodi rasceta”, Trud 1 Harkovskogo Selsio- hozinistrennogo instituta, 1955. — 2% Mugat L.,,Studiu privind crearea perdelelor forestiere din zona de oscilatie a nivehilni apei lacurilor de acumulare manuscris ICSPS— Tema de cercetare S$ 13b/1969 88 se poate produce efectul de reducere a evaporarii poate ajunge la 400-— 600 m, functie de inaltimea perdelelor. . Aceste perdele completeaza in jurul lacurilor de acumulare peisajul local si asigura o buna parte din conditiile de odihna si recreere necesare dezvoltarii turismului in aceste locuri de mare atractie. Forma perdelei este aceea a unei fisii continue al cdrei traseu ur- meaza fidel conturul lacului respectiv. Latimea fisiei, de obicei depisind 50 m, se stabileste prin proiecte si depinde in primul rind de relief Aceast& fisie poate fi intrerupta, de-a lungul lacului, de vetrele unor localitafi si de unele folosinte agri- cole care, pe terenurile plane, se mai pastreazd si dupa realizarea acumu- lari. Distanta la care sc amplaseaz& aceste perdele de oglinda lacului se stabileste in raport de nivelul apei freatice si de regimul de oscilatie (curba de regim) a nivelului apeidin lac, cualte cuvinte, de frecventa si numarul de zile din sezonul vegetativ, la care nivelul apei se poate gasi la un anumit punct de pe mal. Speciile lemnoase care alcdtuiesc aceste perdele —- specii moi — se aleg corespunzator duratei de inundabilitate pe care o suporta fiecare din ele, cunoscind ca& s&lciile (indeosebi Salix triandra L. si Salix alba) suporta, in situatia apei mereu primenita din acumulari, o inundabili- tate medic de 110 zile in perioada de vegetatie, plopii euramericani (P’ regencrata’ P.’ marilandica’ P.' virginiana’) 87 zile, iar aninii mai putin. Vegetatia arborescenta are efect eficient asupra valurilor mai mari, far a evita actiunea dauniitoare a valurilor mici (sub 15 cm inaltime) care la pante mai mari de 15% spalé malul si produc prin clipoceala lor eroziuni, lipsindu-l de stabilitatea necesaraé instalarii vegetatiei. Astfel spre apa se urmareste instalarea vegetatiei acvatice (de genul celei mentionate la 2.4.3.2.) dup& care urmeaza, pe mal, rinduri dese de silcii arbustive. Acestea, pe ling’ ca sint mai elastice, nu umbresc prea mult malul apei, fapt ce ar constitui un dezavantaj pentru dezvol- tarea faunei piscicole. Dup& acestea urmeazd, in amonte, rinduri de plop, apoi anin si alte foioase (frasin, paltin, ulm, mesteac&n ete.). In cazul cind malul lacului de acumulare este in pantd mai mare de 15%, in vederea instalirii vegetatiei, acesta se consolideazd prin fascine, asternuturi de ramuri, fixate de sol prin farusi cu sirma sau alte sisteme care se vor prezenta mai departe. 892d IMPADURIRI DE PROTECTIE IN JURUL FORMATHLOR TERMINALE Eroziunea de suprafatdé evolueaz’ invariabil c&tre eroziunea de adincime, care, in partile ei superioare terminale, reprezinté o forma de tranzitie intve eroziunea fundului albiei si cea a malurilor; dupa conditiile de dezvoltare, eroziunea terminal& se apropie totusi mai mult de categoria eroziunilor malului. La fel ca si la dezvoltarea acestora din urm&, eroziunea terminald este provocatd de concentrarea apei in scurgere de citre haturile ar iale ale folosintelor si, mai frecvent, de cAtre vreun drum trasat in apropierea virfului ravenei, avind directia aproximativ perpendicularé fata de axa ravenei. Spre deosebire de ero- ziunea tipicd a malului, la dezvoltarea eroziunii terminale participa o masa considerabila de apa colectata de figasul sau albia drumului de pe ambele parti ale virfului ravenei, precum si apa care se colecteaza direct spre virful ravenei de pe intregul bazin de receptie imediat in amonte si care adesea se compune din dou& sau mai multe bazine de receptie ale ogaselor mici. Aceste perdele din jurul formatii- lor terminale se vor amplasa in cea mai mare parte pe suprafete relativ plane si intr-o parte neinsemnata vor cuprinde malul ravenei.. O ase- menea amplasare a perdelelor va usura intrucitva lucrarile