aaa Ps OLOGIE GENERACA cognitive. Totusi, procedeul vizeazi numai un fragment dintr-un .scenariu” : a vorbi cu un pricten poate fi doar un aspect al ,scriptului” ~ a lua masa la un restaurant” ‘Treapia urmitoare este de o complexitate mult mai mare. Intitulatt serie, prin dasemnanare cu serialele televiziunii, ea se refera 1a © perivads in care predomink un ‘obiectiv central: .perioeda alegerii profesiei", .sudentia”, .perioada intemeierit Uunei familii” sa, Intervalul cel mai mare euprinds in el majoritatea sau chiar toate seriile urmérite in cursul existenjei: e programul serial ort ,planul temporél” vizand esalonarea proiectelor, stabilirea succesiunit scopurilor intermediate eBtre realizarea vunsi ideal. Un astfel de program ar putea cuprinde : perioada alegerit protesivi, studentia, stagiul militar, csStoria, viata intrun origel de provincie, colaborici in presa local, incadrarca Ta un ziar central si mutarea intr-un orag mare, afirmarea ca Ziarist. ‘Activitatca umani presupure 6 falintuire de scopuri, un proiect de existent’ care cepe si Se contureze, de obicei, 0 dati cu adolescenta. Planul temporal depinde de: mediul social, modelele de exisienti, posibilitiile persoanei. Un rol important il au aptitucinile individului, suecesele sale seolare, dat si circumstantele sociale, El se cleboreazi mai mult sau mai putin constient. Sunt tineri care gtiu exact ce dorese, pe And alti se preocapd cel mult de viitoral apropiat. Oricum, alegerea cere reflexiune, decizie c&ci se ivesc tot felul de situati, alternative, conflicte. In asemenea momente, intervine acea capacitate pe care o rumim vointa si are o mare tnsemnatate in urmarirea eu conseeventii a scopurilor propuse, treedind peste tot felul de obstaccle. De aceea considerim activitatea umand ca fiind una voluntara, spre deosetire de cea desfiguratd de animale ; activitatea instinctivi. 2. Fazele actului voluntar Injelegem prin voing capacitatea de a actiona in vederea realizaril unul scop constient, tnfrangdnd anunite beriere interioare sau exterioare. Presupunem un student, invitind pentru un examen important si dificil care are loc 2 doua zi Deodatd, primeste un telefon de la un pricten. Acesta ii aminteste efi ozi e ultima zi ind se proiecteazi un film foarte bun pe care demult dorea si-l vad, Dacl studentul nostru as torul bali& si alearga la cinema, cl rare voing’. Cel care are sth gi reflectear% cum st cu invigitora si, de obicei, riméne in continuare 1a masa de Jucru, promovarea examenului find mai important. ‘Analizzind actul voluntar se pot distinge patra etape, a) Aparitia conflictalui. Avesta, asa cum arati Kurt Lewin, poate fi de trei feluri, in functie de caracterul celor doud altemative. Uneori apar chiar mai multe. E nevoie de reflexiune atunei efind toate au cam aceeasi pondere, fiinded daci una este mult mai intensa, deplanseaz acriunca imediat, In aceastd fazd tocmai constatim dificultatea alegerii unci solupi si consecintele mai mult sau mai pusin grave ale unei nechibzuinte bb) Unmenes deliberarea, adic analiza fiectrei alternative, a consetinjelor neglijttii ci, Ce se intimpla daca intterup invatarea, se intreaba studentel ? Apoi analizexzi dac nu poate ocoli bariera: Si mk scal maine mai devieme gi s% recuperez timpul pierdnt saw s& ma infeleg cu colegti ca s& intra la examen la amiaza si pant auunci am timp de repetat”. Deliberarca presupune si aledtvirea unui plan pentru a putea elimina sau micsora riscurile in cazul alegerii unei alternative. Ea poate dura multi vieme (ca in cazul slegerii unei cariere), insi alteori ¢ extrem de[ACTIVITATEA