eee ces)? ASAMBLAREA ELEMENTELOR MECANICE ALE MIJLOACELOR DE TRANSPORT Lecgia Ned 1. MASINI, MECANISME, ORGANE DE MASINI 1.1 Introducere Asamblarea este imbinarea a dou sau mai multe piese definitiv pretucrate, into anumité succesiune, astfel incat s& formeze un produs finit, care s& corespunda din punct de vedere tehnic scopului pentru care a fost proiectat. Din punct de vedere al complexitafii, sistemele tehnice mecanice se impart In: + Masini; * Mecanisme; * Organe de masini. Masinile sunt sisteme tehnice formate din corpuri cu’ misc&ri relative bine determinate, ulate pentru transformarea unei anumite forme de energie tn lucru mecanic (masini de lucru) sau transformarea unei forme de energie in alta forma de energie (masini de fortd). Mecanismele sunt parti componente ale maginifor, cu rol th transmiterea’ misc&rit sau trensformarea unei migc&ri in alt& forma de migcare, Organele de masini sunt piese componente ale unei masini sau ale unui mecanism care au rol bine determinat, corespunzator scopului pentru care au fost create. 1.2 Organe de masini si mecanisme Organele de masini au numeroase criterli de clasificare, Cele mai freovente sunt clasificdrlle dupa criteriul constructiel si cel functional. Dupé eriteriul constructiv, organele de masini pot fi: * simple — sunt exeoutate dintr-o singura bucaté (ex.: nituri, pene, suruburi, arbori, roti simple, etc.) * compuse — sunt construite din elemente care, asamblate intre ele, asigura o unitate functional (lag&re, cuplaje, biele, etc.). Dupé criteriul functional, organele de masini pot fi: * organe de asamblare (nedemontabile, demontabile, elastice, etc.); * organe pentru susfinerea migcdirii de rotatie gi asiqurarea lubrificatici): * organe pentru transmiterea migoarii de rotatie; * organe pentru conducerea si comanda circulatiei fluidelor. 4g E 4.3, Conditiile cerute organelor de masini Calitatea este factorul principal care conferé produselor valoare de intrebuintare si E competitivitate. Unul din parametrii cei mai importanti ai calitafii l constituie fiabilitatea Prin fiabilitate se fntelege capacitatea, ,calitatea” produsului de a functiona potrivit destinatiei pentru care’a fost realizat gi in conditiile de utilizare specifice 0 perioad’ de HE timp bine determineta, Fiabilitatea este strans legaté de ,mentanabilitate’ (repetabilitate), care-consta in E capacitatea produsulul de a fi repus in stare de functionare intr-un timp ct mai scurt. Putand fi calculate, fiabilitatea si mentenabilitatea au o mare important’ practicd, EE deoarece servese ia stabiliea parculul optim de echipamente st ulaje necssere programului de productie, la evaluarea necesarulul de piese de schimb’ E In fig. 1 se arata c& ridicarea fiabilit&ti produselor atrage cheltuieli suplimentare. Aceste cheltuiell trebule 88 fie compensate de reducerea cheltuielilor de exploatare, Teparatii, etc, Din diagrams rezulté c& existé o zond optima in care trebule s& se Incadreze cheltulelile de executie si cele de exploatare In tabelul 1 se prezint’ ansamblul conditillor impuse organelor de masini. Proiectarea unei masini constituie 0 operatie complex gi deosebit de important’, care Poste fi rezolvaté in bune conditii numai daca, pentru fiecare organ de masina, se studiaz& Variantele posibile gi se adopt solutia optima. E t k t I l l | | | |Condifii impuse organelor de masini Tabelul 4 Ne | Gitar [ ut. |dedasiticnre | __ Consitia Jette ‘Ocgauul de iaginas fis in state ite Funetionare Menteabiiee tnt era ein aan ca 1 | consteneéi | Ganditie {eshte Grmpal scare plaka Geterioraea ora ks ‘mulluie mapina'sea 2 suprafejelor sale de Iuen, Durabi. Dumbllinme Iiatea pane magi exe, defegul Hits ta “si ett agar te pistaten performing ‘Favlociide mediu ve-ncfionear’ asupra ‘genio de nmginsuni: j imeditto} * “temapertituta:, spats soca, vibrdilond locate Finshounse igual ‘teristics _- ‘Simple, sigure sf % { Fumofionat | _ ‘comade Funeponare fax : eaten TS oP i *alegtrea mates ialelor oorespuntoar,evitindu-so heli. -rftonalt¢-dimensianito, 2 eoeficieatilor Tabricaieettanai. |desiguranf, pecomgi avalatice admit 3 | Beonsinic i antatest (aot : “mise propre (ibdeital aes, precom gl adhosutile mich “antili “iat sa: ‘Cheltuicli ntimpal de atingere-a regina lai optim; deiexp “eonsumil de zner ie mates tuxae EE mesnaenaas re ‘Neat otehactowe; ae Selo unl namiralphesolorFabreate este mare, 92 pot icamesanizarea si aitomatizarea ‘ : “Are boii desaagles ese fegina| 8 sindute de fined miles aa Ps | Btetio “Aspect Faria tonsil mapa Apne Bit1.4 Standardizarea in constructia de masini Standardizarea este o activitate tehnico-ptintficd orgenizaté, desftigurata in scopul sistematizéri situafilor repetate, a conventilor de reprezentare, a metodelor optime pentru c2loul, @ prolectéri formei si dimensiunilor, in scopul sistematizari, exploatar si Intretineri, reparari gi controlului de calitate. La niveluriinferioare celui national, de ramura industrialé sau grupe de intreprinderi, ea poart& denumirea de normalizare th. Romania, standardizarea se realizeazé sub autoritatea statului, ceea ce face ca Tespectarea prevederilor_standardelor.s& fie o obligatie legala, Elaborarea standardelor est . E ps i a te re lizata de catre toti factorii interesati in domeniul respectiv, Standardizarea se poate realiza prin: ) Ia nivel Intemational, prin ISO (Intemational Standard Organisation), la care este afiliata $i Romania; “_ “fanivet national, prin standarde sinorme in activitatea dintr-o anumita fara, ai B i EB E Hi E a E i i I I Standardizarea nationala din diferite far este simbolizata astfel: -Romania - STAS -Anglia "= BS -Franta. - AFNOR = Italia - UNI -Japonia - JIS ~Germania - DIN -SUA - SAE ~ Rusia - GOST 1.8 Interschimbabilitatea organelor de masini Interschimbabilitatea este feprezentaté de insusirie calitative ale piesclor de a fi Schimbate prin asamblare ou oricare din Piesele altei masini, respectand in totalitate conditle functionale ale acesteia, Interschimbabilitatea este asigurat& atunci cénd sunt indeplinite urmatoarele ‘conditii: ~ toleranfele sunt bine stabi ~ tehnologiile sj utilajele utilizate au precizie ridicaté, pentru realizarea pieselor gia ansamblelor interschimbabile; ~ forma constructiva $i materialele alese respect conditile standard: ~ stocul de piese interschimbebile este refacut cu reguiaritate. {hn constructia de magini se pune problema ca diferite organe de masini si piese sé fie astiel dimensionate, ca valoare gi abateri limitS, incat ele 84 se poald asarbla oricand si oriunde. Astfel asamblarea se poate realiza cu plesele juate la intamplare gi fara ajustari, facand ca ansamblul s& functioneze tn bune conditi. 4TTS Sea awcesweeeeeee Piesele si organele de masini care au aceasté proprietate se numesc interschimbabile. In general, mai toate piesele trebule sa fie interschimbabile, s& respecte dimensiuni standardizate. In scopul esigurati interschimbabilit&tii organelor de masini, piese si subansambluri, a fost Necesar sa se standardizeze sistemul de tolerante si ajustaje. In acest sens, s-a limitat domeniul dimensiunilor nominale ale diferitetor organe de magini, piese si subansambluri ‘a un numér c&t mai restrans posibil gi corespunztor, a fost restrans numarul de abateri limit& ce pot fi prescrise dimensiunilor nominale. FISA RECAPITULATIVA Definifi, clasificare, componente sisteme tehnice dupa complexitate: masini, mecanisme, organe de masini. . Clasificarea si rolul organelor de magini . Condifii impuse organelor de masini . Standardizarea organelor de masini ._ Interschimbabliitatea organelor de magini 2Renlecta Nnd . 4. SOLICITAR! MECANICE ALE ORGANELOR DE MASINI 4.1 Tiputi de solicititi simple Solicitarile sunt actiunile pe care forfele interioare sau cele exterioare le produc asupra corpurilor, avand drept rezultat aparitia deformatillor. Solicitarile simple sunt prezentate in fig. 14. si anume: “+ Intinderea (fig. 14, a, B) = cand forta N produce lungirea barei; * Compresiunea (fig. 14,0) cand fora N produce scurtarea barei; * forfecarea (fig. 14,d,e) - produsa de forfa tdietoare T; * rasucirea (fig. 14, f) ~ produsa de momentul M; ; * incovoierea (fig. 14, g, h) ~ produsa de momentul incovoietor mM4.2. Legatura intro tensiuni gi deformatii specifice, Curba caracteristica materialelor Intre cele doud grupe de marimi fundamentale ale Fezisitenfei materialelor, adic& intre tensiuni si deformatii, exista o leg&tura fizicd care se stabileste experimental, prin incercari, si care variaza de la material la material, Frimul care a. stabilt aceasté leg&turd a fost fizicianul R. Hooke. Legea formulati de el exprima th esenti ca: deformatile specttice (e) sunt direct proportionate cu tensiunea (0) adica: € = aG , unde ot este un coeficient de proportionalitate, Ulterior, in locul tui a s-a introdus un alt Coeficient, notat cu e-4 , Care este denumit pee de elasticitate tongitudinala sau Mmodutut lui Young. - TSS eK sw wo eee Oo go — oFtE _, E=¢ € Pentru ofeluri se ia tn calcu: = E = 2,1. 10° daNyom? Pentru temn: = 0,1 * 10° daN/om? La tnceput nu se aplicé nici o forté epruvetei, dupa care, treptat, se Incepe aplicarea fortei Cu valorl cresc&toare. In orice moment al experientel, diferenta tntre lungimea inifial (Lo) a Spruvetei §ilungimea in acel moment a acestela (L) este, AL=L-L, Curba caracteristica e: fe © reprezentare graficd a variatel lui A L tn functie de variatia marimil forfei F (fig, 16),- Fig. 16 Pentru a se evita dependenta de dimensiunile epruvetei, se traseaza o diagrama in coordonate € sia, denumita curba caracteristica (fig, 17) Semnificatia Notatiilor de pe aceasta curba sunt: * OA ~ Caracterizata printr-o variatie liniara a eforturilor Unitare oy tn functie de deformatille & * Punctul B ~reprezinta limita de elasticitate §i indica limita maxima a efortului Unitar © pana la care Materialul se comporta elastic, * Punctele C $iD - delimiteaza limita de Curgere = palier de curgere — "uvela se lungeste fa sarcina constanta) * DE > Zona de Int&rire °E ~ Valoarea efortului unitar este maxima (r= rezistenta la rupere) Fig. 17BE E x r a a " q ' \ I I | | Dup& aceasta portiune, pe zona EF, sarcina scade si apar gatuirea si ruperea materialului (fig. 18) Fig. 48 Marimile importante determinate cu ajutorul acestei curbe sunt: 2p = limita de proportionalitate 9» _- limita de elasticitate = oe ita de curgere 9%; — = limita de rupere Gorespunzator acestor limite, eforturile untae se numesc eforturi de proportionalitate, Se elasticitate, de curgere sau de rupere, Pentru fooses sfort unitar se poate determina alungirea specifica. In calcule se utlizeaz’ rezistentele admisible (©) la tractiune, compresiune, incovoiere, forfecare gi résucire pentru otel, fonta si neferoae., Rezistenta admisibita 0, este numaio fractiune din rezistenja a, pe care o poate suporta materialele respective. Coeficientul ¢ poarta denumirea de cosficient de siguranta. 4.3 Intindere sicompresiune O pies supusa fa tractiune sau com astiel inoat s& satistacdi rel F Ket SFa iPresiune (fig. 14, a, b, &) trebuie dimensionata calcul de verificare (Se da F $1, se cere oy pentru a fi comparat cu o,) calcul de dimensionare (se d& F si og, se cere A) F —forfa, in dan A ~sectfunea piesei, in mm?im Bk _ — rezistenja admisibilé la tractiune Se — efortul unitar efectiv la intindere (idem pentru compresiune unde se ultilizeaz’ 0, — rezistenta admisibilé la ‘compresiune) 4.4 Forfecare E O ples supusa la o fort taietoare.T care actioneazé perpendicular pe axa longitudinal 14, d $i €) trebuie dimensionata astfel Inct sa satisfac relatille calcul de verificare T Ket $a (se da T $1 A, se core ter pentru a fi comparat cu t%) T calcul sionare 7 Ate (se da T $i tm , se cere A) unde: T —forja tdietoare, in daN A ~ sectiunea piesei, in mm? Tia rezistenta admisibila la forfecare To —efort unitar efectiv la forfecare 4.5 incovoiere O ples supusdi la Incovoiere (fig. 14, d) trebuie dimensionatd estiel incét s& satistacd relafile: o,-M< caloul de verificare ef We (se calculeazé Max. gi W, avand dimensiunile sectiuni transversale, apol se calculeaz oy pentru a fi comparat CUO) w,,, Mmax calcul de dimensionare Ineo (Se d& ois, se calculeaz’ MmacSi se ere Whec, dupa care fa Se determina dimensiunile sectiunii transversale) unde: a bh? Gig - rezistenta admisibila la incovoiere w e W - modulul de rezistenta al sectiunii, in mm? b M_ -momentul incovoietor din sectiunea transfersala considerata, incdaNmm 04 Infig. 19 se prezinta diagrama de moment M . fezemat, Incdrcat8 cu sarcini concentrate, In fig. 20 se prezinta diagrama de Fezematé, Incdrcat& cu o sarcing uniform repartizate, L | q g q a ‘ot C f i I 1 I ! | 4.6 Torsiune (rasucira) Rezistenta tangentialé th fibra externa a unei bare Plan perpendicular Pe axa se determina cu relatiile: Mtoe a Woot = Mtmax Wp nec = Gig W, P 16D unde: 81 forté tdietoare T, pentru o grinda simplu moment M si fort t&ietoare T, Pentru o grinda simplu Sub acfiunea unui cuplu aplicat intr-un calcul de verificare i oe (se calculeazé Mt gi se determina We masurand dimensiunite sectiunil transversale. Se calculeaz& ter pentru a se compara CU Tra) calcul de dimensionare (se calculeaza Mrmex., 82 48 the §1 Se determina Wo nec din care 88 extrag dimensiunile sectiunil transversale) la sectiunea pling la sectiunea inelaraBREE we BERRY Be Lectia Nn3 Torgiune *(continuare) Mt max, momentul de torsiune maxim, in daNmm Woe -modul de rezistenta polar efectiv +4 —efort unitar tangential admisibi te ~efort unitar tangential efectiv Dup& cum se poate remarca din fig. 21, efortul unitar tangential maxim este situat la _ periferia barei, iar.in.centrul acesteia are valoarea zero. Din acest considerent, unii arbori solicitati la trosiune au sectiune inelara Unghiul de. résucire Ag la distanta | de la capatul Incastrat al barel, pe 0 raz& de 1 om, se obtine cu formula: toy, = 55 = Seay, WeaeeRO tare unde @ este unghiul de rsucire specific (unghiul cu care se rotesc una faféi de alta dou sectiuni transversale la distanta de 1 cm) (fig. 22). 4.7 Flambaj Cénd raportul tntre lungimea gi diametrul unel bare solicitate la compresiune in directia lungimii sale dep&seste anumite limite, se produce flambarea piesei; in acest caz, forfa F care a provocat fiambarea piesei poarta numele de sarcina de flambaj. Sarcina de flambaj F, se poate determina cu ajutorul formulei tui Euler: in care: |—momentui de inertie al sectiunii, in em* E ~modulu! de elasticitate, tn kgflem? 1, lungimea de flambaj a piesei, In em.Pentru cazurle mentionate mai jos, aceasta formula capsita formele indicate tn dreptul fiec&rui caz (fig. 23). Fig. 23 @) O extremitate a bareiliberd si dezaxats, cealalta incastrata (fig. 23, a) b) ch y ©) O extremitate incastrata gi cealalta condusé pe directia axel barei (fig. 23, ¢) 2 El 1 S arn lk ¥ a | y 4d)“ Ambele extremitat ineastrate pe aceeasi verticalé (fig. 23, d) El 1 Reramtxe kad in care A este sectiunea barei.§ ig a ia a 5 i 5. “SOLICITAREA LA OBOSEALA 5.41 Generalitati Rezistenta materialelor studiaza doua tipur de solicitéri:statice sidinamice. Din grupa solicitarilor dinamice fac parte solicitarile Variabile continue fa care sarcinile variaza in timp. .- Majoritatea organelor de magini sunt supuse unor solicitari Variabile numite $i solicitari ‘elelice ———_______*__"F ‘hn decursul unui cioly, tensiuriea 1608 print-o valoare maxima numit& tensiune maxima (max. $1 print-o valoare minima numa tensiune minima (min) (Tabelul 8) ‘Semisuma tensiunilor extreme Se numeste tensiune medie (o;). oq = tart Ci 2 Semiclferenta intte tensiunea maxim Gay si tenstunea minima nin S& numeste amplitudinea tensiunii sau amplitudinea elelului oy = mK =F min Raportul dintre min $1 Omax, Se NuMeste Coeficientul de asimetrie a ciclului: R= Lain max Cicll fa care fonsiunea igi pastroazd sith tot thipul se numeste ciclu oscilant Se deosebeso: © Cicluri oscilante pozitive (Tabelul 8, coloana 1) * Ciclurl oscilante negative (Tabelul 8, coloana 7) Cazurile limita de solicitart oscilante la care una din valorile extreme ale tensiunii este nulé ‘sprezint& ciclurile pulsatoare, pozitv (coloana 2) sinegatv (coleane 6). Coeficientul de asimetrie tn cazul acestor cicluri este R = 0 Goloanele ta care tensiunile tsi schimba semnul (coloanele 3, 4 $i 5) se numese cicluri alterante, Acestea au coeficient de asimetri (R) negativ Cel mai intalnit tn Practica este ciclul alternant simetric (coloana 4) care are R = crSAMS ee PT eee ee 2) Tabelul 8 Cicluri de solicitare Fascia, Cislori aleragate Sier | tielr | ajale, | Bitty [pion asztlont | patcotar | alleraten Sinnsivie } aifernant i ie £ i FI Sin > Fehr?! 30 a <2 Garo | <0 30 20 20 Pa ao | e | <0 oof @ R>-1] 1 —[-f>.R a oe Rott 5.2 Determinarea tezistentei la oboseala. Curba lui Wéhler Primele ini c&tre Wohler, inginer la caile ferate germane. Incerearile au avut ca scop determinarea cauzelor ruperii osiilor de vehicule de Gale feraté dupa o anumita perioada de .exploatare; ~ degi erau corect dimensionate. Ele rau supuse ciciului alternant simetric, In fig. 24 se Prezinté schema unei masini utilizats frecvent pentru incercari la solicitari ciclice alternant simetrice. fiater ge ture, Dontor ae ture - pies ee Fig. 24 SCele dou’ epruvete solicitate, la Incovoiere de forta P, sunt Incastrate la un capat gi se rotesc pana la rupere. Numarul de cicluri fa care epruveta rezist& pana la rupere se noteazA cu N. Prin schimbarea greut&tii aplicate la extremitatea epruvetei se poate varia valoarea sarcinii P ce solicit epruveta la incovoiere, deci si a momentului incovoietor, coeficientul de asimetrie ramanand acelasi (R = 1). Numarul ciclurilor de solicitare pan& la rupere se inregistreaz cu ajutorul unui contor de turati. __¢ Curba lui Wéhler (curba rezistentei la obose: ___ Cunose4nd rezistenta la rupere static o, a materialului supus incercarii, se incarcé prima epruveté la cicluri simetrice avand Omax = (0,6 ~ 0,7) g; $i se constatd cA ea se rupe, dup& un numéar Ny de cicluri. Cu perechea de valori a4, Ny Se reprezint& punctul 1 in planul axelor de coordonate Oma Ns (fig. 28). Fig. 25 Unmatoarea epruveté se incarod la 0 tensiune Oma mai mica cu 1... 2 daN/mm? gi se obtine punctul 2 (a2, Nz). Micgorand, la trecerea de la 0 epruveté la alta, pe Omax Cu 1 ... 