Anda di halaman 1dari 14
ISBN 973-590-670-8 Copyright © Editura Economica, 2002 =) EDITURA ECONOMICA 78101, BUCURESTI, sector 1, Calea Grivitei nr. 21, etaj VIL; tel/fax: 231.55.77; 231.55.78; 231,55.79; 231.55.80; 312.97.17; 312.22.48; E-mail: edecon@edecon.ro; affice@edeconomica.com; ‘hatp: /www.edecon.ro: www.edeconomica.com Pi Comenzitas S EDITURA ECONOMICA DISTRIBUTIE Calea Dorobantilor nr. 31-33; tel: 210,63.07; 210.63.08; tel/fax: 210.73.10; ‘hup: /how.e-economicshop.com i i \CEDEUL PERT - PROGRAM EVALUATION AND REVIEW TECHNIQUE ‘EXEGUTIA WenAnICON DE CONETAUGTH BA 7.1. Consideratii asupra procedeului ‘Procedecle cuprinse in ADC/TIMP sunt in general procedee deterministe ce : ipoteza c& duratele activitatilor unui proiect sunt estimate suficient de exact, ite 0 valoare. Aceastd ipotezi este posibili in cazul unor activitiifi cu 0 ware cunoscutd, ale céror durate rezulti in baza unor parametri bine ificati, ce prezint’ o variabilitate statistic& redusa, avand un grad ridicat de : Hic, Cu toate acestea, in multe alte cazuri exist proiecte la care duratele lor nu sunt cunoscute, fiind extrem de dificila aprecieres lor, din cauza P wafiilor insuficiente privind evolutia si realizarea acestora. in acest caz, le activitiilor au un grad ridicat de impreeizie sau sunt chiar incerte Pentru aceste tipuri de proiecte, in special pentru cele din domeniul i-dezvoltarii sau al realizirii unor constructii deosebite, a fost conceput al PERT — Program Evaluation and Review Technique. Lu W. Fazar de la Special Project Office, apartinand marinei americane, cerceta | 1 Ty] Lit GALENDARISTIOE PLAN CALENDARISTIC GRAFICUL FORTEI DE MUNCA ‘in acelasi timp cu Kelley si Walker, problemele conducerii proiectelor. in i cu firma de consultare Booz, Allen & Hamilton si cu Lockheed Missile Division, marina americana creeazi procedeul PERT, independent de ul CPM. Prima expunere publici a programului PERT intr-o revist stiinfificd de ‘eirculatie apare in anul 1959 in “Operations Research nr. 7”. Domeniul de uiilizare a metodei PERT cuprinde att proiectele de mare aaaeeee 4, cat si cele mijlocii. PERT a fost aplicat la proiectul rachetei Polaris (a sae au colaborat 3000 de organizatii si care toteliza 50000 de activitati) landu-se © scurtare a duratei de executie cu circa doi ani. Proiectul Apollo, t avut ca obiectiv debarcarea omului pe Lund, a fost in intregime organizat PLANIFICAREA EXECUTIEI LUCRARILOR PRIN METODA C.P.M.- SOLUTIE OPTIMIZATA [swine] — i saa i 194 Management in construcy pe baza procedeului PERT. Dupa opinia multor specialisti, numai sistermul Pj este capabil sa realizeze coordonarea si controlul a.sute de unitiji colabor implicate in numeroase si diverse cercetiri si experimentiri. Pentru a evidentia specificul complex al procedurii, se foloseste fre denumirea de “sistemul PERT”. In literatura de specialitate si in utiigg practic’, PERT se considera un sistem, deoarece cuprinde un ansamblu integratg masuri si raportiri specifice, concepute in scopul functiondrii ireprosabile programérii si controlului proiectelor. Sistemul PERT abordeaza problema programarii sau planificdtii proiect din punct de vedere probabilistic, considerind duratele activititilor ca vari aleatoare caracterizate prin media si dispersia lor. PERT a fost realizat in dog variante interdependente: ¢ PERT/TIME pentru a sublinia preocuparea autorilor de a ori analiza proiectelor spre parametrul timp; @ PERT/COST elaborat in scopul analizei simultane a termenetor costurilor, asigurand controlul si coordonarea generali a proiectelor. Sistemul PERT este considerat de numerosii sai utilizatori ca 0 filosofie conducerii proieetelor, subliniindu-se urmittoarele functiuni: a. instrument de conducere pentru definirea si coordonarea acfiunilor urmeazi a fi intreprinse in scopul atingerii obicctivelor majore proiectului. b. complex de tehnici capabil si ajute la Iuarea celor mai eficiente devi fri a fi el insusi un generator automat de decizii. ¢. complex de proceduri, care furnizeazi informayii de natura st privind incertitudinile referitoare la realizarea unor activitifi proiectului. metoda de calcul, ce permite condu asupra: (a) problemetor