Arta olritului n sensul larg al cuvntului dateaz din preistorie, unii autori
plasndu-i originea n prima jumatate a mezoliticului, acum 8 10 milenii. Omul
preistoric a remarcat c argila din anumite zone reinea apa de ploaie, fiind i plastic.
Se poate ca urma unui picior imprimat n solul umed s-i fi sugerat idea de a
confeciona recipiente din argil ud. Acestea erau modelate grosolan, cu mna, i
uscate la soare.
Mai trziu a aprut ideea de a face din argil i crmizi. Spre deosebire de
piatr, acestea aveau avantajul unei forme regulate i al posibilitii fabricrii pe loc,
eliminnd astfel munca dur de extracie din carier. Argila prezenta i avantajul de a fi
modelat cu uurin pentru a se obine figurine de lut i podoabe.
Cele trei domenii ustensile, materiale de construcie i ceramica artistic
s-au manifestat pretutindeni, deci nu exist o istorie a ceramicii, ci tot attea istorii, cte
civilizaii. Totui, pe baza vestigiilor cunoscute, cel mai vechi centru al ceramicii poate fi
situat n Asia Occidental, n inuturile de coast unde se ntinde actuala Anatolie
turc, pna n Palestina, iar n interior pna n Irak. Aceast industrie s-a dezvoltat n
Egipt, de unde s-a rspndit i n Asia i Europa, ncepnd cu mileniul al VI-lea .Hr.
Primele obiecte din lut, uscate la soare, n-au rezistat scurgerii timpului.
Crmizile au rezistat mai bine din cauza aezrii n straturi. Primele crmizi turnate
au aprut n Mesopotamia la sfritul mileniului al V-lea .Hr. n Egipt, n acelai
mileniu, exista deja o industrie a olritului: lutul din valea Nilului permitea obinerea de
obiecte de culoare roie sau cafenie, n timp ce din marna argiloas se fceau
recipiente poroase de culoare gri. Amestecul de lut i ap era obinut prin clcare n
picioare, ntr-o groap spat n pmnt.
Mult vreme, obiectele de lut erau uscate la soare, timp de luni ntregi. Apoi s-a
vzut c focul scurta mult aceast operaie i mrea rezistena obiectelor. Totui,
oamenii erau departe de inventarea cuptorului. Arderea se fcea pe pmnt sau n
gropi spate special, materialele combustibile fiind aezate printre obiectele de lut i
sub ele. Arderea fcut astfel, la temperaturi joase ( 500-600 grade Celsius ) era mai
mult o uscare forat. Pentru c nu exista suficient aer n timpul combustiei, gazele
nnegreau lutul. Cuptoarele nchise, care asigurau n evul mediu o ardere la 800-900
grade Celsius au aprut prin anul 3000 .Hr. n Siria.