AP ar imputernici CNA-ul sa inchida televiziunile care actioneaza in mod sistematic

pentru a servi interesele unui grup de politicieni.

VORBITOR 1
Imaginati-va ca aceasta dezbatere pe aceasta propunere de lege "AP. ar inchide
televiziunile.." ar avea loc fara Guvern sau Opozitie. Daca Opozitia ar fi altundeva, iar
dumneavoastra ati asculta, pentru prima data in legatura cu un anumit subiect, un punct
de vedere din partea unuia dintre noi, fara a avea cunostinte despre acel subiect, opinia
dumneavoastra ar fi influentata de catre cei pe care ii ascultati. Nu ati auzi contraargumentele celorlalti, PENTRU CA NU AVETI O DEZBATERE. Alegerile sunt din
anual, la un interval fix, insa prin televiziune, atat Guvernul, cat si Opozitia, suntem in
contact direct, in fiecare zi, cu cetatenii. Nici banii, si nici influenta sau prietenia cu
trusturile de televiziune trebuie sa modeleze acest raport, ci propriile noastre argumente.
Nu putem avea mereu dreptate, adevarul nu poate fi mereu de partea noastra. Ori,
televiziunea creaza un cadru impartial necesar dezbaterii. Probabil va intrebati ce ar putea
fi rau intr-o asemenea situatie? Ce s-ar intampla daca la un post de televiziune, in mod
sistematic, totul ar fi prezentat astfel incat mesajul transmis sa serveasca interesele unui
grup de politicieni? Ce urmari ar putea genera, spre exemplu, daca un politician, anchetat
intr-un dosar de coruptie, ar fi sustinut de un canal de propaganda ce ar beneficia de un
rating important? Cum ar percepe telespectatorul mesajul acestui post daca intreaga
ancheta ar fi prezentata drept o manevra politica din partea contracandidatului? Iata deci
o problema importanta
Avand in vedere faptul ca, in ultimul timp, atat la nivel local, cat si la nivel
national, riscul de a exercita influenta asupra posturilor de televiziune a crescut din partea
politicienilor si a partidelor politice. Observam o schimbare a atitudinilor televiziunilor si
a telespectatorilor comparativ cu ultimii ani, iar consecintele pe care le pot genera, sunt in
masura sa pericliteze institutiile statului de drept, democratia, si in acelasi timp,
informarea corecta si impartiala a telespectatorului. Daca intr-un magazine alimentar sunt
descoperite alimente expirate sau depozitate in conditii care pun in pericol sanatatea
consumatorilor, Protectia Consumatorului poate amenda patronul acelui magazine, poate
confisca marfa, poate inchide magazinul respectiv, intrucat este pusa in pericol sanatatea
consumatorului, care, din diferite motive, poate cumpara acel produs. Un produs expirat,
poate fi ambalat frumos, iar consumatorul poate fi tentat sa cumpere si sa consume acel
produs. In plus, chiar daca producatorul are libertatea de a vinde produse, el nu are
libertatea, si nici nu trebuie lasat, sa vinda produse care pun in pericol sanatatea
consumatorului, indiferent de profitul pe care patronul unui magazin il poate avea.
Suntem siguri ca sunteti de accord cu noi in aceasta privinta, intrucat nici dumneavoastra
nu doriti sa consumati un aliment expirat. Exemplele pot continua: nu putem lasa pe
piata masini care nu indeplinesc normele de protectie, iar masurile pe care luam sunt de
sanctionare, dar si de descurajare prin gravitatea pedepselor pe care le aplicam.
Privind in spatiul mass-mediei, observam ca intalnim o situatie similara: Avem un
producator televiziunea, cea care fabrica informatia/produsul, si avem drept
consummator pe telespectator. Rolul CNA, ca si consiliu de monitorizare este similar cu
cel al Protectiei Consumatorului, pentru ca prioritatea o reprezinta cetateanul in calitatea
de telespectator. Televiziunile au libertatea de exprimare, insa, in acelasi timp, nu pot fi

