YHP4

M.

17.c.g,k1

111
vs'Yi

...414,Ssaw1/
110, all all 411 4111 4/ot

701 1 z

'''

441p.

ISTORIA

POSTELOR ROMANE
ORIGINEA, DESVOLTAREA $1 LEGISLATIUNEA LOR
IIE

CONSTANTIN N. MINESCU
INSPECTORUL REGIUNII III-a
POSTALA, TELEGRAFICA SI TELEFONICA

$.

BUGURESTI

IMPRIMERIA STATULUI
.
1916.
C.

or4 unnana"Ka................,,
ea .411.

:7:a6A)

410.

41p4 4a, .sp.

wt.

4111111.

4110 41 41I

411.

X*);

e;.^46,,,,I^JetWWW4A.JA
NEWIDWINEM1-=

....411...$ 0.4.4,11;,"dr."4
.1. .1.
JJp....A.,

www.dacoromanica.ro

-.47013WWW190401

4.AI

PR ET UTAICLEI.

Yfi
Veg.g

ISTORIA

POSTELOR ROMANE
OR1GLNEA, DESYOLTAHEA $1 LEGISLAMEA OR

DE

CONSTANTIN N. MINESCU
INSPECTORUL REG. III-a
POSTALA, TELEGRAFICA SI TELEFONICA

,Itse-(40'

BUCURESTI

IMPRIMERIA STATULUI
1.916

www.dacoromanica.ro

LUCRARI DE ACELAS AUTOR

1. Studii asupra organizarii serviciului postal, telegrafic i telefonic rural . . 1904

2. Studii comparative asupra organizdrii i exploalarii serviciilor postale in
Germania, Elvelia i Romania, cu propuneri pentru modificari, simplificari i imbunatatiri ce trebuiesc introduse i in 54dministratia postelor
romne

1907

3. Organizarea i functionarea serviciilor de cecuri i virimente prin Xministraliunile de post

1913

www.dacoromanica.ro

PPEFATA
Posta modernd este una din institutiile cele mai democratice i in
aceastd calitate ea servete interese de cel mai innalt ordin, cum ar fi : afacerile de Stat ; interesele marilor comercianti i industriai, ca i pe ale celor
mai umili negustori ; interesele ordenilor, ca i pe ale celor din cel mai neinsemnat sat ; interesele bogatilor, ca i pe ale sdracilor ; i, prin ingenioase
combinatiuni, desvolt i transportd tot felul de manifestatiuni ale activitAtii
omeneti, in intreaga lume, fAcnd sd dispar orice distanta i orice granitA.
Din punct de vedere comercial, industrial i civilizator, posta este auxiliarul cel mai puternic care inlesnete tranarea tuturor afacerilor ; i tot ea
pune la indemana fiecdruia gAndirile filozofilor, descoperirile invatatilor i
toate cuceririle tiintelor, artei i industriei.
Rolul postei este, dar, atAt de mare i de insemnat, incdt cu drept cuvnt
:
s'a zis cd Dacei
am lud comertului, industriei si popoarelor acest serviciu, total
va fi mort i popoarele se vor intoarce prin deceidere la vieata primitivd.
Posta, insA, pentru a ajunge la starea actual, a trecut in fiecare tard prin
multe faze, cari sunt strns legate de vieata popoarelor i ca atare de istoria
lor nationalA, iar cunoaterea i stabilirea acelor faze a dat natere in toate
tarile civilizate la cercetAri i scrieri amanuntite asupra istoricului postelor,
lucrari cari se completeazA din ce in ce prin noi cercetari i scrieri.
Lipsa unei astfel de lucrdri in tara noastrA i neputinta de a gasi tiintele
necesare, ori de cdte ori am avut nevoie in cariera mea, s studiez fazele prin
cari a trecut unele din ramurile de serviciu ale administratiunii postelor, m'a
hotdrit sA rAscolesc trecutul, sA caut In1 lucrArile istoricilor notri vechi i
noi, in dosarele arhivelor Statului, in dosarele Directiunii postelor, in biblioteca Academiei, in scrierile strAinilor ce au vizitat in rAstimp tara noastrA,
in Analele Parlamentare i foile oficiale ale Munteniei i Moldovei, orice tiinte

relative la functionarea serviciilor de postd in tara noastrA, sA reconstitui

vieata acestui serviciu dela origina, s o urmAresc pas cu pas prin toate epocile i transformArile ce a suferit, pAnA la aezdmntul i regimul de astdzi, i
www.dacoromanica.ro

i
sa o redau publicului si functionarilor postali si telegrafici in acest volum, sub
titlul de "Istoria Postelor Romane".
Pentru o intelegere insa mai buna a faptelor si fazelor prin cari a trecut

posta romana i a se ti astfel ce se petrecea la anumite epoci in pile

straine, am precedat lucrarea de un istoric restrans al postelor la popoarele
vechi si asupra postelor moderne la cele mai principale State din Europa,
lucrare extrasa dupa cei mai buni autori, cari s'au ocupat cu astfel de scrieri.
Lucrarea ce dau la lumina, sper ca va folosi tuturor celor ce se ocupa
cu desvoltarea sociala si economica a tarii, tuturor functionarilor telegrafopostali, cari vor fi pusi in masura sa cunoasca istoricul si fazele prin cari
au trecut serviciile Administratiunii in cari functioneaza, si tot prin ea se va
stabili multe puncte istorice, stiut fiind Ca istoria poporului roman nu se va
scri cu adevarat, decal atunci cand se va scri istoricul amanuntit al tuturor
ramurilor de activitate din tarile romane.
CONST. N. MINESCU.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA POSTELOR MANE

ORIGINEA, DESVOLTAREA SI LEGISLATIUNEA LOR

PARTEA I
NUMIREA, ORIGINA, ETIMOLOGIA

I DEFINITIUNEA CUVANTULUI nPOSTA.

Institutiunilor la crearea lor li se da Un numb, prin care se cauta, pana la

tui punct, a se defini cat mai clar posibil scopul urmarit prin intflutarea lor. Se
intampl insa adesea Ca institutiunile se transform in cursul timpurilor, uneori
se departeaza dela significarea primitiva i ca atare nu mai corespunde munirfi
dela inceput ; iar eke odath transformarea este atA t de radical, incat nu mai
are nimic comun cu ideea principala.
Numele de npostd., dupa cum vom artita mai jos, a insemnat la inceput o
idee, care corespundea scopului acelei institutii ; in cursul timpului, insa, acea
institutie s'a transtormat in aa mod, incat astazi vom cauta zadarnic cdruia i s'ar
cuveni numele de posta, din multimea serviciilor ce se executa sub acest nume.
Cuvantul postd este o prescurtare din posita, participM1 trecut femenin al.
verbului latin ponere (a pane), cuvnt prin care se irrtelegea releurile aezate
din distanta in distarga pe drumurile pe cari treceau curierii StatuMi.
Cu toate acestea, cuvntul de postd san posita nu il gasim intrebuintat de
autorii tatini, in sensul special ce atribuim derivatului lui. Romanii cuno;teau
serviciul de posta, se serveau de el, dar ii daduse numele de cursus publicus.
Cuvantul postd, in adevdratul lui sens, a inceput a fi intrebuintat pentru
prima data prin evul mediu, pe thnpul lui Alfonso al X-lea, Regele Castiliei
(1232-1284) ;i al Papei Honorius al III-lea (1216-1227), i prin el se arata
un drept de circulatiune, iar mai tarziu 11 gasim in memoriile cronicarului Commines ;;i in o ordonanta a lui Carol al VIII lea, Regele Frantei, pe la anul 1/187.
In acel timp, ciivantul postd, la singular, se in trebuintA pentru a aratA casa
;i grajdul in cari se &eau mai multi cai (releuri), in scopul de a asigurh transportul cat mai repede al curierilor Statului, cari duceau ordinele Administra-

www.dacoromanica.ro

- 6 -tiunii in tog tara: iar la plural, poste, se intrebuhrta pentru a se arata toLalitatea unor asttel de releuri.
Mai tarziu, particularii fura lnguduii de a trimite corespondentele lor
prin serviciul de posta organizat de Stat i, cu timpul, prin desvoltarea relatiunilor sociale, miscarea corespondentelor a lug o astfel de desvoltare, incat,
de undo inainte corespondenta particulard era un accesoriu al postei, astazi a
devenit obiectul principal.

in limba romnd prin cuvantul post se intelege :

1. Administratiunea si casa uncle era instalat un serviciu pentru prezentarea si distribuirea corespondentelor ;
2. Casa facuta din distanta in distauth si uncle se gaseh un numar de cai,

pentru a inlocul pe cei ce aduceau pana acolo car* postei, care transporta
curierii, chlatorii i corespondentele;

3. Masura de drum, echivalenth cu 20 kilometri ;4 care era distanta obisnuit intre releurile postale.
In tara noastr, primele inceputuri ale postei au constat in transportul curierilor dornnesti; mai tarziu, la acest serviciu s'a adaugat transportul particularilor i, treptat, transportul corespondenfelor, gropurilor cu bani, pachetelor, etc.

Ca definitiune a postei de astazi, pute'm zice in general ca: Posta, mai in

toate tarile, este o institufie publica, pusd sub controlul Statului i cdreea legea
ii atribue, ca monopol, dreptul de a asigura transportul i schimbul diferitelor
teluri de corespondente, atat ale autoritatilor de Stat, cat si ale particularilor.
Aceasta definitiune este insa incompleta, pentru c, atat la noi, cat si in
diferite State, posta se mai ocupa i cu alte servicii, unele rezervate exclusiv ei,
iar altele cari se pot face si de catre particulari, sau tine institufiuni, i ea aceste
servicii variaza dela lard la tard, asa ca, in ceeace priveste tara noastra, o definithine completa se va da cand vom truth chestiunea monopolului i intinderea
serviciilor.postale.

www.dacoromanica.ro

POSTA IN ANTICHITATE 1)

Posta a luat fihrt din necesitatile ce an shntit oamenii de a corespunde

intre ei, imediat ce au inceput sa. se grupeze in farnilii, triburi i popoare. cfii
acelor triburi i popoare aveau nevoie de a transmite ordinele lor, in diferite parti,
cat de des i de repede, i, pentru a face acest lucru, aveau trebuinta de cai, re-

lead, oameni, etc., intr'un cuvnt, un inceput de serviciu de post organizatd.

In acela timp, trebuintele i pericolele comune obligar& pe primele popoare
a lega relatiuni intre ele, pentru apararea intereselor lor, pentru a inchei invoieli

de amiciie, sau pentru a se da afacerilor comerciale, inlesniri cari nu s'au putut

face deck printr'un serviciu postal, dela popor la popor.
Cand insa popoarele au supus dominatiunii lor alte popoare, formandu-se
astfel State mai mari, pentru a se stabill o legatura mai repede cu reedinta tarii
pentru ca eful unui asemenea Stat sa poata s transmita cu cea mai mare
uurinta ordinele sale, in toate partile tarii, i s fie tinut in curent de tot ce se
petrece in intinderea Statului salt, negreit ca s'a impus Un serviciu de posta mai
bine organizat deck cel dintAiu.
Cum vedem, dar, inceputul postei, sau mai bine zis al diteritelor sisteme de
posta, se ridica la timpurile cele mai indepartate; noi insa nu ne vom ocupA de
istoricul postelor deck de acolo de unde avem date mai sigure.
Istoricii antichitatii fac mentiune de un serviciu postal organizat in urniatoarele tari, pe cari le dau aci mai jos in ordinea desvoltarii acelui serviciu :

IN EGIPT
Releuri de oameni i cai existau in aceasta tara din epoca cea mai indepartata i istoricii timpurilor vechi arat ca curieri foarte repezi, numiti
Simmaci, faceau transportul scrisorilor i poruncilor regelui.
1) L. Maury, les postes liomaines.
Paul Jaccoltey, legislation et exploitation postale.
A. Belloc, les postes Frangaises.
L'Union postale, 1879, Nr. 9.
A. Thieme, les postes des Ca lifes.
Das Duch von der Weltpost.

www.dacoromanica.ro

--

Pe de al ta parte, Illuneroase canaluri thiate in valea Niliilui, de natura sau de

inana omului, erau intrebuintate pentru indrumarea corespondentelor. Curierii,
culcati pc spate in o imbarcatiune strimtn, yasleau en picioarele.

Iii o descriere asupra serviciului postal, istoricul grec Diodor, din Sicila,
arath urmatoarele : nSculat dis-de dimineatn, primed el (Regele) singur depesile
sosite din toate partile regatului, pentru a li in masurd de a trata si regal afancerile cat de intelepteste posibil, dupd ce lu cunostintd exacta de tot ce se
"petrecea in Statele sale".

IN PERSIA
Urine istorice mai temeinice asupra organizdrii ulna serviciu postal le gasim
in aceasta tarn, i iata cum se exprima asupra acestei chestiuni istoricul si moralistul Xenophon :
nCunoastem inch' o alta descoperire a lui Girus, foarte folositoare, pentru a
nasigura guvernarea intinsului su Regat ; este un mijloc de a ti, frd intarziere,
',tot ce se petrece in partile cele mai departate.
nSocotind distanta, pe care un cal poate sa o strabata in o zi, fdra a Ii obosit,
rel facci sh se construiasca, pe drumuri, grajduri despartite intre ele prin o aceeas

ndistanta. El taezd acolo cai i servitori insarcinati a-i ingriji. Insarcina, in

iiecare din ele, un om destept, pentru a-i primi depesile aduse de un curier, a
nle incredinp altui curier, a avea grip' de voiajori si de caii cari soseau obositi
apt a-i inlocul prin altii.
nAdeseaori, noaptea nu opreste trimiterea ordinelor, i carierului de zi urnmeazd un curier de noapte. Astfel este iuteala lor, eh se zice cd intreeeau sborul
,pashrilor. Dacd ar fi exagerare in aceste vorbe, cel putin se poate spune, ca nu
este in puterea omeneascd un mijloc de a Caldtori mai repede pe primantu.
Ilerodot, celebru istoric grec, mai cid urmatoarele detalii asupra aceleeas
organizdri :
Nimie, ziee el, atat de repede, pentru muritori, ca curierii persani. Pe fie-

',care drum sunt insirati, din distanta in distanta si pentru fiecare zi de drum,
',poste de oameui i cai, instalati in statiuni, special construite in acest scop.
Nici zapada, nici ploaia, nici cildura, nici noaptea, nu impiedica curierii
de a indeplinl insarcinnrile lor, cu cea mai mare iuteald. Primul care soseste
nincredinteazd depesile unui al doilea, acesta unui al treilea, i astfel se urmeazd
'Tana cand mesajul ajunge la destinatiuneu.
Tot Ilerodot mai arata ca Cirus, catre anul 500 inainte de Cristos, in timpul expeditiunii sale contra-Scitilor, infiintase un serviciu de curieri, pentru a fi
cat mai in grabd pus in curentul intamplarilor, cari se produceau in Persia.
Plutarc, istoric grec, arata ed. Darius I-iu, fiul lui llistaspe, inainte de a se sal
pc tronul Persiei, fusese inspector general al releurilor de posta, Acest singur

www.dacoromanica.ro

-9

fapt arata importanta pe care Persii o dadeau acestei institutiuni i influenta de

care se bucura sefii statiunilor postale.
Mai tarziu, Xerxes, fiul lui Darius, a profitat mult de organizarea unui
astfel de serviciu. cad, nvlind in Grecia si fiind biitut de Generalul Atenian
Temistocle, la Salamina, si-a putut asigurh o retragere mai putin dezastroasa,
numai prin faptul ca inainte de inceperea rrtsboiului, din prevedere, umpluse
statiunile marilor drumuri cu cai, si llerodot ne arath c intre Marea Egee si
Capita la Persiei existau 111 releuri, separate unul de altul, prin cale de o zi.
Organizarea unui serviciu regulat de post se impunea in Persia din cauza
marei intinderi a monarhiei, i istoricii timpului arata ca acest serviciu era
rezervat exclusiv transporturilor ordinelor (depesilor) de Stat.
Pentru trim iteri de mai mica importanta existau alergatori numiti imerodroini i, in fine, pentru afaceri speciale i particulare se intrebuintau sclavii.

Institutiunea postelor, astfel organizata, purta numirea de angara, care

in limba pehlvi, sau parsi,' inseamna corvadd, adica obligatiunea impus locuitorilor tarii de a da concursul lor personal, acel al oamenilor lor. al vitelor si al

instrumentelor de munch sau transport, la executarea unui serviciu, care nu

era plata i, desi acea institutiune era de interes general, totus, nesatisfacand interesele directe ale populatiunii, era considerath ca o corvada, de unde i-a rmas
si numele.
Curierii persani se numeau agaroi, iar releurile de posta, atat de curate si
comode, incat se ziceh ch puteau Ii locuite si de regi, purtau numirea de agareion.
Aceasta frumoash organizare a postelor persane s'a mentinut peste 1.000

ani, adica pana catre anul 632 duph Christ, cand a inceput st decadd.

