1.

Codul etic national al profesionistilor contabili

Codul etic IFAC defineste profesionistul contabil ca fiindmembrul unui organism
profesional care a aderat la IFAC, fie ca evorba de liber-profesionist (persoana fizica, asociat al
unei societati civile de contabilitate sau actionar al unei societati comerciale decontabilitate)
sau salariati n industrie, comert, sectorul public saueducatie. Termenul de profesionist
contabil utilizat n aceasta lucrare include termenul de "auditor", adica profesionistul
contabil nsarcinat cu realizarea unei misiuni de audit de baza, speciala sau misiuni conexe de
audit.
Codul este obligatoriu tuturor profesionistilor contabili indiferent de activitatile pe care le
desfasoara (contabilitate, audit, consultanta) si indiferent cum si desfasoara activitatea: ca
liber-profesionist sau ca angajat; cele 3 parti care compun Codul se aplica dupa cum
urmeaza:
.

Partea A - tuturor profesionistilor contabili;

Partea B - numai profesionistilor contabili liber-profesionisti;

Partea C - numai profesionistilor contabili angajati.

Adoptarea Codului IFAC drept Cod national poate fi facuta numai de organismele
membre IFAC; punerea n aplicare si autoritatea regulilor de etica se face potrivit Declaratiei
de principiu a organismului de conducere al institutului profesional membru IFAC iar
formarea pentru punerea n aplicare si autoritatea regulilor de etica trebuie sa se gaseasca
ntr-o Prefata la regulile nationale de etica aprobata, de asemenea, de organul de conducere
al organismului membru IFAC.
Potrivit Standardului International de Audit (ISA) nr. 100 si Standardului International
privind Angajamentele de Asigurare (SAE) nr. 3000, profesionistul contabil trebuie sa se
conformeze regulilor de etica emise de IFAC (Federatia Internationala a Contabililor) reguli
continute n "Codul de Etica Profesionala a Conta-bililor" care a fost adoptat n Romnia de
catre Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati - organismul national membru al
IFAC, sub denumirea de Codul Etic National al Profesionistilor Contabili (denumit n
continuare Codul).
Necesitatea Codului consta n:
-

necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor;

conservarea ncrederii publicului n profesie;

asigurarea protectiei, att a profesionistului contabil ct si a tertilor beneficiari sau
utilizatori ai serviciilor acestuia;

confirmarea de autoritate a lucrarilor efectuate de profesionistii contabili;

necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil i a

organismului din care face parte.

Acceptarea responsabilitatii fata de public este o caracteristica a profesiei contabile care

o defineste de celelalte profesii. Publicul (clienti, furnizori, actionari, salariati, statul etc.) se
bazeaza pe integritatea si obiectivitatea profesionistilor contabili, pentru mentinerea unei
functionari corespunzatoare a economiei, iar societatea conteaza pe profesionistii contabili a
caror atitudine si comportament au impact asupra bunastarii comunitatii (rol social al profesionistilor contabili).
Obiectivele profesiei contabile constau n ndeplinirea celor mai nalte standarde de
profesionalism, atragerea celor mai nalte nivele de performanta si satisfacerea exigentelor
interesului public, iar cerintele de baza pentru ndeplinirea acestor obiective sunt legate de
profesionalismul, ncrederea, credibilitatea si cel mai nalt standard de calitate n
activitatea profesionistilor contabili.

2. Principii fundamentale
Pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile, profesionistii contabili trebuie sa
respecte un numar de conditii sau principii fundamentale.
a) Integritatea si obiectivitatea
Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atunci
cnd efectueaza servicii profesionale.
Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara prejudicii,
sa nu se afle n situatii de incompatibilitate, de conflict de interese sau n alte situatii de natura a
determina un tert sa puna la ndoiala obiectivitatea acestuia.
Integritatea nu presupune numai cinste dar si echitate si sinceritate. Principiul
obiectivitatii impune fiecarui profesionist contabil obligatia de a fi just, cinstit n plan
intelectual si neimplicat n conflicte de interese.
Profesionistii contabili trebuie, n orice, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramna
obiectivi n judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor si anume:
. unii liber-profesionisti ndeplinesc misiuni de audit, consiliere fiscala, consiliere de
gestiune, expertize etc;
. alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare n contul angajatorilor lor;
executa lucrari de audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara n industrie,
co
mert, sectorul public sau educatie.
Cu ocazia stabilirii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute n vedere atunci
cnd se stabilesc regulile de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii
factori:
. profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care i expun la riscuri
(presiuni) susceptibile de a pune n discutie obiectivitatea lor;
.

