Anul IV, nr.

37
apare
februarie 2010 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins:
Mânia - patima noastrã
Afacerea porcinã
cea de toate zilele
Pe parcursul unei zile se întâm-
plã adesea fie sã fim pe punc-
tul de a ne enerva, fie ne mâni-
em de-a dreptul. Ce este mânia
ºi care sunt efectele ei? (pag. 5)
Fraþilor, se moare!
Cunoscuþi sau mai puþin cu-
noscuþi, tot mai mulþi oameni
mor în floarea vârstei.(pag. 4)
Preþul pe care
îl plãtim
De curând un adolescent ºi-a
omorât mama, dupã care ºi-a
reluat liniºtit distracþia jocuri-
lor pe calculator. (pag. 11)
Ormilia, locul unde
sãlãºluieºte Dumnezeu
O invitaþie în Grecia, într-un
loc unde bucuria se împleteºte (pag. 7)
cu filantropia. (pag. 8)
Editorial de Pr. Marius Demeter noapte. Doar bobul de fasole din povestea cã, aºa cum era atunci, la mãsura aceea de
Zâmbetul lui cu Jack era puþin vrãjit ºi… era poveste. creºtere sufleteascã, a adus bucurie lui
Creºtinul nu este numai un om îmbu- Hristos; iar Hristos a privit la tânãrul
Hristos nãtãþit, ci ºi un om care se îmbunãtãþeºte bogat cu drag, deºi îi mai trebuia ceva sã
"Dacã nu poþi þine tot mereu. În creºtinism nu stai pe loc nicio- poatã dobândi Împãrãþia. Aflãm tot acolo
postul, nu are rost sã posteºti datã - urci sau cobori. Nu poþi spune cã în de îngrijorarea apostolilor - ºi a noastrã
doar câteva zile!"; "Dacã nu virtutea cutare ai crescut destul ºi gata. A deopotrivã: ªi cine poate sã se mântu-
poþi fi atent câteva ore la sluj- te opri înseamnã de fapt a da înapoi, a iascã? Dar vine ºi rãspunsul Domnului:
ba de duminicã, nu are sens îngropa talantul. Cred cã fiecare are ritmul "Cele ce sunt cu neputinþã la oameni sunt
sã mai mergi la Liturghie!"; "Dacã te-ai sãu de creºtere. Important este sã punã cu putinþã la Dumnezeu". Adicã Hristos
enervat dupã ce ai venit de la bisericã, începutul ºi, de la un an la altul, de la un ne spune SÃ FACEM tot ce ne stã nouã în
degeaba te mai duci, cã tot rãu rãmâi!". De post la altul, de la o zi la alta, sã creascã. puteri ºi restul rãmâne sã plineascã
prea multe ori auzim astfel de afirmaþii ºi Cu cât creºtem mai mult în Hristos, cu atât Dumnezeu.
prea mulþi ajung sã renunþe la a mai face ºi ritmul de creºtere duhovniceascã se va Ca sã ajungi sã faci ceva trebuie obli-
ceva pentru sufletul lor, gândind cã dacã accelera. Trebuie mereu sã adãugãm ceva gatoriu SÃ ÎNCEPI ºi apoi sã nu rãmâi
nu pot face mult deodatã, nu are rost sã în- la ceea ce am dobândit deja. înþepenit, ci SÃ CREªTI mereu în ceea ce
ceapã cu puþin. E clar cã trebuie sã ajungem În parabola cu tânãrul bogat avem ºi ai început. Nu trebuie sã uitãm însã nici de
cu toþii la o anume mãsurã sufleteascã - dovada cã Hristos ne iubeºte chiar dacã nu faptul cã de la o vreme timpul nu o sã mai
mãsurã care sã-l facã pe Hristos sã zâmbeas- suntem "premianþi". Nu ºtim ce a fãcut aibã rãbdare cu noi. Rãsãriþi, Creºteþi ºi
cã cu drag când se uitã la noi - dar nu cred tânãrul dupã convorbirea cu Hristos - poa- Aduceþi Roade la vreme. ªi Hristos sã vã
cã poate creºte cineva semnificativ peste te a vândut averea sau poate nu - dar ºtim zâmbeascã!
CMYK
 2 Viaþa în Hristos
Preasfinþitul Andrei pe meleaguri buciumene bucurat de prezenþa
Preasfinþitului Andrei
Data de 9 ianuarie 2010 a fost o ºi a doua zi, în biserica
zi binecuvântatã pentru mãnãstirea parohialã din localitate.
"Schimbarea la Faþã" de la Bucium. Împreunã cu pãrintele
Noul stareþ al mãnãstirii, pãrintele protopop Ioan Ciocan,
Cleopa Negru, a fost instalat oficial pãrintele Cleopa, noul
de cãtre PS Andrei, Episcop vicar stareþ al mãnãstirii noas-
al Arhiepiscopiei Sibiului, alãturi tre, pãrintele Matei Bi-
de un sobor de preoþi. Preasfinþitul lauca, stareþul schitului
Andrei a subliniat în cuvântul sãu de la ªinca Nouã, ºi cre-
importanþa, dar ºi dificultatea dem- dincioºii din sat l-am
nitãþii de stareþ al mãnãstirii, fiind- întâmpinat pe Pãrintele
cã buna desfãºurare a rânduielilor PS Andrei în mijlocul credincioºilor din Bucium episcop în faþa bisericii.
din aºezãmântul monahal va depinde de mãnãstirilor din Arhiepiscopia Sibiului, Slujba a continuat cu Sfânta Liturghie,
modul în care stareþul îºi chibzuieºte acti- care timp de aproape un an a asigurat dupã care am ascultat cuvântul Preasfin-
vitatea ºi îºi înþelege menirea. Dacã pânã interimatul la conducerea mãnãstirii. þitului la Duminica de dupã Botezul
acum, a subliniat Preasfinþia Sa, ispitele au Sfinþia sa a confirmat practic dificultãþile Domnului. În final pãrintele protopop i-a
fost multe, de acum încolo acestea vor fi ºi cu care se confruntã un stareþ, aflându-se încurajat pe enoriaºii buciumeni, a cãror
mai multe. Lucru menþionat în continuare de multe ori în situaþii foarte dificile în unicã bisericã este revendicatã în instanþã
ºi de Pãrintele Visarion Joantã, exarhul care a trebuit sã ia hotãrâri foarte grele. de cãtre câteva persoane de religie greco-
Atât Preasfinþitul Andrei, cât ºi pãrin- catolicã, iar Pãrintele episcop ne-a asigurat
Vizitã pastoralã la tele exarh i-au urat noului stareþ activi- cã suntem în rugãciunile Preasfinþiei Sale.
tate îndelungatã ºi cu folos, asigurân- Pr. paroh Marius Corlean
Pojorta du-l de toatã dragostea ºi sprijinul prin
Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul a fost care îi vor sta la dispoziþie în situaþii
duminicã, 17 ianuarie, într-o vizitã pastoralã dificile, dar nu numai.
Alegeri în parohii
În luna ianuarie, în parohiile din Þara
în parohia Pojorta. Întâmpinat cu bucurie de Dupã încheierea Sfintei Liturghii, Fãgãraºului, ca ºi în toate parohiile din
soborul de preoþi ºi de credincioºi, Preasfin- a fost oficiatã slujba parastasului de Patriarhia Românã, au avut loc alegeri
þitul a oficiat Sfânta Liturghie, la sfârºitul patruzeci de zile spre pomenirea doam- pentru Consiliul parohial ºi Comitetul
cãreia a înmânat preotului paroh Mãdãlin nei Elisabeta ªandru, ctitorul principal parohial. Conform Statutului Bisericii
Sandu distincþia de sachelar, acordatã de Înalt- al mãnãstirii. La sfârºit, cei prezenþi au Ortodoxe Române, aceste alegeri au loc o
preasfinþitul Laurenþiu Streza, Mitropolitul fost în comuniune ºi în cadrul agapei datã la 4 ani. Consiliul parohial este
Ardealului, pentru realizãrile pastoral-misio- oferite în trapeza mãnãstirii. organismul executiv al Adunãrii paro-
nare din ultimii ani. Sãrbãtoarea nu s-a încheiat pentru hiale, iar membri lui sunt aleºi (sau
credincioºii satului Bucium, care s-au realeºi) dintre credincioºii parohiei care
au împlinit vârsta majoratului, pentru un
ÎPS Laurenþiu la mandat de 4 ani. Principalele atribuþii ale
Consiliului parohial vizeazã aspectele ad-
Fãgãraº ministrative ale vieþii parohiale. Tot în
Fãgãraºul s-a bucurat duminicã, cadrul acestor alegeri, membrii aleºi ai
31 ianuarie, de vizita Înaltpreasfinþi- noului Consiliu parohial desemneazã din
tului Laurenþiu Streza, prezent în bi- rândul lor un epitrop. Membrii Consiliului
serica parohiei Fãgãraº - Combinat. nou ales depun un jurãmânt cu mâna pe
Hramul locaºului de cult, "Sfinþii Trei Sf. Evanghelie ºi Sf. Cruce, în care îºi
Ierarhi", a fost decalat cu o zi pentru asumã responsabilitatea de a îndeplini
bucuria de a-l avea în mijlocul nostru obligaþiile de consilier parohial cu cea mai
pe Pãrintele mitropolit, care de ziua deplinã conºtiinciozitate, respectând Sta-
Biserica din Pojorta a trecut în ultimii ani ocrotitorilor învãþãmântului teologic tutul de organizare ºi funcþionare al BOR
prin multe lucrãri de înfrumuseþare, iar Prea- a fost în mijlocul studenþilor ºi ºi toate regulamentele bisericeºti.
sfinþitul a admirat pictura deosebitã a acestui cadrelor didactice de la Facultatea de Comitetul parohial este alcãtuit din
locaº de cult, realizatã în stil bizantin de un Teologie "Andrei ªaguna" din Sibiu. persoane majore ale comunitãþii parohi-
pictor sas. În cuvântul sãu, Pãrintele episcop Înaltpreasfinþitul Laurenþiu a slu- ale, pe bazã de voluntariat, iar principala
i-a apreciat pe pojorþeni ºi i-a încurajat sã nu jit Sf. Liturghie împreunã cu un sobor sa misiune este aceea de a sprijini activi-
se opreascã aici, ci sã rezolve ºi problema lip- de preoþi din Fãgãraº ºi împrejurimi, tatea misionarã a preotului paroh. De
sei unei case parohiale, foarte importantã pen- dupã care a fost oficiatã slujba paras- asemenea, Comitetul parohial oferã ca-
tru ca preotul sã poatã fi mereu în mijlocul tasului pentru ctitorii locaºului de cult drul organizat de implicare a credincio-
enoriaºilor ºi sã rãspundã nevoilor lor. construit între anii 1994-1998. ºilor în viaþa parohiei.
Pr. protopop Ioan Ciocan Pr. protopop Ioan Ciocan Pr. Marius Corlean
 Eveniment 3
întrecerii. Concursul a constat într-un
Concurs pentru copii la Victoria test cu 15 itemi obiectivi (întrebãri cu
rãspuns la alegere), la care elevii s-au
"Lãsaþi copiii sã vinã la Mine" strãduit sã rãspundã corect, într-un
timp determinat. Copiii au arãtat cã
Este 24 ianuarie 2010. Împreunã cu au venit pregãtiþi pentru concurs, dar au
trei elevi mã îndrept "pe sub munte", prin fost ºi 2 întrebãri care unora le-au creat
sate, spre oraºul Victoria. Atmosfera, probleme: zilele de post de peste an
deºi geroasã, este feericã: albul stã-
(erau corecte toate trei variantele, unii
pâneºte întreaga suflare. ªi noi ne simþim
animaþi de curiozitate, de bucurie ºi copii alegând doar una); perioada Fugii
emoþie. Este prima datã când participãm în Egipt, dupã Întâmpinarea Domnului,
la concursul "Lãsaþi copiii sã vinã la care le-a pus probleme de logicã ºi cal-
Mine", organizat de pãrintele paroh cul. Au fost însã ºi elevi care au rãspuns
Octavian Smãdu de la parohia "Sf. corect la toate întrebãrile.
Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul, cu
rãbdare, a discutat cu copiii
rãspunsurile date de aceºtia,
i-a premiat cu diplome ºi
daruri pregãtite de organiza-
tori ºi i-a binecuvântat la
masa care a avut loc dupã
concurs. Masa a fost învi-
oratã de melodiile cântate de
întreaga salã, la îndemnul
pãrintelui Octavian Smãdu,
cãruia îi dorim toate cele
bune, ocrotirea lui Dumne-
Împãraþi Constantin ºi Elena" din Victoria, zeu ºi putere sã organizeze
cu sprijinul Consiliului Local. Concursul Profesorii de religie au întregit corul concursul la multe ediþii viitoare.
se aflã la a patra ediþie. bisericii pe parcursul slujbei ºi i-au susþi- Prof. Georgeta Chiriloiu, ªcoala
Harnici cum suntem, ajungem primii. nut pe copii prin rugãciuni pe parcursul Generalã Nr. 2 - Fãgãraº
Pãrintele ne primeºte cu cãldurã
în bisericã ºi-l putem urmãri
cum se strãduieºte sã finalizeze
toate pregãtirile, astfel încât
Sfinþii Trei Ierarhi, ocrotitorii
totul sã fie perfect. Dupã noi
teologilor
Biserica Ortodoxã îi prãznuieºte pe data de 30 ianuarie
sosesc, rând pe rând, profesori pe Sfinþii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare - Arhiepiscopul
ºi elevi din Victoria (2 echipaje, Cezareii Capadociei, Grigorie Teologul - Episcopul
Liceul Teoretic), din zona Nazianzului ºi Ioan Gurã de Aur - Arhiepiscopul semeni a Sfântului Ioan Gurã
Fãgãraºului (Lisa, Sâmbãta de Constantinopolului. Patroni spirituali ai învãþãmântului de Aur, sunt ºi astãzi exemple
Sus, Ucea de Jos, Bogata etc.), teologic, cei trei sfinþi nu au fost sãrbãtoriþi dintotdeauna demne de urmat pentru teo-
dar, spre surprinderea plãcutã, împreunã în aceastã zi. logi. Acesta este motivul pen-
ºi din zona Sibiului (Ocna tru care instituþiile de învãþã-
Sibiului, Arpaºul de Jos), bise- Dupã ani de dispute între ianuarie ºi Sfântul Ioan Gurã mânt teologic din þara noastrã
rica umplându-se repede de comunitãþile creºtine, cu pri- de Aur la 27 ianuarie. marcheazã ziua de 30 ianuarie
zumzetul molcom ºi smerit al vire la cine este mai mare ca Ca o recunoaºtere a valorii prin diverse manifestãri.
celor care se aºezau la locul teolog dintre cei trei, în secolul lor teologice, în anul 1936, cu La Seminarul Teologic
potrivit. Întreaga bisericã era al XI-lea, într-un vis avut de prilejul primului Congres al ,,Sfântul Constantin Brânco-
plinã de copii în costume popu- episcopul Ioan al Evhaitenilor, Profesorilor de Teologie þinut veanu" din Fãgãraº ziua Sfin-
lare, care mai de care mai de- Sfinþii Ierarhi i-au spus cã ei la Atena, Sfinþii Trei Ierarhi au þilor Trei Ierarhi a fost marca-
osebite ºi mai frumoase, în sunt egali în faþa lui Dum- devenit patroni spirituali ai tã atât liturgic cât ºi cultural
funcþie de sat ºi zonã. Pãrintelui nezeu. Astfel s-a hotãrât ca instituþiilor de învãþãmânt teo- prin prezentarea de cãtre elevii
s-au alãturat ºi alþi preoþi din ziua de 30 ianuarie sã fie ziua logic ortodox din întreaga ºcolii noastre a unor referate
zonã, în frunte cu pãrintele pro- de cinstire comunã a celor trei lume. Evlavia, viaþa asceticã ºi care au vizat expunerea date-
topop Ioan Ciocan. A sosit ºi ierarhi, cu toate cã în decursul sfinþenia vieþii Sfântului Va- lor biografice ºi analizarea
Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºea- lunii ianuarie fiecare din cei sile cel Mare, gândirea pro- unor aspecte ale operei teolo-
nul, sub oblãduirea cãruia s-a trei au o zi proprie de prãz- fundã ºi strãlucitã a Sfântului gice ºi sociale ale celor Trei Ie-
desfãºurat întâi slujba de searã, nuire: Sfântul Vasile la 1 ia- Grigorie Teologul ºi de ase- rarhi.
apoi concursul propriu-zis. nuarie, Sfântul Grigorie la 25 menea elocinþa ºi iubirea de Arhidiac. Nicolae Lie
 4 Actual
Fraþilor, se moare!
În urmã cu câþiva ani, cumnatul meu a
murit, Dumnezeu sã-l ierte. Nu avea 40 de
ani. Brusc, fãrã sã fie bolnav. Sãptãmânile
trecute a murit un om mergând pe stradã,
la fel de brusc. Relativ tânãr, "cu zile",
cum se zice. Apoi altul... Aud, acum, cã un
amic e pe moarte. Tot în floarea vârstei.
Nu avem timp. Nu avem timp pentru
"a ne trãi viaþa ºi pe urmã mai vedem"...
Nu avem timp pentru a ne da cu pãrerea cu
privire la sfârºitul lumii. ACUM avem
nevoie sã ne gândim la moarte, la cum ne
va gãsi ea pe noi. E cumplit sã te laºi trãit
de viaþã, sã primeºti sã te îngrijorezi pentru
motive prefabricate, fãrã a acþiona în vreun
fel, cu seriozitate, pentru propria mântuire.
Întreba cineva la ce bun ne-a mai fãcut
Dumnezeu dacã aºa de greu ne mântuim?
Dacã atât de "multe" avem de fãcut, când
sã ne putem mãcar gândi la mântuire?
Nu avem de fãcut multe. Un singur
lucru avem de fãcut: SÃ TRÃIM ÎN
PREZENÞA LUI TOATE. Sã le arãtãm Lui,
toate. ªi necazuri, ºi neputinþe, ºi bucurii,
ºi frumos, ºi urât, ºi vini, ºi greºeli... Toate,
toate. ªi sã mergem sã I le arãtãm acolo
unde este El, în Bisericã. Sã mergem acolo
ºi sã luãm medicament, pe El Însuºi.
Nu vom trãi veºnic pe pãmânt. E nor-
mal sã murim, cã azi, cã mâine, cã tânãr,
cã bãtrân. Dar dacã mor acum?
***
Când eram micã ºi mama ne dãdea sã
facem treburi prin casã, aºteptam cu fricã
mare pânã ce venea acasã, pentru cã de
regulã nu ne ocupam cu seriozitate sã le
facem, le lãsam pe ultima clipã - de multe
ori ne trezeam cã începem sã rezolvãm
sarcina respectivã taman când auzeam cã
se învârte cheia în broascã.
Între timp, ne jucam, ne zbenguiam, ci-
team... copii! Dar joaca asta nu era joacã pâ-
nã la capãt. Asupra noastrã plutea frica de
cearta pe care ne-o va face mama când va ve-
ni ºi va vedea cã nu e gata treaba. Erau ºi si-
tuaþii când nu ºtiu cu ce imbold ne apucam
ºi terminam ce era de fãcut, iar abia apoi
ne jucam. Parcã altul era gustul jocului.
De multe ori, în viaþa de adult, având
copii care ºi ei fac la fel cum fãceam ºi eu
uneori, dar observându-i ºi pe adulþii din
jur, am avut impresia cã acest comporta-
ment, al jocului în stare de fricã, îl au ºi
adulþii, mai tineri sau mai bãtrâni. Doar cã
locul mamei (sau al tatãlui, citiþi cum vi se
potriveºte) e luat de Dumnezeu. Indiferent
CMYK
de religie, existã (atunci când
nu e atrofiatã de dependenþe,
sau chiar mai mult atunci) con-
ºtiinþa cã poþi sã nu faci "ceea
ce trebuie", dar ceva amenin-
þãtor - Divinitatea - e acolo
ºi-þi urmãreºte fiecare miºca-
re, urmând sã te taxeze cu fie-
care ocazie sau "pânã la urmã".
Este o parte de adevãr
aici; ceva este, într-adevãr,
inevitabil: moartea. Dar "pedeapsa" nu e a
lui Dumnezeu, ci a noastrã: a noastrã
asupra noi înºine, prin consecinþele actelor
noastre libere sau ale altora asupra noastrã,
ori ale noastre asupra altora. Toate sunt
consecinþe ale atitudinii oamenilor.
Atât de greu ajungem "sã ne facem
mai întâi temele" ºi apoi sã ne jucãm! Atât
de greu ne e sã gãsim bucuria "rezolvãrii
sarcinilor". ªi mai ales, atât de greu ne e sã
ne dãm seama cã pentru toate trebuie sã-L
chemãm pe Domnul, cã în neputinþa
rezolvãrii lor stã chiar invitaþia Lui de a-L
chema la joacã!
Noi vrem "sã facem noi toate" ºi vedem
cã nu putem. ªi apoi ne speriem ºi vrem sã
Moartea nu vine sã-i faci o cafea, vine sã te ia!
Eu am fost la viaþa mea la mai multe
cãpãtâi de morþi, ºtiþi cã am mai mult de 90
de ani. Þipetele lor, contactul cu altã lume,
care se ºtia ºi care nu se credea, vederea pã-
catelor proprii, pãcate care nu se puteau re-
para decât prin întoarcere înapoi. Iar înapoi
nu se mai putea veni, pentru cã venise moar-
tea sã-i ia... V-am mai spus, moartea nu vi-
ne sã-i faci o cafea, vine sã te ia. Moar-
tea-i o realitate. ªi toþi muribunzii pe care
i-am vãzut, doreau sã mai trãiascã mãcar o zi.
Dar sã ºtiþi cã nu într-o zi, într-o clipã
poþi sã faci foarte mult. Repet, dacã nu ºtii
sã mori ºi sã înviezi în fiecare zi, dacã
nu-þi pui problema mare a vieþii tale, nu
realizezi nimic important în planul mân-
tuirii. Moartea e o realitate, nu avem ce
face. Raiul e o realitate, iadul - o altã rea-
litate. Dacã trãim fãrã a ne întreba: "Ce-i
cu mine faþã de valorile acestea, faþã de
ceea ce va fi?" - e o mare greºealã. Chiar
un sfânt pãrinte spunea aºa: dacã crezi cã
existã Veºnicia ºi stai nepãsãtor, meriþi sã
fii închis în casa de nebuni.
Omul este o fiinþã superioarã, supe-
rioarã întregii creaþii. Când a fãcut Dumne-
ne ascundem, sã nu fim cer-
taþi, pe bunã dreptate, când miº-
carea pe care o aºteaptã Dom-
nul ar fi sã-L chemãm pe El sã
ne ajute, în loc sã ne ascun-
dem de El. Dar ne e fricã pen-
tru cã, "în loc sã facem ce tre-
buia sã facem, noi ne jucam (a
se citi: mergeam la discotecã,
aveam dependenþe, aveam re-
laþii sexuale în afara cãsãtori-
ei, ne certam, uram, invidiam)"
ºi uitãm cã cel mai simplu ar
fi sã recunoaºtem cã ne-am
jucat când trebuia sã facem altceva, prin
spovedanie; sã ne cerem iertare (de la El
ºi de la aproapele, pe care l-am prins în
jocul nostru), prin pocãinþã; sã ne împã-
cãm cu El, prin împãrtãºire; ºi sã avem
nãdejde ºi încredere în El cã ne dã voie sã
ne jucãm, dar cu rânduialã sfântã.
Noi nu credem cã Dumnezeu ESTE
IUBIRE; nu credem cã vrea CE E MAI BUN
pentru noi. Trãim într-o viaþã banalã, strâm-
tã ºi ne facem aºteptãri în funcþie de mintea
noastrã la fel de strâmtã, în loc sã accep-
tãm sugestii din partea INFINITULUI.
Doamne, dã-ne curajul de a-Þi cere sã
ne ajuþi sã împlinim poruncile! Amin.
Cristina Sturzu
zeu Creaþia a zis ºi s-a fãcut dintr-un
cuvânt. Pe om, însã, l-a cioplit, l-a fãcut
dupã chipul ºi asemãnarea Lui. Chip ºi
asemãnare, toatã lumea ºtie, dar nu
gândeºte ce înseamnã chip ºi asemãnare.
Putem fi dumnezei dupã har, superiori
îngerilor. Îngerii au o misiune grozavã, pe
care o îndeplinesc cu o foarte, foarte mare
exactitate. Dar ca structurã, ca finalitate,
omul este superior îngerilor, omul conduce
Universul, de asta S-a fãcut Iisus Hristos
Fiul Omului, om desãvârºit, cu scopul sã
ne salveze, sã ne trezeascã.
Iisus ne-a adus mai mult decât ne-a pier-
dut Adam, ne-a adus putinþa de a ne îndum-
nezei dupã har; ne-a dat puterea de a ne le-
pãda de pãcat, de iertare a vrãjmaºilor, de a
exista ca o entitate mai mare decât oricare
alta. Toatã creaþia este minunatã, dar anume
omul a fost creat cu o mare iubire, iubire
care nu ºtiu dacã se poate spune prin cu-
vinte. Dumnezeu este altceva decât credem
noi, este Iubirea desãvârºitã. El ne-a creat
doar pentru El, nu ºi pentru altcineva sau
altceva. El ne-a creat ca sã fim cu El în vecii
vecilor. Pãrintele Arsenie Papacioc
 Psihoterapie ortodoxã 5
Mânia - patima noastrã cea de toate zilele (1)
Pe parcursul unei zile se întâmplã adesea fie sã fim pe punctul de a ne ener- în general,
va, fie ne enervãm ºi ne supãrãm de-a dreptul. Adicã ne mâniem. Din diferite
motive, cu toþii am simþit senzaþia cã undeva în noi are loc o miºcare, se
 iubirea de sine (sub forma slavei
deºarte ºi a mândriei).
declanºeazã ceva, irupe o forþã, o energie, o putere. Ce este aceastã energie sau Mânia se aprinde atunci când îi este
putere a sufletului? Este în regulã ce simþim? Ce urmãri au aceste stãri repetate rãpitã plãcerea care îi vine de la ele, se
asupra sãnãtãþii noastre? Pentru a rãspunde la aceste întrebãri ne folosim de simte ameninþat sã piardã sau este
înþelepciunea Sfinþilor Pãrinþi, sintetizatã de Jean-Claude Larchet în împiedecat sã dobândeascã. Acestea sunt
"Terapeutica bolilor spirituale" principalele cauze, dar mai sunt ºi alte
multe care pot provoca mânie.