2 daNimm’, se obfin o serie de puncte cu care se construieste diagrama din fig. 25, numité curba lui Wohler.sau curba rezistentei la oboseala. Asimptota fa curba lui Wohier reprezinta cea mai mare valoare a lui Omax la care epruveta ‘hu se mai rupe, oricét de mare ar fi numdirul de cicluri la care este solicitata. Ca urmare, asimptota masoardi rezistenta la oboseala oe a materialului la solicitarea la care s-a facut Incercarea $i pentru coeficientul de asimetrie a ciolului de solicitare aplicat. Ih practica, numarul maxim de cleluri pana la care se fac incercrile este limitat la No. In cazul ofelurilor carbon gi a otelurilor slab aliate No = 10” cicluri. 168.3. Factor care infiuenteazé rezistenta la obosealé 5.3.1 Factori constructivi Forma piesei: Variatille brute de sectiune conduc la aparitia unor concentratori de tensiune care sunt deosebit de periculosi. in cazul schimbarilor variabile. Pentru diminuarea coeficientului efectiv de concentrare f trecerea de la o ‘sectiune la alta se face prin racordari. Marimea si forma piesel: coeficientul dimensional g este influentat de diametrul Piesei, comparativ cu diametrul epruvetei dy = 10 mm. 5.3.2 Factori tehnologici - Calitatea materialului - Calitatea suprafetei - Tratamente de suprafata + Ecruisajut - Tensiuni remanente 5.3.3 Conditii de lucru - Felul solicitarii ~ Rolul ciclului ~ Suprasolicitarile si subsolicitarile ~ Solicit&ri dinamice + Agenti corozivi 6 = ee sme ~ “7 Temperatura 3 - Frecventa PP & @ F_Lecfia Nr 4 2. TOLERANTE 2.1. Sistemul de tolerante si ajustaje ISO pentru dimensiunile lineare ale pieselor 2.1.1 Notiuni de baza. Abateri si tolerante dimensionale Sistemul ISO de tolerante gi ajustaje se referd la tolerantele dimensiunilor pieselor si la ajustajul corespunz&tor asamblarii acestora— Prin dimensiune se intelege numaru! care exprim8 Tn unitatea de masuré aleasa, valoarea numerica a marimii lineare’ (diametru, lungime) sau unghiulare (umghi, perpendicularitate, etc.). Pentru a simplifica expunerea, sunt prezentate explicit numai piesele de sectiune circulara, dar notiunile prezentate sunt valabile si pentru celelalte piese. In particular, alezaj si arbore desemneaza in egalé masura spatiul existent intre doud fete paralele ale unel piese oarecere: létimea unui canal de pan8, grosimea unei pene, eto. Dimensiunea_nominala (N) este cea utilzat’ tn proiactare gi rezulté din calculul constructiv. Ea se Inscrie pe desen gi fa arbore sila elezaj Dimensiunea efectiva (E) este dimensiunea obtinuta prin prelucrare i cunosouta prin masurare, Ea trebule sa fie cuprins& intre doud dimensiuni limita (Lmax., Lmin.) prevazute de proiectant pe baza unor considerente constructiv-functionale. Conventional, in asambiatile cu suprafete cllindrice, suprafata cuprinzatoare se numeste alezaj, iar suprafata cuprinsa se numeste arbore. Dimensiunea caracteristic& suprafetelor cilindrice este diametrul, Alezajele si erborii care se asambleaza Impreund au acelasi diametru nominal, Abaterea este definité ca diferenta tntre o valoare oarecare si o valoare de referinta de acelagi fel. Abaterea_efectivé (Aef) este diferenta dintre dimensiunea efectiva si dimensiunea nominala. Aef=E-N Deoarece dimensiunea efectiva trebuie s& fie cuprinsa intre cele doua limita prescrise, Inseamna ca si abaterea efectiva trebuie sa fie cuprinsa intre doua abateri limta. Acestea ‘sunt: Abaterea inferioara (Ai) este egala cu diferenta dintre dimensiunea minima prescrisa si dimensiunea nominala: Ai=Lmin-N Abaterea superioara (As) este egala cu diferenta dintre dimensiunea maxima presorisé $i dimensiunea nominala: As = Lmax.—N 18Lecziia Nr. 4 . 2. TOLERANTE 2.1 Sistemul de tolerante si ajustaje ISO pentru dimensiunile lineare ale pieselor 2.1.1 Notiuni de baza. Abateri $i tolerante dimensionale Sistemul ISO de toleranje gi ajustaje se refer la tolerantele dimensiunilor pieselor gi la ajustajul corespunzator asamblarii acestora. Prin dimensiune se infelege numarul care exprimé in unitatea de masura aleasa, valoarea_numericé a marimii lineare (diametru, lungime) sau unghiulere (umghi, Perpendicularitate, etc,). Pentru a simplifica expunerea, sunt prezentate explicit numai Piesele de secfiune circulara, dar notiunlie prezentate sunt vaiabile gi pentru celelalte plese, {hn particular, alezaj gi arbore desemneaza in egala mAsura spatiul existent intre doud fete Paraiele ale unei piese oarecare: latimea unui canal de pan, grosimea unei pene, eto. Dimensiunea_nominala _(N) este cea utiizat& in proiectare si rezulté din calculul constructiv, Ea se insorie pe desen si la arbore si la alezaj Dimensiunea efectiva (E) este dimensiunea obtinuté prin prelucrare si cunoscuté prin masurare. Ea trebule s& fie cuprinsa Intre doua dimensiuni limita (Lmax., Lmin.) prevézute de proiectant pe baza unor considerente constructiv-functionale. Conventional, in asamblarile cu suprafete ollindrice, suprafata cuprinz&toare se numeste alezaj, iar suprafata cuprins& se numeste arbore. Dimensiunea caracteristica suprafetelor cilindrice este dlametrul. Alezajele si arborii care ‘se asambieaza impreuna au acelas/ diametru nominal, Abaterea este definita ca diferenta intre o valoare oarecare gi o valoare de referint& de acelasi fel. Abaterea efectiv (Aef) este diferenta dintre dimensiunea sfectiva gi dimensiunea nominal’, Aef=E-N Deoarece dimensiunea efectiva trebuie s& fie cuprinsa Intre cele doua limita prescrise, ‘inseamna cA si abaterea efectiva trebuie s& fie cuprinsa Intre doua abateri limta. Acestea sunt: Abaterea inferioara (Ai) este egala cu diferenfa dintre dimensiunea minima prescrisa gi dimensiunea nominala: Ai=Lmin.~N Abaterea superioara (As) este egala cu diferenta dintre dimensiunea maxima prescris dimensiunea nominala: As=Lmax.-N 18a : Dimensiunile limita sau abaterile limit determina un interval de variatie al dimensiunilor, respectiv, al abaterilor, care se numeste toleranta (T). Aceasta se calculeaza astfel: As - Ai Toleranta reprezinté deci, diferenta dintre abaterea Superioaré $i cea inferioara gi este tntotdeauna pozitiva | Diametrele efectiv, limité maxima gi limit minima gi abaterile supericara $i inferioara se noteaz’ cu Def., Dmax., Dmin., As si Ai, pentru alezaje, si cu def., dmax., dmin., as $i ai, | pentru arbore. Prin urmare, pe baza relatillor de mai sus s¢ poate serie: - toleranta alezajului: T= Dmax. - Dmin. = As - Ai __foleranta arborelului: t= dmax. = dmin.= as -ai In fig. 2 sunt prezentate in mod sugestiv si schematic termenii explicitati anterior. Linia zero sau linia de abateri zero este linia de referint& pentru abateri, Ea materializeaz’ dimensiunea nominala.--—-—-- ~~ ——— Abaterlie se masoara de la aceasta linie, Abaterile pozitive se masoar& deasupra liniei zero, iar abaterile negative se mascara dedesubtul finiei zero, Ateza] | | * Calitatea tolerantelor Pentru fiecare dimensiune nominal&, sistemul ISO prevede o serie de tolerante. Valoarea acestei tolerante este explicitata printr-un numar denumit calitate, Sunt prevazute 18 calit&ti: 01, 0, 1, 2, 3, fundamentale: IT 01, IT 0, IT 4, IT 2, IT 3,. Indicele sau este mai mic. 18, corespunz&nd fiecare la tolerantele T 16. Calitatea este cu at&t mai bund cu cat Ansamblul dimensiunilor nominale este divizat in paliere (de ex.: cote nominele cuprinse Intre 3 516 mm, 6 si 10 mm, 10 gi 18 mm, etc.). Pentru fiecare patier, in functie de calitate, Se obtin valorile in micron (um) al toleranfelor fundamentale (a se vedea tabelul 2 si tabelul 3), 9* Pozitia tolerantelor wm Pozitia tolerantelor in raport ou linia zero este definité printr-o litera (uneori doud litere), care sunt: ~ litere majuscule pentru alezaje: A, B,C, CD, D, 1, «+ Z, ZA, ZB, ZC. ~ litere mici pentru arbori: a, bic, od, d, + 2, Za, Zb, 26 (2 se vedea fig. 3) Alezaj ” Fig. 3 Observatie: 1. Pentru un alezaj, litera H inseamna o& sau c& diametrul minim este egal ou dim 2. Pentru un arbore, litera h inseamné ca abaterea Superioara a; este zero ‘sau c& diametrul maxim este egal ou dimensiunea nominala, abaterea inferioara A; este zero lensiunea nominala. 20APLICATHE @16 H8 inseamna cd: - diametrut (2) suprafetel cilindrice este 46 mm: - este vorba de un alezaj (litera mare); ~ pozitia alezajului este definité de litera H - toleranta are calitatea 8. ‘Adica, pentru-un-diametrd'de 16mm, valoarea acestei tolerante este 27 um (a se Vedea tabelul 1). Pozitia folerantei este definité de litera H: abaterea inferioara Ai =0. Abaterea superioaré AS = 27 um. Deci putem serie: SeHE <> g tg ‘0027 ~ diametrul (2) suprafetei cilindrice este 16 mm: ~ este vorba de un arbore(liter& mare); = Pozitia alezajulul este definit’ de litera f = toleranta are calitatea 7. Acioa, pentru un diametru de 16 mm, valoarea acestel toleranfe este 18 um (34 um ~ 16 um = 18 um) (a se vedea tabelul 2) Din fig. 3 se poate vedea c& pozitia f pentru arbore inseamna c& diametrul arborelui este mai mic de 16 mm. Deci putem scrie: Sef <> go 16 p88 21.2 Ajustaje Asamblarea a doua plese de aceeasi dimensiune nominalé formeazé un afusta. Alustajele pot fi * ajustaje cu joc (fig, 4) * ajustal cu strangere (fig. 8) * ajustaj intermediar (fig. 6) 'La alustajul cu joc, toleranta alezajulul este in intregime peste toleranta arborelui Jmin. = D min, - d max. Jimax. = D max. -d min. {a alustajul cu strangere,toleranta alezajului este tn intregime sub toleranta arborelui: S min. = d min, —D max, S max. =d max. -Dmin, atz Am convenit utlizarea de preferinté a pozitiei H a tolerantei. Alezajul H este numit aleza Unitas. Difertele variante de ajustaje sunt obtinute numai prin variatia tolerantei arborelui Ajustajele cele mai utiizate tn sistemul alezaj unitar sunt prezentate tr fig. 7 Sistemul alezaj unitar: ~ ajustaj cu joc: H-e:H-f H-h; ~ ajustaj intermediar: H- H-k:H-m; ~ ajistaj eu sttingere: H=p Fig.7 Fig. 8 Ajustajele cele mai utlizate in sistemul arbore uniter sunt prezentate 1n fig. 8. Sistemu! arbore unitar: > ajustaj cu joc: E-h)F-hG-hH-h ~ ajustaj intermediar: 1h; K—h; M— hy ~ ajustaj cu stréngere: P—h Menantelor de lar ta 2 (gi de la R la 2) realizate cu H (sau h) dau ajustaje foarte ". Strénse, Montajul se face prin inc&izirea alezajului sau racirea arborelui. In tabelul 4 se prezinta cateva dintre ajustajele utilizate in mod curent. 23‘La ajustajulintermediar, toleranta alejajului gia arborelui se intrepatrund. é Fig. 4 Fig. 5 Fig. 6 Diferitele ajusiaje se realizeaz’ pe doud céi corespunzatoars a de toleranta al aleza| utilizeaz’ de preferin b) Sistemul arbore unffar, in card diferiteltl a corespunzatoare a qr le bas de tolerant& mentinutloonsi BoRIEH (95 oany s|UeDaPY TOTeZIeNUaD Un alezaj de o calitate data este adesea asociat prin arbore de o calitate ‘superioara, ‘deorece prelucrarea unui arbore este adesea mai usoar& decat cea a unui alezaj. EXEMPLU: @ 16 HE #8 22Am convenit utiizarea de preferinté a pozitiel H a tolerantei. Alezajul H este numit aleza unitar. Diferitele variante de ajustaje sunt obtinute numai prin variatia tolerantei arborelul Auustajele cele mai utiizate tn sistemul alezaj unitar sunt prezentate in fig. 7 Sistemul alezaj unitar: ajustaj cu joo: H-e:H-f&H-h; ~ ajustal intermediar: Hj; H-k; H =m; ~ ajustaj cu stréngere: H- p ARBORE Fig.7 Alustajele cele maj utiizate tn sistemul arbore unitar sunt prezentate tn fig. 8. Sistemul arbore unitar: ajustaj cu joo: E-h}F-h:G~h;H-n ~ ajustaj intermediar. 1h; K-h; M—hy + alustaj cu strangere: P-h Pozitile tolerantelor de la r la 2 ( side la R la Z) realizate cu H (sau h) dau ejustaje foarte Stranse, Montajul se face prin incdlzirea alezajului sau racirea arborelul. Tn tabetul 4 se prezinta c&teva dintre ajustajele utilizate in mod curent, 23Tabelul 4 AJUSTASE UTILIZATE IN MOD CURENT Alezaje | Caz de utilizare Arbor [H6[_AY_| He | Ho] Ait ‘Arbori Piese care, in funcfionare, neceslté jocuri e oy TT Sq | Mari(dilatari, aliniers proaeta, doschider! | @ § = | mari, etc) a aa £8 | Caz obignut-alpiesolorcare Se rotesc eau e 7 18 BEE | cliseazd intro bucga {asigura o ungere buna) Fe ery a Montajul si | Ajustajul_] — Posibir ho Ts) 6 Fre demontajul sunt | nu poat montajul | = posibile faré_| transmite {manual - | | l 3 deteriorarea efort Montaj cu | js 1S} @ / 2 pleselor ciocanul (de Jemn) § zr K S T £3 | gz 4 gs Montajul si ~[~“Ajustajul ) Montare cu | —m a7 8 demontajulnu | poate presasau |p 6/7 8 Sunt posibile | transmite | prindilatare —S T 2 fara efort | (se verifica | ~p 7 deteriorarea dacanuse [—y 7 pleselor | depaseste I | limitade [2 7 elasticitate) | wl SHE =IG0G]L a snew ereqeleH|9 a TepAT UeaIOW|S a weuew eueez|y a snpew euoale wl snueW ueog|Z Ww) soupuexary uenfow|T eimyeuuies| o1e2yHe9| —_auMUaId IS ouINN| TIN ‘95 O;ny DIUeIa JOIeZIERUID 24CSI ' aes yor ie ri [br +] 6 # ie tgs + IEP fe thet nase Hephs : [ela & os oor [aor ale eae ee o| ew » 5 Bel aw 3 ie elem = [ee eee »! F} ee galer le cl Becta lene fan [Bore | et. | a ¥F ous lle [ee foe| Bate an Te ee i Bec |Ben | Bue [Bau a Ea = + Boyelfe e[fea/Be « ei Sy alfa sife sl Se safes wee res ao Be alie ff [S18 age ef of Bes 18 ese he eles | or = aut josh +} vers | cbt} Roto fepe'y gen | ae aa] ‘e re ‘ose | ga] 0 | oe 4 gorg= “ok op gDgL/ = He Paginas phos, ite eee PSP SEP eV See Sse SSes ee ne ee 2.2 Tolerante geometrice Tolerantele de forma, de orientare, de pozitie si de bataie se numesc tolerante geometrice. Tolerantele geometrice se prescriu tn documentatia de bazé numai dacd sunt indispensabile pentru asigurarea conditilor de functionare, interschimbabilitate, executie, etc. Toleranta geometrica aplicaté unui element (punct, linie, ax8, suprafaté sau plan de simetrie) defineste zona de toleranti.in interiorul careia trebuie s& fie cuprins elementul respectiv. In tabelul § se prezint& simbolurile caracteristicilor tolerate. In fig. 10 se prezinté modul de inscriere a datelor privind tolerantele geometrice. | Ao} > La de -stotza ered af : S E Thangs ofan. ibmen de eterna Fig. 10 Infig.11 se prezinta doud exemple de inscriere a tolerantelor geometrice pe desen. se) SnueW eteaeie 2sTabelul & Elementele fa | Tipul toleranfei | Denumirea tolerantel ‘Simbolul care se refera caracteristicii toleranta tolerate Toleranta ta rectilinitate Elemente izolate Toleranta la planitate Toleranta la circularitate L7 Tolerante de forma Toleranta la cilindricitate Q Toleranta la forma data a an Elemente izolate Profilutul sau asociate ; eee | | Toleranta la forma data a suprafetel a Toleranfa de paralelism Ut Tolerante Toleranta ia 1 deorientare | perpendicularitate Toleranta fa tnclinare a Toleranta la pozitia roma Q Elemente Tolerante | Toleranta la concentricitate si asociate depozitie | coaxialitate [Fotrana la simetrie Toleranfa |fadiale 7 Data ontale Tolerante | S*oulare de bataie Toleranta | radiale bataii totale —_| frontale 26a Ee 2 "Sofie ori di a efit. Faas et “Farts mond Tall ap de Grong BB 5 | Sepa tole i si Ce fs a oe ais Hous mites i. "00 sp [pai et, ‘eingeutuas| aa ‘sunuaid s aun 95 OV 31UEDSW FareTTEAUaD aF3. STAREA SUPRAFETEI - RUGOZITATEA . Rugozitatea este una din abaterile geometrice care caracterizeazA starea real a unei Suprafele in raport cu cea defini geometric prin documentatia tehnica de exeoutie Rugozitatea reprezinta ansambiul neregularitatlor suprafetei al c&ror pas este relativ mic $1 care, in general, cuprinde neregularitatile rezultate din procesul de fabricatie, Parametrul Ra este abaterea medie aritmetica a profilului si reprezinté media aritmetrica a valorilor absolute ale abaterilor profilului in limitele lungimii de baza. Ra. Se exprima in pm. 428 R “aM [um] Tet — (a Parametrul Rz este inaltimea neregularitatilor profilului in 10 puncte si reprezinta media [Rati atest te Traore mai ce us 5 proeminente gi ale adancimilor celor mai de jos 5 goluri in limitele jungimii de baza. Rz se exprima fn um. + Simboluri gi indicatil pentru notarea starii suprafetei Ra 3.2 Rugozitatea R, trebuie obfinuta obligatoriu prin uzinare Ra 6,3 Rugozitatea Rs se poate obtine printr-un procedeu oarecare Re 08 Starea de suprafa}a Re trebuie obtinuté printr-un procedeu fard indepartare de material 26E * Funetiuni si rugozitati ~ frecarea de alunecare : 0,8 + 1,6 um (suprafafa cllindric&) a - frecarea de rostogolire ; 0,05 * 0,1 um (cale de rulare pentru rulment) fe etangare obtinut cu inel ,O": 0,3 + 0,6 ym ~ etangare obfinut& cu gamituré platé: 0,8 + 1,6 um suprafete de contact fara migcare: 3,2 um E - suprafete exterioare vizibile ale organelor de masini: 3,2 um licarea rugozititilor pe desen ‘Simbolurile pentru notarea st&rli suprafetelor se amplaseaza pe liniile de contur sau pe linile ajutatoare, trasate in prelungirea acestora \Varful simbolului trebuie s& fie orientat spre suprafatele specificate. Inscriptiunile trebuie scrise pentru a fi citite de jos sau din dreapta desenului. in fig. 13 se exemplific& modul de amplasare pe desen a acestor simboluri. Rectificat 29sheotia We 5 - = + 6. ASAMBLARI NEDEMONTABILE ‘ Asamblarea mecanica este reprezentata de legditura realizata intre doud sau mai multe piese, in scopul crearii unui ansamblu sau a unei blocari In cazul asamblarilor nedemontabile, piesele nu mai au posibilitatea migcaril relative unele fn raport cu altele. 