INVELITORI DIN SOLZI MICI @ Tiere —— cHRamice sa7i PROFILATE TRASE PROFILATE. PRESATE (,MATRITATE‘) DE CIMENT (presate cu forme similare ev tiglele ceramics profilate trase). D DE STICLA (turnate 9i presate cu forme similare cu tigle- le ceramice solzi sav profilate trase). . Nv se folosese pentru Invelit ne de minare intercalate 1 sau de ciment. @ OLANE CERAMICE @ PLAC] PLANE DE AZBOCIMENT —pPLAci be FORMATE NORMALE SPSITA’ DIN AZBOCIMENT Gnlocuitor de site lemn) @ = PLACUTE DE ARDEZIE Nu se mai foloseste in tare noastia. Kind on material de import. @ PLAGUTE DE LEMN —> SITA —> SiNdRILA ee > DRANITA (folosinia redusa, nuns? mediul rural ). @ = SOLZI DIN TABLA Ielitoare foarte var folosta in tara noasty rumai in cazuri speciale sau la reparatii. 3.1. INVELITORI DIN TIGLA PANTE em/m (%) —conf SAS 103 jminime | uzvale | maxime iatregi, of rumah com 2m itori din tigle ceramioe. TLE SOLzi @ cu agexere simpli 60 | 70.90 | 275 } 5 baggie ee pe @ cu ayezare dubls 45 | 55,.70 | 275 | J i devs stratori TieLE PROFILATR TRASE 45 | 50..70 | 120 } apdgle t ‘pari ae th le Tis PROFILATR PRESATE 35 | A5...70 | 120 gue drat ALCATUIRI ——pCURENTA: Ptigide asezate pe sipci tranaversale pe pa: direct pe capriori (pantale de mei sur core: alcatuiri), cu EENSEITATE MARITA: m tiglele agezate emai sus dar peste un al doiiea. vind de ipa in lungul parte’, deasupra unvi strat de carton es~ a sustinut de oasteresla (din ecinduri sau nla Tori) care se sprijind pe cBprioni 2K Paritele ay et reduce Ik ate tipurile si azezarile: de bgle pina la minimum 30%. —P SPECKLE tigie fixate in mortar: = primul rind ta cornise de adarie sav para 9 in lungul timpanelor fara sireasina ; — pe o placa de belon armat prevazutd eu hidroi- zolatie (cu saw fara termoizolatie) — tidiele wk wiesc de fast protectia unei invelitor’ hidroizclake. otsle azezate pe dovd rinduri de sipci peste o plac boton armat previzitd cu hidroizoletie.. Stratul de sip: i lungul pantel se tixeazd in dibluri i me Boopertt cy . fist, de carton astaltat lipite ar bl- tum saw chiar cu un strat al hidroizolatie: Hi Le porte peste cole umele, sow in reguni cu vinturi plemice tigiele se consolideant prin legare cu sirmi. zincaté (trecula pin gmure din piciorvpul figiei) le mterval de 2.4 pel, precum si le posld = le timpan. EO figle eolki we pot recline trelitori ey suprafete plane amv corde, m timp oe ou figle pre ti fw as pot ince dott wprafcle, plonela coamele oblice, iar cele orizontng tumai in regi cu vintori puternice. RINOURI DE TSE, oO QU ASEZARE , SIMPLA '”\ SUPRAPUNERED RINDURILOR CU ASEZARE 4 js SIMPLAT PENTRU_ASIGU- RAREA ETANSETTATI ss PRIMUL RIND <* Ja, simpla| de DE LA PALA CU Adeifata Bios ib 40. ASEZARE DUBLA streasing + a eil® CDTIGLE _SOLZI ASEZATE , SIMPLU TY RTENTIE! “a orice purct al iavelteri din fil ‘s0lzi (indiferent daca Sint agezate, simply: eau vdubls") peniru asiqurarea. elansertati la apa ce . se serge Liber, frebuie sa fie, cel Buttr, bOus STRAT! at fH ‘tiga! orosturile decal. i NTREAGA, SUPRAFATA ; | CURINDURL DURE TILE S0Lz ASEZATE DUBLU40 INVELITOARE DIN TIGLE PE ASTEREALA, CARTON ASFALTAT S$! DOUA RINDURI DE SIPC! XK Ineliloarea din detalii este din tigle solzi cu ezare dubla. ln catul ase- zari simple a tiglelor solzi, sau in coz | olilate doar agezarea prt- Pru isa a liglelor este diferita, restu raminind la fel (aste cortonul, poala de tabla, cele dev rinduri de gipet, ete).a es grala din ce DOLIE DIN TABLA (solutia obienuit falosité) ess. de lem de care ee [reach connate cerersce coamele seleage ou siema zincaié. PCUE TESUTA DIN TIGLE SCL) (solotie estetics, dardifi- cil de executat necesitind 9 ma- noperd cv calificare specials.)STREASINA NEINFUNCATA DREAPTA L$ 4,00m H PCL 3x5 | site a OO Si WSS ASTERSALA pee, APES? Su (RG Besa Hal Sat paws | ATTA CARTOM ASHALTAT + ___stie +5 ta ae ee ese eee £110 SEN pu Hee Bart ScNDURE FAL ITS carmoR MARTNO Cem 4 Sts 109 i [ckeriog! MARTE TT PANOU SAU { Beinpuel” 4 PRIORI CONOR SECTIUNE A-A Aas pe £400 gg Carnoe nARIA VEDERI INTRADOS NOTA —TOATE VARIANTELE SE POT REZOLVA CU JGHEAS.DATA DREAPTA STREASINA "'S scinpurt PALTUOITS In CONSUL, STREASINEL STREASINE! A SS fee me ECLISE t J 7 LEST SECTIUNE A-ASTREASINA NEINFUNDATA SREAPTA t>1,00 CONSOLE LA FIECARE eRe a< 600) oxsore SIMPLE ="Cu CAPRICORN SIPCH 3S geimpurs XL UITE ( Perea i GOL GTREAPINE! Adem EROSISE VARLANTE! CH FAQUTE tispuse TRANS, (s) 60<&<800) CONSOLE DURLE Sco CAPRIORII 801,00 : VaRuaiiTE: om (2b) sau f DISPUSE TRANS JERSAL, SG CU PET42 STREXSINK SEMINFONDATA DREAPTA @>4,00 CONSOLE LA FIECARE price Z sclNoue: FKLTUITE Exar i TONG OL Steeagi NE ASem GeOSIME & € 600) consoLe SIMPLE c, BrRorii ASBOD console SIMPLE & CU BsoRaaR,A SAU CU PANELE Bo $80 I VARIANTA 2 CA SAL ITE DISPUSE TR RSAL, SAU Cu PANSUR) AP CL 3x’ Scinpuri PACTVITE “asesete IN LUNSUL Steeas ye SRosbirte 45 con SIPULSS gs (wscncumLe aU, 60LACI CNY & PLAS cu OND’ (abrical din 43 SPECIAL pentry p pikci aa owivle pentru pici cu orduie rari : COAME , Pa: piese in diverse dir SUPORTUL INVELITORI > —-PPANE (lemn, profile laminate de olel, DISTANTA INTRE RANE: placi cu ondule mici : 4000. placi cxondvle mari: wm LS 1750mm: L209 120mm wm Lb >1750mm: [maxa RONDELE DIN TABLA S4y DIN PLASTIC ‘Suprapuneres lateral’ se face in sensul vintului dominant > execuble invelitort incepe din letura opus directiei vintului dominant. Recomandabil oa executia si se fack in siruri in lungul pentei (sirvri. verticale*)incepind de la poal& spre coom& (Ha vezi schema ce axeculie a invelitorii ) Fixarile pe pane, cv urvburi sau tije filelate, se fac prin gauri in coamele alSturate suprepume. rilor laterale. G&urile se exe- ‘ bez12_ aa cits deodala prin cile 2placi tC Fa suprapuse in lungul cle unvi ; sir vertical. Fiatrile cu cleme puaci o% se fac in fundul ondulelor alaturate suprapunerii .b". PuAcl Sta Stringerea se face pe rondele din plastic seutobls antatisatil past os zncsl3, ssupe gaibe din tabla i ambutisalazincats, si seetan- 3 Rondelele sau saibele mefalice s¢ aseaxa paste peazi cu chit elastic pus th ex- gernituri din cauciue moale ( neopren"). ces im concavitatea rondelei sau 4 Capul urubului_ sau pilita si capa filetat al tei de 8 saibei. ixare, se pepe. ct ctpacele din plastic sau 1 zincala. Shum Dee TABLA AMBUTISATASCHEMA DE EXECUTIE A INVELITORII (ordinea de morlaj a plscilor) Atentie la decuperea colturilor piaicilor, care permite asezaréa lor corecta’ si etanga rigls 400x400. PODINA DE CIRCULATIE Pm INVELITOARE (naone care necesita iniremere i control; de ex: in kngul luminatoarelor, | spre anwmite vtleye montate Geasupra Ivelteriy ete)SS oa KES oo cee HY; 49%; 44°; Ih; 49%) 22°; 28) 29% 30° SOOT Be: UES Lore etal 2 97° 197 28%) 24°7 27%; 30°) LES Tm. COAMA DIN pouA PIESE,, GU ARI TE. (unghivl ttre sarsanti este Metab hse pot ARIPI ONDULAST ES dongivl K In sortimentul pealer gt es, mic 26 produc, coame din dous pie: @ aripile Plan ‘coame inclinate, dar sint mai urite. itr i rt Tnglinate. maj le: IE Sa nE ROA AES Ce Cate Ge Str plac pine de safest, Lili) * $F io L_7097; 4013 f | 2s | PIESA DE RACORDARE LA CALCAN (la cloane perperdicuare psaiees- 1 —S piroane di Tare . =] kK sort din tabla zincata deQSmm } pies’ de racordere fa caican 8a din banda de PIESA DE RAZIE LATERALA\ coama, de azbociment > [~ din vata, mineral je PYG. pita ew cordon chit domm ~ Figie PEL. dur gordon chit SE mm barieni devacsei — Isic PEL dur telpe wperioara on Le scien mayo sipca Lem tu aoe SECTIUNE,“4.2. INVELITORI DIN TABLA ONDULATA SAU CUTATA PBI 400... 200 la poala a fern Ichialo €0..70 le popla co fghia vopsea bilo pe tabla: grate otel lat zincat x3 la’ 3 ondvle inlerval agrate cel lat zincat 30%3, la 2mdvle hlerval - dibluri or erp figese, Zincala: Q5mm - incala 4mm = — al zincal 30x3 — -egral tabla xincata: fmm dole tabla zincala Q4..05m™ > Sinduri 22mm grosime (seu ink / ete one Sal »\ Qin 2 ondule orale din 3in3 x! olidvle be evant erearen MATERIALE 850 Q73;100;4.25;4. tabs uy x 625 251.50 e clio we inde cin tara re ost ' pina. pais lungi oom ‘SUPRAPUNERI PANTI * 1245.40 70; max fed WN LUNGUL PaNTEi » tia on a eo rate du “m iy MTowiie Pe BS 420mm —b 20. aor 4AC mm —» 45-20% eeIRON Ss SORT be TABLA \ SORT ve TABLA, rie oss ray — snaBoi 1002 SIMBOL 1003 DIN TABLA CUTATA — preductie ULTS Galati TABLA OFEL ZINCAT. SAU OJEL. ROMCOR® } grosimi Q75..1. Somm jlungimi 200..G00n. “ c 360 , 2 ETE DN Tat FS ‘ me thon Ae | ARR rR, HS moh EXTER. TADLA HORUATA Al nad AA A Lizovene Teemice oN | A SCMATHERM” Qitalia = SIDAL” ~Belgia EXEMPLE DE FANOURI COMPLEXE PTR INVELITORI Glungimi + 8...42 m) : 31INVELITORI DIN FOI S! FISII @ TABLA PLANA: —) TABLA DE OTEL (material folosit eurent) —) TABLS DE CUPRU | ay se mat foloresc abigrwit —> TABLA dE ZINC la noi intara, metalele ne~ > TaBLa bE PLume | forrase find deitinate ne . = altor ramuri ale economie —D TABLA De AUIMINIU (scompd; inca. putin tolosita) @ CARTON ASFALTAT (sau produse similar : FETRU BITUMAT, INPIS~ LITURI SAU TRSATURI DIN FIBRE DE STICLA BITUMATE, ete) 54. INVELITORI DIN TABLA PLANS DE OTEL ia) MATERIALS N4 TABLA D5 OT; NITRA. COF de montara fa ZAore iv smb sou finn DUMAENSIUNILE Foils 0.85 X4,00m — gresimi: (2.4); 0.75 * 1.50 rn — grosiai: 0.36 , ALCATUIREA INVELITORII 6 = SUPORT CORITIn: —p as’ pecan incluse) ON ees. © FIXAREA FolLcR TE TASLA PE SUFCRT © IMBINAREA FoiLoz —» 2 sist 4. Imbinare cu falturi = fantei. Sistemul co! m: 2. Imbinare ev falturi numa feansvorca! 20 pant& ¢i cu profila sesparire (,capace”, ,experitcara de vest) pé yisci (,Tasouri”) In lungui pantei. Sistem de morta) preiuat de la fabia de zinc. Folturile trensversale pe panta = .fstluri orizontal2” Faljurile in lmgul pantei = , feliuri vorticale”>> FALTURILE pol 2a fie: 33 [ smeve u | DUBLE * L In Picioare . WWLCATE HE Inaiinte de indoire falturde oe ung, cu chil deminiv sublial cu vlei de in. g| SGRAFE (.corcr’) Pentru FALTURI SIMPLE 3K Falturile se cositoresc : wile sub 7% :IN romane cuca Ye PANTE: cm/m (%) (asouri)g falieet ori in lungul panter ( —» intre dolii gi versanti Lminim | | | i J 45 130...60 fertial | | 7 15..