CAPITOLUL VII

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Definiie: Medicamentele sunt produse de origine mineral, vegetal, animal sau
chimic, transformate intr-o form de administrare (preparate solide sau soluii)
prescrise de medic.
Scopul administrrii
prevenirea imbolnvirilor (ex. vaccinurile);
ameliorarea bolilor (ex. medicamentele antalgice);
vindecarea bolilor (ex. antibioticele), prin aciunea lor local sau
general;
Cile de administrare
calea digestiv - oral, sublingual, gastric, intestinal, rectal;
local - pe tegumente i mucoase;
respiratorie;
urinar;
parenteral - sub forma injeciilor intradermice, subcutanate,
intramusculare, intravenoase (executate de asistenta medical) i
injecii intraarteriale, intracardiace, intrarahidiene, intraosoase
(executate de medic);
Calea de administrare este aleas de medic, in funcie de scopul urmrit.
Medicamentele se conserv n:
- farmacii
- dulapul ce conine otrvurile (inchise) - toate medicamentele
stupefiante;
- frigider - seruri imune, insulin, antibiotice;
Prescrierea medicamentelor este fcut de medic, in scris. Pentru pacienii
ambulatori, prescrierea se face in reet, iar pentru pacienii internai in spital in foaia de
observaie.
Prescrierea cuprinde:
- numele medicamentului;
- doza - cantitatea i concentraia;
- calea de administrare;
- ora administrrii i durata tratamentului;
- administrarea in raport cu alimentaia - inainte, in timpul sau dup
mas;
Circuitul medicamentelor n spital
172
- se completeaz condica de medicamente in triplu exemplar (data, numele
pacientului, salonul, patul, numele medicamentului), forma de prezentare;
- se pred condica de medicamente la farmacie;
- se prelucreaz medicamentele de ctre asistenta medical care are sarcina de
a verifica: - ambalajul propriu; etichetele.
- se depoziteaz medicamentele in secia de spital in dulapuri compartimentate
sau in cutii pentru fiecare pacient; soluiile perfuzabile preparate de
farmacie - in frigider;
- se administreaz medicamentele la ora prescris;
Regulile de administrare a medicamentelor
Asistenta

 respect medicamentul prescris de medic

identific medicamentul prescris dup etichet, forma de prezentare,
culoare, miros, consisten;
verific calitatea medicamentelor (culoarea, turbiditatea, opalescena)
respect cile de administrare prescrise de medic;
respect orarul i ritmul de administrare a medicamentelor ,
respect doza de medicament - doza unic i doza/24 de ore;
respect somnul fiziologic al pacientului
evit incompatibilitile medicamentoase datorate asocierii unor
soluii medicamentoase in aceeai sering, in acelai pahar;
servete pacientul cu doza unic de medicament pentru administrarea
pe cale oral;
respect urmtoarea succesiune in administrarea medicamentelor: pe
cale oral - solide, lichide, apoi injecii, dup care administreaz
ovulele vaginale, supozitoare;
informeaz pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce
privete efectul urmrit i efectele secundare;
anun imediat medicul privind greelile produse in administrarea
medicamentelor
administreaz imediat soluiile injectabile aspirate din fiole, flacoane;
respect msurile de asepsie,
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORAL
Definiie
Calea oral este calea natural de administrare a medicamentelor, acestea
putandu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale i a intestinului subire sau gros.
Scop
- obinerea efectelor locale,
- obinerea efectelor generale.
Contraindicaii n administrare:
- medicamentul este inactivat de secreiile digestive;
- medicamentul prezint proprieti iritante asupra mucoasei gastrice;
173
- se impune o aciune prompt a medicamentelor;
- medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiv;
- se impune ocolirea barierei hepatice.
Forme de prezentare a medicamentelor
lichide
- soluii, mixturi, infuzii, decocturi, tincturi, extracte, uleiuri, emulsii;
solide
- pulberi, tablete, drajeuri; granule, mucilagii
Pregtirea administrrii medicamentelor
pacientul:
- este informat asupra efectelor urmrite prin administrarea medicamentului
respectiv i a eventualelor efecte secundare;
- i se administreaz in poziie ezand, dac starea lui permite;
materiale:
- lingur, linguri, pipet, sticl picurtoare, pahar gradat, ceac;
- ap, ceai, lapte;

