ALIMENTATIA CA FACTOR

DE RISC CARIOGEN
Chituc Denisa, Ciolachi Iulia,
Cosmoiu Raluca, Dedeu Irina, Dica
Alexandra
Grupa 8

Dieta si nutritia

Termenii dieta si nutritie sunt diferiti.

Dieta are un efect local asupra integritatii
dentare tipul, consistenta si frecventa
aportului alimentar avand un efect direct
asupra dintilor. Nutritia, in schimb, are
efecte sistemice.
Dieta si nutritia afecteaza si sunt afectate
de conditiile existente in cavitatea orala
si joaca un rol major in dezvoltarea
dintilor, integritatea gingiilor si a
tesuturilor cavitatii orale.

Diagrama care schematizeaza relatia

dintre nutritie si sanatatea orala

Nutritia afecteaza cav.orala

Subnutritia
(dezvoltarea tisulara,
regenerarea, scaderea
rezistentei)
Supranutritia
(defecte de dezvoltare sau
regenerare tisulara)

Dieta afecteaza dentitia

Demineralizare
Carie
Durere, infectie,
disabilitati

Tulburari alimenare

Etiologia proceselor carioase este

multifactoriala. Este necesara prezenta
simultana a 4 factori:

1. o gazda / suprafata dentara vulnerabila

2. prezenta microorgamismelor in placa dentara sau
in mediul oral -Streptococus mutans.
3. prezenta carbohidratilor fermentabili in dieta
vor servi drept suport nutritiv pentru metabolismul
microbian
4. timpul necesar bacteriei sa metebolizeze
carbohidratii, sa produca acizi, ducand astfel la o
scarere a pH ului sub 5,5.
O data pH-ul scazut sub 5,5 microorganismele pot
initia procesul carios.

Dieta si nutritia sunt importante in

toate fazele dezvoltarii dintilor
Element
Efecte asupra tesuturilor
Proteine malnutritie Intarzierea eruptiei dentare
calorica
Scaderea marimii dintilor
Scaderea solubilitatii smaltului
Disfuncti ale glandelor salivare
Vitamina A

Dezvoltare redusa a tesutului epitelial

Disfunctii morfologice ale dintilor
Scaderea diferentierii odontoblastilor
Hipoplazii ale smaltului

Vitamina D
Calciu
Fosfor

Valori scazute ale calciului plasmatic

Hipomineralizari - hipoplazii
Integritatea dentara este compromisa

scade concentratia de minerale

Eruptie intarziata

Acidul ascorbic

Alterari ale pulpei dentare

Degenerari ale odontoblastilor
Dentina aberanta

Fluorul

Iodul
Fierul

Creste stabilitatea prismelor de smalt

Inhiba demineralizarea
Stimuleaza remineralizarea
Inhiba dezvoltarea bacteriana
Intarzie eruptia dentara
Altereaza modelul de crestere
Malocluzie
Incetineste cresterea
Disfunctii ale glandelor salivare

Efecte asupra cariilor

Da

Da

Da

Nu

Da

Nu
Da

Proprietatile cariogene ale

alimentelor:
Alimente cu potential cariogenic :
- sucurile de fructe, bauturile carbogazoase,
ceaiurile, sau alte bauturi dulci, deserturile,
prajiturile, bomboanele ;
- produse fainoase : biscuitii, covrigeii, fulgii de
cartofi si toate tipurile de paine ;
- fructele (proaspete, uscate sau conservate) ;
- produsele lactate indulcite cu fructoza, zaharoza.
Zaharoza, ca si celelalte glucide (glucoza, maltoza,
fructoza) stimuleaza activitatea bacteriana.
Mierea, zaharul brun au potential cariogenic si pot
fi folositi de catre bacterii in producerea
metabolitilor acizi.

Alimentele cariostatice nu contribuie la aparitia

cariilor, ele nefiind metabolizate de bacteriile din
placa dentara. (exemple : Cocca din ciocolata,
proteinele din oua, carne, peste, majoritatea
legumelor, grasimile, gumele de mestecat fara
zahar).
Edulcorantii ca zaharina, ciclamatul si aspartamul
au proprietati cariostatice.
Alimentele anticariogene impiedica
microorganismele din placa sa recunoasca un
produs cariogenic (exemple: gumele de mestecat cu
xilitol, branzeturile, in special branza Chedar,
sweitzerul)

Proprietatile cariogene ale unui

aliment variaza in functie de:
forma sub care alimentul este consumat ;
durata expunerii dintilor ;
daca a fost consumat singur sau in
combinatie (cu alte alimente sau lichide) ;
frecventa meselor.
momentul consumului de hidrocarbonate
gradul de rafinare al alimentelor
contactul hidrocarbonatelor cu dintele
schimbarea dietei alimentare