-40 Wer heal! ie | © CULCATE = —+ pe pendicular pe divectia de scurgere aa pri (in neral falturde onizontale) ce 26 Laintflnwea @ coud falturi in picicare, unui trebuie culeat 7 AGRAFA [,COPCA") PE FALTURI DUBLE,, RU FALTUR! DUBLE: IN PICIOARE Y af vf 3% Falturile dubla Sint obligaleri: —p falturle vertical Sadlecat de parts ; —> Bponle 7.15%, % falturl orizonjale crt lings. cxle vert ficale (idem ta pante 45.30% in he de > Scoparit > | dol, st laltunle transversale Gtaicwe m lung: Tr regive’ ev mulle precipitalli se Pine Sidley genes AEXEMPLU DE INVELITOARE DIN TABLA ASEZATA PE SUPORT DIN BETON ARMAT, LA 0: COPERTINA jnvelizare din tabla de GSmm Sebastes rons de ‘imm prin de galiza pleca de betonarmst a copertine! LATURA PARALELA ‘CU DIRECTIA LATURA SPRE SCURGERE: B A—.LA PICATURA™ DE SCURGERE B—CU GARGUI DE TABLA36 5.2. INVELITORI DIN CARTON ASFALTAT ALCATUIRI PANTE em/n minime | uzvale @ Invelilori cu un singur strat de cartonasfallat fixat pe sport cu cuie peo laturs, cealalta latura, supra pus 20 25,.,.45 pesle lisia precechnla, lipta cu bitum cald @ Invelilori cudové straturi de carton asfaltat : = — primul moniad la fel ca mai sus; . pm al doilea ctrat liptt cv bitum pe foata suprafata SUPORT : Asleveala din bmn sau inlcvilori Fisile do cartm as‘altat se ool dispune indiferent de peiealie) . orizental fe genie sub 20% comi. norme se folosea ¢ila pante pina la 40°) Jraluri, acestaz se palaseza ambelein acess! J reeset Pach poh cal co "22 imvelitoni contra almecarii vintului, ct pipel { Lege am fisie copa’ __n00 ALY 4g lipitsew Ditum + Shs R | doilem, ste orton astaltst thgees se ae copretats ne eee! ime! strat de certon ostetist Krat___] Srane peg lane 2 ce petrecert37 Finn, de impislits Gilby — inpistitone btemis Sarre Beta (reer, Ste FE nia thea (anol im tard) ie de tabla pete de bitumJ 61. INVELITORI DIN STUF SAU DIN PAIE - Linuicis ceasse, sav sipct | Lanne qi ein eexgini, SAY sleetreaig e S les ooo e SvAs mo senocnsccs) (22) fw us4 JGHIABURI S| BURLANE init AGATAT De SIREASA DABAAT PEESTIE. CORNI, “w sreraue sericea re BE svirar! ABURI DIN TABLA > MATERIALE @ FoLasies CaRSHTA be pede Shia me Hat de = we wm tablade plume cu un civeue 5 6 inDof RR Dn TABI, wD i] ey pour clus. Cu Boum clues! INTEEnoaed Duooinl La MALT Disgate PTRAOS? NEBES PANTRY L evar! TOR oF EID) CTEL EEN OS ewsuc ac SeTURI Ba cinuite = > WNoorE serrsLica st se OBTING BATE, pile sata OBTINMRA BANTEL jie otpam Joe Roara 7 IGHIABURILE DE FOALA ne oe proses, vent ef se exenitt pe rantier (eve: sompa gi disicila) 2K Fania joa eb > p83 vel ercil JGHIAB DE PCALA MASCAT @ JGWABURILE SEMROTUNDE, 5 DREETUNGHILILON . dizate (STAS 2274): IGHUABURI SEMIROTUNES: . SGHABURI DOPUNGHKAAT oe PANTELE JGHUABURILOR moni 4 URW we ghia’ semi we ghia dreotunch vi Meum: DIMENSIONAREA JGHIABIR!! OF cespectival cupralnt unvi ghia de o anumita dimensune ; @ Conform STAS” ‘ BA: Forme! de na Bote necesae AOre mai ware dh alele arranie de scopes conten diverse - art dimensiomiie de jganour 5 @ Formula empirica de apreciere a inte 9 sectiunea ighimbului (formula coreclata fata de forms tom secfionecshiab 98. & Sghiah creptimghivlar, pants 7: dem® sectiune jghin 40.4250 3 aoeLOPERIS im, precum ELITOARE. lor mcte 4 INVELITORI — ACOPERISURI E> Elemental complex care delimiteax4 constroctia la partea Ger&, cuprinziad straturi de inchidere si protectie e dadirii impotriva agentilor ex dispozitivele de sustinere a acestor straturi. PROTECTH contra agentilor exteriori : a. Contra APEI METEORICE (ploaie, zApada,...).— Fotectie princi- pal ce nu poate lipsi. b. Contra TEMPERATURILOR sc&zute sau ridicate—Uneori poate lipsi (peste epatii netncalzite, portice, goproane, ...). c. Contra ZGOMOTELOR aeriene sav de impact (grinding gi chiar ploa- ie).—Nu se prevede decit in cozuri speciale, necesitatile curente de protectie acusi contra apelor meleorice. © Invelitoare SIMPLA de protectie contra an exista) fiind separaie © invelitoare COMPLEXA POZITIVE DE SUSTINERE Suport CONTINUU ; © PLANSEU DE REZISTENTA © PLANSEU USOR pe ferme ar- ce sau grinzi de rezislenta, eventu- al pe pane, saualte dispozitive O PLATELA din tabla ondulata sau cotati, panouri profilate etc, pe ferme grinzi, arce sav pane O ASTEREALA din scinduri S20 panouri din tnlocuitori (PRL, PAL,...) pe cApriori Seport DISCONTINUU : O FANE pe ferme, arce cau srinzi de rezistenta —pas 120-400m ° CAPRIORI pe ne — pas 50-100m © SIPCI* pe cSpriori —pas 010-940m Sslereala si sipcile se consideré& de spl ca parte constitutiv’ a invelitorilor es pective, ica. fiind acoperite de obicei de celelalte «! VATIE — Straturile de pretectie b si c necesite D> Dispozitivel de constitue eleme ce, forminel fotodata si inchiderea la partea sup invelitoare constite celélalte elemente de prstectie (dack eceston invelitoare cuprinzind pe lings dl de protectie contra apei, si pe cel de prolectie term-8 intro alcdluin2 un'tays CATEGORI DE he vELIT. vde protect, & a clScir ii (erdezie) soiz: din tabla sindrila, sit, dremth SD} RP supert continvu(aster piangeu): olane PLAC! (SOLZ!1) MAR! RB suport discantinuy var { duiale de axzk placi ondy.ste say cule: din lac Fol Up astereala sau planes: tabla pland carton asfaltat CONTINU! ( HIDROIZOL Fe planseu sau platelaj, eventu- al pe asiereala : folii sau figii iv te tntre ele straluri vopsiie sau turnate SNOP] sau AMORFE Pe gipel (lanteti): . stuf pee arcild...FOD > Volumul construit suplimentar, separat U> Pop REAL de. volumul de explostare” al ciadirit $i rerultat din sistemul de susfinere tnvelitorii. U Pop FALS INVELITOARE SIMPLE TRRMOZOLATIE. PLANSEU PORTANT SAU SUSPENDAT DE FERME ( pcowrmy cy [— FoLosIB ARRAN TA —NBPOLOSIBIL dar iranechits Sieve un POD REAL( — NeroLosisit 5 NECIRCULASIL Gag Samu cigcue LAssi— ptrcont shalé cu clima intinioara tie Q 2 INVELITOARE SIMeLAL PLANSEU USOR in general Por 2 TAVAN SUSPENOAT __ NEFOLOSIBIL § a TERMOIZOLANT ETANG NECIRCULABIL . sau GREC Ci ‘a ACOPERIS CUPRINZIND UN) “CULABIL— pre 54 & POD reat REDUS*) control) os aw at al FERMoi=SLApiS Sk acesrTippe Pop RESUS ESTE DeWUMIT a] Lo PLANSEU SEEIATEN TA Acesta: , SPATIU DE AER” seu 1 » AT DE AER” —— INVELITOAR= COMPLE XA, STRAT D = ] GNCWWsIV TERMOIZOLAT IA) aes SAU PLANSEU ACOPERIS CU SARBANTAL Shar TENE : canale vents (sw pepianseu) ca | Ne" instalat | TAVAN SusPanner | electrics. | CUPRINZIND UN = POD FALS me Livan ARRNOAT, EAMG —eemoeeery IERRESEN, eerye tens . INZELITOARE GOmMPLEXA, - rT ‘s (NGLUSIY TERMOIZDLAT UA) ACOPERIS PE PLANSEU FARA POD T PLANSv-INeLINAT PLENSEU OR ZONTAL INVELITOARE COMPLEXA GNCLUSIV TERMOIZOLATIA) & 4 ACOPERIS PS SARRANTA FARA POD PLATELA) S0U PLANSEU USOR3 4.2 FACTORI CE CONTRIBUE LA ALEGEREA TIPULUI SI SOLUTIEL DE INVELITOARE ASPEETUL PLASTIC urmarit (expresivitatea scoperigului obfinut& prin volum, culoare, texturs): fo} CARACTERUL ARHITECTURAL AL CLADIRII (monumental, pitoresc, etc )j O° CONTRIBUTIA ACOPERISULU! LA VOLUMUL, PLASTIC AL CLADIRI ° RELATIA cu CARACTERUL ARHITECTURI MEDIULUI LOCAL: — regiunea, bcalitetea, cartierul , vecinater! imesiate; — contrast, acordare, sau fhosckare m speci - ficu', local . REGIUNI CONSIDERATE C4 AVIND UN CARACTER SP IG ALL ACOPERISURILOR : FISLE soz — Ardeal OLANE — Bobrogea si Cimpia Dunarii (tinde sz dis para in ultima vreme acest tip de Mvelitears) SINDRILA = Zonele montane $1 submonians, ceritrul $i nerdul Moldovei, Maramures. STUF © — I lungul Dunarii-inspecial Delta ~ sudul Molovei =: th lungul Lluncilor eivri'or la cimpie SPECIAC mal NOU, AL AcoPeRisueiion: sLoaalit&fi urbane mai vechi $1 apez4ri rurale : — amestec eterogen de forme si materiale domi- Nind TIGLA profilels si solei, si TABLA Localite}i noi, sau cartiere noi: — TERASE (invelitori date cu hidroizolatie) CLIMA PRECIPITATH ATMOSFERICE —cantitate, repartizere tn th decursul enului, raporiul cu temperaturile ° TEMPERATURA — mediile de caleul pir ternvizols fi, ossi- lafiile (in special ingheb-desghef) — RADATIA SOLARA ° VINTURL — regim, intensitate , directii dominarte ° CONDITI SPECALE LOCALE: = 4eyTi AGREES) INDUSTRIAL] Sau NATH RAL (de ex: ser alin pe litoralul mari) — PRAF (nedural, sau de ciment, cir bune, ete) — UMIDITATE ATMOSFERICA LocaLéA . (de ex: MDelta = pe litoral umiditaies. e mal mare decit in Banagen invers deott regimul pracipitatiler)a o> CONDITI TEHNICO-ECONOMICE ° ° 00 0 Oo => CONDIT! DE LEGISLATIE IN DOMENIUL CONSTRUCTIILY ° Acesti factori actioneaza diferit dela aaz la caz, ponderea lor = for" iectului ter proi figcore’ mvestifil sl cmjuncturii din momentul elaborsiri: RAPORTUL : FORMA ACOPERISULU (simpl&, complicalé, plan sau curba etc) + RANTELE —> STRAPUNGERILE —> MATERWLUL NVELITORI. . RAPORTUL : STRUCTURA CLADIRII —> SUPORTUL aco. PERISULUI —> CARSCTERISTICILE MATERIALWULUI DE INVELITOARE ( tnvelitorii, felul si pasul suporic lui necesar, pante himit&,..,) POSIBLITATILE DE APROVIZIONARE cu MATERIALS —materiale principale $1 auxiliare _ —materiale locale ; materiale ndigene sau de immo: GRADUL $1 FELUL DE CALIFICARE AL Mint DE Lucrut NECESARE : —mina de lucru cu calificare specific looal& (de ex: ptr sindrila ) —tehnologie specializata (de ex: ptr hidrsizvlati| COST INVESTITIE § si raportul COST INVELITOARE: 2. TOTAL CONSUM MATERIALE DEFICITARE (atentie! la 5 pante din lemn , astereli din cherestea, consum: DURABILITATE —> COST INTRETINERE 5) RESt.0 POSIBILITATILE DE REALIZARE 4 'INTRETINER, EXPLOATARE — tirctinere necestind servicii ogenizaic — preeurarea ultericara a materialelor de inlo sau cle intretinere (de ex: vopsele speciale ¢ tectie ) NORMELE DE RAZA CONTRA INCEDIILOR — & de rezistenta la incendiu, categoriile de perico| de fox distante de protectie, dispozitii de pretectie = limitan & incenciilor, ete. NORMELE DE PROTECTIA MUNCH — Dispozitive de pretectie th executie $1 pertru intretinere in explos.- tare, prevederi de protectie contra alunecarilor de. da, formarii si clerii turturilor , dispozitive de poke. ie la luminatoare, etc.’ diferita. si veriabila in functie de detele specificINVELITORICU =i HIDROIZOLATIE Inveliter:, PLATE” (TERASE ) —ppante: 45... 7% (resp em/m) @ erase NECIRCULABILE” (avind totugi o cireulatie de ‘ntretinere gi control si chiar de evacvare th caz de paricol pente uzyale : 2...5.% — minimum :49% ; maximum 7% @ Terase, CIRCULABILE” (cu destinatie functionals : odihna-recraatig, solar, consumatie —restauvanie, ete — circulatie propriv zis&, etc) pante vzvale : — hidroizolatia 2...4.% — minim.15 % maxim 5% — pardoseala 1...2 % (ventru comoditatea circu~ latie! si aspect). In anumiie alcatuiri de parclosealk, posibil sipanta zero”. mi 8.20% 20. .40% lavelitori , CU PANTA ~ —> parle { medi mari: 40..A50% vurale: cladiri de lowit, social-cult rale, administ-ative, co- litorile plate —+ : preci gi clediri industriale. tsi alte: cldchri civs tilorile ¢ panla —+> whe coe volumelrie deosebila, civile sau industriale, (bolt: > wo cvble curt & say culate, seduri, ete) sau zone acotrtole. ( CU TERMOMLOLATIE (invelilori complens ) —9 aletluirile cole s folo MOIZOLATIE (invelitori simple) —+ aleatuws ate p educerea straturilor cu rol termic (direct savi vet ), pesle spatii ce nu necesits protectie termica(portice, terase aco- , paroane, goproane, copertine , etc. “D _invelifori la acoperisuri eu plangeu dublu sav cu pod (la cars *zoiafia termicd este separat&é de invelitoarea. propriv zisx), PORT NECESAR ——) CONTINUU : © plansee de belon armatl monolit sau din prefabricate +SOLUTIA OF SNUITA @ platelaje din table culata , panouri tabla nervurate,ete @ astereala din scindyrt sav panouri din inlecuiton de lemn —+ SoLe BILA la conslructii ujoare perisabile ieftine ; NU SE UTI IN TARA NOASTRA CURENT. 