Administrarea medicamentelor
lichidele - se pot dilua cu ceai, ap sau se administreaz ca atare, apoi pacientul
bea ap, ceai;
solidele:
- tabletele, drajeurile se aeaz pe limba pacientului i se inghit ca atare.
Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale (nitroglicerina)
se aeaz sub limb;
- pulberile divizate in caete amilacee sau capsule cerate - se inmoaie
inainte caeta in ap i se aeaz pe limb pentru a fi inghiit;
- granulele se msoar cu linguria;
Atenie!
- inaintea administrrii se verific medicamentul;
- ceaiurile medicinale, mixturile se prepar inainte de administrare,
pentru a nu se degrada substanele active;
Coninutul unor instrumente cu care se administreaz medicamentele lichide:
- 1 pahar de lichior 15 g ulei
- o ceac de cafea 50 ml soluie apoas
- un pahar de ap 200 ml soluie apoas
- o linguri 5 ml soluie apoas
4,5 ml ulei
6,5 ml sirop
- 1 lingur 3 lingurie de ap
- 20 picturi 1 g soluie apoas
- 60 picturi 1 g soluie alcoolic
- 40-45 picturi 1 g soluie uleioas
174
- 1 linguri ras = 1,5-2,5 g
- 1 linguri cu varf = 2,5 - 5 g
- 1 varf de cuit = 0,5-1 g
- gustul neplcut al medicamentului se poate disimula prin diluare cu ap,
ceai, sirop
- la pacienii incontieni, cu tulburri de deglutiie, se introduc
medicamentele prin sond Einhorn, in stomac.
DE EVITAT:
- manipularea comprimatelor direct cu mana, dup scoaterea din
ambalajul lor;
- amestecarea unor medicamente sub form de prafuri sau sub alt form
cu crbune medicinal,
- administrarea tabletelor, drajeurilor ca atare la copii sub varsta de 5 ani;
- atingerea dinilor de ctre soluiile acide i feruginoase, pentru c atac
smalul dentar (ele vor fi administrate cu ajutorul unui tub de sticl);
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE
RECTAL
Indicaii
- pacienii cu tulburri de deglutiie;
- pacienii operai pe tubul digestiv superior sau cu intoleran digestiv
(vrsturi, greuri, hemoragii);
- pacienii la care se dorete evitarea circulaiei portale,

Scop - obinerea unor:

efecte locale:
- golirea rectului;
- efect purgativ - supozitoare cu glicerin;
- calmarea durerilor;
- atenuarea peristaltismului intestinal;
- atenuarea proceselor inflamatoare locale;
efecte generale:
- prin absorbia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot aciona
asupra unor organe sau sisteme
Forme de administrare a medicamentelor
supozitoare

clisme

medicamentoase
Pregtirea administrrii supozitoarelor
materiale:

mnui de cauciuc, vaselin, tvi renal, supozitoare;

materiale pentru clisma evacuatoare (vezi clismele);
pacientul:

este pregtit psihic i fizic (poziia decubit lateral cu

membrele inferioare flectate pentru administrarea supozitoarelor);
Administrarea supozitoarelor
175
- asistenta ii spal mainile, apoi imbrac mnuile de cauciuc;
- despacheteaz supozitorul din ambalaj;
- unge cu vaselin supozitorul, sau il menine intr-o atmosfer cald;
- deprteaz fesele pacientului cu mana stang, iar cu mana dreapt
introduce supozitorul cu partea ascuit inainte in anus.
Administrarea clismelor medicamentoase - vezi capitolul "clismele";
DE TIUT:
in timpul administrrii clismei medicamentoase pictur cu pictur, se va
menine constant temperatura soluiei (39-42C), pentru a evita reflexul de defecaie
prin administrarea soluiei cu temperatur redus, ca urmare a rcirii.
Se evit : - suprainclzirea supozitorului care determin topirea lui i
imposibilitatea de administrare.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE
RESPIRATORIE
Calea respiratorie se folosete pentru administrarea medicamentelor, avand in
vedere suprafaa de peste 100 m2 a alveolelor pulmonare i vascularizaia lor bogat.
Se administreaz:
- gaze sau substane gazeificate;
- lichide fin pulverizate sau sub form de vapori intratraheal.
Scop
o dezinfecia, decongestionarea mucoasei cilor respiratorii;
o imbogirea aerului inspirat in oxigen, pentru combaterea
hipoxiei;
o fluidificarea sputei, expectoraia.
Inhalaia reprezint introducerea substanelor medicamentoase in cile
respiratorii, antrenate de vapori de ap.
Indicaii
rinite; rinofaringite;

bronite; astm bronic;