Ce este puterea agresivã ºi Dintre toate aceste surse ale mâniei, sla-
la ce foloseºte? va deºartã ºi mândria sunt cele fundamen-
Printre puterile pe care le-a primit su- tale. Atunci când omul este rãnit în amorul
fletul omenesc la creaþie se aflã ºi puterea propriu, când se simte jignit, umilit, des-
agresivã (irascibilã). Menirea acestei pu- considerat - mai ales în raport cu pãrerea
teri este de a-l ajuta pe om sã lupte împo- bunã pe care o are despre sine ºi pe care
triva ispitelor, sã se fereascã de pãcat ºi aºteaptã ca ºi ceilalþi sã o împãrtãºeascã, el
rãutate, sã se împotriveascã la tot ceea este cuprins de felurite forme ale mâniei.
ce-l poate îndepãrta de Dumnezeu, abãtân- "Nu cuvintele unuia sau altuia provoacã în
du-l din calea desãvârºirii sale spirituale. noi supãrare, ci mândria noastrã de a ne
Puterea irascibilã se dovedeºte foarte folosi- piedici în împlinirea dorinþelor ºi atingerea socoti mai buni decât cel care ne-a insultat,
toare de exemplu în rugãciune când, pen- plãcerii, fie cauze ale suferinþei lui. Iar cea preþuirea exageratã pe care fiecare o avem
tru a avea o convorbire curatã cu Dumne- mai deviatã formã a mâniei este folosirea despre noi" (Sf. Vasile cel Mare).
zeu, trebuie sã respingem toate gândurile ei împotriva lui Dumnezeu.
care încearcã sã pãtrundã în minte. Ambele feluri în care este folositã mâ- Efectele pentru trup ºi suflet
O altã funcþie fireascã acestei puteri nia, fie împotriva lui Dumnezeu fie a seme- Mânia pãtimaºã poate avea consecinþe
sufleteºti este aceea de a sprijini efortul nului nostru, sunt indicatori ai îmbolnãvi- extrem de nocive asupra sufletului dar ºi a
omului de a dobândi bunurile duhovni- rii noastre sufleteºti. Nimic nu justificã mâ- trupului, ducând la tulburãri de ordin fizio-
ceºti, de a face binele. Chiar Domnul nia împotriva semenului. ªi nu vorbim nu- logic care zdruncinã sãnãtatea. Omul mâ-
Hristos spune cã: "Împãrãþia cerurilor se ia mai despre manifestãrile grosolane, exterio- nios gândeºte greºit, pierde discernãmân-
prin stãruinþã ºi cei ce se silesc pun mâna rizate, ci ºi de cele mai puþin vizibile: resen- tul, capacitatea de a vedea lucrurile corect,
pe ea" (Mt. 11, 12). Astfel, prin aceastã timentul - o mânie mocnitã, ascunsã (ca a- astfel cã nu de multe ori se spune cã mânia
putere a sufletului, noi suntem ajutaþi sã ne mintire a unei jigniri, a unei nedreptãþi su- este o formã de nebunie: "mânia este o ne-
îndreptãm spre Dumnezeu tot ceea ce ferite, a unei umiliri), ranchiuna, ura, toate bunie de scurtã duratã" (Sf. Vasile cel Ma-
avem în alcãtuirea noastrã spiritualã: formele de ostilitate, duºmãnie; pe scurt, re). Mânia este un adevãrat venin pentru
voinþã, dorinþã, raþiune, sentiment. orice formã de rãutate. Tot de aceastã for- suflet, prin care diavolul roade cu cruzime
Când puterea agresivã este folositã mã pãtimaºã a mâniei sunt legate indigna- pe dinãuntru. Amintirea insultelor, ura ºi
potrivit scopului sãu firesc, vorbim despre rea, batjocura, ironia ºi chiar glumele cu re- dorinþa de rãzbunare otrãvesc inima. Omul
mânia virtuoasã, înþeleaptã ºi sfântã, ferire la oameni, dar ºi sentimentele de rea cãzut pradã agresivitãþii înceteazã sã mai
despre care se vorbeºte ºi în Psalmi: voinþã, de la rãutatea vãditã ºi voinþa de a vadã realitatea aºa cum este, ajungând sã o
"Mâniaþi-vã, dar nu greºiþi" (Ps. 4, 4). face rãu, pânã la a te bucura de necazul al- vadã deformat, prin prisma patimii sale.
tuia ºi a nu te bucura de fericirea lui. For- Sub influenþa acestor atitudini omul
Când mânia este nefireascã mele extreme de violenþã, rivalitãþile, indi- nu-ºi mai aflã pacea, fiind aruncat într-o
Prin pãcat, omul ºi-a pervertit ºi ferent de motivul lor; bãtãile, omuciderile, stare permanentã de mâhnire ºi neliniºte.
aceastã putere. În loc sã o foloseascã pen- rãzboaiele - derivã tot din patima mâniei. El se îndepãrteazã de Dumnezeu care este
tru a lupta împotriva rãului ºi pentru a Sfinþii Pãrinþi remarcã cã în orice blândeþe, bunãtate, pace. Lipsit de Duhul
dobândi bunurile sufleteºti, o foloseºte formã de mânie, omul încearcã un soi de Sfânt, care-i conferã ordine ºi unitate,
pentru a dobândi bunurile materiale spre plãcere, o simþire "iubitã ca o dulceaþã a sufletul se aflã fãrã rânduialã ºi dezbinat,
care îl împing mintea sa pervertitã ºi pofta. amãrãciunii" (Sf. Ioan Scãrarul), iar nu se mai poate ruga, rugãciunea fiind
La omul cãzut, dobândirea plãcerii este un aceastã plãcere îl face sã stãruie în ea, sã o "vlãstarul blândeþii ºi al lipsei de mânie"
scop principal, în slujba cãruia acesta îºi întreþinã, sã nu doreascã vindecarea. (Evagrie Ponticul). Se pierde astfel sãnã-
pune toate forþele sale, deci ºi mânia. tatea sufletului ºi îl face pe om neputincios
Mai mult, dacã atunci când omul do- Cauzele mâniei a mai lupta contra pãcatului în cele din
reºte dobândirea bunurilor sufleteºti el se Existã trei mari categorii de patimi urmã ajungând la moartea sufleteascã.
rãzboieºte cu demonii, care se împotrivesc (forme de iubire a lumii) care sunt pentru Despre cum putem lupta cu patima mâ-
dorinþei lui, atunci când aleargã dupã om pricini de mânie: niei ºi cum putem sã ne împotrivim acestui
bunuri materiale omul îºi întoarce iuþimea  lãcomia pântecelui, "vierme al minþii" vom vorbi numãrul viitor.
împotriva semenilor lui, vãzând în ei fie  iubirea banilor ºi bunurilor materiale A consemnat Pr. Marius Corlean
CMYK
 6 Catehism pe înþelesul tuturor
Cuvântul har este un cuvânt
foarte des folosit în credinþa noastrã,
mai ales în slujbele Bisericii. La Sfânta
Liturghie auzim cuvintele: Apãrã, mân-
tuieºte, miluieºte ºi ne pãzeºte pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tãu, sau binecu-
vântarea apostolicã: Harul Domnului
nostru Iisus Hristos ºi dragostea lui
Dumnezeu Tatãl ºi împãrtãºirea
Sfântului Duh sã fie cu voi cu toþi, sau
Binecuvântarea Domnului peste voi toþi,
cu al Sãu har ºi cu a Sa iubire de
oameni, totdeauna, acum ºi pururea ºi
în vecii vecilor. Dar ce este harul?
Harul divin în învãþãtura
Bisericii Ortodoxe
Dumnezeu nu ne-a lãsat singuri în
aceastã lume. El e prezent în Biserica Sa
prin intermediul harului. Harul divin mân-
tuitor este energia, puterea sau lucrarea
dumnezeiascã necreatã care izvorãºte din
fiinþa celor trei Persoane ale Sfintei
Treimi, fiind nedespãrþitã de Aceasta.
Harul divin este prezent ºi lucreazã în
Bisericã ºi este comunicat oamenilor prin
Duhul Sfânt în scopul mântuirii ºi sfinþirii dar aceastã libertate, fiind rãu folositã, s-a
lor. Duhul Sfânt este cel care înfãptuieºte
în Bisericã lucrarea de sfinþire a credin-
cioºilor, prin intermediul harului. Harul
este parte componentã a Bisericii pentru
cã Biserica este Trupul lui Hristos. Duhul
nu poate lucra despãrþit de Hristos. Astfel
a avea cineva Duhul lui Hristos în sine
înseamnã a avea harul Duhului Sfânt.
ca un milostiv dã-mi iertare greºelilor." Hristos, ºi te îndrepteazã."
Harul, harismele ºi darurile
Duhului Sfânt
Harul e o bogãþie nesfârºitã de luminã
ºi de putere dumnezeiascã din care
primeºte fiecare atât cât poate cuprinde
înlãuntrul sãu. Harul divin este unic ºi uni-
tar dupã fiinþa sa, însã în colaborare cu per-
soanele umane, care sunt diferite, atât
lucrarea cât ºi efectele harului iau înfãþi-
ºãri ºi manifestãri diferite ºi se numesc
daruri ale Sfântului Duh. Proorocul Isaia
numeºte 7 din aceste daruri: duhul înþelep-
ciunii, duhul înþelegerii, duhul sfatului,
duhul puterii, duhul cunoºtinþei, duhul
bunei credinþe ºi duhul temerii de
Dumnezeu (Isaia 11, 2). Ca roade ale
Duhului, Sfântul Apostol Pavel numeºte
urmãtoarele: dragostea, bucuria, pacea,
îndelunga rãbdare, bunãtatea, facerea de
bine, credinþa, blândeþea, înfrânarea
poftelor. (Gal. 5, 22).
Harismele sunt daruri mai deosebite,
daruri excepþionale, cu totul speciale, ale
deteriorat, iar omul care trãieºte în pãcat
Ce este harul? nu mai este liber sã aleagã binele, ci este
dependent de plãcerea pe care i-o pro-
Sfântului Duh. Iatã unele dintre ele: darul voacã pãcatul. Harul este cel care întãreºte
facerii de minuni, darul proorociei, darul libertatea, o scoate din subordonarea faþã
vindecãrii, darul strãvederii sau înainte- de pãcat. Aceastã întãrire nu înseamnã o
vederii. Harismele se întâlnesc doar la per- silire a libertãþii. Libertatea omului nu este
soane alese, pe care Dumnezeu le-a înzes- schimbatã sau înlãturatã, ci ea obþine un
trat cu acestea pentru viaþa lor sfântã. prim ajutor pentru a deveni iarãºi libertate
autenticã, cum a fost înainte de pãcat.
Se poate mântuire fãrã har? În învãþãtura ortodoxã, între har ºi li-
Mântuirea ºi sfinþirea omului înseam- bertate este o foarte strânsã legãturã. Harul
nã unirea lui cu Dumnezeu prin har. Sau nu poate fi primit dacã omul nu vrea în
cum spune Sfântul Serafim de Sarov: mod liber acest lucru. Harul este dorit de
Scopul vieþii creºtine este dobândirea libertatea noastrã, iar harul întãreºte
Duhului Sfânt. Omul nu se poate mântui aceastã libertate. Dupã ce a primit harul,
fãrã har, nu se poate mântui singur, nu pe mãsurã ce omul sporeºte în har, se
poate sã dobândeascã darurile Duhului întãreºte ºi în libertate. Astfel, viaþa omu-
Sfânt doar prin propriile forþe ºi osteneli. lui renãscut în Hristos se datoreazã ºi ha-
Întotdeauna harul este cel care pune în- rului, dar ºi libertãþii omului. Harul este
ceputul mântuirii în om ºi nu omul, prin cel ce întãreºte, dar noi trebuie sã avem
stãruinþele sale. Aceasta înseamnã cã harul grijã de harul din noi în mod conºtient ºi
îi vine în dar. liber, pentru cã atunci când pãcãtuim îl
pierdem... Nu fi nepãsãtor faþã de harul
Harul încalcã libertatea? ce este în tine, zice Sfântul Apostol Pavel
Omul a fost creat liber de Dumnezeu; (I Tim. 4, 14).
Pr. Ovidiu Bostan
Canonul cel Mare
Suflete, pentru ce dormi? Sfârºitul se apropie
"De unde voi începe "Deºteaptã-te, o, suflete al meu! Ia
a plânge faptele vieþii me- seama faptelor tale pe care le-ai fãcut, ºi
le ticãloase? Ce început le dã pe ele înaintea ochilor tãi; varsã
voi pune, Hristoase, aces- picãturi din lacrimile tale; spune cu
tei tânguiri de acum? Ci îndrãznealã faptele ºi cugetele tale lui
"Vino, ticãloase suflete, împreunã cu "Greºit-am, pãcãtuit-am ºi am lepã-
trupul tãu, de te mãrturiseºte la Ziditorul dat porunca Ta; cã întru pãcate m-am
tuturor. Pãrãseºte de acum nebunia cea zãmislit, ºi am adãugat ranã rãnilor mele.
dinainte ºi adu lui Dumnezeu lacrimi de Dar Tu mã miluieºte ca un îndurat, Dum-
pocãinþã." nezeul pãrinþilor."
"Râvnind neascultãrii lui Adam cel "Mintea s-a rãnit, trupul s-a moleºit,
întâi-zidit, m-am cunoscut pe mine duhul boleºte; cuvântul a slãbit, viaþa s-a
dezbrãcat de Dumnezeu, de împãrãþia omorât, sfârºitul este lângã uºã. Pentru a-
cea vecuitoare ºi de desfãtare, pentru ceasta, sufletul meu, ce vei face, când va ve-
pãcatele mele." ni Judecãtorul sã cerceteze cele ale tale?"
