Anda di halaman 1dari 4

Universitatea Spiru Haret, Bucureti, Facultatea de Arhitectur, An univ.

2015-2016, Anul II
PROIECTUL NR. 1, ciclul I (Primar) / Semestrul 3
PROIECT DE ARHITECTURA:LOCUINTA UNIFAMILIALA IZOLATA
Lansare tema
Predare documentare faza1
Predare faza a II-a
Predare faza a III-a
Nr. credite
Nr. minim de corecturi

05.10.2014, ora 09.00, sala 604


12.10.2014 intre orele 09,00-10,00 la atelier
21.10.2014 intre orele 14,00-15,00 la atelier
04.11.2014 intre orele 14,00-15,00 la atelier.
Sustinere dupa predarea proiectului
3
4

OBIECTUL PROIECTULUI
Proiectul urmareste familiarizarea studentilor cu conceptele proiectarii programelor de locuire de mica
anvergura, incurajand abordarea multicriteriala a locuintei unifamiliale. In acest sens, vom ine cont de
relatiile ce se stabilesc ntre spaiul construit, elementele sale i contextul mai larg in care se inscrie
demersul nostru, precum contextul socio-cultural, economic, politic, simbolic si spiritual. Mai mult,
locuinta va fi analizata prin raportare la cadrul construit (relatia cu orasul, zona in care este inserata) si
la conditiile geo-climatice locale. Proiectarea locuintei va folosi limbajul arhitecturii contemporane,
tinandu-se cont, in acelasi timp, de cerintele vietii contemporane si de particularitile sitului. Va fi
promovat respectul pentru cadrul natural, printr-o abordare sustenabila a intregului demers. Vor fi
urmrite eficiena energetic i utilizarea resurselor regenerabile, in conformitate cu principiile
proiectarii bioclimatice si in spiritul dezvoltarii durabile. Astfel, se va incuraja folosirea de sisteme
care utilizeaz energii alternative (panouri solare, sisteme fotovoltaice, pompe de cldur, utilizarea
bio-masei pentru producerea de agent termic sau energie electric etc.) si stocarea energiei obinute din
surse regenerabile.
SCOPUL DIDACTIC
1.
Intelegerea conceptului de locuinta, printr-o analiza multicriteriala a locuintei unifamiliale
2.
Sustinerea activitatii de documentare si sistematizare a materialului bibliografic
3.
Dezvoltarea spiritului analitic si a gandirii sintetice, precum si a capacitatii de analiza critica a
materialului bibliografic avut la dispozitie.
4.
Aplicarea cunotintelor acumulate la proiectele anterioare (din anul 1 de studiu) si la cursuri
5.
Stimularea creativitii studentului, atat pe plan formal/compoziional, cat si tehnic si
functional
6.
Insusirea de catre student a unor reguli de compozitie arhitecturala si a unor principii estetice
care sa-l ghideze in demersul sau creator
7.
Utilizarea de catre student, in procesul de proiectare, a principiilor dezvoltarii durabile si
arhitecturii bioclimatice
TEMA DE PROIECTARE
In Municipiul Bucuresti, se propune proiectarea unor locuinte unifamiliale izolate pe un amplasament
situat in sectorul 4. Terenul ce urmeaza a fi parcelat este orizontal, avand suprafata de 3700 mp si un
front la strada Drumul Dealul Leului de 24,87 m - conform PUZ anexat (parcela 272). Locuinta va fi
retrasa cu minim 5m de la aliniamentul strazii si minim 3m fata de limitele laterale ale parcelei.
Retragerea minim de la fundul de lot este de 5,00 m. Regimul de inaltime va fi minim P+1E - max
P+2E, cu H maxim =10.00 m. Procentul de ocupare a terenului (POT) va fi max. 35.00%, iar
coeficientul de utilizare a terenului (CUT) max. 1,00. In suprafata construita nu intra balcoanele si
terasele
Configuraia locuinei unifamiliale va reflecta stilul de via si statutul social si profesional al
proprietarilor. In plus, fiind o interventie intr-un cartier nou de locuinte, fara vecinatati de valoare, cu
multe parcele inca neconstruite, studentul poate folosi limbajul arhitecturii contemporane, avand grija
insa sa se incadreze in particularitatile sitului.

Spatiile propuse vor fi urmatoarele:

Terase acoperite/descoperite, spatii plantate, loc de joaca pentru copii

Doua locuri de parcare in interiorul lotului (eventual acoperite) sau garaj pentru una - doua
masini si un loc de parcare la sol

Hol cu scara acces etaj

Birou

Camera de zi

Loc de luat masa (acesta poate fi independent, avand posibilitatea de comunicare cu bucataria
si camera de zi, nglobat n camera de zi sau ca extensie a buctriei).