de pregiitirea solu- dui. Caracterul de ramificare a forma- tiilor va influen{a in mare m&surd struc- tura acestor perdele. Daca formatia terminala este sim- pla, fara ramificatii, atunci perdeaua inconjuratoare se infiinteaza la fel ca si pe portiunea de teren din preajma retelei din jurul eroziunii malului, cu aceeasi repartitie a grupelor de specii Fig. 41 — Formatiune terminalé a forestiere. ve lezvoltata pe o pagune ex , . creat” Wintastugares une! vechi pie Daca insé formatia terminala are duri de gorun, Com. Racovita, Jud. forma ramificatd, se ia in consideratie Vilcea. Pe terenul cu panté 7% se mai distanta dintre ramificatie. Daci aceas- vad citiva arbori din padureadefrigata C/S*@} " T prin practica diundtoareamuguritului 4 distanta nu este mare gi plantarea 90 itoecesortrcteeaceiner anit ore ETE perdelei inconjuritoare cu ldtimea obisnuité nu permite folosirea spatiului liber dintre perdele ca o folosint& potrivit& pentru culturd agricoki sau fineat&, atunci intreaga suprafat’ dintre ramificatiile formatiei terminale este supusé la impadurire masiva, incluzind si arbusti drajonanti pe marginile formatiei. Restul se delimiteaza pentru speciile lemnoase, iar rindul de protectie se planteazd numai pe limita exterioara a complexului intreg. In cazul cind ramificatiile formatiei terminale sint distantate mult unele de altele, permitind folosirea spatiului dintre ele altfel decit pri padure, atunci in jurul fiectrei ramificatii se planteaza cite o perdea independenta, la fel ca la formatia simpli a eroziunii malului, In ceea ce priveste asortimentul de specii pentru perdele in jurul formatiei terminale, se respecté aceleasi reguli care au fost aratate siin privinta perdelelor piantate in jurul ripelor. Bhs IMPADURIRI DE PROTECTIE IN JURUL RIPELOR Ar fi cu totul gresit si se creada ca pidurea se poate reface oricum, chiar dacdi acesteia i s-ar rezerva numai abrupturi si stincdrii. Pentru ase putea instala, pidurea are nevoie de un mediu prielnic. Astfel, nu intimplator in U.R.S.S. se prevede plantarea de jur tmprejurul ripelor a unor perdele de protectie late de 20—50 m. Latimea acestor perdele nu poate fi mai mica la noi, stiut fiind cd majoritatea eroziunilor din tara noastra sint dezvoltate mai ales in terasele din regiunea dealurilor, tuite din straturi de pietrisuri alternind ,cu straturi de nisipuri si argile, care se macind mult mai usor sub actiunea apelor decit solurile din U.R.S.S. care in general, sint mai rezistente la eroziune. Rolul acestor perdele este de a constitui in jurul ripelor o zona de protectie si o bariera care se opune scurgerii apelor superficiale, spre aretine si infiltra in sol cit mai mult din volumul acestor ape $i spre a consolida sprinceana ripelor. Astfel, evitindu-se pr&ébusirea malurilor, eroziunea inceteaza, ripele nu se mai largesc si vegetatia se poate instala. Compozitia acestor perdele trebuie s& fie adaptatd scopului urméarit. Astfel, pe rindurile din apropierea malurilor ripelor se planteaza specii de arbori de marimea a Ia si in special arbusti si subarbusti, care diajoneazd bogat si care prin greutatea lor nu vor putea provoca mai tirziu, prabusirea acestor maluri. Pe rindurile din mijlocul perdelei se vor planta, ca specii principale, arbori de marimea I, cu ridacini pivotate puternice. Acesti arbori vor indeplini rolul de baza, rolul de fixare si consolidare a straturilor vecine cu marginea ripci ce trebuie salvate de la eroziune si prébusire. Rada- otFig. 