UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICEN

Coordonator tiinific
Lector univ. dr. Mariana Guru

Student

Bucureti
2013

UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICEN

DISCIPLINA

CONTABILITATE FINANCIAR

TEMA

STUDIU PRIVIND ELABORAREA I ANALIZA

SITUAIILOR FINANCIARE

Coordonator tiinific
Lector univ. dr. Mariana Guru

Student

Bucureti
2013

CUPRINS
CAPITOLUL 1: Delimitri conceptuale privind elaborarea i analiza situaiilor
financiare
1.1 Dispozitii generale privind situatiile financiare
1.2 Dispoziiile cu caracter general ale directivei a IV-a
CAPITOLUL 2: Lucrri contabile preliminare ntocmirii situaiilor financiare
2.1 Aspecte generale privind lucrrile de nchidere a exerciiului
2.2 Stabilirea balanei conturilor nainte de inventariere
2.3 Inventarierea general a patrimoniului
2.4 Contabilitatea operaiunilor de regularizare
2.5 Stabilirea balanei conturilor dup regularizare
2.6 Determinarea rezultatului fiscal
2.7 Impozitarea profitului
2.8 Completarea bilanului contabil
CAPITOLUL 3: Studiu de caz la SC General Forwording Service SRL
3.1 Prezentarea SC General Forwording service SRL
3.2 Monografie
CAPITOLUL 4: Analiza situaiei financiare i a rezultatelor
4.1 Diagnostic operaional
4.2 Diagnostic comercial
4.3 Diagnostic economico - financiar
CONCLUZII I PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

CAPITOLUL I
Delimitri conceptuale privind elaborarea i analiza situaiilor financiare
1.1Dispozitii generale privind situatiile financiare

Situaiile financiare anuale au scopul de a oferii utilizatorilor o imagine fidel

a poziiei financiare i performanele economice ale societii pentru exerciiul financiar la
care se refer.
Situaiile financiare ale unei entiti reprezint cel mai important mijloc, prin
care informaia contabil este pus la dispoziia factorilor decizionali.
Exerciiul financiar coincide de obicei anului calendaristic. Acesta poate fi
diferit pentru anumite persoane juridice:

Societile nfiinate n cursul anului;

Sucursale cu sediul n Romnia ale unor persoane juridice strine;

Filialele consolidate ale unei societi-mam care are un alt exerciiu financiar;

Societile aflate n lichidare, perioada de lichidare constituie un singur

exerciiu
Financiar, indiferent de durata ei. Contabilitatea i raportrile financiare se realizeaz
n limb Roman i se exprim n moneda naional RON. Operaiile exprimate n valut se
nregistreaz att n moneda naional, ct i n valut.
Situaiile financiare de ntocmit trebuie s cuprind:

Bilanul, document cu rol de a prezenta o imagine fidel a poziiei financiare;

Contul de profit i pierdere cu rol de a prezente performanele financiare;

Situaia modificrilor capitalului propriu

Situaia fluxurilor de trezorerie

Notele explicative cu rolul de a prezenta celelalte informaii referitoare la

desfurarea activitii.
Atunci cnd, la data bilanului, o entitate depete sau nceteaz s mai depeasc
limitele a dou dintre cele trei criterii de mrime, acest fapt afecteaz aplicarea derogrii
prevzute la acel punct, numai dac acest lucru are loc n dou exerciii financiare
consecutive. n acest scop se reanalizeaz numrul de componente ale situaiilor financiare
anuale, astfel:

A) o entitate care a ntocmit situaii financiare anuale simplificate va ntocmi

situaiile financiare anuale numai dac, n dou exerciii financiare consecutive, depete
limitele a dou dintre cele trei criterii de mrime;
B) o entitate care a ntocmit situaiile financiare anuale va ntocmi situaii financiare
anuale simplificate, numai dac, n dou exerciii financiare consecutive, nu depete
limitele dou dintre cele trei criterii de mrime.
Prin dou exerciii financiare consecutive se nelege exerciiul financiar precedent
celui pentru care se ntocmesc situaiile financiare anuale i exerciiul financiar curent, pentru
care se ntocmesc situaiile financiare anuale. Ca urmare, pentru ntocmirea situaiilor
financiare anuale, ncadrarea n criteriile de mrime prevzute de prezentele reglementri se
efectueaz la sfritul exerciiului financiar, pe baza indicatorilor determinai din situaiile
financiare ale exerciiului financiar precedent celui de raportare i a indicatorilor determinai
pe baza datelor din contabilitate i a balanei de verificare ncheiate la finele exerciiului
financiar curent, utilizndu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naional a
Romniei, valabil la data ncheierii exerciiului financiar.
Formatul bilanului i al contului de profit i pierdere, n special n ceea ce privete
forma adoptat pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciiu financiar
la altul. n cazuri excepionale, sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de
abatere trebuie menionat n notele explicative, mpreun cu o explicaie a motivelor care au
determinat-o.
Pentru fiecare element de bilan, de cont de profit i pierdere i, dup caz, din situaia
modificrilor capitalului propriu i/sau situaia fluxurilor de numerar trebuie prezentat
valoarea aferent elementului corespondent pentru exerciiul financiar precedent.
Un element de bilan, din contul de profit i pierdere i, dup caz, din situaia
modificrilor capitalului propriu i situaia fluxurilor de numerar pentru care nu exist valoare
nu trebuie prezentat, cu excepia cazului n care exist un element corespondent pentru
exerciiul financiar precedent.
Oricum ar fi este bine de retinut ca tratamentele contabile eronate sau nepotrivite nu sunt
rectificate nici de prezentarea informatiilor privind politicile contabile utilizate, nici prin note sau alte
informatii suplimentare deoarece o prezentare reala a informatiilor nu poate indrepta o contabilizare
gresita.
Mai mult, acolo unde nu exista cerinte specifice privind politica contabila ce trebuie aplicata
unui anumit element, conducerea trebuie sa selecteze politicile contabile care sa asigure faptul ca
situatiile financiare ofera informatii care sunt:

a. relevante pentru nevoile decizionale ale utilizatorilor; si

b. credibile, in sensul ca:
- reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a intreprinderii;
- reflecta substanta economica a evenimentelor si tranzactiilor si nu doar forma lor juridica;
- neutre (adica nepartinitoare);
- sunt prudente (adica estimarea valorilor incerte se face cu precautie, astfel incat activele sau
veniturile nu sunt supraevaluate, iar datoriile sau cheltuielile nu sunt subevaluate); si
- sunt complete sub toate aspectele semnificative.
Este foarte important sa se inteleaga:
a. principiile si considerentele ce stau la baza politicilor contabile;
b. distinctia curent / imobilizat (pe termen lung) si cum se aplica aceasta distinctie la intocmirea
bilantului;
c. principalele prevederi in ceea ce priveste intocmirea bilantului si a contului de profit si pierdere;
d. ce informatii trebuie prezentate in bilant si in contul de profit si pierdere si / sau in notele la
situatiile financiare.
e. valorile ce trebuie incluse sau prezentate in situatiile financiare generale se stabilesc utilizandu-se
rationamente profesionale. Aceste decizii vor fi fundamentate pe anumiti factori ca de exemplu, cat de
semnificative sunt informatiile si daca acestea trebuie prezentate separat fie in bilant, fie in contul de
profit si pierderi, fie in notele la situatiile financiare, precum si cat de interesati sunt utilizatorii
situatiilor financiare sa aiba acces la aceste informatii, chiar daca acestea pot sa nu se refere la
tranzactii de valoare.
f. un activ este o resursa detinuta de o intreprindere ca urmare a unor evenimente anterioare si care
urmeaza sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprinderea respectiva - un pasiv este o
obligatie curenta a intreprinderii rezultata din evenimente anterioare, a carei stingere va avea ca efect
o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice ale intreprinderii.
1.2 Dispoziiile cu caracter general al directivei a IV-a

Situaiile financiare ale unei companii reprezint cel mai important mijloc, prin care
informaia contabil este pus la dispoziia factorilor decizionali. De aceea, companiile i
public situaiile financiare, ntr-un mod ct mai explicit, pentru a putea fi nelese de ctre
cititorul interesat.
Perfecionarea continu a mediului de afaceri reprezint o prioritate esenial a
guvernelor n consolidarea funcionrii economiei de pia, iar pe termen scurt, realizarea
obiectivelor urmrite n cadrul programului de aderare a Romniei la Uniunea European. n
acest context, cadrul general de contabilitate i audit financiar i mbuntete continuu

calitatea informaiei contabile prin aplicarea reglementrilor contabile conforme cu

Directivele Comunitii Economice Europene (Directiva a-IV-a i a VII-a).
Necesitatea de conformitate este impus de :

globalizarea economiilor naionale;

accesul Romniei pe pieele de capital internaionale;

transparena i simplificarea raportrilor financiare.

Pentru atingerea acestor obiective, n ultima perioad au avut loc o serie de modificri
legislative ntre care menionm:

modificarea i completarea Legii contabilitii nr.82/1991;

reglementrile contabile conforme cu Directiva IV-a i a-VII

adoptarea IFRS i IAS, prin Ordin M.F.P.

Contabilitatea i raportrile financiare se realizeaz n limba romn i se exprim

valoric n moneda naional (RON). Operaiunile exprimate n valut se nregistreaz n
contabilitate, att n moned naional, ct i n valut.
Pentru necesitile proprii de informare, companiile pot opta pentru ntocmirea
situaiilor financiare anuale i n alt moned. n aceste situaii, cursul utilizat pentru
conversia n moneda naional este cel comunicat de BNR, valabil la data ntocmirii
bilanului, menionndu-se nivelul acestuia n notele explicative.
Persoanele juridice (denumite n continuare entiti) care au obligaia aplicrii
reglementrilor contabile conforme cu directivele europene sunt :
1) societile comerciale (SNC, CCS, CCA, SA i SRL);
2) societile/companiile naionale;
3) regiile autonome;
4) institutele naionale de cercetare-dezvoltare;
5) societile cooperatiste i alte persoane juridice care, n baza legilor speciale de
organizare, funcioneaz pe principiul S.C;
6) subuniti fr personalitate juridic, cu sediul n strintate, care aparin
entitilor cu sediul sau domiciliul n Romnia;
7) sediile permanente din Romnia care aparin unor persoane juridice cu sediul sau
domiciliul n strintate.
Situaiile financiare ofer informaii cu privire la:

poziia financiar a companiei;

performana acesteia;
8

fluxurile de numerar.

Aceste informaii devin utile pentru diveri utilizatori n fundamentarea deciziilor

referitoare la:

achiziionarea sau vinderea participaiilor deinute n compania respectiv;

numirea sau nlocuirea unor persoane din organismele de conducere.

Situaiile financiare conin informaii cu privire la :

Activele

Pasivele

Capitalul propriu

Veniturile, cheltuielile, ctigurile i pierderile

Fluxurile de numerar.

Sinteza cerinelor de ntocmire a situaiilor financiare de ctre entiti

SITUAII FINANCIARE
CONFORME CU DIRECTIVELE CEE

SIMPLIFICATE

INND CONT DE CRITERIILE DE

MRIME
Total active : 3.650.000 Euro

Nu

Cifr de afaceri net : 7.300.000 Euro

criteriile de mrime

depesc

limitele

dou

dintre

Nr. mediu de salariai : 50

Bilan

Bilan prescurtat

Cont de profit i pierdere

Cont de profit i pierdere prescurtat

Situaia modificrii capitalului propriu

Note explicative

Situaia fluxurilor de numerar

Opional: situaia modificrilor capitalului

Notele explicative

propriu

Raportul auditorului financiar

numerar
Verificarea se face conform legii

i/sau

situaia

fluxurilor

SITUAIILE FINANCIARE CONSTITUIE UN TOT UNITAR

Responsabilitatea ntocmirii situaiilor financiare anuale n conformitate cu
Reglementrile contabile, conforme cu directivele europene (a IV-a i a-VII-a) revine
conducerii entitii i este comunicat printr-o declaraie scris ataat acestora.

de

Caracteristicile calitative ale situaiilor financiare sunt atributele de baz care dau sens
utilitii informaiei contabile. Acestea sunt:

