Principiile Fundamentale alo Istoriei Inainte cuvintare Scriind aceast’ carte, nu am avut in cuget aal- cAtui o filosofie a istoriet, nici nu am c&utat a tal- cui trecutul dintr-un punt de vedere oare-care. Lu- crarea noastr&é urmareste ou totulo alta fint& de- cit acea de a dao explicare imprejurarilor prin care s-a strecurat neamul omenesc. Vroim numai s& cercetim gi ef intemeiem principiile pe care se razimai cunostinfa trecutulul, s4 dovedim caracte- rul cu desdvirsire gtiintific al acestel cunostinti si s& apirim istoria in protiva invinuirilor ce i se a- duc din toate p&rfile ; fntr-un cuvint, yroim s& con- stituim gtiinfa istorie’. Intr’adevir, in expunerea trecutulul omenese, tre- buie deosebit practica de teorie, deosebire care se face gi in sfera artelor, spre pild& pentra arhitec- tura gi muzic’, jar in acea a chestiunilor econo-g Principiile fandamentale ale istorie! mice, pentru agriculturi, Aceste ramurl ale activi- tatei omenesti infifosazi o parte practic’, prin care ele dat naslere productclor lor si vu parte teoretic’ care cuprinde principiile ce le slujesc de temelic. Tot aga e si in istorie. Practica ‘aceste} discipline consti in expunerea trecatulit, aga cum cl reie- sii din faptele constatate ; teoria va cerceta fanda- mentele acestel cunostinti, [storicit care ati expus trecutul. popoarelor, ail ficut istoric in chip practic, aplicind tn mod uccongtivt principiile pe care se raizkmati ecrectirile lov. Mt at facut ca gi agrical- torli care ai cultivat pimintul, timp de veacuri in- trevi, luindu-si indreptare de la experien}a, fara a-gi da sama despre adevarurile stiintifice pe care se intemeiaz& indeletnicirea lor. Ki nu se deosebese de arhitectl care gi ef au ridicat vremuri indelungate eladiri, pe deplin in concordanfa cu lege cumpeni- rei, fara ca aceste legisa le fi {ost cunoscute tn chip teoretic, nici de muzicanti care aplicara regulele ar- moniel,cu mult fnainte ca principiile acesteia s& fi fost stabilite. Ca timpul faelia ytiintei veni sa fumineze proce- ileurile practice, tot aga se petrecurd lucrarile gi cu istoria. De abia in zilele noastre a itneeput si se cerceteze, intr'un chip mal serioz, principiile pe care se razimi cunostinga trecutulul gi sd se in- temeieze o teorie a istoriel. Si cu toate acestea, — lucru ce se va piirea poate straniu la intaia privire — nu istoricii duserd grija principiilor disciplinet lor; cael precum ie aminte Gervinus: ,istoriculut if place tot atit de putin a2 Principiile fundamentale ale istoriei 3 cugela asupra chipalai sati de procedare, ca si ar- tistului ; si totusi prea firese lucru este de a-si da sama de tinta urmarita, si.nu s-ar putea sta o clip& Ja in- doiala pentru a recanoaste, ch nu se poate ajunge la ceva temeinic im arta nici in stiinté, fara a ca_ uta lamurirt asupra chipului lor de a Inera*,t Accast& neing rei istorief, Cei mat mart istorict practic! una-si dati jjire este foarte diundtoare propisi- sua de (inta pe care o urmarese In studiile lor. Nu yroim si aducem alt cxemplu decit pe acel al vestitulut Leopold Ranke care, tn. cele 50 de volu- muri de istoric pragmatic’ ce aii esit din rodnica lui pani, a fost adus mai adese-ori a caracteriza in- deletnicirea cireia el se devotase. Nu este totugi eu putinta de aflat cu limpezime ce conceptie igi facea el despre istorie, scupul ce ea l-ar urmiri si ce ar tinde si stabileasct, dup&cum o recunoaste unul din invataceli sii eet mat credinciosi, D. Otto- kar Lorenz. D-saspane: ,Se poate admite cu sigu- ranta c& Ranke cAduta, in dosul fenomenelor viefet istorice, ceva care aducea cu conceptiile filosofice asupra ei. Acel ce stribate adese ort din scrierile si mat in tot-deauna prin acelcasi cuvinite: di- rectie generalizdtoare, inlantuire a totulay, continut spiritual al fenomenelor istorice, desvoltare obstcased objectiva, lucrare a ideilor, deosebire intre stiinta istoricl universale gi acea a perioadelor speciale. Cine nu-si aduce aminte a fi intilnit de mir de ort atari rostiri sati asemenele lor, in scricrile lui Ranke? Dar ce vra si spuna prin ele, iati o in- lar 1, Grundviss der 44 Principiile fundamentale ale istoriey trebare de cercetat, cAci nu este de loe usor de a patrunde adevarata sa gindire “.? Tot aga state lucrurile cu toft ceilalti istorici: lipsa de principit care si indrepteze cerectarile face cel mai mare ravi stiinter. Tartmurile pe care ea ar trebui si le cul- tive sunt adese ori neingrijite ; o multime de intre- bari care ar putea s& fie lisate lao parte, sunt stu- diate cu mare cheltuiali de munc& ce ar putea aduce mai multe roade, dac& ar fi intrebuinfata a- iurea. Mai multe glasurf cumpenitoare s-ati ridicat apre a deplinge aceasti stare de anarhie, in care se ga- seste istoria. Droysen, dup& ce recunoaste ,c4d nu s-ar putea tagidui partea pe care