Bicameralism vs.

unicameralism in Romania

I. Introducere
Clasa politic, flancat de specialitii din domeniu, a avut polemici aprige de-a lungul timpului, venind cu
argumente pro i contra pentru cea mai bun form de parlamentarism.
Partizanii unicameralismului au invocat rapiditatea, fluiditatea, cursivitatea activitii legislative, nlesnirea
relaiei parlament-executiv, n paralel cu ntreinerea i cheltuielile mai mici necesare pentru funcaionarea unui
aseemenea sistem legislativ.
De cealalat parte, dezavantajele in mai mult de potenialele riscuri pentru democraie i calitatatea
activitii legislative: o reprezentare mai sczut i mai puin fidel a voinei electoratului, o reflectare mai slab
a unui spectru ct mai larg de interese i aspiraii, pericolul subordonrii sau dominrii parlamentului de ctre
partidul care deine majoritatea sau de ctre Guvern, plus scderea calitii i consistenei actului legislativ n
favoarea celeritii.
In continuare voi incerca sa fac o analiza a ceea ce inseamna bicameralismul, respectiv unicameralismul
pentru sistemul parlamentar roman.

II. Modele parlamentare

n cele ce urmeaza voi expune doua exemple de state unitare, care au Parlament bicameral (Regatul
Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord),respectiv unicameral (Finlanda).
Anglia este statul n care parlamentarismul, n ntelesul sau modern ia nastere. nca din primele forme ale
existentei sale, se remarca structura sa bicamerala (Camera Lorzilor joaca rolul camerei superioare, iar
Camera Comunelor celei inferioare). Merita mentionat faptul ca evolutia raporturilor dintre cele doua camere a
suferit modificari majore, n sensul cstigarii preeminentei de catre Camera Comunelor n detrimentul Camerei
Lorzilor.
Nu ma voi opri dect foarte succint asupra evolutiei fiecarei camere, punnd accentul pe atributiile de
care beneficiaza n prezent. Camera Lorzilor si-a pierdut treptat rolul hegemonic n Parlamentul britanic,
una dintre cauze fiind declinul nobilimii si aristocratiei britanice. Membrii Camerei sunt recrutati pe baze
ereditare. Sunt numiti de Suveran la propunerea Primului-ministru, iar din 1958 si femeile au dreptul de a fi
acceptate.
Componenta Camerei poate fi mpartita n patru categorii: naltii prelati (arata legatura strnsa ntre Stat
si Biserica), nobilii, persoanele nnobilate de Regina, lorzii. Functiile actuale ale Camerei sunt
urmatoarele: judiciara (joaca rolul unei Curti Supreme de apel n materie penala si civila), de organ
de deliberare a proiectelor ce-i sunt trimise de Camera Comunelor (se mizeaza pe impartialitatea lorzilor),
legislativa (pot exercita un drept de veto absolut, nsa pe o perioada limitata de timp), constitutionala (serveste
Monarhului de a-si face cunoscuta pozitia fata de programul Guvernului, prin mesajul Tronului) si functia
simbolica de dezvoltare a constitutionalismului britanic.
Prin metoda selectarii membrilor sai, Camera Lorzilor are unul dintre cele mai anacronice sisteme
elective din zilele noastre. Prin contrast, Camera Comunelor a cunoscut o ascensiune continua de la nfiintarea
acesteia pna n contemporaneitate. Astfel, n prezent, concentreaza ntreaga putere legislativa sub aripa sa,
avnd si functia de control asupra Guvernului. Camera Comunelor este aleasa prin vot majoritarist, denumit si
the winner takes it all. Acest tip de scrutin a ajutat si la decantarea unui sistem bipartidic, unde Laburistii si
Conservatori obtin cele mai multe mandate.
Al doilea stat asupra caruia voi starui este Finlanda, avnd ca forma de guvernamnt o republica
parlamentara, al carei for legislativ este monocameral.
Parlamentul finlandez este organul reprezentativ suprem al poporului, fiind ales prin scrutin de lista, de
catre toti cetatenii cu drept de vot care au vrsta minima de 18 ani. Exercita puterea legislativa.