latente care reclama o decizie si/sau 0 solutie; (b) ajustarilor (referitoare la durate, resurse si performante) neces pe pareursul executici, in vederea imbunétiirii capac ‘organizafici de a-si indeplini obiectivele sale. jorilor si-siconcentreze Trisiturile principale ale metodei PERT sunt urmitoarele: durata unei activititi este evaluatd prin trei estimari (pesimista, cea il probabil si optimista), agement in constructii 195 proiectul este reprezentat printr-o rejea in care se evidenfiazi eveni- mentele. Se foloseste in special conceptul operational de eveniment cheie care permite 0 identificare a fazelor importante ale proiectului, atat in etapa de concepere a programului, cat si in cea de control; programul obfinut prin calculatiile PERT confine aceleasi clemente ca si un program de tip CPM, dar permite evaluarea probabilitatii de realizare a clementelor planificate (impuse); in esenfi, sistemul PERT se caracterizeaza prin aparatul statisti pentru evaluarea programul Procedeul PERT in cele doua variante ~ PERT/TIME si PERT/COST — si-a utilitatea tntr-un numdr foarte maré de aplicafii, datoritii manierei proce- le ce pune la dispozitia utilizatorilor instrumente de lucru accesibile sub | complexititii matematice. Multi cercetitori si-au indreptat atentia, in cial, in directia aprofundarii variantei PERT/TIME, care face obiectul analizei pezentei lucrari folosit 7.2. Retelele PERT si relatiile de baza ale metodei Pentru infelegerea modului de operare cu. procedeul PERT/TIME, in Jirii execufiei lucririlor de constructii este necesari descrierea sila principalele relafii ce definesc procedeul. 7.2.1. Grafice retea de tip PERT [9] Mulfi utilizatori ai metodei PERT si implicit ai variantei PERT/TIME refelele orientate pe evenimente. insi, ca forma de reprezentare, procedeul RT este cu totul independent de tipul de grafie retea adoptat pentru descrierea ectului supus studiului. Maniera de elaborare si principiile de intocmire a zelor retea PERT sunt asemnitoare celor folosite in procedeul CPM Graficele refea PERT sunt “grafice refea orientate pe evenimente”, spre ebire de graficele retea CPM care sunt “grafice refea orientate pe activitai”. Principalele elemente care definesc graficele retea PERT sunt urmitoarele: = fiecare activitate este reprezentata printr-un arc; = fiecare nod corespunde unui eveniment, care poate evidentia inceperea ‘unei activititi sau terminarea unei activititi: Management in cons: ~ numérul evenimentelor refelei, precum si tipul fiecdiruia depind, mare misurd, de analistul de sistem elaborator. Unii analisti PERT inscriu in dreptul fiecirui nod tipul de eveniment pe care il reprezinta: $ (Start event, eveniment de incepere) sau C (Complete eveniment de terminare). intr-o retea CPM (fig. 7.1 a) un nod poate reprezey mai multe evenimente, de terminare si de incepere. Daca dorim si construim, refea PERT in care si evidentiem numai evenimentele de incepere a activitatilg obtinem fig, 7.1 b. In mod similar, refeaua prin care se evidentiaz’ evenimentg de terminare a activitijilor este desenata in fig. 7.1 c. in fine, dack impunem g fiecare activitate si posede cite un nod distinct pentru inceperea gi terminarea, rezultl fig. 7.1 d Cu cat se introduc mai multe evenimente, cu atit cresté numaral actiy {ilor fictive. Rejelele (b), (c) si (d) sunt cazuri particulare de rejele PERT. In obisnuit, fntr-o refea orientata pe evenimente apar att evenimente de inceperes si'evenimente de terminare, intocmitorul avand latitudinea si decid daca pentrug activitate determinati este cazul si introdued un eveniment tip S, tip C sau amandoua Refeaua din fig. 7.1 d este expresia indeplinirii scrupuloase a principill de intocmire a refelelor orientate pe evenimente, Comparfind refelele din fig, 7 si din fig. 7.1d se constata ca prima realizeazi cea mai compacti, iar a dova ‘mai. ptolixd reprezentare a projectului. Subliniem c& tipul de constructie din 8g) 7.1d a fost folosit la unele aplicatii PERT. Rejelele PERT au urmatoarele dezavantaje: nu sunt standardizate, neexistind un ansamblu unitar si univoe é reguli de constructie; numérul activitajilor fictive este mare; sistemul de constructie