UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA

AFACERILOR
SPECIALIZAREA: FINANE BNCI

PORTOFOLIU DE EVALUARE
FINAL A PREGTIRII
PSIHOPEDAGOGICE I METODICE

STUDENT:
APIPIE FLORENTINA-MIHAELA

CRAIOVA
2013

Opis

1. Chestionar de autoevaluare ;
2. Eseu : a) Adolescena
b)Arta dezvoltrii relaiilor interumane ;
3. Studiu de cercetare i dezvoltare : Interesul colar ;
4. Referat : Dreptul la educaie ;
5. Studiu de caz : Factorii care blocheaz creativitatea elevilor n mediul
colar ;
6. Planul cadru de nvmnt ;
7. Program colar a specialitii
8. Planificare calendaristica ;
9. Fie de asisten ;
10.Proiecte de lectii ;
11.Modele de fise de evaluare ;
12.Fia psihopedagogic ;
13.Harta psihopedagogic.

Adolescena i arta dezvoltrii relaiilor interumane

Adolescena
Adolescena este ultima etap a dezvoltrii psihice, ale carei limite marcheaz
ncheierea copilriei i trecerea la maturitate. Limitele cronologice ale perioadei i ale
subetapelor componente se nscriu n anumite zone de dispersie a vrstelor, ntruct nu sunt
identice la toi adolescenii i nici n toate culturile i zonele geogarfice. Acestea sunt marcate
de modificri caracteristice n numeroase componente ale dezvoltrii, principalele fiind :
dezvoltarea fizic cu anumite etaloane sau parametri de maturitate biologic, dezvoltarea
psihic cu semne i simptome caracteristice maturizrii diferitelor funcii psihice,
dezvoltarea i integrarea social atestat, de asemenea, de anumite comportamente i
evenimente biografice proprii maturizarii sociale.
Adolescena este vrsta ntrebrilor, a indoielilor. Adolescenii reprezint viitorul
acestei societi. Cei care sunt constieni de acest aspect, se straduiesc s invee ct mai bine,
s urmeze un liceu bun i s fac o facultate pe masur, precum i alte studii postuniversitare
prin care s deprind ct mai multe cunotiine. Inerent la aceasta vrst apar tot felul de
intrebri de genul: ''Cine sunt?", "De ce trebuie s in cont pentru a lua o decizie corecta?",
"Care este scopul meu in via?" i multe alte la care vor afla raspunsul mai tarziu o dat cu
experiena cumulat n timp.
n zilele noastre este din ce in ce mai dificil s fii adolescent. Apar tentaile cum sunt:
drogurile, igrile, alcoolul, jocurile de noroc. Cei care urmeaz aceast cale sunt copii
pierdui, fr adolescen, fr farmecul acestei perioade premergtoare etapei maturitii sau
etapei responsabile fr ali prieteni dect cei care merg pe acelai drum chinuitor, plin de
obstacole i piedici.
Consumul de droguri n rndul adolescenilor reprezint o problem cu care se
confrunt ntreaga societate. Dei legea statului romn interzice traficul i consumul de
droguri aceast problem pare s fie fr soluie. Avnd n vedere faptul sunt foarte multe
persoane plecate n strinatate la munc, copiii acestora rmn fie n grija bunicilor sau a
rudelor apropiate fie n grija diferitelor persoane. Din acest motiv consider c astfel de tineri
se pot afla n situaii de risc pentru nceperea consumului de alcool i/sau droguri. Drogul are
de multe ori forma unei astfel de experiente, care reuneste: curiozitatea, dorinta de a incerca
ceva nou, de a experimenta totul, dorinta de a-si ridica performantele intelectuale si chiar
dorinta de a fi modern pur si simplu. Autori americani care au studiat fenomenul, au
demonstrat ca exista o adevarata "foame" de a descoperi si cunoaste realitatea inconjuratoare
in toate ipostazele incitante si sensurile ei profunde. Un alt aspect deosebit este c drogul
ncepe s fie din ce n ce mai prezent in principalele grupuri in care se poate afla adolescentul
la aceast vrst: anturajul i coala. Este ceea ce determina formarea unui model
biopsihosocial, care este dezvoltat de interactiunea dintre factorii psihologici, de mediu i cei
fiziologici.
Consumul de alcool poate fi considerat un drog. De ce? Pentru simplu fapt ca produce
dependenta fizica si psihica. Un consumator de alcool in mod excesiv nu se poate opri fara sa
nu sufere stari fizice si psihice proaste: tremuraturi, varsaturi, frica, transpiratii... Toate
acestea sunt cauzate de faptul ca organismul, odata obisnuit cu alcool, nu poate functiona in
lipsa acestuia. Persoanele dependente de alcool au nevoie de acesta pentru a se repune in
forma.
Cauzele alcoolismului in randul tinerilor sunt n mare parte aceleasi ca i la un om
matur. Aceeasi stare de bucurie sau de tristete, de singuratate sau de frica, de negare sau de
lipsa a curajului la care se adaug i o mare doza de teribilism i inconstien specific

