Vasile Dragu

-se doreste o reevaluare in cheie istorica dar si un ain cheie iconografica

De fiecare data cand se vorbeste de pictura murala exterioara vorbim de
realizarea acesteia in epoca lui Petru Rares,
-exceptie face pictura de la Rasca -1552,Sucevita 1596,si Sf Ilie atribuita lui
Vasile Lupu,restul ansamblelor murale conservate si acestea in fragmente
apartin perioadelor celor doua domnii ale lui Rares
-biserica Voronet cu fatadele pictate 1547 un an dupa moartea lui Rares va fi
dupa Probota,Sf Gh,Suceava,Humor,Sf Dumitru -Suceava,Biserica Precista
de la Baia,Arbore,Cosula,Balinesti-martore ale perioadei 1527-1546
Toate acestea dovedesc ca pictura exterioara murala reprezinta un
fenomenartistic al unei durate limitate a carei apogeu corespunde epocii lui
Petru Rares

-Joseph Strzygowsky considera ca este o reactie tardiva determinata de

modelele mazdeene,
-David Rice crede ca este o influenta venita de la Trebizonda
-Andre Grabar-crede ca e influenta sarba ,rin aparitia exonartexului in
arhitectura religioasa a Moldovei
--Schweinfurt-influenta occidentala
-I,D,Stefanescu considera ca exista o influenta sud dunareana in special
bulgara pe care o impartaseste si Paul Henry.
_George Bals este primul care considera puctura un fenomen local ,teza
preluata de P,Comarnescu,si Sorin Ulea.cei 2 insistand pe programul
iconografic antiotoman sau chiar asa cum crede Irineu Craciunas pe un
posibil program antireformator,
Decorarea fatadelor este un procedeu cunoascut din antichitate si ev mediu
difuzat pe arii largi.fresca si mozaic in special
In Transilvania pictura ext murala dateaza din sec 16 ,Strei,SantamarieOrlea.Sighisoara.Floresti-Cluj,Darlos...

-Stim sigur in urma descoperirilor arheologice de la Probota intreprinse de

Lia si Adrian Batrana ca este construita de Stefan cel Mare ca(necropola
pentru parintii sai) ca era pictata,/Un martor _in situ_ este si acela al fatadei
de sud,aflat in ruina,al sanctuarului catolic de la Baia unde se gaseste o
reprezentare in format mare al Sf Cristophor ,tema f des intalnita in
iconografia catolica,
Biserica Voronet construita in 1488 a fost decorata pe fatada de est -si asrtazi
se mai vad urme ale acestei picturi pe COMBLE:
Alta fresca este atribuita SUB SEMNUL INTREBARII epocii lui Stefan cel
Mare este cea de la biserica Inaltarii din Neamt-cea din _Ocnite sau cele din
Dbrova.
Toate acestea ne fac sa credem ca pictura exter,este anterioara epocii lui
Petru Rares,
Voronet,picturi realizate probabil in 1496 -ele din nava si din sanctuar sunt
considerate de specialisti ca fiind cele mai frumoase din Bucovina ,
Ex 1:Wladyslaw Podlacha-autor al primei monografii consacrate picturii
murale moldovenesti
Ex 2.Paul Henry apreciaza elansarea siluetelor Fecioarei si a lui
Isus,abilitatea de .....agencement ....celor 4 fresce pe partea de vest a navei
unde in ciuda ancadramentelor rosii les murailles de Ierusalim par a forma
un fel de fond continiu in fata caruia se petrec diversele drame ale
Calvarului:toate acestea denota existenta unui artist talentat si capabil DE A
INTERPRETA INTELIGENT MODELELE PE CARE LA AVEA.
Cercetatorii considera compozitia Voronetului ca fiind bazata pe modelele
bizantino-balcanice considerate esentiale dar si avand programe iconografice
.O analiza atenta a picturii ne arata ca pictura de la Voronet nu se
multumeste sa ramana fidela Erminiei sau sa imite sfintii din caietele de
modele co se dovedeste una originala.Organizarea iconografica este de o
asemenea claritate,care ne face sa ne gandim la elaborarea unui program
gandit astfel incat sa stabileasca o relatie intre biserica construita si cea
universala.

