Anda di halaman 1dari 5
ranscrierea fonetica fh limba engleza ‘(Phonetic Transcription in Enslish) ee introducere (Introduction) In silele nowstre,cind cunoaptere limbiienglesereprexintao conditie ‘important pentru succesul in profesi, orice person’ care dort si se perfecfonese tn fnvijaea acestel limbi trebuie sh tind scama de ttmacorele ering: = SA poata ingelege un mesaj vorbit sau scris, 8 poata vor corect si coeren, “#8 poath cit corect si coerent, = oats sce core. ‘Studierea sistemului fonetic al limbii engleze fi ajuti pe cei care doresc vi vobeucl of ctemet fh mod cont far aire moxie aut s- perfecioneze wate cle pat depinderi mengionate anterict Un prim psn susie uel peonunicorecte pout erneloe ae-n- mitei Standard English, adic a limbii vorbite de persoanele educate, este seudil transcrerifontic. Avind tn vedere calfabetollinbit engleze are 26 de litere, iar limba vorbita identifica 44 de sunete-foneme, dar si entra ca exist o dscrpanga inte scrierea cuvintelor gi promuntares lor, Sasimcnevoi aledtui une! reprezentie grafice care si ate pe ce ce ‘invapa limba engleza 8 poata pronunta corectflecare sunet in parte, adich ‘o anscrierefoneticd Exit ma mule sistem de tranerier netic, dat alfabetul fonetic conceput de profesorul Daniel Jones la inceputul secolului al XX-lea a devenit cel mai larg raspindit. Pentru recunoasterea calitailor sonore specifice limbii engleze, este ne denen cs 9 ear xi mena ad tive care suneteor in cuvinte, propos si fize In condi- tile tehnicii moderne, exits posbitateaca cei cae fnvagaceart limba si beneficize de un suport sonor, adica de beni magnetic, de CDi sau chia de flme didactce pe care sunt ireistrae vet ale unorvorbitor, atv. Exeritial activin folositea suport sonor va consta din imitarea Sigetet He metet eet ar voclorasclate, ct din descfrea tle mel oan rpectva va incerea sf comentee cv propre Be css Pea fe cara oganizat (ach spor sor este erred curs de iba ened, alte acai. De fpt mend in insusitea ot limb sine, dest x a Uimbi ree, exe de Tungh dort cere mus perseverent riereafonetica a celor 44 de sunete-foneme formeara alfabetul orice dicrionar bun, fe engez-romin, fie tn dicionarele engleze ctor vor gsi transcrerea fonetica a fecseui artical de Pentru a deosei scrierea obignita de transcrierea fonetia, eepcleceei din urma sunt incadrate de paranceze drepte Mh tanscrerea fonetich,ficate sunet este reprezentat de un simbol. Sgsremul de wanscriere fonetia se bazeact pe alfaberl latin iar pentrs stale care nu av corespondent fn limba Taing, sunt folosite semne “Aevel orie semn corexpunde unui sunet, neputénd reprezenta ‘Besital, Pe langa semnele care reprezinté sunetele proprivase, mai exist Ain seman splimentar [care se floseyte dup vocalee lng, penta 8 Te decebi de vocalele sure ‘De exempl in cuvntal tlie (a, a lca, eranscisfoneticliv}, ocala fi} ese seus In timp ce fm cuvantul to lave (a pleca a Liss), rmseris fonetic liv], vocal [:} este lunga. Nerespectarea lungimii calor doce la confi, aya cum s-a vizut fn exemplul de mat sus. Alte exemple: ship (fil s sheep (ficl: bit Ubi] st beat (bis; hie Chit] st Beat [bil exe. } ‘Semnele transcrieri fonetice (Phonetic Signs) Consoane {friend (frend) [G)_weasure [tre] {¥) View (vito a) desk [des] [) shin (8in] [i] cat fet) {0} his (0is} a) al (well Is] sa [sid (af) chair [fee] [a] 0 [au] {ds} ive (ase Uf) shes (furl [im] mouse [maus] mie reeteg {3) plese [plage] {on} et ft] Uh] hope houp] {n) shing (in) (p] ben (pen) 1H lok fuk} {b] bed {bed} [ering (rin) Semivocale Gi) young {jan] te) cna Vocale Nonotong preeee [é] leap [lisp] fei) late [le (its ips fy heey fe) ler fleg} [ai] tne [tain] fe) ha (ha (i) bee ie fe} car (key {eu} owe [haus] Es]. bug tong) [es] far eo] 13 do foil boy (bi) Sh ett oy {u:] coo! fhau:I) i La (u) put [put] [e:] dirty (decti) [9] finger (finger) Ie int enadene Calitatea vocalelor depinde de posiia difeitelor organe ale vorbiit limba, buzele, palaul moale,palatul du, dar gi gradul de incoedare muscular a organelor vorbiti. ‘Vocale mediale | Vocale posterioare =fnchise (i) _| - miloeti eh fe}_| -tnchise oI fu) = mifloci] (€) = mifloci [9 [2] = deschise (a (2) = deschise (a [4] ‘Aceste vocale se numese monoftongi pentru c& pot pistrao caltate constant pronuntari, Mocalele, anterigare. (Front. vowels) 1 Fonerul i] esto vocal anterioart