vrstei, ii face pe adolescenti s alunece foarte usor n capcana alcoolului pierzndu-i astfel
identitatea. Actul lor este de fapt o cautare a unei stari de bine (ebrietatea te scapa de orice
inhibitie si te face sa te simti in largul tau), iar dac anturajul ncurajeaza... atunci sigur putem
afirma ca avem de-a face cu niste consumatorii de alcool in mod abuziv.
E greu sa fii tu nsuti cnd anturajul te face altfel? Este o ntrebare la care muli ar
ezita n a da rspunsul. Mediul n care triete un adolescent are o contribuie major n
formarea sa. Influenele care vin din partea cercului de prieteni, a cunoscuilor, a familiei pot
avea o amprent definitorie asupra tanrului. n general adolescenii sunt confuzi nu stiu
exact ce vor dar sunt convini c au tot dreptul s obin ceea ce susin c merit. De aici apar
o serie de discuii contradictorii cu diverse persoane din jurul lor, dar mai ales cu prinii care
sunt, din punctul de vedere al adolescenilor, principala cauz a problemelor lor prin nsi
faptul c le dau un sfat sau c le interzic anumite lucruri care, din perspectiva prinilor, sunt
greite
Aproape maturi i mult prea copii, adolescenii se gndesc cum ar putea defini
perioada prin care trec. Sunt persoane care spun c este cea mai frumoas perioad din viata
unui om, dar i persoane care sunt cu totul de alt prere i care susin c relaia cu un
adolescent precum i cumunicarea cu acesta ntmpin dificulti.
Oricare ar fi prerea noastra, adolescenta este etapa care face trecerea de la copilarie
la tinerete. Adolescentii sunt diferiti prin caracter, comportament, fizic, gndire iar lista ar
putea continua. Fiecare om este unic i triete ntr-o lume a sa. Spre finalul acestei etape te
maturizezi, ncepi s privesti lucrurile dintr-o alta perspectiv, devii alt om, diferit de ceea ce
ai fost pn atunci.
Adolescenta reprezinta o perioada initiatic, n care fiecare incepe s cunoasca mai
bine lumea, s-i descopere secretele, s porneasc pe crrile neumblate ale vieii, s se
iniieze in toate domeniile. Incepe s se cunoasc pe sine, descoper laturile personalitii lui
i realizeaz schimbrile eseniale ce i marcheaz existena.
Adolescena este o perioad plina de nelinisti, izvort din intrebri care isi caut
raspunsul, cea mai putin echilibrat din punct de vedere emotional, din cauza necunoasterii
locului pe care il are adolescentul n societate i n univers, i totui febrila de a se lansa intr-o
viaa raional i armonioas!
Un aspect frumos al perioadei adolescentine este dragostea. Aceata este perioada cnd
tinerii ncep s cunosc i inteleg acest sentimentul. Dragostea adolescentin este extrem de
pasional i imprevizibil. Adolescentul gsete n aceast dragoste izvorul vieii. Lumea
capt culoarea ochilor colegei de banc i inima bate doar cnd cineva i rostete
numele.Adolescentului i se pare acum c totul capt sens.Un zmbet al adulilor atunci cnd
strig la adolesceni,o privire mai nelegtoare atunci cnd simt c nu mai pot i cnd totul
pare c o ia razna i adolescentul nu mai are nici o ans,o amintire cu primul lui zmbet de
cnd era bebelu sunt reete care funcioneaz.Printre cei initiati in tainele iubirii,ea este un
test de anduranta,o lupta cu propria persoana,un"must have"al societatii. Iubirea
adolescentina se diferenteaza prin puritate si devotament,prin capacitatea iubitilor de a isi
manifesta sentimentele fara jena si complexele ce vin mai trziu in viata.
n concluzie, adolescena face parte din viaa noastra i este perceput diferit de la o
persoan la alta. Poate fii a perioade mai dificil dar n acelai timp poate fii i cea mai
frumoas etap din viaa unui tnr. Totul depinde de tnrul n cauz. Poate s aleag calea
uoar i s cad prad diverselor tentaii sau poate s aleag s lupte, s demonstreze rolul
su n societate i s se individualizeze prin caracterul i personalitatea sa, s fie apreciat
pentru realizarile sale.