6.4 Asamblat prin nituir Nituirea este procedeul tehnologic de Imbinare nedemontabila a douS sau mai multe piese cu ajutorul nituritor. Pana cand sudura a inceput s& fie folosité, nituirea reprezenta singura modalitate de asamblare folositd la constructia de poduri, cazane, vapoare, constructii metalice. Degi aria ei de utiizare s-a restrans considerabil, sunt ined domenii tn care aceast#>) metoda de asamblare ramane una care prazinté avantaje certe, din punct de vedere~ tehnologic sau economic. Nituirea se aplic& la materialele greu sudabile sau in cazul in care nu este permis fat: * Nitul este organul de masina folosit la asamblarea_nedemontabila a dowd sau ma multor pigse (table, profilur, plese de forma plata). ‘i, Pentru desfacerea legaturil realizate, nitul se distruge cu dalta sau folosind flacdra a oxiacetilenica, _ Niful (fig. 26) este format din: ~ tif cilindrica, - un cap format din fabricatie; 3 = un cap format in timpul nituirii. Pentru a putea fi realizat& nituirea, tia nitulul este construté mai lunga decat grosimea {otala a tablelor ce urmeaza a fi asamblate, pentru ca prin batere sd se realizeze al doilea cap al nituirit a v a a ST B Fig. 26 a & B &Niturile se realizeaz& din materiale diverse, tn functie de materialele ce trebuie asamblate ~ side forfele la care va fi solicitat ansamblul. Pentru confectionarea niturilor pot fi folosite: ofel carbon obignuit OL 34, OL 37, alama AM 63, cuprul Cu 5, aluminiul Al 99,5, etc. Caracteristicile principale pe care trebuie sé le indeplineascé materialele pentru confectionarea niturilor sunt rezistenta suficient de mare la rupere gi o plasticitate bund. In industria chimica, aviatie sau mecanicd fin, se folosesc pentru nituire o serie de aliaje usoare, cu caracteristici speciale, cum sunt: inticorodal, avional, aluman, ergol. Avantajele asambiarilor prin nituire: - sunt utilizate la asamblarea reperelor din metale greu sudabile; ~ suporta sarcini vibratorii; ——--este convenabilé din punet de vedere economic, pentru asamblarea profilelor in domeniul constructilior metalice; - sunt utilizate la asamblarea pieselor realizate din materiale diferite. Inconvenientele asamblatrilor prin nituire: ~_nu asigurd o etangare bund; + corodarea niturilor th timp scade siguranta in exploatare; "= humérul mare al niturilor duce la cresterea greutatil constructiei sudate; nivelul dé zgoinit 1h timpul operafiei de nituire este ridicat. 6.1.1 Clasificarea niturilor $i a procedeelor tehnologice de nituire > Clasificarea niturllor se face dupaunai multe criterii: ~ a) dupa materialul din care sunt confectionaté: ~ nituri din ofet; P = nituri de cupru; ~ nituri de aluminiu; ~ nituri din aliaje ugoare (anticorodal, avional, aluman, ergol) b) dupa rolul functional: ~ nituri de rezistenta; ~ nituri de etangare; ~ nituri de rezistenta ~ etansare. ¢) dupa forma: - forma capetelor provenite din fabricatie; > diametrul tiei. 4 fa Pe be Ex i isAtét forma cat si dimensiunile sint standardizate. Dimensiunea capului este condifionata = de diametrul tijei, care este dependent de solicitare si de conditiile de rezistenta la care ro ol este supus nitul. in tabelul 9 se prezinta principalele tipuri de nituri utiizate in asamblari. A = Tabelul 9 - DENUMIRE DESCRIERE REPREZENTARE ‘Sunt nituri de rezistentd gi etangare. 7 —— | Dimensiunile standardizate sunt date 4 | Nit cu cap semirotund, formatul capulul mare ir=O,1d. 1 (R= raza sferei calotei) 7 = —-_| Sunt nituri de rezistenta. 2. |Niteucap semirotund, | Dimensiunile standard sunt: é formatul capului mic | D = 1,5 d;h=0,4-0,5 d; : F 20,054. i Sunt nituri de rezistenta gi etangare, 4 3_| Nitcu cap semitnecat _ | Dimensiunile standard sunt i D=iSGh=04 dh, = 0.28 4 |Nitcucapseminecat | | pentratinichigerie. | Sunt nitur de rezistenta. ‘Sunt nitur de rezistenia gi etangare, sim ss ames | folosite-insspecial in construct de rezervoare pentru fluide. 5 | Nitcucaptronconic | Dirmensiunile standerd sunt: D=476;D)=1,16;h=0,7 4; Sunt nituri de rezistenta gi etangare, Nit cu cap tronconic 1 | Dimensiunile standard sunt: semiinecat D=1,7d;Di=1,1d;h=0,7d; T2010. e ‘Sunt niturl de rerzistent gi de > Seay A rezistenté-etangare, folosite in ; 7 | Nitcu cap necat constructi metalice la care se cere o | I q suprafa{d cat mai netedai, Dimensiunile standard sunt: D=15d:h=04d scien 42 pee 8 | Nitcucap plat Sunt folosite ca nituride rezistenta. f°. > |} > Clasificarea procedeelor tehnologice de nituire se prezinta in tabelul 10. Tabelul 10 -|-~> CRITERIUL DE ~~ CLASIFICARE DENUMIREA ASAMBLARIL Nituire prin suprapunere CARACTERIZARE Marginile tablelor sunt suprapuse > Scopui nituir Seca pe latimea pe care se realizeaz’ » Forma asezari = nituire muttipla nituiree niturilor a Nitulre prin eclisa Peniru tmbinarea celor doua table = nituire cu o singuré eclisa; = nituire cu dou’ eclise; + nituire de rezistenta este folosité o a treia, care fealizeaz’ legatura intre ele. Este folosita pentru eforturi mari, pentru a Impiadica lichidele sa treac& prin legatura realizaté. = nituire de etangare Poate fi imbunatatita prin operati de stemuite, chituire. = nituire de rezistenta gi etangare Se realizeaz& ta cazanele sila Tezervoarele care |ucreaz& sub presiune, ‘emperatura la care se executa Se realizeaza in cazul niturilor cu diametrul de pana la 8 - 10 mm. Se realizeaza pentru nituri cu un diametru ce depageste 10 mm, folosind o forj& sau inc&lzirea electric’, pan& la o temperatura de cea. 1100 °C (incatzirea la] > Forta necesard nituirit > Modul de agezare a tablelor asamblate prin nituire =nituire manuaia = nituire mecanizaté - nituire prin suprapunere Se realizeaza cu masini pneumatice, hidraulice sau masini speciale de nituit. , = nituire cap la cap cu ectise > Numéarul de randuri > Destinatia nituirii = nituire pe un rand Numarul de randuri si pasut + nituire pe 2 randuri in linie niturilor sunt impuse de sectiunea totala necesard rezistentei = nituire pe 2 randuri in zig-zag -=nituire de rezistent& asamblari. Sunt specifice domeniilor de - nituire de etangare aplicafi industriale din construct, petrochimie gi aeronautica, = nituire de rezistent& gi etansare6. Stemuirea Prin aceasta operatie, marginea tablei este batuta astfel incat tablele sa se intrepatrunda, cu scopul realizarii unei etanseitati mai mari (fig. 29). > Consideratii generale Nituirea este operajia de batere a capului de inchidere al nitului gi formarea lui prin 3 deformare plastica. 4. Scule, dispozitive, verificatoare | "Stele folosite penta nitairea mancats sunt - clocanul de lacatuserie; ~ tragaitorul; : - c&puitorul (buterola) (fig. 30); contracpuitorul (contrabuterola) 46« Dispozitive de prindere: menghine sau dispozitve speciale adecvate formei si dimensiunilor pieselor care se asambleazA. » Verificatoare: subler, calibre, gabloane. 2. Materiale utilizate Piese pentru asamblat, nituri. 3. Mod de lucru « Nituirea manual Operalia dé rituire manualé comport urmatoarele faze, prezentate In ig, 31. | jntroducerea nitului in gaurd si agezarea lui cu capul intial pe contracapuitor, = str&ngerea pieselor cu tragatorul; « fefularea capatulu tt nitulu prin batere cu ciocanul, prin lovituri exile si radiate, pentru a obfine capul de inchidere de forma bombata, | —~imontarea ospulforulul pe capul G8 Thchidere, prin-tovire-cu-clocanut ——_-1. Sptinerea unel forme fasonate a capului de Inchidere, | 4 Fig. 31 4—piese pentru nut 2~ ni 3 ~ gtr, 4~ contractpuitor, 6 ~ fer forme de caputoar= Ciocanele folosite pot fi manuale sau pneumatice. Din punctul de vedere al modulul in care se aplicd loviturile de ciocan, nituirile pot fi: - directe, cAnd loviturile sunt aplicate c&puitorului;, - indirecte, mai far folosite, cnd loviturile sunt aplicate capuitorului agezat pe capul initial. Tn acest caz, capul. de inchidere se formeaz& in locagul contrac&puitorului. La operatia de nituire manual, trebuie ca loviturile de ciocan sa nu fie aplicate tablelor care se monteaza, pentru a evita deformarea acestora, aFyee = pee 5 In fig. 32 sunt prezentate metoda gi dispozitivele de realizare a capului de inchidere, folosind ciocanul. Operatia de nituire se poate realiza /a cald, prin incdlzirea nitului, sau fa rece. 2) = NOTA: In cazul nituirii la cald, diametrul g&urii de nit trebuie s& fie cu 1 — 1,5 mm mai d mare = diametrul nitului. Baterea capului de nit trebuie facuta in timp % dupa-care caput de nit trebuie finut irr caépuitor, pana ta racire, = pentru ase > realiza © legatura rezistenta. 4, Concluzii —__»_Nituirea necesita operatil de control, In vederea verificaril calitatii ansamblului obtinut. © Pentru..a realiza-Imbinari-nituite~de~buna: calitate,-trebuie~respectate~ urmétoarele~’ conditi: presiunea exercitaté trebuie s& aiba valoarea impus& de tehnologie, pentru.a ‘impiedica deplasarea intre piese, deci, pentru evitarea forfecarii; um temperatura de incalzire trebuie s4 respecte indicatile tehnice pentru ca materialul nitului s4 nu tsi modifice calitatile; lungimea tijei nitului trebuie astfel aleasa incét s& permita formarea capului de ‘inchidere; trebuie sa se acorde o atentie deosebita operatillor de pregittre a nitul special, curat&ri tablelor, si, in nitul gi gaura trebuie alese astfel Incat, dupa nituire, gaura s& fie umpluta; capul nitului trebuie astfel confectionat, Incét s& adere pe toaté suprafata la suprafafa tablelor. 3@ RAE Ee!6.1.3 Nituirea mecanicé Operatia de nituire se executa folosind magini specializate, care realizeazi capul de inchidere prin cioc&nire, presare sau prin rulare In functie de modul de lucru si de capacitatea lor, maginile pot fi: - masini de nituit portabile (ciocane de nituit); - prese de nituit; fs masini de rituit ptin-rulare: - Actionarea masinilor de nituit poate fi: - hidraulica; pneumatica; - electromecanica. + Masinile de nituit = In functie de modul de lucru, pot fi portabile sau fixe, Masinile de nitut portabile se mai___ Tlumésc §1 cfocane de nituit. In Functie de actionarea lor, pot fi: i ———---—- - pneumatice; — - woe 2. hidraulice . —___. - electrice. Ciocanul de nituit pneumatic este actionat cu aer comprimat, ce transmite o migcare____ . tectilinie alternative pistonului percutor (fig. 33). — Fig. 33 1 ~clapet comand eer comprimat; 2 — percutor; 3 — c&puitor, a« Presele de nituit ‘Sunt masini folosite la realizarea capului de inchidere prin presiune, care funcfioneaza la o singura trecere. Au contracdpuitorul incorporat, iar cpuitorul poate fi acfionat eleciric, pneumatic sau hidraulic. Presiunea exercitat& asupra nitului cregte treptat. Un model de pres de nituit este reprezentat In fig. 37. NOTA: La nituirea pe presa de nitult, refularea este foarte puternica, ceea ce face ca operatia de stemuire sé fie eliminata. 4 actionare; |___Nituirle prin presare se pot executa cu nituri precizarea cA pentru ultimele dou tipuri de nitu __adecvata, iar cSpuitorul va fi o scula care lucreaza prin rasfrangere (fig. 38). Fig. 38 1—contrac&puitor, 2 - c&puitor, 3 —piese. 42! * Magini de nituit prin rulare Laacest tip de magind, rola are o migcare de rotatie in jurul axei, prin intermediul cdreia se exercita presiunea si o migcare de rulare. Contracdpuitorul este montat in masa maginii, iar c&puitorul este reprezentat de rola (fig. 39). Dm a ee a es nae aK KE we we wre Tncdizirea niturilor se realizeaza in cuptoare cu flacdra sau cu curenfi de Tnalta frecventa Incdlzirea tn-cuptoare este folosité atunci cand este necesara incazirea in fotalitate a nitulul (curenti de Inalta frecventa Ine&lzese numai tia nitulul). Temperatura optima pentru ~~ buna nituire folosind nituri de otel este de 750 - 900°C. La nituirea prin presare, nitul este introdus tn gaura dupa aproximativ 10 secunde, pentru a disparea incandescenta tiei. Initial, presarea se aplica tablelor prin intermediul unui inel. La unele masini de nituit, se formeaza ambele capete. In aceasta situatie, nitul are forma unéi tie cilindiiée. Nituifile cu‘nitur? cu~didmetre mai mari de’25 mm se yealizeaza pe~ masini actionate hidraulic, Nituirile mecanice au urm&toarele avantaje: - nituirea se face mai repede; - refularea materialului se face mai bine; - gaura de nit se umple mai bine; - cregte rezistenta nituiril; - scad costurile gi creste productivitatea. « Nituirile speciale Sunt nituitle care se executd fara a folosi contracdpuitorul. Operalia se realizeaza pe 0 singuré parte a ansamblului, Metoda este folosité freovent, pentru piese metalice si nemetalice sau pentru piese din table subtiri. 8B— Rahs eS ee Nituirea cu nituri explozive (fig. 40) La aceasté metoda, nitul este introdus in gaurd gi incalzit cu un ciocan electric, pana la temperatura de 120 °C. Capul de inchidere se va forma prin explozia incarcaturii explozive din capul tie’. Fig. 40 . 4 introducerea nitulul; 2 - Incaizirea; 3 ~ asamblarea; 4 - clocan electric Nituirea cu tija dubla (fig. 41) etoda-des folosité;_se_aplicé folosind un cleste de mana. Dupa ce nitul a fost introdus in gaurd, tija interioaré a nitului este trasa forfat cu Clagtéle, deformand-capul fitului tubular, La finalul operatiei, tia interioara se rupe Intr-o zona de minima rezistent& si, astfel, este Indepartata din interiorul nitului, =” Nituirea pentru asamblarea unor piese mici Este o metoda care realizeaz’ asamblari, fara a folosi nituri. Locul nitului este luat de o parte a unei piese care va fi deformata, formand capul de inchidere. Metoda este folosita in industria de aparate electice, pentru realizarea contactelor electrice eau la fabricarea aparatelor de masurare gi control, pentru care, din cauza dimensiunilor mici ale pieselor si a grosimii mici ale tablei, nu este permisd o alté modalitate de asamblare, 44- Lectia Nn 6 — = 6.2 Asamblari prin sudare Asamblarea prin sudare realizeaz& imbinari nedemontabile pentru piese metalice, folosind incalzirea locala, presiunea, gocul, cu sau fara materiale de ados. Prin procedeul de sudare se realizeaz’ o legétura atomic intre piesele asamblate sau intre piesele asamblate gi materialul de adaos. Avantajele constructilor sudate sunt urmatoarele: =_economie de materiale si manoper’ tn raport cu constructille nituite, ceea ce duce la un pret mai scazut gi greutate mai mica; BS 5m & fealizarea de piese cu complexitate gi rezistenta crescuta; - productivitate crescuta a muncii; posibifitatea mecanizarii si automatizarii operatillor de sudare; ~ etangeitate gi siguranta in exploatare pentru constructille realizate; - eliminarea zgomotului produs la operatia de imbinare prin nituire. Inconvenientele asamblarilor sudate sunt: 7" Gostur ridicale ale Sud&ri, cauzate de condifile speciale impuse, necesit& dispozitive speciale de pozitionare In cazul formelor complicate; = dificultatea de detectare a defectelor suduri; - necesité aparaturé complicata pentru control si personal calificat; |—______—Imbinarile sudate prezint& sensiblltate cresoutd la solicitéri variabile. ba nos = 6.2.1 Elementele asambiarilor sudate Sudura este rezultatul sudarii si este format& din materialele de baza ale piesei si 3 materialul de adaos ce formeaza leg&tura dintre piese. Ea se poate realiza direct sau indirect. + Sudura directi se realizeaz& faré material de adaos, direct intre piesele sudate. Operatia se realizeaza prin Incalzire locala si presiune. * Sudura indirect se realizeaz& cu material de adaos similar cu al pieselor asamblate. Operatia se realizeaza prin incalzirea local a pieselor de imbinat gi topirea materialului de adaos, BER Re * Cordonul de sudura, numit si cusatura, este realizat prin topirea materialului de adaos si, partial, a materialului piesei. * Baia de sudura este topitura ce apare In procesul de sudare. 45' > Dupa forma suprafetei materialului de adaos, sudurile se clasifica in: plane, concave convexe (fig. 42) Fig. 42 a—sudura plana; b - sudur& concava; ¢ - sudur& convex& > Dupa pozitia cusaturii sudate, sudurile se impart in: a2 ees eaa as - sudura orizontala pe tabla orizontala (fig. 43, a); ir orizontala_pe tabla verticala (fig. 43, b): a - sudurd verticala pe tabla verticala (fig. 43, e); ‘g - sudura orizontala pe table verticale (fig. 43, d); - sudura peste cap (fig. 43, e). oe a b Fig. 43 ~ a~ sudurd orizontalé pe tabla orizontala; b -sudurd orizontalé pe tabla vertical; ¢ -suduré verticala pe tabla vertical; d - suduré orizontala pe table Verticale; e - sudura peste cap Sudurile pentru table se aplica gi altor organe de masini, cu mentiunea c& zona de sudat se asimileazé cu o tabla. Pentru sudarea barelor cilindrice, capetele se tegesc in *X" (fig. 44). 3 Ne " Fig. 44 4,2, 3, 4—generatoare sudate 48> Dupa pozitia pioselor de imbinat cree May ~in colt 4 ——~{a cap la cap” ink inv ink BES 6.2.3. Sudarea prin topire Sudarea prin topire este procedeul de Imbinare a dou’ sau mai multe piese, prin topirea local a acestora, cu sau fara adaos de material. Metoda se poate realiza cu gaze (sudura oxiacetilenica), cu arc electric, cu hidrogen atomic gi aluminotermic. 6.2.3.1. Sudarea manuala prin topire cu are electric Este un procedeu foarte des utlizat in constructille sudate, Amorsarea arcului electric se realizeaz& prin apropierea electrodului de piesa. Operatia se poate executa folosind curent alternativ si este prezentaté in fig. 45. NOTA: Pentru curent alternativ, se folosesc numai electrozi invelifi, pentru o mai bund protectie Impotriva actiunil azotului si oxigenului atmosferic. La arcul de curent continuu, se dezvolta la anod o cantitate mai mare de c&ldurd, datoritaé emisiei puternice de electroni de la catod. 49aoe “al slectroditui Fig. 45 7 Calitatea sudurii este influentaté de pregatirea si de disponibilitatea sudorului. Produetivitatea este scéizuta. Metoda se aplicd pentru toate tipurile de cusaturi, indiferent de pozitia acestora a Wee eo 6.2.3.2, Sudarea automata sub strat de flux ag La acest tip de sudare (fig. 46), calitatea sudarii este mult superioaré sudarii manuale, . consumul de energie electric este mult redus, iar productivitatea este superioara. In cazul sudurilor scurte sau pe contururi curbe si greu accesibile, se utlizeazd sudarea TE] — serriautorata-sub-fuxco-tub flexi caz-tn care conducare arcu Gee oe tees” manual. Prin sudarea automata sub strat de flux, se realizeazd cusaturi circulare, orizontale, putin ‘inclinate.BE | aA a ae HERES a 6.2.3.3, Sudarea in mediu de gaz protector (fig. 47) Poate fi automata sau semiautomata. PG (sucare cu are tr mediy protector de gaz). Sunt procedee SEI imbunatatite; diferenta majora const th introducerea de gaz protector 'a locul sudairii: Gazul protector, cum reiese si din denumirea lui, are rolul de a proteja zona de sudare efectiva (baia). Deoarece majoritatea metalelor reactioneaz& cu aerul, formandu-se oxizi care Ingreuneaza trecerea curentului, este necesar ca in vecinatatea procesului de sudare s& nu fie aer. Gazul poate fide doua tipuri: MIG (Metal Inert Gas) sau MAG (Metal Active Gas). Gazele inerte, de exemplu argonul sau heliul, se folosesc la sudarea aliajelor de cupru, de aluminiu sau cu magneziu, Gazele active se folosesc la sudarea ofelurilor obignuite, de constructi. > Procedeul MIG / MAG Electrodul folosit este 0 sérma de sudurd. Aceasta este impinsa tn baie de catre un sistem de avans. In vecinatatea bail, inainte de contactul mecanic, ea trece printr-o duz8 de curent de la care preia energia electric& necesara crearii arculul si topirii meterialulul. Duza de curent este pozitionata in interiorul duzei de gaz, astfel c& prin orificiul dintre cele doua duze va curge gazul protector. In fig. 48 se prezinté sudarea cu arc electric In mediu protector de gaz activ, cu electrod fuzibil. SfIn fig. 49 se prezinta sudarea cu electrod de wolfram th gaz inert. fal-de adacs de bazi]/ ‘mee topit Fig. 48 > Procedeul WIG/ TIG Este o variant SEI la care sudarea se efectueaza cu electrod nefuzibil in mediu de gaz? inert, Electrodul are doar rol de electrod gi nu de material de adaos; ca atare se uzeazé foarte lent in comparatie cu un electrod tnvelit. a in-lectrod-de wolfram-si-piesa-care-se-sudeaza-(de—— unde gi denumirea Wolfram Inert Gas). La procedeul TIG, arcul arde intre un electrod de tungsten si piesa care se sudeaza (de unde si denumirea Tungsten Inert Gas). Fig. 49 Prin procedeul WIG se realizeaz& topirea celor dou& componente ce urmeaza a fi sudate, Eventual, in unele cazuri, este necesar& folosirea unui material de adaos pentru a realiza © imbinare cu caracteristici mai bune.