Bucatarie inchisa sau deschisa

Trei dormitoare (dormitor matrimonial, doua dormitoare copii)

Loc de joaca copii (in zona dormitoarelor)

Doua bai, grup sanitar si spatii de depozitare

Spatiu tehnic (centrala)


Optional:

demisol cu sala fitness /crama/garaj/centrala termica etc.

pergola sau foisor/pavilion de gradina, bazin decorativ sau piscina descoperita

Balcoane, logii
Limea minim de circulaie a coridoarelor va fi de 1,20 m. Din punct de vedere structural, locuinele
vor fi realizate n sistem mixt sau n cadre de beton armat (cu stlpi, grinzi i planee din beton armat).
In elaborarea partiului se va tine cont de regimul vanturilor si insoririi.
FAZA I. DE STUDIU - DOCUMENTAR
Tema impune ca, indiferent dac o cunosc sau nu din experien personal, studenii s studieze zona
in care se va amplasa viitoarea locuinta. O vor cerceta din punct de vedere social si cultural, insistand
asupra aspectelor legate de locuire. Fiecare student va prezenta pe format A4 rezultatele cercetarii. Pe
langa studiul zonei, studentii vor selecta exemple de locuinte, realizate in tara sau strainatate, intr-un
context similar, si le vor prezenta la atelier, sub forma de fise. Fisele vor cuprinde o analiza
multicriteriala a locuintei unifamiliale studiate si o critica personala. De asemenea, fiecare fisa trebuie
sa cuprinda planurile, faadele, sectiunile i perspectivele semnificative ale exemplelor alese, fiecare
exemplu fiind nsoit de date privind autorii, anul construciei, ara, contextul arhitectural, social si
cultural al vremii precum i motivatia alegerii exemplului de catre student.
Se vor preda urmtoarele piese: studiul zonei (text, imagini, planuri, harti etc) si 10 fise de locuinte
unifamiliale izolate din tara sau strainatate, toate reunite intr-un dosar cu numele studentului
FAZA a II-a CONCEPTUL
Studentul va construi o machet a terenului, pe care se va lucra soluia. Prima propunere de soluie va
avea la origine unul dintre exemplele selectate in fisele documentare sau o combinaie a acestora, la
care se va raporta n mod explicit. Studentul se va prezenta la corecturi cu propuneri executate de
mn sau printate, i cu o macheta simpla a locuintei propuse. Se va veni la fiecare corectur cu toate
soluiile anterioare i cu toate piesele, de asemenea cu foi de studiu liber.
Se vor preda:
macheta teren si macheta de studiu
plan de situaie sc. 1/500
planuri, fatade i seciuni sc. 1/100
conceptul ce a stat la baza elaborarii proiectului
FAZA a III-a REDACTAREA PROIECTULUI
Proiectul final se va redacta in tus pe hartie alba, format A2. si va cuprinde:
- plan de situatie scara 1/500
- toate planurile la scara 1/50 (planul parterului va conine obligatoriu i amenajarea curii). Planurile
vor avea cote de gabarit si vor fi mobilate
- dou seciuni la scara 1/50
- minimum o perspectiv dinspre strada

- doua faade (fatada principala si o fatada laterala)