Arta dezvoltrii relaiilor interumane

O scurta lectie despre relaiile interumane :
Cel mai nesemnificativ cuvnt : Eu.
Cel mai important cuvnt : Noi.
Cele mai importante doua cuvinte : V multumesc.
Cele mai importante trei cuvinte: Totul este iertat.
Cele mai importante patru cuvinte : Care este prerea dvs. ?
Cele mai importante cinci cuvinte : Ai facut o treaba buna.
Cele mai importante sase cuvinte : Vreau sa te neleg mai bine.
John Maxwell
Relaiile dintre oameni iata un subiect care a fost dezbatut in mii si mii de feluri.
Fiecare interacionam cu oameni pe care-i mprtim n diverse categorii (familie, prieteni,
colegi de munca, parteneri de afaceri, simple cunostinte, necunoscuti, dumani s.a.). i cu
fiecare dintre ei relaionam n mod diferit.
Probabil fiecare dintre noi a invatat cum sa relationeze cu semenii, observnd alti
semeni. Copil fiind, vezi pe mama cum se poarta cu prietenele, apoi faci si tu la fel cand
cresti, inconstient, de cele mai multe ori. Copiii sunt confuzi. Ei simt ca nu are sens sa spuna
"ce prajitura buna", cand acea prajitura are gust si consistenta neplcute. Dar mama zice ca
asa tre sa spuna, ca-i buna. Ce sa mai inteleaga? Nu mai inteleg nimic, ajung sa copieze
obiceiurile parintilor si sa le aplice asa cum le vad. Asa ajung sa aiba relatii la fel de bolnave
ca cele avute de parintii lor, sa aiba aceleasi asteptari si pretentii stupide vazute in cercul de
prieteni.
Pentru c tot vorbim in principal despre succes, putem spune ca relatiile interumane
de succes sunt acele relatii ce se leaga intre persoane care comunica bine intre ele (verbal si
non-verbal). De fapt, principalul motiv pentru care oamenii rmn mpreuna in relatii de
calitate este acela ca pot vorbi si se pot asculta unii pe altii cu sinceritate, deschidere si cu
convingerea ca au pe cine se baza la nevoie.
Uneori uitam care este menirea relatiilor. Avem tendinta de a lua totul ca atare atunci
cand suntem convinsi ca o persoana va ramane alaturi de noi pentru totdeauna, iar alteori
ranim oamenii carora le pasa cu adevarat de noi, pentru ca suntem prea ocupati cu cei care nu
ne merita. Rnim, suntem rniti, suferim si din cnd n cnd ne dm btuti.
Relatiile de calitate, indiferent c e vorba de relatii de prietenie, de colegialitate, de
cuplu, de afaceri sau de alta natura, au o trasatura distincta fata de alte tipuri de relatii. Ele se
intemeiaza pe respect, pe incredere, pe experiente comune si pe reciprocitate. Tuturor ne
place sa fim respectati pentru ceea ce suntem, si ne bucuram cand altii au incredere in noi. In
astfel de cazuri incercam sa ne ridicam la inaltimea increderii care ni se acorda si sa o
rasplatim fiind si noi, la randul nostru, de folos celuilalt. Impartasim impreuna diverse
situatii, le depasim sprijinindu-ne iar aceasta duce si mai mult la cresterea increderii si
dorintei de reciprocitate. Si tot asa, intr-un continuu cerc, precum un lant ale carui ochiuri se
intaresc, devenind mai puternice cu vremea. Relatiile de calitate, de succes devin mai trainice
si partenerii se simt cu adevarat impliniti in cadrul lor.
Fiecare isi pune intrebarea : cum sa ma implic mai bine astfel incat si eu si partenerii
sa obtinem mai mult succes ? Aceasta este o alta diferenta fata de alte tipuri de relatii, in care
partenerii sunt interesati doar de intrebarea : cum sa fac astfel incat celalalt sa castige mai
putin si eu mai mult ? Spre deosebire de primul caz, in care oamenii sunt animati de iubire,
cel de-al doilea caz are ca participanti oameni animati de frica. Sunt cele doua sentimente
esentiale ale universului, din care deriva toate celelalte sentimente, emotii considerate

