Capitolu! 82, BAZELE IGIENICE ALE EDUCATIEI SI INSTRUIRII PRIN MUNCA Unul din elementele educatiei este instrui fea prin munca, care, pe linga alli factor, asigura copitlor gi adolescentilor © dezval- tare armonioasé. Instruirea prin muned a clovilor are o ma: re importanta, educinducle dragostea si res- Pectul até de munca, ti pregateste edtre munca in produefie. “Concomitent munca dozati are si 0 mare importanta in asanarea copiilor in gradinife gi scoli, contribuind ta dezvoltarea multilaterala gi armonioasa. Sub influenta muneii in organismul tindr se dez- yoltd Sunctille diferitor organe si sisteme, in special ale sistemului respirator, cardiovas- cular, muscular, apar legituri corticale not i se Intirese cele vechi, se Imbunatateste Aiferentierea si coordonarea miscarilor miini lor, ereste forfa museulara, rezistenta La in cordarea muscular stalica, se formeaza deprinderi motrice noi si se consolideazd cele veehi In afara de aceasta, instrulrea prin munca sporeste capacitatea de mune’ a copiilor, mic: soreazé gradul de oboseald : sub iniluenta lectilor de munca se mareste viteza reactillor inoisice sf verbale, ereyte ealilatea easpunsu- rilor. diferentierea devine mai durabild. Acea sta se explica prin faptul, ¢@ in timpul muneit in scoarta cerebrala apar noi focare de exci tatie, ele prin inductie inhibind portiunile de scoar{é ce au fost solicitate mat inainte, ast fel contribuind 1a restabilirea lor functional’ In aiard de aceasta, se asigura posibilitatea schimbarti pozifiei fortate a corpului, oditna analizatorului vizual. Lecfile de mune, mai ales dacd ele au Loe in aer liber, contribuie la sporirea capacita- tii de muneé nu numai la lectiile respective, isi pe parcursul intregii zile de lucru. Cele mai eficace in acest sens sint considerate lectile de munea lunea si vinerea in orele de reducere a capacitatii generale de munca ‘In seolile contemporane se practics urms: toarele leetii de muned : in elasa initia — a ireis (2 ore pe saptamina) luerul manu: clasele a patra —a opta (2 ore pe saptam leetii de munea, in clasele a noua — a zecea (4 ore pe saptamina) practicumuri de munca sau instruire profesionala. Pentru elevi e pre- vazuta de asemenea practica de productie inclasa a cincea — 6 are, in clasa a gasea — 18 ore, a saptea 2 ore, in clasa a noua — 132 ore. Inclasele primare la lectiile de munca ele- vii modeleaza din plastilina, lucreaza cu tes’- turi si carton. Lectiile au loc in eabinetele de muncé manual sau in clasele de studi Din clasele a patra lectile de munca pentru biel si fete sint diferentiate : baietit insusesc elemente de mecanizare si tehnologiile in lemn si metal, aceste leclii avind loc in ate- lierele de timplarie gi lacatuserie. Fetele sit initiate in munca de deservire gi de menaj, lectiile se fac In cabinetele respective. Elevil din clasele a noua — a zecea fac practica de productie pe baza unei intreprindert industri- ale sau In agricultura, Aceste lectti se fac la nivel de instruire profesionala. Pentru ele- vii claselor Superioare sint organizate combt nate de instruire profesionala, acestes avind cca scop perfectionarea instruirii prin munca si arientarea profesionala, In unele gcoli, ca- Te dispun de conditiile respective (sectii de Invatamint politehnic, atelfere interscolare, combinate de instruire prin munca, intreprin- deri apropiate s. a.) se organizeazé instruirea profesional a elevilor din clasele a noua — a zecea. In aceste seoli se asigura pe deplin Pregatirea profesionala, iat numarul de ore Pe saptamina pentru aceste lectii este mart. Programul instruirii prin muneé include de asemenea deprinderea autoser viii si must- cea soctal-uiil4. In educajia prin munes o mare importanta 0 au taberele de munca si odilna, organizate pentru elevit din clasele 6—8, ‘in timpul lectiilor de instruire prin muneé trebuie s4 se {ind cont, e& munca uniform, monotona cauzeaz’ oboseala precoce si in vers, indeplinirea a doud, trei operatii modi- fica ‘pozitia fortaté a corpului, -descarcd” grupurile de mugehi solicitate si iueru! uni form, astfel marindu-se capacitatea de mun- cc. Refesind din cele expuse mai sus, durata uni operatii de muncd nu trebuie s8 dep. seased 10 minute. {In clasele primare nu se recomanda, ea lectiile de Iueru manual si se dubleze. La aceste lectii Invatitorul nu trebuie s& explice mult timp materia, ci sa ceara, ca Iucrul sa fie indeplinit intr-un anumit tempou de tof sam. dy Tn Clasele superioare