1. ALCATUIRE DE PRINCIPIU tveticare complet, somp!sts’ STRAT DE PROTECTIE (eventual elcdivit din mai multe ¢iretori) HIDROIZOLATIE STRAT DE DIFUZIE- DECOMPRESIUNE ~ COMPENSARPE STRAT SUPORT $1 EGALIZARE (rigid, rezistent) © ¢———_-. eventual STRAT DE AER VENTILAT © ¢———_—__. eventual STRAT DE PROTECTIE > TERMOIZOLATIE ° 4 eventual STRAT Dz POZA 8 BARIERA CONTRA VAPORILOR . STRAT DE DIFUZIE 5 STRAT Dr EGALIZARE (eventual Dz COMPENSARE ) STRAT DE PANTA J © $— eventuele COMPLETAR! ptr PANTA PLANSEU ORIZONTAL | PLANSEU,eay PLATELAJ INCLINATEXEMPLU DE ALCATUIRI COMPLETE, OBISNUITE PE PLANSE ORIZONTALE : proteeyie HIDROIZOLATIE Strat sUPORT (simply sau ermat: STRAT DE DFUZIE- DaconeResiune 9 conpensene TERMOIZOLATIE (rezistenta eau w ‘STRaT DE PROTEC- STRAT DE POZA Te (Ia termowoiait hidrofile sau moi, BARIERA CONTRA VAPORILOR L__ strat DE ESALIZARE BETON DE PANTA (¥ > 1800Kg, PLANSEU ORIZONTAL DIN BETON ARMAT MONOLIT SAU PREFABRICAT © felul termoizolatiei (\4 22/1) determina exstenta si caracteristicile strat rilor aferente: strat 'de‘poza (L2 2/\X), strat de protectie hidrofuga ss termica (K)22 An), strat de egalizare —,SAPA"~ din mortar simplu se armat, peste termoizolatie (4322/1) si strat cu rol de difuzie- decompre sive suk hidhoizclabie (W529 /1) © protectiile jst $i din orice categorie — circulabile si necireulabile (De2hi betonul de panté trebuie st aiba th aceast& alcatuire o greviate apan tay mai mare de 1800 Kem pentru a nu interveni cu caracteristici ter ce th alara termoizolaliei propriv-zise PROTECTIE HIDROIZOLATIE. UPORT PROTECTIE TERMOIZOLATIE MOALE . re RA CONTRA VARORILOR epatii cy umiditate su 65 o~ tara strat de difuzie i DE COMPENSARE LOST INTRE PRERABRICATE de pant& (beton de panté ) este posibil3 numai in zonele acoperisului owes BAN TA o..[— ACESASI INCLINATIE ce PANTA SUPORTULUI | — AczEasi DIRECTIE INVELITORI } 208 una din cele dev’ condiitii nu este indeplinita pe o portiune a acoperisulu!, este " fecesers. pe acsast portiune,corectarca cu betonde pant& asezat fhe direct pe suport (sub termoizolatie) fie peste termoizolatie. Caz oblgnuit la »Sei” care repartizea 2 apele spre gurile de scurgere. ) peer de seurgere 7 pogura de beton de panta lion a E SECTIUNE 4 SECTIUNE 22.2. ANALIZA STRATURILOR COMPONENTE 22/1 HIDROIZOLATIA > MATERIALE BITUMINOASE @ LA CALD —Solatia cea mai masticde bitum nbs, folasits fa noi in tara: beret gr cenaocl(aae O curgnr ia parte £20 % termoicolatt ehh poliets ren celular). O PosIBIL lapante €40.% Alcdtvire cbignwits (ptr parte 2-7%): 2 STRATURI PINZA ASRALTATA + STRAT CARTON ASRALTAT intre. A STRATURI MASTIC DE BITUM, Alte materiale folesite azi in loc! ptnzei asfaltate — TmpisLiuRa FIBRE TICLA — PINzA DIN DESBURL PNA — TESATURA FIBRE DE STICLA Asezarea lisiilo-(pinz’, carton, cic) : © perpendicular pe linia de. fanta —la pante 45-20% © paralel cu liniade pant&a 2 pante 45-20% turnat cu cancien: curent te Ree Se la pante 20-40% po ree ‘. cumBsuri speciale kau paste termaizolatii contra. aluneckrii r (petracere peste coa- ma minim sau fisit tntregi din dolie tn dolie). Se pot realiza si supratefe mai fnclina- te (caz geneval la zatele de racordare cu clemoule mai ialie ~verticale) dar ox prevecerea unei Bcopemri rigide 51 ancorarea hidroizolafie( la partea de sus (mai ales la haltimi peste 30cm). LA DOLU $I SCAFE —UN STRAT SUPLI- MENTAR De PINZA ASPALTATA, PE DRETIA RESPECNVA. . MISULE ALATURATE Se sUPRAPUN 7—1Ocm . IDEM BS LA NAD IRILE In CONTINUARE SUPRAPUNERILE STRATURILOR SUCCERIVE 35 DE- Asie irre Sie (la 2straturi cute; las Straturi cut pete. Jcasa NUSE PRODUCA DE- MWELARI Locale CARE SK IMeEDice ScuRqe— Rea ApEiIn unele {Ari se utilizea, CALD (ca la drumuri LA RECE -soltie folo- sits la pante mai mari : © PosIBIL la pante 2b 40% © | OBISNIT (si ExcLUsIV) -~ la pante”40-150% Alotivire obignuit& (si minimt): 2 sTRATURI PINZA IMPREGNATA, ‘tntre: eee SSTRATURI DE SUSPENSIE DE BTUM (fiecare det ih ctte 2-4reprize, pina acdpera complet pinza) + A STRAT CELOCHIT (dat M2 reprize) si HIDROIZOLATH DIN ASFALT TURNAT | Sdlutie indoelnicd +RISCURI DE FISURARE Aceleasi moduri de dispunere a ff- siilor ca gi la hidroizpletiile laced. (datorit& inclinatie de obicei para- elon panta). ‘ La pante peste 40% — ma&suri con tra alunecarii : petrecere minimum Am peste coame, fisii intregi din dolie tn dolie, fixarea primulus strat cu cuie speciale de cfel. LA DOL $1 SCAFE —UN STRAT SUPPL: MENTAR DE PINZA ASFALTATA UPITA LACALD SUPORTUL ORICARE! HIDROIZOLATI LIPITE cu BITUM (la calc sau larece SAU AL ORICARUI STRAT LIPIT CU BITUM (indiferent de destinafie) ,s& ava SBAZA,. Amorsajele erent folosite ih tara noastré : © susPensié (sau EMULSIE) DE BITUM FILERIZAT (,, SUBIF”) — produs fabricat—-nu se face pe santier — se dilueaza cu apa, suport umed (de ex de piozie). O solute D= SITUM IN BENZINA — se poate prepara pe — AeNTIE! pericol de explozie — se aplica dear pe suport uscat veprize In ambela cazuri amorsajul se aplica ta ALTE HIDROIZOLATI @ FOL DIN MATERIALE SINTECE (lanci in tars nv esle ine’ 0 productie curenta de astiel de materiale — sint in curs experimeni&ri cu produ~ se pilot e In alte t&ri se fabrick cu diverse denumiri comerciale ) FOLIE POLIETILENA FOLI] PVC. (de ex:, RENOFOL" ) FOLI] CAUCIUC SINTETIC : ® CAUCIUC ETILEN-PROPILENIC (de ,6tan", ,SGlaminat”. Saar Gumn m= CAUCIUE IZOBUTILENIS. (de ex:, PREVA »REPANOL”— RFS Schildkyat 4.6.) > CAUCIUC CLOROPRENIC (NEOPREN”) eventual cu peliculd cloraik de HYP (deex:, CASCODUR”, ,MULSISTRAT’-Fran © LIPIT Cu ADEZIVI SPECAL FABRICE @ NEuUPIT, dar LESTAT cu 2 ecope~ rire grea © wPiT cu SITUM = SUDATE cuaercald sau lamps ax flacdra. = LIPITE CU SOLVENTI — upiTs CU MASE DE LIPIT SPECIALE —> Se pot livre foi mari {din fipiigata indclite) croife conf, planului dladirit. @ vérssi= sau MASE DE SROHLU DIN POLIMERI SINTETICL de ex: produse pe baz& cle,HYPALON (clorosulfonilpolietilen) _ Formeaza_pelicule continui, elastice si rezistente la tre oooe > Asezare, de obice’ singur strat : a nadirile :> > > 3 Vopselele sint lichide (cu fluiditate mai mare sau mai micé) $1 se aplic& cu pensule mari (bidinele) rulouri de burefe, sau prin pulverizare. Masele de spahlu sint paste (mai viscose sau mai fluide) si se aplica prin turnare gi intindere cu spahlurilale speciale sau cu gletvitorul (drigoa de gletut). Intre straturile succesive de masa de spahlu se pot intercala straturi de armere din impislituri sau tesaturi,de obicei din fibre de sticla. SK Exemple de produse romanesti:, ZOPLAST", , MEROPLAST™, , HiDROZOL* (produse ale unor industrii locale ) pe bazd de reziduuri asfaltice gudroane pi deseur: de caucive sinletic dizolvate in solventi organici puternic volatili (ATENTIE expiozie) -Produse inca reialiv scumpe, dar care se prefeaza bine la reparalii sau elangari, sub forma de paste (mase de spahlu) Vopselele si masele de gpahlu sint indicate pentru {nvelitori complicate la care s-ar aseza ev greu izolafiile in foi, sau ca ultim strat decorativ (putind fi colorat ), sau la remedieri la hidroizolalii veoh: o¢'eriorale @ FO! METALICE ° > > ° PLUMB: tablécu grosimi de 4..2mm calitati: — S2 muleaza usor(prin cize forme complicate (suprafete cv dublé curbura). \ canive eu ciccanu) de kevan — Se sudeazs simplu cu aliaj de _plmb-cositor usar . P sj de plum reslizind suprafete continut si faarie elanpe ne dizopaie Defecte: == Corodeaza in contact ax sarurile alc. de apa din straturile de morts acente Plumbul fiind un material relatiy scump si deficitar, cu o lizarg matt mai elicienta in alte domenii industriale decil in construc!, se tok ses* ja hidvoizclati numai pentru zone speciale si pe suprafele reduse Se aplicd lipit cu btum pe un strat de pinza asfaltata care ImpiedicS con~ tactol cu stratul de pozd din morlar. Deasupra se orotejeazd lol eu biter witru a se preveni coreziunea in timp provocata de apa ce yehiouleazz sdruri alcaline. ALUMINIU: — tabla subfire (01. 93mm) bitumats. pe ambelefete sau nuns! pe o fata. Se aplica prin lipire cu mastic de bitum topit, sau prin incdlzire directé cuo suflanta ca ser ferbinte sau chiar cu lampa cu flacaré (ATENTIE / la aprinderee. bitumulyi). Se poate prevedea ca hidroizolatie monostrat. Astazi tn tava noastré nu se vlilizeazs astiel de hidroizolatii. = folie (grosimi sub Q4mm — in RSR se utilizes» folia ce 08mm) ‘caserata)din fabricajie pe o impislitura sau feseturd din fibre de sticl&, bitumata. - Se foloseste ca ultim strat superior la hidroizolatir din Toi bituminoase abisnuite, folia de aluminix avind ma numai rol hidroizolant ci $i rol de protectie contra razelor solare, prin reflexie. (4 capitolu| STRATURI DE PROTECTIE — Foun)oa 22/1 STRATURI DE PROTECTIE cy NECESITATE : INSORIREA PROVOACA INCALZIREA HiDROIZOLATIN! (ou eft evloarea 6 mai inchisA — temperatura mai ridicats ) PosimiL PNA La +80%... 65° PE HIDROIZOLATH NEPROTEJAN oD situmun se Moa $1 URGE LENT CONTACTUL CU ABRUL IN CONDITH DE LUMINA $1 TEMPRR: TURA RIDCATA PRODUC DEGRADARIRA CHIMIGA 4 BITU mui Cp srtumun Devine cASANT, FIsUREAZA pemitin UMBZIREA $1 PUTREZIREA CARTONULUI equ PIX PRNCIPH DE PROTECTIE (satisfacute mai mult sau mai pubin de cliversele si O RRALIZAREA Une CULOR/ Mal DESCHISE 4 FETE) HIDROIZOLATIEN (absoa-t mai puting clduva) © REALIZAREA UNE! SUPRAFETE LUCionES (reflects lumina, respect «2: clura). O ACOPERIREA HIDROZOLATIS! CU UN STRAT Cu INBRTTE TRRMICA Gare. ° sm absoarbs aldurS, fara sas ridice temperatuna). INGLOBARE® ty SUPRARATA SUPERIGAGA DE BTUM A UNUI MATERIAL GRE NULAR PARUNT CARE SA iMPIEDICE cuRcERBEA . MATERIALE GRANULARE — LATERASE NECIRCULABILE SI INVELITORI HIDROIZOLATE PLATE, SAU Gu PANTE € 20% 4 NISIP GRAUNTOoS (gqranviatie 4...3mm) pres&rat si presat bina p: ultimo! strat de bitum inc& ‘moale —pir a se incrusta saw lipi — Grosime finald ~Smm_ (grevtate 3...5 Ka/m2) Se poale aplica pe pante pina la 2Qfaca se preseazd bine. Trebuie reinoit la cifiva ani cet putin pe zonele apalate de aya. de ploaie, Se ay si ca prim strat sub alte protectit . Deschide culoarer fefei hidroizclatie pi micsoreazd. curgerea, PE Tehnologia mai nova realizeaz protectia din nisip gratuntos direct din fabricatie cri foiosirea ca ultim strat al hidroizolatie’ a unor 181 ,blindate “adic& gata presirate pe ofeta cu material grauntos, uniform si bine presat.in RSR se foloseste ime’ litura din fibre de sticlé bitumata blindala (1B) care formeaza cu care se res!i~ eazd o prima protectie, peste care se aplicd fie protectii din pietris(Uo solhile 2 sau 3), fle protectii vopsite (solutille 4 28 ) Nad tn alte tari se produc si foi bituminoase blindate cu material colorat {ceremica, divers roi edorstc, ardezie, ete, concasate si cu granulometrie sortata) tormind strat cer pact de acoperie. Aceste foi sint destinate a forma pretechii vizibile laecoperisuri cu pante pina la 40% sau chiar mai nclinate 2 PIETRIS MARGARITAR (sau CRISLUR) DIN ALTE MATERIALE de cv krare deschis& (granulatie 5...7mm) in strat de 15mm grovimne rou ~ 20K g/m?). Se aplick peste o protectie, 1%, Pietrisul simplu esezal ere slablitate pind le pante de 7%. Fartru marirea stabilitatii se poate emes tece. pictrigul cu suspensie de bitum diluaté; sceasta inchide le culoare: stratul de protectie, micsorind elicienta, dar permitind folosirea. ping. la pante de 20%. 