pozitive sau negative. Iar ele sunt intemeiate pe harta mentala a fiecaruia, pe modul in
care persoana in cauza a ajuns sa priveasca viata datorita propriei programari.
Doza de orgoliu este un alt element care afecteaz relaiile interumane. Fiecare om are
o doza de orgoliu sau de mandrie. Stima de sine a fiecaruia dintre noi porneste de la
aprecierea a ceea ce suntem, a ceea ce am realizat, a ceea ce posedam etc. Pana la un anumit
punct, o cantitate de orgoliu este benefica, pozitiva, pentru ca reprezinta o manifestare a
iubirii de sine, ceea ce ne confera motivatie pentru a trai si a ne manifesta. Atunci cand
aprecierea de sine depaseste insa limitele bunului simt, incep sa apara problemele. Un orgoliu
mare poate indica nevoia acelei persoane de a i se recunoaste valoarea personala, de a avea
un sentiment de superioritate asupra celor din jurul ei. Mesajul orgoliosului poate suna cam
asa: "Eu sunt foarte valoros, tu nu esti, deci eu trebuie sa detin puterea, iar tu sa te supui".
Prin urmare, orgoliul excesiv tinde sa stabileasca, chiar si la modul tacit, neexplicit, niste
ierarhii si niste relatii de putere.
Specialistii in comunicare si relatii au formulat cinci paradigme ale interactiunii
umane. Le voi prezenta pe scurt, fara nici un comentariu personal.
1. win-lose (eu castig tu pierzi). Astfel de oameni sunt preocupati numai de ei. Vor ca
ei sa castige dar nu numai atat, ei vor si ca ceilalti sa piarda. Vor cu tot dinadinsul sa obtina
succes pe seama pierderii altuia (altora). Sunt oameni manati de orgolii, comparatii,
competitii, ambitia pentru pozitii si putere. Pentru a obtine victoria folosesc o abordare
autoritara intemeiata pe propria pozitie, propriile posesiuni (in general financiare) sau propria
personalitate.
2. lose-win (eu pierd tu castigi). Cei ce aleg sa piarda si sa-i lase pe altii sa castige
arata altora consideratie dar nu au curaj sa se exprime si sa actioneze pe baza sentimentelor si
credintelor lor. Ei nu cer nimic si nu asteapta nimic deci sunt relativ usor de multumit. In
ciuda calmului aparent, sunt persoane care isi reprima multe emotii. Cand si le exprima, de
multe ori rabufnesc ineficient, dar atunci cand reusesc sa si le controleze pot veni cu idei si
solutii excelente.
3. win (eu castig). Astfel de persoane se gandesc numai cum sa castige ele insele. Nu vor
in mod necesar ca altii sa piarda, dar vor ca ei personal sa aiba de castigat, in primul rand.
Sunt oameni care gandesc independent in situatii de interdependenta, fara a fi sensibili sau
constienti de nevoile altora. Acest lucru se datoreaza mentalitatii de lipsa mostenita de la
persoane apropiate sau experimentata in propriile evenimente din viata, care i-au intarit
convingerea, harta realitatii conform careia in lume nu sunt destule (bani, iubire, siguranta,
bunuri s.a.) asa ca trebuie sa ajung eu primul la ele, sa ma asigur din timp.
4. win-win (eu castig tu castigi). Acestia sunt oameni care aleg sa castige si care se
asigura ca si altii castiga din interactiunea cu ei. Oamenii cu astfel de paradigma (harta a
realitatii) isi fac timp pentru a cauta solutii care ii vor face multumiti pe ei insisi si ii vor
satisface si pe altii. Ei cauta beneficiul mutual, avand relatii cooperative, nu competitive.
Oamenii comunica mult si eficient, cu mult curaj, deschidere si sinceritate, ajungand la un
consens sau, in cel mai rau caz, la un compromis dublu avantajos.
5. win-win or no deal (eu castig tu castigi, altfel nu facem afacerea). Astfel de
persoane cauta mai intai varianta 4, win-win. Depun toate eforturile pentru a o obtine, si daca
nu reusesc sa gaseasca cea mai buna solutie, agree to disagree agreeably, cum spun
englezii. Altfel spus, isi recunosc limitele si cad de acord ca nu au reusit sa se inteleaga in
beneficiul mutual, intrerupand de comun acord relatia (de orice fel ar fi ea).
Adevarul este ca primele 3 modele sunt cele ce predomina in majoritatea relatiilor
interumane. Si oamenii obtin un fel de succes dar nu este durabil, dupa cum ajung la un
moment dat sa se convinga. Succesul nu inseamna care pe care, sau reusita celui mai

