Anda di halaman 1dari 5

Curs 3

Psihiatrie

Elemente de semiologie
Atentia

Def. Procesul psihologic care orienteaza si


caracterizeaza activitatea personala asupra
unui grad limitat de obiecte si fenomene
Atentia ajuta gandirea in procesul
prelucrarii informatiilor
Tipuri de atentie:
1. Atentia involuntara determinata de
stimuli care survin brusc din mediul
ambiant
2. Atentia voluntara = deliberata
sustinuta printr-un effort de vointa
3. Atentia habituala (de fond) stare de
pregatire
Tulburari ale atentiei
Disprosexii
Hiperprosexii
Hipoprosexii
Aprosexii

Memoria
Def. Este functia personala a orientarii
retrospective caracterizata prin:
1. Intiparire (fixare)
2. Pastrare (Conservare)
3. Reactualizare (revocare)
Este principalul suport al functiei
cognitive
Tulburari = dismnezii; aceste pot fii:
cantitative
calitative (Paramnexii)
Tulburari cantitative
Hipomnezie = scaderea, in grade fiferite, a
memoriei; aparuta in surmenaj, stari
nevrotice,oligofrenii, involutii (dementa)
Amnezii = pierderea totatla a capacitatii
mnezice; in functie de debutul bolii, poate
fi:
a. Amnezii de fixare (anterograde)
se refera la evenimente care se
desfasoara in perioada dintre debutul
bolii si prezen
specifica sindromului Korsakov

b. Amnezii de evocare (retrograde)

se sting treptat amintirile dinaintea


debutului bolii avansand spre copilarie
specifica sindromului Wernicke
(dementa Wernicke)
c. Amnezii mixte

In demente amnezia evolueaza de la


complex la simplu

Alta clasificare:
a. Amnezii lacunare gol mnezic la un
moment dat din care pacientul nu reda
nimic (stari convulsive, betie patologica,
stari epileptice, traumatisme)
b. Amnezii tardive gol mnezic in legatura
cu o tulburare de constienta). Nu apare
imediat dupa perioada de pierdere de
constienta, ci se instaleaza treptat
(epilepsie, stari convulsive)
c. Amnezie psihogena (afectogena,
selectiva, tematica) anumite fapte care
au o rezonanta afectiva negativa sunt
uitate. Prezinta selectivitate pentru
anumite evenimente (cataclisme, razboi,
incendii, etc.)
Hipermnezii

Def. Exagerare a evocarilor


Aparitii tumultoase, multiple care
indeparteaza individul de la idee
principala
Poate apare si normal si patologic
(Schizofrenie, Stari toxice)
Manifestare paroxistica = Mentism:
exagerare a evocarilor mnezice astfel incat
pacientul devine un veritabil spectator al
desfasurarilor tumultoase si incoergibile a
amintirilor lui (se simte invadat de imagini
noi)
Apare in mod normal in stari de surmenaj,
perioada de adormire
Apare patologic in Schizofrenie
(Mentism xenopatic
forma speciala este Viziunea paranoica
retrospectiva revederea in cateva
secunde a propriei exsistente. Apare in

Curs 3
Psihiatrie
paroxisme anxioase, stari confuzive ,
halucinatorii
Tulburari cantitative (Paramnezii)

Def. Recunoasterea eronata a unor


evenimente care au avut loc in viata
individuala sau reproducerea unor
evenimente netraite
Sunt de doua categorii:
a. Tulburari ale sintezei mnezice
immediate (Pseudomnezii)
b. Tulburari ale rememorarii (Alomnezii)

Pseudomneziile
1. Falsa identificare (recunoastere)
convingerea bolnavului ca a mai cunoscut
o persoana straina iluzie de memorie
(diferentiata de confuzia normala)
apare in stari de tensiune afective,
surmenaj, tulburari de constienta,
schizofrenie, epilepsie (precede
fenomenul de deja-vue deja
comun)
2. Iluzia de non-recunoastere
precede fenomenul de jamais- vue,
jamais comun)
3. Paramnezia de reduplicare Pick
consta in faptul ca o persoana
identifica fenomenele, situatia,
persoanele, din jur ca fiind identice cu
ceva trait de el sau din imaginatie
(frecvent in Schizofrenie)
Alomneziile
1. Pseudorenumiscenta
bolnavul reproduce evenimente reale
din trecut ca fiind traite in prezent
apara in sindromul Korsakov
(specific)