Dupa criza iconoclasta si restabilirea cultului icoanelor si dupa Conciliul VII

-843,in care s-a stabilit ca icoana nu este nici consubstantiala nici identica cu
prototipul, s-au intreprins eforturi ca imaginea care urma sa se picteze in
bisericile nou construite sa aibe o structura iconografica care sa contina
maximul de invataminte teologice care trebuiau transmise credinciosilor,asa
cum spunea Vasile cel Mare sau Grgore de Nyssa :cuvintele rezoneaza in
urechi asa cum pictura se arata ochilor.
Este simplu sa demonstram ca programul iconografic de la Voronet e in
perfect acord cu programul iconografic urmarindu-l foarte exact si faa nici o
abatere.
Pe cupola navei este reprezentat Ierusalimul Celest sau Biserica
Truimfatoare,impreuna cu toata ierarhia:In cupola care reprezinta cerulPantocrator,pe peretii tamburului dispusi in 4 registre distincte sunt
serafimii,arhanghelii,profetii,si apostolii,iar in zona inferioara a tamburului se
gasesc ancadramente decorative.
Se stie ca incepand cu sec IX aceasta compozitie iconiografica se regaseste
-cu mici variatii- aproapa in toate picturile murale realizate pana in sec XV.
Desi reprezentarea este in acord cu Erminiile,gasim elemente de noutate
proprii epocii lui Stefan cel Mare:
1.maniera de reprezentare a Pantocratorului:maiestos si cu mare noblete
,figura lui Cristos se inscrie intr-un camp in forma de stea rezultat din
intretaierea a 2 patrate,unul verde si unul rosu,
De jur imprejur incepand din centru raze de lumina reprezinta lumina
necreata si eterna a divinitatii.In colturile rosii ale stelei se gasesc simbolurile
apocaliptice ale celor 4 evanghelisti,.Imaginea Pantocratorului marturiseste o
profunda originalitate iar incarcatura ei simbolica este mult mai bogata fata de
reprezentarile analoage a artei bizantine.
Cele mai vechi reprezentari a lui Pantocrator se pare ca se gasesc la Sfanta
sofia din Kiev si la manastirea Daphni ,sunt in mozaic aprox 1042-1046.Cele
2 reprezentari sunt similare:intr-un medalion cu proportii monumentalre si
limitate de un curcubeu,aluzie evidenta la bolta cereasca,bustul lui Cristos se
decupeaza pe un fond de aur ,reprezentand lumina cereasca .Acest tip de
reprezentare are o dubla semnificatie:
1-este o IMAGO CLIPEATA destinata sa sugereze ca este vorba de imparatul
cerului
3