VOLUNTARA 2s scurti, De exempla, unui gofer fi sare in fata un copil, pe neagteptate gil loveste. fi pome veni in gind sd tug’, neflind nici un mastor, imediat, tofusi, opreste si acordi eopilului ajatorul cuverit. Uneori deliberarea e formal, iluzorie, cAci hotirdrea e twat, doar se cau arguimente pentru a o justifica in fata altora sau fn fata propriei sale constinge. Ca in cazul cand cineva refuza si acorde un ajutor cuiva, din comoditate, dar afirm’ ipsa de timp... ,si aga nu i-ar pptea folosi, deoarece...” ete. ©) Decizia e momentul caracteristic al vointei. Ma hotirfise pentru una din sliernative fi pentru tactica necesari. Sunt cameni capabili si se hotirascé repede. Alii sunt foarte oscilanti si ezitt multi vreme, tneori chiar trece timpul in care decizia ar fi fost uild, Exe una din deosebisile dintre omul practic si tipul tcoretic. Pare a fi $i 9 cafacteristicd de nuanfi temperamental. Sunt ins profesii unde © nevoie de Accizii prompte ; conducerca automobilelor si, mai ales, tn pilotarea avioanelor &) Executarea hottrdrii este neglijat de unii psihologi. Totisi, ea este edificaioare {n privinga calititilor de voingé ale unei persoane. Nu ¢ suficient sa ici o howirare, trebuie s& pogi lupta impotriva dificaltitilor rezultate din decizia respectiva. Un alcoolic hotirasie sii na mai bea ,nict 0 pictur”, Decizia c respectata dow zite, dar inir-a treia se intiineste cu un tovarts de pahar care-! informeaz% cX fa ,Jocal”™ s-2 adus un vin ,straynic”, eroul nostra nu rezista si decizia... s-a spuiberat! Actul de voingt a rlmas trunchiat de ceea ce este esential: respectarea decizici uate, 3. Teorii asupra actului voluntar 2) Teorit intelectuatisie. in special in Grecia antici, a precumpinit punctul de vedere dupa care rayiuaed joaca rolut principal in actul voluntar, scotandu-se in prim-plan follil deliberdrii, Dupi socratici, orice giesealA (moralf) este 0 eroare gi orice virmte este 0 stiinid. Cel ce intelege situatia, alternativele, actioneazt cum trebuis, Aristotel socotea cif Ia baza actului de yoing4 st un sifogism, decizia find concluzia ratioramentului. Rajionamentul ar decurge cam in felul urmitor : dacs sisese cova bun de biiut, trebuie sti beau ; aceastd api este bund de but: deei uebuie so beat. Rolul glindiri, al rationamentului tu etapa deliberarii este evident, dar argumentele eau numai un suport logic; de obieci, ele sunt impregante de stiri afective, dorin- fele, sentimentele Je influenjeaza purernic. fn general, eet care rajioneaza prea mult se hottrise greu. $i mu rajionamencul strict logic e cel ce dicteaz’i horkrarea. De pildi, furnitorul pasionat, de regula, el (i poate enumera toate dezavantajele fumacu- lui: provoncd matadii brongice, constituie un rise de cancer pulmonar, comporté cheltuieli ete, ets, totusi nu ¢ capabil st se lase de furnat. Ca si nu vorbim de cei ce se droghea2i, ecre isi rvineaz4 organismoul si incep si resimti dezastrul. Ei nu se pot Vasa de drog, decat ajutayi printr-un tratament foarte dificil. by Punciu! de vedere psihopizorogic, prevent sla B. Skinner, simphfica si mai mult problema. El vede actal voluntar ca un rezultat al complicirii legXturilor temporare, ca un reflex conditionat instrumental. Animaiul, stimulat de trebuinte prin excitafi interne, devine activ, cautk murite semnale anungindu-l de prezenja hrenci, Actul voluruar este un act tdeomotor. Imaginea unui mar copt determin un copil si slerge in gitdint isi se eajere pe copac. Desigur, orice act voluntar este un act, jdeomotor, lind declansat de o anume imagine sau idee, dar mu orice act ideomotor