lasate sa prezinte marfa expirta, stiri false care pot pune in pericol telespectatorul, intrucat
si cetateanul, in calitate de telespectator, are dreptul la o marfa de buna calitate. Platesti
abonamentul la antena, platesti produsul, este dreptul tau sa beneficiezi de o marfa/de un
produs ne-expirat, de buna calitate.
Prin aceasta motiune, consideram ca am putea elimina posibilitatea ca
telespectatorului sa ii fie livrata informatie de proasta calitate, alterata de interesele
trustului de televiziune pentru a sprijini un grup de politicieni. Indiferent de nivelul de
cunoastere al telespectatorului, indiferent daca poate sesiza sau nu tehnicile de
manipulare, este de datoria CNA sa monitorizeze activitatea televiziunilor si sa protejeze
telespectatorul. De aceea, CNA trebuie sa beneficieze de toate mecanismele necesare,
intrucat o simpla amenda aplicata nu produce efecte: nu descurajeaza producatorul sa-si
vanda produsul, atata timp cat profitul este mult mai mare. Trebuie confiscat produsul. In
cazul de fata, produsul este canalul de televiziune si consideram ca CNA trebuie sa aiba
drept mecanism posibilitatea de a inchide astfel de televiziuni.
Sa ne amintim cum ne simtim atunci cand consumam un aliment alterat. Nu
putem spune ca ne simtim chiar bine. Ne poate durea stomacul, sau puteam ajunge chiar
la spital. Un lucru e clar: produsul consumat, daca este alterat, ne produce un discomfort,
si ne comportam intr-un mod diferit. Sa ne gandim cum ne putem comporta daca
consumam mesajul livrat de un post de televiziune care ar sprijini in mod sistematic un
grup de politicieni.
Argumentul NR. 1
In primul rand, si acesta este argumentul nostru principal, din care rezida si
celelalte argumente, vizeaza decredibilizarea institutiilor statului si in special a justitiei,
fiind afectat astfel statul de drept si principiile democratiei. Raportul dintre cetatean si
stat ar fi alterat de actiunea constienta a televiziunilor de a prezenta intr-un mod deformat
realitatea. Trebuie sa avem in vedere faptul ca rolul mass-mediei este acela de a fi un
caine de paza al democratiei, nu acela de a manipula opinia publica. Premisa de la care
Guvernul porneste se fundamenteaza pe faptul ca intr-o democratie, statul de drept si
protejarea justitiei de posibile imixtiuni sunt principii a priori, fara de care riscul de a
deveni un regim nedemocratic este unul important. Totodata, prin intermediul
manipularii, telespectatorul poate avea un comportament care sa puna in pericol atat
siguranta celor din jur, cat si a bunei functionari a unui stat de drept. Va voi demonstra
imediat cum este cu putinta acest fapt: Sa luam de exemplu un potential conflict dintre un
politician si un DNA sau Parchet care il acuza de trafic de influenta sau spalare de bani.
Daca o emisiune de televiziune, pentru a proteja interesele politicianului, ar prezenta in
fiecare emisiune doar punctual de vedere al avocatilor sau prietenilor acestuia, iar
mesajul principal ar fi acela ca intregul dosar este instrumentat politic, reprezentand o
razbunare din partea contracandidatului, telespectatorul prin simplul fapt ca ii este
prezentata o realitate incompleta, alterata dar ambalata frumos, ar putea intra in acest
joc. In aceasta situatie, nu politicianul ar fi cel vinovat, ci justitia. Imaginea justitiei ar
avea de suferit.. Increderea in institutiile statului ar avea, de asemenea, de suferit. In
momentul in care justitia nu s-ar face la tribunal , ci la emisiunile de televiziune, atata
timp cat ar fi acreditata idea ca justitia actioneaza politic, de ce sa mai lasam justitiei
posibilitatea de a delibera, de ce nu am da televiziunilor acest drept? Cum am reactiona

daca telespecatorii, manipulate de asemenea televiziuni, ar fi nemultumiti de activitatea

