Adaptarile animalelor la mediu

Natura a suferit de-a lungul timpului numeroase transformari radicale. Asta a dus fie la disparitia unor specii
de animale, fie la adaptarea acestora la noile conditii de viata, de multe ori nefavorabile.
Listverse prezinta modalitatile surprinzatoare prin care organismul animalelor s-a adaptat la mediul ostil.
Pestii din zona arctica

Cu cat temperatura mediului este mai mica, cu atat pestii reusesc mai greu sa isi mentina functiile metabolice. Ba mai
mult, atunci cand temperatura scade, in celulele organismului lor pot aparea mici cristale de gheata care cauzeaza
leziuni grave si, in cele din urma, moarte.
Cu toate astea, pestii din zona arctica fac exceptie de la aceasta regula. Recent, oamenii de stiinta au descoperit in
sangele lor o proteina anti inghet, care impiedica formarea cristalelor de gheata. O proteina similara a fost
descoperita si la speciile de gandaci care traiesc la altitudini mari sau in regiuni din apropierea zonei arctice.
Caldura generata prin procese chimice si mecanice

Pe langa faptul ca animalele cu sange rece nu isi pot mentine temperatura constanta si sunt mai sensibile la
schimbarile mediului, ele sunt capabile doar de scurte momente de energie.
O categorie speciala, insa, o reprezinta insectele care devin foarte active, generand caldura prin mijloace chimice si
mecanice. Procesul consta in miscari musculare rapide si constante.

ventilator la purtator

Pastrarea unei temperaturi scazute devine o provocare, mai ales pentru animele mari si energice din zonele
tropicale. In cazul elefantului sau ieurelui, urechile actioneaza ca niste ventilatoare, avand multe vase de sange care
ajuta animalul sa isi raceasca corpul atunci cand e foarte cald.
Potrivit oamenilor de stiinta, si organismul dinozaurilor din familia Stegosaurus reactiona la fel.
Schimbarea proprietatilor sangelui

Pentru a functiona mai bine in medii ostile, unele animale au capacitatea de a dezvolta compozitii diferite ale
sangelui. Asa se intampla in cazul unor animale precum casalotul si gasca indiana. Ambele specii detin abilitatea de
stoca mai mult oxigen in celulele sangelui decat alte necuvantatoare.
Casalotul are nevoie de asta pentru momentele in care isi cauta hrana in apa, la adancimi mari, iar gasca indiana
pentru perioadele in care zboara la altitudini mari, acolo unde aerul este sarac in oxigen.
Adaptari ce tin de respiratie

In zonele tropicale si ecuatoriale, alternanta anotimpurilor este greu de indurat pentru multe specii de animale. Pestii
Dipnoi se protejeaza intr-un mod aparte de seceta, creand un sac de mucus, iar alte specii de peste, cum ar fi
somnul sau tiparul, nu doar ca pot respira in afara apei, ci pot petrece scurte perioade de timp pe uscat.
Se pare ca acesti pesti nu iau oxigenul din aer prin plamani sau branhii, ci prin folosirea unei zone speciale, aflata in
intestine.
Adaptare spectaculoasa a papagalilor din Nicaragua

O specie de papagali originara din Nicaragua obisnuieste sa isi faca cuib in apropierea craterului vulcanului Masaya.
Partea ciudata este ca acel crater degaja in mod constant gaze sulfuroase, letale atat pentru animale, cat si pentru
oameni.
Daca fauna din acea zona s-a adaptat in milioane de ani de evolutie, papagalii au adoptat recent acest stil de viata.
Inca se cerceteaza cum au reusit asta.

Megatermie

Acest fenomen reprezinta abilitatea de a genera caldura datorita masei corporale mari, un proces intalnit la broasca
testoasa pieloasa Luthui, cea mai mare broasca testoasa din lume, sau la rechinii de dimensiuni impresionante.
Aceasta crestere a temperaturii corpului datorata marimii lor permite animalelor sa fie energice in apele reci.