42 — Rip impadurita dupa principiile sistematizirii. Com. Stoiceni, Jud. Vileca cinile lor adinci vor constitui in acelasi timp o barier& biologic’ impotriva inaintirii speciilor care drajoneaza spre terenurile agricole. Speciile care corespund acestui scop sint in general cele cuinrddacinarea pivotantd puternicd: stejar, gorun, ulm, paltin, pin etc. Pe rindurile din marginea exterioari a perdelei, se vor planta specii de arbori si arbusti. cu ghimpi care vor constitui o buna barier& impotriva p&sunatului: glidita, zarz%r, corcodug, paducel porumbar, mur, maces etc. 2.4.6. FORMA $1 COMPOZITIA PERDELELOR ANTIEROZIONALE in afara celor aritate mai sus cu privire la perdelele forestiere din jurul ripelor, pentru a corespunde cit mai bine scopului antierozional urmirit, toate aceste imp&duriri trebuie sd indeplineascd urmatoarele conditii: 92 — Sa fie alcdtuite din arborete bine incheiate. Privite in profil, in epoca de vegetatie, aceste arborete nu trebuie si lase si se vada spatii goale, ci sa formeze un perete complet verde si nepenetrabil pentru vint, pentru ci numai astfel ariditatea versantilor va fi redusa. —Arboretele vor trebui si aibi un frunzis consistent, bogat si des, care si se descompuna usor si sé formeze cit mai devreme litiera, acea paturad groasi si bogatd de frunze moarte care trebuie si absoarba ca un burete scurgerile apelor de pe versanti. — Arboretele trebuie s& acopere bine solul, avind sub ele un numdr mare de arbusti si subarbusti care cu tulpinile, cu rémurelele si cu vreascurile lor, si formeze obstacole care pot domoli scurgerile de ape si pot provoca imprasticrea lor in mii si mii de firisoare subtiri, ajutind astfel si la infiltrarea apei in sol si la retinerea debitului solid — argila, mil gi nisipuri — antrenat de aceste ape de pe suprafetele din amonte. — Partea din sol a acestor arborete trebuie s& foloseasca cit mai bine spafiul, sa aiba un sistem radicelar bogat si dispersat pe o adincime cit mai mare, spre a lega bine straturile si particulele care alc&tuiesc solul expus eroziunii. Acestea sint criteriile care vor trebui avute in vedere la plantarea perdelelor antierozionale de pe versanti sau de pe cumpenele de apa. In profil transversal, aceste perdele vor trebui s& aib& o form’ tra- pezoidala. Aceast& forma este mai rezistenté la vint $i are avantajul c& micsoreaza latimea fisiei de teren agricol invecinat, umbrita de perdea. In ce priveste compozitia, se intelege c&é arboretele acestea vor fi aledtuite dintr-un amestec intim de mai multe specii de arbori si arbusti care corespund conditiilor aratate ca si climei si solului din regiunea unde aceste arborete vor trebui create. BAG Te ALEGEREA SPECIILOR Speciile lemnoase care alciituiesc aceste perdele sint de trei feluri. Specit de baz saw principale care constituie partea principala —miezul perdelelor — asigurind inaltimea si desimea pe care acestea vor trebui s& le aibé in partea lor superioara. Ca specii principale se folosesc arbori de marimea I: stejarul, salcimul, ulmul, frasinul, nucul si plopul. Specii de impingere sau de stimulare, care suportind umbrirea speciilor de baza, cresc in subetaj si au rolul de a stimula cresterea acestor specii principale, de a indesi partea mijlocie a perdelelor si de a umbri solul, ferindu-l de imburuienire. Ca specii de impingere se folosesc arbori de marimea a I1-a si a I[l-a ca: paltinul, frasinul de Pensilvania, jugas- 93i fig. 43 — Eroziune de suprafata gi cirari de pagunat pe un izlaz. Ocnele Mari, Jud. Vileca. Verdeaua antierozionala gi schimbarea folosintei din pagune in finea(a vor putea ridica, productivitatea acestui teren trul, artarul tataresc, artarul american, mojdreanul, visinul comun, visinul turcesc, p&rul si marul piduret, corcodusul, zarzarul, otetarul, carpinita, silcioara, maclura, malinul. | . os Arbustii care au rolul de’a umbri solul si de a-] tine in stare afinaté, ferindu-l de imburuicnire si de bat&torire. Accsti arbusti trebuie si formeze la marginea perdelei o lizierii deasi, greu de patruns. Adesea, aici se folosesc arbusti ghimposi, spre a feri arboretele de pasunat. Ca arbusti se folosesc: alunul, cornul, scumpia, Jemnul ctinesc, cara- gana, amorfa, gherghinarul, caprifoiul, paliurul, spirea, dirmoxul, liliacul, chtina alba, girdurarita. ; La alegerea speciilor, se va tine seama de conditiile locale de clima si sol, astfel ca speciile alese s& dea efectul cel mai bun fata de scopul urméarit. Este nevoie ca speciile alese si aib& o crestere cit mai