justitiei? Daca un politician poate fi pedepsit pe nedrept, atunci si telespectatorul, intr-o
zi, va putea fi pus intr-o situatie asemanatoare. In momentul in care cetateanul are mai
multa incredere intr-un post de televiziune decat in institutiile statului, unde am ajunge?
Televiziunile urmaresc propriul lor profit, insa statul are obligatia de a asigura siguranta
fiecarui cetatean, indiferent de opiniile acestuia.
In acelasi timp, consideram ca televiziunea poate manipula opinia
telespectatorului. Un exemplu elocvent in acest sens il reprezinta cazul Venezuelei, al
carei presedinte populist, a manipulate cetatenii in privinta regimului pe care Chavez il
caracteriza drept democratic. In fiecare weekend, la postul public de televiziune, Huga
Chavez modera emisiunea Alo, Presidente, ocazie cu care vorbea timp de 6-7 ore,
punand astfel in practica mecanismele propagandei: invitand copii, batrani, someri,
aducand atacuri la adresa opozitiei consecintele au fost uluitoare: a fost reales cu un
rezultat de peste 90 %, intrucat opozitia nu a avut posibilitatea de a-si transmite mesajele
la postul public de televizune, cel care avea emisie pe intreg teritoriul. Noi nu suntem in
situatia Venezuelei dar nici nu ne dorim sa fim. Nu ne dorim sa vedem un populist care sa
acapareze un canal de televiziune sis a aduca atacuri, fara sa le demonstreze, la institutiile
statului. Pentru ca, in situatia in care, judecatorii ar fi blamati, acuzati, prin mediatizarea
unui anumit dosar, exista riscul ca propria lor deliberare sa fie afectata.
Prin urmare, opinia publica sanctioneaza comportamentele si opiniile membrilor
comunitatii, aproba sau dezaproba, recompenseaza sau pedepseste, fiind o pazitoare a
moravurilor si un puternic instrument al controlului social.
Dezvoltarea democratiilor moderne a consolidate rolul opiniei publice in
functionarea politicii, fundamental puterii rezidand in opinia populara. Opinia publica a
inceput sa conteze din ce in ce mai mult in politica, pentru ca in societatile democratice
distanta dintre elite si mase este mai redusa. De asemenea, schimbarile sociale sunt mai
rapide, societatea nu mai functioneaza conform unor traditii imuabile; normele, legile se
redefinesc pentru a raspunde acestor schimbari.
Astfel, rolul public al opiniei publice este foarte important in societatile
democratice: opinia publica ghideaza actiunile elitelor politice, atat in domeniul electoral
cat si in domeniul politicilor publice. Opinia publica poate influenta luarea unor decizii
politice si, de asemenea, produce reactii la decizii deja puse in practica. Opinia publica
reprezinta, astfel, un feedback pentru guverne si pentru politica, un mijloc de control al
guvernarii prin judecatile criticile pe care le exprima la adresa guvernarii.
Imaginati-va o opinie publica manipulate, care nu ar mai indeplini aceste roluri, ci
dimpotriva, ar servi anumitor interese. Practic, am ramane fara opinie publica, aceasta
fiind inlocuita de o voce amplificata , dresata, a mesajului transmis de politicieniii
respective. Mass-media ar fi strans legata de influenta politicienilor, pierzandu-si astfel
autonomia si functia sa critica, de limitare a puterii statului.
Constatam astfel faptul ca televiziunile au devenit cel mai puternic mijloc de
influenta si persuasiune politica. Fiind un mijloc visual, acestea se adreseaza mai mult
emotiilor decat intelectului, fiind considerate un mijloc de comunicare afectiv si nu
rational. Revoluia comunicrii a dus la creterea uluitoare a informaiilor la care aveau
acces din ce n ce mai muli oameni. Iar intervalul de timp dintre producerea unui
eveniment i aflarea amnuntelor de ctre oameni a sczut fantastic, pn la a disprea, n
anumite cazuri (transmisiile n direct).

