Anda di halaman 1dari 12

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC
060042 Bucureti, Splaiul Independenei, nr. 313, sector 6

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI


Facultatea de Energetic
Program de masterat: MS8 Managementul Sistemelor Energetice

TEMA

Analiza impactului asupra mediului


pentru proiectul
LEA 400 kV dublu circuit Cernavoda Stlpu

Masterand
Popescu (Barbu ) Sabina
Anul I

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti


FACULTATEA DE ENERGETIC
060042 Bucureti, Splaiul Independenei, nr. 313, sector 6

Cuprins

1. Prezentare subsistem
2. Ce impact produce asupra mediului (apa, aer, sol)
3. Solutii de reducere a impactului

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti


FACULTATEA DE ENERGETIC
060042 Bucureti, Splaiul Independenei, nr. 313, sector 6

Linia electrica aeriana nou proiectata LEA 400 kV dublu circuit Cernavoda Stlpu si
racord n statia Gura Ialomitei este o investitie de interes national absolut necesara pentru
transportul energiei electrice dinspre producatorii din sud-estul tarii, mai ales din Dobrogea
(CNE Cernavoda, parcuri de turbine eoliene, termocentrale) catre consumatorii din restul
Romniei, n contextul perspectivelor certe de crestere a cantitatilor de energie verde produse
n urmatorii ani, mai ales pe cale nucleara si eoliana. Aceasta infrastructura energetica de
interes national va deservi de asemenea parcurile eoliene aflate pe traseul sau n apropierea
LEA (la Pogoanele, Stlpu, etc), prelund n sistemul energetic national cantitatile de energie
produse.
Scopul studiului este de a identifica eventualele efecte negative pe care investitia le poate
aduce mediului nconjurator, habitatelor si biodiversitatii specifice, mai ales n zona ariilor
protejate pe care le traverseaza sau cu care se nvecineaza. De asemenea propune solutii
pentru eliminarea sau macar diminuarea acestor posibile efecte negative astfel nct
biocenozele si mediile lor de viata sa nu fie afectate semnificativ. Incercam prin acest studiu
sa justificam necesitatea gasirii unor solutii de echilibru ntre nevoia Romniei de a-si
dezvolta infrastructura energetica ca premisa pentru dezvoltarea economica a tarii si cea de a
mentine ecosistemele si habitatele din ariile protejate de interes comunitar (din reteaua Natura
2000) ntr-o stare ct mai putin perturbata de activitati antropice, n asa fel nct speciile de
flora si de fauna salbatica sa nu fie afectate semnificativ.
LEA 400 kV Cernavoda-Stlpu va traversa 5 arii protejate incluse n reteaua ecologica
europeana Natura 2000 (ROSCI0022 Canaralele Dunarii, ROSPA0012 Bratul Borcea,
ROSCI0290 Coridorul Ialomitei, ROSPA0120 Kogalniceanu - Gura Ialomitei, ROSPA0006
Balta Tataru) si va trece prin vecinatatea altor 5 (ROSCI0278 Bordusani-Borcea, ROSPA0017
Canaralele de la Hrsova, ROSCI0389 Saraturile de la Gura Ialomitei - Mihai Bravu,
ROSPA0059 Lacul Strachina, ROSCI0259 Valea Calma_uiului). O parte din aceste arii
protejate sunt nsa traversate n zonele lor periferice (ROSPA0012 Bratul Borcea,
ROSPA0006 Balta Tataru), caracterizate prin prezenta terenurilor agricole (sursa de hrana
pentru pasarile graminivore) sau a unor plantatii de arbori si arbusti, care au mai mult rol de
zone tampon pentru habitatele ce formeaza nucleul ariei protejate.
Cele 2 unitati functionale ale CNE Cernavoda nsumeaza 1410 MW si produc n prezent cca
20% din energia electrica nationala (http://www.nucleara.ro). Reactoarele 3 si 4 sunt n faza
de planificare, vor avea fiecare o o capacitate de 740 MW si este de asteptat sa fie
operationale pna n 2016-2017, cu o posibila ntrziere de 1-2 ani (n.n.). Noile reactoare vor
ridica cantitatea de energie electrica produsa prin fisiune nucleara la cca 40% din necesarul la
nivel national. Chiar daca realizarea unitatilor 3 si 4 ale Centralei Nuclear-Electrice de la
Cernavoda este un proiect de perspectiva, este necesara crearea din timp a infrastructurii
necesare distribuirii catre consumatorii din reteaua nationala sau catre cei din afara tarii a
energiei nucleare produse de noile unitati. Prin utilizarea energiei nucleare, Romnia este n
masura sa-si reduca emisiile de gaze cu efect de sera cu peste 10 milioane de tone n fiecare
an (http://www.nucleara.ro).
3