IN GRECIA
Desi Grecia antica a fost in apropierea atat a Egiptului, cat si a Persiei, si
desi a avut relatiuni cu acele State, totus nu a imprumutat organizarea postala
din acele ri, i lucrul se explica, de oarece Grecia nu erh decat un fel de confederatiune de mici republici si orase, avand liecare legile si vieata lor, cu im
teritoriu patin intins.
Dupa scriitorii antici, liecare din statele vechii Grecii avea curierii for
particulari, cari alergau pc jos cu o mare iuteala si suportau fard slAiciune cele
mai mari oboseli.
Curierii greci purtau numele de Anghelos (dela yerbul Anghelo, anunt) ;
cu toate acestea, curierii se mai numeau 5i Himerodromet pentru c durata
serviciului lor nu trecea, obisnuit, de o zi.
Depesile Statului se trimiteau prin curieri speciali si, in aceasta privinth,
Iferodot arath urmiitoarele
Eforii spartani, cari aveau putere mai mare dead regii si Senatul, comunicau

www.dacoromanica.ro

-0cu regii i generalii in campanie prin mijlocul Scytalei, baston inconjurat de

o banda de piele, pe care ei scriau ordinele. Aceasta banda desf4urata nu prezenta decat caractere fara ir, dar regele sau generalul citea ordinul, prin mijlocul unui alt baston la fel si pe care il purta cu sine.
Cat priveste pe particulari, ei incredintau trimiterile lor sclavilor, amicilor
si oaspetilor ce primeau.

IN CHINA
Autorii chinezi arata ca pe timpul dinastiei Khanilor, cu 300 ani inainte
de Christ, in aceasta tard exist un serviciu de posta organizat, ins nu dau
nici un detaliu asupra organizrii.
Epoca artata de scriitorii chinezi corespunde cu epoca in care, in Persia
functiona un serviciu postal, dupd curn am vazut, bine organizat ; este insa putin

probabil ch Chinezii, cu spiritul lor conservator si cu ura ce au aratat in totdeauna pentru inovatiunile straine, s fi adoptat acest serviciu dela Persani.
Mai probabil ins este ca Persanii au imprumutat acest serviciu dela Chinezi, caci, cu mult inainte de era crestina, acestia ii intinsesera domingiunea
peste Tibet si Tartaria, ajungand astfel 'Nina la Marea Caspica i ca atare vecini

cu Persil, cu cari, de sigur, ca au si intrat in relatiuni.

Urme istorice asupra organizarii postelor chineze nu se gdsesc decat prin
secolul al IX-lea duph Christ, lsate de negustorii arabi, earl au fost prin China,
dar cele mai pozitive sunt rmase dela Marco-Polo, celebrul dilator venetian,

care a trait intre anii 1252-1323.

Marco-Polo a facut un voiaj, traversand toga' Asia, prin Mongolia, si a revenit prin Sumatra, dupa ce a stat 17 ani in China, la Curtea lui Koublai-Khan,
un nepot a lui Gingis-Khan, si, in mernoriile voiajului sau, arata, asupra organizarii postelor in acea tara, urmatoarele :
Din Khanbaligh (Pekin) plecau un mare numar de drumuri, cari duceau
in diferite provincii.
Pe aceste drumuri erau dispuse, din 25 in 25 de mile, releuri bogat inzestrate, numite Iamb, sau Yamb, unde curierii impratesti erau gazduiti i gseau

pentru ei un pat prea bogat, cu frumoase perdele de matase, cai totdeauna

inseiati .si gata de a alergA. In locaIitile pustii i lipsite de locuinte, sart hanuri, pe earl trimisii sai trebuiau cate odata s le strabat, Marele Khan Meuse sa

se construiascd, in lungul drumurilor, numeroase palate, in grajdurile carora

animalele de calatorie erau intretinute pentru serviciul postal. Pe deasupra, intre

releuri, se gaseau mici sate compuse cam din cate 40 de case, unde locuiau
oamenii insarcinali de a purtA pe jos depesile irnparatului. Acesti alergatori, cu
pantecile inchingate, cu capul strans in o bendita, aveau un brau iinpodobit de
mici clopotei, al cdror zgomot se auzea de departe. Ei plecau in galop, incredintau

www.dacoromanica.ro

11

depefile tovarttOlor ce ii afteptau, si in asa mod imparatul primea in o zi si o noapte

noutrtti din locuri asezate la zece zile de drum.

Acest mod de comunicatie costa putin pe Koublai-Khan, cci el, nu rasplatea pe curierii sai deck cu scutirea de biruri ; iar caii dela releuri, at caror
numar era de 200.000, locuitorii provinciilor Ii procurau gratuit.
Serviciul postal chinez astfel organizat era reservat pentru transmiterea corespondentelor oficiale, fondurilor Statului i pentru transportul inaltilor functionari, autorizati de guvern.
El oferea avantaje mari de tot din punctul de vedere administrativ si politic,
dar pubhcul era exclus dela foloasele lui i regulamente severe interziceau, chiar
functionarilor, de a intrebuinta acest serviciu pentru schimbul corespondenfelor
particulare.

LA ROMANI
Data infiintarii serviciului postal lit Romani nu se poate stabill cu siguranta,
autorii vechi neprecizand-o ; totus, dupa Titu Liviu, acest serviciu a existat sub

republic, intro anii 510=30 inainte de Christos, sub denumirea de Angaries

(angariae), cuvant, dupa cum am viizut, cunoscut de mai mult si intrebuintat
tot in acelas sens ga si la Persi, de oarece curierii republicii Ii procurau pe calea
rechizitiunilor caii necesari de schimb.

Cand insa Romanii incepurrt sd-si iiitindi stapanirea lor asupra altor popoare si s formeze un vast imperiu, imprejurul bazinului Mrtrii Mediterane,
prin forta lucrurilor, guvernul imperial a fost silit s infiinteze un serviciu de
postii mai regulat, si Sueton, istoric latin, ne arata pe imparatul August (pe la
anul 30 inainte de Christos) ca organizatorul unui astfel de serviciu la Romani,
sub denumirea de cursus publicus.
In aceast privinp, Sueton arata, vorbind de August, crt in scopul de a cunoaste prin mijloacele cele mai repezi aceea ce se petrecea in provincii, el facii
sa se aseze la inceput pe drumurile militare, la scurte distal*, oameni pe jos,
cari transmiteau din mana in mana depesile si le friceau srt ajunga repede din
Virile cele mai departate.

De oarece insa acest sistem de post nu aduse imprtratului serviciile ce

sperA, depesile ajungand incet la destinatie, iar uneori erau rraticite sau pierdute, August inlocul oamenii pe jos Kin curieri Mari sau cu cart*.

Pentru a sb asigura mersul regulat al serviciului postal, Romanii se ingrijira de a face acele renumite drumuri, cari conduceau din mijlocul Romei, dela
templul lui Saturn (de uncle se masurau distantele) in diferite directiuni, catre
www.dacoromanica.ro

- 12

frontierele imperiului si ale caror urme se mai vad i astazi in toate tarile ce au
fost supuse stapanirii Romane.
Aceste drurnuri, construite cu mari cheltueli i muncti, se compuneau din
o parte de mijloc (agger), care era a sosea pavatti cu mari blocuri poligonale de
lava basaltica, asezate pe un pat format de trei paturi diferite si suprapuse.
Patura inferioara era compusa din pietre mici san pietris cu lusip, patura de
mijloc era compusa din sfaramaturi mici de piatra incleiatti cu var si patura superioara, in grosime ca de 15 centimetri, se compunea din un amestec de bu-

cati de cartimida arsti incleiate cu cirnent. Grosimea totala a lucrrii era de

aproape un metru.
Fiecare parte a drumului era marginita de un trotuar ridicat (crepido),
in lungimea caruia se aflau borduri de piatra. Din mila in mila (1.472 metri)
se &eau, pe marginea drumurilor, pietre pe cari se afla indicata distanta, iar
altfel de pietre, asezate in cursul drumului, serveau caltiretilor pentru a incalich
pe cai sau a se repauza.
Pe aceste drumuri admirabile era organizat cursus publicus (pasta romanilor), pentru a transporth poruncile imperiale, banii publici, functionarii Statului in misiune, ambasadorii i chiar pe imparatii Romani.
Cele mai principale retele de drumuri erau in directiunile :
Roma-Capua-Neapoh-Reggio in Sicilia si de acolo prin corabii speciale,
trecand marea Mediterana, la Cartagina si in nordul Africii.
Roma-Capua-Brindisi si de acolo, trecand marea Adriaticti, la Dyrrachium,
prin Macedonia, spre Constantinopole.
Roma, prin Rimini si Aquileia (Iliria Austria*, conducand in Istria, Iliria,
Panonia, Moesia, Dacia, Constantinopole i Asia-Mica.
Roma, prin Centum-Colle (Civita-veche), Pisa, Genua, Marsilia, Narbona
si trecand Pirineii in Spania.
Roma, prin Milano si trecand Alpii, se impartea in un drum cc ducea in Galia
(Franta) i Britania-Mare, iar un altul in Germania.

Pe drumurile pe cari mergeil posta, din distarrta in distanta, se allau statiuni impartite in trei clase i cari purtau, dupa importanta Ion, numele de :
Civitates, Mutationes i Mansiones.

Civitates erau statiuni compuse din un local servind de adapost pentru curieri, o magazie de furaj i un grajd continand 40 cai.
Mutationes erau releuri, unde se gaseau grajduri, carute, hambare cu furaj,
stabilite la mici distante si in apropierea oraselor si satelor. La &care din aceste
releuri se aflau cAte 20 cai.
Dura tara sau topografia locurilor, la fiecare releu se gaseau cai de calarie
sau caruta, boi, magari, catari san camile.
Mansiones eran statiuni de popas mai lung, sau locuri de culcare, cu mult
www.dacoromanica.ro

.13

mai mari si mai incapatoare Ca mutationes i untie, in afara de grajduri speciale, se gaseau ptulele publice i magaziile pen tru pristrarea provizillor necesare armatelor in campanii si gazduirea functionarilor i militarilor trans-

port* cu cheltniala Statului.

In aceste statiuni mai erau locuinte rezervate guvernatorilor in inspectiuni
pentru voiajorii imputerniciti a uz de posta si adeseori langh ele se allau palate in cari descindeau imphratii.
Statiunile de acest fel se &eau la o departare una de alta cale de o zi.
Din punctul de vedere al vitezei, serviciul postal era impartit : in posta repede (cursus celer san velox) si in posta grea de transport (cursus clabularis).

Posta repede intrebuinp cai de calarie, de rassa mai buna, incMicati de

voiajori, sau de curieri, insoii si de vizitii crawl, cari duceau bagajele i inapoiau la statiune caii de transport.
Trsurile, cari se intrebuintau pentru posta repede, purtau in general numole de Carpenta i erau de urmatoarele feluri :
Vera& sau cisium, un fel de gabrioleta usoara, pe douti roate, deschisa
putlind contine dourt persoane ;

Rheda, trsura mare, pe patru roate i cu binci, putAnd inctipea in ea mai

multi oameni si bagajele lor ;
Caruca, trsura pe patru roate, acoperita, la care se inhamau doi sau patru
cai, si care serveh mai ales pentru transportul la tezaur a banilor publici, proveniti din provMcii ;

Birota, trasurri mai mare, pe doua roate, servind la transportul bagajelor,

armelor, etc., si la care se inhmau trei catari ;
Posta grea san de transport se facea cu trasuri grele i mart, intrebnintate
pentru transportul bagajelor, marfurilor i aprovizionruilor militare si la rani
se inhamau, dupd nevoie, cai, catari sau boi.
Personalul releurilor postale se compunea din surugii (veredari, catabulenses), ingrijitori de catari (muliones), randasi de cai (hippocomi), veterinari
(mulomedici) si mesteri de ca'rul,e (carpentarii).
Directiunea i supravegherea releurilor era incredintata unor functionari

(manceps), sub ordinele chrora se gdsea intreg personalul releurilor. Ei erau

numiti in fungiune de prefectul pretoriului pe termen de cinci ani, si se alegeau
dintre locuitorii notabili ai oraselor, obligati a indeplini o asemenea functitine si
din care nu se puteau retrage decal Ta expirarea termenului, cAnd li se decerna
un titlu onorific.
Conducerea serviciului postal din o provincie sau mai multe era incredintata unor functionari, cari se numeau prefecti de trasuri (proefecti vehicularuni),
iar supravegherea releurilor era incredintath unor inspectori (judices curiosi).
In fine, serviciul postal din intregul imperil erA pus sub autoritatea prefectului
www.dacoromanica.ro

14

pretoriului (seful casei militare), care era un personaj foarte influent si aveh o
autoritate foarte mare, in ceeace privea mersul si administratia postelor, exer-

Posta la Romani

citand acea putere in numele imparatului, care era de drept seful suprem al
postelor Romane.
*

De acest serviciu asa de bine organizat nu profith insa i publicul, el flied

pus numai la dispozillunea imparatului, casei sale si Matti lor functionari ai imperiulni; arestia din urma insa nu erau admisi a face uz de post a decat in baza
unei autorizatiuni speciale (diploma sau littaere evertionis).
Diplome le erau de pergament i purtau sigiliul i semnatura imparatului,
sau a prefectului pretorinlui, singurii in drept a libera astfel de permise de circattle cu posta, i in ele se mentiona: numele, demnitatea i misiunea celui
ertruia se acorda, felul postei de care trebui sa uzeze, felul trasurilor la call
avea drept, felul i numarul cailor ce putea cere, durata valabilithi.ii diplomei,
itinerariul de urmat, locul releelor i, in fine, proviziunile ce el puteh sA cearrt la
statiuni (mansiones), cu ardtarea cantitrttilor i calitatilor lor.

Intinderea drepturilor acordate prin diplome varia dnp demnitatea si

gradul titularului, i, in aceasta privint, un comentator al lui Marculf, care
www.dacoromanica.ro

.15

a trait prin secolul VII, ne da o lista de ce putea lua un ambasador pentru el

i suita sa i in care se gdseste mentionata si cantita tea de urmatoarele provizii
paine, yin, slnina, came proaspta, carne de pore, purcei de lapte, berbeci, miei,
gaste, fasani, pui de gaina, oua, untdelemn, saramura, miere, otet, chimion, nuci,
cuisoare, usturoi, scortisoard, sacaz, curmale, fisticuri, lurnandri de ceara,
brnza, sare, zarzavaturi, lemne, fan si ovz.

Un biurou special, pe Mgt prefectul pretoriului, era ocupat cu formarea

oi supravegherea diplomelor, pentru a constata contraventiunile si a le supune
irnparatului. Instrdinarea unei diplome atrgea pedepse foarte aspre atat pentru
titular, cat i pentru cel ce uza de ea, si ele constau in exilarea intr'o insulrt, iar
mai tarziu chiar in pedeapsa capitald.
Pliniu cel tandr, literat roman si amicul intim- al Irnparatului Traian,
pe cand se gase ca prefect in Asia, arata in una din scrierile sale ea s'ar simll
foarte fericit de a obtine iertarea, de oarece se descoperise cd a dat o diploma
a sa personala nevestei sale, pentru a calatori cu posta, ducandu-se la una din
rudele sale gray bolnavd.
Un fapt prin care se caracterizeaza rigorile ordonantelor in aceasta privinta

este descris de Capitolin, care arata ca in timpul Iinparatului Marcu Aurelia

(161-180), se incredintase lui Pertinax guvernamantul unei provincii din
Orient si c noul proconsul intrebuirrta posta pentru a se duce la resedinta sa
oficiala. El insa crezand c functiunea sa era un titlu indestulator, nu gas1 de
trebuirrta de a capt o diploma. Guvernatorul Damascului cerandu-i insa di-.
ploma, Pertinax trebul s rdspunda cd in graba plecdrii uitase sa o ia. Aceasta
scuza nu fit gsit suficienta i cu toate felurile de rugaminti i amenintari,
Pertinax, care in anul 193 a ajuns imparat, a fost nevoit sa-si ispraveascd drumul mergand pe jos.
Transportul curierilor i persoanelor se face relativ cat se poate de repede,

si Cicerone ne arat Ca un curier pe o cariold cu doua roate a strabatut in o

noapte peste 97 kilometri, pentru a duce dela Roma la Americ stirea asasinarii
lui Roscius.

Pliniu arat ca la aflarea tirii despre boala lui Drusus Germanicul, Tiberiu
plech din Lyon inteacolo i ajunse la el in 24 ore, dupti ce strabatuse o distanta
de 295 kilornetri, neschimband deck de trei ori trasura.
Pentru a caracteriza si mai bine iuteala transportului prin posta, un ant or
abia Siria pierduse din ochi pe
arata, vorbind de Diocletian si Maximin,
primul, ea el se gasea in Panonia, ca pe cand se credea ca Maximin se alla in
Galia, el aparea de odata la Roma; si cd in timpul and se socotea ca acesti imWimp erau mai mult ocupati, unul in Orient si altul in Occident, ei apareau de
odata in Italia.
:

Chel tuelile pentru intretinerea personalului, materialelor, localurilor, furawww.dacoromanica.ro

46

jelor, etc., necesare serviciului postal, inch dela in fiintarea liii, erau in sarcina
provinciilor si oraselor, cari le procurau prin mijlocirea functionarilor orhsenesti, $i acestia la rdndul lor le repartizau asupra micilor proprietari (possesores),
iar nobleta, clerul, armata si principalii functionari erau scutiti de asemenca
i m puneri.