Paradoxal, cu ct cantitatea de informaii crete, cu att posibilitile de

manipulare cresc. Pentru c problema nu se rezolv prin nmulirea informaiilor ci a
surselor de informaii. De altfel, este frecvent tehnica de bombardare a telespectatorilor
cu informaii contradictorii despre acelai subiect (ntre care sunt strecurate i
informaiile adevrate) pentru a-i mpiedica s-i formeze un punct de vedere clar. Un
om fr convingeri este mult mai uor de manipulat, de condus, dect un om care are idei
clare, chiar dac sunt greite
Televiziunea rmne cea mai important surs de informaii. Marea majoritatea a
romnilor afl despre lucrurile care-I intereseaz de la televizor. De la cursul dolarului
pn la cantitatea de zpad ce se va aterne, de la cuantumul noului salariu minim pe
economie pn la marca noii maini pe care i-a cumprat-o o vedet, televziunea i
ofer toate informaiile de care ai sau i se pare c ai nevoie. De la o epoc n care
informaia era de dou feluri: oficial sau sub form de zvon, am trecut ntr-o er a
informaiei care circul liber, prin intermediul mass-media. Totul se poate afla i totul
este din surse sigure, nemaiexistnd acea nesiguran care nsoea zvonurile. Informaiile
se repet, exist reluri ale emisiunilor i, informaiile importante sunt reluate i
mbogite la intervale scurte de timp, astfel nct nu le poi rata. Cu singura condiie de a
privi programele televiziunii. Dac este adevrat c televizunea este cea care i poate
transmite informaiile vitale pentru viaa ta, tot att de adevrat este i faptul c se nate
astfel o dependen de acest mediu de comunicare, de valorile pe care acesta le
mprtete i de criteriile n baza crora unele informaii sunt transmise i altele nu.
Televiziunea a devenit simbolul reunirii familiei. A devenit principalul furnizor de
subiecte de discuii. Este cea care d senzaia de apartenen la un univers comun,
guvernat de aceleai legi. n fiecare moment n care te uii la televizor ai senzaia c
alturi de tine se afl milioane de ali oameni care-i mprtesc credinele, valorile i
idealurile. C, privind la aceeai telenovel, nu eti singur. A doua zi, discui cu colegii
sau cu simpli necunoscui n autobuz despre ceea ce ai vzut la televizor. i ai din nou
acel sentiment de apartenen.
Exist n cei mai muli oameni nevoia de modele. Nevoia de a adopta sisteme de
valori deja probate de cei care, ntr-un fel sau n altul, au reuit n via, n sensul pe care
fiecare dintre noi l d acestei sintagme. Avem nevoie s admirm oameni pentru a fi
stimulai s ne atingem limitele. Avem nevoie de modele care s ne incite s ncercm i
noi. ntr-o lume n care punctele fixe au devenit din ce n ce mai puine, oamenii simt
nevoia din ce n ce mai mult s cread n cineva. i, de multe ori, druiesc aceast
ncredere celor ce apar la televizor. Televiziunea devine, astfel, o pepinier de modele. Le
creeaz, le propune i apoi le modific n funcie de schimbrile survenite n ateptrile
telespectatorilor. De cele mai multe ori, modelele n care cred oamenii sunt doar
construcii artificiale. n viaa de zi cu zi, nu ar reui s nu dezamgeasc. Dar, att timp
ct se pstrez pe ecranul televizorului, ele i ndeplinesc rolul pentru care au fost create:
de atragere a speranelor telespectatorilor c exist oameni n care merit s-i crezi i al
cror sfat l poi urma fr teama c-i vrea rul. nainte televiziunea nu-i prea permitea
s alegi: conductorii statului i actori sau cntrei. Acetia din urm nu erau ns
prezentai ca persoane n carne i oase ci erau nvluii ntr-o perdea de mister. Dup
revoluie oferta televiziunii a devenit extrem de bogat: oameni de afaceri, efi de
partide, istorici, lideri sindicali, sportivi, ziariti, prezentatori de tiri sau de talk-show-ri,
oameni de cultur. Practic, orice om poate deveni, prin intermediul televziunii un model.

i orice om care se uit la televizor i poate gsi un model. Dublat de dorina de a se

raporta la aceste modele, de a le simi apropiate ca mod de a gndi i de a reaciona, de a
cunoate amnunte legate de viaa lor privat care s i ndrepteasc s cread n
calitatea lor, aceast nevoie de modele i face pe muli s atepte cu nerbdare apariia pe
micul ecran a persoanjului ndrgit.
Prin urmare, televiziunea joaca, indiscutabil, un rol important in formarea opiniei
publice precum si in formarea unor opinii asupra unor subiecte neclare, insuficient
cunoscute; in privinta comportamentelor electorale, ea poate influenta decizia
nehotaratilor. Astfel, televiziunile indeplinesc mai multe functii in spatiul public: context
preferat al dezbaterilor politice si sociale, configurand, astfel, spatiul public; agent
(de)mobilizator al participarii politice; factor de influenta al optiunilor politice; modelator
al consumului si al stilurilor de viata.
In concluzie, Exemplul Chavist prezinta in modul cel mai clar cu putinta
imixtiunea politicului prin intermediul televiziunii in justitie, moment in care,
separarea puterilor in stat nu mai este cu putinta.Privita drept a pata putere in stat,
televiziunea detine rolul de a fi caine de paza al democratiei. Pentru a se proteja
mpotriva multiplelor presiuni la care poate fi supus n perioad electoral, jurnalistul
trebuie s aplice principiile de baz ale meseriei sale: etica i deontologia. Informaia
trebuie s fie precis, verificat, echilibrat, neutr, s respecte demnitatea uman i s
acorde prioritate interesului suprem al ceteanului
Revenind la riscul de a afecta statul de drept, prin protejarea unui grup de
policieni, observam faptul ca se transmite ideea ca in fata legii, cineva poate fi mai prejos
sau mai presus de ea, benefiiind de un tratatement diferit. Legea nu ar mai fi aceeasi
pentru toti, iar sanctionarea eventualelor incalcari ale legii se face in mod arbitrar. Statul
nu ar mai fi vazut drept un aparator al cetatenilor, ci un instrument de actiune al unor
oligarhi.
La inceputul discursului v-am prezentat situatia in care un aliment alterat nu este
lasat pe piata. Daca lasam o televiziune sa prezinte telespectatorului o alterare a
realitatii, exista riscul imbolnavirii cetatenilor. Un cetean bolnav, un stat bolnav. cu asta
termini