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti


FACULTATEA DE ENERGETIC
060042 Bucureti, Splaiul Independenei, nr. 313, sector 6

Energia nucleara obtinuta la CNE Cernavoda este dublata de cea obtinuta prin centralele
eoliene care insumau catre sfarsitul anului 2012 aproape 2000 MW (cca 9% din capacitatea
totala instalata n Romnia) potrivit datelor Transelectrica (http://www.green-report.ro).
Aceasta reprezinta o crestere cu aproximativ 50% a cantitatilor de energie obtinute prin
tehnologia turbinelor eoliene la nivel national fata de cele din 2011 (potrivit datelor furnizate
de Institutul National de Statistica), ceea ce demonstreaza posibilitatile remarcabile de
crestere a cantitatilor de energie verde produse pe aceasta cale. In acest context, reteaua
nationala de transport de energie trebuie sa fie pregatita sa absoarba att productia
suplimentara de energie electrica ct si distributia acesteia catre noii consumatori.
Inceperea montajului LEA 400 kV dublu circuit Cernavoda Stlpu si racord n statia Gura
Ialomitei este estimata pentru anul 2016 iar punerea n functiune a liniei, pentru anul 2018,
cnd va putea prelua cantitatile suplimentare de energie produse de CNE Cernavoda (prin
punerea n functiune a reactoarelor 3 si 4) si din celelalte surse producatoare de energie din
sud-estul Romniei.
In pofida unor mici neajunsuri pe care le va aduce mediului prin lucrarile de montare si
exploatare, neajunsuri care vor fi nsa minimalizate de catre beneficiar, att prin respectarea
stricta a legislatiei de mediu si a normativelor n vigoare impuse sistemului energetic national,
ct mai ales prin ocolirea unor arii protejate si a unor zone verzi (paduri, ostroave, etc),
avantajele pe care linia electrica aeriana nou proiectata le va aduce economiei nationale sunt
imense. Este un obiectiv strategic din punct de vedere economic care va dezvolta
infrastructura energetica a tarii si va permite dezvoltarea echilibrata a economiilor regionale.
Unul dintre neajunsuri este impactul vizual al LEA 400 kV Cernavoda-Stlpu, care este
datorat traseului lung, plasat n mijlocul naturii, ce altereaza peisajul. S-a ncercat nsa gasirea
solutiei optime de amplasare, ntre factorul economic (care reclama traseul liniei electrice ct
mai scurt) si factorul natural (necesitatea de a proteja terenurile fertile, ocolirea padurilor si
conservarea peisajului).
Traseul LEA 400 kV d.c. Cernavoda-Stlpu s-a stabilit astfel nct sa se respecte conditiile de
coexistenta ale acesteia cu elemente naturale, obiecte, constructii, instalatii etc din vecinatate.
De asemenea, traseul evita deteriorarea siturilor istorice, arheologice si culturale asigurnd
ncadrarea n peisajul industrial existent si afectnd suprafete de teren ct mai reduse.
Amplasarea traseului LEA evita vecinatatea cu scoli, gradinite si zone rezidentiale cu
densitate mare de populatie.
Traseul proiectat al LEA 400 kV Cernavoda-Stlpu are o lungime de 154,2 km cu dublu
circuit, incluznd si cele doua panouri de traversare a Dunarii (2,5 km) si bratului Borcea (1,7
km), la care se adauga nca patru tronsoane de LEA 400 kV cu simplu circuit (n lungime de
5,5 km) prin care se realizeaza intrarile n statia 400 kV Gura Ialomitei.
Linia electrica aeriana nou proiectata este mpartita n 2 tronsoane:
Statia de transformare 400/110 kV Cernavoda (judetul Constanta) statia de transformare
400/110 kV Gura Ialomitei (judetul Ialomita), tronson n lungime de 53,2 km dublu circuit
si 5,5 km simplu circuit;
Statia de transformare 400/110 kV Gura Ialomitei - statia de transformare 400 kV Stlpu