@ Avantajul procedeului WIG este c& poate fi folosit la majoritatea materialelor sudabile (0felurile carbon gi aliate, aluminiul, cuprul, nichelul si aliajele acestora). ele cazuri mai speciale se foloseste Ja sudarea materialelor ou afinitate mare la gaze ca tlanul, fantalul si zirconiul. Pentru a suda astie! de materiale este nevoie de un spafiu Perfect etang in care nu poate patrunde aer (cum ar fio atmosfera controlatd de argon). Sudarea cu arc in mediu protector de gaz poate fi automat sau semiautomata. mg In acest caz, arcul electric poate fi ‘Supravegheat, productivitatea este mai mare gi costul _ | *___mairedus. - Prezinta avantajul realizarii unei suduri uniforme si de mai buna calitate, adancimea de sudurd fiind mult mai mare (fig. 50). Metoda automata de sudare se aplica pentru lungimi mari de sudura, atunci cand accesul pentru _tucraride la locul ‘cazangeric si pentru-sudarea grinzilor cu——— inima pling. Productivitatea este de 10 - 20 de ori mal mare decat la sudarea manuela, Aceasta metoda este destul de eficient, la sudarea tablelor subtirl, mai ales dacd acestea sunt realizate din‘oteluri inoxidabile termorezistente. Drept gaz protector, se utllizeazé: + bioxid de carbon, la sudarea otelurilor: * argon sau azot, la sudarea cuprului. 536.2.3.4, Sudarea in mediu de abur Fata de procesul anterior, acesta prezint& avantajele consumului redus de energie electric’ si o productivitate superioars. — Procedeul este folosit la remedierea pieselor cu continut redus de carbon (fig. 51). aes a eee eee 6.2.3.5. Sudarea tn baie de zgura ia | i topitia piesele de-sudat(fig-52)- Metoda este folosita la sudarea pieselor de grosime mare gi la realizarea unor piese ‘Bg complexe, alc&tuite din elemente forjate, turnate-forjate sau matrijate. anor iplisire delat Electro? La acest procedeu, curentul electric trece cu ajutorul electrozilor prin baia de zgura gi prini i Eg ik | Lt | ar em cm ch im im a rm if 6.2.3.6. Sudarea prin topire cu gaze La acest procedeu, drept combustibil este folosita de obicei acetilena, iar ca material de adaos, se folosesc sarme.care au compozitia chimic& apropiaté de a materialului de baza (fig. 53). Procedeul este folosit la sudarea tablelor subtiri cu grosimea sub 4 mm, precum sila sudarea metalelor neferoase iS POSTING Joasa Sau Medic ce ncalzegte zona de contact, pand la temperatura de topire, prin arderea unui amestec de gaze, in special oxigen gi acetilend, tn proporfie 1:1 ~ 1:1,1. Poate fi cu sau fara adaos topit in zona de Imbinare. In fig. 84 se prezintd un suflal utilizat la sudura oxiacetilenica. Se utlizeaza la imbin&rl cap la cap sau de colt, In toate pozitile, in special pentru table din ofel si evi de cupru. bated aa nee AS ys aoe A 6.2.4, Sudarea prin presiune ‘Sudarea prin presiune este metoda de sudare realizaté far adaos de material, cand materialele ce urmeaza a fi imbinate se aduc in stare plastica si apoi sunt presate prin procedee mecanice. Sudarea prin presiune se poate realiza: * electric, prin rezistent’, ¢_prin forjare;__. * cugaze; * aluminotermic, prin presare, Sudarea prin presiune se face fara adaos de material si se poate realiza in doud variante: a) sudarea prin refulare (fig. 55, a) b) sudarea prin topire intermediara (fig. 55, b). Fig. 55 ‘a sudurd prin refulare; b ~ sudur8 prin topire intermediara Procedeul ate o mare productivitate, fiind indicat in cazul productiei de serie. Este folosit la sudarea pieselor tn forma de bare, fevi, sine de cale ferata, armaturi pentru beton armat, care au sectiuni variate ca forma gi ca marime. Procedeul este folosit la Imbinarea elementelor printr-o cus&turé continua, formaté din puncte, care iau nastere prin aplicarea efectulul Joule-Lenz. La acest procedeu, curentul electric cate trece prin ambele piese produce inealzirea puternicd a acestora. Materialul trece in stare plastica si apoi se topeste local. Prin apsarea localé a pieselor se produce sudura local’. Prin aceasté metoda, sudarea pieselor se poate face: cap la cap; prin puncte; in linie; prin frecare: prin explozie. 56gj * _ Sudarea cap la cap se aplicé pentru buloanele de ancorare, sinele de la caile de transport sau tiranti. . Sudarea prin puncte (fig- 56)-se utilizeaz& pentru table subtiri de pana la 10 mm si se folosesc electrozi metalici fixati in clestii masinii de sudat prin puncte. Productivitatea este destul de bund, prin acest procedeu puténdu-se realiza in jur de 2000 de puncte pe minut. Metoda se foloseste in general pentru sudarea platbandelor sau a profilurilor matritate, a casetelor de protectie a mecanismelor podurilor rulante, la asamblarea tablelor din ‘ale Neferoasé, precuti $i la imbinarea tnor piese realizate prin presare. Fig. 56 * Sudarea in linie, prezentat& tn fig. 87, este procedeul prin care piesele sunt trecute Intre doi electrozi sub forma de role, care se rotesc. Dup& modul de actionare, se obtine o linie de sudura continua sau intrerupta. Fig. 87 SF wae ae&g * Sudarea prin explozie este un procedeu care are o productivitate ridicata si consum de energie redus, Este folosit la sudarea pieselor din materiale diferite, precum si la placarea si sudarea tevilor de placile tubuiare. 4 _—____-6,2,5,-Deformatit si tensiunt-remanente din asamblarisudate * Cauzele deformatiilor si ale tensiunilor remanente Tensiunile remanente din piesele sudate apar datorité variatillor de temperatura din timpul operatiei de sudare. Ih cazul inedizini $1 rAclrl uniforme tn tot corpul piesei, dac rea $1 contractia plesel sunt libere, atunci modificérile sunt reversibile — conditii care, in realitate, nu sunt indepiinite. , Th timput operatiei de sudare, inc&lzirea localé depaseste limita de elasticitate a } materialulul; trec&nd in domeniul plastic, dupa racire vor exista deformatii gi tensiuni —/ Temarente. La table subtir, tensiunile fn plan perpendicular ce apar in table dupa racire pot fi negiijate, dar rman tensiunile tn lungul cus&turii si perpendiculare pe cusaturé in planul tablelor. Dacé aceste tensiuni nu sunt provocate de o incarcare exterioard, ele rman in echilibru Valoarea tensiunilor remarente depinde de: - procedeul de sudare; ~ calitatea materialului; = dimensiunile pieseior sudate; + regimul de sudare; ~ forma pieselor sudate; - tigiditatea ansamblului gi a constructiei in totalitate. eee ee ee ee ee ee ee* Metode de evitare a deformatillor si a tensiunilor remarente a) respectarea cu strictete a succesiunii operatillor de executare a cusaturii; b) agezarea corectA a pieselor care se sudeazA (se recomanda ca, in timpul ‘Incalzini, dar gi al rAciri, deplasarea pieselor s se facd liber, pentru a se respecta forma piesei si planeitatea acesteia); ©) deformarea pieselor tn sens opus cu scopul revenirii la forma inifialé, Piesele primesc 0 deformatie initiala, de sens contrar, realizata pe cale mecanicd sau prin nin ire ctr fac BRS 88 d) fixarea rigida a pieselor care se sudeaz, pentru care se folosesc dispozitive ce Impiedicd deformatille, mai ales la sudarea pieselor fabricate in serie. In acest ccaz, piesele igi pastreaza forma, dar rman cu tensiuni ce trebuie Indepéitate prin diterite procedee; mo x e) prefncdilzirea pieselor, avand ca scop reducerea tensiunilor ce pot aparea in urma sudéril. Stabilirea temperaturii de pretncdizire se face in functie de continutul de carbon al ofelulul; Eg f] detensionarea pieselor, aplicabilé pieselor cu grosimi mari. Se realizeazA prin a tncaziroe Jor pnd la temperatura de 600 — 650°C, cu o vitez4 de50°Cih si. mentinere Ja aceasta temperatura timp de 2 minute pentru fiecare milimetru- a grosime de tabla om OO 7_——- —6.3. Asamblari prin lipire be) EE Lipirea este un procedeu de asamblare nedemontabild, realizaté la piese metalice, cu “S_. material de adaos -in-stare-fiuida. Materialul de. adaos se numeste aliaj de lipit, iar temperatura de topire a aliajului este cu minimum 80 °C mai mica decét temperatura de aE topire a pieselor asamblate. Lipirea se datoreaza fenomenului de difuziune a particulelor aliajului in materialul pieselor de lipit gi fenomenului de aliere de suprafata in zona de lipire. rr] _@ Caracteristicile asamblérii prin lipire sunt: - se realizeaza Intotdeauna cu material de adaos; Li | - compozitia materialului de adaos diferé de materialul care se lipeste; - Incdizirea pieselor se face la temperatura de topire a aligjului de lipit, deci mai ti mica decat temperatura lor de topire; 5 - nu apar tensiuni termice in piese; ig = nu apar deformatii datorate Incdilziri gi raciti pieselor. ig -- Avantaje ale asamblarii prin lipire: - L = nu apar fisuri gi concentratori de tensiune; i ~ datorit’ temperaturilor joase, nu apar tensiuni termice si nici tensiuni remarente la asamblare; 7” Fe cercome ere + Se pot aSambla table gi SAiiTie SubHT, t8rA B Exlsta pericolul arderil adestora: ag ~ toate metalele se pot lipi, cu exceptia magneziului, care nu se lipegte cu aluminiu; - prin aceast& metod’ de asamblare se obtin piese curate, cu aspect frumos 5i = care tsi mentin forma gi dimensiunile, precum si precizia dimension&il; 9 = ~ nu necesita personal cu tnatta calificare, id Dezavantaje ale asambiarii prin lipire: ~ rezistenta asamblarii este mic&, deoarece sarcinile sunt preluate de straturile de aliaj de lipire; ~ culoarea aliajului de lipit difera de cea a pieselor de baza; - are slabé rezistenta la coroziune. 60& ‘i 7 + ie © Tipuri de asamblati prin lipire In functie de rezistenta mecanica si de temperatura de topire a aliajului de lipit, _EE) ____asambiarile prin lipire se. impact in Jipituri moi si lipituri tari. hg + Lipituri moi & Sunt lipituri care suport& solicitéri mici gi lucreaz’ bine la temperaturi sub 300°C. Ht] Asamblirile prin lipire se folosesc in combinatie cu nituri, bolturi, suduri sau fattuiri, cu ~} -——-soopul-cresteriirezistentei ————_____— ae Se utiizeaz la asamblari de etangare, pentru conductori electrici gi pentru circuite imprimate. Lipirea se realizeazé cu aliaje de lipit care contin Sn — Pb, si cu adaosuri de Sb cu punctul de topire cuprins intre 183 - 235 °C si Ag - Pb — Sn, cu punctul de topire cuprins intre 236 — 310°C, Indep&rtarea oxizilor si prevenirea formarli oxizilor se realizeazé cu ajutorul fluxurilor pentru lipit. Fluxurile sunt compusi chimici care se intalnesc in urmatoarele variante’ =_compusi organicl — colofoniu, sacaz i stearin’: Asamblatile prin lipire pot fi realizate: - cap la cap — sunt evitate de obicei, datorité rezistentel scdzute a aliajului de tipt; {i} ——prin-suprapunere—suprafata- de-suprapunere-este limitaté de nepatrunderea aliajului intre cele dowd suprafete. Lungimea de suprapunere este I = (4...6)s, unde s este grosimea materialului (cel mai subtire). c In fig. 59 sunt prezentate c&teva solutii constructive pentru lipituri moi.SEES ER EP RRR EEN RBEREESE Lect/g Nut 7. ASAMBLARI DEMONTABILE Asamblarile demontabile permit montarea si demontarea repetata a imbinarii fara distrugerea partilor componente. Asamblarile demontabile se clasifica in urmatoarele grupe: asambiar filetate; asamblari cu pene; asamblari cu stifturi, asamblari canelate, asamblari prin strangere; asamblari elastice. 7.1, Asamblari prin filet. Filetul Asamblrile cu filet reprezint& Imbinarea demontabila a dou sau mai multe piese, utilizand organe de asamblare filetate, de tip gurub-plulita. Datorita simplitatii gi sigurantei lor, asambiarile prin filet sunt cele mai raspAndite asamblari demontabile. Acest tip de asamblari prezinté avantajele si inconvenientele enumerate: * Avantaje: reglarea strangeril se face cu usurinta: montarea gi demontarea sunt operatii ugor de executat; realizeaza forte de strangere mari, prin aplicarea unor forte relativ mici; la montare gi demontare nu este necesara inlocuirea elementelor de asamblare (cu unele mici exceptii); elementele componente ale asamblarilor filetate sunt interschimbabile. Inconveniente: - introduce concentratori puternici de tensiune tn zona gaurilor de trecere a guruburilor, marind pericolul de rupere; ~ prezinta riscul autodesfacerii sub actiunea socurior sau a vibratillor O asamblare filetata este formata din: © surub — piesa cuprins&, filetata la exterior; « piulita - piesa cuprinzatoare, filetata la interior Elementul principal al piesei filetate este filetul. El este o nervura elicoidala pe o suprafata de revolutie la exterior pentru gurub sau la interior pentru piulité 63-="=sS 7 BBB BREA RRR BRE Filetul.este caracteristica principala a suruburilor, reprezentand gi o baz de clasificare a acestora. Geometric, desfasurata unei elice directoare este ipotenuza unui triunghi dreptunghio, iar cateta este xd (fig. 73). Elicea are urmatoarele elemente caracteristice p—pasul; a — Inclinarea elicei; d —diametrul cilindrului. Fig. 73 Filetul poate fi clasificat conform tabelului 12. Tabetul 12 CRITERIUL DE CLASIFICARE ] DENUMIREA FILETULU! CARACTERIZARE Rotind gurubul sau piulita in sensul acelor de ceasornic, filet pe dreapta gurubul are o migcare de ) Sensul de rotire avans. Z Rotind gurubul sau piulta th Filet pe sténga sensul acelor de ceasornic, urubul se retrage ‘AU un singur fet, Acestea sunt folosite, In | filte cu un Inceput general, le guruburile de fixare | ‘ side fora | soem nets Au mai multe flete juxtzouse, identice si echicistante filete cu mai muite inceputuri | Acestea sunt foloste, Ia general, la suruburile de | migcare [Lew pas mare Marimea pasulul [cu pas normal cu pas fin —_— eyBeBe RP Roe SBN BeBe Elementele geometrice ale filetului sunt definite de STAS 3872, In fig. 74 sunt prezentate elementele standardizate ale filetelor gurubului si piulitei complementare, iar notatille sunt explicitate in tabelul 13, Tabelul 13 MARIMEA CARACTERISTICA SIMBOLUL Unghiul de profit B Pasul P Numarul de inceputuri i Diametrul exterior dD Diametru! interior dy ;Dy Diametrul mediu eis _Inattimea totala Hy Inaltimea utila Ha Unghiul de desfagurare tga =p/ pd Ce| mai folosit este filetul cilins adicé cel trasat pe o suprafata cilindrica. In conditii speciale, se poate folosi filetul conic, care poate fi: * perpendicular pe axa piesei; * perpendicular pe generatoarea conului 65 arm A Filetul triunghiular este folosit ca §urub de fixare, pentru instrumente de masurare side reglare. Se construieste in variante filet metric gi filet Whitworth, a) Filetul triunghiutar metric are Profilul de forma unui triunghi echilateral, Variul triunghiului este retezat la distanta HI8, iar variul fk letului piulitei la distanta Hi4 de varful profilului teoretic (fig. 75). ») Filetul triunghiular Whitworth (fig. 78) are profilul sub forma de triunghi isoscel cu (ul Je vart de 56°, La acest fet, pasul se exprima in numérul de spire pe 1 fol (1 l= 26.4 mm). Este folosit pentru asamblarea tevilor, in scopul fix gi etangaril.| i i a mi wi x a a | a a a a al a a a a a 7.4.1 Suruburile Sunt organe de masini folosite pentru asamblarea demontabila a doud sau a mai multor piese. Ele au un cap de forma hexagonala, p&trata, semirotunda sau rotunda gi o tia filetata partial sau tn intregime. Clasificarea suruburilor se face dup& mai multe criteril. * Dupd rolul functional, suruburile pot fi: ~ guruburi de fixare sau de strangere: - suruburi de etangare: + suruburi pentru transmiterea migc&ri; - suruburi de reglare; + ‘suruburi de masurare. * Din punct de vedere constructiv, suruburile pot fi clasificate ca in tabelul 14. Tabelul 14 DENUMIREA SURUBULUI 4 REPREZENTARE 7 eT = Surub cu cap preformat gi piulita Surub la care piulita este inlocuité cu piesa de strans Surub fa care capul surubului este infocuit cu piulita, iar piulita cu piesa de strans — prezon simplu Surub la care capul gurubului este inlocuit cu piulita ~ prezon cu doua piulite rT=p =e EERE EEE RE REAR EGE HE A EA Un caz deosebit il reprezinté gurubul de migcare, care poate fi construit in patru variante, prezentat in tabelul 15. Tabelul 15 TIPUL SURUBULUI DE MISCARE REPREZENTARE Piulita este fixa, iar la migcarea de rotatie a surubului are loc 0 deplasare axiala | Surubu! este fix, iar piulita se deplaseaza Odatd cu rotirea ei Piulita se roteste, avand loc, in acelasi timp, o deplasare a surubului Surubul executé numai o migcare de rotate | faré o depiasare axialé si atunci piulita va avea o miscare de translatie |n practicé, surubul este folosit ca element de transmitere a migc&ril la urmétoarele mecanisme: cricul de ridicat; presa cu surub; menghina; mecanisme de deplasare ia magini unelte si de masurare. * Dupa forma capului, suruburile se pot clasifica conform tabelului 16. 