Daca nu mai ai timp, ce e mai jos lasi pt ceilalti vorbitori, in special vorbitorul 2.
. De exemplu, jurnalistul:

*Are dreptul i obligaia s vorbeasc de toate partidele i toi candidaii,

inclusiv de cele care sunt mai ostile guvernului aflat la putere, i de toate temele
de campanie importante pentru ceteni i viitorul rii. Numrul limitat de motive
legitime care pot justifica unele restricii ale libertii de expresie nu trebuie s
afecteze deloc capacitatea jurnalistului de a prezenta pluralitatea de idei i de
opinii.
* Are, de asemenea, un rol n materie de educaie electoral a cetenilor. El
trebuie s transmit aceste informaii folosind cele mai simple forme de limbaj
pentru ca ele s fie accesibile i nelese de toat lumea.

* Trebuie s prezinte informaii verificate i exacte pentru ca reportajul su s

fie considerat fiabil. Trebuie s aib un spirit critic, dar s nu emit opinii
definitive, i s-i abordeze munca cu modestie i rigurozitate.
* Trebuie s relateze despre programe i dezbaterile dintre partide sau
candidai dndu-le cuvntul n mod echitabil i echilibrat i fr s lase s
transpar direct sau indirect opiniile sale. ntr-o relatare profesional a unei
campanii nu trebuie niciodat s se indice alegtorilor care este cea mai bun
alegere.
* Trebuie s-i pstreze independena editorial i s reziste presiunilor
politice, sociale sau financiare care i pot afecta rigurozitatea n tratarea
informaiei. El respect doar directivele date de efii de redacie, iar atunci cnd
lucreaz singur, aplic principii morale i etice. Nu folosete mijloace necinstite
pentru obinerea informaiei, nu d i nici nu primete bani n schimbul unei
informaii i nu plagiaz.
*Trebuie s fie ntotdeauna contient de consecinele, pozitive sau negative,
ale informaiilor pe care le difuzeaz. n acest scop, folosete cele mai neutre i
mai echilibrate forme de limbaj i trateaz ntotdeauna cu moderaie i
rigurozitate subiectele care pot alimenta tensiuni n rndul populaiei.
Specificul procesului electoral
n democraiile aflate n faza de consolidare, tranziie sau reconstrucie, rolul
jurnalistului nu se limiteaz doar la acoperirea campaniei partidelor sau a
candidailor. El trebuie, de asemenea, s se asigure c sunt ndeplinite condiiile
necesare unor alegeri libere, fiabile i transparente de-a lungul ntregului proces
electoral. Fr a se substitui poliiei, tribunalelor sau instanelor oficiale de
supraveghere a alegerilor, jurnalistul are obligaia de a dezvlui publicului erorile,
neregulile i abuzurile pe care le-a constatat. n sensul mai larg.
Jurnalistul ocup un loc central n extinderea i aprofundarea proceselor
democratice i de pace, dar el are un rol capital n contextele sensibile. El trebuie
s aib un sim ascuit de observaie i de analiz care s-i permit s neleag
complexitatea situaiei socio-politice i mizele scrutinului electoral dnd dovad
de rigurozitate n aplicarea regulilor etice i deontologice. El trebuie s fac tot
posibilul ca s evite s alimenteze criza, dimpotriv s ncerce s o atenueze.
Acest lucru presupune, de asemenea, respectare strict a regulilor etice.

Trebuie sa respecte si sa favorizze desfasurarea competitiilor electorale care

asigura buna functionare a unei democratii. Astfel, e necasar ca toti candidatii sa aiba
acces egal la televiziune, pentru a-si transmite mesajele si punctele de vedere.. ACCES
ECHITABIL LA MASS-MEDIA Toate partidele i candidaii aflai n cursa electoral
trebuie s aib acces echitabil la mass-media. Este un principiu esenial pentru
desfurarea unor alegeri libere, fiabile i transparente pe care unele ri aflate n
tranziie democratic l reglementeaz foarte strict. n general, Comisia electoral i/sau
instana de reglementare a mass-media au sarcina de a stabili modalitile de aplicare a
acestui principiu i de a sanciona eventualele nerespectri ale acestuia.