Pregtirea inhalaiei
pacientul este pregtit psihic i fizic (se aeaz in poziie ezand i inva s-i
sufle nasul)
materiale: inhalator, prosop, vaselin, cort, ap clocotind; substane
medicamentoase (esene aromate, substane antiseptice, substane alcaloide);
Executarea inhalaiei
asistenta
- ii spal mainile;
- introduce in vasul inhalatorului cu ap clocotind o lingur inhalant la 1-4 l
de ap;
- aeaz pacientul pregtit in faa palniei inhalatorului, il acoper cu cortul
sau pelerina;
176
- invit pacientul s inspire pe gur, s expire pe nas;
- supravegheaz pacientul;
- durata unei edine: 5-20 de minute;
- ingrijete ulterior pacientul ;
- reorganizeaz materialele.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE SUPRAFAA
TEGUMENTELOR
Pe suprafaa tegumentelor, se aplic medicamentele care au efect local.
Forma de prezentare a medicamentelor
- lichide - se administreaz prin badijonare, compres medicamentoas;
- pudre;
- unguente, paste;
- mixturi;
- spunuri medicinale;
- creioane caustice;
- bi medicinale;
Pregtirea administrrii
materiale:
- materiale pentru protecia patului - muama, alez;
- instrumentar i materiale sterile - pense porttampon, spatule, comprese,
- pudrier cu capac perforat;
- tvi renal;
- prosop de baie;
pacientul:
- se informeaz asupra efectelor medicamentelor;
- se aeaz intr-o poziie care s permit aplicarea medicamentelor;
Aplicarea medicamentelor asistenta alege instrumentele in funcie de forma de
prezentare a medicamentelor;
- badijonareea const in intinderea unei soluii medicamentoase
- compresa medicamentoas const in imbibarea soluiei medicamentoase
intr-un strat textil mai gros, care apoi se aplic pe tegumentul bolnav.
- pudrajul reprezint presrarea medicamentelor sub form de pudr pe piele
- unguentele i pastele se aplic, cu ajutorul spatulelor, pe suprafaa
tegumentelor, intr-un strat subire

- mixturile se intind cu ajutorul tampoanelor montate pe porttampon sau cu

mana imbrcat cu mnu, in funcie de suprafaa pielii.
- spunurile medicinale sunt utilizate atat pentru splarea pielii, cat i pentru
obinerea unui efect medicamentos. Spunul este intins pe piele, lsat s se
usuce i indeprtat dup cateva ore sau 1-2 zile;
- creioanele caustice sunt introduse in tuburi protectoare,
177
- bile medicinale se utilizeaz pentru efectul calmant, dezinfectant,
decongestiv, antipruriginos.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE SUPRAFAA
MUCOASELOR
Se pot administra medicamentele pe mucoasa nazal, conjunctival, bucal, in
conductul auditiv extern, pe mucoasa vaginal.
Scop
- dezinfecia;
- descongestionarea mucoaselor;
Forme de prezentare a medicamentelor
- soluii;
- unguente;
- pulberi;
INSTILAIA reprezint tehnica de administrare a soluiilor medicamentoase pe
o mucoas, sau un organ cavitar (nas, ureche, ochi, vezica urinar). Instilaiile nazal,
ocular, in conductul auditiv extern sunt executate de asistent.
Pregtirea instilaiei:
materiale (pipet, tampoane, comprese sterile;material de protecie prosop;
soluia medicamentoas - tvi renal);
pacientul este pregtit psihic i fizic ( in decubit dorsal, sau poziie ezand cu
capul in hiperextensie, pentru instilaia nazal i ocular);
Executarea instilaiei
asistenta:
- ii spal mainile;
- evacueaz secreiile din cavitate
- aspir soluia medicamentoas in pipet;
- pune in eviden cavitatea: conjunctival, nazal, conductul auditiv extern
- instileaz numrul de picturi recomandate de medic;
- ingrijete ulterioar pacientul
ADMINISTRAREA UNGUENTELOR
Se pot aplica unguente in fundul de sac conjunctival, pe marginea pleoapelor, in
vestibulul nazal, in conductul auditiv extern.
Pregtirea administrrii
materiale:
- baghet de sticl lit, acoperit cu un tampon de vat;
178
- tampon montat pe o sond butonat, comprese sterile;
pacientul:
- se pregtete psihic i fizic
Execuie
- in sacul conjunctival, unguentul se pune cu bagheta de sticl acoperit cu un

tampon;
- in fosa nazal unguentul se aplic cu ajutorul tamponului montat pe sonda
butonat;
- unguentul poate fi aplicat pe mucoasele menionate i cu ajutorul prelungirii
tubului in care se gsete, prin apsare pe partea plin a tubului;
- ingrijete ulterior pacientul.
De tiut : nu se administreaz unguente pe zone zemuide, sangerande.
ADMINISTRAREA PULBERILOR
Pulberile medicamentoase se pot aplica in sacul conjunctival cu ajutorul unor
tampoane de vat montate pe o baghet de sticl.
- Pacientul este pregtit ca i pentru instilaie.
- Dup aplicare, pacientul inchide ochiul, pentru a antrena pudra pe toat
suprafaa globului ocular.
De tiut : nu se administreaz pudre pe zone zemuide, sangerande.
BADIJONAREA MUCOASEI BUCALE
Badijonarea reprezint intinderea unei soluii medicamentoase pe suprafaa
mucoasei bucale, total sau parial, cu ajutorul unui tampon montat pe porttampon.
Pregtirea badijonrii
materiale