- detaliu de unitate functionala scara 1/20
- 2 detalii de constructii scara 1/5
- plansa concept
- macheta scara 1/100 sau 1/50.
CONDITII DE PREDARE
Proiectul poate fi redactat de mn si/sau la calculator. Insuficienta stpnire a programului nu va
constitui o scuz pentru greelile tehnice de proiectare i nici pentru calitatea estetic a prezentrii.
La predarea final se va preda i un CD cuprinznd ntregul proiect n format digital (format jpeg ). Se
vor preda, de asemenea, toate corecturile acumulate (datate i purtnd semntura unui cadru didactic).
Documentaia va trebui ataata predrii finale pentru a putea justifica felul n care exemplele studiate
au avut impact in abordarea temei.
Planele vor avea formate de aceleai dimensiuni. Fiecare student va stabili, de acord cu asistentul
cruia i-a fost repartizat, modalitatea de identificare i personalizare grafic unitar a planelor
desenate, n aa fel nct la finele semestrului acestea s poat fi integrate n portofoliul personal.
Proiectul se consider predat numai n condiiile n care s-au respectat: numrul minim obligatoriu de
6 corecturi, n care se includ i susinerile intermediare la panou. n conformitate cu Regulamentul
Universitii Spiru Haret, este necesar prezena de minimum 80% din edinele de atelier. Participarea
la prezentarea temei, la prelegerile pe teme recomandate de colectivul de cadre didactice, precum i la
susinerile la panou sunt obligatorii.
Susinerea proiectelor de ctre studeni n ziua predrii finale, dar i n zilele de predare intermediare
este obligatorie, constituind condiie de predare, neparticiparea studentului la susinere echivalnd cu
abandonul lucrii. Predarea proiectului se face conform calendarului. Nu se admit derogri de la
termenele limit din calendar, n afara excepiilor permise de regulament.
NOTAREA
Criteriile de apreciere i notare a lucrrilor sunt urmtoarele :
ETAPA I.
- Calitatea bibliografiei, seriozitatea studiului i calitatea scrisului
- Relevana exemplelor, calitatea judecilor de valoare din text, calitatea
traducerii, calitatea surselor documentare
- Capacitatea de a prezenta ntr-o manier coerent materialului documentar
ETAPA a II-a.
- Raportarea permanent, n timpul proiectrii, la sursele documentare cercetate
- nelegerea demersului conceptual
- Gradul de asimilare i transpunere a unor informaii situate n zone de grani (ex. arhitectura / stiinte
socio-umane)
- Adecvarea ntre concept / organizare functionala / materiale si tehnici de constructie / gabarite
spaiale / volumetrie
- Adecvarea soluiei conceptuale la particularitatile sitului i la principiile arhitecturii bioclimatice
ETAPA a III-a.
- Corectitudinea tehnic a proiectului
- Calitatea estetic a soluiei
- Calitatea rezolvarii funcionale si volumetrice
- Prezentarea grafic
- Calitatea susinerii finale, acurateea i claritatea execuiei machetei
Nota pe proiect va reflecta ntreaga activitate la atelier a studentului.
Participarea la lansarea temei i predarea personal a proiectului nu sunt considerate prezene.
Conform regulamentului n vigoare, PROIECTELE CARE NU RESPECT TOATE DATELE
DIN TEM SAU AU PIESE DESENATE SAU MACHETA LIPSA VOR FI NOTATE CU 1.
Predarea proiectului se va face obligatoriu i n format electronic (format pdf), transmis
anterior termenului de predare, pe adresa de e-mail postat pe situl USH, a fiecrui ndrumtor
de atelier. Proiectul predat n format electronic trebuie s fie identic cu cel predat n form
grafic.

In colul din dreapta jos, pe fiecare plan, se va desena un cartu cu dimensiunile 18 x 3 cm:
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE ARHITECTURA
Ciclul : I (primar) / semestrul 3
GRUPA
NUME SI PRENUME
STUDENT
PROFESOR
ASISTENT

PROIECT NR. 2

SEMNATURA
STUDENT

SCARA

TITLU PROIECT

FAZA

DATA

TITLU PLANSA

NR. PLANSA

Predarea proiectului este condiionat de ndeplinirea prevederilor Regulamentului Facultii de


Arhitectur a Universittii SPIRU HARET privind obligativitatea unui numr de 50% corecturi pe
faz la atelier, cu parcurgerea i discutarea la atelier a ntregului proiect nainte de predare.
BIBLIOGRAFIE
BONNIN, Philippe (Ed) 2007. Architecture: Espace pense, space vecu. Paris: Recherches
CAFFE, Mihail, SEBESTYEN, Gheorghe (1988). Locuinta urbana
DERER, Petre (1985) Locuirea urban, Bucuresti: Editura Tehnica
DUNCAN, James S. (1985) The house as a symbol of social structure. In I. Altman and C. M. Werner
(eds), Home environments. Human Behavior and Environment, Volume 8, 133-151, New York:
Plenum press
HAUMONT, Nicole, SEGAUD, Marion (Eds) 1989. Familles, modes de vie et habitat. Paris:
LHarmattan
MILLER, Daniel (Ed). 2001. Home Possesion. Material culture behind closed doors. Oxford, New
York: Berg
PETREA, Sergiu Ctlin, MOLEAVIN Adrian (2012) Proiectarea de arhitectur n timp de criz.
Urbanism. Arhitectur. Construcii. Vol. 3. Nr. 4. 57-74
PEZEU-MASSABUAU, J. (1983). La maison, espace social. Paris: Presses Universitaires de France
SEGAUD, M. (2007) Anthropologie de lespace. Habiter, fonder, distribuer, transformer. Paris:
Armand Colin
VASSART, Sabine (2006). Habiter. Pense plurielle, 2, 12, 9-19
Director Depar. ARHITECTURA
Conf. Dr. Arh. Constantin RUSU
Intocmit
Lect. Dr. Arh. Andra JACOB
Catedra Bazele Proiectarii
Lect. Dr. Arh. Iulius RADULESCU
Decan
Prof. Dr. Arh. Emil CREANGA