pe eh VASILE DIACONITA ae MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE | PROBLEME SI EXERCITH y Se ¢@ PARALELAS,O bogatt experienta de predare a matematicll studentilor economit delungi cicelare a manuah ae ‘ seule usor de digerat $i care si st 2m afirma ec prezer ‘este 0 bund adaptare la co inva ii romdnese a ideilor generatoare ale manualelor de matematict economisti din universitiile occidentale. Ne place si credem cd aceasti carte se va dovedi u stimuldnd autoral sé deschida Profesor university. dr, Dan Brinzei CAPITOLUL 1 MATRICE. TRANSFORMARI ELEMENTARE, SISTEME DE ECUATI ALGEBRICE LINIARE SISTEME DE INECUATII LINIARE §1. Matrice. Transformari elementare pe lini gi coloane, tru matrice de tipul Daca in m obtinem 0 mat ‘minor de ordinul r al 4.1.1. Operatii cu matrice sneer ee nec a) Adunarea B de acelasi tip man, avand cle ati A+ B'vom Fie matricele A Prin suma matticelor A si elemente ¢y sunt y= a+ by. »b) Inmulfirea unei matrice cu un scalar sii scalanul A © R. trieei A cu sealarul 2, vor infelege matrices C de tipul man ale edrei elemente ey sunt clemente su matricea A de tipal man al cl Prin produsut j= May 7©) Transpusa unei matrice 1.4.3. Forma Gauss - Jordan a unei matri Prin transpusa tipal nxm care se obfine ‘A de tipul mxn vom imjelege matricea AT de cea A prin schimbarea liniilor si coloanelor Fie A matrices unui sistem de m ecuat Definitia 1.1.5. Matricea A se spune ef are forma Gauss - Jordan daci con- ne (tm) coloane de matrice unitate de ordinul m, Dacd aceste coloane sunt jis jar ede Gt < he < oe < je Jv = 1) atunel aspectul matricei este urmitorit: Fie n ‘cea A de tipul man si matricea B de tipul gxn, Prin produsul A $i B notat AB, vom injelege matricea C de tipul mxn ale ciel celemente sunt: com Zeuty 4.1.2. Transformari elementare re din urmitoarele operat (Tir (hy) cn) coloane ale Si ne rei Tinia i cw ag si ap adoua, clement pivot. cu un numar a> 0, Olseruagie. In practica mu este neaparat necesar si ine din ly prin schimbarea a dou li smatricei cordinea lor. Aceasta inseamnd ci putem Iua ca element Matricea T; se obfine din ly prin adunarea [ao Tinie a alteiatnmulfité cu pivot un it de zero de pe orice linie, de preferinté unde avem 1 ‘un numer a. # 0. Definitie 1.1.4. Se numeste rangul unei matrice A de tipul mxn cu m 2 3x4 y20sd) 4 x-2y<4 xy20 xs2 Figura 1.3.2 [3x4 yo3 interioral si pe laturile unghiului (D,ODy) reprezinta sol ©) Reprezentim dr ()x-y=0, reprezentim prin sigeti re (Dy) -3x + y = 0, (D) x = 0 D) y= Og le convenabile (fig. 133). (Da, y sistemului 31ie x=0, y=0. Funetia f are valoare maxima in unul din varfurile patrulaterului OABC. (fig. 1.3.5), Daca notim cu 2 valoarea (Dj) =x+3y~6= 0, (Dz) 2x + y-2=0, (Dy) x~2y-4=0, (Dj) x-2=0,(D;)-3x+y-3=0 3 c si indicdm prin sigeti regiunea din plan convenabill (fig. 1.3.4). oo) of (133) Figura 1.3.5 aja unui fascicol de drepte paralele cu dreapta G2. $a se determine x gi y astfel ined 2. wr fl determinat (valoarea reprezinta ordonata la origine a unei drept unea haguratd. Solufia pro- \ blemei va fi dat de coor- Qx+ y2d 3x-2y<6 » xt ys4 xy20 (minty) =3x+y [ asemenea punct este BG, 1) si deci solujia problemei este: x=3,y=1, (max) f=7, bb) Reprezentim dreptele: (D)2x+y-4=0, (D;) 3x—2y-6=0, \ (Ds) \%, Figura 1.3.6 393x +2y< 120 ax+ yl loa), b) sic) conduc ia (Dy) x+2y+2=0, ye 1 ela te constatim cA problema ax +2y <120 ax+ y<100 x+ y230 4[emovniniiny)=—a+9 ee [axtyst xtys3 x52 ° [raved Jaxry xyz (cmmaee.»)ipuri wsumurile specifice de materii prime, disponibile precum si profiturile unitare sunt date Disponibil 100 200 300. re tip de produs ce urmeaza a fi 25/6 5/3 -19/6 35/3 7/6 61/6 |. b) Operasia nu poate fi efectuati deoarece 116 716 10/3 3-1/2] sey 2 0 GB, 2) (A+ B)= (A+ BYA+B)=A?