puternic, sau reusita mea fara a-mi pasa de altul. Succesul autentic profund si de durata este
intemeiat pe relatii interumane de calitate, in care ambele parti au de castigat.
Adevaratul succes incepe cu intelegerea propriilor semeni. Se spune ca toti oamenii pot
sa devina cineva daca exista o persoana care ii intelege si crede in ei. De obicei oamenii nu au
incredere in ei insisi ; iar greutatile vietii rareori ii infrang pe oameni, lipsa de incredere in
propriile forte face de obicei acest lucru. Cu putina incredere in ei insisi oamenii pot face
lucruri miraculoase ; fara ea, viata devine o povara.
De fapt, menirea celor ce cauta succesul este tocmai sa aiba incredere in oameni, in
potentialul lor imens, chiar daca este acoperit sub masti de neputinta sau respingere. Cineva
spunea : Trebuie sa ai o credinta extraordinara in puterea iubirii ca sa refuzi sa urasti pe cei
care se poarta urt. Totusi, in acest refuz sta gratia noastra

Dreptul la educaie
Dreptul, n sens general, reprezint totalitatea raporturilor juridice dintre oameni,
dintre oameni i comunitate, dintre comuniti. Dreptul este denumirea tiinei juridice i
cuprinde mai multe ramuri: civil, penal, administrativ, al familiei, al muncii, comercial,
internaional etc.
Dreptul obiectiv reprezint totalitatea normelor juridice care reglementeaz relaiile
interumane i intercomunitare i a cror respectare poate fi impus. Norma juridic exprim
cerina a ceea ce este permis, obligatoriu sau interzis. Normele juridice sunt reflectate in
documente de drept naional, precum constituii, coduri etc. Dreptul subiectiv este puterea
recunoscut persoanei, grupului, comunitii de a solicita oportuniti.
Libertatea este raportul juridic ce confer persoanei, grupului capacitatea de a aciona
dup propria voin, fr constrngere. Obligaia sau ndatorirea este raportul juridic n
temeiul cruia persoana, grupul, comunitatea poate s fac sau nu ceva. Obligaia poate fi
asumat sau impus prin constrngere. Drepturile omului este instituia juridic ce prevede
protecia fiinei umane la nivel de drept internaional, regional, constituional. Include i
ndatoririle, responsabilitile.
Constituia este legea fundamental a unei ri ce stabilete principiile de baz ale
organizrii sociale i de stat, autoritile publice: parlamentul, guvernul,, preedenia,
administraia public central i local, autoritatea judectoreasc i atribuiile lor, drepturile
i obligaiile fundamentale ale cetenilor. Codul de legi este documentul ce reglementeaz
juridic un domeniu al vieii sociale. Ex. Codul familiei, Codul muncii, Codul penal.
Legea este actul normativ ce reglementeaz anumite aspecte ale relaiilor dintre
oameni, dintre instituii, dintre oameni i instituii, dintre comunitii. Este elaborat de
organul legislativ i adoptat de organele representative. Dreptul la educaie n documente de
drept internaional
Declaraia Drepturilor Copilului prevede: Copilul are dreptul la educaie gratuit i
obigatorie la un nivel elementar care s contribuie la cultura general i s-i permit, n
condiii de egalitate de anse, s-i dezvolte capacitile, judecata, responsabilitatea moral i
social, pentru a deveni util societii; aceast responsabilitate o au n primul rnd prinii;
este necesar a se acorda toate nlesnirile pentru joc i activiti recreative orientate spre
atingerea scopurilor educative. Exercitarea dreptului la educaie ncepe de timpuriu, n
familie prin intermediul prinilor i continu n instituiile de nvmnt i n instituiile de
cultur. Aproape un sfert din via ne ocupm de propria noastr formare. Dreptul la educaie
este important deoarece dezvolt personalitatea uman, n cazul n care comunitatea ofer
oportuniti-instituii-i le face accesibile. Din primii ani de via, se exercit dreptul la via

n asociere cu facilitile create de exercitarea altor drepturi: la sntate, la ngrijiri speciale,

la joc i recreere, de aprare fa de exploatarea economic i fa de toate formele de
violen. Dreptul la educaie, ca i alte drepturi fundamentale, este asigurat i garantat prin
Lege. Legea nvmntului romnesc prevede scopul finalitii nvmntului de a forma
personalitatea uman realizat prin cunotine tiinifice, capaciti intelectuale, abiliti
practice, tehnici de munc independent, respectarea drepturilor i libertilor fundamentale
ale omului, dezvoltarea armonioas a individului, profesionalizarea tinerei generaii etc.
Finalitatea nvmntului fiind pregtirea tinerei generaii pentru via.
Nivelul de pregtire ne permite s ne exercitm dreptul la munc, dreptul de a profesa,
de a ne urma cariera, de a fi performani i de a fi apreciai.
Educatia ar trebui sa fie gratuita si accesibila pentru toata lumea. Mai mult, educatia
este indispensabila in asigurarea altor drepturi umane.
In toata lumea, multi copii sunt privati de educatie din mai multe cauze:
Sunt pusi sa munceasca
Sunt recrutati in fortele armate
Familiile lor nu isi permit sa platesca pentru educatie
Discriminarea si rasismul le limiteaza sansa de a primi educatie
Au parte de violenta
Taxele scolare si alte costuri aferente educatiei reprezinta o bariera. Aceste cheltuieli
care de cele mai multe ori sunt numite voluntare (taxe de inmatriculare sau examinare)
sunt o mare povara pentru copiii din familiile sarace. Acestea ii afecteaza si pe cei care fac
parte din minoritati. Fetele sunt primele care sunt retrase din scoala, nu baietii, cand nu sunt
suficienti bani pentru toti copiii.

Studiu de caz Factorii care blocheaz creativitatea

elevilor n mediul colar

Termenul de creativitate isi are originea in latinescul creare= a naste, a zamisli, a crea,
a fauri;in psihologie el a fost introdus in anul 1937 de S. Allport, desemnandu-se prin el
capacitatea de a produce noul, dispozitia generala a personalitatii despre nou, o anumita
organizare a proceselor psihice in sistemul de personalitate, in urma intelegerii faptului, dupa
cum preconizeaza Paul Popescu Neveanu ca:substratul psihic al creatiei este ireductibil la
aptitudini.
A. Osborn considera ca functional,psihicul uman este ierarhic organizat in
succesiunea : receptie, retentie, rationament, creativitate-proces prin care spiritul uman,
depasind realitatea prezenta, descopera adevaruri si realitati noi.
Omul este, asadar, numai o fiinta reactiva ci, prin excelenta si o fiinta creativa,
mobilizandu-si eforturile in directia transformarii lumii si a sa proprie.
Ca nota definitorie a creativitatii este noutatea; orice proces, prin care se produce ceva
nou (o idee, un obiect, o noua forma de organizare a vechilor elemente), poate fi considerat
creator.
Creativitatea este, in esenta un proces complex, o activitate psihica complexa ce se
finalizeaza intr-un anumit produs, este acea capacitate psihica a individului uman de a realiza
noul sub diferite forme:teoretica, stiintifica, tehnica, sociala, etc., de a releva aspecte
deosebite, necunoscute ale realitatii, de a elabora cai si solutii originale de rezolvare a
problemelor si de a le exprima in forme personale inedite.

Factorii care blocheaza manifestarile creative ale elevilor:

Uneori, in calea descatusarii fortei creatoare, stau o serie de obstacole care sunt fie
blocaje emotionale, fie factori culturali, de mediu, care actioneaza, in ultima instanta, tot prin
intermediul celor psihologici.
Puterea obinuinei
Pui n faa unei probleme, elevii aplic repertoriul propriu n rezolvare, cutnd
analogii cu probleme deja cunoscute, ntr-un stoc de informaii care trebuie s fie ct mai
bogat. Dar obinuinele noastre anterioare constituie un obstacol n soluionarea
problemelor folosirea unei noiuni, metode sau obiect ntr-un anumit scop ntmpinnd
dificulti n utilizarea pentru alte scopuri. Un elev care i-a dobndit un stil de lucru specific
risc s rmn nchis n deprinderile sale: o aservire funcional sau rigiditate funcional
face pe elevi victime ale fixitii funcionale, metodologice, ale rigiditii gndirii,
stereotipului dinamic. Acestea pot fi evitate dac obinuinele, deprinderile, automatismele
sunt abordate ca puncte de plecare ntr-un proces creativ.
Conformismul este o atitudine de supunere oarb fa de autoritate, de a accepta totul
aa cum i se ofer, o presiune egalizatoare n grup, de orientare dup colegii de aceeai
vrst, teama de a fi altfel. Profesorul nsui se afl n situaia de a ndruma pe elevi n spiritul
normelor de grup, limitnd ideile mai ndrznee, tinznd s accentueze armonia
interindividual, mai degrab dect progresul individual. Din conformism, muli elevi nu
manifest nzuina de a fi talentai, nu vor s fie altfel dect ceilali. Discrepana determinat

de conformism dintre potenialul creativ al elevilor i performanele creative poate fi atenuat