2-este imaginea Verbului incarnat mde Fiul lui Dumnezeu prin care omul
poate contempla pe Creatorul insusi,.
Acest tip de reprezentare se intalneste se gaseste in majoritatea bisericilor
:capela Palatina -1143,biserica Martorana 1146-1151 din palermo,biserica
Chora 1315-1320 Constantinopol
Este clar ca reprezentarea de la Voronet,atat de particulara are alt scop
privind simbolistica urmarita.Steaua in 8 colturi reprezinta Jiua fara sfarsit
dupa Judecata de Apoi. Stim ca cifra 8 reprezinta un simbol arhaic al
infinitului ajungand prin Pitagora pana in Egiptul antic.Importanta sa a crescut
in primele sec crestine ,influentat si de climatul de neliniste al civilizatiei
romane a carei apus se simtea deja, -ne vorbeste despre asta si mausoleul
octogonal al lui Diocletian,
Respectul fata de conceptul de eternitate este vizibil si in impozanta biserica
octogonala din Antiochia,sec IV,despre care Eusebiu din Cezareea,spunea ca
este unic,asemeni mausoleului paleocrestin octogonal al bisericii San
Lorenzo din Milano,
In acelasi timp steaua in 8 colturi reprezinta Eternitatea dar si Lumina
Divina,.astfel incat Pantocratorul de la Voronet are implicatii eshatologice si
datorita asocierii cu simbolurile apocaliptice ale celor patru evanghelisti-ceea
ce numim TETRAMORPHE.
Unde si cum a aparut pentru prima oara compozitia tetramorphe nu ne
intereseaza aici.Ex cel mai vechi cunoscut este cel al mozaicului absidal al
micii biserici Osios-David din Thessalonic .Mult timp acest mozaic a fost
interpretat ca o Viziune a Ezechielui fiind datat in jurul anului 500,si
considerat o capodopera prejustiniana. Incadrat intru-un disc stralucitor ,Isus
apare ca un tanar aureolat de un nimb crucifer ,este asezat pe pe un
curcubeu ,cu mana dreapta face un gest de pace iar in stanga tine un rulou
pe care sta scris Iata-l pe Dumnezeul nostru!Am crezut in El si El ne-a
salvat.El este cel care a adus pacea in aceasta casa.(Isaia XXV,9).
De o parte si de alta a discului solar se gaseste simbolurile apocaliptice ale
evanghelistilor iar in colturile inferioare 2 personaje reprezentand sfinti:cel din
stanga in picioare intr-o atitudine de stupefactie ,surprins de viziune iar cel din
4

dreapta,asezat ,tine o carte deschisa pe genunchi,tine mana la tampla intr-o

atitudine meditativa.
Toate aceste reprezentari ne duc in directia spre care putem considera ca
aceasta reprezentare este cea mai veche cunoscuta a Judecatii de Apoi,care
pentru universul crestin reprezinta Parusia,a doua venire a lui Cristos.
Nu se doreste aici sa se faca un excurs in procesul complicat al evolutiei
tipului iconografic al Judecatii de Apoi.S-a demonstrat in alta parte cum in
pictura preromana a Cataloniei-Isus in Glorie ,cel mai adesea in variante
Tetramorphe,a devenit un motiv major in decoratia bisericilor.
Ulterior ,in reliefurile timpanelor care ornamenteaza principalele portaluri ale
bisericilor si catedralelor romane si gotice (la
Moissac,Autun,Charlieu,Vezelay,etc),acelasi element iconografic apare
constant in relatie cu compozitia Judecatii de Apoi ceea ce devoaleaza inca o
data sensul atribuit Tetramorph-ului.
In pictura bizantina tardiva ,tetramorph-ul este rar reprezentat dar in tarile
balcanice nu a fost niciodata abandonat:marturie sta icoana de o rara
frumusete reprezentand Viziunea profetului Ezechiel (aprox 1395),conservata
la Muzeul National din Sofia.Dar general vorbind acest tip de reprezentare nu
este considerata a fi specifica in pictura ortodoxa sec XI-XV;acest fpt facand
sa creasca interesul pentru iconografia de la Voronet.
La Voronet,Cristos nu este numai in ipostaza de Pantocrator ci mai ales de
Judecator al celei de-a doua Parusie,gata sa separe Binele de Rau.Putem sa
ne gandim la o asemenea interpretare datorita garzii de serafimi din jurul
discului trasat de curcubeu in cupola semisferica,In registrele descendente
ale tamburului ,apar succesiv,ingerii cu ripide,profetii si apostolii.In principiu
,schema corespunde Erminiiei,dar trebuie sa luam in calcul ca langa apostoli
apar si Parintii Bisericii orientale:Sf Nicolae,Grigore de NaziansmVasile cel
Mare,si ioan Crysostomul.Toate acestea ne conduc catre o apologie a
ortodoxiei:cel care se abate de la calea dreapta va da socoteala in fata
judecatii divine.
Nu trebuie uitat ca pictura murala de la Voronet a fost relizata in 1496 dupa
drama caderii Constantinop si intrarea acestuia sub jurisdictia Portii
Otomane.In 1456 Atena isi deschide portile in fata cuceritorului turc iar
5