+ AB + BA +B? (in general AB * BA); b) daca AB=BA. u exist C fuss 0 ° 00 Ie 10 Log a Qs, 3A—A'=1, AGI-A)=1, ATAGI-A)= AML AT =31-A, AB =O iA inversabild rezuti A"(AB) = A'O seu IB = O de B=. U1. a) A®(BB')"=BB"= A;b) AT=(B+B)'= BT+B=B+B"=A; ¢) AT=(B~ BY! = (B+ CIB") BT + 1B!" = BY + B= -B=-A 1. AHAB) = A“(AC), (AFA)B = (AAC de unde B= C. (ABB = (BAB sau A(B"B) = BAB sau A =B"'AB, De aici BA = "Ab) = (BB")(AB)= AB (O10, Matrices fiind inversabila avem: AA! = AYA = 1; (AAT = (AAJ = (DFAT = ATA)! = 1 Rezulté of A are inversa (AY, poate fi obsinuti prin inmulfiea primei lini din eu 3, adonarea la linia a doud din la pri- Oy, at=| si dova di 4) Matricea poate fi obsinutt din Iy schimbénd linia a treia cu prima gi a doua cua treia, Matricea nu este elementard, a si deci nu es te Ai objinuta din Ts adundnd ta ii ‘otajele obfinem succesiv: 3 8] [lt 3 3 8] [1 0 -18 -16 1 -8|-}0@7 s/-o@ 7 8 o 17 8} [o1 apo i» 45clementare sunt inversabile1 dxytx;—x4=1 =0,x2=0, x= 1, x40 (ned. ad.) ait 3 1 3 0.x =0, x4 x2 0,25= 1,%4= 0d. ad) +3x5=4 a By $445 = 5 4.x 5-5, x5 x4 45 = 0 (ned. ead) +3x5=4 mag tay Kg tds <5 14.30 0,45 = 5,24 H5= 0 (ned. a) 43x5=4 Hy Ky —AKs 5 3. 3 wax Phe a agate gM 4 a 4 22 =0,%5 0) X; = 0,2 = 0,35 == is= & (ned. nead, 0 ; £6Say Kp teat Ky = 3x, asec] =-1 (ned. nead.) xy 2X27 0, = 2, K=O, Sky—Xp+Xs+%q = z = (ned. nead.) x1 =¥9=%5= 0, X4=—25%5 8 3 ere es 44= 0, x5= 0 (ned. ad.) 5 L Xp +Xytxq—Sx5=—1 a aa 1 L Beka xs =, x4 =0, x5 =0 (ned, neat 5 37X10, x5=0 (ned. nead.) a = 9), x4=0 (ned. ad. 300 ) eee 37 %5= 0 (ned. nead.) nttx-tg-ty =2 art 6 pes, 46 +s mam %=0.45" 4 (ned a a O,x5= 5 (ned. ad) SxpHXQ—H;—Xy =D |-3x, $x35-1 50 51GS) =-2~-4,1=-2-2,0-m4=0 % & Ta a ies. dad dad eal Te, mead ated [aad eal el read, ne redonatele punctelor situate in interiorul patrulaterului OABC inclu- rile sale, O(0, 0), A, 0), BG, 2), CC, 3). y=0, (max)f= 8, 1 ©) (maxf'=4 pentux=—, y Gi) x1= 0,4 =-442 yaa 4) (min)f= 4 pentra x= 1,y 33 3 ¢) (min)f= 0 pentru x = 0, y 9) inf = 0 pentru x= 0, de 0,1} (eoax)f= 39 pentru x= 6, (omax)f=24 pentru x= 4, (omax)f=45 pentru x= 6, (eninyt=4 pentru x= 5) (minyf=5 pentru x= 0, y 3x, 45x, +x; = 242 = iden? ah ag ‘ 7 cpt dept dept 2S ei de pro (So) mms = x27 0, x5 = 2842, 24-242 Pentru diverse valori ale paramet bead nedegenerte si degenerate, ad takCAPITOLUL I ‘SPATII LINIARE. OPERATORI LINIARI 81. Spati 2.1.1. Consideratii teoretice Fie X 0 muljime nevida carecare gi K un comp comutativ de scalar puncm & pe mulfimea X se definese dowi operafi una inter’ notata amit adunar, prin care fecal element (x,y) © XX i se asocizd um ler scalar, 3 asociazi un element ax € X. X formeazi un spatiu liniar sau Defingia 2.1.1. Vorn sp vectorial peste corpl K dac L. xtyay+x,(V) Ky eX 2. xtyt2)=@+9) 3. (xe X,@)O, (leme 4, (V)x © X,@)-« (opu tito: 5. ax +y)=ax +ay,(V)ae K,(xy eX 6. (a+ B)x= ax + Bx, (V) a, B eK, (¥)xeX 7 cB) (oe, (a B eK (Y)x eX 8 Ix=x,(¥) fel incdt x +0,= 8, +x = x i x) astfel inca x + (-x) = (x) + iniar X se numeste subspatiu a imulfire eu un scalar formeazi spatiu vectorial. Un vector x € R se Xay voy % € RY daca se exprima su + dete unde 2 shy € R, x= 2x thax + Definitia 2.1.4. Vectorii componentele vectorilor 2 numarul lor, atunci acestia sunt liniar independenfi. Dac& rangul I vectorilo, atunci ei sunt liniar dependent e BCR" care confine un numar maxim de vectori ndependenti se numeste baz a spatiului R'. Numirul vectorilor din dimensiunea spatiulu € RY o bazi. Orice vector x € R" se vectorii bazei E. @.12) Le vector Scalarii a (j= In ) se numesc coordor x in baza E, Dac Sc de In baza E la baze G = {Qi sy - Bo) atnel coordonatle ‘5 ransforma dupa regu 13) Fie vectorii x = [0 Oa als ¥ = [Bis Bass Bal! © at al vectrilor x iy vom inelegeaplicatia<, >: "x R-> R Quay lungimes unui vector x = (a, aa QL) eR’. Vom spune cX nceasti baz este fe organ daci < iia 2.1.11. O bazi ortogonalé in care veetorii au