10

CAPITOLUL II
Lucrari de inchidere a exercitiului financiar
2.1 Aspecte generale privind lucrrile de nchidere a exerciiului
Entitatile necesita o continuitate permanenta in activitate pentru asigurarea unei
functionalitati normale. In regulamentul cu privire la aplicarea Legii contabilitatii se specifica
astfel: se presupune ca nuitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea, intrun viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii.
In contabilitatea romaneasca exercitiul financiar corespunde unui an calendaristic,
deci incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. Continutul exercitiului financiar este
reglementat prin norme ale Ministerului Finantelor care sunt obligatorii pentru toti agentii
economici.
Pe baza lucrarilor de inchidere a exercitiului financiar se determina situatia
patrimoniului, situatia financiara si rezultatul obtinut. Situatia patrimoniului este evaluata ca
diferenta intre activul patrimoniului si datorii, situatia financiara sau trezoreria reprezinta
diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment, iar rezultatul se obtine ca
diferenta intre venituri si cheltuieli sau dupa formula: capital propriu la inchiderea
exercitiului financiar aportul proprietarului in cursul exercitiului, daca se are in vedere
variatia capitalului.
Legea contabilitatii prevede ca documentul oficial de gestiune il constituie bilantul
contabil, care trebuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei
financiare si a rezultatelor obtinute. Bilantul contabil trebuie intocmit anual, precum si in
caz de lichidare, fuziune sau dizolvare a societatilor comerciale.
Exercitiul financiar este limitat de doua tipuri de bilant contabil: bilantul de
deschidere, de la care se porneste exercitiul financiar si bilantul de inchidere care reprezinta
baza deschiderii conturilor din exercitiul financiar urmator.
Bilantul contabil in structura sa actuala din Romania cuprinde: bilantul propriu-zis,
contul de profit si pierdere, anexa si raportul de gestiune, noul sistem de contabilitate
propunand doua modele de bilant: un sistem de baza care sa fie intocmit de intreprinderile
mari si un sistem simplificat pentru intreprinderile mici si mijlocii. Aceste lucrari contabile
sunt reglementate de legea nr. 82/1991 care precizeaza ca acele unitati care detin capital de
stat partial sau integral trebuie sa intocmeasca raportari trimestriale si deasemenea, ca toti
agentii economici au obligatia sa intocmeasca lunar balante de verificare pentru stabilirea
11

corectitudinii inregistrarilor operatiilor patrimoniale in contabilitate. Trimestrial, agentii

economici au obligatia sa intocmeasca si sa prezinte rapoarte care sa cuprinda: rezultatele
financiare, situatia patrimoniala, date informative, impozite, taxe si alte obligatii datorate si
varsate.
Situatia patrimoniului precum si rezultatele obtinute in cursul exercitiului financiar se
determina printr-o serie de documente de sinteza care se elaboreaza la sfarsitul exercitiului
financiar. Acestea din urma poarta denumirea de lucrari de inchidere a exercitiului financiar si
pot fi grupate in doua categorii:
- lucrari premergatoare intocmirii documentelor de sinteza
- lucrari de intocmire propriu-zisa sau de elaborare a documentelor contabile de
sinteza (completarea formularelor)
Lucrarile preliminare intocmirii bilantului contabil trebuie sa pregateasca informatiile
contabile care vor asigura intocmirea corecta a conturilor anuale. Acestea sunt:
- inregistrarea in conturi a tuturor documentelor care cuprind ultimele operatii
economice aferente activitatii din perioada respectiva
- stabilirea balantei de verificare inainte de inventariere care are scopul de a verifica
exactitatea rulajelor si soldurilor din conturi. Astfel se pot descoperi eventualele erori si se
verifica concordanta intre inregistrarile din conturile sintetice si cele din conturile analitice.
- inventarierea generala a patrimoniului prin care se verifica mijloacele materiale si
banesti apartinand patrimoniului, sursele de provenienta ale bunurilor, drepturile de creanta si
obligatiile si se inregistreaza diferentele dintre situatia contabila si realitatea constatata la
inventar
- contabilitatea operatiilor de regularizare cu privire la: diferente de inventar,
amortizari, provizioane pentru deprecieri, provizioane pentru riscuri si cheltuieli, diferente de
conversie si diferente de curs valutar, delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor
- stabilirea balantei conturilor dupa inventariere pentru verificarea exactitatii
inregistrarilor in conturi a operatiilor economice din cursul exercitiului financiar, precum si a
celor efectuate pentru regularizari
- stabilirea rezultatului exercitiului prin determinarea profitului brut si net, caz in care
se realizeaza distribuirea acestuia, sau pierderea, stabilindu-se modalitati de finantare. In
aceasta etapa se deconteaza veniturile si cheltuielile, se determina profitul impozabil, se
regularizeaza impozitele, inclusiv cel pe profit.

12

Dupa ce toate aceste etape au fost realizate se trece la redactarea bilantului contabil pe
baza datelor cuprinse in ultima balanta de verificare, precum si a conturilor , evidentei
extracontabile si operative.
In decursul exercitiului financiar se realizeaza o serie de operatii economice si
financiare care privesc bunurile mobile si imobile, disponibilitatile banesti, titlurile de
valoare, veniturile si cheltuielile, precum si rezultatele obtinute, operatii care se reflecta in
inregistrarile din documentele justificative si din care rezulta indicatori completi ce vor fi
utilizati in decizii privind activitatea viitoare.
Zilnic se intocmesc balante de verificare analitice, precum si balanta generala a
conturilor pentru verificarea exactitatii inregistrarilor conform metodei partidei duble,
asigurandu-se astfel respectarea egalitatilor: Total debit = Total credit, respectiv Cont sintetic
= Conturi anuale.
In cadrul balantei de verificare conturile sunt grupate in ordinea existenta in planul de
conturi. Pentru fiecare cont, balanta de verificare precizeaza totalul debitor, totalul creditor si
soldul. Exista insa riscul unor conturi inexacte, fapt pentru care este necesara inventarierea,
inaintea careia se intocmeste balanta de verificare.
2.2 Stabilirea balanei conturilor nainte de inventariere
Pentru centralizarea i controlul exactitii datelor nregistrate n conturi se ntocmete
balana de verificare nainte de inventarierea patrimoniului. Discutat din acest punct de
vedere, balana pregtete datele de referin necesare comparrii soldurilor din inventarul
contabil i inventarul faptic. Balana conturilor nainte de inventariere poate fi abordat ca un
inventar contabil.Relaiile de control proprii balanei sunt cele dintre debitul i creditul
conturilor, nregistrarea sintetic i analitic. Dintre acestea, cea care ofer informaii de
control privind nregistrarea n conturi a tuturor documentelor justificative este aceea c
totalul rulajului debitor sau creditor din balan trebuie s fie egal cu totalul rulajului
calculat n Registrul - jurnal.
Situaia de referin a inventarului faptic o reprezint soldurile finale calculate n
balan. De aceea, balana poate fi interpretat i ca un inventar contabil.Balana conturilor
poate fi discutat i prezentat i ca instrument de verificare a coninutului soldurilor
conturilor contabile, n sensul ca acestea s reflecte operaii economice i financiare reale
consemnate n documentele justificative i nregistrate n concordan cu normele
metodologice de utilizare a conturilor.
13

2.3 Inventarierea general a patrimoniului

Prin intermediul inventarierii se urmareste stabilirea situatiei reale a elementelor ce
compun patrimoniul. In Legea contabilitatii sunt prevazute situatiile in care agentii economici
sunt obligati sa realizeze inventarieri generale ale patrimoniului, si anume: la inceputul
activitatii unitatii; in timpul functionarii unitatii, cel putin o data pe an; in cazul fuzionarii
unitatii sau a incetarii activitatii acesteia; in alte situatii prevazute de lege.
Elementele supuse inventarierii sunt: mijloacele economice (materii prime si
materiale, produse, marfuri, mijloace fixe, obiecte de inventar, mijloace banesti, valori din
casierie); mijloace aflate in decontare (sume de incasat de la clienti, debitori, decontari in
cadrul grupului) a caror verificare se face pe baza documentelor existente in contabilitate;
mijloace aflate in miscare sau transformare (productie neterminata, productie in curs de
executie, investitii in curs, cheltuieli anticipate) a caror verificare se face pe baza
documentelor sau prin constatare efectiva; obligatii la bugetul statului, furnizori, creditori,
banci, a caror verificare se realizeaza pe baza documentelor; mijloace care la data
inventarierii se gasesc in unitate dar nu apartin acesteia (materiale primite spre prelucrare,
mijloace fixe luate in chirie, marfuri primite in custodie sau consignatie).
Exista si elemente care nu constituie obiectul inventarierii, cum ar fi: capitalurile
proprii care se calculeaza ca diferenta intre activul inventariat si datoriile inventariate,
precum si rezultatul exercitiului a carui marime rezulta din diferenta intre activ si pasiv.
Inventarierea patrimoniului este structurata pe mai multe etape. Prima etapa o
constituie pregatirea inventarierii care consta intr-o serie de masuri organizatorice, si anume:
stabilirea obiectivelor, intocmirea graficului cu privire la esalonarea lucrarilor de inventariere,
stabilirea comisiei ce urmeaza sa efectueze inventarierea, pregatirea aparatelor de masurare si
control ce vor fi utilizate in procesul de inventariere, sortarea, gruparea si ordonarea bunurilor
ce vor fi supuse inventarierii. In urmatoarea etapa are loc constatarea si descrierea
elementelor care sunt inventariate, stabilindu-se astfel valoarea de inventar. In acest caz se are
in vedere pretul pietei, utilitatea bunului pentru economia intreprinderii, starea in care se afla
bunul respectiv si amplasarea acestuia.
Valoarea de inventar poate fi stabilita prin mai multe metode: metoda valorii
actualizate, a valorii de realizare, a valorii de intreprindere, a valorii curente si a valorii de
inlocuire.

14

Metoda valorii de realizare nete sau de iesire prin care bunului respectiv i se da
valoarea care ar rezulta din vanzarea acestuia. Aceasta valoare este stabilita pornind de la
pretul pietei care va fi corectat in functie de starea bunului si de locul in care se afla acesta.
Metoda valorii de inlocuire este echivalenta cu valoarea unui bun similar pe care
intreprinderea ar trebui sa o dea pentru achizitionarea lui.
Metoda valorii de intreprindere sau de privare reprezinta o combinatie a celorlalte trei
metode anterior prezentate. Valoarea reprezinta in aceasta situatie pretul pe care
intreprinderea ar fi dispusa sa-l plateasca pentru bunul respectiv sau pierderea maxima pe
care unitatea patrimoniale ar suferi-o in cazul lipsei acestui bun. Valoarea obtinuta este, de
regula echivalenta cu valoarea de inlocuire. Daca valorile obtinute prin primele doua metode
sunt inferioare valorii de inlocuire, se retine cea mai mica dintre cele doua valori, deoarece
costul de inlocuire ar fi mai mare decat pierderea pe care intreprinderea ar suferi-o prin lipsa
bunului.
Metoda valorii curente. Valoarea bunului se obtine prin aplicarea indicelui de preturi
la valoarea contabila sau este echivalent cu pretul actual de vanzare.
Valoarea de inventar poate capata mai multe semnificatii in functie de natura si
caracteristicile elementelor patrimoniale. In cazul imobilizarilor necorporale si financiare
reevaluate, valoarea de inventar reprezinta valoarea ramasa actualizata in cursul exercitiului
financiar sau la inchiderea acestuia. Daca nu au fost reevaluate, valoarea imobilizarilor
corporale si necorporale este egala cu valoarea contabila de intrare, iar daca imobilizarile
corporale s-au degradat, valoarea de inventar va fi calculata tinandu-se cont de gradul de
uzura calculat dupa formula:
u = DC/DE 100 = DC / (DC + DR) 100, unde: DC reprezinta durata de functionare
normala de la inceputul functionarii si pana la 31 decembrie a anului curent (ani), DE este
durata estimata de functionare, iar DR durata de functionare ramasa a mijlocului fix.
Dupa obtinerea gradului de uzura se poate calcula valoarea de inventar:
Valoarea de inventar = Valoarea contabila de intrare (1 u).
In cazul imobilizarilor necorporale, valoarea de inventar se obtine luandu-se in calcul
eventualele brevete, marci, procedee si modele de referinta, precum si clientela. Daca
intreprinderea detine brevete ce apartin altui fabricant si plateste redevente, formula de
calcul:
Valoarea de inventar = Valoarea ramasa a brevetului (ani) + Redeventa generata de
cifra de afaceri rezultata, daca brevetul a fost cumparat pentru o suma forfetara, valoarea de
inventar se obtine dupa formula:
15

Valoarea de inventar = Suma platita Amortizarea cumulata a brevetului, iar daca

intreprinderea este titulara si exploatatoare a brevetului, formula de calcul ce se aplica este:
Valoarea de inventar = Cifra de afaceri Redeventa intre 3% si 7%.
Procedeele si metodele de referinta se calculeaza la fel ca brevetele, mai putin cele din
fondul de cercetare care nu se iau in calcul. Marcile pot fi evaluate prin doua metode si
anume:
- Nivelul durabil al cifrei de afaceri % Actiuni publicitare (reprezentand profitul
actualizat cumulat pe 1,5 + 3 ani prevazut in planul cifrei de afaceri)
- Profitul suplimentar Cheltuieli de mentinere a imaginii + Scutirile de impozite
In cazul titlurilor financiare si a celor de plasament, evaluarea se realizeaza la
valoarea de cotare din 31 decembrie, daca acestea figureaza la bursa, sau la valoarea cu care
acestea ar putea fi vandute, daca nu sunt cotate la bursa. Evaluarea se face la fel si in cazul
emiterii unor instrumente de plata negociate la bursa care au fost emise pentru estimarea
obligatiilor intreprinderii. Pentru evaluarea titlurilor de participare si a celorlalte titluri
imobilizate, se poate utiliza si metoda punerii in echivalenta prin care valoarea contabila de
intrare este inlocuita cu valoarea matematica contabila. Aceasta se obtine ca raport intre
activul contabil si numarul de titluri pe care unitatea le detine.
Valoarea matematic stabilita = Activ contabil / Numar de titluri de participare sau
imobilizate, iar valoarea de inventar se obtine ca medie aritmetica simpla intre valoarea
matematic stabilita si valoarea de piata.
Pentru materiile prime si materialele cumparate, valoarea de inventar se calculeaza pe
baza ultimului pret de achizitie, iar in cazul stocurilor fabricate in scopul desfacerii, valoarea
de intrare este echivalenta cu acel cost de productie corespunzator perioadei de calculatie, sau
cu pretul pietei din care se scade rezultatul potential sau rezultatul mediu, rezultate care se
calculeaza in mod analitic, respectiv in functie de rata rentabilitatii.
Stocurile de productie neterminata, semifabricate si produse destinate consumului
intern sunt estimate pe baza costurilor de productie. Pentru marfuri valoarea de inventar este
egala cu pretul de achizitie. Stocurile degradate sau deteriorate partial se evalueaza raportat la
gradul de depreciere, iar valoarea de inventar este egala cu valoarea de intrebuintare din
cadrul intreprinderii sau cu pretul la care acestea pot fi valorificate.
Creantele si datoriile se evalueaza la valoarea nominala a acestora, iar in cazul celor
incerte si a litigiilor valoarea de inventar se evalueaza in functie de probabilitatea ca acestea
sa fie incasate, respectiv platite. Se mai pot calcula si ca diferenta dintre valoarea nominala si