programul de inv: tamint pentru muncd prevede dublarea aces: tor lectii, $i in asemenea cazuri peste 45 mi- nute de lectie se va face © pauza de 10 minute ‘eu exerci{il fizice, care si corijeze miscarite 217monotone si obositoare din timpul lectiei. La lectiile de munea elevii trebuie si capete de prinderi de a-st mentine corpul intr-0 pozi tie corecta, de a nu obosi ochit 5i de a reparti za uniform incordarea pe tot corpul, Instru meniele (sculele) trebuie sa corespunda mt nil elevului. Este importanta educarea igienei personale, a culturii muncii i tehnieii securi- tft, Examenul medical al elevilor se face cu seopul de a determina starea sanatitil si con traindicafiile pentru munea intr-un anumit domeniy, Toate aceste condifii sint reglamen tate de anumite reguli igienice gi indicat im structiv-metodice ale Ministerului ocrotiii sanatatii si Ministerulu invafamintului pub- lic Incepind cu clasa a patra, elevii muncese pe terenurile geolare experimentale sau in agricultura — la prelucrarea solului, sa- ditul legumetor, udatul si plivitul lor s. a. La efectuarea lucrarilor de acest gen o mare im- portanja o are corespunderea latimit stratur lor de plante lungimit mfinilor elevilor (1a timea de 50—80 cm) In timpul acestor Iuerari mediul scolar trebuie sé reglamenteze greutatea transpor tatg, utilajul de lucru va fi marcat Ta timpn! Ineruli sacial-ntil. practic de productie In sectorul agricol a elevilor, ora senii vor forma brigazi comsomoliste in ta bere de munca si oditina, cvea ce va permite Sa se creeze condifi si regim de munca res pective. Dupa gradul de solicitatie lucrarile agri cole se impart In trei categori 1) munci grele, care necesita 0 tncordare considerabila a tuluror sistemelor si orga- nelor. La aceste munei se relerd transpor tarea greutitilor. sdpatul s. a 2) munei de intensitate medie (Saditul, rasa- durilor raritul culturilor 5. 8.) 38) mune’ ugoare (afinatul solului, greblarea frunzelor s. a.) Elevii din clasele medii (de la 11—14 ani) vor fi ocupati la munci de complexitate medie, Ja muncile grele vor ti implicati numai ba Tei pentru insusirea anumitor deprinderi {In procesul acestor munei peste iiecare 15 minute se vor face pauze a cite 2 minute. Pentru a preveni supraincalzirea elevi lor se recomanda, ca luerul in cimp sa se fac in doua etape —de la 7 dimineata pina la Lt si de la ora 16 pina la 18. Nor mativele pentru elevi se stabilesc, reiesind procentual din normativele de lucew deo 218 ora pentru adulti: pentru elevii din clasele 5—6 — 40% din normativele adultilor pent ru eet din clascle 7—8 — 60% si pentru cla- sele 9—10 — 75%, Pentru luerarile mai complicate normati vele vor {i mai mic, spre exemplu, pentru elevii_claselor a noua —a zecea pind la 60-65%. Munca pe masinile agricole (trac: tor, combine) care degaja gaze de esapament. zgomot. vibratii, microclimat nefavorabil se va admite numai de la 17 ani si va dura ru mai mult de 3 ore pe zi. Dupa 0 ora de intrerupere elevii pot relua alte activitati In procesul lucrarilor agricole ale elevilor pediatrul raional trebuie sa controleze durata zilei de muncé, Pentru elevii claselor a ‘noua — a zecea se considerd 6 ore, pentru a saplea — & opla—su mai mult de 4 ore, pentru elevii din clasele a gasea 2—3 ore clasele a cincea —nu mai mult de 2 ore Conform stereotipului dinamie format Ia elvi in deeursul anului de invatamint peste fiecare 45 min de munca se vor face pauze de 10 min, Nu se recomanda, ca elevii si faca lue- vari agricole toata vacanta mare. Elevii cla selor a cincea — a opia trebuie sa se oti rneasca timp de 1,5 luni, iar cei din clasele a howa a. agcea nu mai putin de o lund Studiul neurodinamicii corticale a elev: lor din clasele superioare in timpul practi: sii de producere a evidentiat, c& modifies mai favorabile se observa la acei elevi, care alterneaza munca zilniea teoretica (2—3 ore) en cea practica (3—4 ore). Tn alara. de pauza de masa (30 min) elevilor It se vor acorda pauze de 40 min peste fiecare 45 mi nute de activitati, li se vor crea conditi externe optime. Regimul rational poate fi menfinut mai usor in. sectile scoldresti, la combinatele intergeolare de productie, aici fiind create conditii, care tu cauzeaza oboseala precoce Intensitatea muncit fizice va fi diferen fiat dupa sex, deoarece 1a fete sistemul muscular se dezvolta mai slab decit la baie La normarea activitatil de munca a ele vilor se_va lua in consideratie procentul activitatilor de baza. In