Aceasth stare de lucruri durh panh in timpul Imphratului Nerva (96-98),

care, imbunatatind finan tele Statului, Mar ca Italia propriu zish si tie scutith de
cheltueli si obliggiunea corvezilor la cari era supush populatiunea, cu care ocaziune e bhth i o medalie pentru comemorarea faptului, cu inscriptiunea Vehiculatione Italia remisaa (Italia schpath de corvezile de transport).

Mai tarziu, Imphra LH Adrian (117-138) si Septimiu Sever (193-2H)

an intins aceasth scutire si pentru celelalte provincii, usurand astfel populatiunea
oraselor i comunelor de cheltuelile ruinhtoare ce aphsau asupra lor.
Sub ceilalti imphrati se pare ins c cheltuelile pentru intretinerea serviciului an fost'suportate in intregime de comune, prin prestatiuni In natura.

Cursus publicus, (1110 ium am aratat, functiona pe drumurile militare si

cele publice importante ; mai erau lush drumuri de mai mica importanth, cum
erau cele scurte de leghturi $i particulare, pe cari guvernul avea nevoie de transporturi pentru trebuintele Statului, tezaurului, armatei, demnitarilor i ambasadorilor.
In acele locuri, imphratii fhceau sh cad toate sarcinile unor astfel de tran-

sporturi nurnai asupra supusilor Ion si decurionii (membrii senatului municipal inshrcinati cu incasarea i inaintarea impozitelor) erau obligati de a furniza
pe toath intinderea teritoriului lor, prin rechizitiuni, tot ce era necesar pentru
transporturile ce am art tat.
()bligatiunile pentru acest serviciu, atingeau agrirultura, ludnd de prin ferme
vitele necesare i ddeau nastere adesea la violente abuzuri de putere din partea
agentilor publici. Aceste sarcini oneroase, la.cari se adhuga i metatum, un impozit de furaj i gazduire, s'a mentinut pana la caderea imperiului Roman.

Desi serviciul postal, in organizarea ce am artat, era pus numai la indemana Statului si a persoanelor autorizate, totu$ el trehuie sh fi satisfcut $i trebuintele publicului roman, si aceasta reiese din corespondenta celor vechi, prin
care adeverese ch au primit mai multe scrisori dela acelas corespondent, sosite
odath, sau prin cererea unui rhspuns prin expres, din care se deduce ca.' nu toate
corespondentele erau expediate prin acelas serviciu regulat $i Ca nu se expediau
numai prin expresi.
Asa ch, duph toate probabilittile, scrisorile particularilor se expediau prin
www.dacoromanica.ro

- 17 intermediul curierilor Statului $i mimai in lipsa acestora, sau pentru lucruri mai
voluminoase de trimis i pentru voiajori, se recurgezi la alte mijloace.
In aceasth privintd, Sueton, istoricul latin, arata ch hotelurile din acel timp,
adich casele unde publicul era gazduit i nutrit in schimbul unei retrihutiuni,

erau prevazute cu trasuri $i cai de inchiriat, iar jurisconsultul Ulpian, consilierul [mparatului Alexandru Sever (170-228), arati c hichirietorii de cai,
cariole si cdrute, se organizaserd In corporatiuni adesea unite intre ele.
Cetatile aveau adeseaori curierii lor si persoanele cari nu voiau sa uzeze
de ei, sail de corporaiinni, se slujeau de sclavi sau de oameni particulari, dar de
multe ori, dupa cum arata Cicerone, aceste persoane era u despuiate de bauditi.
aceste mijloace publicul Roman isi satisrhrea interesele sale, hineinteles,
I
cu o mai mare intarziere, si Cicerone ne ara0 ch o scrisoare trimish de dnsul
fiului shu, care se gaseA la Atena, i-a sosit dupa M zile, i o alth scrisoare trimis

de Quintus, din Britania-Mare, iratelui shn Cicerone, a ajuns la Roma dupa

90 zile.

Sub imparatii romani, cari succedara lui August, posta romana se executh
bine sau rhu, dup cum acei iMprati erau buni sau rai si duph cum se interesau sau nu de administratia $i buna stare a imperiului lor.
Printre bunii imparall cari s'au ocupat si de imbunhtatirea i organizarea
serviciului postal citam :
Nerva, care a domnit dela anul 96-98 si care a facut, duph cum am aratat,
ca cheltuelile serviciului postal In Italia propriu zish sa se suporte de Stat.
Traian (98-117), invingatorul Partilor i Dacilor, excelent organizator,

deschise noui drumuri pentru posta, intre cari unul dela Pont-Euxin (Marea
Neagra) pand in Galia (Franta), si tot el introduse in acest serviciu mai multe
modifichri de ordin administrativ.

Adrian (1.17-138) si Septimiu Sever (193-211) aduserd imbunhtatiri

serviciului postal si facurh ca toate cheltuelile acestni serviciu sh se faca in regie
$i sh se suporte de Stat.

Dioclitian (28'k-306) ghsi la suirea sa pe tron serviciul postal dezorganizat de predecesorii sal, asa cu fi silit a face o nourt organizare, impartind acest
serviciu astlel :
1. Posta publich sau fiscala, rezervath transporturilor privitoare pe Sta,t si
aprovizionhrilor generale ;
2. Posta militard ;
3. Posta particulard, care functiona pe drumurile vieinale $i de mica im-

porta*.
Tot el fac o primeneala a personalului postei, inlocuind pe cei rai,
acest serviciu deveni si mai important cnd Dioclitian imparti guvernarea im2

www.dacoromanica.ro

- 18

perinlui cu Maximin, Constantin i Galeriu, caci el trebuitA SLI intre[inh unitatea

politica si administrativa a imperiului, 1)unandu-1 Ia adapost de mice pericole.
Sub urmasii lui Dioclitian, servichil postal se executh bine si i se aduse
din ce in ce imbunatatiri ; iar ca fapt mai important de retinut este ca sub Constanpu, la anul 360, posta aduse din Iliria, Italia, Spania si Franta, cu diplome
speciale de parcurs, 100 de episcopi la Conciliul dela Ariminum (Rimini). Toti
acesti ina1i prelati an fost transportati si intretinuti pe cheltuiala fiscului.
Modosiu-cel- Mare (37)-3951 se ocupa de organizarea si imbunatatirea
serviciului postal, stabilind reguli asupra admiterii agentilor postali, controlul
diplomelor, fixarea greutatilor ce puteau 11 duse de cai i car*, transportul
batilor in aur si argint, sau produselor destinate fiscului, prevenirea certurilor
intre voiajori si personalul postei, si se forta s restrangh fiherarea diplomelor,
care devenise nfl abuz sub predecesorii sai.
Dupa moartea lui Teodosiu, imperfid roman se impart1 intre cei doi flu ai
sai, i Arcadius lua imperiul de rsarit, iar Onorius pe cel de apus. Cfrinand insa
imparati din ce in ce mai incapabili, imperiul roman inceph sa decadd pe toate
caile si la aceasta contribui si navalirile barbarilor Ca : 1 Iunii, Visigoth, Vandalii,
Suevii si Alanii, cari pe de o parte devastau tot ce &eau in cale, iar pe de alta
cuprindeau provinciite romane, facand sainceteze in ele orice urme decivilizatie.
In fine, in anal 476, Odoacru, imul din sefii lIerulhor, cuprinse Roma si
se proclama rege al Italiei, distrugiind astfel imperial de Occident.
Poste le fura in nurnrul institutiunilor inghithe sub torentul devastator al
barbarilor, drumurile se stricara sub greutatea transporturilor, casele de posi a

disparura, transporturile de toate felurile devenira rare si neregulate, voiajtirile devenira periculoase din cauza hothlor, Ia cari se dedau atilt barbarii, cat
si populatiunea hastinasa, redusa la cea mai neagrh mizerie.
I )ostit insa nu pieri pentru totdeauna. Ea se ivi imediat ce inceph sh se restabileasch ordinea, i o adoptarh chiar si barbarii, cari o distrusesera. Asa, pe la
anal 300, Teodoric, regele Ostrogotilor, print inteligent si energic, care urmarea

ideea reinfiintarii imperiului roman, prhi unirea acolui popor Cli romanii, sub
impulsiunea consilierului sau Cassiodor. infiina din non serviciul postal, aproape
pe aceleasi prMcipii ca ale romanilor.
Vandalii ruprinzand Africa de Nord si stabilindu-se acolo, dupa ce distrusesora total, intre aiui 429/39, se organizarh intr'un regat, sub Genseric, care,
pentru administrarea acestei foste provincii romane, restaldll serviciul postal, pe
aceleasi haze ca sub romani. Acest serviciu se executa destul de bine 'Ana dare
anul 531, cand Belisarie, curagiosul general al lid Justinian, bah). pe Vandali si puse capat acelui regat.
Francii, la prima invaziune in Galia, gosira urine de un serviciu regulat de
posta, si sub Clovis (181
:1111, cuprinzand aproape inireaga Tara, reorganizara serviciul postal.
www.dacoromanica.ro

19

Urmhtorii acestui rege find insh slabi $i neingrijindu-se de nimic, drumurile

romane se stricarh, casele de posta si releurile disparura si cu ele si serviciul de
postd, ca organizare de Stat.
Peste aproape 300 ani, insa, Carol cel Mare, cuprinzand si pumind sub autoritatea sa Franta, parte din Spania, Italia si Germania, panh in Marea-Nordului,
Elba si Tisa, formh aproape in intregime imperiul roman de apus si.se incoronh
in amd 800, la Roma., ca imphrat roman.
Carol eel Mare, phtruns de ideea ca o buna administratie a intinsului sau
imperiu nu. se puteA face &cat cut un control permanent si cu o bund comunicatiune cu toti reprezentantii shi (missi dominici), puse sh se reconstruiasca ve-

chile drumuri romane, si in anti! 807 stabill un serviciu postal, in leghturh CLI
Spania, Italia si Germania.
Curierii imphratului plecau din Auxerre, prin Autan, Lyon si Muntele
St. Bernard, in Italia ; prin Nevers si Limoges, spre Spania ; si prin Paris si Aix
la Chapelle, spre Germania.

CAM insh Carol cel Mare disphrii, urma$ii sii, slabi $i timizi, nu putura
menline unitatea imperiului, care se fractionh din ce in re in buchti mai mici,
iar servicial postal disphrii in turburhrile produse, de luptele si frhmanthrile
liida1itaii.
In imperiul de rasarit, serviciul postal se mai mentinit chtva timp. Asa,
sub Justinian (527-565), el se mai executh inch, dar numai pe douh drumuri,
unul in Asia-Mica, spre Persia, si altul spre Egipt, dar disphrh si de pe acestea
in curand, chci, pe de o parte, succesorii acestui imphrat, slabi, dedati luxului,
desfraului si luptelor religioase, lasarh imperiul s decadh, iar pe de alta, ea
vrajina$ii ce ii inconjurau de toate phrtile ii reduse cu totul intinderea.
Serviciul postal disparut insa din acest imperiu, ii vedem 4oinviitid, cu
mai multa forth i chiar mai perfectionat, in imperiul arab, sub Calif.

POSTA CALIFILOR ARABI

Mahomet, fondatorul islamismului, dupa ce iinpuse religiunea sa diferitelor
triburi din sudul Arabiei, pe hi anul 630 duph Christ, formh un Stat, care, sub
predecesorii shi, ce purtau numirea de Calif, se intinse in scurt timp i supuse

doiiiinaiunii lor, pe de o parte, popoarele ce locuiau in Arabia, Asia-Mich,

Persia $i Turchestan palm la Indus si Sir-Daria, iar pe de alta, trecand in Africa,
cuprinse Egiptul, Tripolitania, Tunisul, Algeria si Marocul.
Pentru administrarea acestui vast imperin, care se intindea dela Aden (Oreutitti
Indian) panh la Derbent (thrmul Marei Caspice), pe o distanta de 30 grade de latitudine, si dela Indus pana la Tanger, peo intindere cam de 78 grade de longitudine, s'a siil4it necesitatea infiinrii unui serviciu postal, bine organizat, i arabii
au gasit atat la persi, cat si la roman'', normele de urmat in alchtuirea lui.
www.dacoromanica.ro

20

lirteleptul si pnternicul Calif Moavia, care a murit la anul 679, este considerat ca fondatorul postelor arabe; iar pe la anul 705, serviciul postal arab era
astfel organizat, incat cele mai principale orase ale imperiului erau legate intre
ele prin drumuri postale, pe cari se transportau cu cea mai mare usurinta depesile Statului, functionarii in misinne si la anumite ocaziuni $i arrna tele, prin
transporturi succesive de rate 50-100 oameni.
In timpul califulni Motamed (870-892), epoca in care importanta Cali(dor mai scazuse, de oarece uncle provincii isi capatasera independenta lor,
forinisind califate aparte, Bon Khordadbeh, directorul postelor din Irak-Adjeini,
stabili un ghid al drumnrilor postale din acel limp, pentru califatul din Bagdad, iar Kodama, inort in 059, a scris un tratat asupra atributinnilor rffilCUOnarilor din acele timpuri si in care vorbeste i despre functionarii postelor.
Acesti scriitori dan relatiunile de mai jos asupra postelor arabe.
Posta era cunoscuta la arahi sub numele de barid, dela cuvantul persan
burida (taial), de oarece cailor $i catarilor cu cari se servea posta, li se taiau
coadele intr'un chip special, pentru a se deosebi de cei ai particularilor.
Khordadbeh fixeaza la 930 numaral statiunilor postale (Sikka) din imperiu, cari erau 'tripartite pe cele mai mini drumuri postale si a veau ca centru
de plecare orasul Bagdad.
Primul drum condacea dela Bagdad spre Nord-Est, prin Hamadan si Rai (in
apropiere de Teheran), la Nischapur, in provincia Corasan, cu o ramiticatie dela
I lamadan la ISpahan.

Dela Nischapur spre Est, in Corasan si Turkestan, erau releuri stabilite de

guvernatorul acelei provincii, care avea oarecare independenta rata de Califatul
din Bagdad.

Al doilea drum incepea cam dela jumatatea distantei intre Bagdad si Hamadan, mergand spre Nord prin Margha i Berdha, la Tiflis, cu doua ramificatiuni, i anume : Berdha-Derbent, pe malul Marii Caspice, i Berdha-Debil, spre
Armenia.

Al treilea drum conducea spre Sud-Est, dela Bagdad spre Wasit, unde se
imptirtea in dourt, o parte mergand spre Bassora, oras important si populat,
aproape de golful Persic, iar cealalta parte, dela Wasit, prin Farsistan, Istakhar,
la Schiraz.

Al patrulea drum pleca din Bagdad, spre Nord-Vest, pe langh cursul

Tigrului, prin Samara si Mosul, prelungindu-se spre Armenia $i Bizant.
Al cincilea drum urma cursul Eufratului liana la Balis, e unde se indrepta
spre Vest, la Alep, Antiohia si Tars, cu o ramurd dela Alep, prin Damasc, Palestina $i Siria in Egipt, care in epoca lui Khordadbeh era deja Stat independent, cu
dinastia lui proprie.
In fine, al $aselea drum pleca din Bagdad, prin Kura, la Mecca, leaganul
islamismului, en ramitic4ie, spre sudul Arahiei, la Sana si Aden.
www.dacoromanica.ro

- 21 Duph indicatiunile lui Khordadbeh, toate releurile aveau cai, cari erau in-

trebuirrtati pentru curierii ce duceau ordinele Califului. Tn uncle ptri insa,

cum era in Siria si Arabia, se intrebuintau si crniLe, iar in statiunile marl, ca
si la Romani, se gasea tot ce era necesar, la transportul, hrana i locuinta inaltilor functionari i trupelor ce se transportau cu posta.
Asupra iueIii cu care mergea posta araba, Aboulfeda, istoric si om de Stat
arab, care a trait intre anii 1273-1331, arata ch curierul care a adus la Bagdad

stirea mortei Califului Mansur la Mecca in anul 775, a intrebuintat 11 zile

pentru a face acest drum de 220 mile geografice. Unii autori vorbesc insa si de
transporturi de stiri i ordine de o repeziciune cu mult mai mare.
Desi am aratat ch posta arabh era creiata nuinai pentru trebuintele Statului, totus, din oarecari fapte se trage concluzia ca ea ti'ansport i corespondentele particulare, eh aceasta se facea de curierii i efii oficiilor, pe propriul
lor cont i ca autoritatea superioara ingaduia acest lucru pentru au mic-

sora cheltuelile de exploatare, cari pentru intreg imperiul trebuie si fi fost

colosal de mari, tinand cont ch Marvardi ne arata eh pentru provincia Irak se
ridicau la patru milioane de dirham (aproape patru i jumatate milioane de
franci).
Personalul postal se compunea: din cel inferior, ea: oameni de serviciu, ingrijitori, curieri, etc., cari purtau nurnirea de Mowattobum, i din cel superior,
care la rndul sau se compunea din Mowaqqiun,*sau sefii de statiuni, i Far waneqqiun, directorii serviciului din o provincie.
Directorii se ocupau de buna efectuare a serviciului postal, in intinderea ce
depindeh de ei, i, in afara de aceasta, ei mai aveau o misiune foarte importanta.
care consta. in obligatiunea de a observa i raporth despre indeplinirea atribu-

punilor functionarilor financiari, politici, administrativi, ai domeniilor Statului, etc., asupra situatiunii agricole, a baterii monedelor, plata soldelor, starea
trupelor, etc., in un cuvant, de a supravegheh pe toate celelalte autoritati si a raporta orice nereguli.
Rapoartele directorilor de provincii se adresau directorului general al
postelor, care, find unul din cei nai mari demnitari ai impeninlui, lucra direct
cu Califul, caruia ii supunea spre cunostinta i hotarire toate stiintele ce primea
din intreg imperiul ; si importanta postei, ca administratiune de guvernimant in
un Stat, a caracterizat-o destul de bine Califul Mansur, care zicea :
Tronul meu se reazimh pe patru picioare, iar suveranitatea Inca pe patru
oameni, un cadiu (judecator), care sh nu greseasch; un prefect de politie, energic; un ministru de finante, cinstit, i un director de post credincios, care sd ma
nincunoftiinteze in mod drept de tot ce se petrece.
Autoritatea Califfor, insa, nu se puth mentine mult timp, din cauza limptelor intre pretendentii Tronului, asa ch se formara mai multe califate, cum erau

cele din Bagdad, Egipt si Cordova, can itt randul lor se fractionara in prowww.dacoromanica.ro

- 22 vincii mai mici, fiecare cu organizarea lor postala, pe o scara mai redush i care

nu mai prezinta un caracter interesant.