rapid& pentru ca efectul lor sa nu intirzie. Perdelele inchizindu-se mai devreme, reclam& mai putine lucrari de intretinere, fapt ce corespunde unui pret ! de cost mai redus. Entre speciile foarte repede cresciitoare, se pot folosi 94 in functie de conditiile corespunzdtoare de clin sol: plopul, salcimul, umul de Turkestan, nucul, frasinul, glidi{a si silcioara, In conditii egale de crestere si comportare, se vor alege speciile cu longevitatea cea mai mare, pentru ca astfel si se asigure efectul Iucrrilor pentru un timp mai indelungat. De asemenea, se vor alege speciile care se preteaz eit mai bine la regencrarea naturala prin lastari si care, in afar& de rolul Jor protector si anticrozional, si asigure si alte foloase ca: lemn de valoare (stejar, nuc, salcim}; materii industrializabile nelemmoase: tanin, pluté, gutapercd, lacuri pentru industria mobilei (scumpie, stejar, salbi. iioasé, plop); frunzd pentru sericiculturé (dud, stejar), fructe comes- tibile pentru consumul direct sau pentru industria alimentari (alun, castan, nuc, cires, coacz, agris, afin, corn); hrand pentru vinat (castan. porcese, stejar, mar, pr salbatic, drob) ; flori pentru apiculturd (salcim, salcim japonez, amorfa, tei, caragana, acerinee etc.); produse pentru industria farmaceuticd: vitamina C (cdtina alb&, méacies, coaciz negru etc.), carotina (ace de pin), balsamul (ace de brad ete.), Speciile pe care se dezvolt diferiti parazifi vegetali sau insecte cdunatoare culturilor agricole sau a celorlalte specii din perdele vor fi evitate, Astfel, dracila si patachina, desi ca arbusti sint foarte buni, nu se vor intrebuinta pentru faptul c& ajuté la inmultirea ruginii grivlui 2” De asemenea, nu se va intrebuinta singerul pentru ca el ajuti la r4spin- direa pAduchilor veri. Tot astfel in alcituirea aceleiasi perdele, nu se vor intrebuinta Ja un loc laricele cu mesteacdnul, pinul cu coacizul, pinul silvestru cu plopul, pentru ci aceste specii isi adpostese reciproc daunatorii. 24GB, ASEZAREA SPECILOR IN PERDELE Asezarea diferitelor specii in perdelele cu caracter antierozional va trebui astfel facuta, incit si se poat& realiza structura dorit&, atit ir. partea lor aeriana, cit si in partea lor din sol. In special, se va urmari sé se creeze arborete cit mai rezistente la diferite vataméari, care utili- zeaz& cit mai bine solul, si care pot asigura in afara de rolul lor protec- tor antierozional, 0 varietate cit mai bogata de foloase materiale. in functie de exigentele speciilor pentru lumin& si inridacinare si in functie de desimea ce dorim s& o realizim pe profil, speciile din perdea se vor aseza dupa tipul monoarbustiv sau biarbustiv. Tipul monoarbustiv este acela la care, intre speciile de baz& (prin- cipale) se gaseste numai un arbust mic care asiguri protectia solului # ,indramiri tehnice in silviculturi. Ministerul Silviculturii, 1949, Bucuresti. 95sau un arbore care stimuleazi cresterea speciei de pazi — dupa schema P.a.P sau P.s.P.s.P. . . . Tipul biarbustiv este acela la care, intre speciile de bazd se gasesc fie doud exemplare de arbusti mici sau inalf}, fie doi arbusti si © specie de stimulare la mijloc, dupd schema Pas.a.P, sau Pad. P.aa.P. an . Notatiile de mai sus au semnificatia urmatoare: P este specia principal — de bazd; @ — arbust pentru protectia solului 5 — specie de stimulare a cregterii Alegerea tipului mono- sav biarbustiv depinde, in primal rind, de speciile cu care Jucrim si in al doilea rind, de desimea ce vrem sa dam perdelei si anume: _ | _- se va alege tipul monoarbustiv cind speciile folosite au corona- ment destul de des sau cind nu vrem sa dam perdelelor o desime prea mare si anume la perdelele destinate si aib& mai mult efect la acumu- larea si repartizarea zapezii ; * a —'se va alege tipul biarbustiv pentru perdelele care dorim s& aib& o compactitate mai mare si anume Ja acelea cu rol antierozional ca. $i Ja acelea ce trebuie si se opunad vinturilor uscate folosind ca specii_prin- cipale specii cu coronament