este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni;

asemanarea si gradul de verosimilitate prevaleaza atunci cnd se definesc criteriile care
permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune n discutie obiectivitatea
profesionistului contabil;

trebuie evitate toate relatiile si situatiile ce implica pre judecati, influente din partea
tertilor care pun n discutie obiectivitatea;

profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul nsarcinat de acestia cu

prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de obiectivitate;
. profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte
avantaje care pot fi considerate, n mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si
negativ rationamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor.

b) Competenta profesionala, grija si srguinta

Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii
profesionale cu competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina n permanenta un
nivel de cunostinte si de competenta profesionala, care sa justifice asteptarile unui client sau al
angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din
practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru;
Profesionistul contabil nu trebuie sa pretinda ca are (sa afiseze ca are) competente sau
experiente pe care acesta nu le are.
Competenta profesionala se divide n doua componente:
a) Achizitionarea (obtinerea) competentei profesionale: studii, vechime, examen de acces,
stagiu, examen de aptitudini.
b) Mentinerea competentei, care presupune:
-

tinerea la curent cu evolutiile n profesie, cu deosebire normele nationale si =

internationale n domeniul contabil, audit, legislatie;

adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor n concordanta cu normele

nationale si internationale n materie.

c) Confidentialitate
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte
confidentialitatea informatiilor obtinute n timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze
sau sa le divulge fara autorizare scrisa, n afara de cazurile cnd obligatia divulgarii e prevazuta prin lege sau norme regulamentare.
Profesionistii contabili trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor referitoare la
afacerile unui client sau ale angajatorului, obtinute n cursul prestatiei serviciilor sale; aceasta
obligatie se aplica si dupa terminarea relatiilor ntre profesionist si clientul sau angajatorul
sau.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma subalterni sau colaboratori - respecta aceleasi reguli de confidentialitate. Confidentialitatea nu
se refera numai la divulgarea informatiilor; ea implica, de asemenea, faptul ca informatiile
primite nu sunt folosite de profesionistul contabil n beneficiul sau personal sau al unui tert.
Principiul confidentialitatii nu se aplica divulgarii informatiilor care permit
profesionistului contabil sa ndeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale.
n interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca
conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si ntinderii obligatiilor
legate de confidentialitate si asupra circumstantelor n care divulgarea de informatii primite n
cursul exercitarii unei misiuni trebuie autorizata sau ceruta.

Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional depind si de legislatia generala a

fiecarei tari.
Pentru a stabilit daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute n vedere
urmatoarele aspecte (cu titlu de exemple):
cnd divulgarea este autorizata de client sau angajator; interesele tuturor partilor
(cu deosebire terti) pot fi lezate si acest aspect trebuie avut n vedere;
cnd divulgarea este ceruta de lege sau cnd exista obligatii profesionale de
divulgare;
De exemplu:
-

producerea de documente sau furnizarea de probe n cazul unei proceduri judiciare;

informarea autoritatilor publice competente de violarea legii;

respectarea normelor tehnice-profesionale sau regulilor de etica;

apararea intereselor profesionale ale unui profesionist contabil n cazul unei proceduri
judiciare care pune n discutie responsabilitatea sa;

confirmarea la cerintele controlului de calitate;

Cnd profesionistul contabil decide ca trebuie sa divulge informatii confidentiale,

trebuie sa ia urmatoarele masuri:
-

profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa, pentru a determina tipul de

informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau
opinii nejustificate sau nejustificabile;
-

profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt

destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica sunt abilitati sa primeasca
astfel de informatii;
- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia
implica responsabilitatea sa.