68Tabelul 16 DENUMIRE "REPREZENTARE: ' DENUMIRE REPREZENTARE | i] ! TR Surah cu cap = Si | patrat interior i Surub cu cap ‘semirotund ay crestat : Surub cu cap hexagonal Surub cu cap patratic Surub cu cap Surub cu cap dreptunghiular striat Surub cu cap triunghiular =] Surub cu cap inel |~ Surub cu cap hexagonal interior Surub cu cap Surub cu cap semirotund rasucit BEEBE RE FR RRR RVR R RRS SG 69in tabelul 17 sunt prezentate céteva forme constructive de guruburi Tabelul 17, DENUMIRE "REPREZENTARE DENUMIRE REPREZENTARE Surub metric cu. cap hexagonal Surub metric filotat pe toata lungimea, cu cap hexagonal ‘Surub cu inel de | "| ridicare i Surub metric cu cap patrat Surub cu cap inecat +] Surub oscilant cu piulité fluture Surub cu cap semirotund 07.1.2 Piulifele Piulitele sunt organele care, prin ingurubare pe tija filetaté a guruburilor, realizeaza strangerea pieselor. Piulitele au rolul de protectie gi asigurare impotriva desfacerli asamblarilor filetate. Formele constructive sunt prezentate in tabelul 18. Tabelul 18 DENUMIREA |”. REPREZENTARE ~~ | DENUMIREA REPREZENTARE a PIULITE! peas PIULITE! CE Be K hexagonala striata " a patrata rotund& a crenelata plulité fluture piulita pentru a infundata joasa | Candie a ; ; cu suprafata de 7 i a agezare sferica lulifa inet a 7 we' E f | | ! } | 7.1.3 Saibele si mijloacele de protectie impotriva autodesurubarli Saiba este un disc metalic cu gaura putin mai mare decat diametrul exterior al gurubului, care se aseaza intre piulité si pies. Se foloseste atunci cénd suprafata piesei nu este bine ajustata, putand provoce o asezare imperfecta a piulitei Se deosebesc patru tipuri de saibe: ~ tip A —cu gaurd rotunda pentru metale; + tip B ~cu gaurd rotunda pentru lemn; - tip C — cu gauré patraté pentru metale; ~ tip D—cu gaurd patrata pentru lemn. ¢ Asigurarea impotriva degurubaril a) Cu rondele elastice. Asigurarea elasticé realizeaza disparitia jocului dintre piulit& gi piesa stréns&, cu o forfa elastiod care Impinge in permanenta piulita. Rondelele |) elastice sunt de mai multe tipuri (fig. 77): - rondela elastic& din cauciuc; ~ rondela elastic rotunda; ~ rondela elastica spintecaté, denumita si gaib& Grower. # Fig. 77 a—rondele; b - gaibe Grower 'b) Cu contrapiulite care maresc forfa de frecare, impiedicénd desurubarea (fig. 78).BERR Eee 2 ao S-e- eee & ¢) Alte metode de asigurare sunt prezentate in fig. 79: Fig. 79 a prin rondele Indoite; b ~ prin cheie de imobilizare; = prin con gi cui spintecat; d - prin puncte de suduré ced7.2. Asamblari prin pene Asamblirile prin pene au o larga réspandire in constructia de masini. * = Avantaje: ~ sunt asambl&ri relativ precise; ~ sunt simple; au pret redus; ~ permit montarea si demontarea rapida * Inconveniente: introduc concentratori de tensiuni atat in arbore, cét si tn alezaj (butuc); + la montarea penei pot apdirea deformatii ale pieselor asamblate; nu pot fifolosite la asamblér care transmit puter’ la turatii mari. ¥ Clasificarea penelor se poate face dupa urmatoarele crterit: © Dupa rolul functional: + pene de asamblare; - pene de reglare; + Dupa pozitia penel tn raport cu organele de asamblare: - longitudinale — care se monteaz& cu axa longitudinala paralelé cu axa comuna a pieselor; - transversale ~ care se asambleaza cu axa longitudinala perpenduculara pe axa comuna a pleselor asamblate. In fig. 80 sunt prezentate cateva tipuri de pene: Sf 2 ae ee A eR eae eS = ° 2 Fig. 80 @— pané transversala; b — pana tangentialé; c - pene paraiele; d — pana disc 7 = a &Materialele pentru confectionarea penelor sunt in general oteluri mai putin rezistente, ca OL 32, OL 37, OL 42. In ultima vreme, au Inceput sé fie folosite materialele plastice de tipul policlorurii de vinil, deoarece aceasta are avantajul ca se poate turna direct in canalul de pana. Materialele utilizate pentru pene trebuie s& asigure, in general, o rezistent& la rupere cuprinsa intre 50 si 70 daN/mm’, 7.2.1, Asamblarea prin pene transversale Penele transversale sunt utlizate mai ales la asamblarea pieselor cilindrice. Sunt asamblari care se monteaz& si se demonteaza ugor, dar au dezavantajul unei prelucrari costisitoare a canalului de pana. Fig. 81 4,2 ~cuzinet; 3— pand de reglare; 4~ gurub de reglare In fig. 81 este prezentaté o pana de reglare prismatic’ cu o fafa inclinaté. Dimensiunile penei sunt alese in functie de dimensiunile subansamblului. Ea are un aleza] filetat si lucreaz& ca o piulitg montat& pe gurub. Prin rotirea gurubului, pana se fixeaz& In pozitia dorit’, realizAnd si regiarea jocului in lagar. Impotriva autodesfacerii, surubul este asigurat prin contrapiulite. Penele transversale se monteaz prin batere cu ciocanul, Pentru a nu aparea pericolul striviri, capetele penelor se execut& rotunjit. Pentru evitarea autodesfacerii penele de asamblare au unghiul de Inclinare de 30’ ... 1°, iar la penele de reglare panta este de 5"... 10", WSGRR R HR RRP RHE SRAA ERR REESE 7.2.2. Asamblari prin pene longitudinale + Asamblari prin pene longitudinale de strangere Penele longitudinale de strangere si de fixare sau penele inclinate sunt cele care au 0 fata inclinat& cu un unghi a, astie! incat sd indeplineascé conditia autoblocaril Pana se introduce in locagul ei prin batere; deci, pe suprafata de fund a canalului de pana din butuc gi, respectiv, din arbore, se exercita forta de apasare gi de frecare. Datorité acestui fant, se realizeaz& o imbinare rigid a butucului pe arbore, dar gi o modificare a pozitiei relative a axel geometrice a rotifi faté de axa geometrica a arborelul tn directie radials Dezaxarea aparuté se adauga la deformatille provocate de stréngere. Acest lucru este cu atat mai suparator cu cat viteza de rotatie a arborelui este mai mare. Imbinarea de acest tip este evitat acolo unde nu sunt permise dezaxari. Momentul de torsiune ce trebuie transmis este preluat de forfele de frecare din imbinare. Penele longitudinale pot fi: = pene tnalte; ~ pene Inguste; = pene concave; ~ pene tangentiale. In fig. 82 este prezentaté o varianta constructuva a penei inolinate. Fig, 82 * Asamblati prin pene longitudinale fara strangere Aceste pene se mai numesc si pene paralele. Efortul se transmite numai pe fetele laterale, fara efect de Impanare. Datorita sectiunii constante sunt posibile deplasari axiale, in functie de ajustajele arbore- butuc. om 7Prefs eae 28 Acest tip de pene se executé din oteluri cu rezistenta la rupere = 5000 ... 6000 daN/om? conditie satisfacuté de OL 50, OL. 60, OLG 35, OLC 45 Uneori acest tip de pene este prevazut cu suruburi de fixare In aceasta categorie intra penele paralele (fig. 83) si penele-dise (fig. 84) Datorita simplitatii constructive, penele paralele se utlizeazé atunci cand se impun condi de coaxialitate, concomitent cu alegerea corespunzitoare a alustajului arbore-butuc, sau cand se impun deplasari axiale ale pleselor asamblate. Penele disc se folosesc pentru transmiterea de momente de rasucire mici sau ca pene de fixare. Penele de lungimi mari gi penele de ghidare se fixeaz In arbori prin guruburi, pentru a evita smulgerea penei din canal, cauzat de apasarile laterale. In fig. 85 este prezentat montajul unei pene longitudinale fra strangere WBEE BEEBE BE BBE RRR HR KAA AS 7.3 Asambiari prin stifturi Asamblarile prin stifturi sunt folosite pentru fixarea precisé a doud piese sau ca elemente de legaturd pentru transmiterea fortelor relativ reduse. In unele situatii, ele pot fi folosite gi ca elemente de sigurant3. In fig. 86, sunt prezentate c&teva variante de asamblari prin stifturi. Fig. 87 a= sti oliinric tegit pentru fixare gi centrare; b - stit de asamblare; ¢— slit de centrare cu cap fletat Materialele folosite pentru confectionarea stifturilor sunt , In general, ofeluri tratate termic. Caracteristic acestor asambléri este modul de realizare a gurilor tn care vor fi introduse stifturile, Coincidenta gaurilor din cele dou’ piese determina, intr-o masuré hot&ratoare, calitatea asamblari. Din acest motiv, gaurirea si alezarea g&urilor se execut’ concomitent, in ambele piese ce se vor asambla. * Avantaje: asamblarea prin stifturi are gabarit redus si suport’ eforturi tangentiale relativ mari. A * Inconveniente: la funcfionarea cu gocuri sau solicit&ri variabile, stifturile se pot distruge prin forfecare 7.4, Asamblari prin caneluri Asamblarile prin caneluri sunt considerate ca facdnd parte din asamblarile cu efect de pana. Legatura dintre arbore si butuc se obtine prin caneluri. Acestea sunt aseméndtoare unor ene longitudinale care fac corp comun cu arborele. Canelurile asiguraé o asamblare mai rezistenta, 0 centrare mai buna si o usoara deplasare axiala @ butuculul 98BEE EB EBB BFE BEER ENB RHR HE In functie de profilul canelurilor, arborii cu caneluri pot fi (fig. 87): - arbori cu eaneluri dreptunghiulare; ~ arbori cu caneluri triunghiulare; - arbori cu caneluri in evolventa, Fig. 87 a caneluri dreptunghiulare; b — caneluritriunghiulare; ¢ - caneluri pe evolventa * Avantajele asamblarilor prin caneluri - asigura centrare precis&; = nu deformeaza butucul prin ovalizare; - transmit eforturi relativ mari; = presiunea de contact este relativ redusa, datorité distribuirii pe mai multe suprafete. * — Inconveniente: uzura crescuta la solicitari variabile. Legétura dintre arbore si butuc se realizeaz& prin patrunderea plinurilor unei piese in golurile celeilalte piese. In fig. 88 este prezentat un exemplu de asambiare canelata. 987.5 Asamblari cu elemente elastice Asamblarile cu elemente elastice servesc la imobilizarea unor piese In pozitia dorita, folosind la montare efectul deformatiilor elastice a materialelor. In urma strangerii datorate deformatiei elastice asupra suprafetelor in contact, se exercitA © presiune gi, prin urmare, forte de strangere. Aceste forte genereaza forte de frecare, care se opun modific&rii pozitiei relative a suprafetelor in contact. Metoda este folosita la fixarea coroanelor bandajelor din materiale de calitate inferioara, la fixarea rotoarelor motoarelor electrice pe arbori sau pentru executarea altor organe de masini Asamblarile prin stréngere pot fi: > cu stangere proprie, adica far’ organe auxiliare ~ cu organe de strangere auxiliare, ) Avantajele si dezavantajele asamblarilor prin strangere sunt prezentate in cele ce urmeaza. * Avantaje: strangerea se produce faré a se folosi elemente auxiliare, ceea ce conduce la economie de material, gabarit i masa reduse. © Inconveniente: = necesita precizie mare de executie a pleselor componente; ~ montarea si demontarea necesité mijloace speciale si costisitoare; - tn timpul execut&rii operatillor de demontare, piesele se pot deteriora. 7.5.1, Asamblari cu strangere proprie iy Dupa procedeul tehnologic folosit, aceste asamblari pot fi presate sau fretate. Capacitatea portanta a asamblarilor cu strangere elastic este influentata de rugozitatea suprefetelor conjugate. In timput montarii asamblarilor prin presare, o parte din vArfurile rugoprofilului se deformeaza elastic, plastic sau chiar sunt forfecate. In fig. 89 sunt prezentate cateva exemple de asamblari cu strangere elastica proprie. 80‘RRR EMR PBR RRB RBM RR RRR A a b c d Fig. 89 ‘a—montarea arborilor cot b — fixerea roti pe arbore; ¢ —fixarea rotii melcate; d - montarea ruimentilor 7.5.2. Asambléri prin stréngere cu organe de strangere auxiliare Asamblarile prin strangere cu organe de strangere auxiliare pot fi: * cuinele sau cu ancore fretate, © prin strangere pe con sau cu bratari elastice. * Asamblarl prin strangere cu inele sau cu ancore fretate se folosesc pentru asamblarea unor piese din dou& buc&ti, care pot fi volanti sau roti mari, mangoane din dou’ bucati sau parti ale batiurilor unor piese mari, In fig. 90, ancora are, la inceput, lungimea de strangere Iy, jar piesele de asamblat au lungimea fg. Dupa montare, lungimea comuna va fi. Sub actiunea forfel de strangere Fe, ancora se alungeste cu lar piesele se comprima cu Alp. In timpul exploatari, se adauga efectul fortei de lucru F. Fenomenul esté asemanéitor cu cel al surubului cu prestrangere:a @ ito ane re ee eM oe ew * Asamblarile prin stréngere pe con sunt folosite pentru fixarea pe arbori a unor roti, volanfi sau parghil. Au avantajul ca se pot monta si demonta usor. Transmiterea migcari se face prin forta de frecare F,, data de strangerea dezvoltata de surub (fig. 91) Fig. 91 y . Asamblarile cu brafarl elastice se folosesc {a imobilizarea pe arbori a unor manivele, suporturi, roti de transmisle. Ele pot fi folosite ca limitatori de cursd sau la blocarea intr-un anumit interval a unor organe de masini. Bratarile au partea interioara de prindere alezat&, partea exterioaré nefiind totdeauna prelucrats, ‘Strangerea se realizeaz& cu guruburi cu sau fara piulita. Dupé forma constructiva, bratarile elastice pot fi (fig. 92): ~ Cu inel simplu sectionat (a); ~ cu inel sectionat cu levier (b); + din doua semiinele simple (c); ~ din doud semiinele cu levier (d). d Bratarile elastice se execut’ din otel laminat, forjat, matritat sau turnat, precum gi din font& pentru stréngeri miei gi funcfionare fara gocuri Fig. 92 F,, Fs —fortele care produc strangere; 1 - coeficient de frecare; N— forte normale 82 ye8 ee ee ee ee ee ee -e e Lect. NAG 6.4. Asamblari prin presare Asamblarea prin presare se obtine prin presarea a doua piese, astfel incat intre acestea 88 apard forte de strangere care s& ducd la blocarea migcaiii lor relative, Asamblarea prin presare se poate realiza: fie prin incalzire sau racite, fie prin deformare. Metoda prezint& avantajele gi dezavantajele cuprinse in schema alaturata. Asamblarea se poate face: prin presare transversala sau prin presare longitudinal. Imbinarile prin presare se executd in scopul asigurérii transmiterii unui cuplu M; care solicit imbinarea. Pentru ca imbinarea s& corespunda din Punct de vedere mecanic, este necesar ca momentul la care trebuie sa reziste imbinarea, M, s& fie mai mare sau cel putin egal cu momentul transmis de asamblare. Asamblarile prin presare se clasific In: asamblari prin inealzire sau r&cire gi asamblari prin deformare, Avantajele imbindtrilor prin presare: ~ permit transmiterea de cupluri relativ mari; ~ aU rigiditate crescuta gi suporta functionarea in regim vibratoriu Inconvenientele imbinarilor prin presare: - pret de cost relativ ridicat; + Necesita masuri speciale de protectia muncii. 6.4.1. Asamblari prin incaizire sau racire Asamblarea prin incdlzire se executa Prin inealzirea piesei cuprinzatoare, ceea ce permite introducerea usoara a piesei cuprinse in alezajul sau, datorité fenomenului de dilatare. Dupa ce ansamblul este racit, este realizata ‘strangerea prescrisa. Schema asamblarii este prezentat& in fig. 61,mm Dupa preiucrare la temperatura mediului ambiant, diametrul piesel interioare, dj, este mai mare decat diametrul gdurii, d. Dupa incdilzirea piesei gaurite, diametrul acesteia devine mai mare decat diametrul arborelui si montajul devine posibil. La racire, datorita contractiei, piesa exterioara va strange piesa de diametru mai mic. Operatia poarté denumirea de fretare si este folosit8 Ja montajul bandajului rofilor, la vagoanele de cale ferat ‘Temperatura la care este incdilzita piesa cuprinzdtoare este data de relatia: tetgttatt, PC], unde: tg — temperatura necesaré dilatarii alezajului, pentru a obtine o anumita strangere, S; temperatura mediului in care se jucreaza; t.— temperatura de suguranta. y Se tine seama ca piesa se réceste fn timpul transportului de fa locul de Incalzire la locul de asambiare. Valorile recomandate pentru coeficientul de dilatare termica liniaré.a sunt urmatoarele: Material Coeficient de dilatare [grd“] Otel 12x 10° Fonta 10,5 « 10° Bronzuri cu staniu 17* 10% Alama 18x 10° Aliaje de aiuminiu 23 « 10° id Inc&lzirea pieselor se face In baie de apa, ulei mineral sau ulel de ricin. Baia (fig. 62) este prevazuta cu o plas de sArma, pentru ca piesele incalzite s& nu intre in contact cu fundul baii sau cu elementele de incdilzire. Tn unele situatii, este mai convenabil ca incdilzirea pieselor s4 se faca folosind rezistente electrice sau prin inductie (fig. 63).ee ee ee i. ee i i ie Fig. 63 1—baie metalic; 2 ~ pies& incalzita; 3 — rezistenta electrica; 4 - suport; § - inductor. Asambiarea prin récirea piesei interioare se aplicd atunci cAnd piesa cuprinzAtoare este voluminoasa sau cand are © confuguratie mai complex. In aceste situati, montajul se realizeazA In instalatii speciale, prin racirea piesei. Fenomenul care st& la baza procedeului este contractia piesei, produsa odataé cu sc&derea temperaturi. Schema de montaj este prezentata tn fig. 64.ee eee eee eae eR a eR RE Racirea pieselor se realizeaz& in instalatii de racire (fig. 65) Fig. 65 ‘1— compul instalatiel; 2, a ~ z8pada carbonicds b — ger lichid; 3 — pies; 4 ~ incinta piesei Pentru calculul temperaturii de racire, se folosesc aceleasi relatii ca la Incalzirea pieseloi |) cu deosebirea ca valoarea coeficientului de contractie la racire a, se extrage din tabelul urmator: Material Coeficient de dilatare [grd] Otel = 8,5 x 10° Font -8,6 x 10° Bronz -14,2 « 10° Alama -16,7 « 10% Aliaje de aluminiu 18,6 x 10% Pentru racire, se pot folosi urmatoarele substante sau amestecuri - gheata cu clorura de sodiu, pentru temperaturi de pana la— 10 °C; 4 ~ z&pada carbonica, pentru temperaturi de pana la - 70°C: > oxigen sau azot lichid, pentru temperaturi de pana fa — 180 ... - 190 °C. Masurile de protectia muncii la aceasti metodi de asamblare necesité atentie deosebita. Printre acestea enumeram: ~ plesele vor fi atent curatate de urme de ulei, deoarece contactul cu oxigenul produce aprinderea uleiutui; - manevrarea se va face cu mare atentie, deoarece contactul direct cu pielea provoaca leziuni grave; ~ transportul si manevrarea butelilor de azot si oxigen lichid s® vor face cu grid, pentru evitarea pericolulul de explozie & a7Aaa eee B reeo we 7.6. Asamblari prin arcuri © Generalitati Elementele elastice (numite si arcuri) sunt organe de masini ce se caracterizeaza prin deformatii elastice mari care apar sub actiunea unui semnal exterior. Semnalul poare fi fortd, moment, presiune, temperaturd, Dupa incetarea actiunii exterioare, aceste asamblari revin la forma si la dimensiunile initiale. Pot fi folosite in urmatoarele scopuri: pentru acumulare de energie gi ca elemente motoare, eliberand energia pe care au acumulat-o in timpul deformatiei; ca amortizoare pentru goouti, cand energia masei in migcare este folosita pentru Inc&rcarea arcului; pentru exercitarea unei forfe permanente dupa tensionare; pentru asigurarea unel leg&turi elastice Intre dou’ sau mai multe organe de masini. * ~ Clasificarea arcurilor Dupa criteriul constructiv, arcurile se clasifica in: ~ arcuri lamelare - formate din lamele sau fol; pot fi simple sau drepte, simple curbate perforate, in foi multiple; - arcuri spirale plane - se mai numesc arcuri lamelare rasucite; sunt confectionate din bare de secfiune dreptunghiularé sau circularé, rasucite in forma de spirala; - arcuri bara de torsiune — sunt formate din bare drepte, cu sectiune circulard sau dreptunghiulara; - arcuri elicoidale — sunt formate din bare de diferite sectiuni, rasucite In forma de elice; pot fi cilindrice de intindere-compresiune, cilindrice de torsiune; - arcuri bimetalice — sunt formate din dou foi suprapuse si pot fi lamelare, spirale plane, elicoidale; - membrane plane — sunt placi subtiri de forma circilara sprijinite pe contur (au fost intiinite la manometre); - tuburi ondulate — sunt denumite si silfoane; au forma cilindricaé, cu ondulatii pe ‘suprafata laterala (au fost intilnite a masurarea presiunii); - arcuri de cauciuc — pot inmagazina energii mari, datorit& materialului din care sunt confectionate. org 5 5 g a. a fi In fig. 93 sunt prezentate cateva forme constructive de arcuri ARTO, [SAE Fig. 93. » a — reprezentare; b — forme industriale - Dupa solicitare, in functie de directia si de sensul fortetor, arcurile pot fi: ~ de compresiune - elicoidale, inelare, disc; - de tractiune - elicoidale; - de torsiune — bare de torsiune, spirale plane, elicoidale; - de incovoiere —lamelare sau In foi. ~ Dupé natura materialului, arourile pot fi: ~ din ofel; - din materiale neferoase; ~ din materiale nemetalice — cauciuc, mase plastice, pluta. Alegerea materialelor pentru elementele elastice se face tinand seama de urmatoarele criterii: variatia in timp a proprietatilor elastice ale materialelor; rezistenta la rupere; ~ rezistenfa la soc; coeficientul de dilatare liniara; > conductivitatea electric& pentru arcurile din domeniul electric; rezistenta la coroziune. 