Acestui for i sunt supuse spre dezbatere si aprobare proiecte de lege de catre Guvern. Acestea sunt
prezentate Parlamentului ntr-o sedinta plenara, urmnd sa fie transmise comisiilor parlamentare de
specialitate.
Ineditul sistemului parlamentar finlandez l constituie tocmai aceste comisii. n total sunt n numar de 14
(formate din 17 membri permanenti si 9 supleanti), constituite pe ntreaga durata a legislativului. Cu exceptia
legilor constitutionale, care pentru a fi adoptate necesita doua treimi din totalul deputatilor, celelalte legi au
nevoie de majoritate simpla de voturi.
De asemenea, un alt lucru interesant l reprezinta existenta unei Comisii Constitutionale ce asigura rolul
de control al constitutionalitatii initiativelor legislative.
Prin prezentarea acestor tipuri de parlamentarism, am ncercat sa scot n evidenta doua modele care sau impus cu succes n statele respective si care au influentat si alte tari n adoptarea unui astfel de sistem.

III. Scurt istoric al parlamentarismului romanesc

Spre deosebire de alte state, nceputurile sistemului constitutional n Tarile Romne sunt legate de
redactarea si sanctionarea Regulamentelor Organice, ulterioare Tratatului de la Adrianopol din 1829. n primii
ani ai deceniului cinci al secolului al XIX- lea un grup de intelectuali romni care si-au desavrsit studiile n
Occident (printre care si Ion Cmpineanu) au nceput redactarea unui model constitutional care nsa a ramas
la stadiul de proiect. Proclamatia de la Islaz din 1848 este considerata drept prima constitutie romneasca.
Spiritul parlamentului bicameral si face aparitia n urma Tratatului de la Paris, care a condus la
separarea puterilor n stat, n cadrul caruia puterea legislativa era executata colectiv de catre Domn si
Adunarea Electiva (deputati alesi pe o perioada de sapte ani). Urmatorul pas n domeniul parlamentarismului
este reprezentat de Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris, conform caruia puterile statului erau
ncredintate domnitorului si Reprezentantei Nationale, aceasta din urma fiind alcatuit din Senat si Adunarea
Deputatilor.
Constitutia din 1866 conserva principiul bicameralismului, desi existau unele voci (amintim pe I.C.
Bratianu), care militau pentru unicameralism. Astfel, legiuitorii erau Principele si Reprezentanta Nationala
(Camera inferioara avnd prerogative aditionale fata de Senat, prin dreptul de configurare a bugetului de stat,
dupa modelul ulterior al bicameralismului britanic, unde Camera Comunelor avea largi atributii n materie
financiara si bugetara).
Situatia structurala a puterii legislative nu se schimba cu aparitia Constitutiei din 1923, nsa legea
fundamentala promulgata de regele Carol al II-lea n 1938 dezechilibreaza balanta dintre Monarh si
Reprezentanta Nationala, n sensul ca forul legislativ are puteri limitate n comparatie cu Suveranul.
Prin Decretul de lege nr. 2278 din iulie 1946 se ajunge la parlamentarism monocameral, sistem
desavrsit prin promulgarea Constitutiei din 1948, care schimba att structura ct si denumirea organului
suprem legislativ: Marea Adunare Nationala. Unicameralismul a dainuit pna la elaborarea si sanctionarea
Decretului-Lege nr. 92 din martie a anului 1990, care este un act normativ privind alegerea Parlamentutul si a
Presedintelui Romniei, cnd dupa o pauza ndelungata, se revine la traditia bicamerala a forului legislativ
romnesc (cele doua Camere purtnd denumirea de Senat si Camera Deputatilor).
Fara ndoiala ca n momentul adoptarii Constitutiei din 1991, societatea romneasca nu era pregatita sa
ncredinteze ntreaga putere legislativa unui Parlament format dintr-o singura camera, de teama revenirii la o
noua forma dictatoriala. Membrii puterii constituante din acel moment au ajuns la concluzia ca solutia optima
este Parlamentul bicameral.