norma egal cu neste baz’ ortonormati BAAD Fie A= (Xp X35 oy} RTS Xt, ayo Be Vector { independent. Muljinea a}={x= 37> Ady R} te un sib jimea A. 35Prin metoda induetei complete se aratéo8 vector by j= inn sonal doi céte doi, Dack se considers mulhimea de vevtori B= unde: atunci multimea B formeazi o baz ortonormati. OL. Fie vector: x: =[2, 0, 1,31", x2~ [3,2,-1, 7x1 = [6,2, 0, 97. Sa se calculeze: a) X35 D) 3x; + 2x5; €) —Ky + xo @) %x)- Sx} )3N-—Tm} 1) xa (+0). I, xe [6,3, 1,2] a ana + eta = [0,5 6, cde mai sus este echivalenti cu: Dig +Thy + 6g =O formaté cu coordonatele celor tei vectori este: Bele] A=|-2 6 2 4 24 Aducem matricea la forma Gauss-Jordan: ') Vector sunt liniar dependent. Nu formeaza o bazi in R® STcu coordonatele celor doi vectori este unu, 41-125] [6 0 03 7] [D2 017 6 1@ia-f2 a1 al-f-a 7 as of -3402@) 3 -40-21 2X5, X5 In aveastl baz aver: transformari elementare espe forma: ] us| 100 Lo loa hel © bazk $i apoi si se dete lor rimasi in baza determina. formeazi 0 baz. Elementele de pe restul melot vor reprezenta coordonatele vectorilor rimasi in baza determinat{os etx) = Sayan avi € R, P(X) € Pp atu x= O-LH Txt 00x 35-31 F0-xt 1? 2x1 $2-x40-x 60 lor sistemului 2x, 6x, +2x; =0. 3x, 9x2 +34; =0 Soluties Aducem matricea largiti a sistemului la forma Gauss-Jordan: 1-3 1 0] fl -3 10 2-620 000 3-93 0] [0 0 00 a sistemului este x1 = 3a. B, 22 = 4, X= B, 0, BER. Mulfimea Sp = (x € R’|x= Ga ~ B, a, Bl’, a, B © R} formeazt jului RP, Putem scrie: Hii OF, v= E-1, 0, AF su Se exprim ca o combinati liniard a sol fo baz’ in So. Dimensiunea mulimil S iar independe Solu Vom putea see: x= [4 B, yI"=[a, 0—y, 91" = alt, Vectorii u = (1, 1, OJ", v = [0, -1, 17 st \eazd o bazi in Xo. Dimensiunea subspatiului Xo este 2. HL Fie (x1, x2, %5} 0 bazita spaiului RY. SK ge arate cf muljimes (y, yo ya}sunde yj =X, p= 1 +X2, 95 Xi +X + Hg, formeazdl o baza in RY 6ie (a 2) fermen o baz in sail generat de esto My Xs, Vectorii x; si x4 sunt combinafii de vectorii bazei. qi le vectorii x), X2, Xs este S= { x= Oxy + aXe + 4X4, Gy * Halas + x2) + Iau +2 +3) = 8, Da) + Aas = 0. ay Xs Sunt liniar independengi rezulté c&: 30. 1x2= [4,-2]", x= [6, OF. Fie vector x; = [1, ise calculeze = 30-24 6, 23, x= [-2, 3, = (0, 4, 2-317 xs formeazi o baz jencrat de acestiveetori 34 se demonstreze cA dac < x, y > este produsul scalar in R", si dacd A Solufie: nx natunei: =< AT, ¥>. Ecuafia vectorial (*)x) + Rana + Aas + ate + Deks = O conduce la si ‘emul omogen [ m-%atmy — - thy=o ete il hy + 3g Shy 44g #182, =0 Sh, + Aa 49g 42g + Ty m0 Dy 44g 324~ By =O ‘Aducem matricea lirgit a sstemutui la forma 0-7/0) fi -2 4 4 islol lo@ -1 2 21/0!"lo 1 arabya + anibaa + aaabra Lid 34 al 4}e-2 ‘| Solutie: SA,B>=1-3+2-440-2+(1)-1=10. 6. Fie p = p(x) sq = a(x) dovi polinoame din P,. Definim: ara! Bs saci lth 00 0 -19 -38]0, = fiplx)alx}ax, une a sib sunt numere reale a unde p=x— 5x7, q=2+ 8x, a=-1,b= 1 Solute ffe-Se°)Q-+0x?)e= x20? 400 f= Soluia sistemului este: =—20 + B,2g= 3B, 2s = a, ha -2B, 2s" Tnlocuind in ecunia(*)gisim: (-2a'+ px; + (@- 3B)xs Carns Dhue + xs = 0, sau: a(-28; +74+13)+ Blas dns ee tee Deoarece iP sunt aria him a= 1, PO si a= 0 “2x1 $+ X57 O51 ~ 3+ x5 0. De scx = 26,5452 a+ Inet De Vettori Xe sunt nie independent. ntradevatdact yay» hag + + Aa =O, din (*) rezultd ck Ay = 0, d= 0,24=0 , B= 1, gisim: a 8Pz multimea polinoamelor de grad mai mic sau egal eu doi. Pomind a canonica a lui P,, B= {1, x, x°} si se construiascd o baz ortonor- sca: = alba. Hnx= ene, > ey ose perpendicular pe E, Solute Kas =x, > = 0. (ey, >= 0 pentru kj) YO=+ ty, x>HCyy>= PYPHEKGXD——HCyyoe x +yIP — Ix yl? =4 gi deci a}. SA se arate cf pentru + =?+? + int... + Aadle. Se constat c& = Re, i= > =O pentru ij si = | penta i=}, IP= = Sd + SAM; = PN ort a Asadar: Si deci: bj? = ?7+? 4... ?