Califatul cel mai important al Bagdadului cazit sub adininistratiunea turcilor, cari dezorganizara serviciul. postal din ce in ce, aja ch mai tArziu, cfmd
Gingis-Khan, pe la sfa.ritul secolului al Xll-lea, cuprinse Persia, nu mai gdsi
nici in serviciu de posth, i, dupa, cum ne arath Makrisi, erudit arab, care a trait
intre anii 1360-1't12, dete porunci sultanilor de a stabill un serviciu regulat
de posta. Cu toate acestea, zice scriitorul arab, menzilurile (releurile) erau rau
organizate i curierii acestui suveran nu fhceau altceva deck de a lu cu forta,
din drumul lor, caii si lucrurile de cari aveau nevoie.
Este insa de notat ca acest cuvnt menziluriu, pc care il arath Makrisi,
o sa '1 gasim in istoricul postelor romne, intrebuintat in acela sens, prin
anul 1775.

www.dacoromanica.ro

PRIMELE INCEPUTURI ALE POSTEI MODERNE 1)

Curierii manstirilor 2)
In urma desmembrarii imperiului lui Carol-cel-Mare a disparut din Europa
orice urma de serviciu postal, ca organizare de Stat, de oarece cluar popoarele,
(qui prezintau un caracter national si unitar, s'au fractionat sub influenta feudalismului, in atatea mici satulete, orase si cetati, astfel incat nu mai era posibila
intretinerea unui serviciu postal pe bazele din trecut.
Cu toate acestea, chiar in cea mai mare confuzinne a evului mediu, gasim
totus eh au existat oarecari urine de romullicatiuni ['acute prin mijlocirea lucratorilor, meseriasilor si negustorilor, pe cari ocupatiunea lor ii silea la drumuri
dese ; cele mai insemnate sunt insa cele facute pnin mijlocirea ordinelor religioase,
cari, avnd asezaminte si bunuri in diferite tari, ca : Italia, Spania, Franta, Germania, Austria si Polonia, trimiteau pentru diferite afaceri si transporturi servitori, calugari ori curieri speciali, cari se insarcMau 5i cu transportul scrisorilor
si a comisioanelor particularilor, pentru localitatile pun cari treceau.
In aceasta privinta, diferiti istorici ai timpului ne arata ca :
Bogata mantistire din Saint Denis, fondata in 637, de Dagobert, inzestrata
succesiv de regii Frantei si de alti piosi legatari, posed& bunuri imense in Franta,
Spania, Englitera si Germania si cit pentru a fi in legatura cu sucursalele si reprezentantii siti, In diferitele titni, intiintase curieri speciali.
Mandstirea Benedictinilor din Cluny, aproape de Macon, fondata in anul
900, ave curieri calari, cari punea in comunicatiune cu alte manastiri, 1-ispandite in Franta, Spania, Italia, Austria si Polonia.
Ordinul Cistercienilor, fondat in 1098 si a carui resedinta se aila la Citeaux,
aproape de Dijon, era in relatiuni directe de corespondenta pnin aceleasi mijloace,
cu miile sale de sucursale, raspzindite in toata Europa.
I) A. Bellue. Les pustes Franeaises.
2) P. Jaccottey. Legislation et Exploitation postales.

www.dacoromanica.ro

- 24 Mesagerii universitari

Una din institutiunile datorite evului media, care a avut cea mai mare influenta civilizatoare asupra popoarelor, a fost infintarea Universitatilor.
Universitatea din Paris, fondata catre anul 1150 $i impartita in patru facultati : medicind, teologie, drept i arte, atrase in scurt timp un numar considerabil de studenti, nu nurnai din toate provinciile ce compuneau Franta, dar
si din alte tari, ca : Englitera, Elvetia, Prusia, Bavaria, Olanda, Polonia, Ungaria,
etc., cari veneau sii capete cunostintele ce se predau in acea scoala de cei mai
mari profesori ai tirnpului.
Studentii insd aveau trebuinta de a intretine relatiuni mai ales cu familiile
lor, si cum nu exista Un serviciu de asemenea natura, Universitatea obtin4 permisiunea de a inflinta mesageri (curieri), pentru a duce la destinatie scrisorile
profesorilor i elevilor, in provinciile Frantei si in tarile straine, si a aduce la
inapoere raspunsurile, bani, efecte de imbracaminte i alte obiecte, pe cari parintii le trimiteau flilor lor.
Mesagerii functionau sub supravegherea Universitatii, se recrutau din oanreni sdraci, dar cinstii, i numarul lor era fixat la unul, pentru fiecare diocesa
(departament bisericesc, pus sub autoritatea unui episcop), atat pentru Franta,
cat i pentru triIe strine, cari aveau studenti la Universitate.
Mesagerii efectuau la inceput cursele lor pe jos, cu un bat special in rnana,
iar mai tarziu se servira de mdgari, cai i carute, facand din ce in ce un serviciu
mai regulat si mai repede.

Cum insa, pe acele timpuri, drumurile parcurse de mesageri erau rele

si putin sigure, mai cu seama in timp de rdsboaie i turburari, si cursele mesageriilor erau adeseaori intrerupte, sau nu se fceau cu regularita tea rerun, si cum
studentii se &eau adesea in lipsk de cele trebuincioase, si nevoiti, ca atare, a se
adresa diferitelor persoane din Paris, pentru a le face inlesniri i avansuri de
bani, s'a sirntit necesitatea de a se infiinta, tot pin ingrijirea Universitatii,
asa ziii mesagerii mari.
Marii mesageri se recrutau dintre persoanele notabile si bine situate din
Paris, cae unul pentru.fecare dioresa din Franta i strainatate, find tinuti de a
avansa banii i cele trebuincioase stadentilor din diocesa respectiva, si a le servl
ca tutori i parinti. In schimb, marii mesageri se bucurau de avantajul de a fi
luati sub protectiunea Universitatii, de a asista la serbdri, de a fi scutiti de darea
ce se platea pentru trecerea drumurilor, de serviciul de gardd si de alte corvezi.
La infiintarea lor, mirii mesageri faceau serviciul postal numai pen tru
profesori si elevi ; in scurt timp insa ei se insarcinara i cu transportul scrisorilor i facerea comisoanelor particularilor. Mai tarziu, ei incepura a transporta
mrfuri, aur, argint, lucruri pretioase, acte de procedurd, a face diferite rercetari, a culege informatiuni $i a transporta persoane, (land astfel nastere unui

www.dacoromanica.ro

- 25 adevrat serviciu postal, cu caracter semi-oficios si pus si hi dispozitiunea publicului.

In acelas timp, Universitatile din Bo Ionia si Salerne (Italia) ajunsera renu-

mite, cea dintaiu pentru cursurile de drept si cea din urma pentru medicina,
atragand o multime de studenti, nu numai din Italia, dar si din Germania,
Austria, Ungaria si Po Ionia, asa c i aci se simti nevoia de a se infiinta mesageri universitari, earl, ea si in Franta, erau inipartiti in man i mici (magni
nuncii, parvi nuncii), cu aceleasi a tributiuni.
Universitatile infiintate in urma se bucurara de aceleasi privilegii. Asa,
pentru eea din Thdusa (Franta de sud), fondata in 1229, Papa Grigore al IX-lea,
printeo hula, cerea a se acorda protectie, justitie si a se apara de ()rice pagube
niesagerii acelei Universitati.
In 1290, Papa Nicolae al IV-lea, printr'o buhi, prin care se acorda privilegii
Universitatii din Lisabona, invit pe Rege s acorde protectie i dreptate mesagerilor Universitari.
De asemenea, Universitatile : din Praga, fondata in 13'03, din Viena (1365),
din Heidelberg (1386), etc., avura mesagerii ion (nuncii jurati), intrebuintali in
acelas scop ea si in Franta si Italia.
Cum vedem, dar, intluentei civilizatoare a Universitatilor se datoreste nasterea serviciului postal, pentru publicul care avea nevoie de el, pe baze cu totul

in afara de organizarea fiscala de Stat, pe care o avusese in trecut ; in schinTh

insI i posta, acest fruct al Universitatilor, a dat i da cel mai puternic sprijin
stiintelor, de a patrunde in cele mai departate locuri si in toate clasele societatii,
completand multora ceeace nu a putut, sau nu mai poate, sh le dea. scoala.

Curierii universitari s'au mentiput inca mutt timp in Europa, pana catre
fittitul veacului de mijloc i au fost cel mai bun mijloc de comunicatie cateva
sate de ani, si adica pana cand au inceput sa se formeze din nou State mai mari,
cari pentru buna lor existenta aveau nevoie de an serviciu postal pus pe noui haze
si care s corespunda, atat cerintelor Statelor moderne, cat si celor ale publicului,
iar modal de organizare it voiu arata aci mai jos, separat, pentru Statele mai insemnate din Europa si in ordinea introducerii lui.

www.dacoromanica.ro

..

POSTELE YODERNE IN PRINCIPAL,ELE STATE DIN EUROPA ')

IN FR ANTA
Prin anul 1464, Ludovic al X1-lea, Regele Frantei, stabill un serviciu postal,

dupa unii autori, in scopul de a cunoaste in fiecare moment fazele boalei prin
cari treceh fiul sat', de care se afla departe. Cei mai in msur autori ai timpului
ne arata insa crt Regele, care se an in lupta cu vasalii si si cu ducele Burgundiei, infiinta acest serviciu in scopul de a Ii exact informat de tot ce se petrecea,
nu numai in Statele sale, dar si in tarile vecine in cari avea agentii sai informatori.
Institutiunea lui Ludovic al Xl-lea, avea aproape caracterul postelor an Lice
si mai cu searna al postelor romane.
Prin o ordonanta, Regele stabill ci pe drumurile mari, la distante de 4
leglie, sa se infiinteze releuri postale, conduse de persoane credincioase, cari depuneau juramant de ficlelitate Regelui. Aceste persoane purtau numirea de maitres coureurs, iar mai tarziu de maitres des postes, si aveau ca atributiuni :
De a intretine patru sau cinci cai de talie usoara, bine inseiati i gata de
a alerga in galop ;
De a incaleca si conduce curierii Regelui, in schimbul unei retributiuni de
10 soli (50 bani) de fiecar'e cal si de distanta, si
De a duce gratis dela un releu la altul depesile expediate de Rege.
Nimeni n'avea dreptul a se servi de caii postei, sub pedeapsa cea mai aspra
afara de cei cari posedau un ordin al Regelui sau imputerni(pierderea
ci tului sau.

Mara de aceasta, Regele infiina functionari speciali (commis) insarcinati

de a controla efectuarea serviciului, avandu-si resedintele in orasele mai insemi) A. Bello& Les postes Francaises ; P. Jaceottey. Legislation et Exploitation postales ; M. Loeper. Precis
hystorique sur les postes Autrichiennes; Organisation des postes des villes dans l'ancien temps ; Un regiment de
1662 poste de Wurtenberg. Le plus ancien ouvrage Allemand de L'hystoire de la poste ; Das Buch von der Weltpost ; I. Brunner. Postwefen in Bayern ; Fr. Weber. Post und telegrafie in Wurtenberg ; M. Vauters, les postes
en Belgique avant la revolution francaise ; A. Polonibi. Notitie storiche sulle posti d'Italie ; L'Union postale
1S82-1883, IIistoire des postes ,d'Espagne, de la Grande-Bretagne, Commencements des postes en Suisse; M.
Staeger. Service postale Suisses pendant la republique helvdtique ; N. Sokolov. Notice hystorique sur Porigine et
le developpement du service des postes Russes ; L'Union postale 1005. Les postes de Russie au XIX sikle.

www.dacoromanica.ro

28

nate si mai cu seamh la frontiere, in punctele de intrare in Franta ; iar cu conducerea

supravegherea intregului serviciu insarcind un alter al Coroanei,
atasat pe langa persoana Regelui si care purta titlul de Grand maitre des coureurs.

Din ordonanta Regelui, se mai vede eh comisii dela frontier aveau obligatiunea de a vegheet ca nici un curier sosit din tAri straine sA nu treach in
Franta pe cM ascunse, de a lua cunostinta de depesile si corespondenta adusti
spre a se convinge ca nu cm-gine nimic in contra Regelui, de a libera pasapoarte
si, in fine, de a primi depesile guvernului, ingrijind de expedierea lor la destinatie.
Serviciul postal, astfel organizat, nu folosi la inceput decal Regelui si color

autorizati de acesta, publicul continuand de a se servi de curierii universitari.

In curand insa, curierii Regelui intrara in conflict cu curierii universitari, din
cauza concurentei ce-si faccau i aceasta lupta s'a continuat mult timp, crescand din ce in ce, caci interesele angajate deveneau i ele mari, prin progresul
si des voltarea corespondentelor publicului.
Asupra repeziciunii cu care mergeau curierii postali in acele timpuri, Ernst

von Beust citeazd Un exemplu cu un trimis al Regelui, care a intrebuintat

numai trei zile pentru a aduce corespondente din Milan la castelul Amboise,
unde se glisea Regele.

Sub domnia Regelui Francisc I-iu, in anul 1525, printr'o ordonant4, se dispuse ca grefierii judecatoriilor, s trimita prin curieri i mesageri, platiti de cei
interesati, actele de indeplinirea procedurilor ; iar prin 1527, printr'o alta ordonar4a, se interzise oricui de a inchiria cai curierilor, stabilindu-se astfel un monopol in favoarea sefilor de releuri.
In anul 1572, sub domnia lui Carol al1X-lea, se citeazh ca exemplu de repeziciune cursa Paris-Madrid, care a fost facutti in trei zile i trei nopti de un

curier spaniol, insarcinat de a duce la Madrid stirea masacrului dela Saint

Barthelemy (21 August 1572).

Un alt curier a parcurs distanta din Paris la Varsovia in 12 zile, pentru a

anuntet pe Henric al HI-lea, care in acel timp era Rege al Poloniei, de moartea fratelui sau Carol al IX-lea si de vacanta survenitii la tronul Frantei.

Sub domnia lui Henric al HI-lea (1574-1589) se stabill zile fixe pentru
plecarea si inapoierea curierilor si mesagerilor si se puse pentru prima data in
mod oficial posta la dispozitiunea publicului, pen tru ca s poata expedia serison si alte Mali, marfuri, aur, argint si ()rice tl de lucruri.
Taxele stabilite in anul 1576 erau:
Pentru transportul pieselor de procedura, in teritoriul fiecarui Parlament
(cum era Toulouse, Grenoble, Bordeaux si Dijon), cate 2 soli tournois1) de fiecare leghe ;
Pentru transportul scrisorilor, de asemenea in teritoriul fiecarui Parlament :
1) Sol, moneda echivalenta cu 12 deniers sau 5 bani.

www.dacoromanica.ro

29

10 deniers tournois de fiecare serisoare, th care se euprindeh si taxa raspunsului ;

1.5 deniers tonrnois pentrn un pachet de 3-4 scrisori ;

20
cAnthrind o unce sau mai mult.
Cht pentru transportul marfurilor, argintulni, aurului, san al tor obieete,
pretul trebui hotarit, prin bur0 invoialrL, intre trimitiitori i mesageri, earl erau
responsabili de obieetele co li se incredintan, afara de caznl de fart prin atae pe
drumurile mari.
Henrie al IV-lea se ocuph en mult interes pentru imbunathtirea serviciului
postal si in 1.597 infiinta relee separate pentru inchirierea cailor de transport
necesari particularilor. Peste putin timp insh le nni si pe acestea en serviehil
postal, ineredint(nd conducerea intregulni serviciu unui controlor-general, care
ineash taxele din scrisori si pachiete si vhrsh Statului pentru acest monopol
7)

97.800 livre.
Ludovic al WE-lea, indemnat de cardinalul Richelieu, se interesa de bunul
mers al serviciulni postal iii dete o organizatiune mai buna, din care a tras

profit atat Statul, eat si publicul.