8BMaterialele folosite pentru arcuri sunt: ~ otel special pentru arcuri, calit si detensionat, _ metale neferoase laminate la duritatea necesara sau trase dur — bronz fosforos, alam, aliaje cu beriliu; - materiale plastice; ~ cauciuc. « Arcuri lamelare Se mai numese gi arcuri In foi. Ele pot fi folosite ca arouri lamelare simple sau grupate, numite arcuri cu foi multiple. Arcuri lamelare simple 1 drepte Sunt alodtuite dintr-o singura lamelA, care neincdrcata are forms dreapta. ‘Arcurile lamelare se fixeazA, de obicei, rigid la un capat, ceea ce inseamna c& sunt incastrate, gi sunt Inc&rcate la capatul liber cu o forta P. O alta forma de fixare este cu arcul sprijinit la ambele capete si incdrcat la mijloc. Solicitarea principala a unui asemenea arc lamelar este incovoierea. Clasificarea arcurilor lamelare se face, din punct de vedere constructiv, tinand seama de: = grosimea arculul, care poate fi constanta sau variabila; - suprafata arculul, care poate fi: dreptunghiulara, triunghiulara, trapezoidala, parabolic’; Ih fig. 94 sunt prezentate principalele tipuri constructive de arcuri lamelare. Fig. 94 a arc lamelar draptunghiular ou sectiune constant; b ~ arc triunghiular ov sectiune constanté; ¢— arc trapezoidal cu sectiune constarta 8gArcurile lamelare simple sunt utilizate ca elemente de apasare elastic’ (fig. 95) cu forte telativ mici pentru mecanismele aparatelor. Arcuri lamelare cu foi multiple Sunt utiizate atunci cnd lungimea aroului este limitata de sageata dat gi se obtine o litime prea mare pentru lamela. De asemenea, se utilizeazé cand se urmareste realizarea unor forte de contact mai mari. Dispunerea foilor trebuie realizat& astfel incat arcul Intreg s& prezinte caracteristici apropiate de solidul de egala rezistenta ta Incovoiere, dar pentru evitarea frecarii este neoesar ca fiecare lamela s& alba toati lbertatea de migcare In fig. 96 sunt prezentate cAteva arcuri cu foi standardizate, folosite In constructia automobilelor, a materialului rulant pentru cale ferat, dar si pentru ciocane pneumatice. oy Fig. 96 a - arc Incastrat fa un capat; b — arc solicitat la mijloc; care solicitat la un capét gi fxat [a celalatt sila mijloc. 30 eis c ia a i ie Eet i t t s Arcuri elicoidale ‘Sunt arcuri executate din bare de sectiune circulara, dreptunghiulard, patrata sau inelara, infaigurate In forma de elice pe 0 suprafatd directoare cilindrica, conicé sau parabolica. Din punct de vedere functional, se impart in doua categoril: - arcuri de compresiune, supuse unor sarcini axiale care provoaca solicitarea de torsiune in sectiunea trensversala a barei rasucite in forma de elice: - arcuri de torsiune, supuse unor momente de torsiune care provoaca solicitarea la incovoiere in sectiunea transversala a barei rasucite. La arcurile de compresiune, preluarea sarcinii este influentata de forma capetelor sale. La aceste arcuri, capetele sunt prelucrate astfel Incat ultima spiré este polizata si adusa tn contact cu spira precedent&; suprafetele de reazem devin perpendiculare pe axa arculul Acest lucru face ca preluarea sarcini s se facd centrat si si nu apara solicitéri supiimentare in are. in fig. 97 sunt prezentate diferite vatiante constructive de arcuri elicoidale de compresiune Fig. 97 Arcutile elicoidale de intindere au la capete dispozitive de prindere pentru eplicarea sarcinli (fig. 98). Fig. 98 Spre deosebire de arcurile elicoidale de compresiune, la care spirele se executé departate intre ele cu distanta e, cele de intindere se infasoaré strans. Contactul dintre spire poate merge pnd la o anumita apasare reciprock. Aceasté apasare se numeste pretensionare gi, de regula, se noteaza cu Fo. De aceea, arcul va avea sageaté numai dupa ce @ fost invin forta de pretensionare, care poate fi pana la 0,25 ... 0,3 din sarcina dé lucru a arcului, . 406 ciConte Seon eee ee ee es ee 8 ORGANE DE TRANSMITERE A MISCARII Organele de masini care transmit migcarea de rotatie transmit In acelasi timp forte si cupluri de fa un element la altul COrganele de masini care transmit migcarea de rotatje se clasificd in urmatoarele categoril: 4. Organe de transmitero a migcarli de rotatie simpla = osii; ~ arbori; ~ fusuri; - cuplaje. 2, Organe de sustinere (care au un rol static) dar care contribuie la transmiterea migoaril: ~ lagére; = rulmenti; - ghidaje. 3. Organe de transmitere a migcaril de rotatie (de la un organ la altul): - curele de transmitere; ~ fanturis = roti dintate; - roti pentru curele; = roti pentru lant; - roti de frictiune. 8.1. Osii si arbori 8.1.1. Tipuri, rol functional Osiile gi arborii sunt organe de masini, care au rolul de a transmite migcarea de rotatie simpla gi de a sustine elementele constructive aflate In migcare de rotate. Ele fac leg&tura cu alte elemente de la care primesc gi transmit migcarea de rotatje, Osiile si arborii drepti au axa longitudinal dreapta Osiile sunt organe de masini cu rolul de sustinere a altor organe de masini, care executs oO migcare de rotatie (roti, tamburi, discuri de scripefi, carcase rotative). Deoarecs osille nu transmit momente de torsiune, ele sunt solicitate doar la incovoiere gi mal rar la intindere sau compresiune. 92Bena Ya ee ee eo in functie de rolul functional, osiile se clasificd in: « osii fixe, care sunt reazeme pentru elementele care se rotesc pe ele (fig. 99, a); * osii mobile, care se rotesc in reazeme Impreuna cu elementele fixate pe ele (fig. 99, b) Fig. 99 a —osii fixe; b — osii mobile Domeniile de utilizare a osiilor i a arborilor sunt prezentate in tabelul 19. Tabelul 19 DENUMIRE UTILIZARE = la constructia dipozitivelor de ridicat, fa constructia * osii vehicutelor rutiere gi feroviare, la articulatilie cilindrice, in constructia mecanismelor cu parghii = la constructia turbinelor cu aburi, la turbinele hidraulice, © arbori drepti pompe, compresoare, motoare, generatoare, magini- unelte, constructia de aparate ~ la constructia motoarelor cu ardere intema, a masinilor * arbori cotiti cu aburi, cu piston, a preselor cu manivel8, a masinilor agricole Arborii au ca functie principal transmiterea miscarii de rotatie si, orin urmare. transmit, puteri si momente de torsiune. In functie de variantele constructive, arborii se reprezinta conform tabelului 20. 93ee ee eee ee ee ee a a | Tabelul 20 TIPUL ARBORELUI | REPREZENTARE * arbori cu sectiune constanta * arbori in trepte 2 arbori cotiti z ; h « arbori flexibili ncaa HH Arborii drepti au rolu! de a sustine organele de masini, aflate in migcare de rotatie (roti dintate, rofi de curea, rotoare de motoare, cuple). Ei transmit momente de torsiune organelor de magini cu care sunt legati si, de aceea, sunt solicitati in timpul functionaii la incovoiere si torsiune gi, mai rar, la intindere si compresiune. In timpul function&iii, arbor drepti se gasesc in miscare de rotatie. Arborii cotiti sustin organele de masini in migcare de rotatie (cuple, rofi dintate, rotoare de generatoare electrice). Ei sunt solicitafi in timpul functionarii la incovoiere, torsiune si, mai rar, la intindere si compresiune. De asemenea, in lagarele de sprijin se transmit forte transversale gi axiale, primite de la organele de masini montate pe arbori Clasificarea arborilor se face dupa mai multe criterii, conform tabelului 21. $4BARR B" RRB EE Lanne ne Tabelul 24 — CRITERIUL DE CLASIFICARE TIPUL ARBORILOR A ARBORILOR arbor solictaf la torsiune fila Incovoiere gi torsiune ~ arbor pe doud reazeme Tarbori pe mal multe reazeme « Tipul solicitarii arbori sol + Numarul reazemelor |= arbor rigizi + Comportarea la vibratii roi alaail T arbor orizontal * Pozitia la care lucreaza ~ arbori vertical i ~ arbori inclinali 8.1.2 Materiale si tehnologie Osiile gi arborii se executd din materialele prezentate in tabelu! 22: Tabelul 22 1 [ TIPUL MATERIALELOR TIPUL ARBORILOR * Ofel carbon de uz general OL 42, OL 50, OL 60 * Ofeluri de calitate OLC 25, OLC 35, OLC 45 13 CN 30, 21 Mo MC 12, 15 C 08, 18 MC, + Ofeluri aliate de constructie 48 Mo CN 13 Forjat pentru obtinerea formei sia dimensiuniior ‘Alama, duraluminia pentru industria de | aparate * Ofel turnat * Materiale metalice neferoase « Materiale plastice Alegerea materialelor urmareste satisfacerea conditilor cerute de rolul functional si de siguranta in exploatare. Acest lucru poate fi obfinut prin alegerea materialelor, dar sf prin solutii constructive si tehnologice optime. Solicit&rile la care sunt supusi arborii sunt, de regula, solicitari variabile si, de aceea, 0 important deosebitd se acorda concentratorilor de eforturi unitare. Tn consecint, prelucrarea mecanica a acestora va fi facut cat mai atent, intrucat orice zgarieturé sau urma pronuntata, rezultaté in urma prelucrarilor mecanice, poate constitui un loc de ruptura. Pentru constructia arborilor, se recomanda folosirea, atat eat este posibil, a elementelor standardizate. . He Ssee el oe a ee ee Din punct de vedere tehnologic, arborii se prelucreaza, de regula, prin strunjire Rectificarea se aplica in zonele de sprijin ale arborelui sau in locurile in care pe el se monteaz alte elemente. Semifabricatul folosit este un laminat. In cazul arborilor gi al osillor de dimensiuni foarte mari, acestia pot fi sudati si apoi supugi prelucrairiior prin agchiere De regula, alegerea formei adecvate este insotité si de aplicarea unor tratamente termice, termochimice si mecanice, avand rol de imbunatatire a caracteristicilor. Otelurile aliate sunt folosite numai in situatia tn care acest lucru este justificat economic gi functional. Desi sunt mai putin rezistenti, uneori se adopt solutia construiri arborilor din fonta, deoarece acestia sunt mai putin sensibili la concentratori de tensiune gi amortizeazi mai bine vibratile, find folosifi in constructia motoarelor cu ardere interna. Din punct de vedere al constructiel, existé doua categorii de arbori: cu sectiune plina sau cu sectiune inelara. Datorité executiei mai usoare, se prefera arborii cu sectiune plina Prtile componente ale arborilor (fig. 100) sunt: * fusurile; * zonele de calare; * tronsoanele intermediare (manetoane la arbori cotit). Fig. 100 a~ arbore drept; b — arbore cotit 4 —fusuri; 2- zone de calare; 3 — tronsoane de calare (manetoane) 2%eee ee a re a 8.2, Fusuri 8.2.1. Tipuri, rol functional Fusurile sunt organe de masini, componente ale arborilor gi ale osiilor, care sprijina arborii in lagare. Clasificarea fusurilor se face dupa directia pe care actioneaza forta, in raport cu axa de rotatie: fusuri axiale - unde directia forfei este aceeasi cu axa fusului, « fusuri radiale — unde directia fortei este perpendiculara pe axa fusului; + fusuri radial-axiale — unde fortele sunt perpendioulare pe axa fusului, dar actioneazA si parale! cu directia axei. In fig. 101 sunt prezentate céteva dintre variantele constructive de fusuri: Fig. 101 a —fusuri radiale; b - fusuri axiale; ¢ — fusuri radial-axiale 38.2.2 Materiale si tehnologie Caracteristicile fusurilor sunt, de regula, aceleasi ca gi ale arborilor i ale osillor cérora le apartin Pentru a Imbunatati caracteristicile mecanice si de rezistenta ale fusurilor, acestora li se aplica tratamente termice sau termochimice © alta solutie de imbunatatire a calitatiior mecanice ale fusului este introducerea presat& sau forfaté pe arbore a unei bucse, avand caracteristicile cerute. Duritatea suprafetei fusului trebuie sd fie de 2 pand la 4 ori mai mare dec&t a cuzinetului. Suprafata fusului se prelucreazé cu atentie, atat din punct de vedere geometric, cat si dimensional, si trebuie s& asigure o bun aderenta a lubrifiantulu NOTA: Pentru cresterea rezistentei faté de presiunea de contact la uzura si aderent a lubrifiantului, fusurile de alunecare se acopera cu o pelicula de material plastic. Materialul folosit, 0 poliamida, are avantajul c& poate fi Tnlocult cu ugurint’, ceea ce face $8 crease’ timpul de utilizare a fusului. 38 ee ee en ee es ee |8.3. Cuplaje Cuplajele sunt organe de leg&turd si de antrenare, care au rolul de transmitere a migcairii de rotatie de la un organ de maginé la altul. Transmisia se face fara modificarea valorii sau a sensului migcatri ‘Asamblarea arborilor cu ajutorul cuplajelor trebuie s& urmareasc& formarea unei linit drepte de céitre axele geometrice ale acestora. In unele situatii, cuplajele sunt concepute in aga fel inc&t sa asigure protectie ‘impotriva solicitarii la suprasarcind sau s mentina legatura numai intre anumite limite de viteza. Cuplajele trebuie s4 indeplineasc& urmatoarele conditii: - s&lucreze cu uzura cat mai mice - 88 nu produced zgomot; = s& permit intrefinerea usoara; - montarea, demontarea si schimbarea pieselor componente s& nu creeze dificultat; = s& compenseze devierile unghiulare, radiale gi axiale din timpul exploatari, = s& nu introduc solicit&ri suplimentare axiale, radiale sau forte de frecare; - s& asigure securitatea muncii. « Avantaje: = permit transmiterea migcairii de rotatie; - permit realizarea de asambiari elastice; - realizeaz cuplarea si decuplarea migcairii (dup az). + Inconveniente: - uzura este relativ crescuta; produc zgomot la cuplare gi decuplare (dupa caz) Clasificarea cuplajelor se face dupa mai multe criterii, prezentate in tabelul 23. 39BER SERRE RR REP ARR HEH SS Tabelul 23 CRITERIUL DE CLASIFICARE TIPUL CUPLAJULUI CARACTERIZARE | - Transmiterea momentului de torsiune gi a miscarii de rotatie se realizeaza prin ~ Cuplaje mecanice elemente mecanice, folosind forta de | trecare, transmis dintate sau gheare, ‘© Modul in care se = Transmiterea momentului de torsiune si realizeaza transmisia @ migcarii de rotatie se face prin momentului de torsiune ga migcaril de rotatic intermedial fuidelor, folosind: a) presiune — cuplaje hidrostatice; b) energie cinetica — cuplaje - Cuplaje hidraulice hidrodinamice Lo __hierocinamice _| | - Cuplaje | - Momentul de torsiune se transmite prin | electromagnetice | intermediul fortelor electromagnetice, ~ Legatura se stabileste sau se Intrerupe numai prin montare sau demontare, deci ele nu pot fi desfacute In timpul functionari lor. = Legétura dintre arbori poate fi stabilta sau inverupté In repaus sau in timpul funcfionéri, prin comanda exterioaré sau automaté, fara 2 fi necesara demontarea = Cuplaje permanente ‘© Modul in care se ‘componentelor. Aceste cuplaje se mai teallzeaza logatura Intro ‘numese ambreiaje. capetele arborilor = Din grupa cuplejelor intermitente fac : parte $i Cuplaje intermitente = cuplajele de siguranta, care se desfac la depasirea unor valor ale turatiel sau solicitari | = cuplajele cu actionare rapidé, ce | realizeazé un numar mare de cuplari gi decupiari in unitatea de timp si care | sunt freovent utllizate In constructile | de mecanica fina gi automatics 8.3.1 Cuplaje permanente Cuplajele permanente se realizeaz4 tn doua variante constructive:permanente fixe gi permanente mobile. Alegerea tipului de cuplaj fine seama de urmatoarele conditli impuse in functionare: a) modul de functionare a motorului gi modul de cuplare a arborilor; b) mediul ambiant in care lucreaz& cuplajul; €) deformatiile arborilor ia Tnoovoiere gi torsiune ce sunt admise in timpul functionarii, 100RRRPRRR RFR RRR BMRB RER EE + Cuplajele permenente fixe Cuplajele permenente fixe realizeaz asamblarea permanent si rigid numai pentru afbori coaxial, Abaterile de coaxilitate sunt mici (0,002 - 0,05 mm), pentru a nu introduce solicitari suplimentare in arbori gi reazeme. Cuplajele fixe sunt utiizate: - la arborii lungi din constructia macaralelor si a podurilor rulante; - la transmisii cu turatie variabild; pentru turatii mai mici de 200 - 250 rotmin; _ in situatille tn care apar momente de inertie mici, ceea ce permite realizarea de cuplari repetate; - in situatille in care, pentru micgorarea momentelor de incovoiere, este permisa montarea cuplajelor in apropierea reazemelor. Cuplajele fixe trebuie s4 indeplineasca urmatoarele conditii de utilizare: - s& realizeze transmiterea totala a momentului de torsiune; = s&aiba dimensiuni reduse; - s& alba capacitatea de atenuare a zgomotelor si de preluare a gocurilor, la Vatiatia regimului dé functionare a motorului; - s& existe posibilitatea interschimbabilitatii pieselor uzate. Avantaje: simplitate; economie de material Inconveniente: rigiditate mare; dificultati de montaj. Cuplajele fixe sunt proiectate $i construite tn trei variante: = cuplale cu flange; = cuplaje cu mangon cilindric dintr-o buat, = cupiaje cu manson cilindric din dou bucait. * Cuplajele cu flange se caracterizeaz4 prin faptul cA momentul de torsiune se transmite prin frecarea dintre flange sau prin intremediul guruburllor de fixare. Modul de transmitere a migcarii la cuplajele cu flange se poate realiza in variantele prezentate in tabelul 24. 