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti


FACULTATEA DE ENERGETIC
060042 Bucureti, Splaiul Independenei, nr. 313, sector 6

(judetul Buzau), tronson n lungime de 101 km dublu circuit; Lungimea totala a LEA 400 kV
Cernavoda-Stlpu va fi de 159,8 km.

Chiar daca n ansamblu impactul proiectului asupra habitatelor de interes comunitar si a


speciilor de interes national si comunitar este unul nesemnificativ, va exista un impact
potential direct si indirect generat de proiect, care se poate manifesta pe termen scurt sau lung
si care va trebui minimalizat de beneficiar prin gasirea unor solutii tehnice corespunzatoare la
lucrarile de montaj si exploatare a LEA 400 kV Cernavoda-Stlpu.
Impactul asupra mediului
In faza de constructie si montaj
Impactul direct va consta n principal din zgomotul produs de lucrarile de montaj a LEA,
zgomot produs de autovehiculele de transport si instalatiile de lucru (macarale, buldozere,
etc), care va alunga temporar din zonele de lucru specii de pasari, amfibieni, reptile, mamifere
sau nevertebrate mai sensibile la zgomot si la prezenta umana. Acest tip de impact este nsa
temporar si va nceta odata cu terminarea lucrarilor de montare a LEA si punerea n functiune
a liniei electrice de nalta tensiune.
Alt tip de impact direct produs de proiect este nfiintarea de mici santiere pe traseul LEA,
ceea ce presupune mobilizare de echipe de lucru, autovehicule si echipamente de lucru care
pot perturba temporar speciile de fauna (mai ales avifauna) din apropiere. De regula,
functionarea concomitenta a mai multor utilaje n aceste santiere poate sa determine un nivel
de zgomot ridicat, deranjant pentru speciile de fauna care vietuiesc n zona, mai ales pentru
pasari.
Lucrarile de montare a LEA se vor baza pe organizarea unui numar mare de santiere mici
raspndite de-a lungul traseului LEA, de regula n apropierea cailor de acces (a drumurilor) si
la distanta ct mai mare de aria protejata cea mai apropiata. Organizarile de santier vor fi
prevazute cu spatii de depozitare pentru materiale si utilaje, cu zone de parcare a vehiculelor
si a utilajelor si daca va fi nevoie cu mici spatii modulare de cazare pentru echipele de lucru.
Aceste mici santiere vor deservi lucrari efectuate la un anumit numar de stlpi de pe o distanta
de ctiva kilometri (saparea fundatiilor, montarea stlpilor, instalarea conductorilor , a
izolatorilor, a mijloacelor de avertizare si crearea de culoare de acces si coridoare de siguranta
5