3 PIETRIS DE RIV (granulate 7.15 mm) agternut tn strat de ~4Omr (greutate x7 m2), Se eplicd peste o protectie, 1% la parte mina la 7%tees Rie | fe zonele cu circulatie de intretinere (cortrolul scurgerilor, curatinea cogu- rilor, intretinerea ventilatiilor, ete) se prevad , poteci” din dale de beton, sau scinduri asezate pecte protectiile 2°51 /3”. PELICULE VOPSITE —LA INVELITOR HIDROIZCLATE PLATE. . FOARTE USOARE, SAU INCLINATE CU ORICE PANTE. 4 \VOPSELE SPECIALE w diverse denumiri comersiu'e, pe bazade caucivevri sintetice sau alti polimeri sintetici (d= La noi in tard nu «= produc vopsele speciale pentru ot hidroizolale La folosinea. unor peaduse de import ATENTI din prospect privinel comporlarea la agenti civ ey cei din RSR ( peraturi excesive, allernant: cele, ete), compor? sou la alte jyeriri encsulcd a * de expioaiare, c= ici si condifii de + de garantie $i lucrari de intretinere, * Unele d continua, & 0 impereab ion” scl t cate tehnice ceste vopsele reslizeaza pelicula rezistenita. » gurind nu numai protec hicroinolatiei ci si are suplimentaré UZ LARG, are pat fi folosite olate avind calitati a stobilitate la apa AVIA sau Spiiioey prin sourgerea apei cu pra, nisip si unele wosiante chim.ce, rezistenia culorii la actiunea radialulor solare, cle. In BSR se vtilizeaza : — VOPSELE ,VINAROM™ jolcsite curent rezulis —> VOPSELE RUTIERE (ai care »: + posele), mai scumpe dar mai © i itienia, protectilor vopsite ite, legeitic i de culenses lor, culocite de: * bine lumina si vespectiv cSldura searelui( in ordine descrescinda a etic: «, galben,verni!, bronz alb — rezultate din experimentari INCERC) furctie de rezisienta la razele sulare, de inflaenta variatilo clime‘e ice asupra. aclern = hidreizolatie pi asupra consistenlei peliculei, precum si in functie de ~ezistenia la uzord. ‘cules, protectiile vopsite trebuie refacute periodic, ja ciliva =i, evcaste influent'ns Senta ccmomicd, dup. az FOLI MULTISTRAT— La INVELITORI HDRO|ZOL< * USOARE, SAU INCLINATE 6 = FOLIE DE ALUMINIU caserata pe un suport bitu: sisliturct, ca ete), utilizindu-se ca utim strat al hidroizolatie’ care realize .z2d. totedi 31 protectin, prin reflectarea razelor solare Eficiente este carte bun& timp tate foliei este lucioasa, dar scade pind la 52% prin pré. spalare de catre ploaie eficienta redevine bund i++ nidicatie de Blosire tH zone fara praf si mai ploioase 7. FOLI HIDROIZOLANTE DIN POLIMERI SINTETICI, ACOPERITE cu STRAT COLORAT DIN POLIMER] REZISTENT) La RADIATIILE SOLARE, realizind hidroizclatii gala pretejate si lotodata av ospectestetic ridicat, In RSRau se produc ined astfal de flii,42 Folille multistrat se folosesc nu numa ca. protectii th cimpul inveliforilor, ci- gi ox. protectii fe la scafele de racordare cu atice,reborduri, etc, chiar gi la tvelitori protejate th cfmp cu a materiale. SK Protectitle vopsite (soliile 4 51 5) sav ev folii multistrat (colutile 6 5117) stnt folosite invelitori cv pante care nu permit aplicarea unor materiale granulare (solyfile 2 sau la care se urmareste realizarea unui acoperis vgor (acoperivi pe deschide mari + hale industriale, sali mari de sport, expozitij etc). 3K Deasemeni la clidiri cu gerinte estetice a care acoperisul vizibil participa la pozitia arhitectonicd, aceste protectii pot realiza solufit satishiestoare. > $APE DE PROTECTIE 8 STRAT DE MORTAR DE CIMENT (eventual mozaicat) ARMAT retea de ote! beton $4..5mm cu ochivri de cca 25em gi cu plasa vabi La supratelele de invelitoare mari se previd rosturi de dilatare 2em latime umplule cu mastic de bitum, Ja iitervale de max.4m (* de max. AGm). Nu se dispun rosturi in lungul coamelor, stabili sapet find asigurala tocmai prin continvitatea peste caama.. Nu se o vad resturi net in lungul dolillor datorita risculvi mai mare de infiltrare aper care prin inghet paste disloca papa. Se foloseste la ‘invelitori cu panle peste 40% la care pretectiile din material granu- lar nu mai sint stabile. La parte peste 40%, pentru a impiedica alunecares. pe supratata hidroizolatie’, se Brcoreaz& reteaua de armare de unul din stratprile cv rezistenta suticienta de sub hidreizolatie (beton de panla sau sa- _Pe armate), Ancorele se prevad cu flanse ca in deteliile Lp 41.43 STRATUR DE MORTAR ARMAT se utilizeazé curent pentru protectia saafelor de racordare wv. reeorduri, etc, la teste tipurile de invelitori terass, inciiferent de sistemul de protectie din ba teracele circulabile se poate blosi mortar de mozaic. 3 STRAT DE MORTAR BITUMINOS (mortar de ciment + suspensie: bitum) au grosime de aa 2em, turnat peste hidroizolatie,, tn ,,tig de max 16m? separate de rostiri de 2em létime umplute ca masi de bitum. : Recomandabil ca supratata hidroizolatie! si. fie amorsati eu pensie de bitum inainte de aslernerea mortarului, pentru o bund aclerenta a gapel. > PARDOSELI DE PROTECTIE (pentru circulatie redusé. ) 10 DALE DE CIMENT PRESATE asezate PE STRAT DENISIP De obicei dale de 20x20x2em —nisipul minimum Zem gros: Dalele asezate cu rosiuri strinse, libere — pe conturul terase - Ja seafe $i in cimp din ~ 4,00 th 400m pe ambele dlirecti Gfiguri*de max.A6 m2) necesare restur langi de Zem cu. tum pe tcm adincime, peniru preluarea dilatsrilor. Se foloseste la terase necireulabile (la care pardoseala nu trebue s&tie ¢ rezistenta, ‘circulatia de intretinere find reclusA). Asigur& o protectie me durabil& decit pietrisul sau ma&rgaritarul, neazoperite, dar este mai scumps -Neintre}inuté poale orata ut (crese fire de iarba intre dale ; plicile p grinds verzealé" in zonele unde segneazs apa.mai mult),43, [> PARDOSELI LA /ERASE URCULABILE 4 DALE MOZAICATE asezat_ PE NISI>. *-Jeasi dispozifii ala 40, dar rostu- rile strinse dintre dale se umplu wu apt: Je ciment. Marimea dalelor este dderminat& gi de cerinfe de stabilitate a pardoseli, Sunclie ole destinatie (dale 200%x200x 20mm ; 250% 250% 25 mm ; 300x 300% 30m:1).Solfie v.diasla pir terase a dreulatie vgoara si solicitari locale care ar putes. deslasa dalele. 42 DALE PREFABRICATE DE BETON asezale PE NISIP. Dalele au 4,5 em gro- sime si laturi de Q40...1,00m. Rosturile intre dale, de cca 2em latime, seumplu cu nisip — eventual ax brazde de jarb’ (atunci find mai late —3.4 em). ota dalelor: drigevita sau rolata (aspect ieftin") spSlat , pieptinald fc (aspect rustic"). Solvtie indicat pentru terase—gracina (porfiunile de circulatie). DALE MOZAICATE, PE STRAT DE POZA DIN MORTAR DE CIMENT SI STRAT DE NISIP. Dalele zi stratul de poz formeaza figuri” de max 1m? separatede ros- tori de 2em umplute cw mastic de bitum; celelalte rosturi sirt_ strinse” gi umplte cu apie ce ament, Straul de poz. setrarna peste un strat dehirtie groasi (eventual hirtie im = preginata sau chiar carton aslaliat) recipientele de scurgere sint mascale si totodata ferite de blocare on mordarii (froze, hirlil.)sau zapada, dar vizitabile gi ujor de curb; —whidroizolafia esle protejala termic (umbrire , slrat de eer, inertia te _ mcd a dalelor) si ventilats (se uscd repede). Dezavantaje—>grev de realizat nivelul piciorugeler astfel ca dalele stiny se miste (se folos vneeri dale triunghivlare find sfabile chiar dac&. nivelul auporfilor nu ec cost ridicat, necesitind manopera mult si de calitate ridicata, precum gi rit. ghidajelor-sypert in numarmare 3i de labricatie special. 46 DALE PREFABRICATE ASFALTICE PRESATE taza de bitum cu punct deinmuiere turide 3.6mm umplute cu Eoicot, ab form de suspensie sav emulsi zr slamrfivid, petonts bopraieta Glarece), sav mastic topit + agregate heel’ strat de lipire din, slan [ae bitum ares. 2560.30 mirunte .Dalele se lipesc direct peste hidrovzolatie, cv paste din suspensii de g — pum fo woe (glam. tL SEF CEO In RSR nv se vtilizeaza aceasta solttie af pone = S hidreizolalia > INVELITORI ,GRADINA” — Rimintul petra plantatie realizeaza pretectia contra te peraturibrexcesive sia expunerii la razele sclare dar datoritS vegetatiel apar alte cauze de degrad a@hidroizolatie’: -eperforarea de citire r&dacini ; —pdegradarea chimic& prin activnea unor substan}eagresive produse de comp) biclogic ce se desvelta in paminl (alge, civperci, rime, insecte, ete). Totodata pamint! absorbind apa. 3¢ ingreunind scuryerea acesteia spre gurile de evacuars, poale produce o acumulare de umiditate la spratata hidroizolafiei, care dévneaza alit o! telor ats: hidroizolatie’ Rezulta : 47 ALCATUIRI COMPLEXE SPECIFICE INVELITORILOR ,GRADINA” cuprinsir @. BARIERA CONTRA RADACINILOR jin coud variante principale: © Strat din folii cau mast de gpahlu din materiale speciale Ag STRATURI DE DIFUZIE, DECOMPRESIUNE S$ : COMPENSARE DESTINATIE , difuzus directs spre exterior a vaporilor proveniti din ‘inc&perile de dede- subt (in special hn cazul stratului de difurie de sub barieva contre, vaperilor, dar gi [a etratul de sub hidroizoletie, decd bariera este slat in raport co umidiatea incsiperior). difuzia vaporilor proevenifi-din evaporarea umiditatii din straturile di hidroizolatie si b=rier& (sape de mortar — mai ales dacd sint groase — $i termoizolafii cia beioane upoare ). idem i pentru cazul umezirii acestor straturi de <3ilre ploaie, sau chiar la exectarea acestora in peri cade cy umiditate et:-osteric& ridicata. impiedicarea produce. "| presiunii sub hidroizolatie prin dilatarea asrului din porii straturilor (atertie!:aerul umed se dila puternic deci? celuscat ) datorita “nealziri din insorire —permitind evacuare: mului_ supfimeniar exterior —rol de , decomprasiune “ preiri nind formarea de ,, i” in hidroizolatie .