Pantheonul devinit de peste un mileniu biserica crestin aconsacrata fecioarei

Maria devine moschee.In 1461 intra si Trebizonda sub turci,
Toate aceste state balcanice se vor vedea amenintate si in ceea ce aveau
mai profund adica in entitatea psihica si spirituala.
Pornind de la aceasta amenintare dar si in urma Conciliului de la Ferrara in
care nu s-a putut hotari unirea celor 2 Biserici surori,programul iconogr de la
Voronet se constituie intru-un veritabil act de credinta..Insasi constructia
bisericii cu arce,diagonale,utilizate pentru turnurile bisericii de mesterii din
timpul lui Stefan cel Mare,trebuie considerat ca fiind unul menit sa satisfaca
ratiuni de ordin simbolic.
Atragem atentia asupra urmatoarelor teme iconografice foarte rar
intalnite:Arborele lui Ieseu,Posterite de Jesus au depart a babylon,?
Nasterea lui Ioan Botezatorul ,Discipolii lui Ioan Botezezatorul urmandu-l pe
Isus..Acestea indica grija iconografului de a stabili un raport intre Vechiul si
Noul Testament.
In acelasi timp iconograful a facut o selectie dar si o organizare a compozitiei
murale ale navei in raport cu doua ideale majore:
1.demonstrarea Atotputernicia Salvatorului prin scene ca
;Transfigurarea,Invierea lui Lazar,Anastasis,Urcarea la cer,
2.reprezentarea episoadelor Patimilor si mortii lui Cristos,care au ca urmare
salvarea umanitatii pacatoase: Predica de pe munte,Crucificare ,
Batjocorirea,Coborarea de pe cruce,
Acest caracter selectiv.dar si modul de reprezentare sunt fructul une gandiri
savante si subtile in acelasi timp,
Tema Deisis este de asemenea foarte importanta in iconografia de la
Voronet,
Plasat conform regulii in registrul inf al peretelui de la nord a navei si orientata
spre fereastra zidului de sud,aceasta scena are la Voronet o solemnitate si
gravitate ce invita la meditatie.Cristos pe tron este reprezentat ca arhiepiscop
cu mitra pe cap,pe genunchi tinand cu maa stanga Evanghelia deschisa in
timp ce cu cea drapta binecuvanteaza.La dreapta tronului ,Fecioara
reprezentata ca regina purtand coroana iar la stanga sfantul Ioan
Botezatorul.de o parte si cealata a Deisis-ului se afla arhangheli Mihai si
Gavril aparitia Evangheliei deschise in iconografia Deisis-ului,pare sa
6