"Se apropie, suflete, sfârºitul, se "Postind Domnul 40 de zile în pustie,
apropie ºi nu te îngrijeºti, nu te gãteºti. mai pe urmã a flãmânzit, arãtând firea
Vremea se scurteazã, scoalã-te, aproape cea omeneascã. Suflete, nu te lenevi! De
lângã uºi este Judecãtorul; ca un vis, ca o va nãvãli asupra ta vrãjmaºul, cu rugã-
floare trece vremea vieþii. Pentru ce în ciunea ºi cu postul alungã-l departe de la
deºert ne tulburãm?" picioarele tale."
Canonul cel Mare este o slujbã specificã Postului Mare ºi se sãvârºeºte împãrþit
în patru pãrþi în fiecare searã de luni pânã joi, în prima sãptãmânã din Post. Este
reluat în cadrul Deniei din a 5-a sãptãmânã din Post. De o frumuseþe remarcabilã,
slujba Canonului ne îndeamnã la o îngenunchere în pocãinþã, reculegere ºi adu-
cere aminte a pãcatelor pe care le-am sãvârºit, spre împãcarea cu Dumnezeu.
 Actual 7
planuri au fost elabo-
Afacerea porcinã
Deºi anual mor mai mulþi oameni de gripa obiºnuitã decât de
rate în mod oficial pentru
a se asigura fabricarea rapidã
a vaccinurilor pentru cazuri
cea porcinã, panica produsã de aceasta din urmã, întreþinutã din de alarmã. Acest lucru a dus
toate puterile de mass-media din România, ne-a marcat în ultimele la negocieri între compani-
luni. Iar moartea unei vedete TV, declaratã de cãtre secretarul de ile farmaceutice ºi guverne.
stat Adrian Streinu-Cercel ca fiind cauzatã de gripa porcinã, a deter- Pe de o parte laboratoarele
minat mii de români sã se vaccineze. Ce este în spatele acestei mani- s-au angajat sã fie gata sã
pulãri a populaþiei ne spune Wolfgang Wodarg, într-un interviu acor- elaboreze preparatele, pe
dat publicaþiei L'Humanité. Medic ºi epidemiolog, Wolfgang Wodarg de altã parte statele le-au
este preºedintele comisei de sãnãtate din cadrul Consiliului Europei ºi dat asigurãri cã le vor
a iniþiat de curând o anchetã privind rolul companiilor farmaceutice în cumpãra pe toate. Dupã acest
campania de panicã creatã în jurul virusului gripei porcine. troc caraghios, industria farmaceuticã nu
mai avea niciun risc economic da-
În fiecare an apare un nou Din scopuri de marketing, s-a impus cã se angaja la un nou produs ºi
virus de tip "gripal" folosirea vaccinurilor noi era asiguratã cã va da lovitura în
Ce v-a fãcut sã bãnuiþi influenþa Între lucrurile care mi-au cazul declanºãrii unei pandemii.
laboratoarelor asupra deciziilor luate trezit suspiciuni a fost aºadar, Gripa porcinã nu produce nici o zecime
în privinþa gripei A? pe de o parte, aceastã voinþã din decesele provocate de gripa clasicã
Ne confruntãm cu un eºec al marilor de a trage alarma, iar pe de al-
instituþii naþionale, chemate sã avertizeze tã parte, alte fapte curioase. Cum ar fi, de Contestaþi diagnosticele stabilite ºi
cu privire la riscuri ºi sã rãspundã, în cazul pildã, recomandarea OMS de a efectua douã gravitatea, chiar potenþialã, a gripei A?
în care apare pandemia. În aprilie, când a injecþii pentru vaccinuri. Niciodatã nu s-a Da, e o gripã cât se poate de normalã.
venit prima alarmã din Mexic, am fost fãcut aºa ceva înainte. Nu exista nicio justi- Ea nu produce nici o zecime din decesele
foarte surprins de cifrele pe care le furniza ficare ºtiinþificã pentru asta. A mai fost ºi re- provocate de gripa sezonierã clasicã. Tot
Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS) comandarea de a utiliza numai vaccinurile ce a contat ºi tot ce a condus la formidabi-
pentru a justifica proclamarea unei pande- speciale brevetate. Nu exista însã niciun mo- la campanie de panicã la care asistãm este
mii. Am avut imediat suspiciuni: cifrele e- tiv pentru a nu adãuga, cum se face în fieca- cã ea constituia o oportunitate de aur pen-
rau foarte scãzute, iar nivelul alarmei foar- re an, particule antivirale specifice acestui tru reprezentanþii laboratoarelor care au
te ridicat. Nu erau nici o mie de bolnavi ºi nou virus H1N1, "completând" vaccinul ºtiut cã vor înºfãca lozul cel mare în cazul
se vorbea deja de pandemia secolului. Iar folosit pentru gripa sezonierã. Nu s-a fãcut declarãrii pandemiei.
alerta extremã decretatã se fonda pe faptul aºa pentru cã s-a preferat folosirea de Lansaþi niºte acuzaþii foarte grave.
cã virusul era nou. Dar caracteristica mala- materiale vaccinale brevetate pe care mar- Cum a fost posibil un astfel de proces în
diilor gripale este de a creºte foarte rapid ile laboratoare le-au elaborat ºi fabricat sânul OMS?
cu virusul, care se instaleazã mereu la noi pentru a fi gata în caz de dezvoltare a pan- Un grup de persoane de la OMS e aso-
gazde, animale, oameni etc. Nu era nimic demiei. ªi procedând astfel nu s-a ezitat sã ciat foarte strâns industriei farmaceutice.
nou, în sine, în asta. În fiecare an este un se punã în pericol persoanele vaccinate. Ancheta Consiliului Europei se va
nou virus de acest tip, "gripal". Nu era de fapt Ce pericol? îndrepta ºi în aceastã direcþie?
niciun motiv sã sune alarma la acest nivel. Pentru a merge rapid în punerea la dis- Dorim sã clarificãm tot ceea ce a putut
Acest lucru a fost posibil deoarece OMS poziþie a produselor s-au folosit adjuvanþi sã determine aceastã formidabilã operaþi-
la începutul lunii mai a schimbat definiþia pan- ai unor vaccinuri, ale cãror efecte nu au une de intoxicare. Vrem sã ºtim cine a de-
demiei. Înainte de aceastã datã, trebuia nu fost suficient testate. Altfel spus, s-a vrut sã cis, pe baza cãror probe ºtiinþifice ºi cum a
numai ca boala sã izbucneascã în mai mul- se utilizeze în chip absolut aceste noi pro- fost exercitatã mai ales influenþa industriei
te þãri odatã, ci sã aibã consecinþe foarte gra- duse brevetate în loc sã se punã la punct farmaceutice în luarea deciziilor. ªi tre-
ve cu un numãr de cazuri mortale peste me- vaccinuri în conformitate cu metodele buie sã prezentãm niºte revendicãri guver-
diile obiºnuite. A fost eliminat acest aspect tradiþionale de producþie mult mai simple, nelor. Obiectivul comisiei de anchetã este
în noua definiþie, pentru a nu rãmâne decât mai fiabile ºi mai puþin costisitoare. Nu a sã nu mai existe pe viitor false alarme de
criteriul ritmului de rãspândire a bolii. ªi existat niciun motiv medical pentru acest acest tip. Ca populaþia sã se poatã baza pe
s-a susþinut cã virusul este periculos, deoare- lucru, ci numai scopuri de marketing. analiza, expertiza instituþiilor publice
ce populaþia nu putuse dezvolta o apãrare naþionale ºi internaþionale. Ele sunt acum
imunitarã împotriva lui. Ceea ce era fals pen- Pandemia = marele loz pentru discreditate pentru cã milioane de per-
tru acest virus. Pentru cã s-a putut observa companiile farmaceutice soane au fost vaccinate cu produse care
cã persoanele cu vârsta de peste 60 de ani Cum a putut fi justificat acest lucru? prezintã eventuale riscuri pentru sãnãtate.
aveau anticorpi. Adicã fuseserã deja în con- Pentru a înþelege fenomenul, trebuie sã Nu era necesar. Acest lucru a dus ºi la o
tact cu virusuri similare. De aceea practic ne întoarcem la episodul gripei aviare, risipire considerabilã a banului public.
nu au existat persoane peste 60 de ani care 2005 - 2006. Cu acel prilej s-au definit Fragment din interviul realizat de
sã fi dezvoltat boala. Cu toate astea, chiar noile planuri internaþionale destinate sã Bruno Odent, apãrut în publicaþia
lor li s-a recomandat sã se vaccineze rapid. facã faþã unei alarme pandemice. Aceste L'Humanité din 7 ianuarie 2010
 8 Jurnal de pelerin
M .
Ormilia, locul unde sãlãºluieºte Dumnezeu Pentru cã eram clerici,
ÂINI PLINE DE HAR

Mãnãstirea de la Ormilia (Grecia) este una dintre mãnãstirile pe care atunci am avut ºansa ºi bucuria
când le vizitezi te impresioneazã într-un mod atât de plãcut, încât aceastã impresie de a intra într-o curte interioarã în care au
rãmâne într-un colþiºor din inima ta pentru totdeauna. Asta am simþit ºi eu când acces doar maicile ºi astfel am ajuns sã ne
am ajuns aici, în vara anului 2008, prezenþa mea în acest loc fiind un mare dar ºi închinãm în biserica mare a mãnãstirii.
o mare binecuvântare din partea pãrintelui meu duhovnic. Am fost foarte impresionaþi de pictura
BUCURIE ºI FILANTROPIE. acestei biserici, partea din
Mãnãstirea se aflã în apropierea pridvor fiind atunci încã în
localitãþii Ormilia din peninsula lucru. Aici am aflat cã maicile
Halkidiki, în nord-estul Greciei. se ocupã ºi cu pictura în fres-
Are hramul Buna Vestire ºi o obºte cã, existând de asemenea ºi un
de maici (în jur de 120) relativ generos atelier în care se pic-
nouã - a fost fondatã în anul 1970. teazã icoane pe lemn, pe lângã
Arhitectura întregului complex atelierele de þesãtorie ºi bro-
mãnãstiresc este de-a dreptul im- derie, veºmintele, icoanele ºi
presionantã. Fiind metoc al mãnãs- toate odoarele fãcute de mâi-
tirii Simonos Petras din Sfântul nile monahiilor de aici fiind de
Munte Athos, clãdirile acestui aºe- o frumuseþe rarã.
zãmânt monahal sunt construite Înainte de a pleca am tre-
dupã frumuseþea ºi rigoarea mã- cut ºi pe la magazinul mãnãs-
nãstirilor atonite. De asemenea, tirii, unde pe lângã icoane ºi
programul slujbelor îl urmeazã pe cãrþi erau puse la vânzare ºi
cel atonit. borcane cu gem sau sticle cu
Dar ceea ce impresioneazã cu vin ºi lichior, care de aseme-
adevãrat este bucuria care se citeº- nea purtau eticheta Ormilia.
te pe chipul mãicuþelor care vieþu- Aproape tot ce exista în acest
iesc aici ºi candoarea sufleteascã magazin era opera mâinilor
cu care îi întâmpinã pe pelerini. îndemânatice, pline de rãbdare
Obºtea mãnãstirii Simonos Petras, ºi har, ale vieþuitoarelor din
mãnãstirea de care aparþine Ormi- obºtea mãnãstirii.
lia, e cunoscutã ca fiind alcãtuitã La plecare am primit ca
doar din monahi cu studii superi- evloghie (binecuvântare) din
oare. Acelaºi lucru se poate spune partea mãnãstirii un plic în care
ºi despre obºtea de maici de la Or- am gãsit un ghid pentru pele-
milia. Maicile care vieþuiesc aici rini foarte frumos ilustrat ºi un
au toate studii superioare, foarte CD cu muzicã bisericeascã
multe dintre ele absolvind facul- cântatã de maici. Trebuie sã
tatea de medicinã, iar unele dintre mãrturisesc cã maicile de la
ele au chiar douã sau mai multe Ormilia cântã îngereºte.
facultãþi. zile ale sãptãmânii, timp de câteva ore.) SLUJIREA APROAPELUI. Pe
PELERINI PRIMIÞI CU MULTÃ DRA- În curtea umbritã de arbori ºi pavatã cu drumul de întoarcere, privirea ne-a fost
GOSTE. Mãnãstirea este situatã pe un deal. lespezi de piatrã dreptunghiularã, care lã- atrasã de o clãdire impozantã. Era moder-
Odatã intraþi pe poarta mare ºi grea, ca de sau între ele loc ierbii, am fost întâmpinaþi nul "Centru pentru dezvoltare socialã, pre-
cetate, am avut impresia cã am intrat în- de o mãicuþã extrem de ospitalierã. Se mai venire a bolilor ºi cercetare medicalã
tr-una din grãdinile raiului. Printre mãslini gãseau aici ºi alþi turiºti care poposeau pe Panaghia Philanthropini", care þine tot de
ºi alþi arbori am urcat mai multe trepte ºi bãnci, lângã mese pe care se gãsea apã mãnãstirea Ormilia ºi care asigurã servicii
am ajuns la biserica veche a mãnãstirii. rece, cafea ºi lukumi (rahat) sau dulceaþã, medicale, educaþionale, cercetare ºtiinþi-
Aici am intrat ºi ne-am închinat. Dupã ce stând de vorbã cu alte maici. Toate aveau ficã, asistenþã socialã ºi spiritualã. Acum
am pus în suflet un strop din liniºtea acelui ceva în comun: un chip plin de bucurie ºi am înþeles ºi de ce multe maici de aici sunt
loc îmbibat de rugãciune, am intrat în dragoste pentru cei cu care vorbeau. licenþiate în medicinã.