(n cazii| termo'zolatiilor s-ar putea produce REALIZARE @ SOLUTIA CURENTA LA Noi in TARA Materiale folosite: m carton asfaltat perforat blindat (adic& presi mt ee cu nisip grauntos de 4...2mm grar latie > impislitur& de fibre de sticlé. bitumata perf: t& blindat& (material de calitate superioars. fied imputrescibil) = & carton asfaltat savimpisliturd , perforate de . neblindate (materiale mai ieftine decit cor pondentele lor blindate, dar realizind sclt mai slabe calitativ ). itrat de de bit Id - strat de martic oe bitum cold (eg3- ly a hidroizolatiei sau barierei: it impislit ane tat gay imps urd) B4Sem/40em Le carton asfaltat (sau impislitur perforat neblindat ——— gauri icioruse (pinteni) nisip presarat contin Se aie @ pain peestut copok supratata amorsala. icioryse de lipire printre L te suport amo Peoria Se Bing? SUPRAFATA DE DIFUZIE propriu zist =ADERENTA PROASTA— © SOLUTH FOLOSITE IN ALTE TARI strat, de mastic de bitum gald, constituind primul strat de! lipre a hidYoizolatie’ Sau bs— rierei contra vaporilor ) [taegetealan tum Ltn 2a pete de lipire cu \ mastic de Bilum gald, de 10.15 ga Shine, le inleryale:ce/om. 1 Se mai foosesc in acelas mod gi alte tc dolate sav wiate : impislituri celulozice DE OIFUZIE. DIN CANALE uNiDIREC | din fibre desticla , impregnate sav chi ALE (de obicei pe directia pantei) acoperite. cx bitum. Deasemeni se folosesc gi foi bitumate carton saw impislituré bitymats. em a z : | Sisdiseuni C plojuri")din crment sou ofata ondulata pe care este cagerat 1 patie lipite, 2 © ‘ala, —realizind i folie de aluminiv asezarea facindu- Swat ‘al hidroizobtien ex aluminial in jos) care realizeaza 3i tier. contra vaporilor foarte bund. Wi: } L_sTRaTuL DE DIFUZIE ar tmpisli itumets sefeaa| ees Slep eee De DUAR bitum cald uns cu rola numat pe rehefuri> > STRATUR) De DiUZik. SE PREVAD : @ SUB BRIERA CoRITRA VAPORILOR : & daca umiditales epatiilor de sub invelitoare ele > 60" , & peste betnane de pantd (intferent de unnditatea spapiilor de dedesvht). @ SUB HIDROIZOLATIE — preluind i rel de DE DECOMPRESIUINIL. 91 COMPEN SARE > peste gape suport 51 de egalizare din mortare cv grosimi > tem (gents eiminaron uendit&ti: remanente cu alit mai importarta ow att pa este mar sroasa — sta evertuale umditat absorbile de ter- motolabeclaca mveste protejala a eecutia pope) - > termoizolafii din betoane vpoare birnale pe ioc sw plac pret: (ov canale cle ventilove strat deaer venbitat, amu for { suport), pentru ea umtts fu remanente cv porozitate mara si nu por: direshigi,comunicanti ‘ati de tersporalit) s neserrule cu rol prepay NONE: & ocesto clemeste aeport cu rosturt dese esse ty ratty dese swenala ab tel ly ComORNSARE Lee peste an crea'S din setaduri cu ta parce doors fe stm sub tim > at plansee Ser moat 0 ished suk Stratuvile cu rel esc ensare nu esta exterioara Strate! de comp sefndurt sau bale cin se do carton asfalta se fixeazd cu sie cu bitum suprapus FISII DE COMPENSARE in loc de ligne de compensore ; shal de compensare, se prevadl lancro- seats titi patna wolatii sav Beriere asezale pe on element SN Sw suport cu rosturi distantate (pastedm) a \ care pol sa apara varialir dimensional variahi de temperatura sav de vr! din contrageraa betonului pein intzvrire) preeum 3i jocuri pe verticala din saget! jv egale,vibra- til ete. Figiile de compensare © Wperea stralului izoiant pe acm ® REAUZARE: fisii de hitie groasa Graft”), carton asfaltat sau impislituri asjaltaté sau impregnate, sau fisii din spt te SO< materia plastic simplu agezate” in bn- | ge! resturilor (tixate cu ,pele’de bitum | joer ca sa. nu se depiaseze in timpyl gia de compensare lvcrulut) peste care se lipeste stvatul i izolant (hidroizolatie sau borient izolant care ramine atte! noacderent sents veperir,) de suport in lungul rosturilor,16 ~ . { 2.2/IV TERMOIZOLATII > PLAC! REZISTENTE ® Beton celular autoclavizat e pléci,, Lermoizolante’ ; 5° po! folasi si blocuri de zidarie au figii pb: pereli. Fermeabilitate mare fa va Stabilit — se folosea mai mull in tresut asa eile utilizat doar pe suprafele redu se, peste oral cu umidilale reduss. . Este preferatsl sortimentul ay olment por’. Produse de fanrica . magnezian care areo comportare mai © Placi prefabricate din beton cv bunk fafa de microoggenisme. ogregate ugosre (eventual mono = @ = Pl&ci de stil ioms. . Compor- granvlare): beton de zgurs , de tare termic& foarle bun&, permeabilita- granulit, de perlit,etc, produse te mica la vapori, pori inchigi inateliere de santier sau ateliere In lara noastra nu este ine’ organizata centrale de intreprindere decon- productia curenta a unui sortiment de structii. placi de sticla spongioasa, dar sint tn curs Nu se recomanda beloane cu agre experimentari privind tehnolagia de pro- gale organice (rumbeton, fibrobeton dictie ‘sau allela) in aloaluiry nevenlilate 91 peste spalit cu caracare umidita- te ( eo, Lb La termoizclajile din placi vezistente se recomanda prevederes unvi strat gle ozs" Ge asezare) fle pentru a asigora o stabililale mai buna (in cazul placilor miei — sub 60cm lalura)o presare unilorma a banerei contra vaporilor si o planeitate mai buna a feler superioare. Roslurile intre plaici Irebue so fie ct ma strinse (ca si nu se formeze. punti lermice) iar eventuzlole goluri (muchii slirbile, placi sparte, elc)trebue umplute cus cioburi a dimensiuni corespunzAtoare, din acelay material cu placile fermoizolante. Lup Rate placi se reemanda executarea.unet pape generale de egalizare din mortar de ciment de 45..20m. Intre plac nutrebve sa fie denivelari mai mari de 4am (in caz contrary excculantul trebue sa ingresse corespunzator papa ca ,remediere} PLAC] SEMIREZISTENTE © Plistiren celular (expandet). Ma terial de mare eficienta termica gi cu permeabilitate mica la vapori, dar foarte sensibil la temperaturi nu prea ridicate (chiar de la +80°C, apare riscul de topire)—» Trebe Farit de contactu! a4 materiale fier e inti +ATENTIE!: nu se toarnd. m topit listiren cl se pun piacile pe rebel de itm dupa. ce acesta sa racit putin dar maie inca lipicios. Inalte Jari se produc plici termoizo- lante semirezistente (gi chiar rezis~ tente) sidinalte spume din rasini sintetice expandate: poliuretan, spume rigidefenolice , ete. Pict mari cu dimensiuni eviolerante mici (inspedal tm ce priveste gresimes. gt ox @lasticitate au" ientS pentru anu necesita nici strat de pozd, nici stratde egalizare @ PFLporos bitumat . Comporiare ‘ndoie|— pic B umezire (condens —eumflare, are,... putrezire ). Se poate folosi doar pesle spatii vacate. Se recomiands despozitive de aerisire-ventilare . Rar fo- losit la invelitori $1 doar pe supralete mic Pl&ci da pluta expanded, aglomenata. wy vagini (calitale superioara) say bitum. Termoizolatii foarie bune, cu permeabili~ tale mic&. la vapori i rezisterile la umi- dilate (cu toate cf pluia e material oyanic) day la.noi in tare sint sempe (materia prima, de import). ' Rezistenta este suticienta pentru a nu necesita sapd de protectie decit la terax areulabile cu sarcini concentrate saa crculatie grea (Op dupa natura malerialulvi fa unele termotzlatii se prevede strat de protectie terimic&. (—> polistiren).“4 PLACI ELASTICE (respectiv SEMI-MOI 9i MCI ) @ Placi ,rigido de vet& minerald. © Placi semirigide” de vals mineral&. (AENTIE F placile se nmese.rigice * (dopa rezistenté materialul este tn rea- in caport cu alle produse din veld mi- litate moale). Din vat egiomerata cu nerala, dar ele sinicis lapt semi-moi) bitum, avind deci densitale aparenta me: Material cunoscut 31 cv denumirea de mare decit placile rigide (placila PIB" + Silan * (nume comercin| din RF) Placl un = 220Kg,/m?) 91 0 comporiare termi din vata aglomerala cu ragini fenolice GB may slaba (dar totus: in limilele one Mai multe calitat’ dupa densitale+ buns eficiente). Formeaviiitale mare te rericlenla (680%, Gtco"—> Boke) vapori $i ci absorblie mare de apa TJermoizolatie foarte elicienta ,dar e Pius cu mare permeabilitat la vapori gi cu heen resin’ farcli absorblie mare de apa (porozilale a (lip PS) Sint foarte nv mormicanta) jevarea sub cent lade mere sarcind lei P90"). Nu se os Psi: cluble cv to vential ia care “ew sala 19. 91) un Bi Cippinaieriaie care mulinduass pa siport na ances steal t ‘ Ligand be auto pun prevaderos une. sara 2 sete (aerate teem), ponte ee e Ture cy grosime vanabila realizina tolecel« Upre ecutarea unei gape de =dalizare (turnala in + > betoane usoare fumaic oe 1 oR Fads resturiie de dilatavie ale termoizolatie’ (rvoectsy sori) de compensare. chiar daca mai exists pi sirat ce dit iatilie din betoane tumnate pe loc nui earanteazA ~ * termice ( potexista variatii pe sarje de coniechonar MATERIALE TERMOIZOLANTE IN VRAG @ Zeura granuiaté, zgurs expan, @ TeF natural, © pandet , piatri. stm dala. (de furnal,de te-mocertrala, de ce granulaté , ec locomotiva.) granwlit, vleril expand.Cp stratul termoizolent tn vrac (+ material granvier simpli agezat, cu granuiele libare, relegate cu vreun liant aay adexiv) e¢ poate execute cu grosime veriabilk, realizind astfe| pi parila invelitori’. Materialul se Indes’ prin batere cu maiul (se, pilonensik:) pentru @ nu tase ulterior. Cdnorme stine gi prospect ale firmelor producBtoare, recomanda. gerisires termoiz- latilor in vrec, attt pe conturul cla&dirii (prin mici deachideri in fatade ) ctt pi th ctmg (prin deflecioare speciale), independent de serarea etraturilor de difuzie, motive- ta de ,respiratia” mai intensd a acestui mod de agezare side posi itatlen de eliminar re a unor eventuale emanahi corozive ale unora din materiale (in special uncle zpun continind urme de sulf). Feite termoizdaliile in vrac. este necerar& 0 gapa. armald, Fentru aimpiedica umext- rea. 1 colmalares cu lople de cimert # izolatie: se provede. un strat da protectie « TERMOIZOLATII DIN MATERIALE CE REALIZEAZA TOTODATA $1 ELEMENTUL SUPORT AL INVELITORII © Elemente prefebricete din BCA @ Elemente complexe gala urinate, din portarte , sprijinite pe pane sau spame. de ragini sintetice expandate ¢i direct pe ferm sau atce jabla cutat& (eventual si ai alie materia © Elemente prefabricate sandvici cw diverse functiuni : prim strat hidroizo- lant, protectie, barierS., difuzie, ete): ey 2 sav 3 etraturi, dintre care Unul termoizolant (de obicei din teton por) 3! unu! sau dova straturi de beton armat cu rol numaide rezis- tentd,, dar conlverind cu betonul usor Cy Ranlele ue obtin din agezarea elamentelor of eventuale complet eu loeion de pan- ta numer pentru sei sau pante le rigole (op Raate clemerntele prefabricate mu se prevede strat de egelizare propriu zis « racordari la denivelari in dreptul rosturilor. (Lt Le elementele prefabricate din BCA nu se poate realiza 0 barierd& contra vapor : P Ps r ler sigurd. (doar bariere vopsite pe intrados, care au totusi o permeabilitate rela- bv mare lavapori, w atit mai mult cu cit fisureaza inevitabil tn dreptul rosiu- rilor: pe peste spat; cu umidilate {60% si temperatur& <420° se pet olili= za aceste prefabricate fara bariers contra vaporilor , eventua- lele mici condensuri putind fi temporar absorbile de porezitates materialului,iar apoi eliminale prin evaporare pe tata inferioar’ spre ivterior. Comporiarea se imbunatateste (dar se scumpeste) prin prevederea unui rat de difuzie sub hidroizolatie (avin ol $ rol de compensare). be peste spa cu umiditate intre 60.4707 stretul de dituze ese strict mecesar. Se poate prevedea o barierd vopsita pe ininado- sv) prelabricatelor (pe favan) aceasta micsorind pSirunderea. vaperilor spre tala superioava rece, dar daca. totus) se produs : condens bariera impiedica. reuscarea prin evajorare spre intervor: =) Betonul celular find friabil, aderenfa unui strat de difuzie esezat direct deasupra. este slab&, existind pericolul smulgerii de ctre vint a hidroizolatiei cu drat de difuzie cu tot; de acee atunci cind este necesar stratu| de dituzie: ori s¢ prevede deasupra un strat de protectie, greu (~POKd/m') bm ort se prevede un élnat euport pe iata superioard @ betonului calular care s& adere de acesia pe toatd supraile 9i sc otere un suport nefriabil de care ei adere stratul de difuzie (0 yap& ebignuita. din mortar de ament, sau— mai economic — © peiculd subtice din ciment-aracet). Ly clomeritele pretabricate se folosesc in alcditvini Hécind obiectul unor preiecte epeciale. . Lup Slementele complexe 2¢ villizeazd. aanform indication produchtorilor respectat > TERMOIZOLATI MIXTE ! Combinatii de cite dova materiale termoizolante, urmérind solutii mai economice sau compensarea unor lipsuri ale materialeler folasite independent . Exemple : © — Plecj din bato usor (obignvit BCA) agerate in mai multe straluri tm tregte (vrmarind panta)+ beton vyor turnat pe loc peritru comple- tarea pantei intre trepte © Beton de panta termoizolant + Slermorcolahes aces vapor placi termoizolante mai eficiente beton spr tornat — materialinvrme termic ( placi devala minerala, po- roa listiren expandat, RCA, et) z= eS © Material termoizolant th vrae (ma SISMSERINM MRS | ‘T—heriera vapori terial maront 4 placi termoizolan- —difusie-barierk. te ef bariers-fstral dilezi i @ — Placi portante termoizolants din BOA-L plaxi terimsizolante ctente (pos! ee ed ( afte ee et i ampisiares 7 fark bariers vopsita LIONZOLATH PESTE SPeTH Cu posibil proteche, | ls feat ER Paci ev eanturi tesite. ni mii NUE LAN LL =—S= Pi&ci termoizolatoare cu ee caneluri (¢2 una sau dows. SGT TATTOO divectii), pormind eanaic de aerare /deasemeni lega- te cua oxieriorul). oo O Placi termoizciatoara drepte asezate pe un suportey canale (exitebla culats)22 22./V BARIERA CONTRA VAPORILOR . c> Materials bituminomse ‘hn foi, lipite cu mastic de bitum cald (4...2 straturi can ton asfaltat+ 4...3 straturi bitum, funcfie de regimul higrotermic al in caperi~ lor de sub ‘nvelitoare). CO — raliidin material pladtic ; — ligite cx mastic de bitum la cal. amu —nelipite de suport,dar foile sudate intre ele. > Folie din aluminiu pa suportdin carton sau impislitura bitumats , sau folie mai qqoasé. cuun strat de bilum ‘pir lpire prin simpli incdleire. Be Daca praterelul le barier& are o fata ondulata (sau cutata), se ayeard cu aceasta 425. in jos (lipindu-se doar ex fisit eau puncte de mastic de bifum) realizind totodats w stratul de difuzie.de sul barier& (vezi hainte :2.2/ 1) o> Mastic de bitum turnal la cald (4.2 straturi de — 2mm grosime) sau suspensie bitum filerizal ins la rece(Z...3 reprize, pind la. grasimea. de 2.4mm, dups caz). Sol atin folosita azi th fara noastra le invelitori complexe . Rezolvare mai indicata ptr invelitori ax pod ventilat , evertual chiar numai local peste incaperile mai umede d> Vopsele grev permeabile la vapori (emaileri vinilice, See de clor-ca: nis) date pe fala inferioara a elementului suport , chhd acesta este el Msusi si termoizolant.Solutie folosita. ta fisii prefabricate armate din b.c.& Bariera contra vaperilor se prevede cu etrat de difuzie dedesubt oO Deasupra spatiilor cu umiditate > 60% oO Peste betoane de panta (pir a permie uscarea in timp & acestuia, dat find c& 3i plangecle de ba. sint relativ greu permeabile ta vapor si Incetinesc uscarea spre incdperile de dedesubt). Din acelay mets se retomanda si in cazul planseelor din ba monolit noi, sau umezite de curind de ploaia, chiar daca nu existd poten de panta. 22/VI : . BETON DE PANT: cs Betcanele de penta dispuse obignuit, sub termoizolatie se recornanda sa aiba ‘V gredtatea aparertS. x3 1800 Kg/m*. Betoanele de pant& mai vsoare au ca- pwctate de izolare termic&, impunind trecerea barierei cortra vaporilor sub betonul de panta (se realizeazd o termoizolatie mxt& Ls alcstuirea din de~ taliul 8) Grosimea minim&_@ betonului de panta: 3. em. Fe supralele mici, ptr @ realiza ‘grosimi mici (minm45cm), panta se pos- te realiza din mortar in loc da Beton, constituind totodata si strat de egglizare-suport pentru beriera ov hidrotmlatia de deasupra. functie de part& (de ex : 100 em la PANTA 31 EGALIZARE DIN MORTAR = vas wet EW eps y= 6. Be AZZ STTITTTTTOTITOTTTTITT TOI TIOTRVICTTTY > Betasnele de panta dispuse deasupra termoizolatiei: recomandabil co greviate eparenta y <4800! 3 pentru usurares structurii — obignuit y=4200..1800 3 ny se lain calculul termic; x = 400.1200 termeaza otermoizolatie a grosime variabil& ce se adauga termoizolatiei propriv zise.Moan scec.aie. . ; = @ Betoewl che parta nef ind proteat terme ane variates dimensionale relly mari Gesonve- ger: se prey ad rosturi de dilatare pe coutury| ethchri( 1a tice & retorduri ta cen se), ‘a yrul cosmsice st altor elemente de conatruche ora’ aihale precum yin cliep forming gun “de com teat Rostunie 42. rem (ie Lnche de anot pu! de exec t:e) se umplu cu matonal elashe (Far dint pido devela mierard Hige die pevstiren eandat etc). @ Fesle termomials, elastce ma” 4 7 = is) bein! do panta poate Inlocui gana arma dar rorele cu gosime ¢ Tom 8 armesra cu relearn tS. Emm Os ocheues de 200... 25> em tar crageen mmm a betoruhs va h de Sem. 22./Vil STRATURI SUPORT S! DE EGALIZARE (,SAPE‘) > Stak. Anw strat dro zowlor — 2 scortaha rg fa si aeieda pir aelecneren ori: Teale propr ci8k nat earene conten wape- REAUZARE OQ Strat de 15. 2em mortar de cimant marca 190m" (do~ m3) peste elemente rigide cu aupra- neted& pases Ga DA mes terme rolath restore, wach prepabricate sau cormate da bet usr) Ao citi sem-renstente Sovent de rigid’ fr ~ dees tense rapert cu cletinala % cures ame) O Strate 4.5 em mortar de ciment marca toa’ armat eu retea S5...6mm/ochiuri de 20...2% 9m, caste elemen- te easice sawp be terme ze'ate semu-me gf mery termerzoiatu ta vrac >> Pestle plonzee din elementa prefabricste din bom. nu aste newie de un strat conta de egalizare (suprajate prevatacalelcr @ neieda) a doar de rectificari locale la rostunle intre prejabricate — cu corcifia ca danivelii- nile ntre acestes si mi defnaseascd. 4mm. Aceste ractificin (racordari de evpratete) ve echivaleazs t+ devize cu oegalizare goreral& de Smmgroume. fr canst denivelrilor mai man de 4Omm reiesile dn erecutie, santiors! trebue sB realzeze 0 egalizare general ar grosime mde de 152m (ca remediere de lucrare prostexeculata)dar cu evizul proiectantului de reridents.Se rec- mand& ca planseu! 84 fie caiculat dela inceput atte ca si poals prelua coer ta eventuala suprasarcina. Psi: de mortar cu [pete oe ardire | Boman 3S DE | wat ‘Stem strat de equ! rare de meoriarce aaa Supra" fas pahseuvivy DFERENTA DE NVEL > Term > Foctru preluarea variabilor dimensionale din dilalan gi cxtractii se excita reduri de 45.2 umplute cia mastic de bitum , formind figuri de cua tomt, 9 in lungul aliceior, rebordurilor 16 come, 3i imprejurul elementelor de constructie eupreindiiale, ia distant& de 50 100 omde ace: ja ttreturile suport ale hedreirdatie’ care tind deasypra temeimintie: ou sint profejale ter Daca hidrezilalia nu are stral de compensare se prevej cel putin fist de compensare pe aceste eestor\termoizola}i sulsteat de reristente, in plact mari si netede, cu grosimi de tabn; te (materielete chin colo poria PLAC SeMiReZISTENTE" 4 2 2/v, indeplis cordili]nu ata necesar un strat suport eau deegalizare. « veanive si imbb&rii cu laple de ciment th timpul 2, pesle termeizalafi care alosork upor ‘ta unele befoane usaare macroporoase in_ jos (lipindu- # stratul de difuz i) Mastic de suspensie 2..Amm, dupa complexe . Rez chiar numai locs CD Vopsele grav per, date pe tia wice termezola asfallab simnix msezat, cn manginile Unnte vwilavonevala, acest stro! clo sarcinilelocale ir luce clonivela« t sere numai hirkie pra | i | e ar (pei sulics d - we ative. tee ad 4, Bariera contra vaporilor se 6,9 fof Sanne) £ * A XN on e oO Deasupra spall ¢ FF SE Oe Mee ap “og o,f oye fe x 3 Paste betoane diz? gf Poe BOE . dat find c& 31 phn. we Pe gh Pe yo si incetinese uscaret (9/6 PSS wy iN se reramanda si in ca a corind de ploaie, hie 2.2.,/V1 1 és BETON DE PANTA “3S, Betzsnele de porta dispuse obignuit So grevialea aparenta. ¢3 1800 Kg/m*. ractate de izolare termic&, impunind betonulde panta (se realizeaza o tern taliul 8) Grosimea minim&. @ betonului de ports: s Late Fe supraiete mici, pir a realiza gri ees > te realiza din mortar in loc de Bete Hee eglizare-suport peritru bariera «4 cee Fe” ¥ we { functie de parla (de ex: tooemla : OS “ PANTA SI EGALIZARE DN MORTAR ode Fr bed, 7F “a FASS zs s ae saimos ie i e s : normal > Betoonele de pantd dispuse deasupra termoizlat® 2.” ae ates ere aparenta. y <1800Kg/m3 pentru usurares Structurii » Kein? nu TAS in cabblul lermic, #400. 