- pentru protecia lenjeriei pacientului; trus de pense

hemostatice, spatul lingual, casolet, mnui, tvi, sol.
medicamentoas
pacientul

- este informat asupra tehnicii;

- se aezat poziie ezand, cu capul in hiperextensie;
Executarea badijonrii
asistenta:
ii spal mainile, imbrac mnuile;
examineaz cavitatea bucal,
imbib tamponul fixat pe pensa hemostatic in soluie
medicamentoas
badijoneaz suprafaa care prezint leziuni sau intreaga mucoas
bucal
APLICAREA TAMPOANELOR VAGINALE
179
Soluiile medicamentoase sau unguentele se aplic pe mucoasa vaginal sub
forma tampoanelor vaginale. Tamponul este confecionat din vat presat, acoperit de
tifon, care se prelungete cu 20-25 de cm de la tampon.
Pregtirea aplicrii tampoanelor vaginale
materiale: pentru protecia mesei de tratament; muama, alez; instrumentar
steril (valve vaginale, pens lung porttampon, mnui chirurgicale sterile);
Executarea tehnicii
pacienta: este pregtire psihic i fizic (se aeaz in poziie ginecologic);
Asistenta I
- ii spal mainile, imbrac mnuile;
- introduce valvele vaginale;
- introduce tamponul prin lumenul format de valve pan in fundul de sac lsand s
atarne capetele tifonului
- indeprteaz valvele vaginale;

- ajut pacienta s coboare de pe masa ginecologic i s mearg la pat;

Asistenta II
- toarn soluia medicamentoas;
- ajut pacienta s coboare de pe masa ginecologic i s mearg la pat;
- ingrijete ulterior pacienta.
ADMINISTRAREA OVULELOR VAGINALE
- Globulele (ovulele) vaginale sunt preparate solide, ovoide sau sferice,
- Pregtirea bolnavei pentru administrarea globulelor const in efectuarea unei
splturi vaginale inaintea administrrii.
- Administrarea globulului se face cu mana imbrcat in mnu de cauciuc.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE
PARENTERAL
Calea parenteral, este calea care ocolete tubul digestiv. Calea parenteral
reprezint doar calea injectabil de administrare a medicamentelor.
Injecia const in introducerea substanelor medicamentoase lichide in organism,
prin intermediul unor ace care traverseaz esuturile, acul fiind adaptat la sering.
Avantajele cii parenterale
dozarea precis a medicamentelor;
obinerea unui efect rapid;
posibilitatea administrrii medicamentelor la pacientul incontient, cu
hemoragie digestiv, vrsturi;
Scopul injeciilor
explorator
180
- care const in testarea sensibilitii organismului fa de diferite substane;
terapeutic
- administrarea medicamentelor;
Locul injeciilor il constituie esuturile in care se introduc medicamentele:
- in grosimea dermului injecie intradermic;
- sub piele, in esutul celular subcutanat injecia subcutanat;
- esutul muscular injecia intramuscular;
- in vasele sanguine injecia intravenoas i injecia intraarterial;
- in inim injecia intracardiac;
- in intervenia de urgent intraosoas;
- in spaiul subarahnoidian;
Asistenta efectueaz injeciile intradermic, subcutanat, intramuscular i
intravenoas.
Alegerea cii de executare a injeciei este fcut de ctre medic in funcie de
scopul injeciei, rapiditatea efectului urmrit i compatibilitatea esuturilor cu substana
injectat.
INJECIILE
Injecia intradermic (i.d.)
Scop explorator
- intradermoreacii la tuberculin, la diveri alergeni;
Scop terapeutic
- anestezie local;
- desensibilizarea organismului in cazul alergiilor;
Locul injeciei : in regiunile lipsite de foliculi piloi : faa anterioar a