inhi gt, ncordat, nelabia- Tizata. Se pronunta cu virful limbii pe incisivit inferior, iar partea mijlo- tie ibis ict spre palatal du, fn imp ce see sunt tise Pronuntareaacstei voclepresupuneo oaecaretncorare a organcloe veri. Vocal poate fredata grafic prin doa lier diate, ei Sn cuvine ca fot fre i et beat [ith dea (heal this: hea Dit: mea! [ls mean in; nea fit; face (ps: peas [pi:z]; please [pli:z]; reason [‘ri:zn]J; seat [si:t]; belief [bi'li:f]; grief [grist]; Piece [piss]; deceive [di sizv]; receive [ri'si:v] etc. A bvcept: peopl ppl ey i) te. 1 Fonemal fi exe 0 vocal mai prin anterior inchs, sur, de tncordate 5 nelabialisata Se pronunta spend vful limbit pe 13 rons Incite arp ile ibs erage pi napa Miseulaturcrnelr vr na mal exe ll de nerd ca te Cl pronunitin Bane sine nse ca atu cn uke De ol, acent vocal eorspunde Itewlr 1. dr eee pre sau eu rcp it [i ik ikl fe eit et Ben [bitn]; pie [pit]; wo sit [sit]; to think [Oink]; thing [Gin]; typical {ipa} 0 ome [ka Beef (i: wo Bry (ee sinks (imi) les [Lal wel (ui ete A tveepi by (iy bald i mie (mint) money (ms prety pil Engh (ing), pecum tn cuintele cre numer lle pees Monday mand; Tey Gui, Wednesday wena) “hsy [So Pay [a Saturday tad) urd [sn 18 Fonemul (0) aproape coincide cu cel din limba romina, numai ca ‘maxilarele se indeparteaca ceva mai mult. in limba englesa este 0 vocal scurti, anterioara gi mijlocie, lipsita de incordare si nelabial ‘Acestfonem poate fi reprezentat grafic prin litera esau prin dgraful ea, cca in bed [bed]; chest [fest debe [det deck [dee]; denigrate [‘denireit]; density ['densitl; deh (dep); desk (des ger (get jet (Ages pen pen}: bread [bred]; deaf [def dread {dred}; head [hed]; heaven {hevn] et. Exceptii: any [eni]; many [meni]; said [sed]; says [sez]; friend [Sr] boar [beri the Thames (tema ete. 18 Fonemul [a] este cea mai deschist vocals anterior’ din limba engles. Desi face parte din categoria vocalelorscurte, se pronunga totus ceva ‘mai lung decit celelalte vocal scurte. Pentru ca nu antreneazt buzele ‘in pronuntie, face parte dintre vocalele nelabalizate. Vanfl imbii se spijind pe incisivit inferior, iar partea milocie a limbii se ridica spre palacul dur, tn timp ce maxilarl inferior este putin cobort se simte ‘© tncordare a musculaturit onganelor vorbis. Aceasta wocala nu are corespondent in limba romdna. Este reprezentata grafic prin litera a Exemple: bag [bea buck [bk]; band (been camel (Kael; cap (keep cat (het; dam [deem]; drank [reek fabric [febrk]; factory uae eee ee ee cf [‘fiemili}; fat [fat]; hand (heend] hat (het); jacket Ce her [trv [eo rl th; patch [pet sa set] (a se deosei dest (se); ap (ep vere posterioare (Posterior vowels) ycalicepostrioare pot fi studiate tn perechy [2s 4K 0] fo fo] 6 (0, opuntvi-se unl lun tm peechi este vorae se ronan prin diarea pst postericare ambi -Fonemul fa este cea mai deschist vocal posterioar8 a limbit engleve. an enon, tras an poste law oborits. Fonemul [a] se poate caracteriza cao vocalé lung, posterioara, deschist, fncordata si nelabalizar. Reprezentarea gafca este de obice prin iter a urmata deo consoand, fie de liera «finals, cain car (ka; dark (ak star (sta; car [tar target [eat fe de dou consoane ca: I (mut) + 6 f6 f+ ss, 8 + 0 ales ‘consoand, th. TExeipl: half [ha]; calf (ka; cas (st craft [ret fst (ist; father (ator gras [asa]; nasty (‘ti; palm [pm]; pee [past fast (past; path [pa]; rater [ ‘rao staff str] et Fonemal [ese inalneste sn cuvinte preluate din alte limbi, "Exemple: harage [be'r:3; caviar [‘aevi]; estrade (ested; facade [fe'sad); mirage [mi’nag]; morale [mo'ral], moustache {mus'tef}; tase [va]; bravo ["bra’ vou}; sonata (58'nata; saga [st]; drama [‘arazna; panorama [pen0'ramal; tomato [t9"martou] etc Arkxcepyii: answer (anse|; aunt [ant] clerk (kak); draught [deat example [ig'zampl]; hear hat] ete. sone fa) vaca se pron sci cu lnk east Peer rice sn nie te De oc aa rc in sara pero ab ve laa mee ce on ibe ot ____—_— __15 De cele mai multe or fonernul [A] este reat graf ri itera w, ca fn tn bt cup [py dg (eg dra (eam dk (dea) fn (0 [ean]; hunt (hant]; hurry [harij; hue [hat]; nt mat}; plug (plag]; plum [plamf; phonber [plame'; plus [plas]; sun [san supper [sapo']eruck [tak]; tinder [ane wera ['ando'tand] et Dar vocala [a poate f represents grafic si prin Ikera o sau prin

Anda mungkin juga menyukai