sugereze obligativitatea privitorului de a practica rugaciunea activa asa cum

Fecioara Maria impreuna cu Ioan o fac ca intercesori pentru noi lui Dumnezeu
-Fiul.
Aparitia Feciorei reprezentata ca regina in bisericile lui Stefan cel Mare ,
(Milisauti,Patrauti,)pare a se explica in relatie imediata cu ciclul Patimilor ,de
asemenea nelipsite in nava si cu troparul Pastelui
Tabloul votiv este impresionant reprezentandu-l pe Stefan cel Mare in postura
de donator.prezentand lui Cristos macheta bisericii ceea ce ne arata f clar ca
acesta este constructorul.,Sf Ghorghe il asista in calitate de patron al
bisericii,iar mana pusa de sfant pe umarul domnitorului se doreste a fi
reprezentarea protectiei de care acesta trebuie sa se bucure.Familia princiara
dispusa in veritabil cortegiu ceremonial,este invesmantata in costume
somptuase si rafinate asa cum se cuvine unei familii princiare si asa cum
insusi Stefan cel mare s-a dorit a fi,egal cu ceilalti membrii ai famililor
princiare europene,
Ca si nava, pictura altarului este clara si sobra urmarind indeaproape
instructiunile Erminiiei.
In conca altarului se afla Fecioara cu pruncul in majestate;2 ingeri ii
vegheaza de o parte si de alta.Ca o bordura figuri de serafimi separa
imaginea monumentala de Cina, Impartasirea Apostolilor cu paine, Adoratia
Mielului(sub forma Pruncului pe Patena),paziti de arhangheli Mihail si
Gavril,pictati in ancadramentul ferestrei,apoi Impartasirea apostolilor cu vin,iar
la capat Spalarea picioarelor.
In registrul inferior parintii Bisericii(ii citesti la pag 14) asistati de arhidiaconul
Prochoros si Stefan,in Proscomidiar scena Cristos in mormant cu Fecioara
si cei 2 ingeri dar si de sacrificiul lui Abraham.In Diaconicon Simion purtand
pe Isus copil in brate,
Pruncul in patena avand stanga-dreapta cele 2 sacrificii din Noul si Vechiul
Testament ,intaresc ideea de sacrificiu,Exista un acord perfect iintre pictura
Passiondin nava cu cea din altar concentrata pe ideea Euharistiei.
Ca si in celelalte biserici a lui Stefan cel mare,Patauti, Badauti, si Sf Ilie din
Suceava ,atrage in mod deosebit atentia respestul pt ceea ce Dragut numeste
pictura esentiala.In contrasrt cu picturile sud -dunarene cu care cercetatorii
7

in general obisnuiesc sa faca comparatie, frescele de pe vremea lui

Stefan,reprezinta mesajele fundamentale ale dogmei ortodoxe, fara
divagatii ,fiind stiut de altfel ca pe teritoriul ortodoxiei medievale romane nu au
existat erezii.Adoptarea temelor particulare ,imprumutate din iconografia
tarilor vecine s-a facut cu prudenta .
W.Podlacha considera ca frescele din vremea lui Stefan se marginesc la a
reprezenta cateva scene dar acestea sunt imbogatite cu sens.
Svetozar Radojcic
in monografia picturii medievale sarbe ,propune un grupaj cronologic centrat
pe structura iconografica si pe expresia formala.Distinge 3 grupe:
1.stilul monumental -1170-1300
2.Stilul narativ-1300-1370
3.stilul decorativ-1370-1459.
Viktor Lazarev atrage atentia asupra tendintei constante in pictura sarba a
sec XIV-XV de a multiplica scenele in ansamblurile murale-scoala
morava.,marcata de una sfumatura di malinconia.
In contrast cu aceasta pictura de la Voronet este monumentala si plina de de
expresie si vigoare,si asta pentru ca executate in plina amenintare
otomana,acestea trebuia sa fie pline de autoritate,cu sens simbolic sugestiv.
Ex.
Cavalcada Sfintilor militari pe peretele de vest al bisericii Inaltarea Sfintei
Cruci -Patrauti.Grabar va fi primul care a subliniat importanta si originalitatea
acestei compozitii.care nu este o simpla ilustrare a bataliei lui Constantin
impotriva lui Maxentiu ci o compozitie cu sens teologic si anume imbogatind
viziunea imparatului, transformand-o intr-o victorie eterna cu ajutorul Crucii.
In Moldova ,viziunea imparatului este modificata esential:in fruntea
combatantilor care nu sunt simpli soldati ci sfinti militari se afla arhangh
Mihail, purtand armura calare pe un cal alb.Victoria este asugurata de Crucea
care straluceste deasupra cerului:Grabar considera aceasta reprezentare ca
fiind in acord cu spiritul militat al Moldovei lui Stefan,considerat a fi un apostol
al luptei impotriva semilunei,Stefan,ar fi al doilea Constantin care se ridica
impotriva necredinciosilor.
8

Avansand pe aceasta linie, 2 aspecte importante se releva;

1.Biserica se afla de aceiasi parte cu puterea laica,cu Stefan adica,in lupta
eroica de a salva libertatea nationala si contra paganitatii
2.Biserica este constienta de puterea si resursele pe care imaginea sacra le
are in educarea poporului participand la efortul de a aparare a tarii si
credintei.