este hibrid, avind caracteristici atat ale refel CPM, ct si ale refelelor MPM, ins nu pe cele mai favorabile. Rejelele PERT au ins avantajul cA pot scoate in evident’ event cheie (in englez’: milestones) ale proicctului. Fiecare proiect confine calel evenimente deosebit de importante, care au rol precumpinitor. Ansambll acestora formeaza jaloanele principale ale planificdrii si controlului proie Conceptul de drum critic permite concentrarea atentici asupra activi determinante. In mod snalog, conceptul de cveniment cheie inlesne concentreazi eforturile asupra elementelor esenjiale ale proiectului, dar concept nu este apanajul graficelor refea orientate pe evenimente. nt in constructii C-Terminat comenzi S. Incoput procurare materi S. Inceput procutrareutilajtchnologic ¥ 0 Qeingusara. ait tet prime CONSTRUCT Terminst constructie C Terma procurare utilaj tehnologie SS Tnceput montaj S.luceputcomenzi —_S. inceput procurate materi prime 0 Inceput procurare tila tchnologic STncepit STheq constuctic moat C.Terminat coment ©. Terminat procorare §. Terminat procarare ‘ uly tehnoogie Tenminat roicet constructie PRocuRARE ‘MATER OO. missin oO O70 4) OSes =@ = 5 Figura 7.1. Cazuri particulare de grafice PERT 19} 198 Management in construe nagement in constructii In prezent existi tendinta de a inlocui graficele refea PERT cu grafic rejea CPM sau MPM. Conceptul de eveniment cheie este totusi retinut, probabilitate valabil indiferent de tipul refelei utilizate. Deoarece sistemul PERT ¢ independent de retelele orientate pe evenimente, fiind legat de acestea numai dip punet de vedere istoric, am utilizat pentru exemplificare studiul refelelor CPM, 7.2.2. Relafiile de baza ale metodei PERT Relatiile ce intervin in sisiemul PERT sunt legate de modalitatea de evaluay a duratelor activititilor gi a duratei proiectului, dar si de caleulul probabilitii de realizare a termenclor planificate. timp A-Evaluarea duratei unei activititi ui i Ioatn de: terminare : b rs = i ‘cea mai devreme cea maj tarae In cazul proiectelor din sfera cercetirii-dezvoltirii, dar si din domenial (estimare optimistay nare pesimista) construetiilor speciale, se impune lvarea in considerare a caracterului aleator al lor. Daca in procedeul CPM durata unei activititi dj avea exprimare determinista, in sistemul PERT durata unei activititi este notati ty gi se consider o variabilé aleatoare. Stabilirea distribuiei fiecdrei durate ty intémpi cauza insuficientei cunoasteri a valorilor posibile cauzate de modalititile d mente caracteristice desfaigurare a executici fiecdrei activitiyi, dar si din cauza lipsei datelor statistice intercepteaz axa absciselor in dou puncte ay si by corespunzatoare duratei minime si respectiv duratei maxime; ce dau posibilitatea de-a utiliza elemente de teoria probabilitiilor in rezolvare este unimodal, adicd existi o singurd valoare maxima mj, care problemelor procedurale. Teprezinta durata cea mai probabil sau modul distributiei, Experienta practicd a condus pe creatorii metodei PERT si admit ca unei activititi este o variabild aleatoare a cirei functie de repartitie si res; Data de terminare corespuncatoare} | Data de terminare corespunzatoare Valoarea (by - ay ) este intervalul de variatie a distributiei si indie’, intr-o misuri, gradul de imprastiere a duratelor posibile. __ Yalorile caracteristice aj, by si my pot fi evaluate de specialistii care activitatea respectiva. Cele trei estimari ale duratei umei activitati au ~ Variabila aleatoare matoarele semnificatii durata optimista (ay) este durata minima de executie a unei activititi, respectiv cazul cind existi cel mai favorabil complex de imprejurati, conditiile generale fiind ins cele normale. F(x) =F (ti) ~ functia de repartit f(x) = £0) —densitatea de reparttie (sau de probabilitate) durata cea mai probabili (may) este estimatia cu cea mai mare sansa de 4 x realizare in conditiile normale de lucru. rG,)= i LG; )aQ,) unde ff Jab, )=2 duraia pesimisté (by) este intervalul de timp maxim de realizare a % % activitati (i,j), atunci c&nd exista inprejuririle cele mai defavorabile de execufie, excluzéind catastrofele sau situatiile cu totul iesite din