si nivelul de dezvoltare biologica. Pentru a aprecia gradul de dezvoltare biologiea drept indice se fa inaltimea corpulut, cresterea (du- pa ani), termenii schimbarii dentifiei tempo- rare eu cea permanenta, gradul de dervoltare sexuala, osificarea corpului. Gradul de dez- voltare biologics se apreciazé’ dupa ultimii tei indici Nivelul dezvoltarii fizice se apreciaza du a scara de trei gradali, folosind sigma coe- ficientului de regresie 1. Dezvoltarea fiziea armonioasé (M-t si dela M41,1 si mai mult, pe contul dezvolta- ii musculare) 2. Dezvoltarea fiziea nearmonioasa (de la M=I.1 OR pind la —2 BR, de la $1.1 6R ind la +2 OR pe contul depozitirii de gra imi) 3. Dezvoltarea fizicd accentuat nearmo nioasé (de la M—2,1 5R si mai putin si de la M+2,1 8R simai mult din cauza grasimii ex- cesive} Nivelul de dezvoltare biologic de aseme- hea se apreciaza dupa scara de (rei gradatit L. Virsta biologica corespundeelei caler: daristice (zilei si anului de nastere). 2. O depaseste pe cea calendaristica 3, Ramine in urma celei calendaristice, Importanta unor indict pentru aprecierea gradului de dezvoltare biologic se schimba eu virsta — la copiii din clasele primare drept indice adecvat se considera inaltimea corpu Ii sf numaral de dint permanenti, la-eei de virsta prepubertara si pubertara — earacte- rele sexuale secundare. In ultimiy 100—130 de ani in toata lumea se observa o accelerare a eresterii gi dezvol {aril copiilor si adolescentilor. comparatiy eu generaliile anterioare. Accelerarea este o ma- nffestare a modiifearilor epocale in dezvolta re, in biomorfoza generatiilor. Un gir de studii au constatat, c& aecelera. rea decurge in toate perioadele de virsta, in- cepind cu cea intrauterina (Feti mari, proba bilitatea traumatismelor in timpul nasterii) Copii de virsta frageda, prescolara si seolara au devenit mai inal{i si cu masa corpulu mai mare decit cet de aceeayi virsta din generati- le anterioare. S-a constatat, ¢& la fiecare 10 ani lungimea corpului crest Ja elev cu 2.7 em, greutatea corpului cu 2.3 kg. Mer Struatia la fetite apare la o virsta mai mica (in ultimit 10 ani — eu 4—6 luni mai devre: me). ,Jntinerese* miopia, hipertenzia adoles- centina. Unele cercetdri au constatat, cd posi> bilitatile motore ale copiilor de virsta mica cerese, creste gi capacitatea lor de munea in: telectuala, .intinerese recordurile sportive Cresterea’stalurii se termina mai devreme : dacd la sfirsitul secoluluf trecut ea continua pina la 26 ani, in prezent statura maxima la fete se constituie la 17 ani, iar la baieti — la 1319 a Aceste modifieari au loc pe fonul ereste- ri dimensiunilor corpului la cei adulti (statu- ra barbatilor a creseut cu 9,5 em — a Tent lor cu 6,5 cm). Paralel a creseut gi perioada ile reproducere — menopauza la femel survie rhe cu 18—10 ani mai tirziu. Dupa P. A. Niki tiuk la femeile din Moscova in 1977 menopau- za survenea la virsta de 50 de ani si 8 luni, la Inceputul secolulai — 1a 42 de ani. Presbio- pia batcinilor survina cu 8—10 ani mai firvin Exista aproape 50 de ipoteze ale cauzelor accelerdrit: cosmicd, heliogen’. alimentard, e ordin urbanistic, genetic 5. a. Totusi, ni tuna din aceste ipastaze nu poate explica feno- rmenul acceleririi, el fiind eauzat de 0 com- plexitate de fenomene biolagice si sociale. Accelerarea cresteriicopiilor si adolescen- {ilor a inaintat un gir de probleme practice in cresterea si educarea tinerei generat: per Fectionarea asistentei medicale asupra sana: tajil $1 dezvoltaril fizice 31 psihice, controlul educatiei fizive, in special in perioada de ina furizare sexusla, dozarea eforturilor fizice conform virstei biologice, un gir de probleme de pedagogie sportiva, sexuala, revizia sta dardelor pentrt mobilierul scolar, hainele co pillor si adoleseentilor ete. Capitolul 29 BAZELE IGIENICE ALE REGIMULUI ZILEL Se considera rational acel regim al zilei, care include diverse actwitati ec adue satis. luclit yegetative-si psibice, asigura excitatia optima’ a stratulul cortical, subcortical si a celorlalte compartimente ale sistemului ter: 208 La bgza regimului zilei sta ritmicitatea — daca activitatile se desfasoara consecutiv