DACII SI

ROMANII

VIATA
DACILOR

Dacii erau priceputi la sculptura si la picture

pe piatra. Dar cei mai multi erau agricultorii si
pastorii caci traind intre carpati aveau multe
animale si un mediu bun pentru gradini.
Dacii nu au parasite niciodata muntii doar in
timpul razboiului, cand Dunarea ingheta si cand
faceau transporturi. Ei avand acces la Marea
Neagra si la Dunare transporturile le erau
profitabile. Desigur acestea fiind si un ghinion din
cauza romanilor.

Dacii au fost oameni paznici

care nu au avut niciodata sclavi
si nu au organi-zat niciodata
lupte intre oameni doar ca sa se
distreze. Ei erau un popor pasnic
care totusi aveau si cateva
neintelegeri. Dacii nu erau un
singur popor. Erau impartiti in
mai multe triburi. Acestea

Albocensii -localizai n jurul oraului Alboca, Banat. Menionai de Ptolemeu.

Ansamensii -localizai pe Some, n Nord-Vestul Transilvaniei. Tribul este atestat de inscripii romane un sat purtnd numele acestui trib: vicus Ansamensium.
Appullii -localizai n jurul oraului Apulum. Sunt menionai de textul antic cunoscut sub numele de Consolatio ad Liviam.
Biephii / Biefii -localizai n Nord-Estul Banatului. Sunt amintii de Ptolemeu.
Biesii -pe malurile Mureului. Sunt amintii de Ptolemeu.
Burii | Buridavensii -capitala Buridava> Ocnele Mari, Oltenia. Sunt menionai de Ptolemeu.
Carpii | Carpodacii -unul din cele mai mari i importante triburi dacice ce a locuit la est de Carpai pn la Nistru.
Caucoensii -trib dacic, localizat de V.Prvan n "regiunea de munte din Neam i Bacu i inutul spre apus din ara secuilor". Caucoensii au fost vecinii de Sud
ai costobocilor, locuind Nordul Moldovei, inclusiv n partea carpatic i dincolo de Siret pn la Nistru. Sunt menionai de Ptolemeu.
Ceiagisii | Keiagisii -trib aflat la Sud de potulatensi, adic n Sud-Vestul Munteniei i Sud-Estul Olteniei (cursul inferior al Oltului). Sunt menionai de
Ptolemeu.
Costobocii -triburi de daci liberi care au locuit n Nordul i Nord-Estul Daciei.
Cotensii -unul din principalele neamuri geto-dacice. V.Prvan i localizeaz pe enigmaticii cotensi n Estul Daciei, respectiv n Sud-Estul Moldovei. Sunt
menionai de Ptolemeu la sud de ratacensi, caucoensi i biefi.
Crobizii -trib getic cel mai probabil din Dobrogea, au fost condui de Isanthes, menionai de Herodot i Ptolemeu.
Dacii
Geii
Harpii -localizai la Nord de gurile Dunrii, ntre Prut i Nistru, sudul Basarabiei. Menionai de Ptolemeu.
Obulensii -trib getic localizat dup izvoare vechi i dup cercetri recente n Estul Dobrogei, unde s-au descoperit numeroase orae, posibile capitale ale
acestui trib. Tribul obulensilor este menionat de Ptolemeu.
Oinensii -trib traco-getic, localizat n Estul Moesiei inferioare, adic partea de Vest a Dobrogei Centrale. Sunt menionai de Ptolemeu.
Ordyssii | Ordenssos -trib de pe malurile Argeului.
Pelii
Piageii
Piefigii -localizai de V.Prvan n Cmpia muntean.
Potulatensii -neam dacic, dup opinia lui V.Prvan ar fi populat prile de Nord ale Olteniei i zona deluroas din Vestul Munteniei. Sunt menionai de
Ptolemeu.
Predavensii -trib dacic, localizat la Nord de Mureul inferior, pn aproape de Criuri.
Racataii | Racatriaii -triburi dacice de pe teritoriul actualei Ungarii.
Ratacensii | Racatensii -trib plasat de V.Prvan n platoul transilvnean dintre Trnave i Some.
Sacii -trib dacic, localizat de V.Prvan n jurul oraului Sacidava, la sud de Axiopolis (Cernavod).
Saldensii
Sargeii -localizai n Vestul Mureului i pe Siret.
Sensii | Siensii -trib dacic localizat de V.Prvan de-a lungul rurilor Ialomia i Buzu adic n partea de Nord-Est a Munteniei, corespunztoare judeelor
Buzu i Brila.
Sucii -capitala Sucidava> Corabia, Oltenia
Tyrageii -localizai pe malurile Nistrului(Tyras).

Folosirea scrisului nu a fost singurul progres realizat in societatea geto-daca. Cel mai semnificativ progres a fost constituit de aparitia statului. Aparitia Statului a fost favorizata de premize etnice si lingvistice, premize spirituale si
geo-politice.
Premize etnice si lingvistice:
Unirea triburilor geto-dace si constituirea statului au fost favorizate in primul rand de existenta unui singur popor care vorbea una si aceiasi limba. Aceasta realitate etno-lingvistica a fost consemnata de izvoarele antice.
Astfel, Herodot ii mentioneaza pe geti subliniind si originea lor tracica. Tot el mentioneaza si existenta calipizilor la nord de gurile Dunarii. Mai tarziu istoricul Ephoras ii mentioneaza pe carpizi identificati de istorici cu carpo-dacii
care locuiau in estul Daciei.
Pentru prima oara, termenul de "daci" apare la Cezar in lucrarea "Comentarii de Bella Gallica", vorbind despre Padurea Hercinica, descrisa ca intinzandu-se de la hotarul helvetilor pana la cel al dacilor.
Informatii mai ample despre geto-daci retinem de la geograful antic Strabon. Acesta subliniaza ca Dunarea, pe cursul superior este numita Danubius, de la izvoare pana la cataracte si aici teritoriul este ocupat de catre daci, iar
pe cursul inferior locuiesc getii si aici fluviul este numit Istru. Mentioneaza insa ca getii si dacii, vorbesc aceiasi limba.
Alte informatii despre geto-daci gasim la Dio Cassius, Tragus Pompeius, etc.
Ptolemeu din Alexandria mentioneaza principalele triburi ale geto-dacilor intre care: albocensii, buridavensii, ratacensii, piefigii, etc.
Existenta unitatii etnice si lingvistice a permis infaptuirea unitatii teritoriale si aparitia statului.
Premize spirituale
Unitatea spirituala si mai ales unitatea religioasa a determinat infaptuirea unitatii politice. Geto-dacii aveau religie politeista. Informatii despre religia geto-dacilor detinem de la autorii antici. Astfel Herodot mentioneaza
credinta in nemurire a geto-dacilor. Tot el mentioneaza si doi zei ai geto-dacilor: Zalmoxix si Gebeleizis.
izvoarele scrise si arheologice consemneaza existenta unei zeitati de origine traco-dacica: Derzis sau Derzelas. Uneori acesta este reprezentat calare, cum confirma descoperirile de la Histria, Limano - Constanta, Racatau - Bacau,
etc. De aici ii vine si denumirea de Cavalerul Trac.
Exista numeroase mentiuni despre zeitatile geto-dacilor. Virgiliu il mentioneaza pe "Gravidus tatal" iar Ovidiu in "Tristele" il mentioneaza pe "Getul care se inchina lui Marte". La Lupul, judetul Alba, s-a descoperit un tezaur de
vase de argint. Pe unul dintre ele sunt reprezentate doua zeitati, una masculina, probabil Zalmoxis si una feminina, probabil zeita Vendis. izvoarele demonstreaza predominarea cultului Zalmoxian.
Premize geo-politice
Aici este cuprins mediul fizico-geografic, evolutia economica si sociala, evolutia demografica, conditiile politice interne si externe.
Incepand din jurul anului 200 i.d. Hristos se dezvolta ultima faza si cea mai avansata a civilizatiei fierului de tip "La Tene". Aceasta se evidentiaza prin descoperirea unor adevarate tezaure de obiecte de fier. In aceasta perioada
este adaptat plugul cu brazdar de fier preluat de la tracii sudici. El se deosebeste de modelul celtic si de cel roman. Practicarea agriculturii este dovedita de descoperirea unor semninte carbonizate la Popesti - Giurgiu si chiar in zona
muntilor Sureanu. Olaritul cunoaste de asemenea o mare perioada de dezvoltare. Roata olarului devine un obiect foarte folosit in spatiul nostru geografic. Cantitatea de ceramica descoperita este mare, atat cea lucrata cu mana cat si
la roata.
Intalnim vase de diverse marimi si intrebuintari de la marile chiupuri folosite la pastrarea alimentelor pana la vase de mici dimensiuni de genul vestitelor cesti dacicie.
In aceasta perioada sunt prelucrate bronzul si metalele pretioase conform descoperirilor de la Sancraieni - Harghita, Pecica - Arad, Banita - Hunedoara, etc. Descoperirile confirma chiar existenta unor ateliere de bijuterii.
Dezvoltarea economica determina intensificarea circulatiei monetare. Alaturi de monedele straine sunt folosite monede locale cum sunt cele de tip Dumbraveni - Vrancea, Mediesul Aurit - Satul Mare sau tip Varteju - Bucuresti.
Acestea apar alaturi de monede straine cum ar fi cele grecesti, macedonene sau romane. Aparitia monedelor romane confirmate de descoperirile din Insula Serpilor, Barsa - Arad evidentiaza dimensiunile raporturilor statului Roman.
Dezvoltarea economica determina schimbari in cadrul structurii sociale. Izvoarele antice evidentiaza existenta categoriilor sociale. Iordanes mentioneaza o categorie dominanta numita tarabostes sau piliati. Acestia detin functii
administrative, militare sau ecleziastice.
Tot la Iordanes dar si la Diocasius intalnim categoria oamenilor liberi, saraci, numiti sicomati. Acestia reprezinta principala categorie de producatori. Ei mentioneaza principalele triburi geto-dace dintre care cel mai puternic
pare sa fie cel din estul Daciei, mentionat si in secolele anterioare.
Este mentionat si un conducator, Rhemaxos. Prin jurul anului 200 i.d. Hristos, acesta vine in sprijinul cetatilor grecesti si in special in sprijinul Histriei, luptand impotriva tracului Zoltes. Probabil ca regii geto-daci din estul
Daciei exercita protectie asupra coloniilor grecesti.
In spatiul intracarpatic este mentionat Orales, aflat in lupta cu triburile bastarnilor care urmareau sa treaca din Moldova in Transilvania.
Imprejurarile politice care au grabit procesul de unificare sunt determinate in primul rand de expansiunea romana in Peninsula Balcanica. Impotriva romanilor lupta in aceasta perioada regele Pontului, Mithridates al VI-lea
care incearca sa realizeze o coalitie a popoarelor din Bazinul Marii Negre. Cu acest prilej dacii in alianta cu bastarnii ataca Peninsula Balcanica dar sunt respinsi de proconsulul Macedoniei, Crasus iar mai tarziu de Marius Caius in
105 si Cornelius Sylla in 87 i.d. Hristos.
Caile unificarii triburilor geto-dacice
In conditiile expansiunii romane, unirea devine tot mai necesara. Aceasta a fost realizata de catre Burebista care a fost sprijinit in aceasta actiune de catre marele preot Deceneu. Iordanes mentioneaza ca intalnirea dintre
Burebista si Deceneu s-a realizat cam in timpul in care la Roma, puterea era preluata de catre Cornelius Sylla, deci in anul 82.
Unificarea statului a realizat-o atat pe cale politica cat si militara. Unele triburi au inteles necesitatea unificarii, acceptand puterea centrala, altele care s-au opus, au fost unificate cu forta. Acest fapt este confirmat de
descoperirile arheologice. Unificarea geto-dacilor si creearea statului au fost favorizate de premizele etnice si lingvistice, de premizele spirituale dar si de cele geo-politice. Creearea statului a fost grabita de schimbarile politice care
au avut loc in spatiul nostru geografic in aceasta perioada.

VIATA ROMANILOR
Romanii erau un mare imperiu
caruia nu ii pasa nici de unirea tarilor
nici de intelegerea cu alt stat. Ei
vroiau doar sa ucida si sa tortureze
oamenii
facandu-i
sclavi.Vroiau
puterea si bogatia. Aveau sclavi care
le faceau palate, temple, arme si
haine. Nu exista aproape deloc
dreptate.
Aveau orase uimitoare si cladiri
speciale, imense, ca coloseumul din
care mai sunt parti si astazi si arata la
fel de impresionant chiar si in forma
aceasta desfigurata.
Acestia erau romanii care acum isi
doreau Marea Neagra si Dunarea.

DE CE A INCEPUT RAZBOIUL
Razboiul a inceput pentru ca romanii
vroiau Marea Neagra si Dunarea. Ele ducand
la alte tari, unele dintre ele fiind foarte bogate
si perfecte de cucerit o data ce aveau acces la
Marea Neagra. Dar desigur ca nici Dunarea
sau muntii nu erau ceva de lepadat. In Dunare
erau mai multe soiuri de pesti si pasari decat
puteai numara la fel ca si pe Carpati. Mai ales
muntii erau un castig caci isi puteau construi
fortarete foarte puternice caci de munti nu
treceai.

RAZBOIUL
Pentru razboi s-au facut mai
multe planuri foarte bune de fiecare
parte a frontului. Cand in sfarsit a
inceput cu imparatul roman Gaius
Iulius Cezar si Burebista.
Sagetile au taiat cerul in doua
iar sangele a facut iarba rosie. Cu
toate acestea Burebista a izbandit in
preuna cu armata lui sa-i alunge pe
romani pana cand alt rege i-a
condus pe pierzatori si acesta se
numea
Marcus
Ulpius
Nerva
Traianus ( Traian ). Dar dupa ce el a
ajuns la putere in Roma in Dacia a
ajuns rege Decebal.
Acum a fost si mai crancen ca
data trecuta dar rezultatul a fost un