antebraului; faa extern a braului i a coapsei; orice regiune, in scop de

anestezie;
Soluii administrate
- izotone, uor resorbabile, cu densitate mic;
Resobia -foarte lent;
Injecia subcutanat (s.c.)
Scop terapeutic
Locul injeciei regiuni bogate in esut celular lax, extensibil : faa exter-n
a braului; faa superoextern a coapsei; faa supra- i subspinoas a
omoplatului; regiunea subclavicular; flancurile peretelui abdominal;
Soluii administrate soluii izotone, nedureroase; soluii cristaline:
insulina; histamina, cofeina;
Resobia incepe la 5-10 minute de la administrare; dureaz in funcie de
cantitatea administrat;
Injecia intramuscular (i.m.)
Scop terapeutic
Locul injeciei : muchi voluminoi, lipsii de trunchiuri mari de vase i
nervi.
- regiunea superoextern a fesei;
- faa, extern a coapsei, in treimea mijlocie;
181
- faa extern a braului, in muchiul deltoid;
Soluii administrate soluii izotone; soluii uleioase; soluii coloidale, cu
densitate mare;
Resobia incepe imediat dup administrare, se termin in 3-5 minute;
este mai lent pentru soluiile uleioase
Injecia intravenoas (i.v.)
Scop explorator se administreaz substane de contrast radiologic;
Scop terapeutic
Locul injeciei venele de la plica cotului;venele antebraului; venele de
pe faa dorsal a mainii; venele maleolare interne; venele epicraniene;
Soluii administrate soluii izotone; soluii hipertone;
Resobia instantanee.
Pregtirea injeciei
materiale:
seringi sterile, cu o capacitate in funcie de cantitatea de soluie
medicamentoas;
pentru injecia intradermic, sering de 0,5 ml, gradat in sutimi de ml;
pentru injecia intravenoas, sering cu amboul situat excentric.
Se utilizeaz seringile de unic folosin, in ambalaj individual, sterilizate,
care prezint urmtoarele avantaje:
- condiii maxime de sterilitate;
- risc de contaminare redus;
- economie de timp i de personal;
- manipulare uoar;
- acele se gsesc impreun cu seringa in acelai ambalaj sau in
ambalaje separate; se pregtete un ac cu diametrul mai mare
pentru aspirarea soluiilor i altul pentru injectare, dup cum se

arat in tabelul urmtor

Medicamentul prescris se poate prezenta:
a) ca medicament direct injectabil, in fiole sau flacoane cu doz unic sau
mai multe doze, in sering gata pregtit de intrebuinare
b) ca medicamente indirect injectabile pudre sau produse liofilizate in fiole
sau flacoane cu dop de cauciuc insoite sau nu de solvent.
Alte materiale:
- tampoane sterile din vat i tifon, soluii dezinfectante (alcool), pile din
metal pentru deschiderea fiolelor, lamp de spirt, tvi renal, garou din
cauciuc, perni, muama.
Pregtirea pacientului pentru injecie
Pregtire psihic i fizic.
ncrcarea seringii
- se spal mainile cu ap curent, se verific seringa i acele capacitatea,
termenul de valabilitate a sterilizrii;
182
- se verific integritatea fiolelor sau flacoanelor, eticheta, doza, termenul de
valabilitate, aspectul soluiei
- se indeprteaz ambalajul seringii, se adapteaz acul pentru aspirat soluia,
acoperit cu protectorul i se aeaz pe o compres steril;
a) aspirarea coninutului fiolelor:
- se golete lichidul din varful fiolei prin micri de rotaie;
- se dezinfecteaz gatul fiolei
- se flambeaz pila de oel i se taie gatul fiolei;
- se deschide fiola
- se introduce acul in fiola deschis,;
- se aspir soluia din fiol,
- se indeprteaz aerul din sering, fiind in poziie vertical cu acul indreptat
in sus, prin impingerea pistonului pan la apariia primei picturi de soluie
prin ac;
- se schimb acul de aspirat cu cel folosit pentru injecia care se face;
b) dizolvarea pulberilor
- se aspir solventul in sering;
- se indeprteaz cpcelul metalic al flaconului, se dezinfecteaz dopul
de cauciuc, se ateapt evaporarea alcoolului;
- se ptrunde cu acul prin dopul de cauciuc i se introduce cantitatea de
solvent prescris;
- se scoate acul din flacon i se agit pan la completa dizolvare;
c) aspirarea soluiei din flaconul nchis cu dop de cauciuc:
- se dezinfecteaz dopul de cauciuc, se ateapt evaporarea alcoolului;
- se incarc seringa cu o cantitate de aer egal cu cantitatea de soluie ce
urmeaz a fi aspirat;
EFECTUAREA INJECIILOR
INJECIA INTRADERMIC
Executarea injeciei:
- asistenta ii spal mainile;
- dezinfecteaz locul injeciei;
- imobilizeaz pielea cu policele i indexul mainii stangi;

