Adaptabilitatea la locul de

munca
Dezvoltarea unei taxonomii a
Performantei Adaptative

Scopul acestei cercetari a fost dezvoltarea unei taxonomii a

performantei adaptative si examinarea implicatiilor acestei taxonomii
pentru a intelege, prezice si a pregati comportamentul adaptativ
in directiile de munca. S-au realizat doua studii. In primul studiu,
peste 1000 de incidente critice din 21 de functii diferite au fost analizate
in continut pentru a identifica o taxonomie formata din 8 dimensiuni a
performantei adaptative. Studiul 2 relateaza dezvoltarea si
administrarea unui instrument, Inventarul Functiei Adaptative, folosit
pentru examinarea empirica a taxonomiei celor 24 de functii diferite.
Organizatiile din ziua de azi sunt caracterizate de schimbare, mediu
dinamic in care nevoia pentru angajati adaptativi a devenit foarte
importanta.
Cercetarile academice, sustinerea de cercetari si liber-profesionistii in
organizatii sunt interesati de intelegerea si sporirea adaptabilitatii la
locul de munca. De exemplu schimbarea tehnologiei si automaticii
continua sa modifice natura sarcinii de munca, cerand angajatilor sa
invete noi moduri de a efectua functia/job-ul lor.
Angajatii trebuie sa fie foarte adaptabili, versatili si toleranti la
incertitudine pentru a putea opera eficient in aceste medii diferite si
schimbatoare.
Scopul cercetarii prezente este de a explora conceptual performantei
adaptative in contextual muncii si mai precis sa clarifice solicitarile
performantei adaptative la un job.

BAZA PENTRU DEZVOLTAREA

UNUI MODEL AL
PERFORMANTEI ADAPTATIVE

In teoria lor, Campbell et al. definesc performanta de job ca si un

sinonim pentru comportament - e ceea ce oamenii fac si acest lucru
sa fie observat si masurat in termenii individuali ai nivelului de
contributie si ai experientei.
O importanta contributie a teoriei performantei a lui Campbell a fost
taxonomia cu cele 8 componente majore.Componentele performantei
includ:
a) performanta in sarcina de baza
b) performanta sau indemanare in sarcini nonspecifice la locul de
munca
c) eficienta in sarcini de comunicare orala si scrisa,
d) efort depus in sarcina
e) mentinerea disciplinei personale,
f) mentinerea performantei echipei si a echipei,
g) leadership,
h)administrare/management.

Definirea performantei
adaptative
Performanta adaptativa este definita ca si
experienta cu care indivizii automanageriaza noile lor experiente de
invatare. In plus, adaptarea a fost discutata
in relatie cu diferite variabile relevante
organizationale ( oameni si echipe noi,
probleme noi, culturi diferite, tehnologie
noua, conditii fizice provocatoare), continand
un sir ciudat de comportament peste o
varietate de cereri diferite de sarcina.

REZOLVAREA PROBLEMELOR INTR-UN

MOD CREATIV
Adaptarea la situatii noi sau dinamice si
frecventa schimbarii situatiilor necesita
rezolvarea problemelor noi si nefamiliare. In
consecinta, un aspect al perfectiunii adaptive
discutata de mai multi autori implica
efectivitatea cu care angajatii rezolva
problemele atipice, insuficient definite si
complexe cu care se confrunta azi la locul de
munca

Tratarea situatiilor nesigure si imprevizibile de

munca
Mai multi autori au discutat despre relatia dintre
adaptabilitate si o varietate larga de situatii
imprevizibile si nesigure la munca. Aceste situatii
rezulta din mai multi factori inclusiv lucruri cum ar fi:
restructurarea organizational formala, deplasarea
pentru prioritati de afaceri, reduceri sau modificari
ale resurselor disponibile sau alaturarea la o noua
organizatie sau grup.
Aspectul cheie al performantelor se refera la usurinta
angajatilor de a se adapta la natura imprevizibila si
nesigura a acestor situatii

INVATAREA SARCINILOR DE LUCRU,

TEHNOLOGII SI PROCEDURI
Acest lucru implica invatarea noilor modalitati
de a progresa la locul de munca sau de a
invata diferite seturi de competente sau sarcini
pentru reorientarea unui alt loc de munca sau
unei cariere noi.
De asemenea, diferiti predictori sunt asociati
cu diferite domenii de performanta printre care
cele mai importante sunt constructele de
personalitate si temperamentul.

Adaptabilitatea interpersonala

A.I. Constituie al patru-lea aspect al performantei

adaptative. Nevoia de performanta adaptativa s-a
dezvoltat datorita existentei uniui mediu de munca
bazat pe proiectele sau munca in echipa sau datorita
orientarii inspre servicii.
Performanta adaptativa interpersonala presupune: 1 flexibilitate interpersonala 2 - reglarea stilului
interpersonal pentru a atinge
un
obiectiv
3 - adaptarea stilului interpersonal pentu a lucra
eficient cu o noua echipa ,coleg sau client
4flexibil si sensibil in ceea ce priveste prestarea
serviciilor; altfel spus, orientat spre
nevoile
clientului.

