Dupa incheierea Primului Razboi Mondial, la 11 noiembrie

1918, trei natiuni si-au manifestat nemultumirea fata de urmarile

razboiului:Germania, considerata raspunzatoare pentru intregul
razboi in urma Tratatului de la Versailles, Italia si Japonia.
Pe parcursul anilor 20 s-au facut multe tentative de a realiza o
pace stabila. Prima dintre ele a fost infiintarea in 1920 a Societatii
Natiunilor un forum unde statele puteau sa-si lamureasca
combaterile.
Al Doilea Rzboi Mondial a fost un conflict armat generalizat,
la mijlocul secolului al XX-lea, care a mistuit cea mai mare parte a
globului, fiind considerat cel mai mare i mai ucigtor rzboi
nentrerupt din istoria omenirii.
Cauzele celui de-al doilea razboi mondial
Cauzele celui de-al Doilea Rzboi Mondial mai sunt nc
subiect de dezbatere i de cercetare, dar un punct de vedere
comun, n special n perioada postbelic, printre aliaii victorioi,
era c acestea sunt legate de expansionismul Germaniei i
Japoniei. n urma nfrngerii din Primul Rzboi Mondial, Germania
pierduse puterea, statutul internaional i uriae sume de bani,
expansiunea urmnd s-i readuc mreia de odinioar.
Alte cauze :

aparitia rasismului

esecurile incercarilor de restabilire a pacii

apariia fascismului

agresiunea Germaniei in Europa

formarea coalitilor
n cazul Romniei, obiectivul principal al luptei n acei ani a
fost eliberarea Basarabiei de sub ocupaia sovietic, instaurat
dup Ultimatumul din 26-28 iunie 1940.
Majoritatea istoricilor apreciaz c rzboiul a nceput la 1
septembrie 1939, odat cu invadarea Poloniei de ctre Germania,
ceea ce a atras n conflict Frana, Anglia i Commonwealth-ul.
Participanii la cel de-al Doilea Rzboi Mondial sunt considerai
ca aparinnd unuia dintre cele dou blocuri: Axa i Aliaii.
Puterile Axei(Roma Berlin Tokyo) au fost constituite, la
nceput, din Germania, Italia i Japonia, care au mprit lumea n
trei sfere de influene, prin Pactul Tripartit din 1940, angajndu-se
s se apere ntre ele n cazul unei agresiuni din partea altui stat.

Printre puterile Aliailor, aa numiii Cei Trei Mari, se aflau:

Anglia (din 3 septembrie 1939), Uniunea Sovietic (din iunie
1941) i Statele Unite ale Americii (din decembrie 1941).
La 23 august 1939, chiar naintea izbucnirii n Europa a celui
de-al Doilea Rzboi Mondial, URSS i Germania au semnat un pact
de neagresiune, cunoscut sub numele de Pactul MolotovRibbentrop, care, printre altele, mprea Europa Rsritean n
dou regiuni de influen. Germania a nclcat pactul de
neagresiune, invadnd URSS, n 1941. SUA se ghidau n politica
extern dup liniile directoare trasate de Doctrina Monroe, prin
care se stabilea c, atta vreme ct rile europene nu se
amestecau n afacerile americane, nici America nu trebuia s se
amestece n problemele europene (inclusiv n rzboaie).
Hitler si-a inceput razboiul de expansiune in Europa odata cu
anexarea Austriei, in martie 1938. Avea cale libera: suportul lui
Mussolini pe de-o parte, iar pe de alta parte, guvernul britanic si
cel francez erau intimidate de actiunea de reinarmare a
Germaniei si au acceptat pretentia lui Hitler care spunea ca
situatia Austriei tine de politica interna a Germaniei.
Hitler stia ca daca va cuceri Polonia si apoi se va indrepta spre
vest si va lupta cu fortele aliate, rusii ar putea deschide un nou
front la granita cu Polonia, ceea ce ar face ca situatia grmanilor sa
se inrautateasca, mai precis razboiul purtat pe doua fronturi ar fi
fost pierdut. Astfel, Hitler i-a facut lui Stalin o propunere destul de
atractiva. Desi era aliata cu Britania si Franta, URSS trebuia sa
ramana neutra. In noaptea de 23 august 1939, la Moscova se
incheie pactul germano-rus Ribentropp-Molotov prin care aceste
doua puteri au ajuns la un comun acord de a nu se ataca intre ele.
Un protocol secret ii dadea lui Stalin mana libera in Finlanda,
Estonia, Lituania, estul Poloniei si estul Romaniei.
Pretextul razboiului l-a constituit atacul executat de catre un
grup de SS-isti si cativa detinuti de drept comun imbracati in
haine militare (uniforme) poloneze, asupra postului de radio
Gleiwitz - din apropierea frontierei polono-germane. Pe 3
septembrie Anglia si Franta il surprind pe Hitler declarand razboi
Germaniei, fara insa sa acorde ajutor efectiv Poloniei. Adolf Hitler,
supranumit Fhrer (conducator) ajuns in fruntea Partidului
National Socialist German raspandea prin Germania, o politica
nazista care era o forma rasiala a fascismului, aparut mai