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti


FACULTATEA DE ENERGETIC
060042 Bucureti, Splaiul Independenei, nr. 313, sector 6

n zonele mpadurite). Stlpii vor fi pregatiti pentru montaj n aceste zone dupa care
amplasarea lor se va face rapid pe traseul LEA.
Recomandam pentru amenajarea acestor platforme o distanta de minim 1 kilometru fata de
aria protejata cea mai apropiata si amplasarea lor pe suprafete lipsite de habitate naturale, de
preferat terenuri agricole si islazuri (pasuni).
Dupa ncetarea lucrarilor, aceste organizari de santier vor fi rapid desfiintate, terenul va fi
curatat si readus la starea initiala, chiar prin refacerea stratului vegetal daca va fi nevoie,
respectndu-se prevederile legale.
Toate deseurile si produsele reziduale (gunoaie, ape menajere, uleiuri, carburanti, etc) vor fi
colectate selectiv si depozitate temporar, cu respectarea prevederilor legale privind
managementul deseurilor sau predate firmelor specializate n colectarea deseurilor. Sursele de
apa si de energie vor fi asigurate de antreprenor prin mijloace proprii mobile sau prin furnizori
locali autorizati. Nu vor fi folosite resurse naturale nici la amenajarea santierelor si nici la
lucrarile de montaj a LEA.
Pe traseul LEA se va lucra punctual, pe zone mici, urmnd ca dupa montarea stlpilor de
sustinere, fundatiile sa fie umplute cu solul escavat, iar terenul sa fie nivelat si curatat, pentru
a permite refacerea rapida a stratului vegetal.
In faza de operare a LEA 400 kV
In perioada de exploatare a liniei de nalta tensiune, impactul negativ asupra speciilor va fi
unul neglijabil si va consta n descarcarile corona care au loc mai ales n timpul
precipitatiilor intense si a depunerilor de chiciura. Descarcarile corona sunt nsotite de mici
pocnete care ar putea speria speciile de pasari care stationeaza pe conductori sau n
apropiererea acestora.
Descarcarile corona vor fi limitate la maxim posibil prin realizarea unei alcatuiri optime a
fazei (fascicul din trei conductoare).
Pentru LEA 400 kV Cernavoda - Stlpu nivelul zgomotului produs de descarcarile corona nu
va depasi nsa 55-60 dB pe timp ploios la o distanta de 15 m de faza exterioara, ncadrndu-se
astfel n valorile normale de zgomot. Valoarea de 55 decibeli caracterizeaza nivelul de zgomot
al unei conversatii normale. Pe timp uscat, descarcarile corona vor fi limitate sau absente.
Vibratiile conductorilor produse de vnt, n timpul exploatarii LEA, vor fi limitate ca
intensitate si efect, prin folosirea unor dispozitive antivibratoare.
Nu vor exista surse de radiatii n timpul constructiei sau al exploatarii instalatiei.
Valorile cmpurilor electrice ti magnetice din imediata apropiere a LEA t00 kV se vor ncadra
n limitele admise si nu vor avea un impact negativ asupra starii de sanatate a populatiei, a
animalelor domestice sau salbatice din zona traseului LEA.
Impactul negativ indirect consta n defrisarea unor suprafete mpadurite, care ar fi putut fi
folosite n timp de diferite specii ale avifaunei ca loc de cuibarit. Mentionam nsa ca
defritarile se vor face pe suprafete foarte mici (cca 5 ha pe ntreg traseul LEA), preponderent
n plantatii (de plop euroamerican, salcm , gladita) si numai n afara siturilor Natura 2000.
Deoarece prin specificul lucrarilor LEA, habitatele traversate nu vor fi fragmentate, nu putem
vorbi de un impact negativ indirect asupra populatiilor de specii de interes national sau
comunitar din zona acestor habitate.
6

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti


FACULTATEA DE ENERGETIC
060042 Bucureti, Splaiul Independenei, nr. 313, sector 6

Impactul pe termen scurt susceptibil sa afecteze habitatele si speciile de interes