2. Anecforia
bolnavul nu poate evoca antecedente,
evenimente traite de el in trecut decat
daca sunt segerate de anturaj

3. Criptomnezia
apare pe fondul unei deteriorari
cognitive marcate
scaderea capacitatii determinatorii a
memoriei (bolnavul crede ca o carte,
un film, etc. ii apartin)
diferentierea medico-legala de
plagiatura
apartine: Schizofreniei, tulburarilor
paranoide, dementelor
Instrainarea amintirilor (opusulo
Criptomneziei)
bolnavul considera ca evenimente
traite de el nu-i apartin (pierde
cunostiintele propriei istorii personale
pana la pierderea identitatii)0
specifica dementei
4. Confabulatia
halucinatie de memorie
bolnavul relateaza anumite fenomene,
situatii, evenimente credibile dar
netraite de el (nereale)
apar la: alcoolici, sindromul Korsakov,
stari confuzive, oligofrenii
trebuie diferentiata de minciuna
tipuri:
Confabulatii mnestice (de jena)
datorita lacunelor mnestice
inlocuieste lacunele cu fapte reale
verosimile
Confabulatii fantastice
inlocuieste confabulatiile cu fapte
ireale necredibile
Confabulatii onirice povesteste
scene de vis
5. Ecmnezia pacientul confunda trecutul
cu prezentul
consta in intoarcerea intregii
personalitati in perioada din trecut si
retrairea lor in prezent
este specifica dementelor grave
4. Gandirea
este procesul central al vietii psihice
activitate cognitiva complexa care
asigura distinctia intre esential si
fenomenal (se refera la fenomene) in
ordinea ideiilor si a lucrurilor

Curs 3
Psihiatrie

I.
II.

operatiile gandirii sunt:


Analiza divergenta
Sinteza convergenta
Comparatia
Abstractizarea
gandirea foloseste cuvinte, prin
cuvinte se exprima notiuni, legaturi
temporare intre notiuni = asociatii de
idei
Tulburari de gandire:
Tulburari predominent formale (de
forma) vizeaza in general activitati
operationale
Tulburari de continut implica
activitati motivationale

Tulburai predominent formale


aceste sunt: tulburari de ritm, flux si
incoerenta ideativa
Tulburari ale ritmului si fluxului ideativ:
1. Accelerarea ritmului ideativ
succesiunea rapida a ideilor insotita de
exagerarea evocarilor si labilitatea
atentiei
normal temperamentala
surmenaj, intoxicatii cu alcool, cafea
la debutul episodului maniacal
2. Fuga de idei
exacerbarea ritmului si fluxului ideativ
care duce la asociatii ideative facute la
intamplare prin rima si asociatii (dupa
criterii de forma, nu continut)
pierderea incoerentei ideo-verbale
specifica episoadelor expansive
apare si in agitatia psiho-motorie
in episodul expansiv se insoteste de
Tahipsihie cresterea fortei
imaginative, reprezentative, mobilitate
mare a atentiei, cresterea tonusului
afectiv
3. Incetinirea fluxului de idei si a ritmului
exprimare lenta, raspunsuri intarziate,
pauze multe
scaderea fluxului ideativ se insoteste
se scaderea productivitatii ideiilor
ideiile devin monotematice si
concentrice

bradipsihia = lentoare ideativa,


scaderea fortei imaginative,
reprezentative, dificultati de evocare,
diminuarea tonusului afectiv
specific: Schizofreniei, dementelor,
starilor confuzive
verbigeratie = repetarea stereotipa a
aceleiasi propozitii, sintagme facuta
din cuvinte lipsite de sens
Psitacism = incoerenta ideo-verbala
insotita de o sonorizare mecanica
(scoate sunete ciudate)

3. Tulburari de continut
manifestarile anormale ale ideatiei in
opozitie cu realitatea
1. Ideea dominanta
o idee care de detaseaza de celelalte
idei
are caracter tranzitoriu si reversibil
este specifica normalitatii
2. Ideea obsesiva
idee contradictorie personalitatii
individului in cauza (asediaza
gandirea)
are caracter parazitar individul lupta
impotriva ei dar nu reuseste sa o
convinga ramane intr-o continua
premeditare asupra posibilitatilor de
rezolvare
forma specifica vascozitate psihica
caracteristica epilepsiei, constand in:
scaderea ritmului si fluxului ideativ,
lipsa de suplete ideativa, aderenta la
tema, monotonie