{ se arate cf matricele: x= GH 3x $y tH + Ka =O E of Sx —x2 Fas “He 0 xy 4% +3%3— X4 2x, ~Bxq + 6X3 — 2X4 =0 3x, +2x 4x; 43x27 X=0" [oxi +5q + a= subsp = 2.0.2, 2x oamelor de grad mai 1-3x+2x7, ) 4+ 243x460 45x 42x88 —de tx 6OLS. Fie in baza canonicd E = {e), en 3} CR? vectorul x = determine coordonatele vectorului x in baza format cu vectori 4 produsul scalar (vezi 2.1.2. ex. 15) sii se arate care din urmi- 8) ; ei 2-1 fo 4) fi 2] 46 sbi fh oft g = a9 + aiX + apx” gi q = bp + byx + byx? sunt polinoame oarecare: 2. In aceastit im prods scalar pein: <2, b> = falx)b(x}x. Pomind de ta baza =x~3x4, b) pP=x-Se,q=2+ 8x2 cd B = (1, x, °}. Sd se construiascd 0 bazi ortonormata. R® se considerd vectorii: Leen) Led] -»-L peg]: vaefb Rf [8477 R® — R° se numeste operator liniar daca: 2 € RM ©) x) =[L00]", xp + 1 es "he Ri exo opr nie ai Slave sabes a a 9 (into on-Leger de] [ee Be: Cate dintre ei formeaz4 o bazi ortonormati? + ATi). “ iat. Maljimea Ker T= {x © R°s 69RM baza E = {6 «5G gi 7 5 5s € Gu} Sm spatial ux eR" siy © Raven ae Dh Te) = ch de Dar T(e) © R" si deci Te)= Saye, a Matricea 223) Amt Mm pn Feprezinta matricea operatorului T relatiy putea serie: erechea de baze E, G, si vom RGR seschinilterel cee ind mare eee ee a Hi hy, ‘Ay} atunci matrices operatorului T B=CAD" nde Crepes tecere dea brn Defatia 2.23, sole cou m 3 pentru care ecuatia (2.2.8) admite so ‘numese valor propri ale operatoni T. 229) 22:0) n xn, ecuafia (2.2.10) va fio ecuaie de grad n 4 ei cused (22.11) vor fi valorile proprii ale operator T. ‘eiste valorle prop Ay revenim a sistemul 2.29) care se es forma: ~AJoy tad, +tayitty =0 120+ (an~ Ag tot aly = nie yg +29 ty bot (Ogg ~A)y =O le gisim vector proprilcorespunztoiIui hay sw derim o bazk formatl din vector prope, tunci reat la forma diagonal, pe ea gisindu-se 2.2.2. Exercitil rezolvate en GL, Fie aplicatia T : R? > R®, unde T(x) = [as, a + a, ay ~ og)", (¥) x= (ey aa]" € RY Si se arate cf aplicafia Teste un operator liniar. 1} x: = b2,03} . Vom aves: +a3,a}+0?-+0h+a3,a| +07 -ah-a2] = 7 +03,0? a3] =1(s)+T62)- Daca d € R six ¢ R’ gisim: ‘T (ix) = fay, Aoy + ery Aer, —Aetg | = Afory,o4 +2,04- ag)" =AT(x) $i deci aplicaia Tete operator ina aS32. Sis arate ob apicaia T : R? > R2, unde T() = [a a =[21,02]" € R* nu este u +L) xe ‘operator linia T(x) = Sate Fie x)= ft.04}x2 = ff,029 vom avea Tete=blsahol ra} sf phot sad a erty) + T(x.) ste un operator linia. f Stat =[a, uy. operatorul liniar T : R® > R?. Presus Te) = (1, I, Hep)= + Tes) = [4, 71", unde e, = [1, 0, Of", ¢2= [0, 1, 0}", x= (0,0, 1} ‘Si se determine matricea operator sideci aplicatia a> iat 1 Sol Stim c& T(x) = A(x). Matricea operatorului este 3 % 2. Fiexy R" Taty= =h< 4 29> AT) cl aplicain Teste un operate O4. Fie V=C00, siT-VoR T)= fet Si se arate ob ap %o>=Th) +1) ia T este un operator liniar, tals 10-7 y i Y : Be Devas f{ls)+ acc [tec + fee : rwo=a' 3 Soares [rebodtx =f (0), ez o& T+ &) = 11) + TG), TAD = ETCH, 0) Tx) =A"x [ 0 Steves oa}! = [a +33 + 4a3, a1 ~ Tas” i ? 04% unde x; = (1, 1, 1, xy = Fie operatoral liniar T : R 1 R?, definit prin i X3 = 10, 0, 1). Fi iar T : R? > R? prin T(x) = T Yay + a, a,c + Sais} = 01, 07 Te) = 2, 175, 163) = B, a7" s se determine m Si se giseasc Solujie: in baza B vecto De aii gisim: Atha? -h=3 agines prin operatorul Ta vectrului x= [2, 3,5}? + Ba Bal. Vom aves: 12 Ifa, ei sau T(x)=|0 1 O}} a, |=] By 10 sles} {p, % Se sctic x = Aux) + ons + Jax. Ee th wand sidecix= Sey, 45x, ae Te nDar T(x) = ATs, Rezulta ca: AT = Loi este:A=|2 1 0 los 8. Fie operat 33 = C1, 0,2]. Si se determine matrcea operatoruliT stind 8: T(x) = Texa) = ya, To) = ys Solutie: Considerind baza canonica E = {e1, ¢ si deci matricea operatorul vector: 0,1, 1. =B, 1,57, y.