IV. Ce spune Constitutia

Potrivit art. 61 alin. 2 din Constitutie, Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat. Aceasta
prevedere constitutionala creeaza un dualism institutional n cadrul Parlamentului.
Camera Deputatilor si Senatul au o pozitie egala, ce rezulta din aceea ca, potrivit art. 62 alin. 1 din
Constitutie, amndoua sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, ceea ce le confera,
deci, aceeasi legitimitate. n consecinta, amndoua Camerele Parlamentului au aceleasi puteri.
Din art. 62 alin 1 din Constitutie reiese ca Senatul si Camera Deputatilor au o pozitie egala. Aceasta
formula a bicameralismului este rezultatul negocierii de catre Adunarea Constituanta a bicameralismului sub

unele aspecte diferentiat instituit prin Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului si Presedintelui
Romniei.
Acest act normativ, n baza caruia s-au organizat alegerile din mai 1990, a reintrodus n Romnia
structura bicamerala a Parlamentului, ncercnd sa dea acestei structuri substanta si eficienta.

V. Pro si contra actualului bicameralism

Parlamentul Romniei, n forma sa bicamerala, are cu siguranta anumite avantaje, unele chiar motivnd
alegerea adunarii legiuitoare constituante din 1991.
n primul rnd, se poate vorbi despre evitarea concentrarii puterii n Parlament prin mpartirea ei ntre
doua Camere, care datorita similitudinii lor, se mpiedica reciproc n impunerea vointei ntr-un mod autoritar.
Altfel dect ntr-un parlament bicameral, n care una dintre camere si poate impune vointa n detrimentul
celeilalte, bicameralismul egalitar din Romnia si propune n esenta realizarea unui echilibru ntre cele doua
forte.
n al doilea rnd, calitatea normelor juridice adoptate de Parlament creste datorita deliberarii succesive n
cele doua camere (dublu examen).Practic, e preferabila o complicatie folositoare unei simplitati daunatoare.
n al treilea rnd, separarea puterilor n stat e mai bine asigurata de un Parlament bicameral. Acest
aspect se desprinde din nsasi definitia parlamentului bicameral, care porneste de la premisa ca autoritatea
legiutoare a tarii este separata n doua camere. Acest aspect nu este lipsit de consecinte, controlul asupra
executivului, de exemplu, realizndu-se mult mai eficient prin doua camere dect prin intermediul uneia
singure.
Calitatea procesului legislativ
Pe de alta parte bicameralismul este contestat pentru procedura de adoptarea a legilor mult mai
anevoias. El presupune un consens mai larg, o deschidere ctre dialog mai ampl, medieri ntre puncte de
vedere diferite ale celor dou camere dac aceastea apar pe un proiect de lege - in general un mecanism mai
greoi de adoptare a legilor, cu posibilitatea de respingere de ctre o camer a unor proiecte legislative.
S presupunem c, ntr-adevr, n urma reformrii Parlamentului, s-ar lua decizii mai multe, ntr-un timp
mai scurt.
Oamenii de afaceri nu se plng ns de modificrile legislative care dureaz prea mult. Ba din contr: de
instabilitatea legislativ. In 2008, Parlamentul, Guvernul, alturi de alte agenii au adoptat 7.814 acte
normative, iar n 2009 suma se invarte in jurul a 6800 de reglementri. Avem nevoie de mai multe?