pe parcursul zilei in anumite ore se elaboreazi lun stereotip dinamic.” In acest eaz fiecare activitate precedents serveyle drept semmal pentru urmatoarea,astfel organismul presitindwse pentru ea, toata activtatea organist tree Ia Fegim automat, funetia cortcala echilibrindy-se Regma ill se va elabora contormarma toarelor, principit: 1) in primul rind activi faten coptlulutrébuie sa sutisiaca cerintele {ui vegetative (somnul, alimentala,plimbari- ie in aer liber, mentinerea corpului in curd tenie, ativitatea maseulara) :2) durata ac- tvitatilor va depinde HEVBIa : cu cit conilal fstemai mic, et alt somnul va Tima indelyn- gal, el va fi hranit mai des 5. a. cu virsta se dezvolta si se perfectioneaza sisiemal nervos central, astiel micsorinduse timpul pentew somn si marindu-se cel pentru activitatea ine steuctiva 3) unele acivitai din care se com pune regimul zie, trebuie Sa creeze 0 anani- ti incordare a organelor 3i sistemelor, de arece aceasta incordare contribu la antee- hament $1 preatirea organisimilui- pentru stereotipal dinamic ulterior Regimul rational este dnul din mijloacele importante ale psihologie! educatie. Exists {ce ipuri de regimut : regimul protector. re imo istovitor si regimul stimslator sau de fnteenament sealire In caz de regim protectator asupra orga nisl copilatutcevin patini exestangt ans formi side imensitate mica. Activitatea cops lulu nit corespunde posibiitatilor Ini adant evel este seutt de eforluri si solictati,adicd de esi mat important factori ai dezvaltari Ca grmare a regimuli protector este aga-ni rita, hosptalism” — copii ramin in ura in Bib votes (Eek siamaroynlldcks eter vese mai des, prinire ei se inregistreaza un procent mai tare de mortalitate {a regimul extenuat asupra organismulul copiult revine o cantitate prea mare de ex- cituntt divers side intensitate mare. Aceasta poate; provoea suprasoliitalit ale posbiita lor adaptive ale oganelor si sistemelor, ceca ce duce la enuizare ireptat iar de aici — st la subdeavoltare si modificdri patologice — neuroze, hipertenai $a Th regimal stimulator sau de antrenament dicalire aupra copilulel aetioneazs excttant diversi earecresetreptat si stceesiy: Aceasta Condilioneaza restructararea treptata 9) er manent a organismului. in rezultatul careia Cvolueaza mecanismele lui de adaptare, eres Te capacitatea de muned, se fortfica sandta tea, Principalele elemente ale regula zie pentew eopit si adolescent sint = 1) sommul (We noapte, dei) :2) alimentatia :3) limba Jacurt te maneh pe odeeua "mardi, Foateta motile tatu mnastca 31 mesojul ementele de baat ole regal ile Fount 10a Whini= Wore ATP Vista copiior Fig. 72. Dinamica dura elementelor principale S18 rogimules tile pontra sopill de la'3 an! pod a2 ani (schematic) rile a ser ; 4) masurile de mentinere a corp Jui im eurdenie; 8} jocurile mobile ; 6) ac tivilatea musculara diversa si masurile de cealire a organismului : 7) insiruites in seal (gradinite) ; 8) indepiinirea lucrului pentru acasa : 9) activilatea in diverse cereutt; 10) munca sovial-utilé (ajutr in familie, autoser- ire, luerul pe totul scolar) : 11) actvitatea dupa dorinta Durata si ponderca fiecdrei activitii din cele enumerate mai sus, suecesivitatea lor. cerinjele igienice fata de aceste elemente sint diferentiate, in dependen(a de virsta, particu laritaile dezvoltari fice st neuropsihice ale copiilor si adolescentilr. Vista frageda. In fig. 72 este repreventa- 1 succesiunea si durata prineipalelor elemen te ale regimuluizilei pentru copii de aceasta virsta " Porticuloritatea regimululzilei pentru co pit de viesia frageda consti in alternorea somnului de zi si perioada de veghe. Cu cit eopilul este mai mic, cu atit sint mai multe fazele alternative si durata lor e mai miea (in special a perioadet de trea). Cu virsta starea functionala corticala, se perfectioneaza, nu marul de faze de somn sf perioada de veghe se miegoreaza, ereste durata liecarei face 209Durata plimbarilor la aer liber poate fi pre: lungité, inchuzindu-se somnul de zi pe terase deschise. Incepind cu anul al doilea regimul zilei copiilor include activitati sistematice jocuri mobile. Una din datoriile