national si comunitar
Se va manifesta numai n faza de constructie si va consta n principal din zgomotele provocate
de prezenta echipelor de lucru, a autovehiculelor ti a instalatiilor de sapare a fundatiilor si de
montaj ale liniei electrice. Acest tip de impact va fi localizat pe zone restrnse, la nivelul
organizarilor de tantier sau a platformelor de montaj a LEA si vor afecta fauna din zona (mai
ales avifauna) pentru numai pentru perioade scurte.
Cea mai mare parte a traseului va trece prin apropierea unor drumuri de acces si a unor
localitati; prin urmare speciile care vietuiesc n zona ar trebui sa fie deja obitnuite cu prezenta
umana si zgomotele generate de activitatile antropice.
Din aceste considerente, preconizam ca impactul pe termen scurt generat de lucrarile de
amplasare a LEA, va fi unul nesemnificativ pe termen scurt asupra habitatelor ti a speciilor
din siturile Natura 2000 traversate de linia de nalta tensiune sau aflate n vecinatatea acesteia.
Impactul pe termen lung susceptibil sa afecteze habitatele si speciile de interes
national si comunitar
Deoarece lucrarile de montare si exploatare a LEA nu vor produce modificari asupra
habitatelor de inters comunitar din interiorul siturilor Natura 2000 traversate, nu vor
determina fragmentarea habitatelor si nu vor afecta integritatea arilor protejate din zona,
consideram ca impactul pe termen lung generat de amplasarea liniei electrice de nalta
tensiune va fi unul nesemnificativ n ceea ce priveste habitatele si speciile de interes
comunitar sau national care vietuiesc n ariile protejate traversate de LEA sau din vecinatatea
acesteia.
Distanta mare dintre conductorii activi (dintre faze), de peste 2 metri, nu va expune pasarile
de talie mica sau mare la electrocutari; acest pericol exista mai ales n cazul liniilor electrice
de joasa tensiune (20 kV) unde distanta dintre faze este mica. In aceste conditii, nu putem
vorbi de un impact negativ pe termen lung al exploatarii liniei electrice asupra speciilor
avifaunei de pe traseul prevazut al liniei. Observatiile noastre au indicat ca mai ales n zonele
de cmpie nempadurite, speciile de pasari, inclusiv rapitoarele si alte specii de talie mare,
folosesc conductorii liniilor de nalta tensiune ca loc de odihna si observatie.
Speciile de pasari din zona traseului LEA sunt deja obisnuite cu prezenta liniilor electrice de
nalta, medie si joasa tensiune care alimenteaza cu curent electric localitatile si obiectivele
industriale din zona.
In ceea ce priveste pasarile migratoare, acestea zboara mult deasupra liniilor electrice,
posibilitatea unor accidente provocate de lovirea stlpilor sau conductorilor fiind neglijabila.
Impactul rezidual susceptibil sa afecteze habitatele si speciile de interes national si
comunitar
Deoarece dupa terminarea lucrarilor de exploatare a LEA si punerea n functiune a acesteia,
terenurile vor fi redate proprietarilor n forma initiala, iar pe parcursul fazei de constructie,
managementul deseurilor va fi o activitate prioritara a antreprenorului, nu va exista un impact

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti


FACULTATEA DE ENERGETIC
060042 Bucureti, Splaiul Independenei, nr. 313, sector 6

rezidual susceptibil sa afecteze habitatele si speciile de interes national si comunitar din