=[, 0, 07% Yi } vom putea serie: M1 G2 ¥ 6 Ha = 26) + 05, y= C1 Hey +65, ¥1 = 2ey + + Sey, Ya = oy Ys==e) + 2c. Tex) = Te) + Tey) = 22) + e9 + Sey Tea) = 2T(e) + Tees) =e, TOs) = Tes) + Tes) + T(e) =e) + 265, De aici gisim: Tie) = 30, ~ ey ~3e55, Ties) =-Se, ~e,~e5; Tes) = 7ey + 2e; + 625 si atunci matrices operat Yos Yas Ya} unde: torului va fi (i A=|-s lz x1" B. 4-1} x= [10,30 y= ya=[1, 0,0, 0/7, y2=[1, 2, 0, 0 10 are matricea: A=|3 2 o4 4 i 1 2 iv la perechea de baze E = {x1, XX}, 5-41; = (1,24, 0}, ¥e= (1, 2, 4,8] Si se determine matricea operatonului T re wx), H= fy, + ¥sh ya) unde: ™ eb oa we +O}, ya=[0, 0, 0, 17" ‘Si determin matricea de trecere C de Ia baza F. Vom avea: {4aKi + Oia + C1aKsi Xa! = CarXs + Cmake + Cars; Ma = Cork + EK i sau x" = CX unde r a4 x=|1 0 3 25 -4 2/3 -4I5 sideciC=|-3 3/5 13/5 v2 0 va 4 -8 1/8 4 In perechea de baze F, H vom 23/5 -36/5 -8/S 152/5 Secs 28 48/5 -$12/3]. 1g 8+ x48 Fon Bp je operatorlliniar T: > RP definit in baza canonica prin: T(x) = [04 ~ a, a ~ ay, 4 — a3}, (V) x ~ [or ay O]T € RP, a) Si se determine matricea operatorului T relat la baza F= {x), X43} x)= (0,1, 17a=f1, 1 14, x5=E1, 1 OF ea vectorului x ~ [3, 0, OJ” © RP considerdnd Bf=! ofa fa ni(x)=ATx=ysau]—1 1 0|jc,|=| 8. | gasim: feces . rebar lo.o 4 011] Cail 1 1] iarct ial ; Din relatia B= CAC™ gisim B =| 0 He 2 0 offs al ») T9=B'=|-1 2 1 flol=|-3 0 -2 -ajlo] Lo| OWL. Fie in spatiul R* baza E = operatorului liniar T : R* > R& st TOx)t = Xa TOs) = Xs, TOs) = x4, TO) = Solutie. Vom avea: TOK) =O xy 1X0 x5 40-4, TO) = 0+ x, +0- m+ 1x3 +O Rs, TOK) =O +x, HO- xa + 0+ KS + To xy, Td) = 1x, +0 +x: +0-x) 40-74, ‘sideci matricea operatorului T este: | cord 000 100 X, %, X4}. Sit se determine matrices As 16 12. Fie operatorul liniar T : R’ > R® definit prin: Tex) = [0 + 2019 ~ 5, ~2, 03 + Tos], (Wx = [oi Os Os)". .e determine matricea operatorulu in baza F = (x4, %, x3} unde, x1 = (1,0, 0], xo=[1, 1, OF", x3 = iy olutie: Vor avea, Tee) = (1,0, 1)", Tea) = [2,-1, OF, Tees) = [-1, 0, 77" Matricea de wecere de la 0 bazi canonicd E la baza F o determinam din 100 xy men xae Fez, y= 01 + ep + ey gideciC=|1 1 neh Ts Inversa matricei este: =]. 1 1 ool Relativ la noua baziiF matricea operatorului va fi: 10 offi o mid B=cact=|1 1 of 2 -1 offo 1 11 1-1 0 zo o 13. Fie operatorul T : R4—> R’ a clrui matrice este: 42 6 Doty « pile Tas 3-4 9 A Care din urmatorii vectori: x; = (3, -8, 2, OJ", x2 = [0, 0, 0, 1], 23 = OY" apartin lui Ker T? Solufie: Avand in vedere c& T(x) = ATx vom avea:TRE > RP a chu matrice este: 19 -9 -6 A=|25 -11 -9 7-9-4. Si se giseasc valorile proprii, vectorii prop si subsp a tr yeratorului si aib& forma Si ao dtemine o baz inca matrices operator Solugit: ei eses ae 9-1-2 -9 |= 0 sau 2? ~ £963 073 (d= x A Valorie proprii vor fi: by =A = 1, 2 =2. Veotorul x; € Ker T. ON4. Fie operatorul liniar T: R® > R? a cdrui matrice ese: 4 fi -1 37 A=|5 6 — Toa | 2 ‘Si se determine o bazi in Ker T. ‘Solute: Va trobu si gis mai inti Ker T. Deci sf pisim x # 0 atl ca 1-1 3a] fo] A-0ams]5 6 aa |-fol 74 2]las} [of Solusasistemului este: ¢)=~14a, 04 = 190, a5 = 11a a € R. Avem ma diago- Ker T= (xe R:x=a(-I4,19, 11], R). ida cu ordit Baza in Ker T este formati din vectorul: x= [-14, 19. 11]" necesar ca dimensiunile subspat tate al valor prop OMS. Si se arate ci daci 2 este 0 valoare proprie pentru matricea Piitratic’ gi a P simetricd A, atunci 2? este valoare Propric pentru A? gi in general 44 este area propric pentru matricea A". Solurie: Dack 2. este valoare proprie pentru matricea A atunci Ax = Ax. Patel A'x A(AR)=2Ox)= Ax, In general AY = A™ (Ax) = AY 'Gag) 2 RAN = 1s, 88) Si se determine valorile proprii, vectorii propri si subspafile corespunzatoare. ) Si se determine o baz in care matrices operatorului sé abil diagonalé, ‘Solugie: Valorie propri ale operatorului T vor fi rkdScinile eouafiel +2) ~ 3)°= 0, adicd As = Aa =-2, 2a = 2g =3. Din sister: [2-te=0 (-2~2)a, =0 Sa, +(3—2)a5 = Sa, +(3—Aay =0 propri: © pentru =-2, x, =a! © pentru 4=3, xy Subspaile propri vor Xi= {ee RS x= all, 0,0, 0)" + Io, | 4B & R} dim 2; a= {xe R4x= 70,0, eR} dim2 b) Cum a, B, 7,5 sunt arbitrari le dim vaiorle «= 1, B= 0; a= 0, f= 7=1,8~0,7=0,8= 1 si considerim vectori 0,0, 0/5 y2=[0, 15-1 (0, 0,0,17% iy, wdependeni si deci form baz in R*. Relativ i ‘a diagonal’, Vom avea { corespunzitor valorilor propri, pisim ye Matricee operatorul a aceastd bazt va [-2 0 00 Jo -200 0 030 03] 1 eR? R®, care relatiy Ia baza B = fx, %2), unde x; = a [halen tosdaemane A-[ | sine TY) 51 Cn bazaB (TRI iT) 1) Bees errmme Tay gt Tan (TC) = [Tes Fox) = [TN fo passed formule pent. fie Birla de Ing hse etemine Ts) unde x= [1 1 see pie spratruui relay la bara B find cunaset, tn Toa My eet [Tesylp~ Cle 20, (Tf = Bs (Te it Atnd potem determina, Cam in emacs nO OAT Em eator-[ aE) m2 Lh osind (2.1.3) patet serie: aH Sy 1eT Cle de unde [T(xi)}e= Tex) = (CTC) a> « or de unde [Texa)le = T%2) = (CUTEa)le. 23]! At Sect 1 -3))3].¢ 9 a07" {i “Af [2.291 4 hata = Bil, 3I + aL AT 4a 0 sau y= 4ay +o 198 T(x) 4 2 al19. Fie operatorul T : RY — R° si bazele B= (xy, 2, %5, ta} © RY = (ieyn ya) CR? unde, x) =[0, 1,1, 1 20= 2, X+= (6,9, 4, 2)", ys = [0, 8, 81°, yo =[-7, 8, II ys bazele B 51 B' matrices operatorului este: 3 1 aal-2 6 2 1 1 Lo 8) Si se determine [T(x,)}n, [Ta)Io. si [Teo b) Sa se determine Tix;), T(x2), T(xs) si TC). ©) Si se giseascé formula pentru T(x). 4) Folosind formula de la c) sa se determine T(x) w Solute ) Matricea operato ‘cunoscuta, ack aver le x= [2, 2,0, Of relat la petechea de baze B si Bind vedere 2.24) si (2.25) avem = OD 8:1 3 Toate = E26, OF Ee =, 2,71 a ») Folosind (2.1.3) putem sere: [TGsdle = (CYT) sau Tx) = C*[Texdle Aici C reprerinid matricen de trecere de la baza E = { ER? la baza B care est: fo 8 8) fo -7 -6) C=|-7 8 1/,cCT=|s 8 9 ‘Vom giisi: 0-7 -6)p3 Ta=|8 8 9 i]=| 59]; TK) a} [28 0 ~7 -6] uli -36 a 0-7 so {= nF al fi T)=|8 8 9 8231 OH ©) Fie x = [a, a2, as, a]. In baze B vectorul x se va serie: x = 2, + Rata +s + Rane Sau x = 2 "+9012, 1-1, 1+ Aal6, 9, 4, 2F De aici gsi: 2A, +2 + 6hy = 04; 2; + + a+ Dy = 05; by — Da = dy + + 4ay= a3; hi —Aa + 2g + Zhe = dy de unde 2 May —a5 ~B03 +944) dy hay —a5 4g + 5c) ay —a +209 -20)) in vedere c& T(x) = A1T(x) + MaR(%2) + AsT Os) + ‘aT (Xa), pie ay ice oe 2 ae tae gai i ea hare M Av 1 ir »2,0,0")= 1.6822, 910, 90/ (2,2, 0,07) =s5l ie aplicatile: T, ;R? > R°, i=1,3 detinite prin: )Ty(x) = [a + 2a Os = a, 204 Fe — 35) ay + oy ~ 3)", (V)X= [ots Gay O3]” € RP. (2. Fie operatorul liniar T R’ > R’ sibaza ‘canonicd, E a {ene es}. Stiind a: T(e) = (1, 1, Tea) = (3. O}", Ties) = [4 -71'> 88 se piseascd: 4), matricea operatorului Ts “ Bb) imaginea prin operatorul ta vectorului x= {Q3, Fie operatorul liniar T : R? > R* defiit prin: ate Toa) [ay tt, + 3c, ea" (¥) X= [a cal ER Sh se detonine mairicea operatorului T relativ la bazele canonice cele dou spati (04, Fie operatorul liniar T: R* > R’ defint prin: He Tle) = [due yd, 0 ~ ea, (9) [yd a] RE ‘$8 se determine matricea operatoralui T relat Ia bazele cele dout spa, 71 83 eeerelat la bazele B = (2,3, x4} siB™ fy, yo en O11 OF = 11,0, Lily [Oe Loy. B) Sise detemnine [T(x )}ys [Todos [TOs)l. [a +b) Sa se determine T(x,), ‘Tex2), TOxs), Ty). seascé formule pentru T(x), 9) Si se determine Tx) unde x = [1, 0, 1,0] 6-2 4 a Polinoamelor de grad mai mic seu egal cu 2) relativ la baza * C8 49.43) unde x, = 3x4 3x2 p= —1 +34 Be, xy 3-4 744 Det B gS determine Te)In Ms, TsNa si TG), Tes), To) b) Siise giseascd expresia pentru T(ay + 3x + ax) ©) Utilizand b) si se determine T(1 + x2), ein Reza B= (a1, x23), unde x: ~ [1, 2,3) x= 2, 5, BI Nf operon nian : R? —> RF define prin T(e) = [1b of, Tad) = [1, UI, Tex) = (0, IT". 