16

depreciere (stabilita prin analiza ultimilor cinci ani), sau prin clasarea creantelor dupa
vechimea acestora, caz in care formula de calcul este:
Valoarea de inventar = valoarea nominala ( 1 / Durata de vechime a creantei ); durata
de vechime a creantei se poate exprima in ani sau zile.
Valuta, creantele si datoriile in devize se evalueaza la cursul BNR din 31 decembrie
anul curent, iar lingourile, monedele de aur sau argint se evalueaza la pretul metalului pe
piata prin intermediul bursei.
Nu se inventariaza disponibilitatile in lei.
Pentru stabilirea valorii de inventar trebuie respectat principiul prudentei potrivit
caruia nu este admisa supraevaluarea activelor si a veniturilor sau subevaluarea pasivelor si a
cheltuielilor. Conform acestui principiu, bunurile se trec in listele de inventariere la valoarea
contabila, daca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila si la valoarea de
inventar, daca aceasta este mai mica decat valoarea evidentiata in contabilitate.
Bunurile sunt inventariate faptic la locurile de existenta, de depozitare sau pastrare a
acestora, iar rezultatele inventarierii sunt trecute in liste de inventariere care sunt semnate de
catre persoanele imputernicite sa efectueze inventarierea.
Legea contabilitatii in capitolul IV aduce precizari cu privire la inventariere. Conform
acestor reglementari, bunurile apartinand altor persoane fizice sau juridice (aflate in custodie,
consignatie, prelucrare, inchiriere), bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, bunurile
fara desfacere sau greu vandabile, comenzile in curs, abandonate sau sistate, precum si
creantele si datoriile incerte sau in litigii se vor trece pe liste de inventariere separate.
Rezultatele inventarierii se vor consemna intr-un proces verbal de inventariere
cuprinzand perioada si gestiunile inventariate, persoanele care au efectuat inventarierea,
plusurile si minusurile constatate, compensarile efectuate, bunurile depreciate, creantele si
datoriile incerte sau in litigiu, valorificarea rezultatelor inventarierii, constituirea si
regularizarea provizioanelor, alte elemente privind concluziile si propunerile referitoare la
inventarierea patrimoniului unitatii.
Datorita obligativitatii inscrierii unor bunuri pe liste separate s-au diferentiat
urmatoarele tipuri de liste de inventariere:
- lista de inventariere cod 14-3-12 care se intocmeste pentru stocurile de valori
materiale la care s-au constatat minusuri sau plusuri la inventar si pentru bunurile depreciate;
- lista de inventariere cod 14-3-12/b, o varianta simplificata a primei care cuprinde
separat in structura sa valori materiale fara lipsuri si plusuri, valori materiale cu lipsuri si
plusuri, valori materiale cu deprecieri;
17

- lista de inventariere pentru gestiunile global-valorice cod 14-3-12/c

- situatii analitice distincte care se intocmesc pentru valori care nu sunt materiale si la
care nu s-au constatat deprecieri, deci nu se constituie provizioane.
Pe baza datelor cuprinse in listele de inventariere precum si a celor din procesul verbal de
inventariere se trece la intocmirea Registrului-inventar. Acesta va cuprinde datele de inventar
structurate dupa natura si modul de evaluare a elementelor supuse inventarierii. Conform legislatiei
din tara noastra, Registrul-inventar trebuie sa cuprinda numai date valorice si contine toate elementele
patrimoniale inventariate pe conturi si grupe de conturi conform structurilor de activ si pasiv din
bilantul contabil.
In Registrul-inventar se vor trece: valoarea contabila a conturilor supuse inventarierii,
valoarea de inventar care a fost stabilita de catre comisia de inventariere si diferentele din evaluare
care pot fi deprecieri de valoare, atunci cand valoarea de inventar este mai mica decat valoarea
contabila, sau diferente din conversia creantelor, datoriilor si lichiditatilor in devize, la inchiderea
exercitiului financiar.
Unii economisti au avansat ipoteza ca listele de inventariere si Registrul-inventar sa formeze
un singur document care sa aiba functionalitati multiple, fapt care ar apropia sistemul contabil
romanesc de cel apartinand conceptiei franceze.
2.4. Contabilitatea operaiilor de regularizare
Operaii privind regularizarea plusurilor i minusurilor de inventar
Odat stabilite rezultatele inventarierii, plusurile i minusurile de inventar, se procedeaz la
nregistrarea i decontarea lor gestionar. A efectua aceast operaie nseamn a regulariza rezultatul
inventarierii.
n principiu, plusurile se nregistreaz ca intrri n patrimoniul ntreprinderii, iar minusurile se
imput. Dac lipsurile constatate la inventariere nu sunt din vina cuiva se deconteaz, dup caz,
asupra cheltuielilor sau veniturilor ntreprinderii. De asemenea, se pot admite compensri cantitative
ale lipsurilor cu plusurile, n cazurile n care exist riscul de confuzie ntre sorturile aceluiai produs,
fr a se diminua patrimoniul unitii. Compensarea se admite, de regul, numai pentru aceeai
perioad de gestiune i la acelai gestionar.
Pentru bunurile materiale acceptate cu pierderi se acord sczminte fr a depi valoarea
constatat n minus. De asemenea, pentru aceste valori, n cazul compensrii lipsurilor cu plusurile
stabilite la inventariere,sczmintele se calculeaz numai n situaia cnd cantitile lips sunt mai
mari dect cantitile n plus. Calculul se efectueaz n primul rnd pentru valorile materiale la care sau constatat lipsurile, iar dac mai rmn diferene cantitative n minus cotele de sczminte se pot
aplica i pentru celelalte valori materiale admise n compensare, la care s-au constatat plusuri sau la
care nu au rezultat diferene. Diferena stabilit n minus n urma compensrii i aplicrii tuturor

18

cotelor de sczminte, reprezentnd un prejudiciu pentru patrimoniu, se recupereaz de la persoanele

vinovate n conformitate cu dispoziiile legale.
Lipsurile imputabile se evalueaz la valoarea de nlocuire. Aceasta reprezint costul de achiziie al
bunului respectiv la data constatrii pagubei, format astfel:
preul de cumprare practicat pe pia
( + ) taxele nerecuperabile
( + ) cheltuielile de transport aprovizionare
(+) alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate sau pentru intrarea n
gestiune
Dac bunurile lips imputabile nu pot fi cumprate pe pia, valoarea de imputare se stabilete de
specialiti n domeniul respectiv.
Cu ocazia stabilirii diferenelor de inventar se nregistreaz i stocurile finale sau variaia
stocurilor n cazul metodei inventarului intermitent. Mrimea stocurilor se determin prin
inventarul fizic al acestora, iar ieirile prin calcul pe baza relaiei:
Ieirile de stocuri = Stocul iniial + Intrrile de stocuri - Stocul final
Tipurile de nregistrri au fost prezentate la contabilitatea operaiilor privind stocurile. Aa
cum prevdNormele privind organizarea i efectuarea inventarierii patrimoniului, n cazul
inventarului intermitent, valorile materiale se evalueaz la preul de nregistrare a ultimei intrri n
gestiune (o asemenea soluie este contrar metodelor de evaluare a stocurilor).Calitatea inventarului
ca metod de eviden i calcul se extinde i la determinarea unor indicatori economico - financiari
sau asigurarea unor date primare de intrare n contabilitate. De exemplu, calculul costului produciei
neterminate, determinarea sczmintelor i pierderilor pentru bunurile prevzute cu un asemenea
regim,predarea - primirea de gestiuni, lichidarea i fuzionarea ntreprinderilor etc.
Rezultatele inventarierii se consemneaz n Procesul - verbal de inventariere, n care se
nscriu, n principal, perioada de gestiune inventariat; persoanele care au efectuat inventarierea;
plusurile i minusurile constatate; compensrile efectuate; bunurile depreciate; creanele i datoriile
incerte i n litigii; datoriile i lichiditile n devize; constituirea i regularizarea provizioanelor;
regularizarea amortizrilor; alte elemente specifice inventarierii.
Operaii privind calculul amortizrilor
n principiu, amortizarea activelor imobilizate se calculeaz i nregistreaz pe baza planului
de amortizare sau a fielor mijloacelor fixe. La nchiderea exerciiului financiar, cu ocazia
inventarierii generale a patrimoniului, este normal ca valoarea de inventar s fie egal cu valoarea
rmas de amortizat. Dac valoarea de inventar este mai mic dect cea rmas de amortizat, diferena
se regularizeaz astfel:
a) nregistrarea unei amortizri, n cazul n care se constat o depreciere ireversibil (exemplu
mijloacele fixe inutilizabile propuse pentru casare);

19

b) constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe, n cazul cnd se constat o
depreciere reversibil sau relativ ca urmare a unor cauze cum sunt:
apariia unei deprecieri de care nu s-a inut seama cu ocazia amortizrii;
supraevaluarea mijloacelor fixe cu ocazia reevalurii anterioare;
lipsa de utilitate n momentul inventarierii (trecute n conservare, inutilizabile temporar);
alte cauze care determin ca valoarea actual s fie mai mic dect valoarea rmas de amortizat.
Operaii privind provizioanele pentru deprecieri
Provizioanele pentru deprecieri vizeaz acele elemente de activ neamortizabile a cror valoare
de inventar la data nchiderii exerciiului este mai mic dect valoarea contabil de intrare. Aceste
micorri de valoare au un caracter reversibil, n consecin sunt regularizate la nchiderea conturilor.
Metoda de nregistrare prezentat mai sus este denumit metoda general sau relurii
provizioanelor, alturi de ea fiind cunoscut i metoda anulrii provizioanelor.
Pentru deprecierea stocurilor o importan deosebit cu implicaii asupra mrimii
provizioanelor are structura luat n calcul ca unitate de observare. n acest sens pot fi reinute pentru
studiu prevederile Standardului de Contabilitate Internaional nr. 2 :
a) costul istoric al stocurilor poate s nu fie recuperabil dac preurile de vnzare ale acestora s-au
redus,sau dac stocurile s-au deteriorat sau dac au devenit n totalitate sau parial nvechite (desuete);
b) deprecierile sunt calculate separat pentru fiecare articol, pentru o grup de articole similare, pentru
o categorie ntreag de articole n stoc (exemplu produsele finite) sau pentru produsele aferente unui
sector de activitate sau dac acestea sunt calculate global pentru totalitatea stocurilor ntreprinderii;
c) practica calculrii deprecierii stocurilor pe grupe, sector de activitate sau global are ca rezultat
compensarea pierderilor generate, prin profituri nerealizate;
d) n situaiile financiare stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mic dintre costul istoric i
valoarea realizabil net conform principiului prudenei adoptat de contabilitate;
e) practica stabilirii deprecierii stocurilor sub costul istoric, n funcie de valoarea realizabil
net,corespunde n principiu cu activele pe termen scurt ce nu trebuie evaluate la nivelul superior
sumelor ce pot fi obinute;
f) stocurile normale de materii prime i materiale consumabile deinute pentru a fi ncorporate n
producia de bunuri nu trebuie s fie evaluate sub costul istoric dat, dac produsele finite n care ele
vor fi ncorporate apar c ar trebui s fie vndute la costul istoric sau deasupra lui. Totui, o scdere a
preului materiilor prime indic faptul c
mrimea costului istoric al produselor finite care vor fi fabricate va depi valoarea realizabil net. n
aceste condiii este necesar o reducere a preului stocurilor, costul de nlocuire fiind n acest caz baza
de evaluare a valorii realizabile nete.
Exemplificativ evaluarea provizioanelor privind deprecierea stocurilor se prezint n tabelul de mai
jos

20

31.12.2010

31.12.2009

Denumire

Cost storic

Val

Depreciere

Cos istoric

Valoare

Depreciere

Cont
Mat.prima

1000

inventar
1200

1300

inventar
1400

1100

900

200

1400

1450

Mat.prima

1200

1350

980

965

15

C
TOTAL

3300

3450

200

3680

3815

15

A
Mat.prima
B

Deprecierea n exerciiul 2010 200lei fiind mai mare dect deprecierea de 15lei din exerciiul 2009
se va efectua nregistrarea:
185 lei 6814 = 391 185 lei
Cheltuieli de exploatare privind
provizioanele pentru
deprecierea active circ

Provizioane pentru
deprecierea materiilor
prime

Operaii privind provizioanele pentru riscuri i cheltuieli

Aa cum s-a artat, provizioanele pentru riscuri i cheltuieli se constituie pentru finanarea
acelor cheltuieli i pierderi a cror realizare sau plat este incert ori pentru cheltuieli care devin
exigibile n perioadele urmtoare.
La nchiderea exerciiului, provizioanele constituite efectiv se nregistreaz n debitul
conturilor de cheltuieli i creditul conturilor de provizioane pentru riscuri i cheltuieli
Diferenele de curs valutar
O ntreprindere poate desfura activiti n strintate n dou moduri: (1) ea poate realiza
tranzacii n valut i; (2) poate avea operaiuni n strintate.
Tranzacia n valut este o tranzacie care este exprimat sau care necesit decontarea n
valut, inclusive tranzaciile rezultate atunci cnd o ntreprindere: cumpr sau vinde bunuri sau
servicii al cror pre este exprimat n valut; mprumut sau ofer spre mprumut fonduri, sumele ce
urmeaz a fi ncasate sau pltite fiind exprimate n valut; achiziioneaz sau nstrineaz active;
contracteaz sau achit datorii exprimate n valut; devine parte a unui contract de schimb valutar
nerealizat.
Diferena de curs valutar este diferena ce rezult din raportarea aceluiai numr de uniti
ale unei valute n moneda de raportare, la cursuri de schimb diferite.
Tratamentul contabil de baz. Diferenele de curs valutar ce apar cu ocazia decontrii
elementelor monetare sau a raportrii elementelor monetare ale unei ntreprinderi la cursuri diferite
fa de cele la care au fost nregistrate iniial pe parcursul perioadei ori fa de cele la care au fost