Conducerea postei M incredintata unui Pierre d'Mmeras, in schimbnl

nnei sume de 353.000 livre, vArsata la tezaur.

Almras in 1622 stabill curieri cari sa piece si s ajungh la ore fixe la :

Paris, Lyon, Toulouse, Bordeaux si Dijon; deschise in acelas timp oficii postale
in aceste orase si puse functionari speciali, insrcinati en primirea i distribuirea
la public a corespondentelor, precum i cu perceperea, taxelor.
Printr'o ordonantregalh din 1629, se puse obligatiune guvernatorilor provinciilor i tuturor persoanelor de distinctiune de a corespunde en curtea numai
prin intermediul postei, i, pentru a se curmh abuzurile, se stabill ca gratuitatea
postahl sh nu fie acordata decat in afaceri privitoare la serviciile regelui, cancelarului, secretarului i subsecretarului finantelor.
In anul 1630 se inmulti numhrul oficiilor; se aranjh plecarea curierilor din
Paris de cloud ori pe sapthmanh, stabilindu-se distantele ce ei trebuiau sh parcurga atilt pe timp bun, cat si ran; se legii prin curieri Franta i Parisul cu
Londra, Bruxelles, Anvers si cu Elvetia si Italia si se infiinta controlorii provinciali, insrcinati cu supravegherea serviciului postal, imphilit pe circumscriptiuni.
In fine, tot sub Domnia acestui Rege, se stabilir in 1632 reguli prin cari
se opreh punerea de valori i obiecte pretioase in scrisori si pachete, aranjAndu-se ca astfel de ohieete sa fie prezentate desehis, spre a fi vazute de functionarii postei i thregistrate in condici, devenind in acest mod eispunztitori de
dansele in cazuri de pierderi.
Sub Ludovic al XIV-lea, posta Mat noui si importante progrese i deveni
1) Masurrt de greutate echivalenta cu 30 grame 59.

www.dacoromanica.ro

- HO

flu nutnai un ajutor pretios pentru particulari, dar $i o sursa de venituri pentru
Slat, $i aceasta mai cu seama datorila geniului administrativ al lui Louvois.
In acest Limp se sporl numarul curierilor can faceau serviciul in interiorul
hnii, cat $i al celor ce faceau legatura en tarile straine, i, pentruch serviciul
se desvolt din ce in ce, se infiinta un personal nou pentru a taxa. $i cantarl serisorile i pachetele, a tine registrele de cele can se expediau, a prim! plangerile
publicului si a face sh se execute regulamentele.
Iii anul 16V3, prin o ordonanta regala, se recluse tunctiunile de curieri
universitari, justificandu-se aceasta masura prin faptul ea venitul rezultat din
taxele scrisorilor $i pachetelor este un monopol al Statulni. Se dispuse insa a
se da Universitatii 40.000 livre, odata pentru totdeauna, $i anual o suma echivalenta cu ceeace incasa Universitatea dela curierii sai.
Astfel disparura, .dupa o existenta de aproape 500 ani, curierii uni versitaxi, can au fost primii pionieri ai serviciului postal pentru public.
In anul 1653, un anume Vlayer, special autorizat de rege, incerch sa indeplineasch o lipsa siniita, adica sa infirateze un serviciu postal in interiorul

Parisului, caci trebuie stiut cn dadi in acea epoca se putea corespunde prin
posth cu interiorul tarii si chiar cu strainatatea, pentru a trimite insa o serisoare in interiorul acelui oras ert nevoie de concursul unui servitor sau comiSiouan

In acest scop, Vlayer infiinta un oficiu postal chiar in curtea palatului 1

dispuse sh se aseze in diferitele strade ale Parisului cutii, in cari publicul sa isi
depunh corespondentele. Cutiile erau golite de trei ori pe zi de functionari speciali, corespondentele se aduceau la oficiu $i tie acolo pnin alti functionari, si
tot de trei ori pe zi, erau duse la locuintele destinatarilor.
.
Acestei institutiuni i se dete numele de nla petite posted', i a fost prima incercare pentru infiintarea serviciului postal in interiorul oraselor.
Pentru siraplificarea lucrului si incasarea taxelor mai cu usurinta, V6layer
imaginh niste bilete mici, imprimate in urmatoarea forma :
Port pay le . . .
jour
de

Pan 165 . .
.
.
.
Aceste midi bilete se gaseau de vanzare la oliciu, costau un sou (3 limn)
1111111 si serveau hi achitarea taxelor ce trebuiau platite pentru corespondenk
ce se expedia in interiorul Parisului, indeplinind acela$ rol ca tiinbrele postale can s'au pus in aplicare cu caracterul de azi, cam peste 187 ani.
Locurile goale din biletul arhtat unnau sh se completeze cu data zilei, numele lunii i anului, dupa care biletul se lipea pe scrisoare, sau se strangea in
formi de sul si se introducea la un cap al plicului, in asa mod incilt sa poata fi
observat si controlat de functionarii postei $i totul se depune a. in cutiile de pe
straile.
i

www.dacoromanica.ro

- 31 Incercarea lui V layer DU M dusa la bun sfarsit, de oarece publicul, din

spirit de rautate, arunca in cutii $oareci, murdarii, etc. ldeea insa prinse si
lii

reluata peste 30 de ani de englezi, cari introdusera acest sistem in Londra.

In anul 1660 se Om) la Paris o conferin[a postal, incheindu-se un tralat

intre Franta, Spania i Tarile-de-Jos (posta Turn ;i Taxis). Prin acest tratat so
regula schimbul corespondentelor intre acele utri, precum i tranzitul intre Spania

$i Tarile-de-Jos, in valize inchise si cari erau transportate pe teritoriul Frantei,

in schimbul unei p1i, prin ingrijirea postelor acelui Stat.
In anul 1672, ministrul Louvois, care, pe. langa celelalte atribiuiiwi, Mdoplinea i functiunea de $ef i intendent general al curierilor postelor $i cailor do
inchiriat din Franta, in scopul Ca Coroana sa ca$tige un beneficiu din o institutie
infiintata si intretinuta de ea, inchirie exploatarea serviciului postal cu contract
in regulii, cu obligatiune ca contracciul sh verse tezaurului din taxele incasate
un milion de livre in numerar la facerea contractului $i 1.700.000 livre po
liecare an, in rate lunare.
Fraudele insa cari se faceau si sumele mari ce se plateau, silira pe antreprenor
sa cearii rezilierea contractului, in caz cand nu se vor Ina msuri pentru starpirea

fraudelor si daca nu se vor modificA, tarifele, lucru ce se obtim), prin facerea

unui regulament de taxe in 1676.
Dupa acel regulament, modul de aplicare al taxelor pentru scrisori $i pachete,

atat pentru interiorul tarii cat si pentru straina tate, varia dupa distanta de
parcurs i greutate, astfel :

Intre Paris-Calais se percepea 5 soli pentru scrisorile simple, 6 pentru

scrisorile cu plic, 7 pentru scrisorile duble, iar pentru pachete vale 15 soli do
.fiecare unce.

lntre Paris-Metz se platea 'b soli pentru scrisorile simple, 5 cu plic '10
duble, iar pentru pachete cate 12 soli de liecare unce.
Intre Paris-Englitera se plateh 10 soli pentru scrisorile simple, 1 pentru
cele cu pile, 19 pentru cele duble, iar pentru pachete Cate 30 soli de fiecare unce.
Intre Calais-Englitera se platea 5 soli pentru scrisorile simple, 6 pentru cele
cu plic, 9 pentru cele duble, iar pentru pachete dile 15 soli de liecare mice.
i

Printeo ordonanta din 1681 se lua msuri $i contra transportului ilicit

al corespondentelor. Prin aceast ordonanta se stabill c nimeni n'are dreptul
de a transporth scrisori sari pachete cu scrisori, precum si de a face distribuirea
br, si ca contravenientii vor fi pedepsiti cu o amenda de 300 livre si cu conliscarea echipajelor i cailor cu cari vor face transporturile. Cu modal acesta monopolul postal a lost mai bine regulamentat.
In urma rasboiului ce izbucnise intre Franta i coalitia compusa din Englitera, Austria si Olanda, in anul 1700, Ludovic al XIV-lea se Wiz') nevoit, din

lipsa de fonduri, a pune in aplicare un non tarif intern, cu taxe mai ridicate.
Noul tarif pentru scrisori, pus in aplicare in anul 1701, fit fixat astfel :
www.dacoromanica.ro

32 Mai putin de 20 leghe

Dela 20

3 sons.

la 40

40 s 60
5
60
s
80
6
80 .100
7,
s
100 s 120 s
8
.
9
120
150 ,
9
150
200
10
Totdeodata, pentrn a se simplific:t opera tiimile de tinerea socotefilor i rain.

bursarea sumelor, se dispuse ea, pent ru coresponden tele adresate altor thri, phil a
taxelor sa se fach la prezentare.
Cu aceasth ocaziune se stabilirh taxe i pe trimiterile de bani si valori,
fixisindu-se la un son de Iivri, san la 5 0/0 din valoarea intreagh.
Sub Ludovic al XV-lea, in anul 1716, se incheie un tratat in tre posta Iran-

cezh si Printul de Turn si Taxis, General al postelor imperiale, prin care se reguhl indrumarea corespondentelor pentru iriIe strhine. Parisul fit legat de
douh ori pe saptamnh en Hamburg si de patru on en Masseick, pe uncle se
faceh tranzitul corespondentelor pentrn Saxonia, Danemarea, Suedia, Prusia,
Polonia i Rusia.

In anul 1719, Regele dadii o ordonanta prin care se acordh universitatii din Paris o desphgubire egahi cu a 20-a parte din venitul rezultat
din inchirierea postelor, in schimbul privilegiilor cc avusese universitatea CU
eurierii shi.
Areasth masurh a lost provocath de universitate, in mina unei phingeri
adresata Regelui, pin care arhth ch, (find deposedath de curieri sai, i s'a adus
paguhe si ci i se euveneh sa i se deh despagubiri bhnesti, in vederea servicinlui ce-1 aduceh cu invhmantul gratuit. Sam ce s'a dat universitatii,

dupa contractul stabilit in urma aeelei ordonante, a lost de 125.528 livre.

Sub domnia.acestui rege, si in baza unei cereri, se aprobh d-lui de Citamousset, consilier la Curtea de conturi, dreptul de a infiint,ft pe socoteala sa un
servicin postal in interiorul Parisului, precum si in imprejurimile in cari nu
se gAseh un oficiu postal. Acest serviciu incepa sti funetioneze la 9 Iunie 1760.
Parisul fit divizat in nouh circumscriptiuni si in fiecare se ghseh elite un
oficiu care distribuih corespondentele in o razh fixath. Numhrul factorilor
distribuitori la inceput a fost de 117 si in urmh s'a mhrit la 200. Pe fiecare zi
erau trei distribuiri si peste o orh factorii se reintorceau pe la destinatarii serisorilor predate pentru a primi raspunsurile.
Factorii distribuitori aveau la ei o mica morisca sfhrhitoare, cu care avertizan publicul de trecerea bor.

Taxele pentru interiorul Parisului erau fixate la 2 soli pentru scrisori,

carti, bilete i pachete ce nit treceau peste o greutate de o unce si 3 soli pentru
www.dacoromanica.ro

:3J

pachete Cu o greutate intre 3 4 uncii. Pen tru imprejurimile Parisului, laxele

de inai sus erau marite cu 1 sol de fiecare trimitere.
Pritnul an de exploatare al acestui serviciu .postal aduse fondatorului un
beneficiu de 50.000 livre, ceeace facit ca Statul sa se intereseze de afacere i si
it deposedeze peste cativa ani, In schimbul unei rente viagere de 25.000 livre,
din care jumatate reversibild, dupd moartea (l-lui de Chamousset, asupra unei
persoane aratata de dansul.
Pe timpul dornniei lui Ludovic al XV-lea, asa zisul cabinet negru, care consta
iii deslacerea scrisorilor adresate unor persoane anuntite, spre a li se aflet continutul in scopuri politice, si care de altfel a existat $i sub predecesorii sai, Ludovic
al X III-lea $i al XIV-lea, lua o intindere si perfectiune foarte mare.

Functionari speciali si bine pldtiti desfdceau en cea mai mare arta $i perfectiune orice scrisoare a persoanelor aratate, luau cunostinta de continut
supuneau partile privitoare celor in drept. Succesorul sau, Ludovic al XVI-lea,
ascultnd insa de sfaturile ministrului sh, integrul si marele Turgot, care in
1775 indeplinea i functiunea de intendent general al postelor, desfiinta acest unit
obiceiu si se citeaza sub domnia sa casarea i anularea unei sentinte condamnatoare data pe baza unor scrisori interceptate.

Ludovic al XVI-lea, in anul 1777, sub impulsiunea ministrului sau de

linante Necker, parasi sistemul de inchiriere al veniturilor postei i stabill regia,
adica administrarea i exploatarea facuta de Stat, la care se adauga i posta
mica din Paris ; iar din un raport al acestui ministru din 1781 se constata ca
produsul postei in acel an a fost cu 4.007.000 livre mai mare decal fusese sub
an treprenor.

Masura high insa nu se mentirth decat pana in 1787, cand postele fura
date iard$ in antrepriza.
In anul 1789 se reunira la Versailles reprezentantii rrobilirnii, clerului i ai
Adunarii nationale, pentru a legifera.$i a lua masuri de indreptare generala, cu care
ocazie se emise, de majoritatea reprezentantilor, intre alte desiderate, i garantarea
secretului corespondentelor postale, iar raportul ce LCL prezentat Adunarii generale,
in ziva de 27 Iulie 1789, de contele Stanislas de Clermont-Tonnerre, mentiona ca :

Adunarea se tidied cu indignatiune in contra violeirii secretului postei, una

din cele mai absurde i infame inventiuni ale despotismului..
Cu toate acestea, principiul enuntat nu RI legiferat decat la 25 Septemvrie
1791, cand Adunarea nationald introduse in codul penal dispozitiuni prin cari
se pedepse sustragerea i violarea secretului corespondentelor, savar$ita atat

de catre particulari, cat si de care functionarii Statului.

Astfel, art. 23 (codul penal) prevedea "On i cine se va dovedi ca de buna,, voie i cu dinadinsul a facut s dispara o scrisoare incredintata postei, sau ca
i-a stricat sigiliul $i violat secretul, va fi pedepsit cu pierderea drepturilor civile.
:

www.dacoromanica.ro

- 31 bach crima va fi comish', fie in puterea unui ordin, isvorit dela puterea
executivd, fie de un agent al serviciului postelor, Ministrul, care ar fi dat, san
contrasemnat ordinul, oni si pine 1-ar fi executat, sau agentul postei care, farh
ordin, ar fi comis sus zisa crima, va fi pedepsit cu doi ani de inchisoare,..
Cu incepere dela Ianuarie 1792, exploatarea general a postei de scrisori,
postei de cai si de mesagerii, in baza unei deciziuni a Adunhrii Constituante, se
facii in regie, prin ingrijirea unui consiliu, compus dintr'un presedinte i patru
adininistratori, interesati in produsul postei printr'o remish, iar duph detronarea
regelui i proclamarea republicii, supravegherea regiei fir data in sarcina unui
consiliu de nouti administratori, alesi de Adunarea legislativh pe un period de
trei ani.
Exploatarea postelor de chtre Stat nu dete la incept rezultate bune ; beneliciile scadeau i cheltuelile se mhreau ; aceasta Irish se datora, pe de o parte,
cheltuelilor acute pentru imbunhthtirea i intinderea serviciului, iar pe de alth
s

parte, turburdrilor politice si economice, petrecute in acea epoch. Cauzele de rnai

sus facur ca posta sh se dea din nou in antreprizh, ins pentru scurt timp, caci
la 1799 se institul din nou regia, sub conducerea a cinci administratori si sub supravegherea unui comisar al guvernului.