printr-o educaie bine orientat ctre o gndire creativ.
Activitatea lor creativ nu ar trebui s fie ngrdit de interdicii, limitri, critici. Una
dintre condiii este ntreinerea n clas a unei atmosfere de gndire nonconformist: o
abordare deschis a nvrii, ntr-un nvmnt deschis, promovnd originalitatea,
experimentarea, iniiativa, inventivitatea. Un sistem nchis de educaie conformist este
centrat pe acumularea de cunotine, pe memorarea de fapte, pe probleme cu rspunsuri
preexistente .
Cunotinele nsuite n sistemele nchise se msoar prin teste obiective, cu soluie
unic, n timp ce cunotinele rezultate n sisteme deschise trebuie msurate cu ajutorul
testelor de creativitate, divergente.
Aprecierea prematur de ctre profesor prin not
Aprecierea prematur a elevilor prin observaii critice, restrictive, distructive
evaluarea iniial prin not i autocenzurarea pe care o induc reprim gndirea elevilor nainte
de a prinde contur.
Aprecierea prematur corespunde nvmntului rigid, convenional, centrat pe
evaluare, pe tonul obiectiv i autoritar. n primele faze ale nvrii, n incontient au loc
procese de analogie, comparaie i asociere, de analiz iraional, legnd noile cunotine de
structura cognitiv proprie, genernd idei. Principiul evalurii amnate, respectiv, conceptul
actual de evaluare formativ au originea n teoriile psihologice care afirm c nvarea
autentic (n sens direct, creativ) atinge nivelul contient dac strpunge bariera
autocenzurrii. Slbirea la nceput a controlului profesorului asupra gndirii elevilor,
amnarea aprecierii critice i acceptarea unui numr ct mai mare de idei (care pot prea
fanteziste, ineficiente, ridicole) sunt condiii ale nvrii n sens direct.
Inflexibilitatea cadrului didactic si a parintilor provoaca la copii nesiguranta
permanenta, neincredere in sine.
Rutina, probele standardizate, un program inflexibil sunt tot atatea caipentru
exercitarea presiunilor pentru conventional.
Accentul exagerat pe competitie sau pe cooperare poate inhiba exprimarea libera a
elevilor.Cand elevii sunt in competitie, lucreaza unul impotriva altuia in intreceri individuale,
fie ca elevii slabi se blocheaza-convinsi fiind ca nu se incadreaza in timp- fie ca elevii buni
scapa scapa din vedere scopuil esential si se concentreaza asupra intrecerii in detrimentul
calitatii.
Alteori invatatorul pune accent pe armonia grupului mai mult decat pe progresul
individului. Pentru a rezolva creativ sarcinile este nevoie de o anumita incordare a relatiilor
dintre elevi.Deci, colectivul de elevi insusi poate fi considerat un factor inhibator, atunci
cand acesta este eterogen.
Rigiditatea metodologica poate fi considerata tot o manifestare a
conventionalismului.In practica scolara, elevii depind anumiti algoritmi valabili pentru
rezolvarea unor probleme. Incorsetati in timp, cu o programa destul de incarcata, uneori din
lipsa de tact, profesorii se multumesc sa consolideze cat de cat anumite deprinderi.
Adoptarea pripita a primelor solutii este o practica cu totul contraindicata.Nu fara
motiv pretuiau grecii lui Aristotel orele de lene eleganta, ragaz in care sa-si descatuseze
imaginatia.
Increderea foarte mare in factorul rational poate fi un factor care blocheaza
manifestarile creative ale elevilor. Nevoia de certitudine resimtita de multe persoane vine in
contradictie cu capacitatea de a tolera starile confuze pe care au dovedit-o multe personalitati
creative.

Critica prematura este total contraindicata.Observatiile critice duc la reprimarea

ideilor chiar inainte ca acestea sa prinda contur.De aceea, intotdeauna am indemnat elevii
spre imbunatatirea raspunsurilor si i-am stimulat sa aspire spre mai bine.
In concluzie, controlul factorului rational, vigilenta, neacceptarea unui numar cat mai
mare de idei ce par la inceput stranii, caracterul autoritar al dascalului, sunt principalele surse
care blocheaza manifestarile creative ale elevilor. Important este ca invatatorul sa cunoasca
bine modul de manifestare al elevilor in astfel de situatii si prin tact si maiestrie sa reuseasca
sa inlature sursele blocajului.