88 se determine Tex) stiind e& in bag canonicax~[1,'1, 1) T(x) = [o2, -Ser, + 130, Tay + 160g)", (¥) x= fon, ay)" € RY, se determine matrcea operatorului T relativ la perechea de baze E = 7B), G> tou ye ys} under x; = 3, 1, x = 15,398 y, = (1,0, 17, yy ==11.2,215 ys= (0, 1,277 (2. Fein R* baza B= (x, x5 x, 24}. Relaiv la aceastl bark sl se determine matrices operatorului T : R4—> R° st x1) = Xa, T00) = 1, TOs) = nay TO)= x. rnulfimea potinea- > Pa unde Py eprecints mien polio aoa ra itimes polinoarelor de grad ; me su ga a errs a bazle se determine matricea tiind c& T(x) = xP). > Py definit prin T(p(x)) =: x p(x), Se Pye |+2n+ 3x, Dy= 4+ Sk +H iar } baza canonicé a spatiului R* si operatoral liar Tee) =(0, 1,07, 6) = [153 Tee) = (1,1 UF ? gi matricen de trecere xn Xs) $1B'= {1 Yas Yo} baze in R’ gi matricen de ke oh 3] e+) 1 4| Jo 1 2] 3 eerie Xn fteie be, YoY eine a: v pI proprii si subspatiile propr oad yitoare pentru operatorii a ois -1 (O15. Pentru operatorii liniari T : R* > ‘i definite prin: Meare Sey ay = 20-200 ~ 7, BT) = [0a 9a 4-26 » al Rein care matricele operaorlor au forma diagonal se se = + 2a" (0) x= fesi operatorul 8) 'S& se determine valorie props b) Si se determine o baza diagonal. §3. Forme patratice 2.3.1. Consideratii teoretice Definitia 23.1. Oa 23.1) forma plitraticd, Matricea 23.2) cd 2.3.1 ‘Asa cum matricea A este simetri Q(x) = X1AK= (Ax x= 23.1. propri, bs > Aa > scalar pu wl ortonormata format cu veetorii proprii ai 23.5) 86 vectori proprii ai matricei A. Folosind (2.3.5) > AY +S, va? Ava tn HSK My AVE x, ¥1 > Ay) $< Rs V2> Aa bee + <% Ya Aa Sx, ¥p> V4 + aK Va Vat on tq Shs Yo Va 03.) @.33) i (2.3.6) rezlti i in baza consideraié aver fa keene 3.7 £4,225 PH Ag SH WaPo tg SX Va? ?= 1 23.10) “tg SX Veo? S I< VIE? @3.1) b) Vom avea: TAX = = = alll = Ay fn mod analog se aratl ci x"AX = Aq, daci x este vectorul propriv cores- Definifia 2.3.2. © forma pltratied Q este pozitiv definita daci x"Ax > 0, (¥) pozitiv defints daca forma patratica C8 gi 0 valoare proprie a sa, Dac 23.12) ylAy 2 ha> 0 (2.3.13)Remarcet. O matrice simetticd A atasata pitraticd sunt forme pitratice Q si forma 8) pozitiv semidefitte dact Q(x) 20, (¥) x #0 ) Das deexemlss= 0, ate! aplictm forme’ ptt ansformarea 'b) negativ definite dacé Q(x) <0, (¥) x = 6 i ndegesath 6) negatiy se x1 Yi-Ye } el =v (23.19) =Y ) Numarul de patrate din forma canonick este egal cu rangul matricei Q(x) ~hayf thay? +t hyy? a imei patratice ide A; € Ri=[n iarx=|[y., yo... ye] Teorema 2.3.4. Fie Q(x) o forma pitraticd. Dac C este m de la baza canonicd E = fe), Cn. eg) la baz ‘atricei formei pitratice si considerim noi va ~ Dis You» Yells PE care le inlocuim in x™AX Ax = y'By = Ay? + day} tony 2.3.2. Exercitil rezolvate ea de trecore propria te de x= Cy, y= forma pitratic: Q(x) <4? +x} 428} -2nxr +4xyns +424 matricea formei pitratce av Sa se deter 2a, ony hy Sunt valorile propri ale mate AiarB=CAC Solugie, Vom ave: 2,8) = 1s B= Ty tas = 25 as = Metoda lui Gauss Prin transfor wenfare putem aduce matricea A la forma sup 2, 52% 2, ay) =2 si deci A =| eos Si se determine forma patratic& corespunzatoare. 2, Fie matricea: 23.169) Soluties 23. 17) 3-1 Ox, xet| “12 =|] xz f=3xF -anyay +29 - eax +389 px} 2n} =x + 2ejxq—lOnpey +t sii se serie sub forma x"Ax. 89Sotutie: Q(x) = M-St'se determine cea mai micas cea mai mare valoare «forme! 60) =237 4x3 48420135 44,5 sting ©& xP x24 x3 21 Beustia caracteristici pentru determinarca val formei patratice este 1? — 42 +3440 — 1), 3) lepropriivor fy =0,%= 129-3 Acestor valori propr r F] fee] on Dime tae No Ve Je. 2.31 gisim: cea mai micd valoare va fi 0 pentru xy = ] iA matricei est 1, a= 7. Matricea mu este po: caracteristicd atagati matricei este 2, =2, da ~4, Matricea este pozitiv de ©) Ecuatia caracteristiet atasata m ii sunt: Ay = | nu este pozitiv definits, fe matricele teorema 2.3.3 si se arate care: fe 1213 1), |? 