1HBRE BEEP ERE RE BRR RR eRe eS Tabelul 24 MODUL DE TRANSMITERE AMISCARII “, /REPREZENTARE et « Prin frecare dintre flange, la montarea cu joc a suruburilor de fixare a) fard bucsa b) cu bucsa b © Cu guruburi de fixare solicitate la forfecare, la montarea faré joc al acestora. Cuplajele fixe permit cuplarea arborilor de diametre diferite. Flangele pot fi: - dintr-o bucaté cu arborii, pentru constructil puternic solicitate; = cu flange montate cu pene; = cu flange montate prin strangere la cald; - cuflange sudate pe arbore, + Cuplaje permanente mobile Cuplajele permanente mobile se folosesc atunci c&nd sunt necesare deplasari axiale, radiale sau unghiulare ale arborilor. Datorita posibilitatilor de migcare relativa dintre elementele componente, aceste cuplaje permit transmiterea migcarii de rotatie intre arbori necoliniari sau cu pozitie variabila in timpul functionairi 102Boo ooo =o a oe Cuplajete cu bolturi sunt constituite din dowd samicuplaje, care sunt montate cu pana, la capatul celor doi arbori (fig. 102). Fig. 102 Bolturile sunt montate la capatul fletat, pe unul dintre semicuplaje. Ele patrund tn gaurlle fiangei montate pe cel de-al doilea semicuplaj. La acest cuplaj, transmiterea momentului de torsiune se face prin contactul direct dintre boltur si pereti gaurilor. Bolturile sunt organe de forma cilindrica sau conic&, care inlocuiese penele longitudinale sau transversale. Ele servesc la realizarea articulatiilor, la pozitionarea sau la solidarizarea unor organe de masini, ca organe de siguranta. Cand sunt de dimensiuni mici, se numese stifturi. In fig. 103 se prezinta forme constructive de ‘stifturi. 4038.3.2 Cuplaje intermitente Cuplajele intermitente sau ambreiajele permit cuplarea si decuplarea celor doi arbori in timpul migc&rii lor. Clasificarea cuplajelor intermitente este prezentata in tabelul 25. Tabelul 25 CSERRE | TWAS | cone mecanice (0 pedal, o maneta) - Cuplaje comandate electrodinamice electronice + Modul in care se face cuplaje automate centrifuge cuplarea Cuplaje automate de siguranté ~ Cuplaje automate Cuplaje automate pentru sens unic Cuplaje automate cu actionare | rapid’ ~Cuplaje intermitanta prin contact rigid ‘* Modul in care se foot intermitente prin | realizeazé forta sau Cupiajeintormitonte momentul de cuplare | oiechomagnetice ~ Cuplaje intermitente hidraulice © — Cuplajele intermitente prin contact rigid Cele mai utilizate cuplaje din aceasta grup& sunt cele cu gheare sau cu dinti frontali, la care cuplarea se face din repaus sau la viteze mici. Cuplajul cu gheare (fig. 104) sau cu dinti frontali este compus din doua discuri, astfel: unul montat fix pe arborele conducator; - unul mobil, cu posibilitatea de deplasare axial pe arborele condus. Profilu! ghearelor se clasificd dupa cum este prezentat in tabelul 26. Profilele dreptunghiulare gi cele patrate sunt mai rar utilizate, deoarece permit ambreierea doar din repaus. Numérul ghearelor variaza intre z =3 ... 60, Mangoanele dintate se pot confectiona din ofel, ote! aliat cu Cr-Mn, 41 CN12, calit pana la HRC 54... 60. 104P| RR by & a & Ei . a a BE q H rs B & si | | ® Trapezoidal simetric sau asimatric Fig. 104 Tabelul 26 PROFILUL © Trunghiular REPREZENTARE - wes © Dreptunghiular © Tesit la vart © Dinte de ferastrau 105°HEE EBS RRR HR RRP REREESLS © Cuplajele intormitente cu frictiune Acest tip de ambreiaje permit cuplarea si decuplarea atat din mers, At si din repaus. Prezinta avantajul c& pot face cuplari la orice valori ale vitezei unghiulare ale arborilor, iar la supraancarcarea arborelui condus, ambreiajul patineaz8, pand ce suprasarcina se micsoreaza la valoarea de regim. De asemenea, in momentul pornirii are loc 0 patinare inifial& intre discuri, pan& cand turatia si incdrcarea arborelui cresc progresiv, deci pana se ajunge la sarcina de regim 48m gocuri. Forfa de cuplare se poate obtine: prin areuri; - prin cémpuri magnetice; - manual. Cuplajele intermitente cu frictiune prezinté dezavantajul uzurli puternice. De aceee suprafetele de frecare sunt confectionate din materiale speciale, cu un coeficient de frecare cat mai mare. Pentru realizarea unui moment de frecare care sa aiba valori cat mai mari, se folosesc cuplurile de materiale enumerate tn tabelul 27. Tabelul 27 | MATERIALUL DISCULUI FIX | MATERIALUL DISCULU! MOBIL Otel calit Otel calit | Font Fonta [ "Font | | Bronz Fonta - Bronz | Orel | oe i “Alama Otel Azbest Otel Material fibros | Otel Piele | [ Wetaioceramic | Oh Metalo: ramic Aceste materiale au coeficient mare de frecare, rezistentA la uzura, rezistenté la temperaturi ridicate: la coroziune. 106Cele mai cunoscute cuplaje intermitente cu frictiune sunt: « Ambroiajele prin frictiune cu suprafefe plane, reprezentate in fig. 105, se caracterizeaz prin faptul c& discurile 1 si 2 sunt apasate unul pe celalalt, datorité apasarii exercitate de arcul 3. Discul 1 este un disc montat fix pe arborele motor, iar discul 2 alunecd de-a lungul arborelui condus, cu ajutorul unei pene mobile. Fig. 105 + Ambreiajele cu frictiune conice (fig. 108) se caracterizeazé prin faptul ca forta de apasare Q este mult mai mica decat la ambreiajele plane, Suprafata de frictiune este tronconica, cele dou’ suprafete find prelucrate sub acelasi unghi de m&suré a trebuie s& fie de 8°...10°. BEPFPSeE BP Pee eee ee as Fig. 106 Aceste ambreiaje prezint& urmatoarele dezavantaje: - au dimensiuni de gabarit relativ mari, - existé posibilitatea aparitiei unei forte axlale neechilibrate, in cazul cand suprafetele nu sunt precis prelucrate; - necesita centrare riguroasa. 122 (OFLectia Nr3 9. ORGANE DE SUSTINERE 9.1 Lagare Lagérele sunt organe de masini care, impreuna cu fusurile arborilor sau ale osiilor, formeazé cuple de rotatie sau de oscilatic. Lagarele se pot clasifica dupa criterile prezentate in tabolul 28. * Directia forfelor principale care actioneaza in cuplele cinematice cu rostogolire tadiale Tabelul 28 GRITERIUL DE CLASIFICARE | TIPULDELAGAR CARACTERIZARE Forfele de frecare sunt de © Tipul fortelor de frecare cu alunecare | alunecare ce apar in timpul function&rit | Fortele de frecare sunt de | rostogotire Rezultanta forjelor este perpendiculara pe axa geometricd | 2 lagarului axiale Rezultanta forfelor are aceeagi directie cu axa geomatrica a lagdrulul radial-axiale Rezultanta forfelor actioneaza pe © directie Inclinata fat de axa lagarului Pentru a se asigura o buna functionare, lagarele trebuie s& ‘Indeplineascd urmatoarele conditi * frecare cat mai mica; * precizie cat mai mare In momentul deplasérii elementului mobil; ‘+ functionarea cu joc cat mal mic, pentru o variatie c&t mai mare de temperatura; * capacitate buna de prelucrare a sarcinilor; * funcfionare bund tn regimuri vibratorii gi de goo; * uzura mica si posibilitatea compensaiii ei; * executie ugoara, montare si demontare ugoara: * constructie simpl& si necostisitoare. 108a eee ee ee ee ! a | 9.1.1 Lagare de alunecare. Forme constructive si materiale Lagirele de alunecare se caracterizeaza prin faptul o& fusul se sprijind pe o suprafaté cilindrica interioara direct sau prin intermediul unui iubrifiant. Din punct de vedere constructiy, lagarele pot fi simple sau complexe. Cele mai simple lagare sunt buegele, care au dimensiuni corespunz&toare fusului si care sunt executate Tn corpul piesei. Prin norme gi standarde, sunt stabilite, de cele maf multe ori, forma constructiva si dimensiunile lag&relor. Atunci cand este necesar, cand materialul pentru lagér este foarte scump, lagarul va avea forma unei bucge care se monteaza in corpul masini Aceasta forma constructiva are avantajul unei constructii simple, dar ofera si posibilitatea inlocuirii bucgelor, atunci cand se uzeaza. CAteva dintre formele constructive de lagare simple sunt prezentate in fig. 107. Fig. 107 Lagarele complexe se compun din urmatoarele elemente principale: © corpul lagarului; * capac; © cuzineti In fig. 108 sunt prezentate dous variante de lag&re complexe cu un capac drept. In fig. 109 se prezinta un iagér complex cu un capac inclinat. 103Fig. 108 Fig. 109 nO BPRS EEE EMEP ee eeeR@aG aaa ss Elementul principal al unui lagar este cuzinetul. El se executa din materiale rezistente si ieftine gi poate fi placat sau captugit cu materiale antifrictiune. Buna functionare a lag&rului, randamentul si durata de functionare depind de caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor suprafetelor in contact, dar gi de raporturile de afinitate sau de antagonie ale materialelor ce formeaz& cupla fus-cuzinet. Alte conditii ce trebuie indeplinite sunt corectitudinea executiei i realizarea unei bune lubrifieri. Pentru alegerea materialelor lagarelor, trebuie sa tina seama de urmatoarele conditii * spre a evita factorii care favorizeaz& gripajul intre materialul fusului si cel al cuzinetului, trebuie s& existe o afinitate cat mai redusé; © pentru a proteja fusul impotriva uzairii, rezistenta acestuia trebuie s8 fie de 2-4 ori mai mare decat a cuzinetului; rezistenta la uzare, coroziune si oboseala a materialului antifrictiune, precum $i cea la sarcini mari trebuie s& fie c&t mai mare; ‘© coeficientul de frecare al materialelor care compun cupla trebuie sé fie o&t mai mic; * materialele suprafetelor cuplei trebuie 8 aib& o bund absorbtie a lubrifiantului, dar gi o refacere rapida a peliculei; * temperatura de inmuiere a materialelor trebuie s& fie superioara temperaturli de functionare a lagarului; * conductivitatea termicé s& fie bund, pentru a ugura transferul de caldura, asigurand astfel o buna racire a acestuia. Materialele antifrictiune cel mai des utilizate sunt bronzurile cu_plumb (Pb-Cu, Pb-Sn-Cu) sau bronzurile speciale (Cu-Pb-Sn-Ni; Cu-Pb-Sn-Ni-Zn). O buna utilizare o au gi aliajele de _aluminiu cu Pb, Sn, Zn, Ni sau aliajele pe bazé de staniu: Y-Sn 83; Y-Sn 80; Y-Sn 10. Cu mult succes sunt folosite materialele antifrictiune obtinute prin sintetizarea pulberilor de Fe, Cu, Sn, Pb, C_(grafit), Pentru obtinerea cuzinetilor, amestecul este presat la temperaturi ridicate. Bucgele astfel obtinute nu mai necesita prelucrari. Ele au o structura spongioasa si pot absorbi o cantitate important de ulei de ungere (25-40%) din volumut lor. Dupa operatia de sintetizare, bucgele sunt tinute un timp in ulei fierbinte. Datorita acestui tratament de impregnare, bucsele pot lucra un anumit timp fr ungere. © alt& categorie de materiale antifrictiune sunt materialele nemetalice, dintre care putem enumera; materialele plastice, cauciucul, materialele ceramice si grafitul, ABERRR RR ARR RRR RRR 9.1.2 Functionarea lagarelor de alunecare Functionarea lagarelor este asiguraté de migcarea de rotatie efectuati de fusurile arborifor. Intre fusuri si cuzinet iau nastere forte de frecare datorate presiunii exercitate prin fortele de incarcare ale arborelui. Forta de frecare este definité ca fiind rezistenta care franeaz& sau Impiedica migcarea relativa a doua corpuri. Funcfionarea lagarulul se produce atunci cénd diametrul fusului este mai mic decét diametrul cuzinetulul, Spatiul rémas liber tn interiorul cuzinetului se numeste joc radial si este umplut cu un lichid de ungere, numit lubrifiant. Lubrifiantul are rolul de a crea o pelicula intre fus si cuzinet, reducand astfel frecarea, care nu mai are loc intre dou metale, ci intre metal si o ‘substanta in stare fluida. Th cazut functionaiii lagarelor, se intdlnesc urmatoarele faze ale frecarii: © frecarea uscata; * frecarea la limita; © frecare fluid’, + Frocarea uscata ia nastere atunci cand are loc contactul direct intre doud suprafete metalice. Existé doud teorli care explica frecarea uscatd: teorla mecanica si teoria moleculara. In teoria mecanicd, frecarea este considerati ca o rezistent& la tnaintare, datoraté asperitatilor suprafetelor in contact, care se rup la deplasarea relativa a suprafetelor (fig. 110). Fig. 110 Teoria molecularé considera frecarea ca find rezultatul invingerii interactiunii automoleculare sau chiar a unor micropunti de sudura (fig. 141) M2{nt a oe eee ee eee s i ya Fig. 111 La acest tip de frecare, se aplicd legea enuntaté de Coulomb: FEuN, unde: F —forfa de frecare; }—coeficient de frecare de alunecare; N —forta normala la suprafetele de contact. * Frecarea la limita se defineste ca o stare de lubrifiere, in care frecarea dintre cele doua suprafete este determinata de proprietitile suprafetei gi de cele ale lubrifiantului, Ea se caracterizeaza prin interpunerea unuia sau a mai multor straturi subtiri, moleculare, de lubrifiant, care, de regula, conduce la evitarea contactului dintre cele dou suprafele Se considera c& frecarea la limita se datoreaz& proprietatilor straturilor monomoleculare de lubrifiant adsorbit de suprafete (fig. 112). WY GY Fig. 112 Frecarea la limita este foarte greu de realizat, deoarece stratul-limita, avand o grosime de cateva molecule, nu este continuu. Acest strat va fi strspuns de microasperitatile rezultate la prelucrare chiar si pe suprafete foarte fin prelucrate. He 1BPe eee ee ee BERET mo —aug 5 oentecarea fluid presupune folosirea, in afara de stratul adsorbit de cele doug suprafete, a unui alt strat de lubrifiant, cu grosime mult mai mare decat a celui adsorbit. In acest strat are loc curgerea lubrifiantului. Conditia de existenta a acestui tip de frecare este ca asperitatile suprafetelor sa fie complet separate prin lubrifiant, Forféle de frecare Care fal nastere in straful de Tubrifant sunt datorate vascozitati’ acestuia si se determina pe baza legilor de curgere a fluidelor (fig. 113). SS Fig. 113, Majoritatea lagarelor functioneazé cu ungere. Din momentul pomirii si pnd ajung ia turatia ie regim acéstea tree prin toate fazele frecaril, prezentate in fig, 114. Fig. 114 Daca asociem fiecdrei faze de lucru tipul de frecare, vom avea: * Inainte de pomire si in momentul pornirii - frecare uscata; * Zona turafist redusd, inainte de atingerea turatiei de regim — frecare la limit; aa ny© zona turatiei de regim — frecare fluida; in acest moment, Incepe antrenarea lubrifiantului in migcarea de rotatie, ceea ce duce la modificarea coeficientului de frecare. Functionarea lagérelor de alunecare se face, in majoritatea cazurilor, In regim de frecare fluidé. Acest lucru duce la reducerea semnificativa a freoarii, la evitarea blocarii si le micsorarea uzaitii Din teoria hidrodinamic& a ungerii sunt cunoscute distributia radiala (fig. 115, a) si longitudinala (fig. 118, b) a presiunii gi vitezei in lagar (fig. 118). at a Fig. 116 a- distributia radial; b - longitudinal 9.1.3 Lagarele cilindrice Din_punct de vedere functional, lagarele si fusul_alc&tuiesc_un_ansamblu_cu rol de susfinere pentru arbore, De aceea, ele Se calctileaza $i se proiecteazé impreund. rom Forma lagarului (fig. 116) este simpla si asigura o capacitate portanté mare. Fig. 116 WScme a aoe * Avantaje: ~ rezistenta mare la uzuré; ungere prin mijloace si metode simple; - executie ugoares; - comportare buna la regimuri vibratorii; ~ poate fi executat la orice dimensiuni; ~ functionare férd zgomot. Inconveniente: - necesita precizie la centrare: ~ ghidare imprecis& din cauza jocului relativ mare dintre fus si cuzinet; - moment de frecare ridicat in cazul frecarii uscate. Lagarele cilindrice se executé din urmatoarele materiale: - fusul se poate executa din ofel tratat termic; + cuzinetul, respectiv buoga se poate executa din: + bronz, pentru sarcini mari si viteze medii; ~ font antifictiune, pentru presiuni si viteze mes ~ materiale sinterizate, pentru presiuni foarte mici; ~ mase plastice (poliamide); ~ mase plastice cu fibre textile (textolit); - mase plastice cu lemn (lignofol). Formele constructive ale fusurilor depind de diametrul lor, de solicitari gi de cerintele locului de utilizare (fig. 117). Pentru fusurile radiale, cel mai simplu lagair este alezajul realizat in carcasa sau tn piesa de sustinere, avand, eventual, un orificiu pentru ungere (fig. 117, a). Poate fi utilizat la solicitéri mari, dacé in alezaj se introduce o bucs& metalic& confectionata din una sau mal multe bucéii (fig. 117, b). Cuzinetul poate avea forma de flanga (fig. 117, ¢, d) sau, in cazul aparatelor de mare precizie, cand cuzinetul este din piatra, este nedemontabll (fig. 117, e) Fig. 117 16EE Acest tip de lagare prezint& dezavantajul c8, dup’ ovalizare, ni mai pot fi schimbate Pentru a se putea demonta far deplasarea intregului arbore, se utilizeaz& lagarele sectionate (fig. 118). Fig. 118 1 — corpul lagarulul; 2 — capacul lagarului; 3, 7 — guruburi; 4 — cuzinet; § ~ distantiere; 6 - locas de ungere Capsula acestui lagar este prins& cu gurubur, iar cuzinetul este confectionat din cel putin doua bucaii. Cand cuzinetul se ovalizeaz’, este posibil& reglarea jocului prin stréngerea suruburilor sau prin eliminarea foifelor care se gasesc la suprafata de separare a capacului de corp. Renee ny In fig. 119 sunt prezentate solutii constructive pentru ungerea lagarelor radiale, care se poate face: ~ printr-o degajare practicata in partea mai putin solicitéta a lag&rului - prin orificii de ungere; - prin intretinere continua, prin inele de pasta sau prin bucse din material sinterizat, lagarele expuse impuritatilor fiind inchise cu un capac pentru a evita griparea. a PS a Fig. 119 . 1 arbore; 2 - capac AMFBR ee ee Daca bucsele si cuzinatii confectionafi dintr-o singuré bucaté sunt montati cu ajustaj intermediar, acestia trebuie asigurati impotriva rotiri, Acest lucru se face folosind guruburi, stifuri fletate sau nefiletate, care se monteazd in gulerul buosei sau in zona cilindric& a lag&rului (fig. 120) Fig. 120 Cuzinetii lagarelor de alunecare confectionati din dowd bucdti se monteazé cu alusta’ intermediar, Blocarea contra rotifi se fealizeazd prin intermediul unui stit, acesta blocheazé de regula jumatatea inferioard. Blocarea cu ajutorul unui stift este prezentata in fig. 121. Fig. 124 Stifurle se monteaza prin presare th locaguri, aplicand lovituri cu ajutorul unui ciocan confectionat din lemn. La asamblarea lagarelor din doud bucati, trebuie acordata atentie asiguraril jocului dintre fus $i cuzinet, dar si concentricitatii celor doua jumatati de cuzinet. Nerespectarea concentricit&tii duce la deformarea gi ovalizarea alezajului pentru fus in timpul functionaii, iar un joc prea mic duce la cresterea fortei de rezistent’, deci la rodarea prea mare a arborelui. 