In anul 1804, printr'o hothrire a primului consul Bonaparte, se suprima

functiunea de comisar al guvernului, pentru administratia postelor si din acea
administratie se fhcii o directiune generala, pendinte de ministerul de finante.
Directorul general lucra cu ministrul i prezida consiliul de administratie, care
fit redus la trei membri.
Dup proclamarea liri Napoleon ca imparat, Lavalette, directorul general al
postelor, organiza, dupa indicatiunile impratului, un serviciu de stafete, pentru
corespondenta urgenth a Statului, care se punea in ghiosdane inchise, insotite de
Un livret si se transportau din statiune in statiune, de chtre Un curier, care o
preda curierului din alth statiune, insemnandu-se ora de sosire si pornire din
I ierare statiune.

Depesile astfel expatiate, ajungeau pe cat de repede era posibil in acele

timpuri si se puteh da cont de ori si ce intarziere, pe distante ori cat de mari. In
aceasth privinth Lavalette, in memoriile sale, zice :
,Stafetele porneau si soseau in toate zilele din Paris si din punctele cele
mai departate: Milan, Neapoli, Madrid, Lisabona i, prin urmare, Tilsit, Viena,
Presburg si Amsterdam, imparatul primea in a 8-a zi rhspunsuI la scrisorile
trimise la Milan ; in a 15-a zi la cele din Neapoli. Acest serviciu lift foarte folositor. El fa, pot sd afirm, fdrd ingdmfare, tinul din elementele succeselor sale".
In 1806 se voth o lege prin care se modifich tariful scrisorilor, duph cum
urnieaza :

Taxa scrisorilor in intdiorul oraselor

irnprejurimi se ridica dela 10 la

15 centime.
www.dacoromanica.ro

85

Taxele pentru interiorul Virii se stabilird astfel

l'ilWi la
50 kilometri . .
,
Dela
50 la 100
100 ,,
200 ,,

20 con t i me.

,
,

30

,,
200
40
300
30
,
,,
0
,
300 n 400
60
,
,,
400 ,, 500
70
,,
500 ,, 600
80
,
,
600 ,, 800
n
. .
90
. . . .
.
,
800 n 1.000
. . . . 1 franc, 00
1 . 0 0 0 +I 1.200
. . .
1
,,
10
,
Mai mutt de 1.200
o
n
20
. . . . 1
Tendinta acestui tarif fit de a mh.r1 taxele, pentru a se spori veniturile si a se
/7

91

77

)1

stabill in acelas timp si zone mai intinse, de oarece cuceririle iraperiului, ca :

Olanda, Italia de Nord si Sud, trmul Rinului, regatul Vestfaliei, confederatia
Rinului, puse sub protectoratul Frantei, lrgiserh foarte mult cAmpul de activitate al postelor franceze.
Impiiratul Napoleon se servi de posth si in scopul (Ie a transportA trupele
sale djn nu loc in altul cu iutealti si fall a se obosi, dupA cum reiese din ordinul
de mai jos :
Generalului Clark, Comte d'Hunebourg
Ministru de rsboi

Paris, 24 Martie 1809.

T oatd infanteria gardei mele, care soseste din Spania, se va inapoid la Paris

in postd. Ea se compune din trei convoiuri :

1) 1.000 oameni vanatori si grenadiri, cari ti ebuie s fie unline la Poitiers ;

,2) Douh regimente de puseasi i restul grella(lirilor si vnnorilor, cari

trebuie srt fie actualmente la Bayonne ;
3) Trei batalioane din arier-garda de vantori, grenadiri
mAnd 1.200 oameni, cari vor fi in putine zile la Bayonne.

i puscasi, for-

Dati ordine chirurgilor din garda mea de a venl la Paris in posta

Napoleon.

Istoricii timpului araUi c, sub imperiu, Cabinetul negru functiona cu multa

intindere i faptul este confirmat chiar de Napoleon, pe de o parte min corespon-

denta sa cu oatnenii timpului, iar pe .de alta prin declaratiunile verbale ce a

filcut la Sainte-Hlne companionilor sid de captivitate i asupra citruia s'a pronuntat astfel :
o Este o rea institutiime, care face mai mult rau, decAt bine. Se intilmOi
dese ori Suveranulai de a fi in rea dispozitie, obosit, influentat din cauze straine
www.dacoromanica.ro

36

lucrului supus deciziunii sale, si apoi francezii sunt atat de ti*Lirei, atat do
neconsecinti in corespondente ca si in vorbele lor ! Am intrebuiqtat foarte ade*

seaori Cabinetul negru pentru a cunoaste corespondentele intime ale ministrilor,

s;unbelanilor *i marilor inei ofiteri, ale lui Berthier 1) si chiar ale lui Duroc 2).

altfel, urmatoarea istorioara caracterizeaza destul de bine existenta

cabinetului negru sub imperiu si in parte a rnodului lui de operatiune :
1 ie

Printul de Metternich, arnbasadorul Austriei la Paris, avand banueli asupra

indiscretiund postei franceze, insarcina pe un gravor, de a-i face cloud sigilii
speciale i identice, din cari unul 11 oprl la el si celalalt fu trimis ministrului
afacerilor streine din Viena, cerand sa se sigileze corespondentele, ceLi vor II
adresate, cu acel sigiliu.
Printul observa, insa, in curand, cii, cu toate precautiunile luate, cabinetul
francez avea cunastinta de conlinutul scrisorilor sale si, pentru a se convinge
stabill adevarul, cerit sigiliul dela Viena i insarcina pe un gravor, a da rate o
lovitura cu cutitul de gravat identica si in mijlocul arnbelor sigilii.
Functionarii cabinetului negru continuara a deschide corespondenta prin-

tului *i a o sigila cu copia sigiliului ce aveau fabricat, firi sii observe urara
rnodificare suferita de sigiliu.
Printul de Metternich, avand in fine proba, inainta directorului postelor sigiliul cu o scrisoare, in urmatorul cuprins :
Domnule,

. Am onoare de a va face sa observati ca sigiliul meu, din nenorocire, a

primit o lovitura de cutit. Dap dar ordine pentru a se face una asemenea la al
vostru, pentruca sa continui a nu observa nimic i.
t Primiti, etc. ".

Dupa toate probabilitatile, amploiatii in cauza au fost nm pedepsiti pentru

lipsa de prevedere ce au aritat. Faptul insa n'a avut infiuenla de a face sa inceteze operatiunile de asemenea naturi.
Ca fapt istoric i interesant pentru posta, cred nemerit a arita ca dupa chderea lui Napoleon si trimiterea lui la Sainte-Hlne, Lavalette, directorul general
al postelor pe timpul Imperiului i unul din devotalii lui Napoleon, a fost arestat
si condamnat la moarte de catre Ludovic al XVIH-lea, sub motivul ca, in timpul
domniei de 100 de zile, usurpase functiunea de director general al postelor i, cu
toate insistentele, sentinta era sa fie adush la indeplinire, dach nu interveneh fuga
lui, ce a avut loc in urmatoarele conditiuni :
I) Berthier Louis Alexandre, prinl de Wagram i Neuchittel, Maresal al Frantei, Major general al Marii arun mare credit pe lang5 Imparat i ciiruia Napoleon in serisorile ce Si adresa 11 intitula

mate, care se hucura de

varul sau.
2) Duroc, general france; mare maresal al palatului.

www.dacoromanica.ro

- 37 In ajunul executiunii, d-na Lavalette, care, find bolnava, a fost adusit pe

un scaun purthtor, insotith de fiica sa, o guvernanta si un servitor, se prezinta
la inchisoarea Conciergerie, spre a-si lua ultimul ramas bun dela Lavalette.
Femeile sunt introduse in camera prizonierului, i acolo d-na Lavalette
schimbh hainele cu brbatul shu, iar mai tarziu gardianul conduse afard pe
a$a zisa d-nh Lavalette, care Zdrobith de durerile disperhrii, era sustinuta de
celelalte douh femei i plangand sfasietor isi stergea lacramile cu o batista, care ii

acoperea in parte figura.

La oarecare distanth de Conciergerie, prizonierul transformat se cobori din
scaun, asezh in locu-i pe flea sa, iar el dispare spre a se ascunde la un devotat

prieten, de unde, peste opt zile, pled. din Paris, transformat in alter superior
englez, insotit de generalul Sir Robert Wilson.
Peste sase ani, Lavalette fu gratiat, dar,ava. durerea sh nu mai fie reculioscut de nenorocita sa femee, care inebunise in urma intampldrii ce am arhtat.
Sub domnia lui Ludovic al XVIH-lea, in anul 1817, se introduserh in Frank

mandatele postale, cari inlesnir trimiterile de bani in nurnerar, iar in 1819,

printr'o ordonant, se stabill ca trimiterile chzute in rebut, din cauz cii n'aveau
adresa, sau ca o aveau incompleta, ilizibilii, sau erau adresate la persoane necunoscute, sh se trimith la Paris, pentru a fi deschise imediat si reexpediate,
dupa caz, prezentatorilor sau destinatarilor.

In anul 1828, sub Carol al X-lea, se dete extensiune serviciului postal,

aranjandu-se ca toate oficiile postale sh fie legate zilnic prin curieri si se dispuse ca toate obiectele de corespondenth incredintate postei sa fie stampilate,
gat la prezentare cat si la sosire, cu un sigiliu purtand data zilei, pentru ea publicul sh controleze singur executarea serviciului.
Una din reformele cele mai insemnate, facutri sub domnia acestui rege, fu
introducerea, cu incepere dela 1 Aprilie 1830, a serviciului postal rural, legandu-se toate cornunele rurale cari nu dispuneau de un oficiu postal prin factori,
cari distribuiau si prirneau corespondentele odath la cloud zile. Cheltuiala necesitatil de aceasth reforma a fost push in sarcina publicului, adhugandu-se ea te
10 bani.de fiecare scrisoare adresat sau depusa in localitatile rurale.
Importanta acestei reforme, prin care se chemit la o noua vieata, populatiunea ruralh, se vaza imediat, si desvoltarea corespondentelor fu atat de mare, inciit
guvernul lui Louis-Philippe, in 1832, printr'o nouh lege, dispuse ca toate comunele sa primeasch i s. expedieze zilnic corespondentele lor.

Cheltuelile se acoperird tot din suprataxa ce am aritat mai sus, care fu

mentinuta 'Ana in anul 1846.
(

In 1837 se int-lin-lark pnin ingrijirea Statului, linii de vapoare intre Calais

Franta) i Douvres (Englitera) i intre Marsilia-Livorno-Civila veche-Neapoli-

Malta-Sira-Smirna-Constantinopole cu o ramificatie Pireu-Sira-Alexandria (Egipt).

www.dacoromanica.ro

- 38

Vapoarele re faceau aceste curse transportau i posta, iar obiectele de corespondenta, pachete i trimiteri de bani, erau supuse la suprataxe, cari variau,
dupa distantele ce aveau de parcurs.
'Tot prin acel timp s'au creiat in Frank primele drumuri de fier, cari avura
o intluenta cat se poate de mare asupra miscarii i transportului corespondentelor.
Dela Julie 1839 incepe in Franta una din Cele mai importante lupte pentru
modificarea tarifelor postale, urmand in aceasta privinta exemplul Engliterei,
code, dupa propunerea lui Rowland lull, taxele scrisorilor fuseserh scazute la
1 penny (10 centime), pentru o scrisoare simpla de o jumatate unce (cam 15
grame), in intreg teritoriul Marii Britanii.
In Franta,ins, lupta fu si mai lunga si mai vie, caci, cu incepere din 1839,
chestiunea deveni cat se poate de arzatoare si se discuth in Administratia postelor, in cercurile comerciale, in pres si in Corpurile legiuitoare.
En Camera, chestiunea veni regulat la ordinea zilei in anii 1839, 1811, 12,
13, 11, 15, 46 si 47, fie cu ocaziunea votarii bugetelor, fie incidental, ridicata
de deputati. Se discuta In edinte intregi, se numira comisiuni de studii, ministrii de finante prezentara contra-proiecte, in fine, putem zice cii Intreaga activitate a administrallunii postelor si a ministrilor de finante, timp de opt ani,
s'a invartit, fan succes, imprejurul acestei chestiuni.
Duph revolutiunea insa din 1818 si dupa ce Franta se transforma, pentru a
doua ora, in republica, Etienne Arago, .ca director general al administratiunii
postelor, propuse un proiect modificator al taxelor, care se si wad si deveni
lege la 30 August 1818.
Prin acea lege, taxa scrisorilor, pani la 71/2 grame, pentru intreaga Franta,
Corsica si Algeria s'a fixat la 20 centime, iar pentru cele cu o greutate intre
71/2-15 grame, la 40 centime.
Pentru scrisori i trimiteri de hartii de o greutate intre 15 'si 100 granie
taxa s'a fixat la 1 franc, iar pentru trimiteri mai marl de100 grame cate 1 franc
de fiecare 100 grame sau fractiune.
Taxa pentru scrisorile recomandate s'a fixat la indoitul taxei celor
simple.

Totodata, prin acea lege, s'a hotarit i infiintarea timbrelor postale de 20

si 40 centime si de 1. franc pentru francarea trimiterilor. Aceste timbre s'au
pus in aplicare cu incepere dela 1. lanuarie 1819.

Cum vedem, dar, cu toata lupta dusa, spiritul fiscalitalli nu a permis a se

face reduceri radicale de taxe, ca in Englitera si in alte state, si despre cari
voiu vorbl la timp, totus, insa, reducerile facute, co mparativ cu trecutul, insemnau
un mare progres.

Rezultatul reformei fu ca, cu toga cresterea de 500/0, ce se constata in

primul an asupra corespondentelor, veniturile administratiunii postelor schzurd
cu 12.000.000 franci. Micsorarea taxelor a dat insh relatiunilor, comertului si
www.dacoromanica.ro

- 39 industriei noi impulSiuni si desvolthri, call au facut ca tezattrul sa incaseze

aceste pierderi pe alte chi.
Sub Napoleon al HI-lea, ca imphrat, in administratiunea postelor franceze
se mai introduserd urmiaoarele dispozitiuni :
Se acordh vnzhtorilor de timbre postale, in 1853, o remiza de 2 0/0 ;
Se, organiza, si se inmulti, in 1854, numhrul biurourilor postale ainbulante ;
Se dete, in 1857, extensiune serviciului postal maritim, in Marea Mediterana
si in Marea Neagra, cu care ocaziune s'a fheut i legatura intre ConstanlinopoleGalati-Braila si se inflintara noi linii intre Franta si America-de-Nord si Sud ;
Se introduserh, in 1859, scrisorile cu valoarea declarath ;
In 1861 se ridich prima greutate la scrisori dela 71/2 grame la 10 grame,
ihr a doua greutate dela 10 la 20 grame si se stabilirh linii maritime intre SuezAden-Indochina si intre Bordo-Brasilia-La Plata;
Se organiza, in 1864, serviciul de directiuni si control in departamente, si
In 1868 se introduse in serviciu expedierea mandatelor postale prin telegral.
In anul 1870 se declard rhsboiul franco-german, i, cum serviciul postal in

campanie nu erh inch organizat, armata avit sh sufere multe inconveniente;

patriotismul si devotamentul ce au arhtat insh functionarii postali in aceasta
.ocaziune este mai presus de on 0 i ce lauda, mai cu seamd child germanii incon-

Jurar Parisul.
Micfi functionari ai postei se ofereau, desl stiau cii merg la o moarte sigura,
a stribate rAndurile inamice, unde multi si-au gasit moartea, pentru ca si poata
duce stiri i comunicatiuni intre Paris si restul Frantei. Cadrul restrans insa al
unui istoric general al postelor nu-mi permite a cith exemple inalOtoare si pline
de invattimnt.
Duph rasboi, pentru a-$i marl veniturile, Franta adopta iaras un tarif urcat,
pentru toate trimiterile ce se expediau prin posth, cu toath opunerea, destul de
justificata, a multor deputati si financiari. Aceste taxe, ins, nu se mentinurh mult
timp, din cauza congresului postal dela Berna, in 1874, care facit sh se adopte
taxe uniforme i reduse, pentru relatiunile dela Ora la 1,arh.
Acestea sunt, pe scurt, fazele prin cari. au trecut postele franceze pAnd la
187.4, iar de atunci incoace ele sunt strns legate de Uniunea postala universalh,

care, prin o conceptie frumoasa, a format din toate thrile un singur teritoriu, a
suprimat froutierele, a simplificat tarifele si a stabilit norme comune pentru
manipularea diferitelor rainuri de servicii, cu cari se ocuph posta.