siturile protejate traversate sau nvecinate cu traseul LEA.
Impactul cumulativ susceptibil sa afecteze habitatele si speciile de interes national
si comunitar
Pe traseul viitoarei linii de 400 kV d.c. Cernavoda-Stlpu exista deja mai multe linii electrice
aeriene de medie si joasa tensiune si de aceea vor fi luate o serie de masuri tehnice pentru
realizarea coexistentei viitoarei linii electrice aeriene de 400 kV cu aceste linii deja existente.
Adaugarea unei noi linii de nalta tensiune la infrastructura energetica care traverseaza sau
trece prin vecinatatea unor situri Natura 2000, nu va implica un impact cumulativ major
deoarece dintre toate tipurile de linii electrice aeriene, cele de 400 kV au cel mai mic impact
asupra pasarilor datorita distantei mari dintre faze. Caracteristicile tehnice ale LEA 400 kV
elimina posibilitatile de electrocutare ale speciilor de pasari de talie mare; pentru pasarile de
talie mica, acest pericol nu exista nici n cazul liniilor de medie si joasa tensiune.
La traversarea Dunarii si a bratului Borcea, LEA 400 kV Cernavoda-Stlpu va avea un traseu
paralel si la cca 150 m nord de alte 2 linii deja existente: LEA 400 kV Cernavoda-Pelicanu ti
LEA 400 kV Cernavoda-Gura Ialomitei-C2. Impactul cumulativ cu aceste linii deja
functionale va fi unul nesemnificativ datorita naltimilor similare ale stlpilor si a amplasarii
de dispozitive de semnalizare, care sa reduca la minim accidentele provocate de ciocnirea
pasarilor de aceste linii electrice att n timpul hranirii, ct si a migratiei.
Deoarece lucrarile de amplasare si exploatare a LEA 400 kV Cernavoda-Stlpu nu vor avea
un impact negativ semnificativ asupra ariilor protejate traversate sau nvecinate, asupra
habitatelor sau speciilor de interes comunitar, nu se impun masuri speciale de reducere sau
eliminare a impactului la adresa unor habitate sau a vreunei specii.
Cu toate acestea, se impun o serie de masuri care sa diminueze efectul pe care lucrarile de
montaj si exploatare a liniei le au asupra mediului nconjurator.
Astfel, impactul direct pe care zgomotul utilajelor si organizarile de santier l vor produce
asupra avifaunei (n general) n faza de constructie si montaj a LEA, trebuie minimalizat prin
folosirea unor utilaje moderne, mai putin zgomotoase si poluante.
Organizarile de santier vor trebui organizate la minim un kilometru distanta de cea mai
apropiata arie protejata. Dupa punerea n functiune a LEA, antreprenorul trebuie sa curete
suprafetele folosite si sa le redea proprietarilor n starea lor initiala.
Conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice este reglementata prin lege. Se
mentioneaza n lege ca prin evitarea la maximum a zonelor mpadurite se respecta si
prevederile legale privind conservarea habitatelor naturale.
Defrisarea suprafetelor mpadurite trebuie sa se faca numai n locurile stabilite n proiect
pentru amplasarea stlpilor, pentru crearea cailor de acces si a culoarelor de siguranta acolo
unde este necesar. Chiar daca zonele ce urmeaza a fi defrisate se afla n afara siturilor Natura
2000 si constau din plantatii, lucrarile trebuie monitorizate de specialisti pentru ca plcurile de
zavoaie naturale cu salcii albe si plopi albi ramase ntre plantatii, sa nu fie defrisate deoarece
ele reprezinta n zonele antropizate un refugiu pentru viata salbatica.
In interiorul siturilor Natura 2000, lucrarile de montare a LEA trebuie sa se desfasoare
8

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti


FACULTATEA DE ENERGETIC
060042 Bucureti, Splaiul Independenei, nr. 313, sector 6

punctual si ct mai rapid, pe suprafete mici, cu respectarea suprafetelor stabilite pentru


