Actinometria este ramura meteorologiei care studiaz att identificarea fluxurilor de radiaii care se

manifest n atmosfer cat i aspectele ce in de msurarea acestora.

Tinand seama de importanta cunoasterii radiatiei solare ultraviolete, la Observatorul de Fizica
Atmoasferei Bucuresti Afumati (44o 30, lat. N, 26o 13, long. E, h = 91 m), s-a instalat n 1994 un
radiometru Eppley model TUVR de producie S.U.A. pentru nregistrarea n regim continuu a
ultravioletului global. Instrumentul este instalat pe acoperisul Observatorului, la aproximativ 12
m inaltime.
Radiatia solara globala
ultravioleta, indiferent de
momentul din an, prezinta un
mers diurn ascendent n prima
parte a zilei, pana la amiaza,
cnd se atingde regula, valorile
maxime. In a doua parte a zilei,
radiatia ultravioleta prezinta un
mers descendent (figura de mai
jos).

Climatul radiativ
Prin notiunea de climat radiativ se intelege, starea medie a componentelor radiatiei solare
(directa, difuza, globala, reflectata), in relatiile lor directe cu fenomenele meteo-climatice si
suprafata terestra. Dintre componentele radiatiei solare cea care inglobeaza in valorile ei
influenta tuturor factorilor perturbatori, astronomici si atmosferici este radiatia solara globala, de
aceea pentru a caracteriza climatul radiativ solar este obligatoriu studiul radiatiei solare globale.

Radiatia solara globala (Q) este suma dintre radiatia solara directa (S) si difuza (D). Ea este
prezenta prin cel putin unul din elementele sale constituente. In cazul cerului senin: Q = S + D iar
in cazul cerului complet acoperit Q = D. Variatia diurna si anuala a radiatiei solare globale in
Romania, este specifica
latitudinilor

medii

(figura de mai jos) cu

un maxim la amiaza si
in lunile de vara (iunie
iulie) si un minim la
orele extreme ale zilei
si in luna decembrie
(solstitiul de iarna), vezi,
spre exemplu.

Tipurile de radiaii:
Atmosfera terestra este spaiul n cuprinsul cruia se manifest aciunea unei serii largi de fluxuri
de radiaii care n cea mai mare parte i au originea n activitatea de la nivelul Soarelui.

1) Radiaia solar direct (S) reprezint fraciunea din radiaia furnizat de Soare care strbate
nemodificat atmosfera i ajunge la nivelul suprafeei terestre sub forma unui fascicul de raze
paralele.
2) Radiaia solar difuz (D) este partea din radiaia solara care dup ce a fost difuzat (de ctre
moleculele gazelor din atmosfer i de ctre suspensiile atmosferice generate de sursele

poluatoare) ajunge la suprafaa Pmntului venind din toate prile bolii cereti.
3) Radiaia global/totala (Q) reprezint valoarea nsumrii algebrice a radiaiei solare directe cu
cea difuz. (Q=S+D)
4) Radiaia reflectat (Rs) este partea din radiaia global care dup ce strbate nemodificat
atmosfera i ajunge la nivelul suprafeei active subadiacente este abtut de la direcia iniial
fr a suferi modificri de alt natur. Legat de noiunea de radiaie reflectat este i cea de
albedou (A). Albedoul este de fapt un raport ntre radiaia reflectat i cea global exprimat n
procente.

A=

Rs
100
Q

5) Radiaia atmosferei (Ea) reprezint fluxul de radiaii pe care-l emite nencetat atmosfera. Se
mai numete contraradiaia atmosferei.
6) Radiaia terestr (Et) este fluxul radiativ continuu emis de ctre Pmnt.
7) Radiaia efectiv (Eef) este dat de diferena dintre radiaia terestr i cea atmosferic. (Eef= Et
Ea)
8) Bilanul radiativ (B) este diferena dintre suma tuturor fluxurilor radiative (de und scurt sau
lung) primite (absorbite) de o suprafa oarecare i suma tuturor fluxurilor radiative de und
lung sau scurt cedate de ctre aceasta.
B = (S+D+Ea) (Rs+Et) = Q-Rs-Eef = Q (1-A) Eef
Instrumente cu citire direct i aparate nregistratoare utilizate pentru determinarea intensitii
fluxurilor radiative din atmosfer:
1) Msurarea radiaiei solare directe este posibil recurgnd att la instrumente cu citire direct
ct i la aparate nregistratoare (pirheliografe si radiografe).

a)

Pirheliometrul cu compensaie electric tip Angstrm este format din:

-tubul pirheliometric, un tub care prezint un capac la un capt, capac prin care ptrund razele
solare care ajung la dou lamele de manganin; are dimensiuni variabile.
-dispozitivul de fixare este de fapt un suport metalic circular prevzut cu orificii n care se vor fixa
uruburile care ajut la instalare.
-suportul de susinere are i rolul de a asigura punerea n staie a pirheliometrului prin
intermediul unui sistem compus din trei uruburi de fixare ce permit orientarea n funcie de
latitudine, unghiul de nclinare a axei Pmntului i poziia aparent a Soarelui pe bolta cereasc
n aa fel nct razele solare s cad perpendicular pe suprafaa terestr (pe piesa receptoare).
-piesa receptoare este compus din dou lamele (plcue) extrem de fine i implicit cu o
sensibilitate sporit n raport cu aciunea radiaiilor solare. Dimensiunile acestora sunt
20x2x0,02 m. Piesa receptoare este montat la partea inferioar a tubului pirheliometric numit
capul pirheliometrului. Pe spatele lamelelor se gsesc puncte de sudur (lipituri fine) ale unor
fire care fac legtura cu bornele unui galvanometru la care pirheliometrul va trebui conectat.
Principiul de funcionare:
Plcua culisant se poziioneaz n aa fel nct radiaia solar s cad doar pe una dintre cele
dou lamele pe care o nclzete n vreme ce cealalt rmne umbrit (la temperatura mediului
ambiental). Dup un timp de expunere foarte scurt (15-25 secunde) ntre cele dou lamele va
aprea o diferen de temperatur t ce determin apariia unui curent termoelectric sesizabil
prin devierea acului galvanometrului la care pirheliometrul este conectat. Cele dou lamele se
noteaz cu M i N pentru a le putea deosebi. Cantitatea de cldur pe care o recepioneaz M
poate fi determinat pe baza urmtoarei relaii:
QM = Is S ,
QM cantitatea de cldur
Is intensitatea radiaiei solare directe
coeficientul de absorbie
S suprafaa plcuei
b) Radiometrul (actinometrul) bimetalic Michelson

c)Radiometrul (actinometrul) model RT-50

Piesa receptoare este dat de un disc de
argint acoperit cu un strat (2 microni) de
negru de fum. Are n componen dou rnduri de suduri, unele interioare supuse aciunii
radiaiilor solare i altele exterioare umbrite.Expunerea diferit la radiaie este asigurat de
configuraia tubului radiometric n sensul c acesta se ngusteaz progresiv pe msura apropierii
de piesa receptoare. Astfel ptrunderea radiaiilor se face prin punerea n staie a
instrumentului i detaarea capacului (durata expunerii este scurt).
Efectuarea msurtorilor presupune:
- punerea n staie a instrumentului;
- conectarea la bornele galvanometrului;
- montarea capacului metalic i verificarea poziiei zero a galvanometrului;
- detaarea capacului;
- dup un timp de expunere (15-25 secunde) se
face prima citire la galvanometru;
- se procedeaz la fel i la urmtoarele dou
msurtori cu un interval de pauza ntre ele de
10-15 secunde;
- la final se pune din nou capacul metalic i se
verific poziia zero a galvanometrului;
- se face media aritmetic a celor trei
citiri care va fi folosit n formula de calcul a
radiometrului.

d) Radiometrul (actinometrul) termoelectric Savinov-Janisewski

e) Pirheliometrul calorimetric Michelson

MASURAREA PRESIUNILOR
2.1. Notiuni generale
Presiunea este un parametru de stare dintre cei mai importanti care caracterizeaza starea unui
fluid. Ea se defineste ca fiind raportul dintre forta cu care un fluid actioneaza asupra unei
suprafete si aria acesteia. intr-un punct al fluidului considerat ca mediu continuu, presiunea este
independenta de orientarea suprafetei pe care se exercita, avind aceeasi valoare in toate
directiile. Suprafetele orizontale sunt plane de presiune statica egala. in cazul fluidelor inchise
intr-un recipient, presiunea este independenta de forma geometrica a acestuia.
In interiorul fluidelor fiecare strat serveste drept suport pentru toate straturile de deasupra lui. In
cazul lichidelor presiunea determinata de aceste straturi poarta denumirea de presiune
hidrostatica. Gazele fiind compresibile, actiunea dintre straturile care le compun face ca
densitatea sa fie cu atit mai mare cu cit stratul este plasat mai jos. Prin urmare si presiunea
statica a gazului va creste in acelasi sens. in practica, intrucit densitatea gazelor este foarte mica
in comparatie cu cea a lichidelor, se poate considera ca presiunea gazelor dintr-un recipient este
aceeasi in orice punct al acestuia
In natura si in instalatiile tehnice pot exista diferite tipuri de presiuni:
a) presiunea atmosferica pb. Presiunea exercitata de invelisul gazos care inconjoara globul
terestru poarta denumirea de presiune atmosferica sau presiune barometrica. Aceasta variaza
cu: altitudinea (datorita greutatii aerului), cu starea vremii (data de deplasarea maselor de aer
atmosferic) si cu pozitia geografica de pe globul terestru. Variatia densitatii aerului functie de
presiune a condus la necesitatea de a stabili o presiune de referinta numita presiune normala,
aceasta fiind presiunea corespunzatoare nivelului marii la latitudinea de 45 o si temperatura de
0oC si care are valoarea pN = 760 mmHg = 101325 Pa;
b) presiunea absoluta pa. Presiunea absoluta reprezinta presiunea unui fluid considerata fata de
zero absolut de presiune. Este presiunea care se utilizeaza in toate relatiile termotehnice;
c) suprapresiunea ps. Cind in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mare decit
presiunea atmosferica, diferenta dintre acestea poarta denumirea de suprapresiune sau
presiune manometrica;
d) depresiune pV. Cind in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mica decit presiunea
atmosferica, diferenta dintre acestea poarta numele de depresiune, subpresiune, vacuum sau
presiune vacuummetrica. Vidul, exprimat in procente din presiunea atmosferica, este:

[ % ] . (2.1)
Suprapresiunea si depresiunea, fiind exprimate in raport cu presiunea atmosferica, se mai
numesc si presiuni relative.
Presiunile precizate anterior pot fi reprezentate schematic in figura 2.1, relatiile de legatura dintre
acestea fiind urmatoarele:

Fig.2.1. Schema domeniilor

de masurare a presiunilor.
1. in cazul suprapresiunilor:
pa = pb + ps , (2.2)
2. in cazul depresiunilor:
pa = pb pv , (2.3)
e) presiunea statica pst .Presiunea statica reprezinta presiunea care se exercita pe suprafata
plana de separare dintre doua mase de fluid aflate in miscare;
f) presiunea totala ptot . Daca intr-un curent de fluid se introduce un obstacol viteza fluidului
devine zero iar intreaga energie cinetica specifica a fluidului se manifesta sub forma de presiune.
Presiunea din acest punct de oprire (de stagnare) poarta denumirea de presiune totala;
g) presiunea dinamica pdin . Presiunea dinamica se defineste ca diferenta dintre presiunea totala
si cea statica dintr-o sectiune transversala printr-un curent de fluid,
pdin = ptot - pst , (2.4)
fiind functie de viteza w si densitatea r a fluidului prin relatia:

pdin =

(2.5)

2.2. Descrierea aparatelor de masurat presiunea

Clasificarea aparatelor de masurat presiunea este data in tabelul 2.1.
Tabelul 2.1 Clasificarea aparatelor de masurat presiunea
Criteriul de
clasificare
Dupa principiul

cu lichid

de functionare

cu element
elastic

cu piston
si greutati

Electrice

Tabelul 2.1. Continuare,

Criteriul de
clasificare

Combinate

Dupa su-bordonarea

- etaloane

metrologica

- de lucru

In raport cu

- manometre si micromanometre care ma

presiunea

- vacuummetre si microvacuummetre care

atmosferica

- manovacuummetre si micromanovacuum

masoara atit suprapresiuni cit si depresiun

Dupa afisarea

- indicatoare cu indicare continua

rezultatului

cu indicare discontinua

masurat

- inregistratoare
- indicatoare- inregistratoare

Dupa

- de presiune relativa (manometre, vacuum

domeniul

manovacuummetre)

de presiune

- de presiune absoluta joasa (de compresie

ionizare, radioactive)

Dupa locul

- cu indicare locala

de masurare

- cu transmitere la distanta a indicatiei

Dupa tipul

- care lucreaza in conditii normale (obisnu

protectiei

- cu protectii speciale (impotriva fluidelor c

lor pulsatorii, socurilor de presiune, tempe

a.Aparate cu lichid
Avind o constructie simpla, aparatele cu lichid se utilizeaza pe scara larga pentru masurarea
presiunilor. Principiul de functionare se bazeaza pe legea fundamentala a hidrostaticii,
comparindu-se presiunea de masurat cu presiunea hidrostatica a unei coloane de lichid (mercur,
apa, alcool etilic etc.). Se utilizeaza pentru masurarea suprapresiunilor (manometre),
depresiunilor

(vacuummetre),

suprapresiunilor

si

depresiunilor

(manovacuummetre)

si

diferentelor de presiune (manometre diferentiale).

1) Aparate cu tub U. Constructiv, sunt cele mai simple aparate fiind compuse dintr-un suport rigid
1 pe care sunt fixate cele doua brate ale tubului din sticla 2 si scara gradata 3 (fig.2.2).

Fig.2.2. Manometru cu tub U.

In cazul majoritatii aparatelor, intreg ansamblul este protejat de o cutie metalica 4 prevazuta cu

sticla de protectie. La partea superioara se pot prevedea doua robinete de izolare 5 si un robinet
pentru egalizarea presiunilor 6. Daca nivelul lichidului in ambele ramuri ale tubului este acelasi,
presiunea din rezervor va fi egala cu presiunea atmosferica (fig.2.3.,a). Considerind echilibrul
coloanei de lichid manometric la nivelul A-A (fig.2.3,b), presiunile din cele doua ramuri, exprimate
in unitati de lungime ale coloanei de lichid, vor fi egale rezultind:
pa = pb + h , (2.6)
unde h este presiunea hidrostatica data de greutatea coloanei de lichid dintre cele doua nivele,
exprimata in unitati de lungime ale coloanei de lichid. Comparind relatia (2.6) cu relatia (2.2)
rezulta h = ps, aparatul masurind in acest caz o suprapresiune.
Asemanator, montajele din figurile 2.3, c, d, servesc pentru masurarea depresiunilor p v respectiv
a diferentelor de presiune dintre doua rezervoare D p.
2) Aparate cu rezervor si tub vertical. Acestea inlatura inconvenientul care apare la aparatele cu tub
U datorita necesitatii a doua

Fig.2.3. Moduri de
utilizare a
tubului U.
citiri, dificultati care cresc mai ales cind presiunea variaza. Principial, aceste aparate sunt
construite la fel ca cele de tip U, unul dintre tuburi fiind insa inlocuit cu un rezervor de sectiune
mult mai mare decit sectiunea celuilalt tub (fig.2.4).

Fig.2.4. Manometru cu
rezervor si tub vertical.
Valoarea presiunii este data de relatia :

p = p a - p b = r g h = r g h1

, (2.7)

unde:
h1 este nivelul lichidului manometric fata de reperul zero al scarii
gradate;
h - diferenta dintre nivelul lichidului din tub si cel din rezervor.
in practica se alege D > > d astfel incit influenta raportului d2/ D2 sa poata fi neglijata.
3) Aparate cu rezervor si tub inclinat. Aceste aparate, numite si micromanometre, se utilizeaza
pentru masurarea presiunilor sau a depresiunilor reduse de ordinul milimetrilor coloana de apa.
Spre deosebire de aparatele cu rezervor si tub vertical, la aceste aparate tubul este inclinat fata
de orizontala cu un unghi a putindu-se obtine deplasari mari ale lichidului manometric in tub la
presiuni reduse.
Relatia (2.7) este valabila si in cazul acestor aparate. Din figura 2.5 rezulta:
h1 = l sin a , (2.8)
unde l este lungimea coloanei de lichid din tub fata de reperul zero.

Fig.2.5. Micromanometru
cu tub inclinat. Principiu
de functionare.
Neglijind influenta raportului d2 / D2 rezulta:
p = r g h1 = r g l sin a = k g l [ N/m2] , (2.9)
sau:
p = k l [ mm H2O] , (2.10)
unde k = r sin a este o constanta pentru o anumita valoare a unghiului a , ea fiind inscrisa pe
sectorul circular 1 al aparatului (fig.2.6) .
Aparatul se compune dintr-un postament 2 pe care este montat rezervorul 3 care se afla in
comunicatie cu tubul din sticla 4. Tubul se poate roti in plan vertical prin intermediul bucsei 5,
pozitia acestuia fiind fixata pe sectorul circular 1 cu ajutorul unei armaturi si a unei tije 6. Cu
ajutorul suruburilor 7 si 8 si a nivelelor 9 si 10 se realizeaza reglarea la zero a aparatului.

Fig.2.6.Micromanovacuummetru cu rezervor si
tub inclinat.
b) Aparate cu element elastic

Aparatele cu element elastic de masurare au o raspindire larga in cele mai diverse ramuri ale
tehnicii avind un domeniu foarte intins de masurare, de la presiuni de ordinul milimetrilor
coloana de apa pina la mai mult de 10.000 bar. Sunt in acelasi timp robuste, constructia
elementului de masurare precum si manipularea fiind simpla, iar precizia satisfacatoare.
Elementul elastic poate fi de tip tub Bourdon (simplu, dublu curbat, elicoidal, spiralat etc.),
membrana, capsula sau burduf.
Principiul de functionare al acestor aparate se bazeaza pe deformarea elastica sub actiunea
suprapresiunii asupra suprafetei active a unui element de masurare. Majoritatea acestor aparate
au elementul elastic de tip tub Bourdon (fig.2.7). Suprapresiunea determina deplasarea capatului
liber al
tubului 1 transmitind miscarea prin intermediul unei tije 2 si a unui sistem

Fig.2.7. Manometru cu
tub simplu curbat.
dintat 3 la un ac indicator 4 care se deplaseaza in fata unei scari gradate 5.
Manometrele cu membrana (fig.2.8) au elementul sensibil constituit dintr-o membrana de otel 1
cu ondulatii circulare concentrice. Sub actiunea suprapresiunii, membrana se curbeaza in sus iar
sub actiunea depresiunii aceasta se curbeaza in jos.
Printr-o tija 2 legata de centrul membranei 3 si a unui angrenaj 4, miscarea se transmite unui ac
indicator 5.

Fig.2.8. Manometru cu
membrana.
Capsula (fig.2.9), ca element de masurare, poate fi cu actiune unilaterala sau bilaterala, fiind
formata din doua membrane lipite intre ele, care permit deformarea datorita actiunii presiunii.

Fig.2.9. Modul de lucru a unei

capsule manometrice.
Burduful elastic (fig.2.10) se mai numeste si tub ondulat. Este format
dintr-un tub cilindric cu ondulatii uniforme. Supus la actiunea presiunilor din interiorul si
exteriorul lui, inaltimea acestuia va creste sau va scadea, determinind deplasarea acului indicator.

Fig.2.10. Modul de lucru

a unui element elastic tip
burduf pentru manometre.
c) Aparate cu piston si greutati
Aparatele cu piston si greutati se utilizeaza in special ca aparate etalon datorita performantelor
deosebite ale acestora. Principiul de functionare se bazeaza pe legea lui Pascal, presiunea
lichidului manometric din interiorul cilindrului 1 (fig.2.11) fiind echilibrata de presiunea data de

Fig.2.11. Manometru cu piston.

piesele calibrate 2, care se aseaza pe talerul 3 al pistonului 4. La echilibru, valoarea presiunii este
data de relatia:

, (2.11)
unde G este suma fortelor corespunzatoare greutatilor pistonului cu taler si a
pieselor calibrate asezate pe acesta, in N;
Aa aria activa a pistonului, in m2;
r1, r2 raza pistonului respectiv a cilindrului, in m.
d) Aparate cu traductoare electrice si pneumatice,
Partile principale ale unor astfel de aparate sunt: 1- elementul sensibil, asupra caruia actioneaza

presiunea de masurat, el putind fi: element elastic, tub U, rezervor si tub, tor oscilant, vase cu
plutitor, clopot etc. ; 2- traductorul, care preia de la elementul sensibil marimea rezultata prin
aplicarea presiunii de masurat si o converteste intr-o marime electrica sau pneumatica; 3aparatul de masurat, care masoara valoarea marimii electrice, indicatia fiind data in unitati de
presiune.
Aceste aparate sunt utilizate indeosebi pentru transmiterea la distanta a indicatiilor.
Traductoarele utilizate pentru masurarea presiunii pot fi: rezistive, inductive, tensometrice,
piezoelectrice, capacitive, pneumatice, cu radiatii etc.