care SUNT:
mari si
la minim - 5gr. C
la minim - 8 gr.C
Culturile de
TOAMNA sunt:
- griul si secara
optim 25 gr.C
la minim - 2 gr.C
Aerul
INFLUENTEAZA PROCESELE METABOLICE
ale
plantelor prin
componentele
sale cum ar fi:
Cap.2
LUCRARILE SOLULUI
ARATURA
LUCRAREA CU GRAPA
LUCRAREA CU CULTIVATORUL
LUCRAREA CU TAVALUGUL
SI PREGATIREA PATULUI GERMINATIV
1. ARATURA
- este intoarcerea sau rasturnarea solului -(lucrare
executata cu plugul o data/an)
- este lucrarea de baza a solului prin care un strat din
sol numit BRAZDA, se amesteca , se marunteste si
se afineaza .
- EFECTELE ARATURII sunt: de a ingropa resturile
de plante , de buruieni si de ingrasaminte
- Aratura se poate FACE IN :
- in laturi
brazda se rastoarna in partea
dreapta
- la comarna - se face prima brazda in mijl. parcelei
si a doua brazda cade pe prima
- neteda sau intr-o singura parte - se face si pe
dreapta si pe stinga
- Calitatea araturii depinde de :
- piesele agregatului si reglajul lor de viteza la arat,
- de folosirea grapei
- si de umiditatea solului
6
2.araturi normale
leguminoase si ptr.boabe
3.araturi adinci
22-30 cm pt:
31 -40 cm pt:
5.araturi de desfundare
ceriale de
cartof, sfecla
soluri argiloase
40- 80 cm pt:
vii si pomi
de toamna,
de iarna
si
de primavara
1. de vara
- se executa dupa recoltarea culturilor timpurii ex. mazare
- avantaje araturii de vara sunt in :
- acumularea si retinerea apei ce provine din
precipitatii
- contribuie la combaterea buruienilor si daunatorilor
2. de toamna
se executa dupa premergatoarele tirzii
porumb, cartof,sfecla
ex.
2. LUCRAREA
CU
GRAPA
cu discuri,
cu colti rigizi,
rotativa simpla
ori rotativa stelata
CU
TAVALUGUL
PATULUI GERMINATIV
SISTEMELE
DE
LUCRARI
ALE
SOLULUI
Se clasifica in :
1. Sisteme de lucrari pentru culturi de toamna
(griu)
aratura cu grapa stelata la adincimea
de 22 cm
2. Sisteme de lucrari pentru culturile de
primavara
aratura este de toamna si se niveleaza
se grapeaza
si se executa de 20-30 cm
3. Sisteme de lucrari minime care se impart in:
- arat si semanat lucrare ce se executa impreuna
9
Cap. 3
prin imprastiere
in rinduri
10
- Semanatul
- Semanatul
- Semanatul
EPOCA de SEMANAT
este atunci cind saminta plantelor este introdusa in sol pina
la incoltire.
Epoca de semnat poate fi de tip:
de tip I
timpurie la 1,3 grC, cum ar fi : lucerna si
trifoiul
- tirzie
la 3,7 gr.C cum ar fi:
inul si
canepa
de tip II
cind temperataura solului este la 8-10 gr.C
porumbul
de tip III
cind temperatura solului este de peste 11
gr.C - bostanoase
ADINCIMEA DE SEMANAT
- semintele sunt introduce in sol la o adincime de 10 ori
mai mare decit diametrul lor
LUCRARILE DE INGRIJIRE
- la culturi de toamna si
- la culturi de primavara
La culturi
pot fi:
DE
TOAMNA
pot fi prin:
11
La culturi
DE PRIMAVARA
pot fi
prin:
1. tavalugirea dupa semanat
2. prin grapatul pentru distrugerea crustei inainte de
rasarire
3. prin combaterea buruienilor si a daunatorilor
4. prin completarea golurilor dupa semnat
5. prin Prasit unde se distrug buruienile
6. prin rarit , musuroit si
7. prin mulcire pt acoperirea solului cu paie tocate, gunoi
de graj si folie de politiliena
Cap. 4
LOR
BURUIENILE
SI
COMBATEREA
BURUIENILE
- sunt specii salbatice de plante adaptate sa traiasca
impreuna cu alte plante cultivate pe care le distrug
- sunt plantele straine dintr-o cultura
- sunt mari consumatoare de apa
- sunt toxice si vatamatoare pentru om si animale cum ar fi
pelinul
12
de reducerea recoltei
de scaderea pretului
de calitatea produselor agricole
de intoxicatia animalelor
de raspindirea de insecte daunatoare
de absorbtia de subtante nutritive
sunt mari consumatoare de apa si provoaca seceta in sol
Principalele
face prin :
SURSE DE IMBURENARE
se
pot
PARTICULARITATILE
BIOLOGICE ale
sau caracteristici
buruienilor
sunt:
1. Inmultirea
muguri(volbura)
- prin:
-seminte-bulbi- rizomi-drajoni si
2. Germinatia
de umiditate
la:
13
3. Vitalitatea
conditii de
ex:
de germinat
4. Longevitatea - ex:
pastreaza puterea de
BURUIENILE
se
CLASIFICA
astfel :
adica se raspindesc
cu ajutorul mijl straine
14
prin vint
prin apa
prin animale
cu ajutorul omului
si