2 > 2) cunt posit definite 3! lg Siudch|s naan Beg 41. Soluties a) &1=3>0, ApS >0, ds = 12> 0, Matrices este pozitiv definita. a b) A= 1,Ar=[ “]=-1<0, As=1> 0, Ac=49 > 0, Matrices nu este ) nb A tiv definita 52 8) Matrices formei pitratice este: A =| 2 1s. Sle (ke | ps -1 9 0) Matiea forme’ peace ese: A=]=1 1 : A:=3>0, 4.5] 3k? + 4, 3K + 4> 0 implica k €[ 91Gauss 6 se adved forma patratics $4] 45x} + dex, —Amny +Bigky —2xyng 1a forma canoniet ‘Solufie. Prin wansformiri clementare aducem matricea formei pitratce la forma superior triunghiulard Oo noy wu zero pentru x # 8. CHO, Sa se arate cum sunt formele patratice: a) xP 4x3, b) (1a Considerin tansiormarea: y= x +24; — De 4 4ny-+g99 1 Te si deci Q(x) =y? +4y3-+ 3-1 +00 +3x/ OD. Fie x = [x xa forma pat matricea formei 8) Si se arte ef forma plraicd o2 5 Lael Solu, Mates formei patie ste: A =| TED ct = 28a kg tat ng) +8] = a {-2, 1, 0] + BI2, 0, 1],0, Be PE Por tts tata) ha tay stay = Td tad etd) Zany eit 9229:29 19) $9 49" 28 0 nd x = Cy avem x"Ax = y"(CAC y= y"By. oo 0 | si deci Q(x)= y? +y} + 10y3 1 G2. Se considers forma patratics Q(x) =3x} +d + 5x3 + 4g ans Folosind teorema 2.3.4 si se aduc Solufie. Matricea formei patratice este A = sunt: hy = 7, ha =4, to = L. Vectorii pr ys= 12-2, -1]", @, B,y € R. Fie a de trecere de la baza 2/9 2/97 in noua baz matricea formei patratice este: 700 B=CAC*=|0 4 0 oo1 Inlocuind fn forma pitratied x i sAx=y"By =7y? +4y?+y¥3 Forma este pozitiv definitt je la forma canonicd C3. Se considers matricele: »(V)nyre Rsi (A= An, (¥4 6) Si se determine valoarea lui m pentru care forma ‘espunedtoare matticei Als, +1) este pozitiv definita Solute: "unem conditia ca min ne (-v2, V3) 2.3.3. Exercitii propuse AL. Sis determine maticeleformelorptratice: 8) Q(x) =x? =I xy 42 xy +x} —AgRs +39; b) Xa) =3x? = Dep + 1x5 —x2 +203; ©) Q(8) = HxXp + pxy ~Deyny HK} +2 +S —2ieee 2 419 $19. -279] Pundnd x = Cy avem x"Ax = y"(CAChy = y"By. fio 07 DarB=|0 1 0 | sideci Q(x)=y? +’ Pel 2, Se con na ptratie G0) =3xf 4443 + SP 4 bn Ay — Ae Folosind tcorema 2.3.4 si se aducl forma trated a forma canonied fi: a2a.ox0 Solutie. Matricea formei patratice este A =|2 4 -2|, Valorile 0-2 5] a 1. Veetori proprii sunt ys ~ af, 2,—2]", yo = PLZ, 1, 21, ¥s = 712, 2, -1J", @, By © R. Fie baza B= {yi =[1, 2, 2] y2= 21,20", ys = V9 2]sict=| 2/9 19 -2/9 -2 -1] 2/9 219-119 In nowa baza matricea formei patratice este: 70 ] B=CAC'=|0 4 0 00 {in forma plait x = Cy gasim MAx=y'By=7y? 4 4y2 yf Forma este pozitiv definiti y'=A-n,(YneR 2) S¥sc arate cé AyAg= Aron (¥) mr € Rgi(A)'=Ann, (Vn eR DS setemnne valour Iui/m pent care forma pitratch expos mace! (,+A2) ee psi ei Soluie: |. Punem conditia ca minorii matri- implict n « (~Y2, V2) 2.3.3. Exercitii propuse GL. Si se determine matrcee formelorpitratice: 3) O(a) =xP 2x4 #244 +} 43X43; 1b) QGa) =x? =2x 3 #10Kx5 VF +293; ©) Q(x) =H +5 — Dee 4H + KIHs +S aKy —2NF + GHyRG HD.care dintre matricele: f-23 3 iO! a] Bas ab | some posit dete, 3] OH. Ustzindteorema 2.3.2 2.3.25 se arate care dine ma press line matcee 20 09 yz 2 0 0 05 2p} 0 -2 2] sunt pozitiv definite OS. Si se determine valorik ine valorile parametroli ke Beas i © Q0)=34f~ key 6k + 6x} ana, el 3 koxp, + 2x, had —4n,x, Si fie pzitv definite, (06, Si se studieze natura formele patratice: 60) = 3x9 = 69 = HE — 4 FOE =x} ~ Dy 4 + 24g EDs +a Hg HH oda lui Gauss si se aducd la forma canonic’ urmitoarele b) QGx) =4xf —2ert2 + BK ©) Q(x) =x} = 3xyxp + 3x x5 ~ 5x9 +49 ine formele patratice cénd variabilelor Is este aplicati o iar de matrice C. 14 2 > aura maratomnrsie i | [Oahelpe 1b) Q(x) = 3x? — 6 Xp — xy %y HX} —AxaHs +2NFC fi 1 al, SH se determine valorle extreme ale formeipatatice. {at0. Se consider forma ptratica Q(x) < 2x7 xd 4x3 +2)KG 4 2qyK, SL xP xP 49 =1 Si se determine valorile extreme ale forme’