curtea interioarã a mãnãstirii, care este des- Am fost invitaþi în arhondaric, unde Am plecat pãstrând adânc încrustatã în
chisã vizitatorilor. (Trebuie sã amintesc am fost serviþi cu tradiþionalele dulceþuri. inimã amintirea clipelor unice de liniºte, pa-
aici cã mãnãstirile din Grecia au un loc Maica cu care am vorbit ºtia o sumedenie ce ºi bucurie sufleteascã pe care le-am pe-
deschis pentru vizitatori, dar în majoritatea de lucruri despre România ºi despre trecut în aceastã mãnãstire; acest lucru mi
spaþiului au acces doar vieþuitorii, rân- Biserica Ortodoxã Românã, despre ierar- l-au mãrturisit ºi toþi cei care au primit ma-
duialã care le asigurã monahilor liniºtea hii noºtri, despre mãnãstirile din România, rea binecuvântare de a ajunge în acest loc,
necesarã mãnãstirii. În plus, la Ormilia despre care ne povestea cã le-a vizitat în care simþi cã sãlãºluieºte Dumnezeu.
existã program pentru vizitatori doar în 4 împreunã cu alte maici din obºte. Pr. Ovidiu Bostan
CMYK
 Fii tânãr cu Hristos 9
Greºelile pãrinþilor
M-am chinuit sã iert, nu pot O mânã întinsã din cer
Orice suflet care nu s-a din iezerul lãcomiei, din demen-
Maicã, ce înseamnã sã înecat cu totul în nebunia cal- þa cenuºie a plictisului... cele
mã smeresc? Sã accept cã mã, surâzãtoare, a vieþii din re- trei feluri de mâncare din meni-
maicã-mea ne fãcea porci ºi clame, orice inimã care nu s-a ul sufletesc al fiecãrei zile...
cã ne trimite în coteþ, asta sã transformat într-un desãvârºit Care sã-l smulgã cu vio-
accept? Asta este bunãtatea consumator de iluzii, orice per- lenþa unei iubiri dumnezeieºti
lui Dumnezeu? Când taicã- soanã care încã mai încearcã sã din sine: din acel "apartament"
miu ne fãcea lepãdãturile evadeze din statistici, tânjeºte perfect "decent", desãvârºit de
dracului, dobitocule irecu- dupã o mânã întinsã din Cer... confortabil, dar fãrã ferestre ºi
perabil? Palmele alea peste ...care sã-l ridice pe om uºi... Din acel labirint roz ºi
gurã? Pãi, te-ai gândit vreo- iarãºi în poziþie verticalã, biped parfumat în care te rãtãceºti de
datã, mamã, cã poate îmi ºi raþional. Care sã-l înalþe în viaþã, numit carierã...
afecteazã creierul? lumina realitãþii, deasupra ocea- Care sã-i ridice delicat faþa
Nu pot sã iert. M-am nului de ficþiune în care se scu- din troaca instinctelor primare,
chinuit sã iert, nu pot. Sã fundã încet ºi ireversibil în fo- fãrã sã tragã de lanþul de aur cu
vina Dumnezeu dacã vrea toliul din faþa televizorului. Ca- care a fost adus acolo, lanþ
sã facã ceva, sã ierte El, eu re sã-l ridice din glodul curviei, transmis din tatã în fiu cu vene-
nu pot sã iert. Dar nu sunt raþia unei moºteniri esen-
eu vinovat de porcãriile alea Pentru cã nu te înduri sã re- þiale...
pe care mi le ziceai tu, mamã, nunþi la plãcerea pe care þi-o Care sã-l ridice pe fiecare
ºi tu, tatã. dau pãcatul, rãutatea, rãzbu- individ la statura de om, în
Nicu narea, vorbirea de rãu etc. verticalitatea originarã, cea
DA, Nicu meu drag, Dar eu te cunosc, ºtiu fãrã de sfârºit...
Nu eºti vinovat pentru dorul inimii tale ºi ºtiu cã te În adâncul inimii noastre,
nimic din cele ce le-au pus prin vei da bãtut, te vei smeri ºi vei de-o viaþã, e întinsã mâna lui
abuz ºi din neºtiinþã pãrinþii tãi învãþa sã ierþi de la Domnul ºi Hristos...
în creierul ºi sufletul tãu. Dar cu puterea Lui. ªi n-o putem apuca decât
eºti responsabil dacã alegi sau Da, cheamã-L tu, în momen- dând drumul din mâinile su-
nu iertarea. Dacã alegi sã fii cu tul în care ai tãi fac ce spui, pe fletului tuturor celorlalte lu-
Dumnezeu, Singurul Care Dumnezeu, sã ierte El! Apoi, cruri, dând drumul lumii noas-
poate ierta ºi Care te poate mergi ºi trãieºte singur ºi exer- tre de dorinþi, pofte ºi nãlu-
învãþa ºi ajuta sã ierþi ºi tu cu seazã acolo o viaþã fãrã urã, fã- ciri... ªi întinzându-le apoi cu
puterea Lui, sau sã rãmâi rob rã violenþã, iertându-i mãcar de puterea credinþei, spre adân-
celui rãu, care i-a chinuit pe la distanþã pe cei ce te-au învã- cul inimii, în rugãciune...
pãrinþii tãi, ºi sã duci blestemul þat plãcerea de a face rãul... Mâna care a deschis ochii
mai departe. Cu dragoste ºi încredere, orbilor, a ridicat paralitici, a
Da, nu poþi sã ierþi! De ce? Maica Siluana binecuvântat copii, a vinde-
cat leproºi, a spãlat picioarele
Nu mã vãd mergând prin lume cu batic ºi fustã lungã ºi apostolilor, a sãturat mii de
oameni frângând câteva pâini-
numai casã-ºcoalã-rugãciune Fetiþa mea dragã,
Fiecare om are o altã vârstã spiritualã. E
þe, l-a salvat pe Petru de la înec
ºi a trecut biruitoare prin moar-
Sãrut mâna, maicã! Voiam sã vã cer sfatul mai aproape sau mai departe de Dumnezeu ºi te, aºteaptã, întinsã, înlãuntrul
pentru cã sunt foarte confuzã: merg la bisericã de bucuria împlinirii poruncilor lui! Aºadar, fiecãrei inimi...
de ceva timp ºi iubesc lucrurile duhovniceºti, fiecare are dreapta lui socotealã pe care o învaþã O mânã întinsã din ultimul
dar nu le pot þine pe toate... Îmi plac ºi unele prin duhovnic, în primul rând, ºi prin rugãciune Cer pânã-n adâncul iadului... O
melodii mai moderne, nu merg la discotecã, nu apoi. Ca sã ºtii ce e plãcut Domnului ºi ce îþi este mânã care a strãbãtut toate
îmi place, doar cã mã mai întâlnesc cu prieteni de folos ºi potrivit þie, la vârsta ta, sã te rogi în durerile ºi beznele posibile ca
de bun simþ care, la fel ca mine, merg la bise- faþa oricãrui gând sau impuls ºi sã fii cu Domnul sã-mi atingã sufletul, sã mi-l
ricã, însã se mai bucurã ºi de unele lucruri în tot locul ºi în tot timpul. Fie cã te rogi, fie cã mângâie ºi sã mi-l ridice în
lumeºti. Nu mã vãd, sincer, mergând prin lume înveþi, fie cã o ajuþi pe mama la treabã (neapãrat lumina veºniciei cu bucuria
cu batic ºi fustã lungã ºi numai casã-ºcoalã- sã faci ºi asta), fie cã te plimbi, fie cã dansezi! unui tatã...
rugãciune... Mi se pare totuºi prea mult... Care Toate sã le faci cu Domnul! Toate! ªi sã te O mânã întinsã acolo unde
ar trebui sã fie dreapta socotealã? bucuri cã te iubeºte ºi sã fii conºtientã de pre- foarte puþini o cautã: înlãuntrul
Vã mulþumesc! zenþa Lui iubitoare! lor...
Spor ºi Doamne ajutã! Te îmbrãþiºez cu drag mult, www.oameni-si-
IsaBELA www.sfintiiarhangheli.ro M. Siluana demoni.blogspot.com
CMYK
 10 Pas în doi
Sfaturi pentru soþul ortodox
Fii tandru!
Soþul trebuie neapãrat sã dovedeascã
în mod practic soþiei cã o iubeºte. Firea fe-
meii este atât de slabã, încât îndatã ce vede
cã soþul aratã o oarecare amabilitate unei
alte femei, fie colegã de serviciu, fie pri-
etenã, în sufletul ei se aprinde invidia. Nu
pentru cã ar fi o pornire pãtimaºã, ci, din pri-
cina dragostei ce i-o poartã soþului, doreºte
ca acesta sã-i aparþinã în întregime. Mai
mult, femeia devine invidioasã chiar dacã
soþul aratã dragoste mamei lui. Dacã îi spui:
"Bine, dar este mama lui care l-a nãscut, l-a
crescut, i-a fost alãturi atâþia ani!", ea rãs-
punde: "Da, dar o iubeºte pe ea mai mult de-
cât pe mine!" Toate femeile asta rãspund.
De aceea soþul trebuie, prin tandreþe, sã
gãseascã "butonul" de îmblânzire a soþiei.
Noi, monahii, prin modul nostru de viaþã
nu avem experienþa femeilor. Însã epi-
trahilul Sfintei Spovedanii ne-a dezvãluit
foarte multe taine din sufletul femeii. Un
alt lucru pe care îl constatãm este acela cã
femeia, dupã naºterea primului copil, nu
mai doreºte atât rolul sexual al soþului, cât
tandreþea ºi afectivitatea acestuia. De
aceea, soþul trebuie sã cunoascã acest lucru
Iubirea nu este un sentiment, este
o putere datã nouã de Dumnezeu
Iubirea nu e ºi ea un sentiment?
Cum se cultivã iubirea? Cum sã
facem sã nu treacã de la o sãptãmânã
la alta, de la o lunã la alta?
Iubirea nu este un sentiment. Iubi-
rea se trãieºte ºi în sentimente, se
trãieºte ºi în simþirile trupului, dar este
o putere datã nouã de Dumnezeu, este
puterea de a renunþa la noi, de a ne
dãrui celuilalt. Sunt mai multe forme
de iubire, noi ºtim cã existã iubirea pri-
eteniei, iubirea eros ºi iubirea agape - aceas-
ta din urmã este iubirea pe care ne-o cere
Dumnezeu când zice: "Sã vã iubiþi unul pe
altul aºa cum v-am iubit Eu". Noi învãþãm în
Bisericã sã iubim ca Dumnezeu, sã iubim cu
iubirea lui Dumnezeu. Ca ºi în relaþia cu
Dumnezeu, în relaþia cu cel pe care-l iubim -
cã-i copilul nostru, cã-i soacra noastrã, cã-i
mama noastrã sau cã-i soþul nostru - noi nu
ne bazãm pe sentimente. Îi mulþumim lui
Dumnezeu când sentimentele sunt pozitive,
le rãbdãm pe cele negative, dar noi ne bazãm
pe puterea pe care ne-o dã Dumnezeu, ca sã
ºi sã fie tandru cu soþia sa.
N-o mustra
faþã de alþii!
Niciodatã nu trebuie ca
soþul sã-i facã observaþie soþiei
în prezenþa altora, pentru cã de
multe ori, din egoism, soþii îºi
mustrã soþiile mai ales în
prezenþa propriilor rude.
Sau, dacã soþia dã telefon
soþului la serviciu, acesta sã nu-i rãspundã
rãstit: "Lasã-mã, n-am timp acum!",
vorbindu-i cu asprime. Ci sã-i spunã:
"Iubito, am treabã acum, însã te voi suna
eu puþin mai târziu". Soþia trebuie sã ºtie
întotdeauna cã soþul o iubeºte ºi se gân-
deºte la ea în orice clipã, trebuie sã simtã
cã în inima lui ea este pe primul loc. Când
soþia va înþelege ºi se va convinge cã soþul
o iubeºte, atunci devine de bunãvoie aºter-
nut picioarelor lui, gata de orice jertfã.
Nu-i ascunde nimic!
Soþiei nu trebuie sã-i ascundeþi nimic,
pentru cã va veni vremea când veþi fi
descoperiþi. Sã-i spuneþi totul ºi sã vã con-
ne iubim unul pe altul.
Iubirea are formã de iertare, are formã de
plâns - când ne moare cineva drag iubirea
noastrã este doliu, e jale, e plâns, ºi nu zicem
"nu mai plânge, lasã...". De ce sã nu plângem?
Plângem de dor, plângem de mila noastrã, cã
am rãmas singuri. Avem însã nã dejde cã el
e bine. Aceasta e iubirea mea ºi acest plâns
nu se opreºte niciodatã dacã e moartea unui
copil, dar asta nu înseamnã cã nu zâmbim,
cã nu ne mai bucurãm de viaþã, dar plângem
iubirea care acum se trãieºte sub forma
aceasta. Maica Siluana Vlad
sultaþi cu ea în
toate. Nu e bine
ca soþia sã afle
cele ascunse ale
voastre de la ru-
de, de la colegi
ori de la prieteni.
Sã ºtiþi cã firea
femeiascã este
pururea bãnui-
toare, suspicioa-
sã. Tot timpul se
îndoieºte ºi se
întreabã: "Oare
mã iubeºte soþul?" Iar dacã va gãsi motive
de suspiciune, devine fiarã. De aceea, tre-
buie sã ºtiþi cã singurul lucru care o poate
cuceri ºi poate uni familia este tandreþea.
Soþul ideal nu o strigã pe soþie pe nume.
Dupã cãsãtorie, adevãratul nume la soþiei
trebuie sã fie doar "iubito". Atunci cei doi
vor fi cu adevãrat trup ºi suflet.
Dacã îþi greºeºte cu ceva soþia, nu-i
rãspunde pe loc, atunci când eºti dominat
de mânie; ci seara, în camera voastrã, când
veþi fi singuri, sã-i spui cu blândeþe: "ªtii,
iubito, azi m-ai întristat cu cutare lucru".
Iar dacã îi arãþi blândeþe îi va pãrea rãu, va
plânge ºi îºi va cere iertare.
Dacã soþul pleacã undeva ºi "uitã" sã-i
spunã soþiei, iar aceasta aflã de la
colegii de serviciu, de exemplu, atât de
mare este rana sufleteascã pricinuitã
de faptul cã nu este ea prima cãreia
soþul sã-i spunã despre acest lucru,
încât cu greu îºi revine. Este nevoie,
deci, de multã atenþie. Dacã soþia va
înþelege cã soþul îi este alãturi, atunci
este capabilã de orice jertfã. Firea fe-
mininã are nevoie de cea a bãrbatului.
Vedeþi, chiar ºi la mãnãstirile de maici,
dacã nu existã un duhovnic bun, sin-
gure nu pot spori. Întotdeauna firea
femeiascã are nevoie de sprijinul firii
bãrbãteºti.
Rugaþi-vã, spovediþi-vã,
împãrtãºiþi-vã împreunã!
Aºadar, pe cât puteþi, trebuie sã vã
rugaþi împreunã acasã. Rugãciunea
fãcutã în comun uneºte familia. Dacã
puteþi, dimineaþa rugaþi-vã împreunã,
iar seara faceþi împreunã Pavecerniþa.
E bine ca soþii sã se spovedeascã la
acelaºi duhovnic ºi sã se împãrtãºeas-
cã la aceeaºi Sf. Liturghie, sã meargã
amândoi la aceeaºi bisericã. Acesta
este un lucru care îi uneºte foarte mult.
Pãrintele Efrem Vatopedinul

Preþul pe care îl plãtim
un semnal de alarmã
De curând a fost o ºtire televizatã
cum cã un adolescent ºi-a omorât mama
cu bestialitate, dupã care ºi-a reluat
liniºtit distracþia jocurilor pe calculator.
Fãrã resentimente. În ultima vreme,
foarte multe mame distruse vin la
duhovnic cu aceastã problemã din care
se nasc conflicte majore în familia lor.
Jocurile pe calculator, o
lume acaparatoare
Existã o serie de jocuri pe calculator,
foarte incitante, care introduc mintea celui
iniþiat într-o lume virtualã, unde poate sã
se deghizeze absolut în orice personaj.
Sunt oraºe virtuale, locuri unde te poþi afla
ºi unde poþi face ce vrei, fãrã interdicþii.
Chiar eºti sfãtuit, odatã ce ai intrat ,,acolo",
sã le interzici pãrinþilor accesul. Adicã sã
parolezi jocul, ca nimeni sã nu ºtie ce faci
tu acolo. Acestea sunt ºi interactive, adicã
te întâlneºti într-un spaþiu virtual cu alte
personaje, deghizate la rândul lor. Începi
sã îþi doreºti tot mai mult lumea de
,,acolo", e mult mai interesantã decât cea
"plictisitoare" de aici. Vei face tot posi-
bilul sã intri ºi sã ai acces la ea. Cât mai
mult timp. Nu te mai intereseazã nimic
altceva, ºcoala, mama, tata, alte obligaþii ºi
sarcini pe care le ai. Acestea devin din ce
în ce mai enervante. Nu mai ai pic de sen-
timent pentru nimeni, eºti tot mai introver-
tit. Lumea realã nici nu mai preþuieºte prea
mult. De fapt, aproape cã nu mai poþi trãi
fãrã acel joc, unde eºti erou sau te poþi
rãzbuna dupã bunul plac.
Captivaþi de jocurile interactive pe
internet, copiii/adolescenþii cad pradã
acestora, aidoma dependenþilor de sub-
stanþe halucinogene. Sunt gata sã facã
orice pentru a-ºi satisface dorinþa. Când o
mamã a interzis copilului ei sã se mai joa-
ce pe calculator, acesta a reacþionat atât de
violent, cu ochii ieºiþi din orbite, gata sã
muºte sau sã distrugã tot din casã, încât
singura soluþie plauzibilã de a ieºi din si-
tuaþie a fost chemarea disperatã a salvãrii.
Copilul ei manifesta reacþii tipice droga-
þilor aflaþi în sevraj. Era de nerecunoscut ºi
de nestãpânit. Acesta este doar un sigur
exemplu tipic din cele ce îmi trec tot mai
des pe la urechi.
Duhovnicii se confruntã tot mai des cu
astfel de cazuri ºi vor trebui sã gãseascã
Educaþie creºtinã
soluþii abile, ca sã nu le spun de-a dreptul ha-
rismatice (pe mãsura periculozitãþii noilor
patimi), adaptate acestor provocãri grave
de personalitate, cu impact social greu de
prevãzut, la care nici psihologii nu mai fac
faþã. Probabil cã niciodatã, în istoria fami-
liei ºi a societãþii, pãrinþii nu au fost con-
fruntaþi cu astfel de probleme fãrã prece-
dent în impulsivitate ºi violenþã infantilã,
lipsã de control emoþional la copiii deve-
niþi foarte neascultãtori ºi cu o manifestã
voluptate a însingurãrii. Ei devin triºti, in-
trovertiþi, iritabili ºi isterici pânã la sãvâr-
ºirea de crime, fie acasã, fie în ºcoli.
Pãrinþi prea ocupaþi
Cum s-a ajuns aici? În societatea pro-
gresistã de consum marcatã de concurenþã
globalã ºi de un standard de viaþã decent,
pãrinþii sunt foarte preocupaþi de obþinerea
banilor, nevoiþi în felul acesta sã mun-
ceascã mai mult ca sã aibã cele necesare
traiului actual. Au, în consecinþã, mai pu-
þin timp liber de petrecut cu familia, cu
copiii. Calitatea legãturilor emoþionale
dintre membrii familiei este grav avariatã,
degradatã.
Mai mult ca oricând, tinerii ºi copiii
cad pradã uºoarã a trei forþe care se dez-
lãnþuie în prezent pe scena lumii: econo-
micã, tehnologicã ºi informaþionalã. Copi-
lãria s-a schimbat, viaþa emoþionalã, afec-
tivã a copilului suferã grave carenþe în pro-
cesul de maturizare. Vremurile s-au schim-
bat, existenþa a devenit agitatã, complicatã,
incitantã, extenuantã, stresantã ºi deosebit
de provocatoare. Copiii sunt supuºi atâtor
surse de distragere a atenþiei ºi de influ-
enþe: media, de gaºcã, de modã etc…
11
Specialistul în psihiatrie infantilã James
Comer sublinia faptul cã ,,niciodatã în
istoria omenirii copiii nu s-au confruntat
direct cu atâtea informaþii nefiltrate de
cãtre adulþii care le poartã de grijã".
Pãrinþii, la rândul lor, sunt bombardaþi
de o groazã de informaþii ,,specializate"
despre creºterea copiilor ºi pregãtirea lor
pentru viaþã, încât ei înºiºi devin derutaþi.
În acelaºi timp, vãd în jurul meu mame
obsedate de ideea de socializare a odraslei
lor, de excesiva preocupare de a gãsi un
talent copilului, chiar ºi atunci când acesta
e aproape inexistent, doar pentru cã "dã
bine" în faþa societãþii...
Sau, o situaþie mai degradantã, când
copiii sunt încurajaþi de cãtre proprii
pãrinþi sã-ºi cultive acele ,,calitãþi", consi-
derate ilicite altãdatã, de a face faþã eco-
nomiei de piaþã prin acel ,,trebuie sã te
descurci în viaþã cãlcând ºi peste cadavre",
acest tip de comportament fiind calificat în
societatea româneascã postdecembristã ca
un chip al virtuþii ºi al reuºitei personale. O
confuzie a valorilor generatã, susþinutã ºi
încurajatã de pãrinþi la "ºcoala" de acasã.
Sub o identitate impusã de cãtre pãrinþi,
copilul va sucomba prin diverse decom-
pensãri, refugiindu-se în lumi virtuale, ca
cea oferitã de jocurile pe calculator.
Violenþã, lipsã de respect,
imaturitate
Daniel Goleman, autorul unei cãrþi
demnã de luat în seamã - Inteligenþa
emoþionalã, explicã foarte limpede de ce,
ca ºi pãrinþi preocupaþi în mod superficial
de educaþia copiilor ºi de calitatea vieþii
emoþionale a familiei noastre, neglijãm
rolul sentimentelor în dezvoltarea sãnã-
toasã a copiilor noºtri. Astãzi (ºi din ce în
ce mai mult mâine), plãtim preþul scump
ca pãrinþi, ca familii, ca societate, datã
fiind creºterea violenþei ºi a lipsei de res-
pect. Plãtim un preþ atunci când copiii de-
veniþi adulþi se poartã imatur afectiv atun-
ci când la rândul lor sunt pãrinþi ºi-ºi tra-
teazã bebelaºii ca pe niºte obiecte sau
accesorii personale. Plãtim un preþ atunci
când punem accentul pe dezvoltarea inte-
lectualã ºi uitãm de inima copiilor noºtri,
de suflet. Plãtim un preþ scump atunci
când, deºi le oferim atâtea obiecte (suro-
gate ale iubirii noastre egoiste), ei sunt
totuºi nefericiþi, cu tulburãri din ce în ce
mai grave de comportament. ªi preþul
acesta, mâine, va fi unul foarte mare.
Corina Negreanu
 Duminica Ortodoxiei
Dragi copii, fiecare dintre voi are acasã cel puþin o
adresãm sfântului sau sfintei din icoanã, care ne aude ºi ne
ascultã rugãciunea.
icoanã. Voi ºtiþi ce sunt icoanele? Sunt ferestre prin
care noi putem vedea lumea nevãzutã. Fiecare icoanã
este o fereastrã deschisã spre cer, prin care vedem
imaginea Domnului nostru Iisus Hristos, sau a Maicii
Domnului, sau a unui sfânt. Privind icoanele ne adu-
cem mereu aminte cum ar trebui sã fim de fapt: aseme-
nea sfinþilor, adicã buni ºi sinceri, având credinþã în
Dumnezeu ºi încredere în dragostea Sa.
Prima duminicã din Postul Mare se numeºte Dumi-
nica Ortodoxiei. În secolul VIII un împãrat bizantin a po-
runcit ca toate icoanele sã fie scoase din biserici. Dupã
mai bine de o sutã de ani în care din porunca împãratu-
lui cei care apãrau icoanele erau persecutaþi, a ajuns îm-
pãrãteasã Teodora. Dupã moartea soþului ei, care ura
icoanele, împãrãteasa Teodora a pregãtit un Sinod în
care Sfinþii Pãrinþi au mãrturisit credinþa cea dreaptã ºi
cinstirea icoanelor.
Sinodul a avut loc cu o zi înainte de prima duminicã
din Post, de aceea aceastã Duminicã se numeºte Dumi-
nica Ortodoxiei, ca sã ne aducã mereu aminte de victo-
ria dreptei credinþe asupra ereziilor. Atunci a avut loc o
procesiune cu sfintele icoane cãtre biserica Sfânta Sofia
din Constantinopol. În amintirea acelei zile, astãzi în
multe biserici oamenii merg la Sfânta Liturghie purtând
fiecare câte o icoanã, iar la sfârºitul slujbei are loc o
procesiune, fie în jurul bisericii, fie prin localitate.
Fie cã este o icoanã mare, într-o catedralã, fie cã e
o iconiþã micã pe care creºtinul o poartã la gât, icoana
ne aduce aproape persoana pe care o reprezintã. Atunci
când spunem o rugãciune în faþa unei icoane, ne

1. Coloraþi planºa de

mai sus, în care vedeþi prima
Activitãþi: Dragi copii,
Dacã aþi ascultatDe la copii pentru copii
cu atenþie Evanghe- sufletelor noastre, este infinitã
procesiune cu sfintele icoane din Duminica Ortodoxiei,
lia din Duminica lui Zaheu Va- iubire.
care a avut loc în anul 843.
 2. Dacã la biserica voastrã se organizeazã proce-
meºul, aþi vãzut cã el era judecat  Chiar dacã ceilalþi râd de noi
de ceilalþi oameni, chiar dacã era cã suntem credincioºi ºi mergem
siunea cu icoane, pregãtiþi-vã icoana favoritã pentru a o
mai mare peste toþi vameºii. El a la bisericã, pe noi nu trebuie sã ne
lua cu voi la Sf. Liturghie. Fiecare membru al familiei
vrut foarte mult sã îl vadã pe intereseze ce spun ei, aºa cum
voastre trebuie sã aibã o icoanã.
Domnul Hristos ºi s-a urcat în- nici pe Zaheu nu l-a interesat cã
 3. Puteþi sã faceþi chiar voi o icoanã cu sfântul vos-
tr-un dud, dovedind cã dorinþa lui oamenii râdeau de el. Sã ne ru-
tru ocrotitor. Cãutaþi o bucatã de lemn tãiat ca pentru o
de a-L vedea pe Domnul e mai gãm pentru ei, ca sã îl cunoascã
icoanã, pe care vopsiþi-l cu auriu sau o culoare deschisã.
presus de orice. ºi ei pe Dumnezeu ºi sã vadã ce
Dacã nu gãsiþi, puteþi folosi un carton mai gros. Ruga-
Învãþãturã: bine este sã asculþi de Dumne-
þi-vã pãrinþii sau profesorul de religie sã vã caute pe
internet o planºã de colorat cu sfântul al cãrui nume îl  Noi nu ºtim ce este în adân- zeu, sã te rogi, pentru cã El ne
cul inimii celorlalþi oameni, de ajutã mereu în tot ceea ce facem.
purtaþi sau cu Maica Domnului sau Domnul Hristos.
aceea nu e bine sã îi judecãm. Georgia Ganea,
Coloraþi-o frumos sau pictaþi-o cu acuarele. Decupaþi-o
Numai Dumnezeu ne poate jude- cl. a III-a, Fãgãraº
ºi lipiþi-o pe lemnul (sau cartonul) pregãtit înainte.
ca, pentru cã El este lumina
Paginã realizatã de Natalia Corlean
CMYK
 Viaþa în Hristos 13
Iadul vieþii fãrã Tatã din toate cele care le sunt de
folos. Tot ce trebuie sã faci este sã
asculþi ce îþi spune El ºi sã împlineºti,
Închipuiþi-vã un copil orfan. Fãrã tot cu ajutorul Lui.
mamã, fãrã tatã. Creºte cum poate. Cei din jur te pot aplauda, sau te
Fizic se dezvoltã, pentru cã lumea în pot boscorodi. Nu te poþi mândri cu
care trãieºte îi asigurã cele necesare asta, nici nu poþi fi întristat! ªtii cã
traiului. Dar sufletul lui? Nu ºtie ce este Tata þi-a dat tot ce ai, doar cu ajutorul
iubirea, pentru cã nu a primit-o de la Lui poþi face binele pentru care eºti
nimeni. De-a lungul timpului au încer- aplaudat. Iar boscorodelile? ªtii cã
cat unii ºi alþii sã se apropie de el, dar el eºti neputincios, nimeni nu e fãrã
nu ºtie sã iubeascã. Nu l-a învãþat pãcat, de ce sã te superi? În plus, cine
nimeni, nu are de unde sã ia iubire, ca poate ºtii ce durere se aflã în adâncul
sã o poatã dãrui. celui care strigã la tine? Eu sigur
A crescut, acum este un adult, dar nu… Doar Tata, singurul cunoscãtor
nu poate avea încredere în nimeni. În al inimilor: Doamne, binecuvân-
viaþã trebuie sã dai puternic din coate ºi teazã-l ºi miluieºte-l pe fratele meu!
sã înlãturi pe oricine þi-ar sta în cale. Când eºti izvor de iubire ºi îl
Toþi vor sã profite de tine, cum sã ai chemi pe Domnul în tot ceea ce faci,
încredere în cineva? Îi este mereu fricã. toate se schimbã în jurul tãu. Dum-
Cã va suferi, cã nu va mai fi apreciat de nezeu-Iubire este ingredientul minu-
cei din jur, cã i se va întâmpla ceva rãu, nat care face o familie fericitã, care
cã nu are îndeajuns… Un iad de îngri- creºte copii sãnãtoºi la suflet, vindecã
jorãri permanente. Ceilalþi sunt mereu ca sã fii fericit. El este un rezervor infinitrãnile. Iar iubirea se înmulþeºte;
o ameninþare pentru el. Cã sunt mai buni, de iubire, la care dacã rãmâi conectat devii dãruind-o, o vei dobândi, trãind într-o
cã au reuºit mai bine, cã vor sã profite de un izvor de iubire pentru ceilalþi. Nu îþi Bucurie pe care nu þi-o poate lua nimeni,
pe urma lui, cã îl enerveazã, cã… pentru cã ea este de la Dumnezeu.
este fricã de ziua de mâine. Tatãl tãu þi-a
ªi-a fãcut o familie, ca sã intre în rân- spus cã fiii lui nu vor duce lipsã de nimic Natalia Corlean
dul lumii. O nevastã ºi un copil
(maxim doi), cã altfel se complicã
treaba. Soþia pare cã îl apreciazã, din Feþi Frumoºi ºi Ilene Cosânzene
asta a luat-o. Dar iatã cã dupã puþin Prietenii ne iubesc ºi sunt gata sã
timp nu mai e aºa afectuoasã. Ce-o fi spunã despre noi doar lucruri frumoase;
având, de ce nu e mulþumitã? Doar uneori ne fac din vorbe chiar mai
are tot ce-i trebuie: casã, maºinã, frumoºi/buni/ deºtepþi decât suntem, de ni
obligaþii matrimoniale satisfãcute! Ce se duce vestea cã suntem Fãt Frumos din
poate sã vrea mai mult? Nici copiii nu poveste sau Ileana Cosânzeana.
sunt mulþumiþi. Vin târziu acasã, nu Dacã prietenii au darul acesta, noi,
prea vorbesc, sunt tot cu ochii în care ne suntem cei mai buni prieteni, de ce
monitor. Mai nou au început sã sã nu o facem?! Ascuþim creionul ºi ne
lipseascã ºi nopþile. De aici pânã la împãunãm, luãm guma ºi mai ºtergem o
probleme cu alcoolul ºi drogurile nu grimasã, mai adãugãm o patã de culoare
mai e decât un pas. Cu ce-a greºit? din vârful pensulei ºi gata! Ne punem în
Le-a dat casã ºi masã, i-a þinut la galantar, admirându-ne singuri, pe urmã
ºcoalã, ce le trebuia mai mult? vin prietenii ºi ne laudã. Dacã o fãceau
Timpul trece ºi vine ºi vârsta a înainte, când eram doar pur ºi simplu noi,
treia… Vin ºi bolile. Sfârºitul e acum, plini de pene, fãrã riduri ºi frumos
aproape, iar iadul singurãtãþii de îmbujoraþi, suntem ºi mai frumoºi/buni/
nesuportat, pentru cã nimeni nu deºtepþi decât eram înainte. Încet, încet,
suportã un bãtrân morocãnos ºi ajungem sã credem ºi noi cã suntem bu-
veºnic nemulþumit. Ce rost au avut ricul pãmântului/mama zmeilor; într-o zi vom Mare. A stat în pustie 20 de ani, de la 35 de
toate? Unde e plãcerea, unde s-au dus crede cã suntem chiar Dumnezeu. Poate cã ani pânã la 55, ºi când a ieºit STRÃLUCEA.
toate? La ce bun am trãit? O viaþã am exagerat un pic... chiar sã te crezi Dum- Era smerit ºi plin de înþelepciune.
întreagã m-am strãduit sã arãt ce pot; nezeu, asta este cam grav, dar acolo un mare Ce folos avem, dacã din creion, gumã ºi
ºi iatã-mã ajuns în faþa morþii, gol. sfânt parcã tot ne vine sã credem cã suntem. pensulã suntem frumoºi/buni/deºtepþi, iar
*** Fraþilor, mucenic nu vrea nimeni sã fie?! atunci când nu ne vede nimeni nu avem pace
Viaþa fãrã Dumnezeu este o viaþã Ucenic mai întâi?! Suntem cu toþii mici picã- în inimã, nu putem sã ne înfrânãm mânia ºi
de orfan. Dumnezeu este Tatãl care te turi în marele ocean, atâta tot. Am citit, de nu ne putem iubi nici pe noi înºine?!
învaþã sã iubeºti, te învaþã ce sã faci curând, din viaþa Cuviosului Antonie cel Adriana Popescu
CMYK
 14 Actual
Lumea spune cã acum nu se mai poate posti
Pãrinte, lumea spune cã acum nu se De aceea, Sfinþii Pãrinþi Pãrintele Dionisie Ignat s-a
mai poate posti, cã dacã posteºti fãrã ne povãþuiesc, cãci orice nãscut în 22 septembrie 1909 în
carne nu mai poþi munci la câmp. gând rãu pe care-l avem în comuna Vorniceni din judeþul
Vezi, aºa e ideea omului, dar asta e o sufletul ºi în inima noastrã e Botoºani, într-o familie de þãrani
înºelãciune. E înºelãciunea vrãjmaºului, învederat ºi trebuie sã fim cu opt copii. La botez a primit
fiindcã s-a fãcut firea omului plinã de pa- convinºi cã-i de la ispiti- numele Dumitru. Ajunge la
timi. Patimile, dacã se instaleazã în inima, torul, degrabã-degrabã sã ne muntele Athos în 1926, urmân-
în mintea ºi în socotelile omului, de-acu- ducem la duhovnic ºi sã-l du-l pe fratele sãu, Gheorghe. În
ma se fac ca o fire. ªi dacã i se fac ca o fire, spunem: "Uite ce-mi zice 1927, Dumitru este tuns cãlugãr
de-acuma omul zice: "Dacã nu mãnânc mintea, pãrinte. Uite cã se luând numele Dionisie. Este
carne, mor. S-a terminat." ªi cu ideea asta, pleacã mintea la cutare, fãcut ieromonah în 1937 ºi
chiar moare! cutare", pentru ca duhov- duhovnic în 1945. Bucurându-se
Dar nu-i adevãrat. Asta-i o patimã in- nicul sã-þi dea o povaþã, ce-l de sfaturile unor monahi sporiþi a
stalatã de ispititorul, care e vistierul tutu- lumineazã harul Sfântului devenit unul din cei mai experimentaþi pãrinþi duhov-
ror rãutãþilor ºi aruncã sãmânþa faptelor Duh atunci. ªi cu asta îl niceºti din Sfântul Munte ºi pildã de simplitate, iubire ºi
celor rele în sufletul ºi în inima noastrã. ªi ruºinezi pe vrãjmaºul, pen- smerenie pentru cãlugãrii români, greci sau de alte nea-
dacã firea noastrã se pleacã la una din rãu- tru cã dacã nu te duci sã te muri, dar ºi pentru miile de pelerini veniþi din întreaga
tãþile pe care le aruncã, de-acuma el mereu spovedeºti, patimile aduse lume la Colciu, ca sã gãseascã liniºte sufleteascã ºi sfat
cu aceea te ajutã. Vrei sã bei rachiu, cu de el în sufletul ºi în inima duhovnicesc. Dupã ce a orbit, în 1994, pãrintele Dionisie
aceea te "ajutã"! Vrei sã mãnânci bunãtãþi ta te distrug. a trecut la cele veºnice în 2004, la vârsta de 95 de ani, din-
mai multe, cu aceea te "ajutã" pânã când se Pãrintele Dionisie Ignat tre care 78 de ani petrecuþi la Sfântul Munte.
instaleazã în sufletul omului rãutatea. Vrei
sã spui minciuni, cu aceea te "ajutã", pânã nu ajunge sã ne abþinem de la diferitele mân-
prinde patima, încolþeºte, ºi dacã încol- Cum postim? cãruri, ci trebuie sã postim ºi sufleteºte. Exis-
þeºte, de-acuma face rãdãcinã în inima Ne stã din nou în faþã Postul Mare. O tã ºi primejdia ca þinând posturile rânduite
omului. Dupã ce face rãdãcinã, de-acuma nouã minunatã ºansã de curãþire, de echili- de Bisericã, sã nu avem folos. Din ce cau-
rãdãcina aceea devine ca o fire ºi de-acu- brare, de disciplinare, de întoarcere spre a- zã? Pentru cã ne þinem departe de mân-
ma eºti convins cã dacã nu mãnânci sau nu devãratul lucru important: hrana sufletului. cãruri, dar nu de þinem departe de pãcat;
bei ceea ce îþi place, mori. Dar nu-i ade- În ceea ce priveºte hrana trupului, ar fi nu mâncãm carne, dar mâncãm sufletele
vãrat! Asta e lucrarea ispititorului. Vasã- de dorit sã evitãm capcana mezelurilor "de celor sãraci; nu ne îmbãtãm cu vin, dar ne
zicã, patima care s-a instalat în inima omu- post", a margarinei sau altor aberaþii cu- îmbãtãm cu poftele trupeºti; petrecem ziua
lui a fãcut rãdãcini, de-acuma se dezrã- linare. Cât despre suflet, iatã ce ne spune în post, dar ne uitãm la lucruri ruºinoase.
dãcineazã mai greu. Sfântul Ioan Gurã de Aur: "Când postim, În felul acesta pierdem folosul postului.
De aceea, postul de mâncare trebuie în-
O veste bunã: soþit de îndepãrtarea de orice pãcat, de
rugãciune ºi de lupta duhovniceascã.
"Românii nu mai au încredere în televizor" Numai astfel vei aduce jertfã bine-plãcutã
Domnului ºi vei avea mult folos."
Acesta este titlul prezidenþialã pare sã fi Postul poate fi o perioadã de bucurie,
unui articol apãrut în dus la o pierdere de capital de înãlþare sufleteascã, de uºurime a sufle-
presa on line. Iatã ºi ce de încredere pentru aceste tului (prin Spovedanie) ºi a trupului (prin
ne spun jurnaliºti de la canale mediatice, explicã mâncarea sãnãtoasã de post). ªi nu uitaþi
9am.ro, care prezintã raportul CE." un ingredient esenþial: slujbele specifice
rezultatele unui sondaj: Sã sperãm cã este un Postului Mare (Canonul cel Mare din
"Încrederea româ- semn bun, care va duce în prima ºi a 5-a sãptãmânã, Liturghia
nilor în televiziune a continuare la o creºtere a Darurilor), dar nici rugãciunea Sfântului
scãzut, în anul 2009, la discernãmântului tele- Efrem Sirul:
61 de procente. Pierde- spectatorului în ceea ce "Doamne ºi Stãpânul vieþii mele, duhul
rea capitalului de în- priveºte manipularea la trândãviei, al grijii de multe, al iubirii de stã-
credere ar putea fi aso- iunie 2008 (adicã în pe- care este supus atunci pânire ºi al grãirii în deºert nu mi-l da mie.
ciatã cu implicarea presei în rioada de pre-campanie când priveºte la televizor. Iar duhul curãþiei, al gândului smerit, al
campania electoralã, se pentru alegerile parlamen- Sau, poate (mai puþin pro- rãbdãrii ºi al dragostei dãruieºte-l mie, robul
aratã în cel mai recent tare naþionale), la 61% în babil) un semnal de alarmã Tãu.