21

raportate n situaiile financiare anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli n

perioada n care apar, cu excepia diferenelor de curs valutar tratate ca fiind capital propriu.
Avnd n vedere posibilitile de decontare ale tranzaciei i anume n cursul aceluiai
exerciiu sau ntr-un exerciiu financiar ulterior, diferenele de curs valutar vor fi recunoscute astfel:
cnd tranzacia este decontat n cursul aceluiai exerciiu financiar n care ea a survenit, ntreaga
diferen de curs valutar este recunoscut n cel exerciiu; cnd tranzacia este decontat ntr-un
exerciiu financiar ulterior, diferena de curs valutar recunoscut n fiecare exerciiu ce intervine
pn n momentul decontrii.
Tratamentul contabil alternativ permis. Diferenele de curs valutar pot rezulta dintr-o
devalorizare sau depreciere monetar accentuat, mpotriva creia nu se pot lua nici un fel de
msuri de acoperire a riscului i care afecteaz datoriile ce nu pot fi decontate i ce apar din achiziia
recent a unui activ facturat n valut. Asemenea diferene de curs trebuie incluse n valoarea
contabil a activului respectiv, cu condiia ca valoarea contabil ajustat s nu depeasc
minimul dintre costul de nlocuire i valoarea recuperabil prin vnzarea sau utilizarea
activului.
EXEMPLU .O societate prezint la 31.12.2008 urmtoarele date n bilan:
a) Rezerve create n anii anteriori pentru diferenele de curs nregistrate la reevaluarea disponibilului
n valut n sum egal cu capitalul social vrsat n valut 80.000 lei.
b) Provizioane pentru pierderi din diferene de curs valutar (1514) conform PCG aprobat H.G.
704/1993 n valoare de 2.000 lei.
Diferene de conversie activ (476) 2.000lei.
Diferene de conversie pasiv 700 lei.
NOT. Vom lua n calcul urmtoarele variante:
A. Provizionul a fost constituit la nivelul pierderilor din diferene de conversie (476);
B. Provizionul a fost constituit la nivelul pierderii nete din diferene de curs valutar;
C. Cazul n care nu au fost create provizioane.
c) n anul 2009 se efectueaz urmtoarele operaii: facturare mrfuri 1000 USD, curs de schimb la
dat facturrii 32.000 lei/USD; achiziie materii prime 2000 USD, curs de schimb la data achiziiei
33.000 lei/USD
.Cursul de schimb la nchiderea exerciiului financiar 2009 este de 34.000 lei/USD.
d) n anul 2010 au loc decontarea tranzaciilor la cursul de 35.000 lei/USD.
ETAPA 1. REGULARIZRI LA 31.12.2008:
a) rezerva creat n anii anteriori conform IAS 21 se transfer la rezultatul reportat:
80 000 lei

1068 = 1172

80 000 lei

Alte rezerve Rezultatul reportat

b) eliminarea conform IAS 21 a soldurilor conturilor 1514,476 i 477:
A. Provizionul a fost constituit la nivelul pierderilor din diferene de conversie (476)
22

1514 = 476

2 000 lei

477 = 1172

2000 lei

B. Provizionul a fost constituit la nivelul pierderii nete din diferene de curs valutar
% = 476

2 000 lei

1514

1 300 lei

1172

700 lei

477 = 1172

700 lei

C. Cazul n care nu au fost create provizioane

477 = 1172

700 lei

1172 = 476

700 lei

ETAPA 2 .RECUNOATEREA N CURSUL EXERCIIULUI FINANCIAR 2009

DIFERENELOR DE CURS VALUTAR DIN MOMENTUL FACTURRII:

a) recunoaterea creanelor:
320 000 lei

4111 =
Clienti

707

320000 lei

Venituri din vanz

b) recunoaterea datoriilor:
660 000 lei 301 = 401 660 000 lei
Materii prime Furnizori
ETAPA 3. NREGISTRRI CONTABILE CONFORM IAS AFERENTE PRIMULUI AN DE
APLICARE EFECTIV:
a) nregistrarea diferenelor de curs valutar rezultate din evaluarea creanelor la sfritul exerciiului
2009:
20 000 lei 4111 = 765 20 000 lei
Clieni

Venituri din diferene

de curs valutar

b) nregistrarea diferenelor de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor la sfritul exerciiului
2009:
20 000lei 665 = 401 20 000 lei
Cheltuieli din diferene de

Furnizori

curs valutar
ETAPA 4. NREGISTRAREA DECONTRILOR N ANUL 2010:
a) ncasarea clienilor:
350 000 lei 5124 = 4111 350 000 lei
23

Conturi la bnci n valut Clieni

10 000 lei 4111 = 765 10 000 lei
Clieni

Venituri din diferene

de curs valutar

b) plata furnizorilor:
700 000 lei 401 = 5124 700 000 lei
Furnizori

Conturi la bnci n valut

20 000 lei 665 = 401 20 000 lei

Cheltuieli din diferene de

Furnizori

curs valutar
Operaii privind delimitarea n timp a cheltuielilor i veniturilor
Pentru a stabili corect rezultatul exerciiului este necesar separarea n timp a cheltuielilor i
veniturilor nregistrate n cursul exerciiului sau preluate ca sold din exerciiul precedent. n sfera
regularizrii cheltuielilor i veniturilor se cuprind: operaiile privind nregistrarea cheltuielilor de plat
(facturi neprimite, documente de plat nentocmite) i veniturilor de realizat (facturi nentocmite
pentru bunuri materiale i prestaii furnizate); operaii privind regularizarea cheltuielilor determinate
de facturi primite fr bunuri materiale i prestaii (la cumprtor) i veniturilor pentru facturile
ntocmite fr expedierea bunurilor materiale sau recepia prestaiilor (la vnztor); operaiile privind
regularizarea cheltuielilor i veniturilor nregistrate n avans (prestaii care afecteaz dou
exerciii);operaii privind etalarea (repartizarea) cheltuielilor pe mai multe exerciii.
Operaiile privind cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciii sunt rezolvate n contabilitatea din
ara noastr n aceeai categorie cu cele privind cheltuielile nregistrare n avans. Pentru a nuana
problema se va face recurs la contabilitatea francez. Aa cum se prevede n Planul contabil general,
cheltuielile de repartizat asupra mai multor exerciii cuprind cheltuielile ce se raporteaz la produciile
viitoare, implicit i la vnzrile viitoare, de exemplu: cheltuieli de ncercare a unor preexploatri,
testarea mainilor, formarea personalului, studii tehnice ale procesului de producie, cheltuieli de
reorganizare a uzinei, cheltuieli privind reparaiile capitale etc.
2.5 Stabilirea balanei conturilor dup inventariere
Balanta conturilor dupa inventariere se intocmeste dupa efectuarea operatiilor de regularizare
si mai poarta denumirea de balanta de verificare finala. Aceasta cuprinde si conturile de cheltuieli si
venituri, respectand astfel principiul transparentei informatiei. Balanta de verificare va servi pe viitor
ca suport informational pentru determinarea rezultatului exercitiului si pentru redactarea bilantului
contabil. De asemenea, reprezinta un instrument de control al exactitatii datelor inregistrate in
contabilitate si va folosi la inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli, furnizand informatiile
necesare.

24

2.6. Determinarea rezultatului fiscal

Principiala, formula general de calcul a rezultatului contabil nainte de impozitare este:
Rezultat

venituri din livrarea bunurilor mobile ,a

cheltuieli angajate

contabil=bunurilor imobiliare pt care s-a transferat

- pentru realizarea

dreptul de proprietate , servicii prestate

veniturilor

si lucrari executate , inclusive castiguri de orice nat

Procedura general prezentat mai sus se nuaneaz n contabilitatea din Romnia, avnd n
vedere prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991 i Legii pentru aprobarea Ordonanei Guvernului
nr. 70/1994 privind impozitul pe profit. Astfel, n prima lege se prevede c n contabilitate, profitul sau
pierderea se stabilete lunar. Cea de a doua lege stabilete c profitul impozabil i impozitul pe profit
se calculeaz i evideniaz lunar cumulat de la nceputul anului fiscal. ntruct contabilitatea este
conectat la fiscalitate, calculul i evidena nu se pot realiza dect prin contabilitate.
n baza celor artate mai sus, la nchiderea exerciiului, situaia n contul 121 Profit i
pierdere fr nregistrarea cheltuielilor i veniturilor pe luna decembrie se prezint astfel:
121 Profit i pierdere
Cheltuielile cumulate pn la 30 noiembrie,
inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit
Veniturile cumulate pn la 30 noiembrie
Soldul creditor - Profit net Sold debitor - Pierdere net
La nchiderea exerciiului financiar contul 121 Profit i pierdere ncorporeaz cheltuielile
pe luna decembrie, inclusiv impozitul calculat pe luna decembrie i veniturile realizate pe aceeai
lun. Se precizeaz c mrimea impozitului pe profit pe luna decembrie este egal cu impozitul
calculat pe luna noiembrie.
Modul specific de calcul i impozitare a profitului n Romnia genereaz la nchiderea
exerciiului financiar definirea n plan teoretic a relaiei de calcul a rezultatului contabil. n
componena cheltuielilor corespondente veniturilor realizate se includ i cheltuielile cu impozitul pe
profit calculat i evideniat (pltit) n cursul exerciiului.
De aceea, se poate aprecia c rezultatul contabil nainte de impozitare este caracterizat prin
formula:
Cheltuielile corespondente
Rezultatul contabil

Venituri

inainte de impozitare = realizate -

cheltuieli corespondente
venituri realizate

25

cheltuieli cu imp
+ profit calculate

Folosind datele nregistrate n conturile de cheltuieli i venituri consemnate n balan, nchiderea

conturilor n condiiile n care impozitarea profitului se efectueaz la nchiderea exerciiului, se
prezint astfel:
a) nchiderea conturilor de cheltuieli
289988.55lei 121 =

Profit si pierdere
6022

10806.83

Cheltuieli privind combustibilul

6024

895.61

Cheltuieli cu piesele de schimb

6028

2299.9

Cheltuieli cu materialele consumabile

603

2695.84

Cheltuieli cu ob. de inventar

604

1510.99

Cheltuieli privind materialele nestocate

605

1107.48

Cheltuieli cu energ. si apa

611

4187

Cheltuieli de ntreinere i reparaii

612

57593.4

Cheltuieli cu redevenele, locaiile de gestiune i chiriile

613

2909.03

Cheltuieli cu prime de asigurare

621

5000

Cheltuieli cu colaboratorii
626

13001.78

Cheltuieli postale si taxe telecom.

627

9265.43

Cheltuieli cu serviciile bancare i asimilate

628

13940.41

Alte chelt. cu serv la terti

635

11177

Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate

641

98316

Cheltuieli cu salariile personalului

642

5406.4
26

Cheltuieli cu tichete de masa pentru salariati

6451

21440

Cheltuieli privind contribuia unitii la asigurri sociale

6452

741

Cheltuieli privind contribuia unitii pentru ajutorul de omaj

6453

5106

Cheltuieli privind contribuia unitii pentruasig. sociale de sanatate

658

7.64

Alte cheltuieli de exploatare

6811

2580.81

Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor

b) nchiderea conturilor de venituri:

%

121

390925.68

Profit i pierdere
390908.35

704

Venituri din lucrri executate

i servicii prestate
17.33

766

Venituri din dobanzi

n urma nivelrii conturilor de venituri i cheltuieli situaia n contul 121 Profit i pierdere se
prezint astfel:
Profit si pierdere
121
D

390925.68

289988.55
S.D. 100937.13

2.7. Impozitarea profitului

Pentru impozitarea profitului, trebuie pornit de la realitatea c nu n toate cazurile principiile
contabile subordonate imaginii fidele sunt convergente n totalitate cu principiile impunerii fiscale.
De aceea, trebuie fcut distincie ntre rezultatul contabil i rezultatul fiscal.
Rezultatul contabil reprezint suma global a profitului sau pierderii exerciiului financiar ce
figureaz n contul 121 Profit i pierdere nainte de impozitare.

27

Rezultatul fiscal reprezint profitul impozabil sau pierderea fiscal a exerciiului, stabilit
potrivit regulilor fiscale i n funcie de care se calculeaz volumul impozitelor exigibile (sau
rambursabile).
n sistemul de contabilitate din Romnia, potrivit legislaiei i reglementrilor fiscale se
utilizeaz numai metoda impozitelor curente. n aceste condiii masa profitului impozabil se
determin pe baza relaiei:
Profit impozabil= venituri realizate chelt corespunzatoare veniturilor realizate +
reintegrarile fiscale deducerile fiscale
Dac se face recurs la Legea impozitului pe profit, profitul impozabil se calculeaz ca
diferen ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora,
dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i se adun cheltuielile nedeductibile.
Profit impozabil= 390925.68-289988.55
Profit impozabil=100937.13
Impozit pe profit =100937.13*16%
Impozit pe profit =16149.94
Potrivit art. 34 alin. (15) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, la stabilirea
impozitului pe profit datorat pentru trimestrele al III-lea si al IV-lea, se compara impozitul pe profit
datorat la sfarsitul fiecarui trimestru cu impozitul minim anual recalculat in mod corespunzator pentru
trimestrul respectiv, prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultirea cu numarul de
luni aferent trimestrului respectiv.