amenajarea platformelor de montaj, a normelor n vigoare privind emisiilesde praf, zgomotul
si managementul deseurilor si a produselor reziduale. Perturbarea temporara a speciilor de
fauna (n special avifauna) trebuie sa fie ct mai scurta posibil si ct mai limitata ca spatiu.
Perdelele forestiere si din afara siturilor Natura 2000 care se afla pe traseul LEA, inclusiv pe
marginea drumurilor de acces, trebuie mentinute pe ct posibil pentru ca ele reprezinta adesea
coridoare ecologice ntre insulele de habitat din ariile protejate nvecinate. Defrisarea
acestor perdele forestiere si chiar a plantatiilor trebuie facuta cu precautie si numai daca nu
au fost identificate solutii tehnice alternative.
Msuri privind protecia mediului la proiectarea i construcia instalaiilor
CNTEE Transelectrica urmrete, ca prin activitatea sa viitoare s reduc impactul
instalaiilor asupra mediului, n principal, prin reducerea suprafeelor de teren ocupate,
reducerea impactului asupra faunei i florei, reducerea intensitii cmpului electromagnetic la
sol i a pierderilor prin efect Corona, etc.
n faza de proiectare msurile privind protecia mediului pentru o instalaie sunt definite prin
planul de management de mediu i prin studiul de impact, dac este cazul.
Principalele msuri stabilite si realizate n proiectare i construcie sunt urmatoarele:
Prevenirea si reducerea polurii solului i a apei
Construirea si refacerea sistemelor de canalizare i colectare a apelor menajere i/sau
pluviale;
Montarea de microstaii de epurare biologic a apelor uzate menajere;
Montarea de separatoare ap ulei pe canalizarea pluvial aferent cuvelor
echipamentelor cu ulei i platformelor de depozitare echipamente i deeuri;
Construirea si refacerea platformelor betonate pentru depozitarea temporar a
deeurilor i echipamentelor;
Consolidarea malurilor n zonele de traversare LEA;
Consolidarea stlpilor i reparaia fundaiilor LEA;
Consolidarea fundaiilor stlpilor LEA;
Mentenana echipamentelor cu ulei sau combustibil pentru eliminarea scurgerilor;
Mentenana instalaiilor de alimentare cu ap i de canalizare, inclusiv a separatorelor
de ulei
Monitorizarea calitii apei freatice i a apelor uzate evacuate prin efectuarea de
analize cu laboratoare acreditate.
Prevenirea polurii aerului
Reducerea emisiilor de poluani n gazele de ardere (oxizi de carbon, oxizi de azot,
oxizi de sulf, pulberi, compui organici volatili, metale grele, etc.) prin achiziia de
grupuri electrogene, centrale termice i autovehicule noi, cu emisii reduse;
Reducerea emisiilor de acid sulfuric prin nlocuirea bateriilor de acumulatoare;
Mentenana echipamentelor cu SF6 pentru eliminarea scurgerilor;
9

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti


FACULTATEA DE ENERGETIC
060042 Bucureti, Splaiul Independenei, nr. 313, sector 6

Reducerea emisiilor de pulberi n suspensie la executarea lucrrilor prin stropire cu


ap.

Prevenirea polurii acustice


Montarea pe echipamnte a unor ventilatoare cu nivel redus de zgomot;
Montarea unor panouri fonoabsorbante pentru izolarea fonic;
Montarea de grupuri electrogene cu atenuatoare de zgomot i vibraii;
Execuia lucrrilor de construcii - montaj numai n timpul zilei n zonele locuite.
Prevenirea impactului asupra faunei
Montarea de dispozitive pe conductoarele de protecie ale LEA cu caracteristici care le
fac vizibile pentru psri n vederea evitrii coliziunii;
Montarea de dispozitive de ndeprtare a psrilor pentru prevenirea riscului de
electrocutare (sisteme cu ultrasunete);
Executarea lucrrilor de defriare i ntreinere a coridoarelor de siguran la LEA
numai n afara perioadei de vegetaie i dup perioada de cuibrit a psrilor;
Interzicerea personalului companiei i celui executant al lucrrilor, a oricrei forme de
recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vtmare a exemplarelor aflate n mediul
lor natural, n oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
Depozitarea controlat a deeurilor pentru a nu pune n pericol sntatea i viaa
animalelor.
Prevenirea impactului asupra vegetaiei
Alegerea amplasamentelor staiilor i a traseului liniilor electrice aeriene (LEA) astfel
nct s conduc la o ocupare ct mai mic a terenurilor i la degradarea ct mai
redus a acestora pe durata lucrrilor de construcie
Refacerea terenurilor dup finalizarea lucrrilor i plantarea vegetaiei pentru
readucerea mediului la starea iniial
Prevenirea impactului vizual al LEA
Vopsirea stlpilor LEA n culori adecvate peisajului.
Managementul adecvat al deeurilor
Colectarea selectiv i depozitarea controlat a deeurilor pe platforme betonate sau n
containere;
Colectarea,transportul i valorificareaseliminarea deeurilor generate, cu firme
autorizate, pe baz de contracte pentru toate tipurile de deeuri;
Evidena gestiunii deeurilor conform legii.
Msuri privind protecia mediului la exploatarea i mentenana instalaiilor
Mentenanaa instalaiilor n funciune este realizat n mod sistematic conform instruciunilor
tehnice interne. Se ntocmesc planuri de management i monitorizarea mediului, de ctre
societaile care executa lucrrile de mentenan.
10