Adaptabilitatea culturala
E un alt aspect al performantei adaptative. Presupune
adaptarea la cerintele culturale dintr-o organizatie sau
dintr-o noua tara. Acest tip de performanta prepupune:
1 - invatarea limbajului specific organizatiei sau culturii din
care aceasta face parte
2 - adoptarea scopurilor si valorilor, a regulilor scrise sau
nescrise
3 - invatarea istoriei( insemnand invatarea traditiilor culturii,
miturilor si ritualurilor)
4 - politica( informatii despre felul in care este impartita
puterea in cultura respectiva) Performanta in
adaptabilitatea culturala inseamna integrarea cu succes
intr-o noua cultura sau intr-un nou mediu organizational,
intelegand si actionand in
conformitate cu normele,
valorile si regulile acceptate
de aceasta.

Adaptabilitatea fizica
Adaptabilitatea fizica implica adaptarea la:
caldura, zgomot, conditii dificile, etc.
Adaptarea rapida si eficienta la diferite conditii
de mediu este ceruta pentru anumite joburi
(stiinta mediului, expeditii etc.) insa este
foarte important pentru joburile din cadrul
armatei deoarece acest mediu presupune
conditii de munca provocatoare insotite de
schimbarea tarii si totodata de schimbarea
climei.

Sumarizarea studiului
Scopul pricipal al acestei cercetari este de a
contribui la modelul performantei, dezvoltand si
testand modele ale performantei adaptative la
locul de munca, folosind cele sase dimensiuni
descrise.
Definirea acestor dimensiuni este importanta
deoarece, daca in conformitate cu acestea
urmeaza sa fie selectati muncitori adaptabili sau
urmeaza sa fie instruite anumite abilitati, este
esential sa avem o intelegere solida a
performantei adaptative pe care incercam sa o
prezicem sau sa o imbunatatim prin training.
Cercetarea contine doua studii. Studiu 1 si Studiul
2

Studiul 1
Dezvoltarea unui model al
performantei adaptive
Scopul studiului a fost de a investiga masura
in care se poate gasi suport empiric pentru
existenta celor sase dimensiuni ale
performantei adaptive sugerate de literature
de specialitate.
Aceasta s-a realizat prin analiza de continut a
peste 1000 de incidente care descriu exemple
reale de performanta adaptive demonstrata
in diverse tipuri de locuri de munca.

Metoda
S-au ales 21 de meserii diverse din 11
organizatii din domenii diferite, iar
colectarea incidentelor s-a facut prin
workshopuri in care angajatii cu cel putin 6
luni vechime au fost instruiti sa descrie
incidente critice. Instruirea a constat in:
Descrierea incidentului: Situatia, actiunea,
rezultatul
Discutii despre comportamente care
privesc domeniul performantei
Revizuirea si oferirea de feed-back privind
primele incidente generate, pentru a
asigura generarea de incidente de calitate.

 Incidentele au acoperit o gama larga de situatii si

comportamente de la cele mai ineficiente la cele mai

eficiente, scotand in evident a cerintele de performanta ale
fiecariu loc de munca.
Din 9462 de incidente, 5 psihologi industriali(denumire
Americana pentru psihologia muncii) au selectat 1311
incidente care au oferit exemple de performanta
adaptiva( cazuri in care angajatii si-au modificat
comportamentul pentru a raspunde unor situatii noi).
Din incidentele selectate, 3 specialisti cu o vasta experienta
in analiza de continut a incidentelor critice au selectat 150
de incidente critice, pe care le-au clasificat pe baza celor
sase dimensiuni sugerate de literatura, hotarand in cele din
urma ca ar fi util sa se mai adauge doua dimensiuni acestui
model:
Stapanirea stresului la locul de munca, adica sa-ti pastrezi
calmul sub presiune, influentand benefic pe altii si
Stapanirea situatiilor de urgenta si de criza.

 Apoi, 5 psihologi au clasificat cele 1311 incidente pe 8

dimensiuni, dupa care s-au intalnit pentru a discuta clasificarile
si definitiile dimensiunilor. Comparandu-si munca, au constatat
ca 83% dintre incidente au fost clasificate in aceeasi dimensiune
de cel putin 60% dintre ei (adica de 3 din 5). Lista de 1311
incidente a fost revizuita, rediscutata si s-au selectat 767 de
incidente de performanta adaptiva unica asupra carora toti au
cazut de acord privind clasificarea pe modelul celor 8 dimensiuni.
Pe baza acestui set, specialistii au redefinit dimensiunile.
Analiza de continut a relevat ca locurile de munca necesita
comportamente adaptive in proportii diferite, de la 1% la 25%, si
de tip diferit.
Sumarizand, performanta adaptiva este multidimensionala, care
se pot manifesta in numar mai mic la unele locuri de munca si in
numar mai mare la altele. Mai mult decat atat, locuri de munca
diferite pot necesita performante adaptive diferite.
O data ce am stabilit o taxonomie a comportamentelor relevante,
adaptive, urmatorul pas este sa examinam modelul propus,
precum si ipoteza ca meserii diferite necesita performante
adaptive specifice.