d) Profesionalism
Presupune ca profesionistul contabil nu trebuie sa faca ceva care ar aduce atingere
reputatiei profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei; aceasta obliga
institutele membre IFAC ca, la elaborarea regulilor de etica, sa prevada responsabilitati clare ale
profesionistului contabil vis--vis de clienti, terti, angajatori, alti membri ai profesiei, public
n general.
e) Respectul fata de normele tehnice si profesionale
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa realizeze serviciile
profesionale conform normelor tehnice si profesionale aplicabile si este obligat sa
urmareasca cu grija si competenta instructiunile clientului sau sau angajatorului sau,

n masura n care acestea sunt compatibile cu exigentele de integritate,obiectivitate, iar n cazul

profesionistilor liberali, de independenta.
Printre altele, profesionistul contabil trebuie sa respecte normele tehnice si
profesionale publicate de:
- IFAC (Standardele Internationale de Audit);
- IASCF (Standardele Internationale de Raportare Finan
ciara);
-

organismul profesional membru IFAC

legislatia n vigoare.

3. Independenta n audit
Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili n practica libera
(liber-profesionistii contabili) indiferent natura serviciului profesional prestat. n cazul
executarii, nsa, a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asigurare (certi- tudine) n
ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor fi- nanciare n fata publicului,
independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a ndeplinit
misiunea n conditii de integritate si cu obiectivitate.
3.1. Abordarea conceptuala Independenta are doua componente fundamentale:
Independenta de spirit (rationamentului profesional):
Este caracterizata prin starea de spirit care nlesneste obtinerea unei opinii neafectate de
influente care pot compromite acest rationament profesional, permitnd profesionistului
contabil sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala.
- Independenta n aparenta (comportamentala):
Se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi att de
semnificative, nct o terta persoana, logica si informata (detinnd toate informatiile
relevante si aplicnd toate masurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului/societatii sau
grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.
Utilizarea termenului independenta n mod singular poate crea nentelegeri. Luat
separat, termenul poate induce presupunerea ca o persoana care exercita un rationament
profesional trebuie sa fie independenta, n sensul izolarii sale de relatiile
economice, financiare sau de alta natura.
Aceasta ipoteza este imposibila, deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu
altii. Prin urmare, importanta relatiilor economice, financiare si de alta natura trebuie
evaluata si din punctul de vedere al unei terte persoane, rezonabila si informata care, avnd
toate informatiile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc ca sunt inacceptabile.
Multe circumstante diferite sau combinatii ale acestora pot fi relevante,
nefiind astfel posibil sa se defineasca fiecare situatie care poate da nastere unor amenintari
la adresa independentei si, corespunzator, sa se determine masurile necesare pentru
atenuarea lor. De altfel, natura misiunilor profesionistilor contabili fiind diferita, pot exista
amenintari la adresa independentei, de asemenea, diferite, care necesita aplicarea unor
masuri de prevedere corespunzatoare.