200 kg Aro grosime variabil& ce se edauga termoizolatiel propriu zis rerT ,/1X RAT DE POZA A i RAMOIZOLATIE! Strat relativ rar prevézut—doar la termoizolalii din pliici rezistenite + O pladci cu fate neregulatd (granule sau alte reliefuri) care ar putea perfora bariera contra vaporilor plici de dimensiuni mici (sub 50-6demlaturs) putind fi nestabile Oo Bass nereglontSho ropes sau a nerequoritatilor suprafe- fei barierei (suprapunerile foilor). REALIZARE : @ un strat de nisip de cca 10 mm grosime , pe care se apeaza liber plcile termoizolatie: — posibil a parite sub 7% @ matrat de mortar de ciment de — 45mm grosime, care fixeaza placile lermoizolatiei si la pante peste 7% : @ onstrat de mastic de bitum des 3.4mm gr sie sa de mortar de bitum (mastic amestecal cu o cantitale de nisip) de 4mm gros: lpind placile termoizolatie’ pe bariera contra vaponiloy — gi ilar hariena tolodats —Aceasta solufie nu este prevazula in narmativele vi este recomandala in docomentaly din alle lari. pontnu pante mart rezovare inleresanta atit tehmie cil pi ermnamir mest tarINVELITORI CU_ HIDROIZOLATIE 2.3. EXEMBLE DE ALCATUIRI Exemplele ce urmeaz& grupeaza intr-un numar (nelimitativ) de alcatuiri de ensamblu principial deosebite, o gaim& de variante de vealizare a straturilor componente a fiecdrei aloatuiri. Aceste variante nu epuizeaz posbilitatile con, ive ci au scopul de a exemplifica ideea compunerii alc&tuirilor in diverse te! bri, pe baza caracteristicilor si proprietatilor straturilor si materialelor, a rel tilor intre straturi ce decurg din acestea, im combinafii logice , corespunzind unor cerinfe tehnice, funcfionale sau economice. ALCATUIR|_ COMPLETE (avind toate streturile), OBISNUITE PENTRU INVELITOR| TERASA PE PLANSEE ORIZONTALE (Cp 4) i © betonul de pants dispus imediat peste plangeu, sub'termoizoletie ! Te” avardaje me betonl'de punta Sxecstat imedial cups terminares plonycul de acelag executant , fara interventia unei echipe specializate de izolaf > prin realizarea pantelorde scurgere se impiedicé slagnarea ape| de ploaie pe intervalul pina la executarea hidroizolaties, evitir umezirea plangeului . > asigura o buna inerfie lermica, 51 0 izolare acusticd prin lestare iy dosavantaje m obliga execularea unui strat de difuzie sub bariera chiar dac: umiditatea spatiilor ce dedesubt este sub 657%. © betel de panta nutrebue sa aba califati termice ( greviates sa fie 34800 Ky An? desavantaj: ingreunarea invelitorii —> supraincdrcarea structurii cladinii © termoizolalii indicate: oricare din materialele in placi (inclusiv straturile eferente co- respunzatoare — protecti, gape, poza...) © protectile pat ti din orice categorie ,in functie de destinafie si vizibilitate. ® pantele—recomandsbil—sub 5% (admisibil parte mai mart doar pe supralele reduse ALCATUIR] CU STRATUL DE RPANTA PESTE TJERMOIZOLATIE(Up dispozitie folosité mai mult in trecut ; astazi adoplata doarin situatii mai specia in care se pot obtine avantaje fala de solvtia’ obisnvitd aratats mai sus— de ex w& cadiri cu zone cu gi fara termoizolatie : 31 la care se pot vealiza plansee decalate we cladiri la cpre termoizolatia se tace cu erage ghia Ores te lac rigide de dimensivni movi (fh BCA. 7777777 RSS, Ete “Eobel”Yton eg eee pe- OO J, dar delerioraia, si recuperate prin folo- sire la invelitori) eare nu pot adopta forme mai complicale ale pantelor; alte cazuri justificate functional sau fehrologic, 6 > e . 2 Svantaje > micsoreaza inertia termica - zs + fa}a de inc&perile de dedesubt. mE VAMUTOMAUMAMAMA AEE Ls > paniele' de evacuare a ape de Poaie pe parcursul execute se = realizeaza tirziu (riscuri mai mari de umezire a planseului st & termoizciaties. ® —xonele cu betonul de pantd-mat subtire de 7m peste termoizolatii mot se wrme i REALIZAREA PANTE! DIN GROSIMEAVARIABILA A TERMOIZ “ LATIEI((Cp 3) @ alcatuire posibild numai cu termoizolatii din betoane usoere turnate pe loc cy materiale in yrac. calitatea termoizolatiei greu de asigurat constant > PANTA INVELITORI| REALIZATA DIN INCLINATIA SuPoRTULLI (LY @ — solufie economica. (elimina unele straturi si vsureaza structure.) preferate J suportul poate 41 inclinat (mai alas prejabricate) a tavan vizibil sau mascat. —+ de.f Mn My28 imp) | SUPORTUL INVELITORIT ESTE TOTODATA SI ELEMENT TERMOIZO- ~ baron (> 5) " “© © aleatuire’ce ce reslizeozs. pe plansee din elemente preiabricele din material termoizolant — de ex: fisii_ portarte anmate din beton celular au- toclavizat (bea); ° . © sistem epecific. pentru clidiri industriale cu umiditate mic, sau Ie cléciri civile cu “sli mari cy umiditate redus& (<60% )si structur& similaré ol& dirilor incustriale (de ex: hale de expoziti, hele peru sport,...).De- a@semeni la cladiri civile (locuinte, birouri, ete) mici (cléidiri P sav #41) realizate integral din clemente prefabrnale de bea (tip.Hebel’,ytong,, Siporex”..)- © kariera contra vaporilor, tie lipseste (daca regimul higrotermic permite acest luca — lemperaturi < 20° si umiditate intericara <60%), fie se re~ alizeaza doar prirtr-o yopsire @ tavanului cv o vopsea greu permeabi- la ta Vapori 22/7 (barier& relativ slab&, cu atit mai mult ev cit la rosturile fritre prefabricate pelicula de vopsea tisureaza producing . zone de nectangeiiste). © Ta umidilati peste 60% (recomandabil chiar de la 55% daca temperatura interioara este, 220°) trebuie prevazut un strat de difurie sub hidroimlafie; adezivitatea scestui strat direct pe be.2. fiind slaba se prevede fie o peliculd de 23mm din morlar de ciment- eracel pe fala. prefabricalelor (care asigura oadezivilate mai bund) fie se executa o protestie grea (de leslare) peste hidroizelatie, dar cx avizul proiedaniului strveturii > SUPORTUL INVELITORII DIN PLATELAJ DE TABLA CUTATA SAU PAY URI PROFILATE DIN TABLA (“DP §)— ote! zincat, ote! Corten”, aluminiu © akaluire folosita de obicei cind se urmareste realizarea unui asoperis usor gi relativ elastic: “+ ctraturi subtiri din materiale foarte eficiente sicit mai usoare ; SH reducerea numarului de straturi prin dlispozitii constructive i anumitor materiale (ex: climinarea betonvivi de. parta pin dispunerea inclinat& a suportului ; folasirea. de materiale termoizolatoare care si nu necesite gape de egalizare -ma ales sape armate;...) © spatiile dintre culele suportului $i termoizolatie pot folosi, dacd e nevoie, panty difuzia vaporilor (tinind locul unvi strat de difvzie), Aceste canale de difuzie” tre bue s& comunice cu exteriorul, la fel ca ebisnuitele stnaturi de difuzie. TS ALCATURI DIN PREFABRICATE COMPLEXE SPECIALE (Sanpvic}} 9 fisii (chetoane cau bacuri) de obicei din tabla: ambutisats (ofel zincat say alymini) incluzind termoizolatie din spum de pdlimert sintetici rigi- 4&( polistiren, polivretan, ete) gi un strat de pozd pentru hidroizolatia ce se aplick deasupra. De ex:,elemente de invelitoare DLW” —produs REG. (Cp 7) « Ly cemente portante pe deschideri dela 2 lam (pot Hi ase zale pe pane sav direct pe ferme sau arce ); Ly hidroizolatia se aplic& dessupra, pe santier, dup& asamble- rea elementelor, realizind peliculé continua . > forma profilaturi’ elementelor de tabla -pe ling& asigurares rezistentei la incovoiere, mai poate urmari si alle scopuri: — uzurarea. fixarii pe suport ,elastic& 91 perm tind mici deplas&ri ptr dilatari sav deformati: sub sarcina; — agétarea altor elemente de constructie, instalati: sou temologice. ep elementele de fabla realizeaza si bariera contra vaporik: ‘mbuctrile intre ele trebvind sa asigure etanseitates (prin forma falturilor 3i prin benz! say cordoane de eiangare).umiditate 50.60% umiditate 60..70% rermoizoane JERMOIZDLATIE Diy Listing Oe. Be Sept eee eric Bemeunea Wh A Ln Ure“BO > eS"6) GW BETON DE PANTA USOR, CU CALITAT! TERMOIZOLAK © betonde parta cu greutate sub 1.800Kg/m5 (obisnvit 600...1400k rezlta © termeizolatie mixta bariera contra.vaporilor se preved sub betonul de pants > omen Ly se pot realiza economi la mnslalatiile de incalzire sav la consum de energie in exploatare (pierderile de cildur& se caluleazs pe zone vind in calcul grosimea medie in zona respectivat) —> ab la zona cu grosime minima trebue asigurata rezistenja termi minim&. necesard (Ronec) pentru obtinares. confortului termic focal prescrie de norme —palentie la respeciaren oalititi belo : bse pot cbfine economii la rude portent —» upsrerea « ad srctiei; desavantaje de executie—tinlercalares. unei lvcrari de izolay (tariera corlra vaporilor) pesupratata ortzontala fara scurgere : cazde ploaie 2¢, produce baltire careintirzie exeautia celorlalte stration +} betonulde porta. neprotejat pind ba execute hidroizclatie, se paste vme din rtemperii, impunindu-se masunde asigrare auscarii(incl. dituzis sub) > ALCATUIRI CD TERMOIZOLATIA DIN PLACI REZISTENTE ASEZATE MAI MULTE STRATURI IN TREPTE, CU BETON DE COMPLETARE PENT REALIZAREA PANTE!] (Lp 9) © betonul de completare recomandabil usor (greutate 500... 4000 Kes/m3) pentru SESS SIS aratate \ Se la weeps 5 Gy desavartaje de executie > realizarea foarte tirsiv a unar part eacvare a apei (riscuri de umezire a termoizdatiei pe timp fl Cy trebve veriticat dack ingrosarea termoizolatici (datorita trer nu scumpeste solutia peste economiile la instalafii, structuré consum de energie hn exploalare Lp betomul de pant Sind neprotejal termie trebuie prevazut cu reduridedile ladslanfele prescrise, precam si neaparat in drepiul treptelor. D> INVELITORI HIDROIZOLATE, COMPLEXE -COMPACTE , PE-SUPORT i ELASTIC DINLEMN (“> { © — solutie nefolosita eurent in tara noastré : + consum mare de lemn; + alcatuive inflamabila grev de prelejat, si combustibila; Le achitie admisibilt doar pentru cladiri de mica imporianta (bungalow-uri , case de vacanti, etc). © primul dral hidroizolant (bariera contra vaporilor) trebve asezat elas! pe suport Gsteresle) rin intermediv! unui strat, tlotant" fie din folie perforata, ‘ie dn carton astaliat fixal in cuie peolaturé at cx svpre puneri lipite cu bitum (ca la mveliorie simple de carton asfatiatl 0° termoizolatit indicate : materiale foarte vscare, elastice si sulicient de rezistente si netede pentru anu necesita gape deasupra —>, plac! semirezistente ” : plita. epandala, spume ain polimeri expandati (polist polivretan, rsini ‘nolice) . © peritru economie de cherestea gi realizerea unvi syport mai stabil +” recomandad aslereala din tnlowiri de lemn —> PAL, PFL dur, sav materiale speciale ( panouri celulare sav fagure , placi din ipsos arr cy Trestie, bre de sicl&, ec). La noi in tard nv se fabric asttel de materiale speciale. .