corm. Durata unei activititi, fiind consideraté 0 variabila aleatoare, caracterizati prin media si dispersia sa. Cu ajutorul celor trei estimari calculeazi media si dispersia duratei unei activitii, folosind relatiile: > _a,+4m, +b, tes ly (7.2) Media fy este valoarea in jurul cdreia se grupeazi valorile variabil aleatoare x = ty AS ARS ii boo fj boo f boa aor m) @) a) b) °) d) Figura 73, Variante de vaioripenira duvata medie a unei activitat(,)) [9) Durata medie 2 unei activitati poate fi mai mare, egal sau mai micd decat durata cea mai probabilé (figura 7.3). in cazul (@) din figura, distributia ame asimetrie pozitiva, ceea ce inseamna ca existi tendinja de a se realiza durate mal mari decit cea mai probabila., in cazurile (b) si (c) exist tot atétea sanse de a se realiza durate scurte si lungi. Activitatea cu distributia (b) are ins o impristie mai mare decat cea cu distributia (c). Cazul (d) indicd tendinga de a se rea durate mai scurte decit aceea realizata in mod freevent. Dispersia Gj? evidentiazA gradul de nesiguran{a in estimarea duraie activitapii (i,j), fiind © masura a impristierii valorilor variabilei aleatoare fafi. de media sa M (x) =fy. Din formula 7.2 rezulta cd abaterea medie patraticd | (Sau abaterea standard) Oy reprezinté o sesime din intervalul de variatie, Trebuie remarcat faptul c& formulele folosite in metoda PERT pentrt | calculul mediei si dispersici duratei unei activitdti corespund unor valor particulare atribuite parametrilor repartitiei beta. z 25-18 (7.3) (74) ment in constructii Abaterea medie pitratich Gy se utilizeazi in aplicatii ca un mod mai mod care si exprime misura impristieri valorilor variabilei aleatoare x = ty in valorii medii M(x) = 14. Spre deosebire de dispersie, abaterea medic ica (ca de altfel si valoarea medie) se exprimi in unitatile de misura ale ile aleatoare considerate. Cocficientul de variatie vy se foloseste uneori in aplicatiile practice ca 0 acteristic a imprastierii relative, fiind un coeficient ce indic&d marimea ierii, exprimata prin raportul dintre, abaterea medie patraticd si valoarea Ca exemplificare, vom considera activitatea “executie suprastructurd” eu urmitoarelor durate: ay = 16 zile, my = 20 zile, by = 24 zile Aplicdnd formulele 7.1 + 7.4, obfinem: + valoarea medie rj =1O+4%20+24_59 7, dispersia abaterea standard coeficientul de vai Deci, in procedeul PERT se admit ipoteze simplificatoare la nivelul duratei activitati prin acceptarea distributiei beta si a unor valori patticulare pentru metrii acestci distributii inducand o serie de erori Estimarea mediei si dispersici unei activititi este insofité de erori provenite ipoteza distributici “beta” ca distributie unicd, a acceptirii formulelor evaluari Proportie de 30% si respectiv 15%. Trebuie bliniat insi ca aceste erori se referi la cazuri extreme, care sunt foarte putin babile, iar pentru cazurile curente ele nu depiigesc 5% sau 10%, existind o ilitate mare de compensare a acestora in situatiile practice. B—Evaluarea duratei totale a unui proiect In metoda PERT proicctul este Teprezentat printr-o refer G de tip “grafic 4 orientat pe evenimente” ce se poate transpune tntr-un “grafic rejea orientat fivitdfi", corespunzitor procedeului CPM. Duratele activitijilor sunt evaluate 1 trei estimari: aj, mi si by, 202 ‘Management in construct fn aceste conditii, informafia de intrare pentru ansamblul proiectuluj continutul: 1 = (G5 ay, my, by}. 75) Pe baza formulelor (7.1) si (7,2) aplicate pentru toate activitatile proiectulaj] informatia de intrare este transformata in: 1,={G5 1y3 05). 