Un cadru conceptual care ar indica profesionistilor contabili modalitatea de

identificare, evaluare si abordare a amenintarilor la adresa independentei ar fi mai folositor
interesului public, dect un set de reguli specifice, care pot fi arbitrare.
ntr-o astfel de abordare conceptuala se iau n considerare att amenintarile la adresa
independentei si masurile de prevedere necesare, ct si interesul public. Potrivit acestei
abordari, profesionistii contabili si membrii cabinetelor lor au obligatia de a identifica si
evalua circumstantele si relatiile care pot crea amenintari la adresa independentei si, de
asemenea, de a lua masurile corespunzatoare pentru eliminarea sau reducerea lor la un
nivelacceptabil, prin aplicarea masurilor de prevedere corespunzatoare. Pe lnga
identificarea si evaluarea relatiilor dintre echipele de profesionisti contabili n audit si
servicii conexe si clientii lor, este necesar sa se aprecieze si daca relatiile dintre acestia si
terte persoane nu reprezinta amenintari la adresa independentei.
Natura amenintarilor la adresa independentei si masurile de eliminare sau reducere a
acestora la un nivel acceptabil difera n functie de caracteristicile individuale ale misiunii,
respectiv daca misiunea este un angajament de audit sau o alta misiune.
n cazul unei misiuni care nu este un angajament de audit se va avea n vedere
scopul, obiectivul si utilizatorul anume precizat al raportului.
Cabinetul/societatea sau grupul este necesar, prin urmare, sa evalueze circumstantele
relevante, natura misiunii si amenintarile la adresa independentei profesionistilor contabili,
hotarnd daca este oportun sa accepte sau sa continue misiunea, precum si masurile de
prevedere utile; totodata, se va aprecia si daca, n acest context, se impune completarea
echipei cu specialisti din afara cabinetului/societatii sau grupului.
Misiunile de audit furnizeaza nivelul certitudinii (asigurarii) angajate pentru o
categorie larga de utilizatori potentiali: n consecinta, pe lnga independenta
rationamentului profesional, independenta comportamentala este de o importanta
deosebita. Prin urmare, fata de clientii de audit, membrilor echipei de profesionisti contabili
n audit, inclusiv ai cabinetelor/societatilor de profil si grupurilor li se cere sa fie total
independenti fata de acestia. Consideratii similare de independenta fata de clientii lor se cer si
atunci cnd sunt prestate servicii conexe auditului si alte servicii profesionale.
In cazul acestor misiuni este necesar sa se tina seama de orice amenintare la adresa
independentei, despre care cabinetul are motive sa creada ca poate fi creata de interesele si
relatiile dintre profesionistii contabili si clientii lor.
In cazul unui raport privind serviciile conexe auditului, restrns n mod expres
contractual pentru folosire de catre utilizatori identificati, acestia sunt considerati a fi n
cunostinta de cauza asupra scopului, obiectivului si limitarilor raportului, ntruct au
participat la stabilirea naturii si obiectivului misiunii cabinetului de a presta aceste servicii,
inclusiv a criteriilor de evaluare a obiectivului serviciului respectiv.
In aceste conditii, cabinetul/societatea va avea n vedere luarea masurilor necesare
asigurarii independentei comportamentului membrilor sai fata de toti utilizatorii raportului.
In plus, n cazul n care cabinetul/societatea are o semnificativa participare
financiara, fie directa fie indirecta, n afacerile clientului auditului, al serviciilor conexe si
al altor servicii profesionale, atunci, evident, interesul financiar al acestei participari va
fi att de important, nct nici o masura de prevedere a reduceriiamenintarii la adresa
independentei la un nivel acceptat nu ar li posibila.

Cerintele cu privire la independenta profesionistilor contabili se pot sintetiza astfel:

- pentru misiunile (contractele) de audit, membrii cabinetelor/societatilor de audit
trebuie sa fie independenti fata de clientii lor;
- pentru misiunile (contractele) de servicii conexe si alte servicii profesionale
prestate clientilor - care nu sunt clienti n cadrul unui contract de audit - (deci de
non-audit), cnd utilizatorul anume precizat nu este restrnscontractual la una sau
anumite persoane, membrii cabinetelor/societatilor de expertiza contabila trebuie sa fie
independenti fata de client;
- pentru misiunile (contractele) de servicii conexe si alte servicii profesionale
prestate clientilor - care nu sunt clienti n cadrul unui contract de audit - (deci de
non-audit), cnd utilizatorul anume precizat este restrns contractual la una sau anumite
persoane, membrii cabinetelor/societatilor de expertiza contabila trebuie sa fie independenti fata de client.
Evaluarea amenintarilor la adresa independentei si masurile ulterioare trebuie sa fie
bazate pe dovezile obtinute nainte de acceptarea misiunii (contractului) si n timp ce acesta
este n derulare. Obligatia de a proceda astfel apare atunci cnd un membru al
cabinetului/societatii cunoaste sau s-ar putea sa se astepte sa apara si sa cunoasca mprejurari
sau relatii care ar putea compromite independenta. Ar putea exista situatii cnd
cabinetul/societatea sau un membru al acestora sa ncalce, din neglijenta, principiul
independentei. Astfel de situatii de neglijenta nu vor compromite, n general, independenta
fata de client, daca exista stabilite, de catre|cabinet/societate, politici si proceduri interne
corespunzatoare de pontrol al calitatii, destinate a promova independenta si a corecta imediat
abaterile, aplicnd orice masuri necesare de prevenire a amenintarilor la adresa
independentei.
3.2. Amenintari la adresa independentei Independenta este potential amenintata n
urmatoarele situatii: interes propriu, slabirea autocontrolului, renuntarii la
propriile convingeri, manifestari de familiarism si actiuni de intimidare.
3.2.1. Cauze datorate interesului propriu
Au loc atunci cnd un cabinet, societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un
interes (participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor
cabinete ar intra n conflict cu clientul respectiv. Astfel de exemple pot fi:
a participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului
respectiv;
un mprumut sau o garantie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaza
patrimoniul clientului;
onorarii totale provenind de la un singur client;
preocupare cauzata de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);
relatii de afaceri cu clientul contractului de prestari de servicii profesionale a
potentiala angajare ca salariat al clientului;
onorarii neprevazute n contractul de audit sau de prestari de servicii profesionale.