 Cele 8 dimensiuni ale Performantei

Adaptative:

A face fata situatiilor de urgenta sau de

criza
A face fata stresului la locul de munca
Rezolvarea de probleme intr-un mod
creativ
A face fata situatiilor neprevazute sau cu
un grad de ambiguitate ridicat
Invatarea de proceduri, sarcini si
tehnologii noi
Adaptabilitate interpersonala
Adaptabilitate culturala
Adaptabilitate fizica

 Studiul 2
Scopul studiului: sa testeze modelul pe 8
dimensiuni al performantei adaptative.
Pentru asta s-a dezvoltat instrumentul
JAI, facut sa masoare cele opt dimensiuni
ale performantei adptive si sa
administreze acest inventar unui numar
mare de angajati din diferite domenii.
Pasul 1: 190 itemi ce reflecta
comportamente pe toate dimensiunile
Pasul 2: restructurarea itemilor => 132
itemi

 Test pilot JAI: 2 aspecte

1. importanta comportamentului
X fata de alte
comportamente
de la locul de munca
2. timpul petrecut facand acel
comportament raportat la
timpul acordat altor
comportamente
Scorul= [ 2 x Importanta + Timp]
/3
Pasul 3: restructurarea itemilor
=> 68 itemi

Discuii

Un indexcompozita fost calculatpentru fiecareelementdin

Inventarul Adaptabilitii la Jobprin combinarearatelor de
importan i acordare a timpului. Ratele de importan erau de
dou ori mai puternice dect cele de acordare a timpului. Pentru
fiecare din cele opt dimensiuni au fost calculate valorile de
ncredere interne ale ratelor de importan i ale celor de timp
petrecut. De asemeni au fost calculate corelatiile interclase ale
ratelor de importan, timp petrecut i criticalitate compozit n
rndul persoanelor intervievater din cadrul locurilor de munc;
aceste valori reflect msura n care persoanele intervievate din
n cadrul aceluiai loc de munc au prezentat un comportament
similar n ceea ce privete nivelul i patternurile. ICC au indicat
un accord crescut ntre persoanele intervievate n ceea ce
privete cerinele adaptaionale de la locurile lor de munc.
Astfel, corelaii crescute au rezultat din urmtoarii factori:
confruntarea cu situaii incerte/ nepredictibile la locul de munc,
rezolvarea problemelor ntr-un mod creativ, nvarea task-urilor
i adaptarea la noi tehnologii i procedure i copingul cu stresul
la locul de munc. Aceste rezultate indic legturi strnse ntre
unele din aceste dimensiuni.

Proba a fost mprit pentru a se asigura legtura

fiecreia dintre subprobe cu locul de munc, organizaia i
ali factori demografici eseniali. Aproximativ jumtate din
eantion a fost utilizat pentru efectuarea unei analize
factoriale exploratorii cu scopul de a examina structura
factorilor care stau la baza JAI, n timp ce restul eantionului
a fost pstrat pentru testarea ulterioar a modelelor de
performan adaptativ folosind analizele de confirmare.
Analiza factorial exploratorie a fost componenta principal
de analiz mpreun cu oblimin rotation. Cei opt factori
rezultai au reflectat ntocmai cele opt dimensiuni de
perfrorman adaptativ msurate de JAI.

Pentru a aplica un test mai riguros al modelului cu opt

dimensiuni i pentru a testa mai departe posibile modele
alternative, au fost efectuate analize confirmatorii de risc
maxim pe partea a doua a experimentului. Astfel, n
analizele de confirmare au fost creai trei factori pentru
fiecare dimensiune de performan adaptativ, care au fost
n paralel n ceea ce privete proprietile statistice ale
elementelor.

Pentru a testa dac indicele de criticalitate al

celor opt dimensiuni de performan adaptativ a
fost semnificativ diferit ntr-un subset de nou locuri
de munc incluse n aceast cercetare, a fost folosit
MANOVA (Multivariate analysis of variance). Precum
era de ateptat, scorul MANOVA a fost semnificativ,
precum cele opt teste univariate effectuate pentru a
examina diferenele dintre locurile de munc
representative pentru cele opt dimensiuni.

Pentru a testa n mod corespunztor taxonomia

propus, studiul de fa a fost conceput pentru a
include locuri de munc de la care era de ateptat s
varieze de la sczut la ridicat n ceea ce privete
cerinele de performan adaptativ. Este foarte
probabil ca cerinele mai ridicate de performan
adaptativ s poat fi observate ntr-un eantion mai
profesionist i cu un nivel mai ridicat.

 Cercetarea furnizeaza JAI, un instrument

ce poate fi folosit pentru a diagnostica
cerintele de performante adaptive ale
unui anumit loc de munca.
Analiza JAI sustine modelul taxonomic
cu 8 dimensiuni.

Acest model ne poate ajuta in

pregatirea angajatilor, prin expunerea
lor la situatii din acestea de care se stie
ca vor avea parte in exercitarea
meseriei.

Autori
Balanescu Ioana
Beres Radu
Romeo
Butean Iulia
Busecan
Georgiana
Cimpean Alina