Fading mental = accelerarea treptata a


lentorii pana la epuizare si oprire

Baraj mental (ideativ) = ritmul si fluxul


ideativ se opresc brusc

Anideatia = disparitia totala a fluxului


ideativ; apare in schizofrenie, depresii
severe, dementa

Curs 3
Psihiatrie
Tulburari de coerenta in gandire:
cuvintele se pot inlantui dupa asonanta,
rima asociatii formale lipsite de coerenta
ideativa sau sintactica
Incoerenta poate aparea la nivelul frazelor,
propozitiilor si cuvintelor (nu se pastreaza
forma gramaticala corespunzatoare)
Forma cea mai grava = salata de cuvinte =
amestec total, aleator de cuvinte fara nici o
legatura intre ele duscurs de neinteles
Specifica tulburarilor obsesiv
convulsive. Exp. idei de verificare, idei de
contaminare
Compulsia = actiunea exagerata care este
menita sa-si finalizeze ideea obsesiva
Foarte frecvent subclinic
3. Ideea permanenta
se afla in neconcordanta cu realitatea
ocupa o pozitie centrala
este in concordanta cu sistemul ideativ
orienteaza gandirea
celelalte idei vin sa o sprijine
are potential de idee deliranta
4. Ideea deliranta
neconcordanta cu realitatea
modifica comportamentul bolnavului
are caracter stabil
inabordabila la verificare,
experimentare
tipuri:
idei de expansiune
a. idei de marire, grandoare, bogatie
b. idei de inventie
c. idei de reforma
d. idei de filiatie convingerea ca este
descendent dintr-o familie mare
e. erotomanie convingerea ca este iubit de
o persoana publica. Are trei stadii: de
dragoste, de ambivalenta, de manie (ura)
f. mistice este fiul lui Dumnezeu, s.a.
2. Idei depresive
de persecutie, urmarire, prejudiciu
de revendicare
de gelozie specifica schizofreniei
(poate apare le alcoolism paranoizi)
de relatie convingerea ca anumite
lucruri au legatura cu el ( in mod rau)

hipocondriace convingerea ca are o


boala grava
de autoculpabilizare
de transformare si posesiune
de negatie

4. Idei mixte
de interpretare interpreteaza lucruri
banale din jur ca avnd legatura cu el
xenopatice bolnavul are convingerea
ca este influentat de forte exterioare
metafizice
5. Tulburai ale comunicarii non-verbale
I.
a.
b.
c.
d.
e.

Tinuta vestimentatia reflecta modul


de interrelationare si adaptare,
patologie:
dezordonata specifica schizofreniei,
starilor confuzive
excentrica fundulite, pampoane (episod
maniacal)
rafinament specific istericilor
transvestitism inadecvare a tinutei
corespunzatoare sexului
cisvestitism tinuta corespunzatoare
sexului dar inadecvata varstei

II.

Privirea poate reda continutul


afectiv
a. mobila, stralucitoare specifica maniei
b. stinsa, hipomobila specifica depresiei
c. ratacita specifica schizofreniei
III.

Expresia mimica tulburai


cantitative/calitative
cantitative hiper-, hipo-, amimie
calitative paramimie (dezadaptata)
Hipermimie generalizata
satisfactie, bucurie, patologic manie;
-localizata stari de extaz din
domeniul mistic, stari de incordare,
disputa (schizofrenie); - artificiala
demonstrativa, specifica istericului
Hipomimia stari de oboseala,
surmenaj, depresie, impregnare
neuroleptica

Curs 3
Psihiatrie

Amimia disparitia expresiei mimice,


specifica ologofreniei, dementelor,
starilor confuzionale
Paramimii

Mimica de imprumut superficiala,


dirijata spre a atrage atentia, specifica
isteriei
Ecomimia specifica schizofreniei
catatonice (imita mimica) si dementei
Neomimia mimica bizara, stranie;
specifica schizofreniei
Jargonomimia multitudide de expresii
mimice bizare, inadecvate; specifica
schizofreniei
Psitacism mimic dezintegrarea si
pierderea unitatii si coerentei expresiei
mimice (mimica ciudata, fara sens);
specific schizofreniei

IV.

V.

Tulburarile de gestica
Ticuri = miscari bruste date de
contracturile unor grupe musculare
Investigatiile paraclinice nu
evidentiaza modificari
Specific: boala ticurilor
Pantomimica
ansamblul si frecventa gesturilor,
atitudinilor si manifestarilor motorii
manierismele = tulburari de
comportament motor in care apar
miscari nemotivate, artificiale, bizare,
in discordanta cu starea afectiva si
continutul ideativ
bizareriile = grade diferite de
comportament menieristic; gesturile si
miscarile nu au un caracter logic,
inteligibil.