deverme in Italia. Hitler promitea sa rastoarne tratatul de la

Versailles si sa asigure mai mult spatiu vital pentru natiunea
germana, pe care el o considera ca membra a unei rase
superioare. La inceputul anilor 30 criza mondiala a lovit si
Germania. Partidele care se aflau la putere n-au stiut ce sa faca,
ceea ce a dus ca majoritetea voturilor sa fie acordate nazistilor si
comunistilor. In 1933 Hitler a devenit cancelar si printr-o serie de
miscari politice s-a autoproclamat dictator.
LUPTE IMPORTANTE
Al Doilea Rzboi Mondial a nceput la 1 septembrie 1939, cnd
Germania a atacat Polonia, aceasta fiind mprit ntre Al Treilea
Reich i URSS prin pactul Ribbentrop-Molotov. Reaciile au aprut
din partea Marii Britanii i a Franei care au declarat rzboi
nazitilor, aciunea fiind cunoscut n istorie sub numele de
rzboiul ciudat deoarece aceste dou state au luat poziii
defensive.
n Polonoa, Hitler a folosit tactica rzboiului fulger (Blitzkrieg),
care consta n naintarea rapid a trupelor pe uscat sustinute de
aviatie si de blindate. n 17 septembrie, URSS a atacat la rndul ei
Polonia fortnd-o s capituleze dup trei sptmni. Astfel,
Polonia a disprut ca stat si a fost mprtit ntre cei doi agresori.
Dupa invazia Poloniei, Anglia si Franta au inceput sa se
preocupe de tactici pentru a nu se repeta un razboi sangeros,
cum a fost Primul Razboi Mondial. Hitler a fost constrans sa
incheie pace, dar in acelasi timp a ordonat generalilor sai sa se
pregateasca de un atac asupra Tarilor de Jos si Frantei.
Profitnd de aceast situaie, Germania a invadat Danemarca
i Norvegia.Hitler a pus in aplicare Planul galben i a declanat
Blitzkrieg-ul mpotriva Franei; Frana a fost cucerit n trei
sptmni; La 10 mai 1940, a atacat Belgia, Olanda, Luxemburg
i le-a ocupat. n iunie trupele aliate au fost ncercuite la
Dunkerque. La 18 iunie 1940, generalul Frantei a organizat, din
Anglia, lupta de rezisten francez, urmnd ca dup dou zile
Franta s capituleze; Germania a anexat Alsacia si Lorena; 2/3 din
teritoriul Franei, inclusiv Parisul, a fost ocupat de germani. n
sudul Franei, rmas liber, a fost organizat Republica de la Vichy
condus de marealul Philippe PTAIN.

Vara anului 1941 a debutat cu Planul BARBAROSSA , de

invadare a URSS. n 22 iunie 1941, pentru a elimina regimul
sovietic si pentru a provoca resursele naturale necesare
Germaniei, Hitler a atacat URSS. n decembrie 1941, trupele
germane au ajuns la potrile Leningradului si ale Moscovei.
n Pacific Japonia a ncercat s cucereasc S-E Asiei i Oceanul
Pacific sub pretextul eliberrii popoarelor asiatice si formrii unei
sfere de coprosperitate. n 1941, armatele japoneze au cucerit
Indochina, Thainlanda, Singapore, Indonezia, Birmania, Filipine,
Hong Kong iar n 7 decembire 1941, japonezii au atacat baza
naval american de la Pearl Harbour(insulele Hawai). Atacul a
reprezentat motivul intrrii SUA n rzboi.
Aceste victorii purtate de Ax au determinat semnarea la 1
ianuarie 1942 a Declaraiei Naiunilor Unite, de 26 de state care
se angajau s lupte pn la capt cu puterile Axei
Anul 1943 este un an de cotitur n istoria rzboiului, acesta
devenind favorabil Naiunilor Unite. ntre 4 septembrie 1942-2
februarie 1943 n cadrul btliei Stalingradului, armata
german a fost nfrnt iar Armata Roie sovietic a trecut la
contraofensiv. n iulie acelai an a avut loc cea mai mare btlie
de blindate din istorie, la Kursk, cnd Armata Roie a provocat o
nfrngere grav Germaniei. Pn n vara 1944 Armata Roie a
eliberat teritoriul URSS.
n Africa, n 23 octombrie 1942, la El Alamein(Egipt), gen.
Rommel a fost nfrnt de gen. Englez Montgomery. Luna
noiembrie 1942 este marcata de Operaiunea Torch: debarcarea
anglo-american n Algeria i Maroc.
Anul 1943 a nceput cu Btlia Atlanticului n cadrul creia
flota german a fost distrus, predarea armatei naziste din Africa
de Nord, debarcarea Aliaiilor n Sicilia i capitularea Italiei n 3
septembrie.
Conferina Aliaiilor de la Teheran din 1943 a hotrt
deschiderea unui nou front n vestul Europei, astfel c la 6 iunie
1944(Ziua Z), aliaii au debarcat n Normandia. n 25 august
1944, Parisul a fost eliberat iar pn n Septembrie 1944, au ajuns
la grania cu Germania.
Anul 1945 este anul victoriilor decisive. n aprilie 1945, Italia a
fost cucerit n ntregime iar Mussolini a fost executat urmnd ca
odata cu intrarea trupelor sovietice n Berlin i desfurrii

forelor acestora n apropierea bunker-ului Fuhrer-ului, n 30 aprilie

1945, Adolf Hitler s se sinucid. Veste morii a dus la capitularea
necondiionata a armatei n 8 mai 1945.
Al Doilea Rzboi Mondial se ncheie odat cu capitularea
Japoniei n 2 septembrie 1945, n urma celor dou
bombardamente atomice de la Hiroshima i Nagasaki din 6,
respective 9 august 1945.
Al Doilea Rzboi Mondial a lsat n urm popoare distruse de
btlii, milioane de mori att pe front ct i n slile de gazare de
la complexul Auschwitz-Birkenau i lagrele Treblinka, Sobibor etc.
A lsat n urm o Europ divizat ntre comunism i democraie, o
Europ a crei politic a fost mprit batjocoritor pe o foaie de
hrtie ntre Stalin i Churchill n urma Conferinei de la Moscova
din 1944.