- se prinde seringa in mana dreapt i se ptrunde cu bizoul acului indreptat

in sus in grosimea dermului;
- se injecteaz lent soluia prin apsarea pistonului;
- se observ, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de
portocal, avand un diametru de 5-6 mm i inlimea de 1-2 mm;
- se retrage brusc acul, nu se tamponeaz locul injeciei;
- se ingrijete ulterior pacientul
183
Incidente :
- revrsarea soluiei la suprafaa pielii, avand drept cauz ptrunderea parial
a bizoului acului in grosimea dermului
- lipsa aspectului caracteristic de papul
- lipotimie, stare de oc cauzat de substana injectat;
- necrozarea tegumentelor din jurul injeciei
INJECIA SUBCUTANAT
Executarea
- idem injecia intradermic +
- se face o cut a pielii intre indexul i policele mainii stangi, care se ridic
dup planurile profunde;
- se ptrunde brusc, cu for, la baza cutei, longitudinal 2-4-cm;
- se verific poziia acului prin aspirare (dac nu s-a ptruns intr-un vas
sanguin);
- se injecteaz lent soluia medicamentoas,
- se retrage brusc acul cu seringa i se dezinfecteaz locul injeciei, masanduse
uor
Accidente
- durere violent prin lezarea unei terminaiuni nervoase;
- ruperea acului;
- hematom prin lezarea unui vas mai mare.
INJECIA INTRAMUSCULAR
Locul injeciei il constituie muchii voluminoi, lipsii de trunchiuri importante de
vase i nervi, a cror lezare ar putea provoca accidente. In muchii fesieri se evit
lezarea nervului sciatic:
- cadranul superoextern rezult din intretierea unei linii orizontale, care
trece prin marginea superioar a marelui trohanter, pan deasupra anului
interfesier, cu alta vertical perpendicular pe mijlocul celei orizontale;
- cand pacientul este culcat, se caut ca repere punctuale Smirnov i
Barthelmy (puntul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra i inapoia
marelui trohanter; punctul Barthelmy e situat la unirea treimii externe cu
cele dou treimi interne a unei linii care unete splina iliac
anterosuperioar cu extremitatea anului interfesier);
- cand pacientul este in poziie ezand, injecia se poate face in toat regiunea
fesier, deasupra liniei de sprijin.
Pregtirea injeciei
materiale: vezi generaliti, se incarc seringa;
pacientul: se informeaz;
Executarea
Idem injecia subcutanat, dar se respect locurile de elecie.

184
Incidente i accidente
1. durere vie;
2. paralizie (lezare in sciatic);
3. hematom prin lezarea unui vas;
4. ruperea acului;
5. supuraie aseptic;
6. embolie, prin injectarea accidental intr-un vas a soluiilor uleioase.
INJECIA INTRAVENOAS
Execuia injeciei
- asistenta ii spal mainile;
- se alege locul punciei;
- se dezinfecteaz locul punciei;
- se execut puncia venoas (vezi puncia venoas);
- se controleaz dac acul este in ven;
- se dezinfecteaz;
- se indeprteaz staza venoas prin desfacerea garoului;
- se injecteaz lent,
- se verific, periodic, dac acul este in ven;
- se retrage brusc acul, cand injectarea s-a terminat; la locul punciei se aplic
tamponul imbibat in alcool, compresiv;
- se ingrijete ulterior pacientul
Incidente i accidente
- injectarea soluiei in esutul perivenos cu tumefierea esuturilor, durere;
- flebalgia datorit injectrii rapid a soluiei sau a unor substane iritante;
- valuri de cldur, senzaia de uscciune in faringe;
hematom prin strpungerea venei
ameeli, lipotimie, colaps.
Intervenii n caz de eec :
- se incearc ptrunderea acului in lumenul vasului, continuandu-se injecia
sau se incearc in alt loc;
- injectare lent.
PARTICULARITI DE ADMINISTRARE A UNOR GRUPE
DE MEDICAMENTE
1. ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR I CHIMIOTERAPICELOR
Antibioticele sunt substane organice, provenite din metabolismul celulelor vii
(mucegaiuri, bacterii) sau obinute pe cale sintetic, care au proprieti bacteriostatice,
bactericide sau antimicotice.
Chimioterapicele - substane chimice cu aciune bacteriostatic sau bactericid.
185
Spectrul de activitate:
- ngust (ex. penicilin, streptomicin);
- larg (ex. tetraciclinele, cloramfenicol);
Aciuni:
- Bactericid ex. penicilin, cefalosporine, aminoglicozide;
- Bacteriostatic ex. tetraciclin, cloramfenicol, eritromicin;
- Antimicotic ex. griseofulvin
Efecte adverse:

- alergice: erupii, oc anafilactic

- toxice: hepato-, nefro-, neuro-, ototoxice
- biologice: dismicrobism, apariia rezistenei microbiene la antibiotice.
Forme de prezentare
tablete (ex. penicilina V);
capsule operculate (ex. ampicilin, oxacilin 250 mg, doxicilin);
pulberi n flacoane (ex.oxacilin 250 mg, penicilina G 400.000 u,
kanamicin 1 g);
fiole (ex. gentamicina);
unguente (ex. neomicin)
Ci de administrare
- oral
- parenteral, (injecii i.v., i.m., s.c., intrarahidiene, perfuzii
intravenoase);
- tegumente i mucoase
Interveniile asistentei medicale
recolteaz produsele biologice sau patologice pentru examenul
bacteriologic i efecturii antibiogramei.
verific termenul de valabilitate al produsului.
administreaz antibioticul prescris, respectand:
- prevenirea reaciilor alergice
- doza pe 24 de ore i doza unic;
- dizolvarea corect a pulberilor de antibiotice
- evitarea asocierii in aceeai sering a mai multor antibiotice
- respect ritmul i calea de administrare
2. ADMINISTRAREA CORTIZONULUI
Cortizonul - este hormonul glandelor suprarenale secretat de stratul cortical sau
analogi de sintez.
Aciunea medicamentelor :
- antiinflamatorie
- antialergic.
Indicaii: RAA, astm bronic, oc anafilactic, edem glotic, sau in hipofuncie
corticosuprarenal.
Cortizonul nu vindec, ci modific reaciile la agentul cauzal.
Reacii secundare:
186
- scade rezistena organismului la infecii;
- crete secreia gastric de acid clorhidric (HCl);
- perturb metabolismul sodiului, apei, glucidelor, proteinelor.
Forme de prezentare
tablete (ex. prednison)
soluii n fiole (ex. hemisuccinat de hidrocortizon)
flacoane ex. hidrocortizon acetat, volon)
unguente (ex. fluometazon pivalat)
flacon presurizat (ex. beclomet)
Ci de administrare
- oral
- parenteral

- local (pe tegumente i mucoase)

Interveniile asistentei medicale
- aceleai reguli ca la antibiotice +
- asigur regimul alimentar al pacientului, care este desodat,
hipoglucidic, hiperproteic, cu suplimentare de calciu, potasiu i fosfor;
- recolteaz sangele pentru dozarea glicemiei la recomandarea
medicului;
- sesizeaz efectele secundare prezentate de pacient i informeaz
medicul (insomnie, stare de euforie, anxietate, dureri epigastrice,
HTA, creterea in greutate).
3. ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR
Anticoagulantele sunt medicamente care impiedic coagularea sangelui,
acionand asupra factorilor plasmatici ai coagulrii.
Tratamentul se face sub control clinic i de laborator (timpul Howell, Quick,
I.N.R. - International Normalized Ratio) pentru a preveni accidentele hemoragice.
Heparina are aciune imediat, de scurt durat (cca 4-8 ore).
Reacii adverse: alergie, febr, frison, erupii cutanate, oc anafilactic.
Anticoagulante cumarinice -trombostop - efectul lor se instaleaz dup un timp
de latent. Se folosete in tratamentul ambulatoriu sub controlul sptmanal al timpului
Quick, Howell, care trebuie s fie de dou ori i jumtate mai mare decat normal.
Forme de prezentare
heparina soluie in flacoane de 5.000 u/ml, fiole 5.000 u/ml
calciparina seringi preumplute 0,2 ml 5000 u; fiole de 1 ml 25000
u;
fraxiparine soluie 9500 u/ml; seringi preumplute negradate 0,3 ml0,4 ml; gradate 0,6-0,8 ml;
trombostop
hepathrombin gel, unguent;
Ci de administrare
- parenteral injecii subcutanate, intravenoase, perfuzie intravenoas;
- injecii subcutanate;
187
- oral;
- aplicaii locale pe tegumente i mucoase;
Interveniile asistentei medicale
aceleai reguli ca la antibiotice +
- supravegheaz pacientul i sesizeaz apariia unor complicaii,
hemoragii (epistaxis, gingivoragii, metroragii, hematoame) i raporteaz
medicului.
- recolteaz periodic sange pentru monitorizarea timpului Quick, Howell.
Important:
- nu se asociaz heparina in soluie perfuzabil salin izoton cu alte
medicamente.
- in timpul tratamentului cu anticoagulante se evit injeciile
intramusculare, intravenoase, alte traumatisme.
- tratamentul cu anticoagulante incepe cu heparina i se continu cu
trombostop.
4. ADMINISTRAREA ANTIDIABETICELOR