1. rotatia culturilor
2. folosirea de ingasaminte chimice si amendamente
3. lucrarile solului
cum ar fi araturile - preg. patului
germinativ
4. tehnica de semanat
5. prasitul si plivitul
6. irigarea si desecarea
7. cositul si pasunatul national
c. Metodele fizico mecanice care sunt
- folosirea fortei mecanice sau termice cu masini si
utilaje speciale
pentru a distruge vegetatia lemnoasa
d. Metodele biologice care sunt:
- folosirea organismelor vii
e. Metodele chimice si combaterea
buruienilor sunt:
- folosirea ierbicidelor
ERBICIDELE
se CLASIFICA
in:
1. extreme de toxice
cu: eticheta rosie
2. puternic de toxice
verde
3. ponderat de toxice
albastru
4. slab toxice
neagra
se aplica pe sol inainte de semanat sau dupa rasaritul
culturilor
solutia se face din erbicid si apa
-in sol au 3 proprietati cum ar fi:
Volatizarea , levigarea si adsorbtia
la aplicare se va tine cont de tipurile de asolament si rotatia
culturilor
se vor depozita in magazii departe alte cladiri si de animale
16
Asolamentul -
spatiu
adica mai multe culturi in aceeasi
SOLA
- asolamentul contribuie la combaterea bolilor si
daunatorilor
In cadrul asolamentului intra:
Rotatia culturilor - care este o succesiune a culturilor in timp
pe aceasi sola
Rotatia poate fi:
- ciclica
- nr. de sole este egal cu nr. de ani
- aciclica - culturile se seamana in fiecare an dupa criteriile
premergatoarei
Monocultura
- anual se cultiva aceeasi planta
Cultura repetata
- plantele se cultiva pe aceeasi sola
2-3 ani
Biodiversitate
- o sola sa fie de 12 cm latime si cu
2 culturi diferite
FACTORII DE ORGANIZARE a ASOLAMENTELOR pot fi:
- factori naturali se tine seama de conditiile naturale pt.
fiecare zona
- factori economici organizatorici- plantele cu productii
mari sa fie cultivate
aproape de caile de
comunicatii
- si factori agrobiologici - plantele agricole se diferentiaza
prin consumul
specific de apa si substante
nutritive
Principalele
GRUPE DE PLANTE
asolamentului
sunt:
in cadrul
17
1. Cerialele de toamna
secara
2. Ceriale de primavara
ovaz, griu,
3. Prasitoarele
fl.soar, cartof
4. Leguminoase anuale
soia, fasole
5. Leguminoase perene
trifoi
6. Plante furajere anuale
sudan, borceag,
griu, orz,
orz, secara,
porum,
sfecla,
mazare,
lucerna,
iarba de
cum ar fi:
orz
CAP. 6
Agrotehnica in ZONA
de
STEPA
si
SILVOSTEPA
- se intilnesc in :
Cimpia Romana, a Moldovei, a Transilvaniei si Podisul
Barladului
- temperaturile medii anuale sunt de 10 gr.
- este zona cea mai raspindita si se cultiva griu de toamna si
porumb
- asolamentele cele mai raspindite sunt :
porumbul , graul de toamna si sfecla
pt zahar
- favorabi este gunoiul de grajd, azotul si fosforul
Masurile si lucrarile agrotehnice in zona de
19
stepa si silvostepa
pot fi prin :
- araturile de vara
- bine grapate si cu solul bine afinat
- prin araturile de toamna - care sunt de 20 cm pt a detine
multa apa in sol
- prin semanat
- care se face timpuriu si cu semintele
bine adincite in sol
- prin lucrarea cu tavalugul care este foarte necesara
Agrotehnica
in ZONA
FORESTIERA
in zona
forestiera
20
TERENURI IN
PANTA
Masurile agrotehnice pe
terenuri ARABILE in
PANTA pot fi:
- in regiuni de munte si regiuni deluroase cu fenomen de
eroziune
- iar pentru a combaterea eroziunii se vor cultiva :
- asolamente cu culturi protectoare cum ar fi:
a. gramineele
b. leguminoasele perene
c. si cerialele paioase
Exemple de
Asolamente
IN PANTA . Ele
- asolamente de 3 ani, de 4 ani si de 5 ani
pot fi:
3. prasitoare
4. apoi prasitoare + plante tehnice
c. Asolamentele de 5 ani _ cuprind:
1. leg anuale + plante furajere anuale
2. ceriale paioase
3. prasitoare
4. prasitoare + plante tehnice
5. si apoi ierburi perene
CULTURI
IN
PANTA
Masuri si lucrari agrotehnice ale solului pentru
CULTURILE
in
PANTA se fac prin:
- araturi care se fac pe directia curbelor de nivel cu plug
reversibil
- prin semanat - care se executa pe directia cubelor de
nivel
si nu
pe deal/vale
-
TEREN
NISIPOS
AGROTEHNICA pe teren NISIPOS
trebuie ca:
22
MASURILE AGROTEHNICE
pe soluri
SALINE
si
ALCALINE
se pot
face prin:
-
MASURILE AGROTEHNICE
pe terenuri
23
INDIGUITE
SI
24