medicilor din Institutile pregcolare consta in trecerea Ia timp a copiilor dinte-un regim in altul. Aceas ta trecere se va face tinindu-se cont de virsta brologica gi particularitajile fizie $1 neuropst hice individuale ale fiecarui copil ta prescolara. Durata sommului noap- tea pentru coplit de aceasta virsta este de WO ore. Somnul de zi are o singura faza si du: reaza 22.5 ore. Copiil trebuie sa se alle in act liber 5—5,5 ore (plecarea la gradinita si doua plimbari), Observatiile asupra copiilor de la aceste gradinite au depistat, ca daca du rata allarié copilor in aer liber este mai mare, morbiditatea in decursul anului este mai mi ca, Regimul zilel trebuie sa includa diverse activitati, printre care gicele de cultura fizic’, gimnastica si autoservire, jocuri. irsta scolara. Pe baza studieril capacita- tii de munca a elevilor de 7—8 ani, care este ‘maxima inire orele 8 gi 11 si dupa masa intre orele 16—18, minima — intre 1415 si dupa ofa 18, s-a elaborat regimul zilei orientativ pentru elevi. Conform eapacitatii de munca se recomanda activitati pasive si active. Pri cipalul component al regimului zilei elevulul este munea intelectuala gi cea fizica, a eéror durata ereste odata cu vista Pe parcursul zilei intensitatea activitaft trebuie sa altermeze, in regim se va include odihna activa, care impreuna cu somnul va restabili suficient capacitatea de munca a ele vilor. Cu Virsta durata somnutui elevilor scade freptat, se recomanda somnul de zi numai pentru elevii de 7—8 ani si pentru copii slax biti. Treptat va seadea 3i durata plimbarilor in aer liber, dar trebuie de jinut cont, e& chiar gt in elasele superioare ea va trebui sa fie mu mai mica de 2—2.5 ore pe zi, iat in zilele de od 1a, si mai mare, Copiii de virsta scolara se vor aila in aer liber in drum spre scoala (30 minute) la reereatia mare (20 minute), 15 ore dupa masa pina la pregatirea lectilor 31 seata inainte de somn 30) de minute. Acest re igim de plimbari in aer liber va mentine o ea pacitate de munca sustinuti. Timpul camas dupa satistacerea necesitartilor vegetative ale clevilor va fi repattizat pentru diverse acti- vitati instructive — participarea la munica so- cial-utila, autoservire, autoinstruire etc. Res- pectarea regimului zilel este unul din cele mai fective mijoace psihologice pentru mentine- rea capacitafii de munca si rensitei elevilor. Capitolul 30. BAZELE IGIENICE ALE EDUCATIEL FIZICE A COPIILOR DE VIRSTA FRAGEDA, PRESCOLARA SI SCOLARA © mare importan{a in masurile de fort: ficare a sanataii copitlor gi adolescenfilor 0 ‘au migcarile Studiile efectuate in ultima perioada de timp, au aratat, ea mulfi copit sulera de hi podinamie, Hipodinamia, la rindul sau, eau- zeazi diferite modificari poliforme in orga- ism: seaderea rezisten{ei organismului, eresterea morbiditatii, capacitatea fizicd re: dud, petioada prelungita de restabilire dup eforturi fizice, riminerea in urma la antre- narea fizica, greutatea corporala marita din cauza depunerii grasimilor. De asemenea o actiune negativa asupra organismului o are si hiperdinamia elevilor spur livi. Tw acest eae se inhiba Tunctiile care au participa La acti vitate, se deregleaza armonia dezvoltarii fi tice, Famine in urma deavoltarea sexuala. Studiile speciale au permis si se elabore ze un sistem de educatie fiziea pentru copitl 210 ide diferite perioade de virsta, astfel asigu- rindu-se un regim motric sulieient, Incepind eu virsta de 1,5—2 luni copiilor Ii se va face masaj, care contribuie la dex voltarea migearilor, funetionarii aparatul respirator, cardiovascular si metabolismului tisular De la 4 luni, dupa ce dispare hipertonia musculara, masajul va fi insotit de gimnasti- cin permanent la finele primului an de viata, au o Staluré mai mare cu Lem gio grew tale mai mare cu 0,5—0,6 kg deciteei, care nu au primit cursul de masaj si gimnastica Acesti copii au inceput sa sada gi sa se tira ea mai devreme (spre finele anului inti di grupul cu gimnastied si masaj mergeau 88.5%, iar din grupul de control numai 61% Tn acest geup copili care s-au imbolnavit de 3 ori pe an alcatuiau 0,6% (in grupul de con- trol 20%) indicele saatatii este de 3 ori mat