decursul zilei de mutica de 6 ore lucrul de baza va. const: tui 7% din timpul general, in decursul tle 4 ore ei poate fi mai mare — al fetelor — 60-85%, al baietilor — 75-85%, In ullima perioada in fara noastra. se acorda o atentie mare orientarii profesionale a elevilor, scopul edreia este de a-i pregatipe tineri pentru o anumita profesiune, | Vilatea sovial-utila in vitor. Orientatea profesional trebuie Taeu | anume in ycoalé_prin diverse -metode | atragerea elevilor in dferite eereuri, excursit "_Iaintreprinderi si familiarizarea eu profesile, © organizares intilnitilor elevilor cu fruntasit in producti Problema orientari profesionale are cite va aspecte: 1) stutfierea profesiunilor din punct de vedere al influentel lor asupra anu- itor particularitati ale adolescentilor atit in perioada de invajamint, eit gi ulterior ;2) stu dierea particularitatilor fiziologice si psiholo- igice individuale ale adolescentilor in deprin- derea’ profesiei ; 3) corespunderea sanat tii adolescentilor profesiei alese. i Capitotui 88. CERINTELE IGIENICE FATA DE CONSTRUCTIA AMENAJAREA $I INTRETINEREA i INSTITUTHLOR PENTRU COPIL Institufiile de invajamint si de edueatie pentru copii vor fi amplasate in localita- 4, reiegind din urmatoarele principii 1. asigurarea microclimatului_ conforta bil, aerului curat in aceste institutii, sa lubrizarea sanitara generala si in specis protejarea aerului de prai sf oxid de carbon ; 2, distan{a mica dintre instituitile pentru copii i locul lor de trai Cu acest scop toate institutille destinate copiilor si adolescentilor — cregele, cresele- gridinite, bucatdriile de produse lactate, Solile generale, gcolile profesionale si poli- fehnice, serale, cu regi semiintern, liceele, ‘nslitujlle extragcolare — easele_pionerilor, linerilor tehnicieni, tinerilor naturalist, bib lioecile pentru copii, vor fi situate in zona locativs. a centrelor populate. Tn subur- bit vor fi amplasate institutitle de tip inter nat —casele pentru copii, scolile—internat, scolile speciale, institutille curative pentru pi. In mod exceptional se admite ampla- sates creselor si creselor-gradinite in. 20- ile industriale ale oraselor, cu conditia, intreprinderile industriale 38 nu polueze ul acestor instilutii. Pentru ca teritoriul isttutiilor pentru copii sa fie protejat ma im de zgomot, oxid de carbon 51 alti iactor! ocvi, aceste institulii se vor construi in jlocul cartierelor de locuit, 1a distante mai mari posibile de strazile animate cu cireulatie intensa, de garaje. Raza de ervire pentru crege va fi de 0.5 km, pen- levil claselor inferioare ale scolilor — 0,75 km, pentru eopiii din clasele medii superioare — | km, pentru loealitatile si pind la 2~3 km. Daca in scolile testi inva\d copii din mai multe sate apro- fe sint necesare internate sau se vor aloca jlowee de transport pentru transportarea scoala gl acasa, EXIGENTELE IGIENICE FATA DE TERENURILE INSTITUTHILOR PENTRU COPI Pentru organizarea edueatiei fizice, uri, plimbariinstituflle pentru copii trebuie ‘8 dispuna de un tertoriu sufieient de mare, el aleatuind un ansamblu cu cladices (lig. 7) Intensitaten 2gomotului in zonele inst tufiilor pentru copii nu va depasi 40 D.bA iar eoncentratia de oxid de carbon, 3.0 mg/m Cu acest scop cladirea va fi situata Ia 15— 20 m de perimetrul tertoriulu sila cel putin 2ot)—U0 m de garaje sau alte surse even. tuale de poluare a aerului, Terenul trebuie sa aiba o suprafata suficienta pentru ampla sarea iuluror elementelor. ce ar asigura copi ilor confort microclimatic gi sanitar, condi pentru educatiafizica. Aceasta conditie pre- Zinta o importanta deosebita pentru instituti Je eu regim intern (scoli de ip sanatoriu, tabere pionierest,erese-gradinife de tip sana- torial) Pentru ca teritoriul 98 fic folosit ratio nal, else imparte in zone functionate, Teri toriul eresei-gradinita va dispune de zona sportiva, eo avind teren sportiy si bazin de scaldat, vor fi teremuri cu tent pentru grup, zona de gospodarie. Numarul de terendr va corespunde numa rului de grupe din institutia prescolara. Aces te terenuri vor fi zolate unul de altul eu un rind de arbusl, in special terenurile pentru zrupele de eresa de cele de geadinita. Fie care teren va avea lad cu nisip, instalati pentru antrenarea migcarilor copiilor (scar, Scrincioburi, ete), complete de juearii. Gra dina de zarzavaturi va fi destinata tuturor ghupelor, ungherasul vin va Ti situa mat ap- Foape de zona de gospodarie. Zonele verti 219