IN AUSTRIA
Priniele inceputuri ale serviciului postal in aceasth tard se datoreazh curierilor pe can ii aveh orasul Viena, universithtile din Viena i Praga si Ordinul
Teutonic.
www.dacoromanica.ro

- 40 Date sigure asupra infiintarii curierilor orasului Viena nu exista ; din actele
vechi insa se constata ca, prin anul 1360, la primdria acelui oras se afla rezer-

vata o camera speciald, in care nu putea intra decat curierii, cari transportau
ant coresporrlentele oficiale, cat i pe cele ale publicului i comerciantilor. Tot
din asemenea acte se constata ca mai tarziu acel oras intretinea un numar mai
mare de curieri calari, supusi juramantului, pentru a face transportul coresponderaelor de tot felul intre Viena, Gratz, Olinatz, Krems, Znairn i Praga.
Universitatea din Viena, urrnand exemplul celorlalte universitli, infiintase

si ea mai multi curieri, din cari cate unul pentru Breslau, Praga, Lintz, etc.,
atat pentru trebuintele profesorilor i elevilor sai, cat i pentru a fi in contact
cu celelalte universitti din Austria si Germania.
Ordinul Teutonic, prin anul 1395, de asemenea avea curierii sai, cari circulau intre Viena-Marienburg (oras in Prusia) si intre Viena-Venetia-Boma.
In timpul imparatului Frideric al III-lea (1410 1193), Roger de Taxis organiza un serviciu postal in Tirol si Stiria, facand pe drurnurile principale, din
distanta in distant, releuri cu schimb de cai. Acest serviciu ins era rezervat
numai curtii imparatesti, curierilor sai i inaltilor functionari.
In anul 1493, Maximilian I de Austria, ales si ca imparat al Germaniei,
hotari ca Viena sa fie orasul de resedinta si capitala Varilor sale. Cum insa el
adrninistra si Tarile-de-Jos/ in numele fiului sari minor Filip, aveh nevoie de
un mijloc mai repede de comunicatie intre Bruxelles si Viena pentru a transmite
decretele si ordonantele sale.
In acest scop, el se adresa lui Francisc de Taxis, nepotul lui Roger, pentru
a-i face o legtitur postala cu releuri de cai intre orasele sus ardtate si-1 insarcind totdeodata cu conducerea postelor din Tarile-de-Jos.
In anul 1505, Filip I, care, pe langa stapanirea Burguncliei, Brabantului si
Lorenei (Tarile-de-Jos), mai era si rege al Grenadei, Castiliei i Leonului, incheie
cu Francisc de Taxis o conventiune, prin care acesta se angaja ca, in schimbul
unei plali de 12.000 liv're a nual, s infiinteze i sa intretina un serviciu de
posta intre Tarile-de-Jos (Bruxelles), curtea tatalui SU imparatul Maximilian
(acolo uncle se va an), locul de resedinta al regelui Frantei si curtea Spaniei.

Legatura Tarilor-de-Jos cu imperiul german si cu Spania era facuta in

scopul de a se intratine o corespondent regulata si cat mai repede, iar cu Franta
pentru a usura relatiunile diplomatice.
Cursele postale ce am ardtat s'au pus in aplicare itnediat i numai pentru
trebuintele caselor domnitoare, iar itinerariul curselor spre Austria era : Britxelles-Canstatt-Augsburg-Viena.
Carol Quintul, suindu-se pe tronul tatalui sari Filip I, in 1516, si reunind
sub sceptrul sari i o parte din Italia, compusd din provinciile Neapol, Sicilia si
Sardinia, iar prin anul 1519 ajungand i imparat al Austriei si Germaniei, imbunatati efectuarea serviciului postal ce gasise functionand, prin marirea numdwww.dacoromanica.ro

-4rului releurilor si prin infiintari de noui legaturi, cum a fest cea dela Augsburg
prin Trent (Tirol) spre Verona-Roma si Neapoli.
Pentru serviciul ce Weil Taxis prirneh o remuneralle; aceasta insa nu-i
ajungea sa acopere toate cheltuelile necesare unui serviciu asa de intins i atunci
el recurse in a primi si dela public diferite trirniteri, pentru cari incasa taxe.

In statele ereditare ale Austriei se organiza mai tarziu servicii postale

regionale, dar treptat ele ajunsera in mtma succesorilor familiei Taxis. Asa, sub.
irnpratul Matias, se incredinta aceleeas familii i conducerea postelor din
Ungaria.
Cum insa Taxis avea foarte inult de facut cu conducerea postelor din Tari lede-Jos i cu a celor din imperiul german, si cum dansul nu putea urrna curtea imperiala in calatoriile sale, prin 1612 posta austriach se separa je cea a imperiulth
german si conducerea ei mi incredintata unui anume Charles Magni.
Cu toga, separatiunea insil a existat intre ambele servicii o stransa legatura
si o unitate de vederi, caci impratul Germaniei fiind si suveran al Austriei, negresit c orice se gasea bun de introdus intr'o parte se introducea si in cealalta.
Pe timpul imparatului Ferdinand al II-lea, in anul 1.623, succesorii familiei
Magni cedara drepturile lor asupra postelor din Boemia, Ungaria si din celelalte
ducate ale Austriei baronului Jean Christophe de Paar, care adrninistra postele
din Stiria, pe prof de 15.000 florini si 6 cai de trisuril. Cu modul acesta se stabill o uhitate de conducere si de vederi in ceeace priveste executarea serviciului
postal in toate State le Austriei.
Familia Paar ramase in posesiunea si conducerea postelor austriace, prin
dreptul de mostenire, pana in anal 1772, cand, in puterea unei invoieli, i se lasa
nurnai titlul onorific de Director general al postelor si o plata de 66.000 florini
anual, iar administratia si exploatarea postelor trecii sub autoritatea Statului,
spre a fi cautate in regie ca monopol.
Tot in timpul imparatului Ferdinand al 1I-lea, se Mat o legatura postala
intro Viena si Breslau, prelungindu-se in anul 1662, dupa indemnul electorului
de Brandenburg, 'Ana la Berlin, care la randul salt se afla legat cu IIamburgul si
cu Clives (Prusia Renana). Aceasta curs, efectuAndu-se cu mare iuteath, devenise
un concurent serios al postei lui Taxis.

Serviciul postal in acele timpuri avea ca atributiuni de a transporth :

scrisori, pachete mici, bath in natura, precuni si calitori; in curnd insa inceph
sa se trimita prin posta i jurnale, cari in unele orase erau editate chiar de
functionarii postei.

Pentru scrisorile simple, adica Ora la o greutate cain de 7 1/2 grame, se

platea sase creitari, din cari trei la prezentare i trei la destinatie ; iar pentru
scrisorile cu destinatie in alte taxi se plitea la prezentare opt creitari.
In ce priveste transportul ciuitorilor, scriitorul Zeiller, prin 1.650, and a eh
triisurile intrebuintate in acest scop aveau forma unui pat mare, acoperit si inwww.dacoromanica.ro

- 42 conjurat de perdele, pus pe patru roate, din cari cele dinapoi mai mari i cele
dinainte mai mici, i ca cosul trsurii, in loc de arcuri, era sustinut prin benzi
late de piele sau chiar lanturi, fixate la doi suporti de fier.
Publicul si mai cu seama nobilii se purtau rau cut functionarii postei, ii
inaltratau, le luau caii cu ,sila, san Mearcan trsurile peste aceea ce ()le puteau
suporta, ceeace dete nastere la o multime de plangeri din partea conduchtorilor
postei, i aceasta stare de lucruri a durat paha rand, printr'o ordonanta, se dispuse, pe de o parte, ca personalul postei s raspunda la forta prin foga, iar pe
de alta, se puse obligatiune autoritatilor, sub cea mai aspra pedeapsit, de a da
concursul lor la cererea functionarilor postei.
linpratul Carol al VI-lea, in anul 1711, infiiiith o autoritate superioara :
Di rectoratul postelor, sub ronducerea caruia furii puse toate biurourile postale dill
Austria, si, din ordonantele din acel timp, se vede c aceste biurouri se imparteau
iii : oficii superioare, biurouri principale, biurouri simple si releuri de posta.
Personalul se rompunea. din : administratori, directori superiori, directori de
post, secretari, buralisti, intendenti, of4eri de posta si functionari inferiori,
antreprenori de transporturi, factori, surugii i oameni de serviciu.

Tot acest imparat se ocupd i cu construirea de drumuri bune pentru

posta, citandu-se ca cel mai insemnat si cdruia i s'a facut lucrari de arta, eel
dintre Viena si Carlstadt, in Croatia spre marea Adriatica.
Imparateasa Maria Tereza continua opera tatlui sau, aducand iinbunatatiri drumurilor post"ale i dand intindere curselor, atat pentru transportul corespondentelor, cat si al calatorilor. Sub aceasta imparateasa, serviciul postal lila
un mare avant, mai cu seama din cauza desvoltarii comertului si al traficului.
Controlorul de posta Iosef I lecht, In o scriere a sa relativa la cursele postale,
pubhcata in 1749, ne arata eh Viena era legath, pe drumurile principale, prin
curse postale, transportand si Maori, in urmatoarele directiuni :
Viena prin Cracovia-Varsovia-Petersburg-Moscova ;
Bran-Breslau-Varsovia-Knigsberg ;
f)
Praga-Dresda-Francf art/ Oder-Dantig-Kiinigsberg ;
Dresda-Berlin-Stralsund, spre Stokhohu ;
s Dresda-Leipzig-Magdenburg-llamburg-Copenlytga ;
BrIninsvig-Hanovra-Brema-Emden ;
s Strasburg, spre Paris.
In anul 1749, baronul Lillian aduse in Viena primele diligente postale sistemalice destinate pentru transportul calatorilor i darea lor in circulatie s'a fcut
en mare solemnitate. lath' cum se exprima in acel timp un ziar din Viena, asupra
inau&rarii primei diligente intre Viena si St. Plten :
In ziva de Sf. Florian, intaia mare diligenta imperiald, impodobit cu dras pele si verdeata si insatita de 30 surugii in liaine noi, pleca dela oficial postal
central, trecand pun fala palatului imperial, unde Maiestatile lor, inconjurate
1)

11

www.dacoromanica.ro

- 43 s

de suita de cavaleri

doanme, i-au fticut placerea de a o privl din

balcon.
Inainte, Directorul genera lal postelor, contele Paar, ocupA o trasura le gala,
condush de 10 surugii ealari, sunand din cornuri, si (WO el veneAdiligenk it n-

perialh, trash de patru cai, in interiorul careea se allau cavaleri de ai Curti'.

Limn), apoi o trasura, in care se aflau fatal ionari postali i tui convoiu de surugii
ealitri, sunAnd din cornuri.
Inaintea Castelului imperial, nib de oameni : nobili, burghezi si din popor,
aplaudan si svArleau palariile in aer, seothnd strigate de bucurie.
Cuprinsul acestor rhnduri probeaza cat nacres puma populatiunea orasului
pentru reformele aduse serviciului postal si de earl prolita in primulrAnd marele
public.
In scurt timp, fur inliintate servicii de diligente, intre : Viena-Brun-Praga,
Viona-Linz-Pasatt-Ratisbona, spre Triest si spre Tropati-Breslau, plecand oda tzi
pe saptamanh.
Odath cu ereiarea diligentelor, se incept). si transportul mai regulat al mesageriilor, iar printeo ordonanth din 1750 se stabileA ci aeolo unde administra-

Ounea postelor aveh servicii de dap*, numai ea puteA transportA dela o localitate la alta inesagerii pina la 10 kilograme greutate. Cu cat ins se mareA
numhrul serviciilor de diligente, cu atAt se intindeA si monopolul Statului, asupra
acestui fel de transporturi.
Pentru accelerarea transportului corespondentelor, tot prin 1750, se infiin-

tara curse zilnice de curieri eAIitri, cari transportau numai posta usoarh, intre
orasele mai insemnate ale Austriei; se inmultirh numarul oficiilor postale in localithtile mici, prin creiarea unor biurouri numite depouri de scrisori, iar prin 1751
se adusera modilicari In tariful scrisorilor, percepAndu-se de liecare scrisoare
simplh 6 sau 8 creitari, dupii distanta.

in anul 1772, dupd propunerea unui francez anume l lardy, se inliiirta in

Viena o post locai, careea vienezii ii deterh numele de Klapper-post, de oarece

curierii distribuitori i stranghtori ai corespondentelor strahteau strhzile orasului facAnd sh sune o mica moriscii, pentru a atrage atentiunea publicului.
Orasul Viena fu imphrtit in sapte circumscriptiuni, infiinthndu-se in fiecare
chte un oliciu secundar si unul central in Singer-strasse, iar in mahalale se inflintarh 10 oficii si 11 statiuni. Oliciile secundare i cele din mabalale fura incredintate
negustorilor cu prvlii, iar statiunile cAte unui agent al postei cu cAte un factor.
Fiecare oficiu purtA un numr special, care se reproduceA printr'o stampilh

pe scrisorile depuse, iar taxele ce se percepeau erau de 1, 3, 5 i 17 creitari,

proportional cu distanta la care se ghseh destinatarul. Hardy, neavnd ins destulh experienp, n'a stint sh Led a prosperA serviciul ce creiase si astfel 1)1 nevoit a-I recta unui olandez, Schooten van Bergestraaten. Acosta inrnulI numhrul
factorilor, ii uniform i introduse imbunathtiri, cari placura. publicului.
www.dacoromanica.ro

- 44 Astfel iiitroduse pentru factori carnete, in cari publicul putea s inscrie,

pentru uncle corespondente si pachete, numele i adresa destinatarilor, i pentru
ca destinatarii sa nu tagaduiased primirea se infiintarii si recepise, in cari sa se
seinneze de primire.
Din o mica carte, publican in 1780, de antreprenorul Schooten, se vede ca
factorii distribuitori, pe langa corespondente i pachete, mai puteau fi insarcinati
si cu distribuirea anunturilor i circularilor, cu remiteri de somatiuni, cu direrite cumparaturi i comisioane i cu depuneri sau ridicari de obiecte dela Mantele de Pietate. Afard de aceasta publicul, pentru ori si ce afacere urgenth, putea

sA cear la oficiul central un expres, platind 5 creitari pentru oras, 10 pentru

malialale si dela 24 la 51 creitari pentru imprejurimi.
Cabinetul negru, care, dupd cum am vazut, functiona in Franta pe o scara
intinsh, sub Ludovic XIV $i XV, exista in acelas timp si in Austria. Astfel, Alfred
Michiels arata c directorul politiei austriace cumpdrase pe curierii cabinetului
prusian si ca in drumul dela frontierA la Viena, pe cand caii fugeau in galop, ei
desfAceau cu rea mai mare indemanare corespondentele, luau nota de continut
si resigilandu-le, le faceau sii ajunga in mana ambasadorului Prusiei.
Faptul de mai jos, citat de A. Belloc, arata $i mai bine scara pe care se
practica la Viena acest obiceiu.
Conte le Torre Palma, pe atunci ambasador al Spaniei la Viena, bagase de

seama c corespondenta guvernului sdu nu Ii ajungea in totdeauna intactd.

Banuiala ins se schirnbd in siguranta, in fata unei probe indiscutabile.
Inteuna din zile, ambasadorul "desfacand corespondenta sa, observa GA textnt unei scrisori nu avea nici o semnaturd i, atragand atentiunea secretarului
sau, constatara, pe de o parte, ca scrisul era de o Wand germand, nu spaniola,
iar, pe de alta, ca. acest scris semana cu al unui functionar dela ministerul afacerilor strAine din Viena.
Fara a pierde timp, ambasadorul se duse la ministrul Austriei, faimosul
principe Kaunitz, caruia ii zise : n Principe, poruncili, VA rog, functionarilor vostri
sa-mi restitue originalul scrisorii mele, de pe care ei mi-aa trimis nurnai o copie .