3.2.2. Cauze legate de slabirea autocontrolului

De regula, pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este necesar sa fie
reevaluata modalitatea de asigurare a independentei cabinetului/societatii sau a membrilor
acesteia, pentru a fundamenta concluzia finala a nivelului de asigurare a angajamentului.
Amenintarea la adresa independentei, legate de slabirea autocontrolului, apare atunci cnd
unul din membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat
patrimoniul clientului si din aceasta pozitie poate exercita o influenta semnificativa directa
asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client.
Exemple n acest sens, neexhaustive, care pot crea acest gen de amenintari la adresa
independentei, pot fi:
un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din persoanele
care a gestionat patrimoniul clientului;
un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent un angajat al clientului
ntr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului
de certitudine - asigurare - a contractului fata de client;
prestarea de servicii pentru un client al unui contract deaudit sau de non-audit care
poate afecta direct nivelulcertitudinii asigurarii profesionistului contabil fata de client;
a pregatirea datelor originale utilizate la generarea situatiilor financiare sau pregatirea unor
nregistrari care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fata
de client.
3.2.3. Cauze datorate renuntarii la propriile convingeri
Apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza, sau poate
fi perceput a promova situatia sau
opinia unui client pna la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi nteleasa ca fiind
compromisa. Aceasta ar putea fi cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al
acestuia si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului.
Exemple n acest sens, fara a fi exhaustive, care pot crea a-menintari la adresa
independentei de acest fel pot fi:
- a se ocupa cu, a fi promotor al actiunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului;
- a actiona ca un avocat sau consilier al clientului, n litigiile sau n rezolvarea
nentelegerilor cu terte parti.
3.2.4. Cauze datorate manifestarilor de familiarism Au loc atunci cnd, n virtutea unor relatii
strnse cu un client cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea de profil sau un membru al acestora, devine prea ntelegator fata de
interesele clientului.
Exemple n acest sens, care pot crea amenintari de acest fel la adresa independentei,
fara a fi exhaustive, pot fi:
un membru al cabinetului/societatii care are un membru de familie (afin) sau o ruda
apropiata care are o functie de raspundere n ntreprinderea clientului;

 un membru al cabinetului/societatii care are un afin sau o ruda apropiata care, ca