Insulina este secretat de celulele beta, ale insulelor Langerhans ale

pancreasului. Este singurul hormon hipoglicemiant cunoscut.
Clasificare dup modalitatea de obi nere :
- insuline preparate din pancreas de bovine, i mai ales de porc;
- insuline inalt purificate, de tip Monocomponent MC;
- insuline de tip uman HM (biosintetice sau semisintetice).
Clasificare dup dinamica aciunii:
insuline rapide (ex.: insulina cristalin, Actrapid MC, HM). Se
utilizeaz in urgene.
insuline intermediare (ex.: Semilent,Humulin HM). Aciunea
incepe la 45-120 de minute, durata 12-24 de ore.
insuline lente (ex.: Ultralent MC, Lente MC, Huminsulin Long HM).
preparate de insulina pentru "stilouri" (pen-uri) de tip HM
cartue.
Efecte adverse: alergie, tahicardie, cefalee, dureri abdominale, diaree.
Ci de administrare
parenteral injecii subcutanate, intramusculare, intravenoase;
prin cateter subcutanat intraperitoneal;
oral
Interveniile asistentei medicale
- aceleai reguli ca la antibiotice +
- supravegheaz pacientul i sesizeaz apariia unor complicaii
generale sau locale
- recolteaz sange, urin, a jeune i postprandial, pentru monitorizarea
glicemiei i glicozuriei.
Atenie:
- fiecare tip de insulin se administreaz cu sering separat.
188
- la pacienii supraponderali, indiferent de locul de elecie al injeciei
subcutanate cu insulin, se va forma pliul i se vor utiliza ace de 12,519,5 mm.
- inva pacientul cu diabet zaharat, insulinodependent, s-i
administreze singur insulina prin injecie subcutanat.
Sulfamidele antidiabetice:
sulfonamide (ex: Tolbutamid, Glibenclamid). Se administreaz
pacienilor cu obezitate.
biguanide (ex: Meguan, Silubin). Efecte adverse: dureri abdominale,
balonri.
Asistenta :
- administreaz antidiabeticele sulfonamide (tolbutamid, glibenclamid)
cu 30 de minute inaintea meselor;
- supravegheaz pacientul i sesizeaz apariia unor efecte secundare.
- recolteaz sange i urin pentru monitorizarea glicemiei i glicozuriei.
5. ADMINISTRAREA CITOSTATICELOR
Citostaticele (chimioterapice sau anticanceroase) au efecte citotoxice asupra
celulelor cu proliferare intens.Ele inhib ins i celulele normale care se multiplic
activ. Citostaticele favorizeaz dezvoltarea infeciilor prin deprimarea mecanismelor de
aprare a organismului.

Efecte adverse:
Greuri, vrsturi, anorexie, stomatit, diaree, alopecie reversibil, pigmentarea
pielii, fenomene neuro- i ototoxice.
Forme de prezentare
flacoane cu pulbere liofilizat ex: Ciclofosfamida (Endoxah),
Vincristin, Vinblastin, Metrotexat
tablete ex: Metrotexat
Ci de administrare
- parenteral injecii intravenoase, perfuzii intravenoase i intraarteriale,
intratumorale, intrapleurale, intraperitoneale
- oral
Interveniile asistentei medicale. Reguli de respectat
- respect indicaiile medicului privind doza, calea i ritmul de
administrare;
- verific termenul de valabilitate al produsului;
- pregtete instrumentele i materialele necesare tehnicii de administrare;
- informeaz pacientul privind efectele secundare ale tratamentului
189
(gastrointestinale, alopecie reversibil) etc.;
- prepar soluia in funcie de produsul administrat
- administreaz soluia prin injectare strict intravenoas sau in perfuzia
lent aflat in curs, in tubul perfuzorului.
Atenie:
- substana este iritant i impune verificarea poziiei acului in ven
- dac soluia ptrunde accidental in esutul peri venos, se intrerupe
injectarea i se continu in alt ven;
- nu se administreaz chimioterapice intravenos, in venele braului, de
partea sanului pentru care s-a practicat mastectomie urmat sau nu de
roentgenoterapie;
- sesizeaz fenomenele neuro- i ototoxice, digestive aprute i informeaz
medicul;
- monitorizeaz funciile vitale i recolteaz sange i urin pentru evaluarea
funciilor renale, hepatice i medulare;
- hidrateaz suficient pacientul pentru a avea o bun diurez (ex: la
administrarea cisplatinului, hidratarea se face cu 6-8 ore inainte, prin
administrarea de 1-2 litri de lichid, i provocarea diurezei cu manitol.