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti


FACULTATEA DE ENERGETIC
060042 Bucureti, Splaiul Independenei, nr. 313, sector 6

Principalele actiuni preventive i corective legate de protecia mediului realizate n


exploatarea i mentenana instalaiilor sunt urmatoarele:
Prevenirea si reducerea polurii solului i apei prin :
repararea echipamentelor pentru reducereaseliminarea scurgerilor de ulei;
nlocuirea echipamentelor vechi, cu echipamente noi pentru eliminarea pierderiilor de
ulei;
refacereasamenajarea terenului i vegetatiei pentru aducerea la starea iniial, dup
finalizarea lucrrilor;
decopertarea solului contaminat cu ulei i refacerea amplasamentului;
repararea, reglarea i revizia grupurilor electrogene i a autovehiculelor pentru
reducerea emisiilor de poluani n atmosfer i apolurii fonice;
service la separatoarele de ap ulei, decolmatarea canalizrii.
vidanjarea bazinelor de colectare ape menajere sau pluviale contaminate cu ulei;
reparaii la instalaiile de alimentare cu ap i de canalizare;
achizitionarea de materiale absorbante pentru tratarea solului afectat n urma
scurgerilor accidentale de ulei la toate staiile din gestiune;
achiziionarea de substane pentru neutralizarea scurgerilor accidentale de acid sulfuric
din bateriile de acumulatoare;
dotarea personalului de mentenan cu materiale biodegradabile absorbante de produse
petroliere
Prevenirea riscului de incendiere a pdurilor
prin lucrri de ntreinere a culoarelor de siguran ale liniilor aeriene, taierea arborilor
care depesc o anumit nlime i care pericliteaza funcionarea n siguran a LEA.
Prevenirea riscului de electrocutare a pasarilor
prin montarea pe LEA a unor dispozitive de ndeprtare a psrilor.

Prevenirea riscului de incendiere a pdurilor prin ntreinerea culoarelor de siguran


ale LEA, tierea arborilor care depesc o anumit nlime i care pericliteaz
funcionarea n siguran a acestora.

Managementul adecvat al deeurilor rezultate din mentenanta si casri prin:

depozitarea temporar a deeurilor n mod controlat i selectiv pe platforme betonate


sau n containere;
evidenta gestiunii deeurilor conform HGR nr. 856/2002;
ntocmirea bilanului de ulei conform HGR nr. 235/2007;
transportul i valorificareaseliminarea deeurilor, pe baz de contracte, cu firme
autorizate, conform cerinelor legale.

11

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti


FACULTATEA DE ENERGETIC
060042 Bucureti, Splaiul Independenei, nr. 313, sector 6

CNTEE Transelectrica SA a luat msuri de prevenire a polurii i de reducere a impactului


asupra mediului att n activitatea de exploatare ct i n activitile de mentenana i de
investiii care presupun construcii montaj. Ex.:
la finalizarea lucrrilor de construcii montaj care au afectat terenul s-a refcut
terenul i s-a plantat vegetaie pentru readucerea mediului la situaia iniial.
au fost prevenite incendiile n culoarele de siguran ale LEA prin lucrri de defriare.
Nu s-au nregistrat depiri ale limitelor maxime admisibile pentru emisiile de poluani n
mediu care pot afecta sntatea i sigurana uman i a zonele protejate.

12