18iF ee ee Asigurarea concentriciitatii celor doud jumatati de cuzinet se realizeaz4 prin centrarea capacului lagarului, folosind una din solutiile prezentate in fig. 122. Fig. 122 Centrarea capacului lagarulul se poate realiza astfel: a) cu ajutorul stifturilor de centrare, introduse presat in corpul lag&rului, prin batere cu un ciocan de lemn; b) cu ajutorul canalelor si al umerilor practicati tn corpul lag&rulul; ¢) folosind cepuri de fixare. La finalizarea operatiel de montare, capul se fixeaz cu guruburi. Pentru realizarea jocului necesar tntre fus si cuzinet, se introduc adaosuri de reglare sub forma de foi subtiri de alam sau de ojel. Dup& montaj, dacd jocul nu corespunde, se scot sau se mai introduc foite metalice pentru lagére de dimensiuni mici, iar lagarele de dimensiuni mari sunt reglate cu suruburi prevézute in acest sens. Suprafetele de contact ale semicuzinetilor vor fi bine verificate inainte de montare In corpul si capacul lagarului si eventualele asperitati vor fi indepartate. ugae mh a eS RR ee a eer ee 9.2 Rulmenti 9.2.1. Tipuri, Ro! functional Rulmentii sunt lagre de rostogolire, care au in constructie un clizinet cu o forma special. Miscarea relativa dintre fus gi lagar se realizeaza prin rostogolirea unor corpur interpuse Intre aceste suprafele, care intra in compunerea rulmentului © Avantaje: - frecare mica si portaté mare + uzur& gi Incdizire reduse; ~ jocuri radiale reduse; - tigiditate mare; - fnlocuire usoara si posibilitate de standardizare. * Inconveniente: gabarit pe diametru mai mare; greutate mai mare; in cazul frecarii uscate, exista un moment de frecare ridicat; functionare mai putin silentioas&; durabilitate redusa la turatii mari; tehnologie mai pretentioasa gi cost mai ridicat. La acest tip de lagare, intre fusul arborelui sau al osiei gi piesa de reazem se interpune tulmentul. Ei pot fi montafi atét pe fusuri orizontale, c&t gi pe pivoti. In functie de fortele principale pe care le preiau, rulmentii pot fit * rulmenti radiali - cand prinoipala forté pe care o preiau este perpendiculara pe axa fusului; * rulmenti axiali — cand forta preluata este paralel cu axa fusului; * rulmenti radial-axiali— cAnd forfele preluate sunt si axiale i radiale. Pértile componente ale rulmentilor difera tn functie de directia de actionare a sarcinilor. 420+ Rulmentii radiali-axiali — inel interior 4, inel exterior 2, corpuri de rulare 3 si colivie 4, (fig. 123). Fig. 123, Fiecare tip de rulment are o destinatie bine determinata, chiar dacd de multe ori domeniile de utilizar se suprapun. ¢ Rulmentii axiali—inel inferior 4, inel superior 2, corp de rulare 3 si colivie 4, (fig. 124). Fig. 124 Inelele rulmentiior se executa din ofel aliat. Fiecare inel este prevazut cu 1-2 cai de rulare, in funcfie de numarul randurilor corpurilor de rulare. Corpurile de rulare se executé din ofeluri de calitate. Colivia este executaté din tabla de ofel presat&, materiale neferoase, materiale nemetalice si are rolul de mentinere a corpurilor de rulare la distante egale intre ele. in tabelul 29 sunt prezentate tipurile de rulmenti si reprezentarile lor, precum gi recomandari pentru utilizarea acestora. 421ma RG BS Wf f° Soe e—-e-e e- Tabelul 29 TIPUL | RULMENTULUI DENUMIRE CARACTERIZARE Rulmenti radiali Rulmenti radial cu bile pe un rand, cu cale de |, tulare adanea Sunt utiizati atét pentru | Preluarea sarcinilor radiale, | c&t gi pentru sarcini ‘combinate, radial si axial. Pot fiutilizati in condi bune la turatii mart Rulmenti radiali cu bile, demontabili Sunt uilizati aproape in toate tipurile de construct | mecanice si In mod deosebit | la constructia aparetajului | electric. Au dezavantajul ca pot preiva sarcini axiale dintr-o | singura direst Rulmenti | lagarelor. | Sunt ruimenti cu un singur rand de bile, care au suprafata exterioard a ‘inelulul exterior sferica, ceee Ge permite compensarea erotior de aliniere | Av avantajul c& pot prelua sarcinl axiale importante. ‘Sunt folositi in general ia constructia ublajelor agricole, unde coaxialitatea lagérelor este foarte greu de reaiizat gi de mentinut Rulmenti ‘adial-axialt Rulmenti radial- | axiali cu bile Pot ficu unul seu duoa randuri de bile, Sunt construit! pentru preluarea sarcinllor axiale si radiale, Rulmentiiradial-axiail sunt constr in varlantele urmatoare.: + ou bile pe un rand (a) j -04 bile pe doua rénduri | Acesti ruimenti sunt folosit { cu succes atuncl cand sarcina axial depasegte cu 25% Seroina radiala. Rulmenti axiali Rulmentl axtall cu bile pe un rand cu simplu fect 22 | Sunt compusi din duoa { saibe plane, prevazute cu ‘ale de rulare, gio colivie cu bile Se folosesc p preluarea sarcinilor axiale ‘man intr-un, Nu dot preliia tnearcar radials. {Din punct de vedere al formei constructive a corpurilor de rulare, clasificarea ulmentilor se face ca in fig. 125. * rulmenti cu bile (fig. 125, a); * rulmenti cu role cilindrice (fig. 126, b) * rulmenti cu role conice (fig. 128, c); © rulmenticurole-butoi (fig. 128, d); rulmenti cu ace (fig. 128, 8). eaten ee e- Fig, 128 Pentru o buna alegere a tipului de rulment, trebuie si se {ina seama de urmatoarele reguli: + [a sarcini relativ reduse gi la viteze de rotatie mari, se folosesc rulmenti cu bile, iar pentru sarcini mai mari, sé folosesc rulmenti cu role; * daca Intre lagare poate exista o dezaxare sau daca arborii sau axele pot c&pata deformari prin incovoiere, se folosesc rulmentii oscilanti: pentru solicitari pur axiale, de marime mijlocie, se recomanda folosirea tulmentilor axiali cu bile; Pentru solicitari radiale gi axiale foarte mari, se folosesc rulmenti xiali oscilanti cu role; pentru turatfi mari, Ja maginile-unelte ce prelucreaza prin agchiere, se folosesc Tulmenti radial-axiali cu dublu efect; Be 123 2 ee eeee ee eee * pentru solicitari compuse, se folosesc rulmenti radial-axiali, cu bile pe un rand. be dou réndurl seu cu role conics! «pentru temperaturi ridicate, ce depasesc 120 °C, este necesara utilizarea unor rulmenti speciali, cu elemente componente executate din marci speciale de ole! stabilizat prin tratamente termice; se are in vedere si adoptarea de solufii constructive pentru eliminarea c&ldurii, pentru a se putea asigura o ungere corespunzBtoare; * pentru aparate de uz casnic, aparate de uz medical, ascensoare sau masini electrioe de putere mica, se utilizeazé rulmenti radiali cu bile prevazuti pentru conditii speciale de zgomot. Acesti rulmenti au diametrul interior, in general, de pana la 50 mm. Solutia constructiva aleas& trebuie s& permits montarea si demontarea ugoara a ansamblului. Acolo unde este necesar, sé poate adopta solutia folosirii rulmentilor demontabili sau a rulmentilor de alezaj conic. 9.2.2 Simbolizarea rulmentilor Numarul mare al caracteristicilor constructive si dimensionale ce trebuie indicate pentru identificarea unui rulment a impus necesitatea adoptarii unei simbolizari. in Romania, aceasta simbolizare este reglementaté de STAS 1679 -75. Dimensiunile au fost sistematizate in ,seril de diametre” si ,serii de latimi", astfel incat rulmentii dintr-o anumité serie de diametré, care au acelasi diametru interior, au gi acelasi diametru exterior. In cadrul fiec&rei serii de diametre se gases rulmenti de latimi diferite. Dimensiunile unui rulment_se stabilesc alegand atat seria de diametre, cat gi seria de latimi-Combinatille dintre aceste doud seri dau nasieré serillor de dimensiuni Serille de dimensiuni cuprind rulmenti diferiti ca dimensiuni, care pentru aceeagi serie de latimi sunt geometric asemenea. Simbolul unui rulment cuprinde doua parti * simbolul de baza, care cuprinde simbolul serie de rulmenti gi simbolul! alezajului rulmentului; * simboluri suplimentare. Simbolul seriei_de rulmenti caracterizeaza tipul rulmentului gi seria _de_dimensiuni gi corespunde executiel de baz a rulmentului. In fig. 126 este daté schema seriilor de dimensiuni, latimi si diametre ale rulmentilor in care prima cifté indicé seria de latimi, jar a doua seria diametrelor exterioare pentru acelasi diametru intérior. 124‘Simbolui de baz& al rulmentului este format din doud grupe (compuse din cifre, litere, sau cifre gi ltere) separate printr-un mic interval. Prima grupé reprezinté. tipul rulmentului (tabelul 30, a) si seria de dimensiuni iar a doua apes Simmbolul alezajulut rukmanfali polul 30,b). SOS ‘Simbolurile suplimentare se referd la unele particutaritati constructive gi de exploatare cum ‘ar fi: forma ruimentului si a coliviei, precizia gi jocul interior, temperatura gi alte conditi peciale...n cataloagele de rulmenti se dau cifrele si literele prin care se simbolizeazA ceste particularitati. Mai jos se dau dou exemple de simbolizare a unor rulmenti bignuiti. $02 os Nuze @ \— cox 5— 40 mm diameinay |b toxcs—e mn ete serla de diametre seria de dlametee I secta de Hint 4 seria de fafimi ‘rilment radial ou bile pe ua rind cu wmer Ta tnelut exterior | ratment ragial cu role_pe ut singer rad ea, iz Seria de ie DY seria de Alea Tabelul 30 2) Simbolul tipului de rulment b) Simbolul diametrulul Tipul rulmentulul Simbolul Simbolul alezajulul Ceca L Radial-axial cu bile pe doua randurl 1 oo ‘0 Oscilanti cu role butoi 2 ot 142 Radial-axial cu role conice 3 02 15 Axiali cu bile 5 03 47 Radial cu bile & 04 20 Radial-axiali cu bile 7 «+. *§ = diametrul ae alezajului Radiali cu role N wee a Radial cu ace I NA 9 480 L ‘500 500 a4 125°9.2.3. Montarea rulmentilor Pentru montarea corecté a ansamblului cu rulmenti, trebuie respectate urmatoarele condi: ~ inelul cu ine&rcare periferic& se monteaz& pe arbore sau pe carcas& cu ajustaj cu strangere; la montarea cu strangere. se produce dilatarea inelului interior si comprimarea inelului exterior, deformatii ce sunt compensate In anumite limite de jocul interior, asigurat din fabricatie; trebuie s8.se paistreze totusi un anumit joo pentru functionare; axele geometrice ale locagelor rulmentilor de pe acelasi arbore trebuie s& coincidai ~ elementele sistemului de reazem trebuie s& aiba o rigiditate buna, pentru a nu se deforma sub sarcina; trebuie sé fie asiguraté etangarea si s& se realizeze conditii corespunzatoare de ungere; ~ montarea gi demontarea rulmentilor s& fie facute nu prin lovire direct, ci prin intermediul unor piese sau al unor dispozitive care au o dutitate mai mic si dimensiuni potrivite; se evita lovirea rulmentilor mari, acestia montandu-se pe arbore dupa incalzire in baie de ulei; ~ la montaj trebuie prevazuta posibilitatea dilatarii axiale a arborelui. Asamblarea rulmentilor pe fus sau th carcas poate fi executaté manual sau mecanic. In fig. 127 este prezentat’ modalitatea de asamblare manualé a unui rulment. Montarea normala a rulmentilor se executd folosind un ciocan din ofel. Loviturile se aplica axial pe nicovala buegei de montare. E: i I © Fig, 127 NOTA: Este interzis& aplicarea fortei de imbinare prin lovire directa cu ciocanul a tulmentului, deoarece astfel se deformeaza caile de rulare, ceea os duce la distrugerea lor dup un scurt timp de functionare. 126 ee‘hn situatia in care ambele inele ale rulmentului formeazA ajustaje cu strangere, se foloseste un dispozitiv ca in fig. 128. Fig, 128 Bucsa se sprijiné pe suprafata frontala a inelelor interior si exterior, care este prelucraté adecvat. Pentru productia de serie, acolo unde este necesar ca forta de apasate s& fie aplicat’ Progresiv, continuu si la valori mari, se folosesc prese mecanice (fig. 129, a) sau prese hidraulice (fig. 129, b). 282 ee eee eee 8 ia Fig. 129 a—presa mecanica; b— presa hidraulica Pentru rulmenti demontabili, inelele se monteaza separat pe fus gi pe carcasa, montajul £ fiind avaniajos tn situatia in care ambele inele sunt montate cu strangere. Pentru rulmentii de dimensiuni mari, deoarece sunt necesare forte de presare mari, montajul va fi f&cut dupa ce acestia au fost incdizii. Acest lucru va evita deteriorarea suprafefelor in contact, dar conduce i la mérirea efectului stranger 12FIncalzirea rulmentilor inainte de montaj se realizeazA in bai de ulei, evitandu-se supraancalzirea acestora, deoarece, la o temperatura de incdlzire de pesie 120 °C, pot aparea modificari in structura otelului. — Uleiu! folosit trebuie s& aiba proprietati anticorozive si vascozitate mica, pentru a se surge usor din rulment, de exemplu, emuulsia cu 5% ulei boric. Rezervorul se executd din tabla de ofl cu grosimea de 2 - 3 mm, avand montat’, la indltimea de 50 - 70 mm de la fundul lui, o sité sau o plas& metalic’, pe care se aseazd rulmentii in timpul tncalziril. Acest lucru evitd supraincdlzirea rulmentilor, dar si agezarea Jorn zona In care se depun reziduuri. Pentru rulmentii radialaxiali care se monteazé cu pretensionare, jocul si forta de pretensionare se regleazA cu ajutorul unei piulte montate pe fus (fig. 130, a) sau Tn corpul carcasei (fig. 130, b). Fig. 130 ‘a — cu plulit&; b— cu piulita in corpul carcasei alt&é modalitate de reglare a jocului este cu ajutorul capacului carcasel (fig. 131), cand este nevois gi de un inel de ajustare Intre capac si corpul lagarului; inelul este folosi peniru reglarea rulmentului din exterior, iar bucsa de ajustare pentru reglarea rulmentulu: din interior. Fig. 134 128 ao«© Etangarea rulmentilor. Etangarea rulmentilor este realizaté in scopul asigur&rii unei durate de functionare normale gi protejarii impotriva patrunderii elementelor nedorite (pref, patticule metalice, umicitate, acizi), dar si pentru menfinerea lubrifiantului in interior. k i k g Soluia de etangare aleasa depinde de: - tipul de lubrifiant folosit; = sistemul de ungere; - condifile de mediu in care functioneazé lagarul; = viteza periferica a arborelui; - temperatura de lucru; Variantele de etangare ale lagarelor cu rulmenfi sunt grupate in doua sisteme: = etangari cu alunecare realizate cu inele de pasla, mangoane de cauciuc; - etangarl far& alunecare realizate prin canale circulare, inele labirint, gaibe de , etangare, inele centrifuge. a - solutia constructiva aleasa pentru lagar. Toleranta de montaj al rulmentilor este data tn tabelul 31. i Tabelul 31 TECEXTERIOR ROTTOR Tuan) RELINTEROR ROTOR] INRAPORT GU OIRECTIA RAPORT CUDIRECTIA SARIN ears |e Ts Rulmenti cu bile «7 [LMT | nr | a7 | Rulmenti ou role cilia ‘ ce m7) nr | P7 KT eau? ay awe ti 8 not interior i = T Rulmenti conch N7sau P7 Hy | _N7 » dieey Ruorteu roe preurr | on |v Timer au bie =e | eet Z| | amateur fe asa | § | Rumen cu see ou eesuns 4s] mo | ne | aocactao | Rumen co 6 we | asi Ruiner out 6 me ne | ast inet exterior regtabl; Inel extorior neregiabil 429In fig. 132 se prezinta cele doua situatii de montaj ale unui rulment cu bile: = montaj cu butuc rotitor (o roatd se roteste liber pe un ax); - montaj cu arbore rotitor ( un arbore se roteste liber in carcas8). RULMENT CU BILE ‘Montaj arbore rotitor « inelele exterioare rotitoare sunt montate cu stréngere; ~4 fxari axiale pe butuc ‘ Inelele interioare fixe sunt montate liber (eu joc) 2 fixéri axle pe arbore © inelele interioare rotitoare sunt montate cu strangere; 4 fixéri axiale pe erbore ‘inelele exterioare fixe sunt montate liber (eu joc) =2 fixéri_axjale pe butuc Montaj butue rotitor Monta] in ,.0” Fig. 132 In fig. 133 se prezint& doua scheme de montaj pentru rulmenti radial-axiali cu role conice. RULMENT RADIAL- AXIALI CU ROLE CONICE Montaj arbore rotitor Montaj in yX” Loe Ek Git « inelele exterioare rotitoare sunt montate cu strangere; + 2 fixari axiale cu butucul (A gi B) © inelele interioare fixe sunt montate liber (cu joo) trebuie sé fie reglabila (C si R) + 2fixérl axiale pe arbore din care m&car una * inelels interioare rotitoare sunt montate ci strangere; - 2 fixari axiale pe arbore (A gi B) * inelele exterioare fixe sunt montate liber {cu joo) -2 fiver axiale pe be ticdin care macar una trebuie sé fie reglabité (C siR)_| Fig. 133 a4 1309.3 Ghidaje Ghidajele pentru migcarea de translatie sunt spriiniri care asigura deplasarea relativa a sistemulul mobil al aparatului pe un anumit drum (cale de ghidare), preluand forfele care actioneaz’ Intr-un anumit sens asupra acestuia. Elementele componente ale ghidajului sunt: = glisiera; = elementul susfinut, de regul mobil, ~ ghidajul propri-zis, elementul de sustinere, de regula fix. Din punetul de vedere al frecarii, ghidajele de translatie pot f + cufrecare de alunecare; + cufrecare de rostogolire. De cele mai multe oti, se folosesc ghidajele cu frecare uscaté sau mixta, lubrificafia flind utilizata mai ales ca mijloc de prevenire gi de combatere a coroziunii suprafetelor de lucru. Th ultimul timp, au inceput s& fie utiizate ghidajele cu frecare fluid, cele gazostatice si cele hidrostatice 9.3.1. Ghidaje prin alunecare Principalele conditii pe care trebuie sé le indeplineasc& un ghidaj de translafie sunt: + frecare gi uzur& c&t mai mici; - precizie de deplasare; + jocuri mici; = execufie simpld $i ieftind. Din punct de vedere constructiv, ghidajele se impart In: © ghidaje prin alunecare; ‘* ghidaje prin rostogolire. In fig. 134 este prezentat un ghidaj prin alunecare. Avantaje: au gabarit redus si sunt relativ simplu de executat. Inconveniente: din cauza uzurii, nu sunt intotdeauna suficient de precise i lucreaz& uneori numai pe o anumit& parte sau zona. aFig, 134. 4 —cilindru; 2 piston; 3 - biel& Materialele utilizate pentru constructia ghidalelor prin alunecare sunt: = pentru glisiera: ofelurile OLC 40 si OLC 50; pentru ghidaj gi bronzul sau ofelul obignuit, textolit; = pentru ghidaj: OL 50, OSC 8 $i OLC 30, OLC 40. ‘In cazuri exceptionale, ghidajul se c&ptugeste cu metal alb, iar glisiera se confectioneaza din ofel. La alegerea tipului de ghidal prin alunecare, trebuie s& se find seama de: de functionare ale mecanismului fn ansamblu; - destinatia mecanismului; = marimea, directia, locul de aplicatje gi caracterul forfei care produce migcarea. © problema important o constituie pericolul intepenirt ghidajului, care se poate produce fie din cauza alegerii incorecte a raportului dintre dimensiunile ghidejului si punctul de aplicatie al sarcini, fie din cauza dilatérilor. Formele constructive ale ghidajelor prin alunecare depind de cerinjele loculul de utilizare gi de forma elementelor care trebuie ghidate. © clasificare a ghidajelor de alunecare, din punctul de vedere al formei constructive, este trezentata In tabelul 32. ys