Unul din meritele sistemului bicameral este tocmai faptul c alternarea rolului de iniiativ i a celui
decizional permite filtrarea unor proiecte pguboase. n absena acestui control, proiectele de legi vor trece
mult mai uor, inclusiv cele nedorite.
Cum ar fi s avem o lege care ne bag la nchisoare dac omorm gndaci sau obolani. Sau s fim
obligai de stat s ne nmormntm morii n sicrie i cu accesorii biodegradabile. Ceea ce socheaza este ca
ambele sunt proiecte legislative care se afl n prezent n dezbateri
Reducerea cheltuielilor motiv nefondat
Parlamentul bicameral presupune totodat o cretere a costurilor, posibile disensiuni la nivelul camerelor,
ct i ntre acestea i Executiv, chiar preedinte, care ar agita scena politic, cu eventuale efecte negative n
planul vieii social-politice i economice.
Un lucru este sigur: in plin criz economic pentru romnul de rnd cuvinte precum reducerea
cheltuielilor Parlamentului i descurajarea corupiei au importan mai mare dect calitatea actului legislativ
sau controlul reciproc al puterilor n stat.
Chiar dac n vremuri de criz orice reduceri de costuri sunt bune, finanarea puterii legislative (cu
meritele i disfuncionalitile sale) nu este, nici pe departe, una din poverile cele mai mari la bugetul de stat.
Bugetele celor dou camere, de 88,4 de milioane de euro n 2009 (371,3 milioane de lei) reprezint mai puin
de 0,5 puncte procentuale din cheltuielile curente, excluznd investiiile, suportate de la Bugetul de stat.
Economiile de 12 milioane de euro pe an (50,1 milioane de lei), estimate de partizanii unicameralismului,
reprezint doar 0,02% din cheltuielile totale statului (de circa 230 de miliarde de lei). Este ca i cum, dac ai
ctiga salariul mediu pe economie, ai reui s salvai 0,3 lei... pe lun.

VI. Unicameralismul solutia optima?

Asa cum am mentionat anterior, unicameralismul a fost recent invocat de figuri de pe scena politica
romneasca, acestia facnd apel la simplitatea sa si justificarea deplina a aplicarii sale ntr-un stat unitar
precum Romnia.
Imagine negativ a Parlamentului
Parlamentul bicameral al Romniei se bucur n acest moment de o imagine foarte proast i de un nivel
de ncredere foarte sczut din partea populaiei. Calitatea slab a unor alei, aprarea cu dinii a propriilor
pensii speciale, blocarea marilor dosare de corupie invocat pn i n raportul Comisiei Europene, toate
aceste aspecte au contribuit la erodarea imaginii acestei instituii i a reprezentanilor si.
Sondajele arata c populaia este nemulumit de calitatea parlamentarilor. ns nici introducerea votului
uninominal nu a rezolvat aceast problem. Politicieni controversai au reuit s intre n parlament candidnd
n colegii de provincie n care partidele lor erau foarte puternice. Prin urmare, ce credei c se va ntmpla:
dup reducerea numrului lor, prin trecerea la un Parlament unicameral, vom rmne cu parlamentarii mai
competeni sau cu cei mai influeni?
Numarul parlamentarilor fata de alte state europene
Prin trecerea la unicameralism se doreste reducerea numarului de parlamentari, insa argumentul c
numrul de parlamentari din Romnia este mult mai mare fa de alte state europene nu st n picioare.
Pe sistemul actual, cu 334 de deputai i 137 de senatori, n Romnia revine un parlamentar la peste
45.600 de locuitori. Cifra ne poziioneaz pe locul 24 din 30 de state europene analizate ca mrime a
comunitii reprezentate n parlament de o singur persoan.

Dac numrul de parlamentari ar scdea la 300, cum doreste o parte din clasa politica, fiecare din
acetia ar trebui s reprezinte 71.000, iar Romnia ar cobor pe locul 26 din 30 n ceea ce privete raportul
dintre numrul de parlamentari i populaie. Structuri parlamentare mai mici (raportat la numrul de locuitori) ar
avea doar state occidentale de tradiie, precum Germania, Spania, Olanda i Frana.

Spectrul autoritarismului
Totodata, in tabra adversarilor unicameralismului sunt invocate mai multe aspecte. Astfel, rapiditatea,
usurina n adoptarea legilor, ar fi n detrimental calitii i consistentei actului legislativ, al unor dezbateri mai
aprofundate n ceea ce privete propunerile avansate in Legislativ. Totodat, un Parlament unicameral ar crea
premisele instaurrii despotismului parlamentar sau chiar a dictaturii, pe fondul existenei unei posibiliti mai
mari de subordonare sau dominare a sa de ctre o for politic care ar deine majoritatea i care ar putea lua
hotrri arbitrare n defavoarea drepturilor minoritilor.
O alt problem ar fi c, sub aspectul democraiei, Parlamentul unicameral nu ar constitui o reprezentare
prea fidel a voinei poporului. Parlamentul bicameral asigur o reprezentare mai larg a voinei electoratului, a
tuturor claselor i gruprilor sociale, a forelor politice existente.
Rol mai important pentru minoriti
Singurii benficiari ai acestui sistem ar fi reprezentanii minoritilor naionale care au asigurat prin
Constituie reprezentativitatea n parlament. Rolul lor ar putea crete n cadrul unui parlament format numai din
300 de membri.
Acest lucru a fost sesizat i de ctre senatorul UDMR, Gyorgy Frunda. "Dac UDMR obine 6% la
viitoare alegeri, atunci din cei 300 de parlamentari noi am avea ali 18. n total , minoritile ar avea 36 de
parlamentari, adic un procent de 12%", a atras atenia Frunda, n cadrul unei emisiuni televizate.. n prezent,
din cei 471 de parlamentari, 49 aparin minoritilor, puin peste 10% din total. n cazul unui parlamentar
unicameral, importana lor ar crete la 12%, un plus important n jocurile politice bazate pe votul din parlament.