angajat al clientului, este n masura a exercita o influenta directa si importanta asupra
realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul;
un fost partener al cabinetului/societatii care a devenit o persoana care gestioneaza
patrimoniul clientului sau este angajat al clientului, care ar putea exercita o influenta
directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul;
asociere de lunga durata a unui membru al cabinetului societatii cu un client al
acestora;
acceptarea de daruri sau ospitalitate, n afara de cazul cnd valoarea acestora este
nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii, de la clientul acestora sau de la
persoanele care gestioneaza patrimoniul sau sunt angajati ai clientului.
3.2.5. Cauze datorate unor actiuni de intimidare
Au loc atunci cnd un membru al cabinetului sau societatii poate fi implicat sa actioneze
obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la
persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului.
Fara a exista o limitare a exemplelor amenintarilor de acest fel la adresa independentei,
acestea pot fi:
amenintarea cauzata de cererea din partea clientului catre cabinetul/societatea
respectiva de a nlocui un membru al acesteia, n cazul unui dezacord de aplicare a
unui principiu de contabilitate;
presiune din partea clientului, pentru a reduce necorespunzator cantitatea de munca
executata de membrii cabinetului/societatii, n scopul reducerii onorariilor.
3.3. Masuri de protejare a independentei
Membrii echipei de profesionisti contabili n audit, servicii conexe si alte servicii
profesionale contabile au responsabilitatea de a ramne independenti, lund n considerare
conditiile n care si exercita profesia si amenintarile la adresa independentei si sa ia toate
masurile de prevedere disponibile pentru a elimina aceste amenintari sau a le reduce la un
nivel acceptabil.
Cnd sunt identificate amenintari la adresa independentei, altele dect cele care, n mod
evident, sunt fara importanta, trebuie identificate masurile de protejare corespunzatoare a
independentei aplicarea lor, pentru a elimina aceste amenintari sau a le reduce la un nivel
acceptabil.
Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia n functie de
mprejurari. Trebuie ntotdeauna acordata atentie situatiilor n care o terta persoana responsabila
si informata, cunoscnd toate informatiile relevante, inclusiv masurile de protejare aplicate, ar
putea trage concluzia n mod rezonabil ca aceste masuri sunt inacceptabile.
Aceasta concluzie a unei terte persoane va fi influentata de rectori, cum ar fi:
semnificatia amenintarii la adresa independentei, natura serviciilor profesionale contractate,
utilizatorii anume precizati ai raportului misiunilor de audit sau servicii conexe si struc-tura
cabinetului/societatii.

Misiunile de protejare a independentei se mpart n trei mari categorii:

-

masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;

masuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al

serviciilor profesionale;

masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme si proceduri ale

cabinetelor/societatilor.
Cabinetul/societatea de expertiza contabila sau de audit si membrii acesteia trebuie sa
aleaga masuri de protejare corespunzatoare pentru a elimina sau reduce amenintarile la
adresa independentei la un nivel acceptabil.
3.3.1. Masurile de protejare a independentei dispuse de profesie, legislatie sau
reglementari
Constau n:
cerinte de educatie, instruire si experienta pentru accesul la profesie;
cerinte de educatie (formare) continua;
standarde profesionale, monitorizare si metode disciplinare;
control extern al sistemului de control al calitatii serviciilor profesionale prestate de
cabinetul/societatea de expertiza contabila sau audit;
legislatie care guverneaza cerintele de independenta a profesiei si a profesionistilor
contabili.
3.3.2. Masurile de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul
Constau n:
aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numirii
cabinetului/societatii prestatoare de servicii profesionale, atunci cnd alte persoane
mputernicite sa administreze patrimoniul si sa-1 reprezinte juridic pe client au semnat
contractul;
nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, mputerniciti a lua decizii
manageriale;
stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara
(situatii financiare) corecta;
procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor
pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor;
structura conducerii corporative a clientului, printre care si comitetul de audit care
asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si
legatura, comunicatiile cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale
pentru client.
Comitetele de audit, facnd parte din structura consiliilor de administratie, au un rol
important n conducerea corporativa, daca sunt independente fata de managementul efectuat de
aceste consilii de administratie. Comitetul de audit revede situatiile financiare nainte de a fi
supuse consiliului de administratie, avnd totodata rolul de legatura ntre auditorul extern
(cabinet/societate de audit) si consiliul de administratie.