6) In aceasta forma se revine la un model determinist, in care operim un refea ale cirai activititi au duratele deterministe egale cu mediile lor. Aplici procedura de calcul CPM, se stabilesc termenele minime si maxime evenimentelor, rezervele de timp ale activititilor, traiectoria drumului critic durata totald a proiectului. Prin aceast manieri de lucra procedeul PERT admite o serie de ipote referitoare la durata total’ a unui proiect: ‘a. Drumul critic este identic cu acela care rezult din revenirea la un mo determinist. Cu alte cuvinte, drumul critic este consecinfa informatiei 1 intrare {G, 7}, unde ty sunt durate fixe. b. Durata total a proiectului se considera ca o variabili aleatoare eu relatile: diol eden,” unde D,, este drumul eritic definit conform ipotezei 0, Formula (7,7) arati c& durata proiectului (termenul minim al evenin final) este egala cu suma duratclor medii ale activitatilor critice. Formula afirma c& dispersia duratei proiectului este egal cu suma dispersiilor activitfil critice. Ipoteza (a) poate fi exprimati si astfel: drumul critic al modeld determinist {G, fy} are 0 Iungime suficient de mare, incat probabilitatea ca} drum si devin’ critic este neglijabild. Ipoteza (b) se bazeaz’ pe teorema it centrali. din calculul probabilititilor, al cdrui enunt simplificat este: daclt variabili aleatoare T este suma unui numar mare de variabile aleata independente, fiecare variabild avand o pondere mica in sum®, atunci repartiti T este foarte apropiata de cea normala. gement in constructii r~ duratatotala a proiectului durata contractata a proiectult Te Te 7 7.4. Densitatea de reparttie a duratei totale a protectului, conform reparijiei normale [9] Din calculul probabilitatilor densitatea legii normale este 1 W= se X este valoarea medio, iar ¢, abaterea medie pitratic. fn figura 7.4 s-a desenat curba densitatii de repartitie (7.9) referitoare la total a unui proiect cu durata medie f» si cu abaterea medie patratic’ o,, Vom calcula acum probabilitaiea de realizare a duratei contractate T. a unui t. Din figura 7.4 se vede c& aceasti probabilitate este egal cu aria hasurat, Th orice lucrare de calculul probabilitajilor sau de statistic’ matematica tabelul valorilor functiei lui Laplace gement in constructii Management in construct Tabelul 7.1 a Stabilirea probabilitatii PCTS de probabilitate z De exemplu, daci media si dispersia duratei totale a unui proiect dupa .) in raport cu factorul 4, atunei pentru caleulul probabilitil 112zile si 0, P (Ts 198) 2 = 2,033 — tabel 7.1 P=0,9789 sau 97,99 Interpretarea rezultatului obfinut: = 2,033 + Cu probabilitatea P (T < To) = 97.9% >60%, Inseamna ch sansa de realizare a proiectului in raport eu durata contractati es posibili, chiar mai devreme, dar prin utilizarea unor resurst suplimentare. Proiectil analizat se referd la construirea blocului de locuinge cu $4 PROCEDEUL MPM - METRA POTENTIAL : METHOD METODA POTENTIALELOR a SS == Metra Potential Method sau “Metoda Potentialelot” este un procedeu vat, imbundtajit al procedeului fundamental CPM din ADC. MParalel si independent de cercetitorii americani, a SEMA. (Société mie et de Mathématique Appliquées), B) Roy si colectivul su crea potentialelor (MPM), care a intrat tn eircuitul public tn 1960 prin mnicatea prezentat’ la a doua conferinfii international de cercetare rajionala din cadrul “Universities Press”, din Londra Metoda Potentialelor reprezintd varianta francezai a ADC, fiind un procedeu jonducere a proiectelor ce ia in analiza parametrul imp, adéncind si extinzind ile de baz, fara sa le anuleze sau si le infirme. Procedeul MPM este 0 variant perfectionaté a procedeului fundamental fi, ce prezinti o retea simplificats care reduce substantial volurmul de munci $ gar o usurin{d in abordarea practic’. sCalitatea modelului matematic adoptat pentru descrierea si conducerea unui eet prin MPM are aceeasi metodologie de elaborare, adicd mu are nit © ire principala la nivelul etapelor, subetapelor si fazelor de aplicare ale sdeului fundamental CPM. Procedeul MPM se bazeazi pe corespondents ioed dintre activitifile proiectului si nodurile refelei, reflectind o relatie clari Bl - obiect ce se sustine pe un bogat suport informativ gi intuitiv. Graficele MPM au capacitatea de a evidentia intr-o manicri expliciti uncle ate de siecesiunea temporaria activititilor, care se fing direct asupra performantelor procedeului. Fai de procedcul fundamental CPM, procedeul MPM oferi o serie de se. principale ce-l definesc si care il plaseaz’ pe o porite distineté in ul ADC [9]: oy. Elaborarea re{elci este simplificet prin inlaturarea evenimentelor si & activitafilor artificiale (fictive). 2, Modificirile se fac cu usurin{d, introducerea sau anularea nor activititi neantrenand alterarea restiilui retelei.