Momentul consumului de
hidrocarbonate
Intre anii 1945 si 1951 in Suedia a fost efectuat un studio
experimental pe un numar de persoane adulte cu handicap
psihic, grupate in 3 loturi, fiecaruia din acestea administrandui-se un alt tip de dieta alimentara astfel:
- Primul lot a beneficiat de o cantitate limitata de glucide
administrate in timpul meselor, sub forma de cozonac,
compot, ceai, sucuri indulcite;
- Al doilea lot a beneficiat de o crestere moderata a
consumului de glucide intre mese ( ciocolata de 4 ori pe zi);
- Lotul al treilea a avut un consum sever de glucide intre si
dupa mese (caramel, trufe, etc.)
Lotul la care s-a observant o crestere certa a numarului de
carii dentare a fost cel de al treilea urmat de lotul al doilea,
ceea ce a dus la concluzia ca un consum crescut de glucide
intre mese determina cresterea incidentei la carie.

Gradul de rafinare al
alimentelor
Ca urmare a studiilor efectuate asupra incidentei
cariei dentare la populatia bantu, care a fost nevoita
la un moment dat sa-si schimbe domiciliul
mutandu-se la oras, s-a observant ca desi global
cantitatea de hidrocarbonate din alimentatia lor nu
s-a modificat, faptul ca au trecut de la alimentatia
naturala nerafinata la o alimentatie rafinata, a dus
la cresterea dupa cativa ani a numarului de carii in
randul acestei populatii.
Se pare ca unele alimente natural neprelucrate
contin substante care scad incidenta la carie.

Contactul hidrocarbonatelor cu
dintele
Pentru aparitia cariei dentare un factor essential este
prezenta contactului direct dintre hidrocarbonate si dinte. In
demonstrarea acestui adevar au fost edificatoare experientele
effectuate pe animale de laborator la care s-a procedat astfel:
- S-a administrat la sobolan solutie de zaharoza si s-a facut
apoi o inoculare de cultura pura de streptococ mutans;
rezultatul a fost aparitia unor explozii de carii;
- Administrarea zaharozei la sobolan cu ajutorul unei sonde
gastrice, in prezenta culturii de streptococ mutans, nu a
produs aparitia cariilor.
Concluzia experimentului si a multor alte experiente de gen au
confirmat idea necesitatii contactului direct a
hidrocarbonatelor cu dintele pentru producerea efectului lor
cariogen.

Timpul de stationare ( timpul

de clearance )
Timpul de stationare a hidratilor de carbon in cavitatea
bucala are legatura directa cu efectul lor cariogen.
Timpul de clearance este dependent de o serie de factori:
Clearance-ul cel mai scazut il au painea prajita sau
uscata, pesmetii, care determina o masticatie vigurioasa si
secretie salivara abundenta, cu efect mai bun de spalare,
tamponare.
Glucidele din legume, fructe, bauturi, au timp de
clearance scurt, de 5 min, pe cand cele din bomboane, din
guma de mestecat cu zahar, caramel, au timp de clearance
lung de 20-40 min, cel mai mare fiind la guma de mestecat.

Prelungirea timpului de clearance este favorizat de:

ritmul scazut de secretie salivara
vascozitatea crescuta a salivei
factorii de retentive alimentare
Scurtarea timpului de clearance este dependent de:
secretie abundenta de saliva, de aceea dupa mese se
recomanda consumul de alimente dure;
folosirea de alimente detergente, ceea ce recomanda
consumul de fructe, legume crude dupa mese;
consumul de branzeturi, nuci, alune, alimente ce cresc
pH-ul si sunt bogate in Ca si fosfati;
guma de mestecat fara zahar, stimuleaza secretia
salivara;

Concluzii
Desii, rolul alimentatiei in etiologia cariei dentare s-a aratat a fi
mic, totusi acesta nu este nesemnificativ. Persoanele care consuma
frecvent carbohidrati au un risc crescut de a face carii, si deci este
necesar sa isi modifice dieta si/sau sa manifeste o mai mare atentia
fata de sanatatea lor orala.
Oricum, pentru marea ajoritate a oamenilor, factorul dieta este
relativ, un factor relativ redus in comparatie cu importanta acordata
igienei bucale, prin folosirea produsilor fluorurati. Imbinarea unei
diete preferate si a unei sanatati orale bune, este posibila daca se
respecta cateva reguli simple:
- spalarea dintilor de cel putin doua ori pe zi cu o pasta de dinti cu
fluoruri.
- limitarea meselor la maxim 6/zi
- o dieta echilibrata

Bibliografie:
- Manual de odontoterapie
restauratoare , Mariana Brandusa
Popa, Dana Cristina Bodnar,
Constantin Marian Varlan
- Preventie primara in carie si
parodontopatii , Marian
Cuculescu
- Igiena si nutritie, Radulian
Gabriela