Astfel, pentru trimestrul al III-lea se calculeaza impozitul datorat la sfarsitul acestuia,

cumulat de la inceputul anului, respectiv lunile I IX .Impozitul pe profit platit in cursul
anului, pentru trimestrele I si II, se scade din profitul calculat pentru lunile I IX, iar
diferenta se compara cu impozitul minim calculat pentru trimestrul al III -lea.
Daca la sfarsitul trimestrului al III-lea societatea inregistreaza pierdere fiscala, aceasta
datoreaza impozit minim determinat conform art.18 din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal si recalculat corespunzator pentru acest trimestru.
Exemplu
O societate comerciala inregistreaza pierdere fiscala la sfarsitul trimestrului I si al II-lea.
Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale
inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 6.500 lei,
corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 300.000 lei. Pentru perioada 1 mai
2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod
corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai

28

si iunie), astfel: (6.500/12) x 2 = 1.083 lei. Prin urmare, pentru trimestrul al II-lea societatea
datoreaza impozitul minim in suma de 1.083 lei.
Impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului este in suma de 6.000 lei. Pentru
determinarea impozitului datorat pentru trimestrul al III-lea se efectueaza urmatorul calcul:
6.000 - 1.083 = 4.917 lei.
Se compara impozitul pe profit aferent trimestrului al III-lea, in suma de 4.917 lei, cu
impozitul minim aferent acestei perioade: (6.500/12) x 3 = 1.625 lei si se datoreaza impozitul
pe profit.
La inchiderea exercitiului financiar 2009, contribuabilul inregistreaza pierdere fiscala.
Prin urmare, pentru trimestrul al IV-lea datoreaza impozit minim in suma de 1.625 lei.
In acest caz, impozitul pe profit de recuperat reprezinta impozitul datorat in cursul
anului respectiv mai putin impozitul minim.
2.8 Completarea (redactarea) bilanului contabil
Lucrrile de completare a bilanului, contului de profit i pierdere i a anexelor la bilan
reprezint, prin coninutul lor, n cea mai mare parte operaii de prelucrare i transcriere a datelor din
bilanul contabil precedent i din balana sintetic a conturilor.
Completarea formularelor de bilan se face pe documente tipizate, dup o machet unic
pentru toate unitile patrimoniale, instituiile publice i de administraie, organizaii teritoriale etc.,
ceea ce permite Ministerului Finanelor ntocmirea anual a bilanului general pe ansamblul
economiei naionale.

29

CAPITOLUL 3
Studiu de caz la SC General Forwording Srl
3.1.

PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

Denumire

S.C. GENERAL FORWORDING SERVICE SRL

Sediul social

Localitatea Bucuresti, b-dul Timisoara, nr.117A, sector

Forma juridica

Societate cu raspundere limitata

Tipul capitalului

Capital 100% privat, mixt (romano-austriac),

Numar inmatriculare J40/1962/01.03.2000

C.U.I.

RO 12734450

Capitalul social

80.000 Lei

Parti sociale

Numar total parti sociale

- 1.000

Valoarea nominala a unei parti sociale - 80 lei

Asociati/cote (%)

Persoane fizice
- S...... H.............

750 parti sociale 75%

- D........... S...........

250 parti sociale 25%

Obiectul de activitate Cod CAEN 5229 Alte activitati anexe transporturilor

Administrare

Director domnul S H- cetatean austriac cu

resedinta in Bucuresti, str Carol Davila, nr 96,et 4-5,sect 5

Administrator domnul D......... S.......- cetatean roman,
domiciliat in Bucuresti,str Dr Thoma Ionescu, nr 10,sect 5
Actul de constituire si forma juridica

30

S.C. GENERAL FORWORDING SERVICE SRL s-a infiintat in anul 2000, Legii
31/1990, modificata si completata prin Legea 441/2006.
Capitalul social la infiintare a fost 80.000 lei si obiect de activitate principal Alte
activitati anexe transporturilor, cod CAEN 5229
SC. GENERAL FORWORDING SERVICE SRL este o societate cu raspundere
limitata cu personalitate juridica ce se organizeaza si functioneaza in conformitate cu actul
constitutiv al societatii si cu legislatia in vigoare.
S.C. GENERAL FORWORDING SERVICE SRL este inmatriculata la Camera de Comert si
Industrie Bucuresti, Oficiul Registrului Comertului sub nr.J40/1962/01.03.2000, Cod Unic
Inregistrare RO 12734450, cu sediul in localitatea Bucuresti, B-dul Timisoara, nr 117A, sector 6
Obiectul de activitate
Conform datelor furnizate de Certificat de inregistrare a societatii, obiectul principal de
activitate este Alte activitati anexe transporturilor, cod CAEN 5229 respectiv comisionare in
vama.
Capitalul social
- Conform act constitutiv al societatii comerciale General Forwording Service SRL, reactualizat la
data de 10.03.2008, capitalul social subscris si varsat este de 80.000 lei, divizat in 1 000 parti sociale
in valoare nominala de 80 lei fiecare, detinut de asociati astfel:
S..... H......750 parti sociale in valoare de 80 lei fiecare,valoare totala 60.000 lei
-D...... S......250 parti sociale in valoare de 80 lei fiecare, valoare totala 20.000 lei
Dreptul de proprietate
Societatea detine dreptul de proprietate:
a)

asupra unui apartament situat in Bucuresti, Calea Plevnei, nr 141, bl1, sc 1, et 6, ap 20, sect 6

b)

asupra echipamentelor tehnologice, mijloacelor de transport, a instalatiilor de masurat,

obiecte birotica si si asupra mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar, asa cum reiese
din evidenta contabila a societatii , in soldul contulurilor sintetice 212, 213, 214.

Asupra bunului imobil nu sunt cunoscute revendicari ale unor fosti proprietari.
Inchirieri si asocieri
S.C. GENERAL FORWORDING SERVICE SRL are incheiat contract de inchiriere pentru
spatiul pe care il foloseste in Bucuresti, B-dul Timisoara, nr 117A., in suprafata de 1000 mp.
Suprafata inchiriata are destinatia de birouri si spatiu de depozitare.

Conform act aditional nr

1/01.02.2005, durata contractului de inchiriere este nelimitata.

Litigii
S.C. GENERAL FORWORDING SERVICE SRL nu este implicata in litigii.
Protectia mediului, acorduri si avize

31

Prin natura si specificul activitatii, S.C. GENERAL FORWORDING SERVICE SRL nu este
un factor poluant pentru zona inconjuratoare.
Conform prevederilor legii 137/1995, privind protectia mediului, republicata, modificata si
completata, societatea comerciala este obligata sa se conformeze legislatiei privind protectia mediului,
reglementarilor si politicilor de aplicare a acestora.
Certificate autorizatii
Autorizatie de comisionar in vama nr 187/14.03.2002 emis de Ministerul Finatelor Publice ,
Directia Generala a Vamilor si Anexa 1 la autorizatie, cu termen de valabilitate nelimitat
3.2 Monografie
STABILIREA BALANEI CONTURILOR NAINTE DE INVENTARIERE Exemplificativ, o
asemenea balan se prezint dup cum urmeaz:
Balanta de verificare la data de 31.12.2010

Cont

Denumire Solduri initiale

Rulaje

cont
Cap

Debit

Debit

Credit

Total sume
Credit

Solduri finale

Debit

Credit

Debit

Credit

susbcris
1012
105

varsat
Rez

80000

80000

80000

1061

reev
Rez legale
Rez

0
0

505978.47
16000

95409
0

0
0

95409
0

505978.47
16000

0
0

410569.47
16000

117

reportat
Profit sau

545655.03

84787.14

630442.17

630442.17

121

pierdere
Repartiz

340092.01

402558.86

27732.75

50053.03

367824.76

452611.89

84787.13

129

profit
Concesiuni

61686.21

61686.21

84787.14

146473.35

61686.21

84787.14

205
208
212

, brevete
Alte imob
constructii
Echip

79.2
1071.94
691981

0
0
0

0
0
0

0
0
95409

79.2
1071.94
691981

0
0
95409

79.2
1071.94
596572

0
0
0
0

2131

tehnol
Mij

23998.24

23998.24

23998.24

2133

transport

87706.6

87706.6

87706.6

din

Mobilier
214

ap. birotica
Alte

18014.39
18014.39

18014.39

341.07
0

0
162.39

0
83.19

0
0

341.07
83.19

0
162.39

creante
2678
2805

imob
Amort,

32

341.07
0

0
79.2

concesiuni
brevete
Amort alte
imob
2808

necorp
Amort.cons

988.74

83.2

1071.94

1071.94

2812

tr
Amort

84492.01

1416.07

85908.08

85908.08

143122.91

400.51

143523.42

143523.42

inst , mij
2813

transp
Amort altor

2814
303
401

imob corp
Ob.inv
Furnizori
Furnizori

0
2683.75
12160.17

19999.89
2683.75
133023.22

0
12.09
10905.91

0
12.09
11852.13

0
2695.84
132515.08

19999.89
2695.84
144875.35

0
0
0

19999.89
0
12360.27

4092
4111
421
4311
4312
4313

deb
clienti
Pers salarii
Cas unit
Cas angajat
Cass unit
Cass

570.01
938960.68
93172
20158
9786
4839

0
339556.54
93172
20160
9787
4839

0
62063.24
5144
1116
542
267

0
570.01
44953.07 1001023.92
5144
98316
1114
21274
541
10328
267
5106

0
384509.61
98316
21274
10328
5106

570.01
616514.31
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0

4314
4315

angajat
Fd. acc

5122
157

5122
157

283
9

283
9

5405
166

0
0

0
0

4371

Somaj unit
Somaj

702

702

39

39

741

4372
441

angajat
Imp profit
Tva
de

458
12885

458
12804.35

25
0

25
8922

483
12885

483
21726.36

0
0

0
8841.35

4423
4426
4427
444

plata
Tva deduct
Tva colect
Imp sal
Alte imp si

49063
19429.43
71719.76
13154

58046.09
19429.43
71719.76
13058

9032
2292.3
12012.24
656

9719.94
2292.3
12012.24
656

58095
21721.73
83732
13810

67766.03
21721.73
83732
13714

0
0
0
0

9671.03
0
0
-96

446

taxe

10436

10424.95

10436

10424.95

0
0

-11.05

447

Fd spec
Creditori

702

703

40

39

742

742

462
5121
5124
5311
5328

diversi
banca
Ct devize
Casa lei
Alte valori
Avansuri

58068.92
279163.05
78.13
15590.3
5406.4

60152.62
258862.39
0
15025.29
5406.4

6112.15
38506.91
0
1336.04
0

6112.15
20455.25
0
973.79
0

64181.07
317669.96
78.13
16926.34
5406.4

66264.77
279317.64
0
15999.08
5406.4

0
38352.32
78.13
927.26
0

2083.7
0
0
0
0

542
581

trez
Viram int
Chelt

10224.79
15886

9914.23
15886

0
1000

835.05
1000

10224.79
16886

10749.28
16886

-524.49
0

0
0

6022
6024

combust
Chelt pies

9558.93
609.3

9558.93
609.3

1247.9
286.31

1247.9
286.31

10806.83
895.61

10806.83
895.61

0
0

0
0

33

5405
166
741

schimb
Chelt alte
6028

consum
Chelt
ob

2217.36

2217.36

82.54

82.54

2299.9

2299.9

603

inv
Chelt

2683.75

2683.75

12.09

.12.09

2695.84

2695.84

1425.9

1425.9

85.09

85.09

1510.99

1510.99

1107.48

1107.48

1107.48

1107.48

604

mat

nestocate
Chelt
energy

si

605

apa
Chelt

611

intretine
Chelt redev

4057

4057

130

130

4187

4187

612
613
621

chirii
Chelt asig
Chelt colab
Chelt

52707.9
2909.03
5000

52707.9
2909.03
5000

4885.5
0
0

4885.5
0
0

57593.4
2909.03
5000

57593.4
2909.03
5000

0
0
0

0
0
0

626

postale
Chelt serv

11796.82

11976.82

1024.96

1024.96

13001.78

13001.78

627

bancare
Alte chelt

8605.1

8605.1

660.33

660.33

9265.43

9265.43

628

serv
Chelt

11972.97

11972.97

1967.44

1967.44

13940.41

13940.41

cu

635

alte imp
Chelt

11138

11138

39

39

11177

11177

641

salarii
Chelt

93172

93172

5144

5144

98316

98316

5406.4

5406.4

5406.4

5406.4

20317

20317

1123

1123

21440

21440

702

702

39

39

741

741

4839

4839

267

267

5106

5106

7.64

7.64

7.64

7.64

20764.22

20764.22

1816.59

1816.59

22580.81

22580.81

7228

7228

8922

8922

16150

16150

340857.35

340857.35

50051

50051

390908.35

390908.35

0
0
15.3
15.3
2.03
2.03
17.33
17.33
3641015.98 3641015.98 437191.74 437191.74 4078207.72 4078207.72

0
1505230.6

0
1505230.6

tichete
642
6451

masa
Ctb

unit

cas
Ctb

unit

6452

somaj
Ctb
unit

6453

cass
Alte

chelt

658

expl
Chelt

6811

amort
Chelt imp

691

profit
v.lucrari

706

serv
Alte

ven

758
din expl.
766
V dob.
TOTAL

34

Presupunem ca in urma inventarierii, in patrimonial societatii au loc urmatoarele operatii contabile:

1.constatare ,in urma inventarierii , de plus in casierie :
5311 Casa in lei

= 758 Alte venituri din

250 lei

exploatare
2.constatare de plus la inventariere la aparatura birotica
214Aparatura birotica

= 131Subventii pentru investitii 150 lei

3. minus constatat la mijloace de transport in stare noua neamortizat , imputabil:

658 Alte cheltuieli de = 2133 Mijloace de transport

2000 lei

Exploatare
4. imputarea minusului la mijloacele de transport la valoarea de 3000 lei
461Debitori diversi = %

3720 lei

758Alt even din expl.