—— "2 0.0". Z _ £25: Sew FOO32 > INVELITORI FARA TERMOIZOLATIE (UD 11) ° lipsesc toate straturile legate direct sau indirect de protectia contra fenomenelor legate de variatile de temperatura ( termoizolatie, bariers contra vaporilor, strat de afuzie, strat de poz& a termoizolatiei , strat de protectie a termoizolatiei,...) sub hidroizolatie se poate prevedea un strat de difuzie~decompre- sine cind alcdlvirea cuprinde beton de pant& , mai ales dack planseui suport este din elemente prefabricale de betgn armal sau dac&. protect relaliv usoara. (peritru preintimpinarea torm&rii de batsici}. ‘ se vtilizeaza peste spatii neincalzite (terase acoperite, portice, peroan copertine, remize , etc, JNVELITORI HIDROIZOLATE ,cU PLANSEU DUBLU” $1 SPATIU DE AER VENTILAT (CH 12) suportul invelitorii este un plangeu usor din elemente prefabricate, sprijin prin diverse dispozitive simple (stilpisori , pereti, etc) pe planpeu! propriv =’ care face parle din structura de rezisienta a cladirii termoizolatia se apeaza pe planseu! de rezistenta intre cele doud plansee (deasupra lermoizolatiei) ramine un spatiu ur pod foarte redus) care (ee Prentilat spre oi eae pe contur, gel bs peste 10% si la coame (ca st ny ramin& zone de aer stagnant) > sectiones totald 2 golurilor de vertilare perimetrale :4A000...4/4500 din suprafata podului ; + sechunea totald a golurilor (copuri sav deflectoere) la oame : 425.4 din sectivnea golurilor perimetrale, putind creste pind la 2,0 in caz acoperisurilor cv pante peste 20% > pentru a compensa pierderile de cildurd prin permeabilitatea la aer a termoizolatiei (nefind protejata deasupra) aceasta se supre- dimensiongaz’ (mai mult sax mai putin, functie de structura pore zitttii), ‘ ‘n lungul rosturilor intre prefabricatele plnseului secundar se dispun figii dk hirtie groasé. (, kraft”),carton asfaltat sav impislitura de fibre de aticla. de 25...30em létime, sumar fixate in puncte rare (cit sa nuse deplaseze) peste care se execita hidroizolatia care vamine astfel nelipita. pe suport pe aceste zone 91 nu riscd s& se rup&—p», Fisii DE COMPENSARE”, Lup desovantaje fata de alcdtuiri compacte: —» consumuri de ctel si ciment mai mari, gi manoperdi sporit&, pert realizarea a cov plansee. Lip evanteje ale solutie’ cv planzeu dubli si strat de eer ventilat: —» postbil termoizolatii foarle eaonomice (material ieftin si manopers simpla) fara riscuri de awmulare de gaze corozive (in.eazul folc sirii de zgur& oarecare) sau de fermentatie $i putrezire (in cazu aglomeratelor sav sallelelor din materiale vegetale). —> vetilarea spativivi de deasupra termoizolatiei permite eliminares arierei contra vaporilor peste spatii av umiditate pind la 65% (sav chiar 70% nepermanerta), iar peste spatii cu umiditate ma mare prolectia se poate face dear cu bariere {ara strat de difuzie. rw este necesar strat de decompresivne-dify- b hidroizelat riscurile de infiltratie @ apei prin hidroizolaue sint mai mici,da- torit temperalurilor aprepiale de ta ederior gi fn pod. LdBRLp concluzie: — > comportare superioaraé la insorire > topires zapezii de pe tnvelitoare se fece mai uniform 3 mai_incet (zipada protejeaza hidrozclatia de geruri excesive) tara. formar de bariere de gheat& sau de turfuri. got proiectare judicioasé 3¢ poate recupera costul suplie din dublarea plangeulvi (total sau parfiel ) materiale | i eliminarea unor straturi — objinindu-se avantajele de comporta: aratate, precum si scurtarea timpului de executie #1 eliminares unor lucrari , uméde* prin folosirea prefabricateler > fNVELITORI HIDROIZOLATE. PE SARBANTA DE LEMN REDUSA , CL SPATIU DE AER VENTILAT (Up 13) ° ° <> — ALCATUIRE. CU PLAFON “ MEDIAR DE AER VENT! ° datorila pantei mici (5.40%) gi tnalfimii redusea,podulvi” sarparta poate! simplificata. structura principial esemanstoare w cea dela 42 w diferenta <& in be de un oldolea planseu in acest caz este o astereala (din lemn sa. tnlocuitori — PAL, PFL dur, panouri speciale ,etc) Gy hidrizoletia trebve asezati. pe un strat , flotant * care s& co penseze Variafiile dimengionale si elasticitatea asterelei fol 4 say carton asjaltat fixat in cuie(ca la invelitorile simple ) solutie nefolosita curerit in tara noastva Loy consum mare de lemn; Ly aleatuire inflamabila greu de protejat _ ioata alcatuires deasypn plonsevlui find gi combustibilé Lp solutic admisibila pentru dadiri de mica importanta (vil case de clinns, cahane, moleluri mici, ate) si fare. veci ns o) peciee! de incendiu MDAT TERMOIZOLANT SI SPATIU INTE (Lp 14) hidroizolatie asezai& cirect pe un planzeu-sport(recomandabil din eleme te prefabricate) de vlangeu (sau de elementele structurale ce sistin planseul ) se suspend um plafon termoizolant uzor fie din placi autoportente ( placi rigide de val mineral, polisliren exp, poliuretan exp, etc), fie din elemente supa (casete din aluminiu, poliester, Pvc, profile din aluminia , plac din azboci mert,etc)care sustin saltelé tenmoizolante (vala. de sticld, vata minere. spume mai din polimeri, etc). Ly alcatvirea plafonulvi trebve s& asigure cortinvitatea termeiz latiei fara puriti fermice 51 elanseilater fa cureriti de ser Ly w bata vertilarea spativli de aer (pod fals) problema pn tectiei contra ejectelor cor‘ nsului_raminc imporianté: > izplatia termicd poale ramine neprolejata de o ba: contra vaporilor la spalii cv umiditate “sub 60% > la spatii cuumiditate intre co-70% fie placile zc lante au o pelicula impermeabil (proprie sau ax rats.) bie suportul termoizolatiei Ssiguré. bariera respective. . > la spabii cu umidifate peste 70% acnasté. ales’ ‘+ nu se recomandd © solufit folesite la constructii de tip hala (industriale , sport, expoaitii, eteSHAR DIN TABLA ZIN- carg, SusTNUT cu CiRLcR DATE DS ACHLEAS! DIBLUR! CU AGRARELE RATE SRER pues aerautara acre DI WALA ENO ATK Cu nonare | M DA EAMOR OF =) ZINCATH SOS mm, IN OSLO LA 70cm INTERVAL, Gor cu BiToM, RON ASPALTAT RNSUND GeSUIL SeSGUI DIN TRBLA FINCATA VAZON TABLA NCATA: DE 20cm PleTRI cuaurT (cua ‘DREN NULE De40.ASmm)LA PARDOSELILE 0 PROTECPILE CU SURSTRAT DW NISIP ae go> romCAQULA DIN TARLA ZINCATA,, cD PRRRORATH THA PTR, FRAREA CACIULD i ' -—— PILNIE DIN TABLA Da D1 DE 2mm excsime | GULER Dm ‘olbo ASPALTATE : 500 fbo|boan o 0 SN 110 000/D 000% 100 00 01D 0.0 DAWN #0000 0/00 0 Now WML DIN OTEL LAT PTR. PRESAE Si MENTINERED GDROIZOLATIEN f Guee MUFE! [RONSON TUB scURGIERE DIN FONTA, CU MURAL \, SURGEU TR RORRE SURGRA! NTEOACE, | SCURSGR) EXTEIASATIE PERIMETRALG STRAPUNSE VERTICAL, mt car re GURA DE SCURGERE EXTERICARA STRAPUNSA, VERTICAL — REZOLVARDS, Wy DE DETALIU SIMILARA Ch CBA DIN FIG, = IN ZONA CENTRALA | PRIM ETA { “TRongon (su) TUB De ScuRGeRE DIN FONTS, pemannaen £>50em23 DREN DIN PIETY AANULATIE 15.24 Pew AOcm IN JURIU ‘SIFONULUT 43 APACUL SIFONULUL eye 10 poo ant (—aaMm& DIN DOUA INELE DE OTEL Lat (grosime Smm) SUDATE INTRE ELE 9 ZNCATE, MELUL INFERIOR CU an TE PTR.SCURGEREA APEI (—COMPLETARE IM JURUL SIFONULUI ON MORTAR DE CIMENT SAU MOZAIC,ARMATA CU UN ETRIER BO PLNIE DIN TABLA DE PLUMB DE 2 wn GROSIME: GULER DIN PINZA ASFALTATA Li agric DE BUM PTR RHA CORPULUY SIFONUT Link) DANA FORMATA BE MISRSIZOLATIE <— RECIDIENT, DE seuacERE DIN FO: lp Stas 3eg0-66 — ro.os Garb DEAPA 51 UMPLUT PI JUBuLI DE SCURGERE OL MasTIC DE SITUM cAPAGLL Guin DE SURGE (-HEciPIENT DE ScURSERE pre TREASE —STAS 2742: 67 DI FONT. CORPUL FORMAT DIN DOUK TRONSOANE + Ge jos) ev FLANSX DTR RACORDAREA CU H SROROLTIA 3 SoUEX Gj roama pe Minis Ath FANTE OTD LOURGR Pore suPEmonmA a SNE! ESTE, PATE EASES nN UgR HIRE PLACILE PARDOS:Yaaunrrs 08 ARE f Bepate be sate Sy orm - SER BH Sank deme [— COPERTINA cU PROFIL DE COMPENGARE, DN TAGLA, DNATA DE OSmm Fig Das PLACL Semi@GDE DE VATA MINKRALK, SAU CILTI-BMUMINAT: —FISIE PivZ& asRALTATe A3E- PATER IN LONGUL ROSTULUE 25 3 ROST QUREBORDURI RIDICATE (rezolvare obipnuts & tarasele necirculebile ) ROST SUB _RARDO- TRALA FE PICIORUSE Fis DN PLAC sent Rabe DE VATA MINE- TALS, Sou cipi arte rINat [— COPERTINA PRERABRICATA SAU TURNATA PE LOC STRAT DE CARTON ASFALTAT ASEZAT NUMAI PEO PARTE A ROSTUUWI PTR. A PERMITE N'SCAREA IN DEPENDENTA A REBORDULU! $I A COSERTINE! itm srrummaT. Sau Fipil ON FLAC SE- MIRIGIDE DEWAIA PINGRLALA 25 Te prey i. CobER- } Tint) Fe FeRORD GU MUSTAT gt oti Sat esto, ORTAR DE FO- 26 [RESTURI UMAUTE GY MASTIC IN LUNGUL ROSTULUT (Kini De CARTON ASRALTAT UPrTA cu BITUM Nomar PE © PARTE A ROSTULUL [COMPENSATOR DIN TABLA Zk Gaa OR GSMM, FIMAT IN DIB sR LA wv 35em INTERVAL — CoMPENSMOR-ACOPERITOR Ds ROST, DM TAB RENEE SEG Sem, FXAT IN SIBLUR CARTON ASE TTCUADIRE Mat HALT EXECUTAU INAINTE, GoNcommeNT SAU DU Pk cea CLADIRE ma ALTA EXECUTA DUPA CBA SONSA COPERTINA Dw TABLA, ZNCATA DE GSmm a (APOPORTANT. RECORD DN BETON AAMAT MONO LT sau meerapmicer soups, —_] CU STRUCTURA PORTANT A ACO~ emnipuLR TERMORELAIE DIN POUSTIREN CRULAR RIDICATA PE REBORD —_ FIXAREA cu JOC A COPERTINEI———] COPGSTINK. PESTE ROGT DIN SABLA ZNGATA DE QSmm Fine De PINZA AGRALTATA PRELUNGITA PESTE ROST L = SII Ke IS PRL oe we se POR RRR ICS46 3 2 & Frvasin sueoraguey es SrahesR es Goavsoa™ [BASDOSEALX NrRAIOARK say TREE 2 RAyA PLAN SRULUI SAU Fo pa nonn fi pesoruL ust ANTAUA Se OWEIE Fas COSITORIRE STNG BERT ACT CACIULA DIN TASLA zincarh, BE Simm pRATARK ON 3 sec Mente (BanDA ore. be prorectie. s Boxa)statuse cu a aCATA suenere 3. Syme va [—— tangow eu Puan: eres cealites 7 DIN TaBLK zmcarh md aon AL Sk GPSmm = ere manta carron Sau PINZA ASPALTATA CONDUCTA cul TRE, Piosgi sAu DiLeTARE, gicoureacyie: So UMPLUTURA ve Bist Q RAL Qa t reopen a an cece | In cazu! conductelor cv trepidetii sav conducind Fluide fierbintt, solutia din detaliv! 36 0 compleinana cv un dial etashe-lermoizlart rire rebord si conducia» det 37vw Dolalile 34, 35 51 36, 37 reprezinlé. strSpungeri prin invelitoare a unor coloane gi canale de insla- lofi (senitare, vertilati,etc) sau conducte pi canale tehnologice (legstun intra utilaje, cosuri de evacy- are de gaze saulum,etc). Solutile din det, 34 51 35 sint indicate ptr strSpungeri cu sectiune mica(f su en). diagonala & 200mm) iar solutiile din det 363137, pentru secfiuni mari ($ sau diagonala >200, ——-sreincenx (,mansnece”) cy atama J 2mm [—rroricna MawsowuLul cy o cAMASA Dil RERtAR et Cova Anat. cy RAST VE RETEA DZ Simm CU CURL DE 4520 em, WOROROLANA MANSOUATA 9G CONDUCTA Baion) SUPLIMENTAR GY GULER, OW PINZA PALIN, ak cos cy 0 Fiansh (rrudic) ea panten De (CONPECPONATA Bi TAB 65-075 mee PTR. AERIS Sane be Drone 2250 |¢2004 3 ei J (spiaNTA LA SOLUTIA Di DET. 34) | marsage cu sinKan De Bm eaigon) SueUMeSTAR, eu cule on! PER Aeratsare Detalille 38, 39 si 40 reprezint& aerisin’ ale straturilor de difuzie, in cimpul inveli~ DEFLECTOARE” la cladiri cu fori, prin latin! > 18m i j ' ake ene 822 fine sesmen, ste —+ » 8 Aik —SEsett es tation Beas eo 3K Racordarile hidrovzolatie: la deflectoarele de tabli sint rezolvate diferit in detaliile 38 31 39 numai pentru 2 se pilea arata, dova variante de execulie. Solutia 39 este mai sigura,, dar mai seomp8. 5i mai . inestetica . | peasme be erent COMPLETARE CU MORTAR, dar plasat sub hidroizolatie, aerisirease * face a deflectoare simple cain det 38 sau4o, dar pasate la nivelul stratulu: respectiv. OK In cazul unvi singur strat de difuzie +4¢ 4 In nui si °K cos. o SOmm QUELAN SK, DIN TABLL, ZNOATA D5Q5..Q75 mm PTR AER Sac steatuLur be Deuzik DE 300. JRE La teresele ev carecere circulbfie, defleiocrale se pot preteja ave cimasa de mortar armat cu rabit — similar au solutia din det, 35. ATENTIE! : Stra pungerile yi ceflacoarele cint inestetice\glaterase circulabile se va cauta. mascarea lor prin inglobares. in jardiniere, banchete, ele.4 ese DE ANCORARE Py Lresisou pin einen ase unee Pe banech axtea eoorion Aer ee Racor EXEMPLE DE UTILIZARE A DISPOZITIVELOR DE ANCORARE «Note — Oride cite ori fixaraa tau ancorares elemen= a este invélitoare se poutie Tace pe ele aunor peret, cori zidile, ° oe alc. Bird 38 ve etrS punga hidroizobtia ‘nvelitorii, aceste selvfi int prefarabile celorde mai sus.