Desigur, n lipsa acestui comitet de audit din structura organizarii clientului, este necesar
sa existe nominalizata persoana din cadrul conducerii clientului (n mod deosebit, la
societatile cotate) care sa tina legatura cu cabinetul/societatea de audit si cu care aceasta sa
rezolve n mod rezonabil aspectele privind independenta.
Cabinetele/societatile de audit trebuie sa stabileasca politici si proceduri privind
comunicatii independente cu comitetele de audit sau cu altele mputernicite cu conducerea
acestor relatii.
n cazul auditarii societatilor cotate, cabinetele/societatile de audit trebuie sa comunice
cel putin o data pe an, oral si scris, toate aspectele relatiilor dintre ele si clientul auditului,
apreciate, potrivit rationamentului profesional, ca avnd legatura cu independenta.
Aceste comunicari pot varia n functie de mprejurarile decise de cabinetele/societatile de
audit, dar trebuie, n general, sa abordeze aspecte relevante stabilite n aceasta sectiune.
3.3.3. Masurile de protejare a independentei, stabilite n interiorul propriilor sisteme
si proceduri alecabinetelor/societatilor
Astfel de masuri constau n:
importanta independentei acordata de conducerea cabinetului/societatii si
modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesionisti contabili n audit, servicii
conexe si alte servicii profesionale, pentru satisfacerea interesului public;
politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului
de asigurare al angajamentu lui cu clientul;
politici de independenta documentate privind identificarea amenintarilor la adresa
independentei, evaluarea importantei acestor amenintari si identificarea masurilor
de protejare, precum si modalitatea de aplicare a lor pentru eliminarea sau reducerea
amenintarilor la un nivel acceptabil;
politici interne si proceduri de supraveghere a respectarii aplicarii politicilor si
procedurilor privind independenta;
politici si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre
cabinetele/societatile si membrii acestora cu clientii serviciilor prestate;
politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor
cabinetului/societatii de la un singur client.
modalitatea de folosire a diferitilor parteneri si echipe pentru prestarea unor
servicii profesionale care reprezinta parti dintr-un contract ncheiat cu un client;
politici si proceduri care sa interzica membrilor cabinetului/societatii si altor
persoane, care nu fac parte din echipa de audit si servicii conexe, sa influenteze rezultatul
nivelului de asigurare angajat;
comunicarea sincronizata a politicilor si procedurilor cabinetului/societatii,
inclusiv orice schimbari ale acestora,tuturor colaboratorilor si angajatilor, incluznd
instruirea corespunzatoare si formarea lor continua;
desemnarea unui membru cu experienta al managementului cabinetului/societatii
drept delegat responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de
protejare a independentei;
mijloace de a informa partenerii si personalul de conducere al clientilor si al
entitatilor lor raportoare ca trebuie sa ramna independenti fata de cabinetul/societatea
prestatoare de servicii profesionale;

 un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile

stabilite;
politici si proceduri pentru a nsarcina colaboratorii si angajatii
cabinetului/societatii sa comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind
independenta si obiectivitatea care i preocupa; acestea includ si informarea membrilor
cabinetului/societatii asupra procedurilor deschise mpotriva lor;
includerea suplimentara n echipa a unui profesionist contabil care sa
supravegheze lucrarile efectuate sau pen tru a da recomandarile necesare cerute. Aceasta
persoana ar putea fi angajata din afara cabinetului /societatii /grupului sau sa fie cineva din
interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit si servicii conexe;
consultarea unei terte persoane, cum ar fi un comitet de administratori
independenti, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil;
rotirea personalului cu functii de conducere;
comentarea problemelor privind independenta cu comitetul de audit sau cu alte
persoane din conducerea clientului;
elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului,
a naturii serviciilor prestate si amarimii onorariilor percepute;
politici si proceduri care sa protejeze membrii echipelor de audit si servicii conexe
sa nu ia decizii manageriale sau sa-si asume responsabilitati care, de drept, revin clientului;
implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din
nivelul de asigurare al angaja mentului;
implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu
necesita un nivel de asigurare acordat clientului, n masura n care acesta si asuma
responsabilitatea serviciilor prestate;
eliminarea unei persoane din echipa de audit si servicii conexe, cnd are participari
financiare personale care pot crea o amenintare la adresa independentei.
Cnd masurile de protejare a independentei, aratate mai nainte, sunt insuficiente
pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil amenintarile la adresa independentei sau
cnd cabinetul/societatea considera necesar sa nu elimine activitatile, situatiile sau interesele
care creeaza amenintarea, atunci singura masura utila va fi aceea de a refuza contractul
privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract.