SUBIECT NR 1

1 .ECHITATEA FISCALA
Echitatea fiscal se refer la faptul c nivelul prelevrilor de resurse financiare la dispoziia
statului de la fiecare contribuabil trebuie s se fac n funcie de venitul obinut sau averea
deinut i de situaia acestuia
Stabilirea minimului neimpozabil-- Universalitatea impunerii
Echitate fiscal orizontal ---Echitate fiscal vertical
Principiile Echitatii fiscale sunt:stabilirea minimului impozitabil
Universalitatea pe verticala cu cat venitul este mai mare cu atat impozitul trebuie sa fdie mai mare
Ehitatea pe orizontala-pe categorii persoane-profesii Universalitatea impunerii impozit aplicat
tuturor
2 .CONTINUTUL ECONOMIC SI FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE.
Relatiile care apar intre participantii la procesul de constituire a fondurilor de resurse financiar
publice.
Aceste relatii se manifesta pe de-o parte intre agentii economici (care isi desfasioara activitati lucrate)
si membrii societatii luati individual si colectivitate reprezentate de stat pe de alta parte
Relatiile care apar intre colectivitati si beneficiarii fondurilor de finantare publice.
In calitate de beneficiar putem regasi pe : intreprinderi ,investitii publice cetateni care incaseaza pensii
alocatii,ajutoare burse alte investitii.
Nevoile societatii din punct de vedere al finantelor publice pot fi impartite in 3 categorii:
-Individuale- colective-cvasipublice
3 NEVOILE INDIVIDUALE
Nevoile individuale( hrana imbracaminte locuinta,cultura deplasare depind de preferintele fiecarui
individ ,ele pot fi satisfacute pe seama bunurilor private,al caror pret se stabileste la piata in functie de
raportul dintr cererea consumatorilor si oferta producatorilor.
Oferta producatorilor este limitata din cauza limitarii factorilor de productie iar cererea consumatorilor
este limitata de capacitatea de plata a acestora
Bunurile private au caracter concurential consumul unei persoane intra in concurenta cu consumul
altei persoane ceea ce exceladand posibilitatea ca o cantitate delimitata dintr-un asemena bun sa fie
consumata se mai multe persoane fara costuri suplimentare de productie.
Bunurile colective-sunt reprezentate in principal de aparare nationala ,ordinea publica ,iluminatul
public apararea contra fortelor naturii precum si alte servicii menite a satisface interesele colective.
Aceste nevoi de satisfac pe seama bunurilor publice ,bunuri pe care indivizii nu le pot procura prin
intermediul pietei.

II
Bunurile publice au caracter neconcurential .Consumul unei persoane nu intra in concurenta cu
consumul acesta inseamna ca un bun public poate fi consumatoare de persoane fara costuri de
productie suplimentar.
4 RATA FISCALITATII::Cel mai important rol al impozitelor se relecta in raportul acestora la
formarea resurselor fin.publice ,in acest sens este realizat calculul ratei fiscalitatii pentru a vedea ce
parte din PIB conteaza la dispozitia statului
Formula ratei fisc este:R fiscalitatii= Venituri fiscale (contributii obligatorii)///PIB
5 DEF CHELTUIELILOR PUBLICE :Cheltuielile publice sunt relatii financiare care se manifesta
intre stat pe de o parte si persoane fizice si juridice pe de cealalta parte cu ocazia repartizarii resurselor
financiare ale statului in scopul indeplinirii functiilor acestora.
Chelt publice sunt aprobate prin lege sub forma creditelor bugetare care exprima limita maxima
aprobata a nivelului de finantare a diferitelor nevoi colective.existenta creditelor bugetare implica
mecaniisme de finantare prin alimentarea conturilor consumatorilor de resurse financiare publice .
6 Piaa financiar contribuie la realizarea echilibrului macroeconomic prin alocarea n

investiii private i publice (interne sau externe), a economisirilor din venituri disponibile.
Acest echilibru este ilustrat prin urmtoarea ecuaie sintetizatoare: S=I + BS+ NX
Sistemul de notaii este urmtorul: S = economii; I = investiii private; NX = export net; BS =
soldul bugetului public

SUBIECTUL 2
1. UNIVERSALITATEA:: Veniturile i cheltuielile se includ n buget n totalitate, n sume brute.
Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepia donaiilor i
sponsorizrilor, care au stabilite destinaii distincte.
2 RESURSELE FINANCIARE PUBLICE::Resursele financiare publice reprezint relaii sociale
de natur economic, n form bneasc, ce iau natere n procesul de colectare a fondurilor financiare
la dispoziia statului necesare pentru ndeplinirea obiectivelor sale
In functii ce continutul economic resursele finantelor publice provin din:
-prelevari cu caracter obligatoriu(impozite ,taxe contributii) -resurse de trezorerie-imprumuturi publice

3 INDICELE DE PROFITABILITATE
Indicele de profitabilitate raporteaz suma fluxurilor de numerar net operaional actualizate la valoarea
actualizat a investiiei. Cum fluxurile de numerar net operaional sunt vzute drept efectele generate
de exploatarea investiiei, am putea considera c vorbim despre o raportare a efectelor investiiei la
valoarea efortului investiional (efortul realizat pentru obinerea acestor efecte).n realitate, vorbim
despre o raportare a:

III
1) valorii care ar fi investite ntr-o afacere de referin (cu un randamente egal cu rata de actualizare)
pentru a obine n viitor efecte egale cu cele estimate
la //2) valoarea prezent a investiiei analizate.
Cele 2 investiii ar avea probabil randamente diferite:
-

randamentul investiiei de referin este reprezentat de rata de actualizare;

randamentul investiiei analizate este reprezentat de rata intern de rentabilitate a acesteia.

Ambele investiii vor duce la obinerea acelorai efecte (fluxurile de numerar net operaional estimate).
n aceste condiii, alternativa investiinal cu un randament mai mare va necesita un efort investiional
mai mic (pentru a genera aceleai efecte)
4 INVESTITII Investitii: La nivelul unei corporaii, decizia de investiii i decizia de finan are sunt
strns legate ntre ele i constituie cele mai importante decizii pe care le poate lua un manager.
Managerii sunt mandatai de acionari s le serveasc interesele; n acest sens managerii vor urmri
creterea valorii ntreprinderii implicit creterea averii ac ionarilor ca obiectiv major al finan elor de
ntreprindere.
ntre diferitele tipuri de investiii, un loc aparte l ocup investiiile directe = investi iile efectuate n
structura economic a firmei, pentru dezvoltarea sau men inerea capacit ilor sale de produc ie.
DEF. Investiia direct desemneaz o alocare durabil de capitaluri n achiziia de active fizice (reale)
care s permit desfurarea unor activiti cu rentabilitate superioar ratei de rentabilitate normale
pentru clasa de risc a ntreprinderii.
Cea mai utilizat clasificare a investi iilor este cea n func ie de risc. n acest sens ntlnim 4 tipuri de
investiii:
investiii de nlocuire-investiii de modernizare -investiii de dezvoltare--investi ii strategice
Investiiile de nlocuire sunt investiii de nlocuire a echipamentelor uzate; nu presupun modificri ale
tehnologiilor de fabricaie. Au cel mai sczut risc.
Investiiile de modernizare aduc corecii tehnologiilor de fabrica ie. Implic un risc
suplimentar.
Investiiile de dezvoltare (de extindere) implic noi sec iuni, fabrici, cldiri, uzine. Presupun
un risc mai mare fa de celelalte dou pentru c ele sunt fcute n vederea lrgirii pie elor de
aprovizionare i de desfacere.
Investiiile strategice presupun cel mai mare risc i se refer la extinderea activit ii n noi
zone geografice, n noi medii comerciale, tehnologice (ex.: crearea unei filiale n strintate,
asimilarea unei tehnologii noi, etc.).
Durata de via a investiiei= perioada pe care se face analiza previzional, perioada de timp din viitor
pentru care se pot previziona ctigurile investiiei.

IV
SUBIECTUL 3
1 VALOAREA ACTUALA AJUSTATA NETA
VANA= cash-flow-ul net actualizat generat de investiie i de modalitatea de finanare a acesteia.
VANA = VANinvestiie + VANfinanare
VANinv = VAN obinut n situaia n care investiia este autofinanat 100%
VANfin = VAN obinut n urma efectelor generate de alte surse de finanare
Autofinanarea se nscrie n categoria surselor proprii interne. O ntreprindere se mai poate finana i
prin:surse proprii externe majorri de capital social
surse mprumutate credite
2 NEVOILE CVASIPUBLICE.
Sunt rep de educati,e cultura ,ocrotire medical,asigurare sociala, practicarea educatiei fizice autorizatii
poduri etc.
In acest sens pe aceste nevoi le putem numi nevoi semipublice sau nevoi cvasipublice.
In general componenta cea mai importanta pt societatea acestor nevoi este asigurata fara plata
,restul ,restul implica achitarea unei taxe sau presupune trierea beneficiarilor pe baza unor criterii de
eligibilitate.
Astfel pe bursele acordate studentilor se tine cont de medie sau de situatia materiala a familie
solicitantului,pt reducerile sau scutirile tarifelor de calatorie,se tine cont de situatia personala a
beneficiarului elev,student pensionar veteran.
3.PRIN CE SE DELIMITEAZA IMPRUMUTUL DE STAT DE IMPRUMUTUL BANCAR
Imprumutul de stat apare in relatie cu executia bugetului de stat,care pe perioade sub anuale(zile luni
sau pe total an)poate suferi de influenta veniturilor in raport cu cheltuielile prevazute
4 Termen recuperarea unei investitii TR nr de ani in care fluxurile generate de investitii acopera costul
investitieiTR nominal<n
Are 2 forme::: 1- nominal =fluxurile nominale constante sau valabile
2 actualizat =fluxuri actualizate variabile
Formula TR=i0//flux constan <n

5 CONCEPTUL DE CHELTUIELI VIRTUALE=intra in clasificatia financiara a cheltuielilor

publice si se mai numesc cheltuieli posibile fiin acele cheltuieli pe care statul se angajeaza sa le
efectueze in anumite cnditi ,cum ar fi cele legat de actiuni sau obiective neprevazute si finantate pe
seama rezervelor la dispozitia guvernului sau de garantare de catre stat a imprumuturilor contractate .

V
6.LA CE SE REFERA PRINCIPIUL UNUTATII BUGETARE=Potrivit acestui principiutoate
veniturile si cheltuielile bugetare trebuie inscrie intr-un singur document. Cuprinderea tuturor
veniturilor si cheltuielilorstatului intr-un buget unitar da o imagine mai clara a situatiei financiare a
statululi decat in cazul dispersarii acestora intr-o multime de bugete.
Principiul unitatii bugetare rep dimensiunea in spatiu pe orizintala a bugetului.Insa nici regula
principiului unitatii nu e respectata in tocmai.Exceptii fac legile autonome si unitatile prestatoare de
servicii publice care isi inlocuiesc bugete anexa ce raman in afara bugetului general ,iar unitatile cu
capital de stat au o larga autonomie financiara si la fel isi inlocuesc bugetele autonome.

7.CONCEPTUL DE VALOARE TIMP AL BANILOR.

Princiupiul nr 1 in Finate :1 leu este mai valoros astazi decat 1 leu maine
Daca am i milion de lei ai ii investesc la banca si castig dobanda anuala.Astfel peste 1 an voi avea 1
milion+ dobanda anuala
Luarea in calcul a volorii in tim a banilor se concretizeaza in utilizarea valorii prevazute (VP)=Vo
VO = C1//(1+K) + C2//(1+K)LA PUTEREA 2+ CN//(1-K)LA PUT N

1:Perpetuitati Vo=C//K
2: Perpetuitati de crestere Vo= C1//K-g
3:

VI
SEPARAT:
1 DEF FINANTE PUBLICE
Fin publ sunt def ca 'mijloc prin care pers publice isi procura resursele necesare activ
lor', sau ca operatiuni fin determ de aceeasi necesitate a procurarii de catre stat si
celelalte colectivitati publice a fondurilor banesti destinate activ lor
2. Piaa financiar.
Piaa financiar reprezint ansamblul relaiilor i mecanismelor prin intermediul crora
entitile publice i private solicitatoare de fonduri beneficiaz de capitalurile disponibile din
economie. Existena pieei financiare este determinat de cererea de capital, fiind condiionat
de existena unui proces anterior de economisire, ca fundament al ofertei de capital.
Piaa financiar contribuie la realizarea echilibrului macroeconomic prin alocarea
n investiii private i publice (interne sau externe), a economisirilor din venituri disponibile.
Acest echilibru este ilustrat prin urmtoarea ecuaie sintetizatoare: S=I + BS+ NX
Sistemul de notaii este urmtorul: S = economii; I = investiii private; NX = export
net; BS = soldul bugetului public.
Piaa financiar intermediaz transferurile de capital ntre economisitori (acetia sunt
investitorii de capital) i antreprenori. Intermedierea se realizeaz de ctre intermediari
financiari (brokeri) sau de ctre anumite instituii financiare autorizate.
n funcie de maturitatea transferurilor, piaa financiar se segmenteaz n:
pia monetar i valutar (termen scurt);
pia de capital, de asigurri i imobiliar (termen mediu i lung).
n funcie de momentul la care se realizeaz tranzacia, piaa de capital se mparte n
dou segmente: piaa primar i piaa secundar.
Piaa primar este piaa pe care valorile mobiliare sunt vndute pentru prima oar.
Concret, vnzarea se realizeaz prin intermediul unor instituii financiare.
Piaa secundar este piaa pe care valorile mobiliare sunt tranzacionate ulterior
primei vnzri. Funcionarea efectiv a pieei secundare se realizeaz prin intermediul pieelor
organizate expresie rezervat burselor de valori.
.
Sistemul bancar.
Sistemul bancar se definete prin intermediul instituiilor de credit care i desfoar
activitatea n Romnia, aceste instituii fiind reglementate, autorizate i supravegheate de
Banca Naional a Romniei (BNR) instituie public autonom, avnd ca obiectiv
fundamental meninerea stabilitii preurilor.
Principalele atribuii ale BNR, n calitatea sa de banc central, sunt urmtoarele:
elaborarea i aplicarea politicii monetare, i a politicii de curs de schimb;
autorizarea, reglementarea i supravegherea prudenial a instituiilor de credit;
emiterea bancnotelor i a monedelor ca mijloace legale de plat pe teritoriul rii noastre;
stabilirea regimului valutar i monitorizarea respectrii acestuia;
administrarea rezervelor internaionale ale Romniei.
Emisiunea de bancnote i monede ca mijloace legale de plat reprezint o atribuie a
bncii centrale. Emisiunea de moned scriptural (dematerializat) se efectueaz de ctre

VII
instituiile de credit autorizate, prin mecanismul depozitelor clienilor, care se
transform n credite pentru agenii economici i pentru populaie.
Banca central menine echilibrul monetar, dimensionnd masa monetar n funcie
de necesitile de lichiditi din economie. Banii n circulaie trebuie s aib contrapartid n
bunurile i serviciile oferite de pia, nu n aur.
Principalele modaliti de fructificare a disponibilitilor bneti n cadrul sistemului
bancar din Romnia sunt reprezentate de depozitele la termen, conturile de economii i la
vedere.
Depozitele la termen implic meninerea sumei de bani n cont pentru o anumit
perioad de timp (pn la 1-2 ani) n schimbul creia clientul primete o dobnd. Rata
dobnzii se exprim anual. Pentru sume ridicate, ratele de dobnd se pot negocia.
Conturile de economii sunt specifice persoanelor fizice, implicnd flexibilitate n
depuneri i retrageri, cu condiia meninerii n cont a unui sold minim. Rata dobnzii este mai
redus dect la depozitele la termen.
Conturile la vedere sunt utilizate att de ctre persoane fizice ct i juridice, i nu
presupun un sold minim, titularul efectund oricnd depuneri i retrageri.

3.PRESIUNEA FISCALA: Reprezint raportul dintre totalul veniturilor fiscale i produsul

intern brut i arat ct la sut din PIB este concentrat la dispoziia statului cu ajutorul taxelor
i contribuiilor.Gradul de colectare se determin ca raport ntre suma impozitelor ncasate i
nivelul impozitelor prevzute n bugetul de stat i reprezint o msur a eficacitii procesului
de colectare a impozitelor, taxelor, contribuiilor.