Eurobarometru lansat de noiembrie 2009. Polari- pentru presa aflatã în una- Aºa Doamne, Împãrate, dãruieºte-mi ca
CE. Astfel, încrederea po- zarea excesivã a discursului nimitate sub influenþã sã-mi vãd greºelile mele ºi sã nu osândesc pe
pulaþiei în televiziune a ºi implicarea marilor trus- politicã. fratele meu, cã binecuvântat eºti în vecii
scãzut radical, de la 70% în turi de presã în campania Natalia Corlean vecilor. Amin". Natalia Corlean
 Cu Dumnezeu în casã 15
Greºeli în alimentaþia modernã: La gura sobei Smeriþi ca uliul pe boltã
Curaþi ca godacii-n noroi
Folosirea exclusivã sau Iarna din nooi Minþim Adevãrul în faþã
ªi-apoi ne minþim ºi pe noi
abuzivã a pâinii albe Iarna ce nu vrea sã treacã
Toarnã rãcealã ºi-n noi, Zidim biserici frumoase
GRÂUL, ALIMENT COM- Nici fulgii nu ne mai spalã Dãrâmãm însã totul în noi,
PLET. Grâul este un aliment De rãul ce ºade în noi Vedem prea multe la alþii
important pentru hrana omu- Dar nu ºi iarna din noi
Plângem doar de faþadã
lui, uºor de digerat, bogat în Dar nu pãcatul din noi, Miloºi ca îngheþul cu iarba
proteine, enzime, fermenþi, Lacrimi vãrsãm pentru alþii ªi drepþi ca ºarpele-n pom
vitamine ºi minerale. Cu toate Însã fãrã sã-i ajutãm Postim cu ce ducem la gurã
acestea, consecinþele nutriþio- Dar nu cu ce scoatem din noi
nale care au decurs din intro- Suntem albi ca zãpada murdarã
ducerea tehnologiei de obþinere a fãinii albe (începând din ªi calzi ca gheaþa la Pol, Nu vrem sã mergem în locul
anul 1870) sunt de naturã îngrijorãtoare, fiind insuficient Suntem blânzi ca lupii la stânã În care pompierii-s ºomeri
cunoscute ºi înþelese. Încã din secolul al XVIII-lea au fost con- ªi cinstiþi ca Roºcata-ntre pui Dar mâine trãim precum astãzi
statate avantajele folosirii pâinii negre în detrimentul celei Suntem senili în faþa iertãrii, ªi nu vrem sã ne îndreptãm
albe. În ciuda acestui fapt, consumul de pâine albã a luat pro- Suntem sitã când dãruim Noi cerem minuni sã se-arate
porþii, de-a lungul timpului observându-se cã aceastã tendinþã Semãnãm ciulini pentru alþii Minune-i cã încã trãim
de exagerare poate fi pusã în legãturã cu diverse patologii. ªi vrem înapoi trandafiri Dar nu pentru faptele noastre
FÃINA ALBÃ, PARTEA CEA MAI SÃRACÃ DIN GRÂU. Astãzi, Ci Domnu-i Atot-milostiv.
superioritatea pâinii negre - din punct de vedere calitativ - con- Sunt singur într-o mare de oameni Pr. Marius Demeter
stituie un fapt demonstrat. Acest produs de panificaþie conþine ªi fiecare simte la fel
tãrâþe, celulozã, vitamine, sãruri minerale ºi un aport caloric Suntem buni ca neaua în august
redus. Pâinea albã, în schimb, conþine de trei ori mai puþine ªi-nþelegãtori ca apa în ger
Pilaf cu stafide
vitamine ºi oligoelemente decât cea integra- 1 kg orez
lã, iar magneziu, calciu ºi fosfor de cinci ori
mai puþin. Astfel, valoarea nutritivã este mai Smântânã (sau maionezã) 4 l apã caldã
200 ml ulei
scãzutã, deoarece nu se reþine decât o parte
din bobul de grâu (circa 50%), iar în partea din orez ºi soia 1 morcov
1 pungã stafide (150-200 g)
albã a fãinii rãmân cele mai sãrãcãcioase ele- 10 linguri orez vegeta
mente nutritive. 200 ml lapte soia 1 lg zahãr
COLESTEROL, CHIMICALE, CARII, CON- 250 ml ulei
STIPAÞIE. În acelaºi timp, conþinutul de fibre sare, suc de lãmâie
este scãzut, autorii fiind unanim de acord cã Orezul se pune la fiert,
fibrele au o importanþã profilacticã ºi nutri- se rãceºte ºi se pune în
tivã deosebitã. Pe de altã parte, absenþa fi- blender împreunã cu laptele. Se lasã 2-3 minute
brelor celulozice dãuneazã organismului la mixat, dupã care se adaugã uleiul treptat, ca la
uman, datoritã creºterii colesterolului. maionezã, prin gaura din capacul blenderului. În
În contraindicarea folosirii exclusive a final se adaugã sucul de lãmâie ºi sare dupã gust.
pâinii albe vine ºi urmãtorul argument: acest Dacã dorim sã facem maionezã, procedãm
produs de panificaþie conþine aditivi chimici, la fel, doar cã vom pune ulei mai mult, pânã Se pune uleiul într-o cratiþã ºi
iar uneori vitamine (medicamente) adãugate când pasta se îngroaºã. se lasã pe foc sã se încingã, apoi
în scopul compensãrii pierderilor. Reþetã oferitã de doamna Maria Boier se pune morcovul dat pe rãzã-
Cu cât fãina din care se fabricã pâinea din ªinca Veche toarea mãruntã. Se lasã puþin sã
este mai albã la culoare, cu atât deficitul ami- se cãleascã, se pune orezul ºi se
noacidic al proteinelor din grâu se accentuea- BINE DE ºTIUT: amestecã pânã se îmbibã de
zã. În consecinþã, aminoacizii esenþiali, inclu-  Zaþul de cafea diluat în oþet ºi amestecat cu ulei. Se adaugã apa, încãlzitã
siv cei din bobul de grâu, nu pot fi sintetizaþi pãrþi egale de apã poate fi folosit ca detergent la înainte, ºi se lasã pe foc fãrã sã
de organism. Ori, prin extracþia fãinii albe, a- curãþirea vaselor de sticlã ºi cristal. se amestece în timp ce fierbe.
ceºtia sunt îndepãrtaþi, lipsind organismul uman  Sticlele se curãþã mai bine dacã în ele intro- Când este fiert de jumãtate se
de cele mai valoroase elemente plastice. ducem bucãþele de cartofi cruzi, peste care turnãm pun stafidele ºi vegeta dupã gust.
Fãina albã mai este incriminatã ºi în apã fierbinte; se agitã de mai multe ori, apoi înlã- Se aºeazã cratiþa pe o þiglã (sau
patogenia cariilor, precum ºi în favorizarea turãm conþinutul ºi limpezim cu apã curatã. pe o plitã), ca sã nu se prindã,
constipaþiei, ca o consecinþã majorã a lipsei  Cristalurile se curãþã perfect cu un amestec de ºi se pune o lingurã de zahãr. Se
de fibre. apã ºi bicarbonat de sodiu, dupã care se clãtesc ºi amestecã uºor pânã este gata.
Dr. Pavel Chirilã, "Alimentaþia se ºterg cu o cârpã moale, care nu lasã urme. Reþetã oferitã de doamna
echilibratã a omului sãnãtos" Mihaela Bîlbã Elena Vlãdãu, din Bucium
 16 Trecut ºi prezent

Biserica „Sf. Nicolae“ din Sebeº

Sebeºul este situat la 14 km sud de strãvechea cetate a Fãgãraºului. Aºezat
chiar la poalele munþilor, pe valea râului Sebeº, locul a fost binecuvântat de
Dumnezeu cu împrejurimi de poveste, pãduri falnice ºi aer curat de munte.
Satul are origini strãvechi, iar despre biserica lui ºi credinþa localnicilor ne
vorbeºte pãrintele Cosmin Moldovan, paroh din anul 1998:
Origini strãvechi
În antichitate, colecti-
vitatea sãteascã din Sebeº
a locuit în munþi, în satul
numit Dohmãneºti, azi
dispãrut. Prima menþiune
documentarã a localitãþii
cu privire la Sebeº dateazã
din 1453, timp în care
Ducatul Fãgãraºului era
stãpânit de domnii mun-
teni. Originile lui sunt însã
mult mai vechi, mai multe
dovezi arheologice susþi- În anul 1972 biserica
nând presupunerea cã ar fi chiar un sat cu
origini dacice, iar numele lui provine de la a fost zugrãvitã pe exte-
numele zeitãþii traco-dacice "Sabasios". rior ºi a fost demolat
zidul despãrþitor dintre
Ridicarea bisericii pronaos ºi naos, iar în
Înainte de 1700 românii din Sebeº au Sfântul Altar s-a rea-
fost ortodocºi. Odatã cu apariþia greco- menajat Sfânta Masã.
catolicismului ei au trecut la uniatism, În 1993 a fost înce- Pr. paroh Cosmin de teracotã, în naos ºi pronaos, ºi s-a
fiind astfel eliberaþi din iobãgie ºi primind putã pictura în tehnica Moldovan introdus instalaþia de gaz metan.
unele avantaje faþã de ceilalþi români, care "frescã", de cãtre familia În 2008 a fost instalat sistemul de
rãmãseserã ortodocºi. În 1948, prin decret de pictori Virgil ºi Livia Pavel, terminatã încãlzire centralã, iar la intrarea în bisericã
de stat, sebeºenii s-au întors în Biserica în 1996. Pictura s-a realizat cu ajutorul a fost construitã o copertinã din stejar.
Ortodoxã; dupã 1989, chiar dacã s-a acor- donaþiei Pr. Gheorghe Pop, fiu al satului În 2009 au fost înlocuite geamurile
dat libertatea religioasã, nu au mai trecut la Sebeº ºi paroh între 1928-1937. vechi cu unele noi, de tip termopan.
greco-catolicism. În 1996 biserica a fost împodobitã cu un
Iniþial Sebeºul avea o bisericã micã, nou iconostas, realizat de cãtre meºterii Preoþi slujitori
aflatã în mijlocul cimitirului. Pentru cã din Gherla, judeþul Cluj, precum ºi cu De-a lungul anilor la altarul bisericii
aceasta era din lemn, sãtenii au hotãrât sã strãni noi. "Sf. Nicolae" din Sebeº au slujit: Pr.
construiascã alta, mai mare, din piatrã. În 26 mai 1996 locaºul de cult a fost Nicolae Cerghit, Pr. Ioan Cerghit, Pr.
Aºa a fost ridicat actualul locaº, pe un sfinþit de cãtre ÎPS Antonie Plãmãdealã, Arsenie Rânea, Pr. Samoilã Socol, Pr.
teren aflat pe strada principalã, primit de la Mitropolitul de atunci al Ardealului. Roman Dâmboi, Pr. Valeriu Dâmboi, Pr.
þãranul Spiridon Itu. Biserica a fost pusã În 6 iunie 2004 am primit vizita arhie- Ioan Fãtu, Pr. Constantin Picã, Pr. Valeriu
sub ocrotirea Sfântului Ierarh Nicolae, iar reascã a Preasfinþitului Visarion Rãºinã- Comºa, Pr. Valeriu Criºan, Pr. David Su-
ridicarea ei s-a încheiat în 1840. reanul, fostul episcop vicar al Arhiepiscopiei ciu, Pr. Gheorghe Pop, Pr. Ioan Miºcoiu,
Sibiului, care a oficiat o slujbã de binecu- Pr. Ioan Muntean, Pr. Vasile Pascu, Pr.
Lucrãri de-a lungul vântare a lucrãrilor realizate între timp. Leonida Mehnevici, Pr. Petru Ulinici, Pr.
timpului În 2001 biserica a fost acoperitã cu tablã Clement Postolache, Pr. Vasile Susan, Pr.
De-a lungul timpului locaºul de cult a de aluminiu ºi a fost zugrãvit exteriorul în Bogdan Radu ºi Pr. Gherasim Frãþilã.
fost înfrumuseþat prin diverse lucrãri: terasit; în interior s-au construit douã sobe Pr. paroh Cosmin-Mihai Moldovan
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (To- Corecturã: Amalia Dragne
nr. 2. Tel. 0268211790 deriþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Ciolan Tehnoredactor: Natalia Corlean
(ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Pr. Marius Demeter (Felmer), Arhidiac. Nicolae redacþiei sau pe e-mail la
Preºedinte fondator: Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Magda (Victoria), apostolatfagaras@yahoo.com
Pr. protopop Ioan Ciocan Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº), Pr. Alexandru Stanciu
Redactor ºef: Natalia Corlean (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos) ISSN 2065 - 765X
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL NOU! Acum vã puteþi abona! Detalii la tel. 0743/097245
CMYK