VII. Concluzii
Avantajele i dezavantajele sistemului bicameral
Avantaje
1. Controlul reciproc al celor dou camere legislative, n paralel cu controlul mai riguros a activitii
executivului
2.Un proces legislativ de calitate, bazat pe o dezbatere mai eficace i mai profund
3. Reprezentativitate mai larg a populaiei, un parlamentar fiind ales de un numr mai mic de electori
Dezavantaje
1. Procedur greoaie i ndelungat de adoptare a actelor normative
2. Risc de lips de consens ntre cele dou camere pe marginea unui proiect de lege
3. Costuri ridicate de ntreinere i funcionare datorat numrului mare de parlamentari i personalului
administrativ care i deservesc
Avantajele i dezavantajele sistemului unicameral
Avantaje
1. Proces mai rapid i mai eficient de legiferare
2. Costuri mai reduse de funcionare
3.Se elimin contradiciile dintre cele dou camere
4.nlesnirea relaiei Parlament-Executiv
Dezavantaje
1. Creeaz premisele autoritarismului i deciziilor arbitrare, prin faptul c exist o mult mai mare
posibilitate de subordonare sau dominare a sa de ctre o for politic majoritar
2. Nu constituie o reprezentare prea fidel a voinei poporului, ntruct numrul redus al membrilor si
este limitativ
3. O calitate mai redus a legilor elaborate, procesul electoral fiind unul mai superficial
4. Control mai slab al Executivului i a Preediniei

Modelele de parlamentarism ilustrate la nceputul lucrarii au cteva trasaturi distincte care au contribuit la
implementarea lor cu un important succes si la categorisirea lor drept modele de parlamentarism.
Pe de o parte, n Anglia se poate vorbi de o practica ndelungata a bicameralismului, care i-a conferit un
prestigiu remarcabil, dar si de abilitatea intelectuala si de conducere a unor personalitati remarcabile. Desi este
un stat relativ tnar, Finlanda a implementat cu succes un sistem monocameral n care guvernarea este
exercitata de oameni de stat capabili, recunoscuti de studii de specialitate pentru competenta si
respectabilitatea de care dau dovada.
ntrebarea de al carui raspuns am ncercat sa ma apropii n studiul meu este: ce fel de sistem
parlamentar i se potriveste Romniei?
Consider ca unicameralismul este specific rilor mici (ex: Malta sau Cipru) i c aduce aminte de Marea
Adunare Naional. Mai mult, Uniunea European recomand statelor membre care au Parlament unicameral
s treac la structura bicameral pn n 2013. Asadar, din punctul meu de vedere, Romnia ar trebui sa
ramana la bicameralism.
Insa pentru buna functionare a acestui sistem este necesar sa fie ndeplinita o conditie esentiala:
reevaluarea portretului candidatilor eligibili pentru un fotoliu n Parlament este esential ca aceste persoane
sa fie de o calitate politica si morala extraordinara pentru a se realiza un progres veridic n ceea ce priveste
organul reprezentativ al statului roman
Cred cu tarie ca ntr-un sistem unde oamenii de stat au o constiinta politica, civica si morala ridicata,
precum si pregatirea necesara, atat bicameralismul, cat si unicameralismul, ar fi aplicate cu succes.