rar (specii de lumina) de ex.: plop, gladita, frasin etc. . . | La fixarea schemelor de plantare se va tine seam de cerintele speciilor pentru Iumin& gi inrAdacinare, evitindu-se agsezarea speciilor t crescitoare (Ic) in imediata apropiere a speciilor de de lumina incet ) a umbra repede cresc&toare (Rc} si cu mare putere de eliminare. Intot- deauna intre acestea se vor planta arbusti mici si arbusti de stimulare a cresterii, sau specii cu temperament $i cresteri 1 intermediare, pentru ‘ase evita eliminarea prin umbrire si concurenfa in sol. Nu se va planta niciodaté, de exemplu, stejarul 1 in imediata apropiere a ulmului de Turkestan, a frasinului, a paltinului, ci numai cu 2—3 arbusti inter- mediari si cu 0 specie de semiumbr’ intre ele, cum at fi visinul turcesc, artarul titiresc, caragana ete. | . , | La alegerca tipulut se va tine Seama si de sol si anume: pe solurile bogate, mai puternic levigate (cernoziomuri degradate $i cernoziomurt ordinare), se va planta tipul monoarbustiv uumbros, ayind ca amestec specii de impingere cu caracter mai de umbra, iar pe solurile mai rele, cu levigare mai moderata (cernoziomuri castanii soluri brun-deschise) se va planta tipul monoarbustiv de lumin& avind ca amestec arbugtt mici sau tipul biarbustiv. oo . Pe cernoziomurile ordinare se pot planta si tipuri mixte, avind rindurile interioare formate din tipul monoarbustiv umbros, iar cele marginale, dup& tipul monoarbustiv de Jumind sau biarbustiv. 96 O mai mare atenfie trebuie data Ja folosirea rational a ‘solului la diferite adincimi. In acest sens, se vor planta speci cu inrddécinarea. trasantil, amestecate cu acele cu fnridicinarea pivotanta. Nu se vor plarta alaturi, pe cit se poate, specii cu acelasi fel de inradacinare —numai brasaata oe numai pivotanta. , n rindurile marginale nu se vor planta specii cu de drajonare , ca: salcimul, wlmul de emp si altele, pentru a nu divada cimpul agricol cu drajoni care impiedicd mult culturile agricole gi le milcgoreaza, productivitatea. e vor evita de asemenea, in aceste rinduri, speciile cu inrddacii trasanta bogatd ca: gladita, amorfa $.a., care ipese o mare parte din umezeala cimpului vecin, uscind solul si micsorind productivitatea. In aceste rinduri se vor planta specii de inr&d&cinare pivotantd si semi- trasanté, care pe lingé cd nu prezint& inconvenientele aratate mai sus, formeaza in sol si un fel de paravan impotriva rddacinilor trasante gi ale speciilor drajonante ce ar incerca s4 se intinda in afara perdelei. , 9@ va céuta, de asemenea, ca speciile care produc fructe utiliza bile, si se planteze in rindurile exterioare; pentru a avea lumina nece- sar nei fructificatii cit mai bogate. n regiunile unde exista pericolul distrugerii perdelelor pri: rindurile exterioare se vor planta cu arbusti ch ghimpi ae era din acei pe care nu-i m&nincd vitele, ca: mAcies, paducel, porumbar, mur, salcioar’, p&liur (acolo unde conditiile stationale permit) s.a. Ee 24.63 DISTANTA DE PLANTARE Ca distant de plantare intre rinduri, cea mai bun’ este de 1,50 m. Corespunzator caracterelor speciilor folosite, aceasta distanta se poate modifica, Astfel, la speciile repede cresc&toare distanta va fi mai mare, putind atinge 2 m sau in unele ‘cazuri chiar si mai mult — si anume pe soluri foarte bune, mai cu seama acolo unde intretinerea ulterioara a perdelelor urmeazi a se face cu tractiune mecanicd. La. speciile cu crestere inceata, distanta intre rinduri va fi mai mic, putind ajunge pind la i B Din cele de mai sus peaultl ca pentru a realiza o perdea anti- erozionala lata de 20 m se vor folosi in total i i coronal Tat de in total cel putin 9 si cel mult 19 Distanfa de plantare pe rind se stabileste in functie de tipul de perdea ales gi de cresterea speciilor intrebuintate. Aceast& distanta va putea fi cuprinsd tntre 0,7—1,0 m la perdelele de tip monoarbustiv 28 Indruméari tehnice in silvicultur’, Ministerul Silviculturii, 1949, pag, 461—462. 7 — Ameliorarea terenutilor erodate — c. 1/173 97