3000 lei

4427 TVA colectata

720 lei

5.constatare de plus la echipamente tehnologice

2131Echip. tehnologice = 131 Subventii pt

700 lei

investitii
6.constatare de minus la obiecte inventar pentru care , pana la data inventarierii
determina faptul generator
473Decontari din operatiuni

= 303 Obiecte

In curs de calificare

50 lei

de inventar

7.solutionarea ulterioara a cazului , minus generat de calamitati naturale

671Chelt. calamitati

=473Decontari din operatii in curs

si alte evenim extraord.

De calificare

8.inchiderea conturilor de TVA

35

50 lei

,nu se poate

TVA deductibil =0
TVA colectata = 720 lei
4727 TVA colectata = 4423 TVA de plata

720 lei

9. inchiderea conturilor de cheltuieli

121 Profit si pierdere = %

2050 lei

658 Alte cheltuieli de exploatare

2000 lei

671Cheltuieli privind calamitati

Si alte evenimente extraordinare

50 lei

10. inchiderea conturilor de venituri

758 alte venituri din exploatare =121 Profit si pierdere

3250 lei

STABILIREA BALANEI CONTURILOR DUPA INVENTARIERE

Balanta de verificare la data de 31.12.2010

Denumire
Cont

cont
Cap

Solduri initiale

Rulaje

Total sume

Solduri finale

Debit

Credit

Debit

Credit

Debit

Credit

Debit

Credit

80000

80000

80000

susbcris
1012
105

varsat
Rez

1061

reev
Rez legale
Rez

0
0

505978.47
16000

95409
0

0
0

95409
0

505978.47
16000

0
0

410569.47
16000

117

reportat
Profit sau

545655.03

84787.14

630442.17

630442.17

121

pierdere
Repartiz

340092.01

402558.86

29782.75

53303.03

369874.76

455861.89

85987.13

129

profit
Subv.

61686.21

61686.21

84787.14

146473.35

61686.21

84787.14

850

850

din

Pt

131

investitii
Concesiuni

205
208
212

, brevete
Alte imob
constructii
Echip

79.2
1071.94
691981

0
0
0

0
0
0

0
0
95409

79.2
1071.94
691981

0
0
95409

79.2
1071.94
596572

2131

tehnol
Mij

23998.24

700

24698.24

24698.24

2133

transport

87706.6

2000

87706.6

2000

87706.6

36

850
0
0
0
0

2000

Mobilier
214

ap. birotica
Alte

18164.39
18014.39

150

18164.39

341.07

341.07

creante
2678

imob
Amort,

341.07

concesiuni
2805

brevete
Amort alte

0
79.2

162.39

83.19

83.19

162.39

imob
2808

necorp
Amort.cons

988.74

83.2

1071.94

1071.94

2812

tr
Amort

84492.01

1416.07

85908.08

85908.08

143122.91

400.51

143523.42

143523.42

inst , mij
2813

transp
Amort altor

2814
303
401

imob corp
Ob.inv
Furnizori
Furnizori

0
2683.75
12160.17

19999.89
2683.75
133023.22

0
12.09
10905.91

0
62.09
11852.13

0
2695.84
132515.08

19999.89
2745.84
144875.35

0
0
0

19999.89
50
12360.27

4092
4111
421
4311
4312
4313

deb
clienti
Pers salarii
Cas unit
Cas angajat
Cass unit
Cass

570.01
938960.68
93172
20158
9786
4839

0
339556.54
93172
20160
9787
4839

0
62063.24
5144
1116
542
267

0
570.01
44953.07 1001023.92
5144
98316
1114
21274
541
10328
267
5106

0
384509.61
98316
21274
10328
5106

570.01
616514.31
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0

4314
4315

angajat
Fd. acc

5122
157

5122
157

283
9

283
9

5405
166

0
0

0
0

4371

Somaj unit
Somaj

702

702

39

39

741

4372
441

angajat
Imp profit
Tva
de

458
12885

458
12804.35

25
0

25
8922

483
12885

483
21726.36

0
0

0
8841.35

4423
4426
4427
444

plata
Tva deduct
Tva colect
Imp sal
Alte imp si

49063
19429.43
71719.76
13154

58046.09
19429.43
71719.76
13058

9032
2292.3
12732.24
656

10439.94
2292.3
12732.24
656

58095
21721.73
83732
13810

68486.03
21721.73
83732
13714

0
0
0
0

10391.03
0
0
-96

446

taxe

10436

10424.95

10436

10424.95

0
0

-11.05

447

Fd spec
Debitori

702

703

40

39

742

742

461
462

diversi
Creditori

0
58068.92

0
60152.62

3720
6112.15

0
6112.15

0
64181.07

0
66264.77

37

5405
166
741

0
0
0

0
2083.7

diversi
Decont din
op in curs
473
5121
5124
5311
5328

de calif
banca
Ct devize
Casa lei
Alte valori
Avansuri

0
279163.05
78.13
15590.3
5406.4

0
258862.39
0
15025.29
5406.4

50
38506.91
0
1586.04
0

50
20455.25
0
973.79
0

0
317669.96
78.13
17176.34
5406.4

0
279317.64
0
15999.08
5406.4

0
38352.32
78.13
1177.26
0

0
0
0
0
0

542
581

trez
Viram int
Chelt

10224.79
15886

9914.23
15886

0
1000

835.05
1000

10224.79
16886

10749.28
16886

-524.49
0

0
0

6022

combust
Chelt pies

9558.93

9558.93

1247.9

1247.9

10806.83

10806.83

6024

schimb
Chelt alte

609.3

609.3

286.31

286.31

895.61

895.61

6028

consum
Chelt
ob

2217.36

2217.36

82.54

82.54

2299.9

2299.9

603

inv
Chelt

2683.75

2683.75

12.09

.12.09

2695.84

2695.84

1425.9

1425.9

85.09

85.09

1510.99

1510.99

1107.48

1107.48

1107.48

1107.48

604

mat

nestocate
Chelt
energy

si

605

apa
Chelt

611

intretine
Chelt redev

4057

4057

130

130

4187

4187

612
613
621

chirii
Chelt asig
Chelt colab
Chelt

52707.9
2909.03
5000

52707.9
2909.03
5000

4885.5
0
0

4885.5
0
0

57593.4
2909.03
5000

57593.4
2909.03
5000

0
0
0

0
0
0

626

postale
Chelt serv

11796.82

11976.82

1024.96

1024.96

13001.78

13001.78

627

bancare
Alte chelt

8605.1

8605.1

660.33

660.33

9265.43

9265.43

628

serv
Chelt

11972.97

11972.97

1967.44

1967.44

13940.41

13940.41

cu

635

alte imp
Chelt

11138

11138

39

39

11177

11177

641

salarii
Chelt

93172

93172

5144

5144

98316

98316

5406.4

5406.4

5406.4

5406.4

20317

20317

1123

1123

21440

21440

702
4839

702
4839

39
267

39
267

741
5106

741
5106

0
0

0
0

tichete
642
6451
6452
6453

masa
Ctb

unit

cas
Ctb

unit

somaj
Ctb
unit

38

cass
Alte
658

chelt

expl
Chelt
calam
alte

7.64

7.64

2000

2000

2007.64

2007.64

50

50

20764.22

20764.22

1816.59

1816.59

22580.81

22580.81

7228

7228

8922

8922

16150

16150

340857.35

340857.35

50051

50051

390908.35

390908.35

0
0
3250
3250
15.3
15.3
2.03
2.03
17.33
3641015.98 3641015.98 450131.74 450131.74 4091147.72

17.33
4091147.72

0
1505230.6

0
1505230.6

si
even

671

extra
Chelt

6811

amort
Chelt imp

691

profit
v.lucrari

706

serv
Alte

ven

758
din expl.
766
V dob.
TOTAL

Capitolul 4
Analiza situatiei financiare si a rezultatelor la SC General Forwording Srl
4.1 DIAGNOSTIC OPERATIONAL

Analiza imobilizarilor
Imobilizari corporale
39

a) cladiri
Cladire rezidentiala in bloc de locuinte amplasata in Bucuresti, Calea Plevnei, nr 141, bl 1, sc 1, et 6,
ap 20, sector 6. Suprafata apartamentului este de 145,53 mp. Numarul cadastrala al corpului de
proprietate este 3230/1/20

b) bunuri mobile
Sunt reprezentate de masini, instalatii, echipamente, mijloace de transport precum si
mijloacele fixe de natura obiectelor de inventar conform actelor contabile
Imobilizari necorporale
Sunt active necorporale care se manifesta prin proprietatile lor economice. Ele nu au
substanta fizica, acorda drepturi si privilegii proprietarului acestora si in mod uzual produc
venituri pentru proprietarul lor.
La data intocmirii raportului de evaluare, societatea nu detinea active necorporale.
Capacitati de productie
Capacitatile de productie ale societatii sunt conforme cu cerintele cuprinse in
Regulamentul de aplicare a Codul vamalal al Romaniei aprobat prin HG 1114/2001.
- Societatea isi desfasoara activitatea in spatiul situat in Bucuresti, b-dul Timisoara, nr 117, sector 6
- Societatea are incluse in obiectul de activitate operatiunile prevazute la art. 80 din Regulamentul de
aplicare a Codul vamal al Romaniei;
- Societatea are inchiriat un spatiu de depozitare de 1000 m 2, situat in zona de supraveghere a biroului
vamal de interior, pentru care a solicitat autorizarea;
- Societatea detine echipamente necesare descarcarii, incarcarii, manipularii, ambalarii, dezambalarii
si prezentarii marfurilor in vederea vamuirii, precum si personal specializat pentru efectuarea acestor
operatiuni;
- Societatea are asigurat spatiul de birou si birotica necesara, situat in zona de supraveghere a biroului
vamal de interior sau de frontiera,
- Societatea este dotata cu echipamente necesare utilizarii sistemului informatic vamal, care este
conectata la acesta;
Date de personal
La 31 decembrie 2010 societatea avea nu numar mediu de 4 (patru) angajati. Calificarea personalului
este in conformitate cu locul de munca pe care il ocupa. Avand in vedere specializarea activitatii
societatii, s-a constatat ca personalul angajat detine toate autorizarile necesare efectuarii lucrarilor de
specialitate. Societatea a manifestat permanent interes in ridicarea calificarii angajatilor, aceasta a dus
la obtinerea de autorizari pentru lucrari cu un grad de specializare foarte ridicat. De regula, acest
aspect este inclus in good-will ul societatii.

40

4.2 DIAGNOSTIC COMERCIAL

Diagnosticul comercial al societatii are ca obiectiv principal stabilirea pietei in care isi
desfasoara activitatea si locul societatii in cadrul pietei. Pentru realizarea acestui diagnostic
este necesar sa se urmareasca:
- produse si servicii
- piata si concurenta
- contractele
- marketingul si publicitatea
- concurenta
Produse si servicii
Din informatiile furnizate de conducerea societatii, activitatea in acest moment este in
conformitate cu obiectul de activitate, aceasta putand

sa isi exercite atributiile in baza

autorizatiei de comisionar in vama emisa de Directia Generala a Vamilor.

Societatea in calitatea de comisionar in vama stabileste raporturi juridice directe cu
autoritatea vamala pentru ansamblul operatiunilor pe care le efectueaza potrivit art. 80 si
raspunde de respectarea reglementarilor vamale
Societatea, constituita potrivit legii, indeplineste, in numele si pentru terte persoane,
urmatoarele servicii
- declararea in detaliu a marfurilor pentru importul, exportul, tranzitul,
- depozitarea si alte operatiuni vamale,
- prezentarea marfurilor declarate la controlul vamal
- achitarea la vama a drepturilor de import si de export.
- are dreptul de a face operatiuni de import sau de export in nume propriu.
- intocmeste declaratii vamale pentru import, export si tranzit
- Redacteaza documentele de transport (CMR, Carnet TIR / ATA)
- Garanteaza taxele vamale si plata taxelor vamale.
- asigura operatiuni de plata in contul clientului.
- asigura consultanta in probleme de export si import.

Societatea ofera clientilor sai servicii de cea mai buna calitate prin profesionalismul
echipei manageriale si al angajatilor foarte bine pregatiti in desfasurarea activitatii de
comisionar vamal.
Piata
Piata specifica este cea a serviciilor vamale care se exercita pe baza autorizatiilor
emise de Ministerul Finantelor Publice, Directia Generala a Vamilor.
41

Societatile autorizate sa execute astfel de servicii sunt publicate pe site-ul Ministerului

de Finante Publice.
La nivel national sunt inregistrate peste 160 societatii, iar in Bucuresti 24 societati. Dintre
societatile din Bucuresti amintim: Exquisite Euro Eval SRL, Romspedition Logistik SRL,
Air-Sol Import Export SRL, Aldo Security SRL, Antrepozite SRL, ATR Services SRL,
Cargolog Weiss SRL, Conftrans SRL, Gebruder Weiss SRL etc.
Piata in acest domeniu este influentata de volumul importurilor si exporturilor la nivel
national si nr. Autorizatiilor eliberate de ministerul de resort.
Se constata ca cifra de afaceri a societatilor in domeniu a fost in scadere in anii 2009
si 2010, datorita reducerii volumului importurilor si exporturilor, ceea ce denota o piata in
scadere si concurenta in crestere pentru mentinerea segmentului de piata detinut de
jucatorii din aceasta piata.
Furnizori
Conform documentelor puse la dispozitia de conducerea societatii, principalul
furnizor al este SC AUTOITALIA IMPEX SRL cu care este in relatii comerciale stabile
inca de la infiintare. Fata de acest furnizor, SC General Forwording Service SRL are o
datorie de 12.996 lei
Clienti
Beneficiarul principal al serviciilor societatii General Forwording Service SRL este
AUTO ITALIA IMPEX
Valoarea creantei pe care societatea o are de incasat de la acest client este de 611.062 lei
4.3 DIAGNOSTIC ECONOMICO-FINANCIAR
Diagnosticul economico financiar se desfoar in doua etape:
-Analiza financiar patrimoniala
-Analiza contului de profit si pierderi
Principalul instrument de analiza il constituie indicatorii de echilibru si de evolutie.

Analiza financiar patrimoniala

Metodologia de analiza a situaiei financiare cu ajutorul datelor de bilan se bazeaza pe
corelarile interne existente intre elementele patrimoniale aflate in activul bilanului sub forma
activelor (mijloacelor economice) si in pasivul bilanului sub forma surselor de formare a
mijloacelor economice
Mijloacele economice

42

Activul bilanului cuprinde in evolutia sa, mijloacele economice in ordinea inversa a

lichiditatii si in funcie de modul in care participa la circuitul economic.
IMOBILIZAREA SI UTILIZAREA CAPITALULUI
SPECIFICATIE
I Active imobilizate (AI)
II Active circulante (AC)
Stocuri
Creante
Investitii financiare
Disponibilitati
III Cheltuieli in avans
Active totale (AT)
Cifra de afaceri (CA)
Capital social (CS)
rata de imobilizare
nr de rotatii ale AT
gradul de utilizare a capitalului
social

31,12,2008
655.757
640.053
354
591.032

%
50,6
49,4
0,1
92,3

48.667
0
1.295.810
1.201.300
80.000
0,51
0,93

7,6
0,0

31,12,2009
631.592
538.761
0
527.295
0
11.466
0
1.170.353
413.129
80.000
0,54
0,35

16,20

14,63

ANII
%
54,0
46,0
0,0
97,9
0,0
2,1
0,0

31,12,2010
513.943
662.029
0
627.296
0
34.733
0
1.175.972
390.908
80.000
0,44
0,33

%
43,7
56,3
0,0
94,8
0,0
5,2
0,0
100

14,70

- reprezentare grafic -

Activul total al S.C. GENERAL FORWORDING SERVICE SRL a inregistrat o scadere de

10% in anul 2009 fata de 2008 si o crestere de 1% in anul 2010 fata de anul 2009. Evolutia
activului total a fost determinata de modificarea activelor imobilizate datorita amortizarii si
a activelor circulante datorita reducerii cu 5% a creantelor.
Rata de imobilizare reliefeaza ponderea activelor imobilizate in total active. Aceasta rata
este influentata de profilul ntreprinderii, de inzestrarea cu tehnica si tehnologii moderne
Nr de rotatii a activului total reflecta viteza cu care se roteste intreg capitalul investit si
pune in evidenta eficieta cu care societatea isi valorifica toate activele pe care le detine,
respectiv eficienta cu care utilizeaza intregul capital. Conform uzantelor internationale, se
43

considera normal un numar de 2-3 rotatii pe an. In cadrul societii analizate acest indicator a
inregistrat o scade pe perioada analizata, de la 0,93 in 2008 ajungand in 2010 la 0,33, ceea ce
inseamna ca societatea nu valorifica in mod eficient toate activele pe care le detine.
Activele imobilizate
Situaia activelor imobilizate la 31.12.2010 conform balantei de verificare, este prezentata in
tablul de mai jos:
Nr
crt
1
2
3
4

Specificaie

dec.10

Imobilizari corporale - total din care

- constructii - ct 212
- instalatii - ct 213
Imobilizari financiare
Total active imobilizate
Cifra afaceri
- nr rotatii active imobilizate(CA/Ai)

lei
513.602
510.664
2938
341
513.943
390.908
0,76

%
99,9
99,3
0,5
0,1

Activele circulante au fost analizate in moneda constanta pentru a vedea corect evolutia
acestora.
Specificatie

31,12,2008 31,12,2009

31,12,2010
Ev fata

Ev.fata
Total active circulante
1. Stocuri
2. Creante
3. Disponibilitati

Lei
640.053
354
591.032
48.667

Lei
538.761
0
527.295
11.466

44

dec.08
0,84

Lei
662.029

dec.09
1,23

0,89
0,24

627.296
34.733

1,19
3,03

Activele circulante in anul 2008 erau de 640.053 lei, in 2009 scad la 538.761 lei, (mai mici cu
16% fata de 2008) iar in 2010 au crescut la 662.029 lei, respectiv au crescut cu 23% fata de
2009. Aceasta evolutie a activelor circulante este determinata de evolutia oscilanta a
creantelor si a disponibilitatilor.
In cadrul activelor circulante, creantele de incasat erau in 2010 de 627.296 lei , in crestere cu
19% fata de decembrie 2009, ceea ce inseamna ca societatea nu a actionat ferm in vederea
recuperarii creantelor.
Creantele
Creantele se analizeaza in funcie de:
a)
-

Natura lor calitativa:

creante normale rezultate din desfasurarea normala a circuitului
economic, respectiv sumele inregistrate in contul 411 clienti
- creante nenormale rezultate in afara desfasurarii normale a circuitului economic. In
aceasta categorie intra sumele inregistrate in conturile 461- debitori diversi.
b) Gradul de certitudine a incasarii lor, creantele sunt certe si incerte. Pentru ca o creanta
sa fie certa, trebuie sa fie confirmata in scris de catre clientii solvabili. Deoarece in cadrul
diagnosticului financiar este greu si laborious sa se obtina o asemenea confirmare, in
creantele incerte se cuprind cele nenormale.
c) Durata de intarziere si de incasare, creantele se grupeaza in:
- creante realizabile pe termen scurt (30 zile)
- creante realizabile pe termen mediu (60 zile)
- creante realizabile pe termen lung (90 zile)

45

Din analiza creantelor ( a se vedea tabelul de mai sus IMOBILIZAREA SI UTILIZAREA

CAPITALULUI ) rezulta ca acestea au reprezentat un procent de 92,3% din valoarea activelor
circulante in 2008, au crescut in 2009 la 97,9%, iar in 2010 au scazut la 94,1% fata de 2009.
Din analiza contului de creante, rezulta ca, in anul 2010 rulajul contului este de 275.880 la sume
creditoare si 366.622 la sume creditoare. Soldul initial al contului era la 01.01.2010 520.320 lei, iar la
finele anului, 611.061 lei.
Rezulta ca, de fapt, creantele normale din desfasurarea normala a circuitului economic reprezint doar
90.746 lei, respectiv un procent de 15% din total creante, restul putand fi incadrat in categoria
creantelor greu de incasat.
Avnd in vedere ca aceasta creanta provine de la o societate din cadrul grupului, se poate aprecia ca
acestea ar putea fi creante certe.
Stocurile
In ceea ce priveste stocurile, valorile mici ale acestora nu sunt de natura a influenta valoarea astfel ca
nu se justifica o analiza a lor.
Disponibilitatile banesti
Este principalul element care caracterizeaza trezoreria agentului economic. In procesul analizei se
calculeaza gradul de asigurare cu disponibilitati banesti si plasamente.
Specificatie
Disponibilitati banesti
Active circulante
Active total
Grad de asigurare cu
- active circulante (%)
- active totale (%)

31,12,200

31,12,200

31,12,201

8
Lei
48.667
640.053
1.295.810

9
lei
11.466
538.761
1.170.353

0
lei
34.733
662.029
1.175.972

%
3,8
49,4

7,6
3,8

%
1,0
46,0

2,1
1,0

%
3,0
56,3

5,2
3,0

Disponibilitatile banesti au avut o evolutie oscilanta cu punct maxim in 2008 cand au fost de
48.667 lei, iar ca pondere in activele totale cu punct maxim tot in 2008 (3,8%) dupa care scad
in 2009 la 11.466 lei reprezentand 1% in activele totale , iar in 2010 cresc la 34.733 lei ceea
ce reprezint 3 % in total active .
Gradul de asigurare cu disponibilitati banesti fata de activele circulante este scazut , intre
2,1% 7,6% nivelul considerat normal fiind de 30%, pentru a reprezenta o activitate
normala.
Gradul de asigurare cu disponibilitati banesti fata de activele totale este cuprins intre 1%3,8%, nivelulul orientativ care indica o activitate normala fiind de 10%.
Aceasta situaie s-a datorat faptului ca societatea are de incasat creante reprezentand pana la
95% din total active circulante.
Sursele financiare de acoperire a mijloacelor economice
46

Sursele financiare de acoperire a mijloacelor economice pot fi grupate dupa:

- destinatie (active imobilizate si active circulante)
- provenienta (surse proprii, asimilate, atrase sau imprumutate)
31,12,200
Specificatie
Capital social
Rezerve din reevaluare
Rezerve
Rezultatul reportat
Rezultatul exerciiului
Repartizarea profitului
CAPITALURI PROPRII
CAPITAL PERMANENT

8
Lei
80.000

31,12,200
%
6,41
40,5

9
Lei
80.000

31,12,201
%
7
44,0

505.978
16.000

7
1,28

505.978
16.000

9
1
42,1

0,00
51,7

483.969

645.292
0

4
0,00
100,

61.686
0

5
0
100,

1.247.270
1.247.270

1.147.633
1.147.633

0
Lei
80.000

%
7,04

410.569
16.000

36,11
1,41

630.442 55,45
84.787
84.787

7,46
7,46

1.137.011 100,0
1.137.011
100

Capitalul propriu a fost pozitiv pe toata perioada cu valoare maxima in decembrie 2008 de
1.247.270 lei si valoare minima in decembrie 2010 de 1.137.010 lei.

47

Capitalul permanent este pozitiv si este constituit numai din capitalul propriu, societatea nu a
contract in aceasta perioada credite pe termen lung si mediu, ceea ce inseamna ca societatea are la
dispoziie surse suficiente pentru o perioada mai mare de un an in vederea coninuarii activitatii.

Deoarece societatea nu a contract in aceasta perioada credite pe termen lung si mediu nu s-a
calculat rata autonomiei financiare si independenta financiara a societii, acestea fiind considerate la
limita superioara.

Structura si evolutia patrimoniul net

Patrimoniul net (averea societtii) reflect capacitatea societtii de a se angaja la atragerea de
capitaluri strine - resurse financiare pentru dezvoltarea afacerilor n conditiile restituirii la scadent a
obligaiilor devenite exigibile.
Specifictie

31,12,2008
Lei
655.757
640.053
354
591.032
48.667
1.295.810
48.540
1.247.270

1. Active imobilizate
2. Active circulante
Stocuri
Creante
Disponibilitati
3. Active total (1+2+3)
4. Datorii
5. Patrimoniul net
Acoperit cu:
- Capitalul social
- Fonduri si rez legale
- Alte fonduri

%
50,6
49,4

100
4
96

31,12,2009
31,12,2010
Lei
%
Lei
631.592 54,0
513.943
538.761 46,0
662.029
0
0
527.295
627.296
11.466
2
34.733
1.170.353
1.175.972
22.720
2
38.961
1.147.633
98
1.137.011

80.000
16.000
0

80.000
16.000
0

%
43,7
56,3

3
97

80.000
16.000
0

Patrimoniului net a scazut in 2009 si 2010 fata de 2008, scaderea a fost determinata de
scaderea activelor imobilizate si scaderea datoriilor catre buget si furnizori..
Patrimoniul net reprezint 96% din total activ, datoriile societii fiind de doar 4%
Patrimoniul net este acoperit cu capitalul social in proportie de 6% si cu fondul de rezerva in
proportie de 1% restul fiind din diferente de reevaluare si profiturile nerepartizate.
Din analiza se poate observa ca in anul 2008 societatea a repartizat profitul sub forma
dividendelor In anul 2009 nu s-a facut repartizarea profitului.
Indicatorii de lichiditate si solvabilitate
Acesti indicatorii apreciaz capacitatea societtii de a onora la scadent obligaiile exigibile si chiar
mai devreme dect termenele convenite, n situaia n care creditorii solicit plata acestora din motive
diverse.
Active curente
Lichiditatea generala = --------------------Pasive curente

48

Active curente - Stocuri

Lichiditatea imediata = -------------------------------Pasive curente
Disponibilitati
Lichiditatea la vedere = --------------------Pasive curente
Specificaie
Active curente
Pasive curente
Disponibilitati
Stocuri
Lichiditate general >2
Lichiditate intermediar >1
Lichiditatea la vedere

dec.2008
640.053
48.540
48.667
354
13,19
13,18
1,003

dec.2009
538.761
22.720
11.466
0
23,71
23,71
0,505

dec.2010
662.029
38.961
34.733
0
16,99
16,99
0,891

Pentru comparatie cu valori de referinta, tabelul de mai sus prezint n interior si nivelul lichidittilor
care permit protejarea societtii fat de creditori la scadenta, sau la cererea expres a acestora.
In acest context, lichiditatea firmei a implicat niveluri si tendinte bune in intervalul analizat.
lichiditate generala a societii ofera informaii despre bunurile la care
apel pentru a plati datoriile pe termen scurt.
comparativ cu un

societatea poate sa faca

In intervalul analizat, acesta a fost intre 13,19-23,71

prag de siguranta egal cu 1,6-2;

lichiditatea intermediara este cuprinsa intre 13,18 si 23,71 comparativ cu un prag de siguranta mai
mare decat 1.

49

lichiditate la vedere este cuprinsa intre 0,505 1,182 comparativ cu marja de siguranta egala cu 0,61. Lichiditatea la vedere este in marja de siguranta, ceea ce inseamna ca societatea este protejata
fata de creditori.

Solvabilitatea patrimonial defineste capacitatea societtii de a dispune de suficiente mijloace

materiale si bnesti n orice moment, pentru a ndestula la scadent creditorii si.
Capitaluri proprii
Formula de calcul este =------------------------ x 100
Pasive totale
Specifictie
Capitalul propriu
Pasive totale
Profit net
Solvabilitatea patrimoniala (%)

2008
1.247.270
1.295.810
645.292
96,3

2009
1.147.633
1.170.353
61.686
98,1

2010
1.137.011
1.175.972
84.787
96,7

Valorile inregistrate pe perioada analizata a solvabilitatii sunt foarte ridicate, limita minima acceptata
30- 50%. Solvabilitatea patrimoniala a inregistrat un procent maxim de 98,1% in 2009 ceea ce arata
ca creditorii societii se bucura de securitate maxima, pasivele totale fiind mai mari decat capitalul
propriu.

Indicatori de gestiune
Activele circulante pot da informaii si despre activitatea societii prin determinarea
duratelor de rotatie a stocurilor, duratelor de incasare a creantelor
Un alt indicator de gestiune este si durata de plata a obligaiilor.

50

Specifictie
1. Stocuri
2. Creante
3. Obligaii curente
Cifra de afaceri (CA)
durata de rotatia a stocurilor (zile)
durata de incasare a creantelor (zile)
durata de achitare a obligaiilor (zile)

31,12,2008 31,12,2009
354
0
591.032
527.295
48.540
22.720
1.201.300
413.129
0,1
0
177
459
15
20

31,12,2010
0
627.296
38.961
390.908
0
578
36

Durata de rotatie a stocurilor- analiza este nerelevanta

Durata de incasare a creantelor a este de 177 zile in 2008, creste la 459 zile in 2009 iar in 2010
creste la 568 zile, ceea ce inseamna ca societatea, in baza relatiilor din grup a inteles sa nu actioneze
in vederea incasarii creantelor.

Durata de achitare a obligaiilor este cuprinsa intre 15 36 zile in 2010, ceea ce insemna
ca plata datoriilor se facea pana in 2010 la intervale scurte, in perioada de
Indicatori de activitate
Evolutia cifrei de afaceri
Evol.fata
Specifictie
Cifra de afaceri (Lei)
Cifra de afaceri (euro)
Venituri totale (lei)
Pondere CA in venituri totale

dec.08
1.201.300
301.440
1.214.208
0.99

51

dec.09
413.129
97.708
426.012
0.97

dec.08
0,34
0,32
0.35

Evol.fata
dec.10
390.908
91.231
390.925
100

de 2009
0,95
0,93
0.92

Cifra de afaceri a scazut in 2009 la 34% din cifra de afaceri a anului 2008, iar in anul 2010, cifra de
afaceri reprezint 95% din cea inregistata in anul 2009.
Se constata astfel impactul crizei economice si o stabilizare a acesteia in periada 2009-2010 in jurul
valorii de 400 000 lei.
Trezoreria
Reflecta imaginea disponibilitatilor monetare ca rezultat din evolutia curenta a incasarilor si platilor.
Disponibilitatile trebuie sa faca fata scadentelor in mod coninuu. Daca trezoreria este pozitiva,
inseamna ca fondul de rulment este suficient de mare pentru a asigura finantarea stabila a ciclului de
exploatare si pentru a putea face plasamente financiare.
Datorita specificului activitatii, nu se justifica un calcul elaborat al necesarului de fond de rulment,
mai mult, societatea a avut permanent trezoreria neta peste nivelul datoriilor curente, societatea
neavnd contractate credite pe termen lung si mediu.

Indicatori de rentabilitate
Diversii indicatori de rentabilitate msoar capacitatea managerial asupra modului n care au fost
utilizate resursele financiare proprii si externe.
Analiza rentabilitatii se face structural si factorial prin doi indicatori de baza:profitul si rata
rentabilitatii
Specifictie

dec.-08
Ron
1.201.300
1.295.810
768.657
645.292
768.620
1.247.270
64
52
59

Cifra de afaceri
Active totale
Profit brut
Profit net
profit din exploatare
capitalul propriu
Rata profitului (%)
Rentabilittii financiare (%)
Rentabilitatii economice (%)

52

dec.-09
Ron
413.129
1.170.353
73.346
61.686
73.521
1.147.633
18
5
6

dec.-10
Ron
390.908
1.175.972
100.938
84.788
100.921
1.137.011
25,8
7
9

Rata profitului se calculeaza ca raport intre profitul brut si cifra de afaceri.

Rata rentabilitatii financiare exprima eficienta valorificarii capitalului propriu al firmei prin
raportarea profitului net la capitalul propriu.

Rata rentabilitatii economice a activitatii apreciaza eficienta din perspectiva activitatii de

exploatare si activele folosite si ar trebui sa fie cel putin la nivelul ratei inflatiei in
prioada respectiva.
Uzantele internationale in analiza situaiei financiare apreciaza ca nivel bun al rentabilitatii financiare
si economice intre 2- 5%. In cadrul societii analizate dupa cum se poate constata din tabelul de mai
sus, datorita conditiilor favorabile privind specificul activitatii, societatea a inregistrat o rentabilitate
foarte buna cu punctul maxim in 2008.

Analiza contului de profit si pierderi

Contul de profit si pierderi are rolul de a concentra influenta si efectul tuturor proceselor economice si
financiare ce au loc n economia unei societti, ntr-o perioad de timp determinate.
Specifictie

dec.-08
Lei
1.214.171
1.201.300
37
0
1.214.208
445.551
0
0
445.551
768.620
37

1. Venituri din exploatare

- cifra de afaceri
2. Venituri financiare
3. Venituri exceptionale
4. VENITURI TOTALE(1+2+3)
5.Cheltuieli pentru exploatare
6. Cheltuieli financiare
7. Cheltuieli exceptionale
8. CHELTUIELI TOTALE (5+6+7)
9. Rezultatul din exploatare (1-5)
10. Rezultatul financiar (2-6)

53

dec.-09
Lei
425.939
413.129
73
0
426.012
352.418
248
0
352.666
73.521
-175

dec.-10
Lei
390.908
390.908
17
0
390.925
289.987
0
0
289.987
100.921
17

11. Profit brut

12. Profit net

768.657
645.292

73.346
61.686

100.938
84.788

Profitul net scade brusc de la 645.292 in 2008 la 61.686 lei in 2009 reprezentand 10% din profitul
anului anterior, in situaia in care, cifra de afaceri in 2009, a reprezentat de 34% din cifra de afaceri a
anului anterior.
In 2010 profitul creste cu 37% fata de anul 2009 in conditiile in care cifra de afaceri a scazut cu 5%
fata de anul 2009. Rezulta ca societatea a trecut printr-o perioada mai grea in anul 2009, in ce priveste
rata profitului, aceasta se situiaza la nivelul de 25% in 2010, rata considerata normala in ramura
prestarilor de servicii.
Analiza veniturilor
Specifictie
Venituri din exploatare
Venituri financiare
Venituri totale
Indice de crestere cu

dec.-08
Lei Pond
1.214.171 100,0
37
0,0
1.214.208
100
baz

dec.-09
dec.-10
Lei
Pond
Lei
425.939 99,98 390.908
73
0,02
17
426.012 100,00 390.925

Pond
100,0
0,0
100

fix

(dec.2008)
Indice de crestere cu baza n lant

0,4
0,4

0,32
0,92

n perioada analizata veniturile totale nregistreaz un trend descrescator pe toata perioada analizata si
s-au creat preponderant din sfera exploatrii (peste 99%) .
Analiza cheltuielilor
Specifictie

dec.-08
dec.-09
Lei
%
Lei
445.551 100,0 352.418

dec.-10
%
Lei
99,9 289.987

%
100,00

consumabile
- Alte cheltuieli materiale
- Alte cheltuieli din afara (cu energie si apa)
- .Cheltuieli cu personalul
- Ajustarea valorii imob. corporale si necorp
- Cheltuieli privind prestatiile externe
- Cheltuieli cu alte impozite, taxe, varsaminte

19.819
11.422
5.676
209.937
25.307
160.080

4,4 14.002
1,4
4.207
0,9
1.107
48,3 131.009
6,8 22.581
34,7 105.896

4,83
1,45
0,38
45,18
7,79
36,52

asimilate
- Cheltuieli cu amenzi,penalitati si activele

9.441

1.Cheltuieli pentru exploatare

- Cheltuieli cu materiile prime si materialele

cedate
2. Cheltuieli financiare
3. CHELTUIELI TOTALE

11.177

3,85

3.869
0,9
647
0,2
8
0
0,0
248
0,1
0
445.551 100,0 352.666 100,0 289.987

0,00
0,00
100,00

Cheltuielile totale au scazut pe toata perioada analizata.

54

4,4 15.530
2,6
4.858
1,3
3.200
47,1 170.399
5,7 23.824
35,9 122.525
2,1

11.435

3,2

Din analiza cheltuielilor din exploatare rezulta faptul ca, cele mai importante sunt:
-

cheltuielile cu personalul (47,1% din total cheltuieli de exploatare in 2008, 48,3% in 2009
si 45,18% in 2010)

cheltuielile cu prestatiile externe (35,9% din total cheltuieli de exploatare in 2008, 34,7%
in 2009 si 36,52% in 2010)

cheltuielile cu materii prime si materiale consumabile (4,4% din total cheltuieli de

exploatare in 2008, 4,4% in 2009 si 4,83% in 2010)

cheltuielile cu impozite si varsaminte (2,1% din total cheltuieli de exploatare in 2008,

3,2% in 2009 si 3,85% in 2010)
Ponderea cheltuielilor financiare in total cheltuieli era in 2008 de 4,1% societatea avnd imprumuturi
bancare.

55

CONCLUZII I PROPUNERI
Puncte tari

Societatea detine active imobilizate importante

Nu este implicate in litigii

Trezoreria neta a fost pozitiva in perioada 2008-2010 prin lipsa surselor imprumutate

Lichiditatea la vedere este peste

marja de siguranta,

ceea ce inseamna ca societate este

protejata fata de creditori

Societatea nu are datorii pe termen lung si mediu, datoriile pe termen scurt se platesc la termen

Ratele de rentabilitate sunt la nivelul ratelor in domeniul de activitate

Societatea s-a adaptat rapid conditiilor de criza si in anul 2010 deja a intrat pe un trend pozitiv
privind rata rentabilitatii.
Puncte slabe

Dependenta de grup a societii

Neancasarea creantelor

Lipsa proprietatii asupra imobilului in care se desfoar activitatea specific, (cerina la

obtinerea autorizatiei)

O mai bun cunoatere a situaiei patrimoniului este strict necesar pentru a participa
cu succes la viaa economic i chiar social a unei ntreprinderi. Prezenta lucrare urmrete
stabilirea i analiza lucrrilor premergtoare privind ntocmirea situaiilor financiare finale,
ntruct acestea sunt cele mai importante i cel mai complexe documente ale contabilitii,
care oglindesc activitatea agentului economic. Titularul unui patrimoniu trebuie s verifice
situaia lui la o anumit perioad de timp, iar situaiile financiare finale sunt metoda prin care
comerciantul evalueaz ntreaga sa activitate pe parcursul unui exerciiu financiar.
Fiecare operaiune economico-financiar determin o modificare de volum sau de
structur n patrimoniul ntreprinderii. Aceast modificare are o anumit valoare economic
exprimat n bani. Indiferent de natura lor aceste operaiuni cu o valoare economic, pot fi
redate n contabilitate ca o ecuaie ntre doi termeni: unul de ieire iar cellalt de intrare.
Altfel spus, fiecare operaie nou are un punct de plecare i unul de sosire n relaia sa cu
patrimoniul n cauz. Aceste puncte de referin, respectiv de origine i destinaie, sunt n
esen elemente patrimoniale care se modific sub incidena operaiunilor n cauz. Relaia

56

dintre cele dou puncte este urmarea dublei reprezentri a patrimoniului, respectiv
reprezentarea acestuia att din punct de vedere economic ct i din punct de vedere juridic.

BIBLIOGRAFIE
1. E. Ciucur, A. Bratu, Mariana Guru - Bazele contabilitatii, Ed. Universitate Bucuresti 2012
2. E. Ciucur, A. Bratu, Contabilitate financiar, Ed. Universitatea Bucureti 2008
3. Feleag N., Ionacu I. Tratat de contabilitate financiar, vol. I i II, Ed. Economic, 1998,
pag.185-198, 222-230, 368-401
4. N. Feleag, (coordonator), Politici i opiuni contabile, Editura Infomega, Bucureti, 2008
5. Liliana Feleag (Malciu), Niculae Feleag - Contabilitate financiar, o abordare european
i internaional, vol.I i II (contabilitate financiar fundamental), Ed.Infomega,
Bucureti, 2005
6. M. Ristea i colectiv, Contabilitatea financiar a intreprinderii, Ed. Universitar Bucureti
2007
7. Iacob Petru Pntea, Gheorghe Bodea , Contabilitatea financiar romneasc conform cu
Directivele Europene, Ediia a III-a, Editura INTELCREDO, Deva, 2008
8. *** OMFP 3055/2009 privind aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu
directivele europene, cu modificrile i completrile ulterioare,
9. *** Ordinul nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor priprii
10.*** Legea Societilor Comerciale nr. 31/1990, revizuit i actualizat
11. *** Legea Contabilitii nr. 82/1991, revizuit i actualizat

57