studiile istorice aii Juat-o in migearea intelectualA a vremuriler in: care triim, adauge oA daci se cerceteazd titlurile lor stiingifice, raporturile lor cu celelalte sfere ale cunostintclor omenesti, daci, ele sunt intrebate asu- pra fundamentelor procedeurilor lor, asupra fnche- girei impreuaa a mijloacelor lor, asupra tintel pe care o urméarese, ele nu suntin stare si deie asupra acestor punte, un raspuns ceplin si mulfimitor. Ca toat& seriozitatea si adincimea pe care unif din con- fratii nogtri le ati pus in studiile lor, stiinta noas- tri. nu gi-a stabilit incd teoria gi sistemul el, gi pen- tru moment atita numar se proclamd, c& ea nu este numat o stiinti ci inca gi o arta, si poate chiar — cel putin daca judee’m dup& p&rerea obsteasca —Principiile fundamentale ale istoriet 5 mai curind o arti de cit o stiinja*.? D. Oséohkar Lorenz miarturiseste de asemenea cA ,nu posedim astizi nici principii fundamentale, nici indreptare recunoscuta in istorie“ 4, gi D. Bernheim care, in lu- crarea D-sale, se indeletniceste tn deosebi cu me- toada istorici, este silit si convini ca ,de si niet © alta stiinfi nu se bucura de favoarea de care se ‘bucur& istoria, nu este — lucru straniu in vremile noastre — nici o alt& stiinjé in care. parerile asu- pra nuiezului si a tintelor aale si fie aga de deose- bite caintr-a noastri“,> Tot aga sustine si maestrul filolog Herrmann Paul, c& ,pand acuma metoadcle intrebuintate de catra cercetarile istorice ail fost a- late mai mult prin instinct, decit prin cugetare asu~ pra firct intime a fenomenelor“.® © asa stare de lucrurl a avut de urmare ca is- toria si-a véizut metoada gi principiile formulate de alff eugetatori de eit de istorict insusi, si anume de naturalisti side filosofi, Astfelii lu& nastere ideea cea cu desavirgire ritaciti, de a aplica istoriel prin- cipiile de cercetare intrebuintute in gtiintele naturale ; si s'ait aflat istoricl carc, faré 8& patrunda lucrurile cu deamiruntul, s-att grabit a irabritiga astfeliti de videri, Aga vazura lumina nigte teorit istorice care, din fericire, sunt cu desavirsire neaplicabile, eact ele ar putea fi puse in practici, ar duce la r& nimicire stiinta trecutului, Die Evhebung der Geschichte mm Range einer Wissenschaft in al stu Grundvits der Historih, Leiprig. 1875. p. 44. 4 Die Geschicktswisenschaft in thren Hauplishtungen und Aufgaben, Bet~ Jn, 1886. p. 5, 5. Geschicitsauffassung und Geschichtsphilosophie, Gitlingen, 1880, p. t- 6. rincipien dex Sprachseschtchte, Malle, 1980, p 66 Principiile fundamentale ale istoriet Tati starca cea tristi in care se afla, in vremile noas- tre stiinta teoretic’ a istoriei. Lste neaparat de a relua aceastii problema, de a o studia in ea insist, fara a fi abatut din cale, nici de principiile filosofice, nici mai ales de izbinzile stiintilor naturale care se ered singure in stare de a oglindi adevirul. De si ne deosebim, in fond, in ceea ce privegte concep- fia gtiinfei trecutului, de mai toti acel ce s-ail inde- letnicit cu ea mat inainte, parerile lor ati fost pre- tutindent luate in bagare de sama, fie pentru a le respinge, fie pentru a le imbritiga, acolo ando ele na aii pairut a fi atins adevaral. In vremile noastre nu se mai poate cugeta fntr'un chip singuratic. Munca stiintifie’ aluat un caracter colectiv ; deseo- perirea adevirulul nu mai este pastrati numar pen- tru eite-va naturt privilegiate; ca este productul silintel numerogilor invitati care, eu totit impreund si ajutindu-se unit pe altit, contribuie ao face sa stralucease’ inaintea ochilor omenirei. Stiintas-a de- mocratizat, pentru a zice ast-feliti, ca gi toate ccle- lalte forme ale vietel. In timpul nostru nu se mai pot scoate adevarurt numai din singura sa minte sia se mai intemeia numai pe propriile sale cer- cetirl. Trebuie numai de cit cuncscut ceea ce ait cuge- tat, coca ce ati descoperit ceilalti cercetatori, in fie care din ramurile cunostintelor omenesti, Dar ingramadirea Jucrarilor in fie care cimp de studit lace foarte prea gi aproape cu neputinta o eunos- tinfa deplina a tot ce s'a scris asupra unei materil. Cu toate silintele date, se poate tot-deauna intimpla ea o gindire, secormonita de un autor, si rdmind ne-cunoscuté. Si totusi aceasti gindire ar fi putut a- runca o lumina foarte vie asupra obiectulul pe ca- re-l risfringe. Cercetdtorul zilelor noastre va fi tot deauna pus intre Charybda gi Seylla. El va sta in cump4na sati de a raminea necomplect gide a nu ajunge cu deplinitate tinta ce si-o propune — des- coperirea adeviruluy —- sait de a se pribugi sub povoara prea grea a cunostintelor adunate de tim- puri. In aceasta’. primejdie se poate gasi chiar si a- cela ce a intreprins a trata o materie ce nu este dectt la inceputurile ei; cAct gi in acest caz cim- pul rascolit de gindirea omeneased este aya de intins !