Ah ! d-le ambasador, raspunse printul, fara a pdrea ckus de putin tul', burat, va cer mii de iertaciuni pentru osteneala ce v'ati luat de a veni act ;
n

acesti zapdciti imi fac in toate zilele astfel de lucruri

Printul Kaunitz chem apoi pe unul din functionarii sai, chruia Ii zise :
n Aide, d-le, dh scrisoarea d-lui ambasador, care n'a primit deck copia Si invaii td-te pentru altddat sh inlaturi astfel de incurcaturi
Scrisoarea fa restituita ambasadorului, cdruia printul ii adauga : MA shut
tnnilit, ca prostia lor v-a ocazionat acest deranj si ii conduse foarte politicos
pAna la use, Card a parea ca li alt insemndtate faptului comis de subalternii
www.dacoromanica.ro

45

8ub dornnia imOratului Iosif al II-lea (1780-1790), se continua a se introduce imbunatatiri iii serviciul postal, prin creiarea de drumuri bune, inmultirea
diligentelor si alipirea postei locale din Yiena la administratia postelor imperiale, spre a fi cautate in regie, ca monopol de Stat.
Prin anul 1810, din cauza relei sitirafmni fmanciare a tarii, se modifica
tariful scrisorilor, adoptandu-se taxe mai ridicate si adica : Pentru o scrisoare
simpla de 71/2 grame, land la o distanta de patru poste, 16 creitari; peste aceasta
distanta, 32 creitari. Scrisorile simple adresate in strhinatate, pentru orice distanta, 48 creitari la prezentare si tot aceeas taxti se percepeh pen tru cele ce
soseau din tri straine.
Desvoltarea din ce in ce a transporturilor de calatori sill pe administratiu-

nea postelor sa introduca prin anti! 1823 noi sisterne de diligente, numite
Malles-poste, cari erau, comparativ cu vechile diligente, cu mult mai usoare si
cu un mers mai repede. Cu aceste clinger* se transportau pe langa calatori si
coresponderrta simpla i scrisori cu valoare, ramanand ca obiectele de mesagerii
sh se expedieze tot prin trsurile vechi i grele.
In anul 1829, se unl, in Viena, serviciul de posta usoard cu cel de mesagerii, iar in provincie cel al postelor usoare cu al diligentelor, formandu-se astfel
o singur autoritate, si mai tArziu, prin .legea din 1838, se cauta a se da o redactiune mai deslusith dispozitiunilor legale, precizandu-se exact limitele dreptului i privilegiilor acordate Statului prin monopolul. postal.
Infiintarea drumurilor de fier, si punerea in aplicare a transportului corespondentelor i mesageriilor prin-acest mijloc, mai cu searnd de prin anul 1845,
insemnd noi progrese pentru administratiunea postelor, pe de o parte pentru
cri transporturile se faceau cu mai mare inteala si mai economic, iar pe de alta
parte, pentru c serviciile de clinger* i transporturi din localitatile deservite de
trenuri se desfiintau si se reinfiintau in localitatile liana atunci lipsite de un
astfel de serviciu.
Putini ani dupa reforma taxelor postale, Meath in Englitera de Rowland
Hill, Austria isi modifica si ea tarifele, adoptand taxe mai scazute ca in trecut.
Noul tarif stabill a se percepe : 6 creitari pentru o scrisoare simpla (71/i grame)
p"and la o distank, in linie dreapta, de 10 mile geografice si 12 creitari pentril
.orice alta distanta. Totdeodata se cduta ca in conventiunile incheiate cu diferitele
State straine sa se prevada ca taxa scrisorilor sh fie de 12 creitari, cu dreptul
de a se incarch la destinatie cu o mica suprataxd.
Un fapt insh de o mai mare importanta, si care a avut o influenk covArsitoare in 'Irma, a fost incheierea, in anul 1850, a unei conventiuni postale intre
Austria si Prusia, la care adera imediat Bavaria, celelalte State din Germania
si administratiunea postelor Turn si Taxis, formnd astfel Uniunea postald German& Prin convenpune, se prevaza ea teritoriul tuturor acelor tart sa fie considerat, din punct de vedere postal, ca un singur teritoriu, lard a se tine cont de
www.dacoromanica.ro

46

granite; iar taxele se stabile'. la : 3 creitari, sau echivalentul lor, pentru o serisnare simpl pan la o distanth de 10 mile geografice ; 6 creitari dela 20 la 30
mile si 9 creitari pentru orice distanth.
Tot in acel an, Austria introduse in serviciu timbrele postale pentru franeatul
ropes pondentelor, hi uro uri le postale ambulan te i manipularea iii anda telor postale.

In anul 1866 se introduse in Austria taxa de 5 creitari pentru scrisorile

simple, in toath intinderea imperiului.
Ca fapt important asupra istoriculiii postelor din aceasta -tam, este de notat
eh in anul 1867 serviciul postal, in reeace priveste conducerea i exploatarea, ifi
divizat in douh administratiuni distincte i independente una de alta : cea
austriach propriu zish i cea ungarh.
Administratiunii postelor din Austria ii revine meritul introducerii chrtii
postale in 1869, care treptat fit introdush in toate thrile din lume.

In anul 187, administratiunea postelor din Austria luh. parte activh la

tinerea congresului postal din Berna si la intemeiarea Uniunii generale a postelor.

IN GERMANIA
Intocmirea unui istoric al postelor din teritoriul ce formeazh actualul imperiu German ne-ar cere un spa-1,M foarte mare, de oarece in trecut aceasth tarh
a fost imbuchthtith in o inuttime de state si sttulgte (aproape 2.000 in secolu
al XVI-lea), cu organizarea lor proprie, atat administrativh cat si postalh.
Pentru a nu iesi insa din cadrul ce ne-am propus, voiu chuta a face numai
un istoric pe rat posibil mai scurt si mai general.
Primele comunicatiuni postale, pentru acei ce nu erau in stare sh triinith
oamenii lor speciali, s'au fhcut, in timpuri indeptirtate, prin mijlocirea calughrilor, cari cutreerau ari1e, prin cantaretii din acea vreme, earl fheeau turneuri
oarecum regulate, prin comerrianti i prin macelari.
Mai cu seama acestia din urma, prin felul comertuhii ce exercitau, erau
siliti st fach drumuri dese pentru
procura vitele de eari aveau nevoie $i de
oarece aveau o pozitiune stabilith, s'au bucurat in fata populatiunii diferitelor
thri germane de o buna incredere, atat pentru expediatul corespondentelor cat
si pentru cel al obiectelor $i valorilor.
Cu timpul, orasele desvoltandu-se $i simtindu-se din ee in ce trebuinta
comunicatiunilor, se infiintarh curieri orhsenesti, iar cu inmultirea Ion s'a simtit
si nevoia de a li se regulamenta functionarea. Asa, orasul Strasburg, in anull 'k43,
aveh intocmit un regulament pentru curierii shi.
Orasul Augsburg intretinea curieri pentru a-i face legatura cu Venetia. Alte
orase, ea : Niirenberg, Colonia, Breslau, Francfurt, Danzig, Hamburg, Litheck,
Leipzig, etc., organizaserh servicii de curieri, a tat pentru trebuintele autoritatilor
ordsenesti, cat $i pentru ale cetatenilor.
www.dacoromanica.ro

41

Acesti curieri, in diferife gravuri vechi, sunt arrttati mergAnd pe jos, inibrhcati inteun costum special spre a puteh fi recunoscuti, purtau pe piept armele
orasului chruia apartineau i aveau atarnath o cutie argintath, in care duceau
corespondentele ce li se incredintau.
Curierii umblau tinand in mind un bht lung, cu varful metalic, pe care il
intrebuintau flu nurnai ca armrt de aprtrare, dar le serveh si pentru a shrl santuri, gropi si alte obstacole. Pe langh aceasta, curierii mai purtau la ei i elite un
pasaport, liberat de orasul de care depindeau i prin care se invitau toate orasele
si autoritatile a le da ajutor in caz de trebuinth.
La mijloacele de comunicatie sus arhtate, inch de prin 1386, se adaugh si
curierii universitari cari, ca si in celelalte State, transportau pe langa corespondentele i trimiterile profesorilor si elevilor i pe cele ale publicului.
Aceasth, stare de lucruri mncep sh se modifice prin anul 1303, child, dupa
cum am arhtat, Filip I-iu Mai leghtura postalh intre Thrile-de-Jos si Austria,
prin mijlocirea liii Francisc de Taxis, leghturd ce strabhtea o intinsa parte din
teritoriul Prusiei Renane, Warternburgului i Bavariei.
Posta lui Taxis, care la incept functiona numai pentru interesele Curtii,
l push in curnd la dispozillunea publicului, inflintandu-se oficii postale in
localitatile mai principale prin cari treceh.
In anul 1516, Francisc de Taxis frtch leghtura postald intre Augsburg si
Trent (Tirol); in 1.522 se fcurh leghturi cu Naremberg-Francfurt pe Main si
Schaffhausen, si nu mult duph aceea se creiar noni hail, unind lIamburgul cu
Italia si Olanda cu Elvetia, inmultindu-se astfel nurndrul localithtilor din virile
germanice,.cari puteau sh profite de binefacerile serviciului postal, care se inshrcina nu nurnai cu transportul corespondentelor, dar si cu cel al pachetelor, al
valorilor si al chlatorilor.
Asupra serviciului postal organizat de Francisc de Taxis, iata cum se exprima M. de Beust in o scriere a sa aphruth in anul 1747-1718 :
Lumea intreagh consider o astfel de intreprindere ca o afacere rea. Nin mein nu-si puteh inchipul ch. taxele scrisorilor si pachetelor coinerciantilor
altor persoane va produce o sumh indestulhtoare pentru intretinerea cailor,
trhsurilor, surugiilor si oamenilor de serviciu. Dar cand comerciantii germani
bagard de seamd ch. prin mijlocul postei, de curand organizath, ei puteau sh-si
s procure cursul burs0 $i sh stie pretul tuturor marfurilor, in conditiuni putin
grele, frtrh a fi obligati pentru aceasta sa ineargh la Bruxelles sau Anvers, orase
s in cari comertul era tot atat de Mtins pe cAt este actualmente in Amsterdam,
gramhdir la thmira post a lui Taxis o cantitate asa de mare de scrisori, ch.
s

Taxis constata din porturi un excedent de venituri pe care un principal

german, de o importanp mijlocie, abia putea sii spere a-I aveh

De ad i. in colo, serviciul postal condus de familia Taxis si incurajat de MIprtratii Rudolf al II-lea i Matias, precum si de urmasii lor, se intinse din ce in
s

www.dacoromanica.ro

40

re $1 patruse i cele mai miilte State man si mici ale Germaniei, si ac.oloundenii
se putea impune, altfel, se recurgeA la snbventinni i indemnizari, ce se acordau
familiilor princiare.
Serviciului postal se datoreaza nasterea jurnalismul Ili in Germania. Asa,

pritnele gazete periodice aparura prin 1600, sub forma de note manuscrise, pe
cari le distribui posta.
In 1616, administratorul postelor, Taxis, din Frankfurt pe Main, publich

im mare jurnal imprimat, care deveni mai tarziu gazeta directiunii postelor
( Oberpostamt Zeitung), iar in anti! 1618 aparil Curierul Fuldei (Fuldaischer
Postreiter).
Aceste nume, precum i altele date jurnalelor, ca : Posta, Curierul, Suru-

giul, ?eful Postei, etc., indica destul de bine partea luata de serviciul postal la
creiarea si intinderea jurnalismului si a publicatiunilor periodice.
Dintre Statele Germaniei cari au rezistat mai mult la introducerea serviciului postal condus de familia Taxis a fost Brandenburgul, Saxonia i Meklemburgul, cari reusir
crei institutii postale independente i nationale ; si mai
tarziu postele brandenburgeze, devenite postele prusiene, fur mie4ul imprejurul
caruia s'au grupat, sau cu cari s'au intrunit toate celelalte organizari, (land astfel
nastere actualei poste imperiale germane.
*

In Brandenburg, inch' de prin anul 1470, sub principele Albert Achile,

existau curse postale de cloud i trei ori pe saptamanh intre Custrin (oras pe
Oder)-Berlin-Torgau-Leipzig si Weissenfels (Saxonia), iar de acolo spre Ansbach
(Bavaria de Nord).

Prin anii 1499-1535, sub principii electori loachiin I-iu si al II-lea, se

dete o mai mare intindere serviciului postal, iiimullindu-se numarul curselor
regulandu-se ca in localitatile atinse de curieri unul din functionarii consiliilor
coinunale sa fie insarcinat a primi dela public si a preda curierilor corespondentele, precum si de a preda destinatarilor pe cele aduse de curieri.
In anul 1589, se infiint o cursh postala. dela Hall prin Naurnburg-Schlizllof la Ansbach, si in 1603 spre Stettin. Totdeodata se inflintara in orasele atinse
de aceste curse oficii postale, la cari se depuneau i inregistrau corespondentele
publicului.
Unindu-se Brandenburgul cu ducatul Prusiei in 1618, se cautii a se da o
intindere si mai mare serviciului postal, infiintandu-se curse dela Stettin spre
Danzig si Konigsberg, cu prelungire spre Varsovia.
Sub electoratul lui Friderich Guillaume, in 1647, familia Taxis reusl si
stabileasch o cursa postala din Colonia la Berlin, prin Manster i Osnabrck si
spre Clves (Prusia Renana).
In anul 1701, Brandenbnrgul, unit cu Prusia, fit recunoscut ca regat, sub
www.dacoromanica.ro

- 49 -care formrt do guvernrtmAnt se cdula a se aduce nal amat4iri simtitoare postelor,

mai cu seama pe timpul domniei Regelui Friderich Guillaume 1-iu (1713-1710),
care, thud un excelent administrator, intelesese importanta serviciului postal in
organizatia Statului si o caracterizase cu urrnatoarele cuvinte :
s Poste le sunt almolut trebuincioase, pentru ca cornertul sa pregreseze si ele
indeplinesc functiunea untdelemnului in ruajul inainii guvernamentale

.
i regulamente, se aranjd in

Sub domnia acestui liege, prin ordonaate

role mai mici detalii itinerariul postelor ordinare $i extraordinare, al curierilor $i stafetelor, dispunndu-se ca printii $i functionarii sa-i trimitrt
corespondentele prin stafete si curieri, publicul prin postele ordinare ca cai
si trasuri, iar transportul calatorilor sa se fach prin postele cu trasuri ordinare 5i extraordinar.e.
Intre anii 1716-1.787, se cauta a se inmuttl numdrul curselor postale, intre
cari cele mai principale au fost cele spre Emden (Marea Nordului) si spre Am-

sterdam (Olanda). Tot in acest timp se marl $i numaral oficiilor postale $i se

creiard drumuri bune pentru posM
In 1800, o corporatiune de negustori, ca un capital de 13.121 lei, infiinta
in Berlin un serviciu postal local pentru distribuirea corespondentelor si pacbetelor. Berlinul ii divizat in doua parti $i in fiecare parte se inliinp eAte tin
biurou principal $i mai multe secundare, conduse de negustori.
Publicul depunea corespondentele si pachetele la oficiile secundare, de unde

se transportau la cele principale $i de aci, prin 33 curieri, erau distribuite de

opt ori pe zi in timpul verii $i de $ase ori in timpul iernii.
Taxele corespondentelor au fost fixate, la inceput, la 6 fenigi $i mai t4rziu la
10, iar pentru pachete se percepeau taxe dela doua pana la $ase ori rnai scumpe.
Afard de acestea, mai existau :,4apte biurouri de expres, cari, in schimbul
unei taxe diible, efectuau imediat predarea.

Curierii aveau o uniforma particular% $i ii anuntau trecerea printr'an

clopotel, pe care il faceau s sune.
Serviciul de postal local astfel organizat s'a efectuat, nu tocmai satisfdcator,

pita in 1806, cand se desfitinta, in urma invaziunii armatelor franceze, si nu

reaparu dead in 1827, ca organizare de Stat.
In .anul 1816, Regele Prusiei, in scopul de a inlatura mice amestec strain in
efectuarea serviciului postal in intinderea regatului sau, acordd familiei Taxis,
in schimbul privilegiitor ce avea, un intins domeniu, cunoscut sub nutnele de
Krotoschin, al cdrui venit anual era socotit la doua milioane lei.
Prusia f intre primele State cari, dup ce-$i leg a. prin curse postale localitatile principale $i.orasele, se gilndi $i la infiintarea unui serviciu postal rural.
Ea stabill, in 1824, cu tillu de incercare, factori cari s distribue de cAleva ori
pe saptamand corespondentele i pentru localitatile situate in afara de drumul
curselor postale $i cari erair lipsite de un oficiu.
4

www.dacoromanica.ro

- 50 Peste doi ani, masura gasindu-se bund, incepti a i se cm intindere treptat 1

in catva timp se generaliza.
Taxele postale ce se percepeau in Prusia, prin anul 1825, pentru scrisori
erau fixate dupa distant si greutate. Asa,pentru o scrisoare simpla, se percepea :

Pand la 2 mile
Dela 2 la A .

.
.

4.

7 . 1.0

.
.

. 20 . 30
si

silber-groschen, egal cu 3 creitari.

.
1 lit
.
' 41/2 "
.
2
6
,
71/2
"
21/2
.
.
1

7,

7)

71

fl

I)

"

" 15

asa mai departe, costul cel mai scump al unei scrisori simple find de 19

groschen de argint sau, in moneta noastra, cam 1 leu, 14 bani.

Aceste taxe insa [lira modificate in 1.844, micsorandu-se mai cu seama
taxele scrisorilor cari aveau de parcurs distante mari. Asa, dela 1.9 groschen de
argint, taxele s'au scdzut la 6 groschen, adica cam la 36 bani.

In Saxonia exista un serviciu postal Inca de prin anul 1388, epoca la care
orasul Leipzig, centru comercial insemnat, se gasea in legatura ea orasul Augsburg si trimitea curierii sai pedestri i calari la Niirenberg, Braunschweig, Magdeburg, Hamburg, Coln, Sprea (Berlin), Dresda, Praga i Viena.
Acesti curieri formau un fel de corporatiune speciala i publicul le incredinta cu toata siguranla scrisorile i pachetele ce aveau de expediat.
Cu incepere insa de prin 1488, se infiinta, pentru trebuintele printului si ale
guvernului, curse de curieri speciali, iar dintr'un raport oficial din 1550 se vede
ca curierii postali ai principilor electori din Saxonia aveau datoria sa expedieze
mai departe corespondentele guvernului din Brandenburg, facand legatura cu
Leipzig, Dresda, Heidelberg, Stuttgart, Augsburg, Nilrenberg, Uhn, etc.
Principele August de Saxa, care a domnit intre anii 1553-1586, dete o
deosebita atentiune serviciului postal i, fiindca corespondentele se inmultiserh
foarte mult, infiinta curierii calari.
In anul 1590, consiliul comunal al orasului Leipzig infiinta un ef peste cei
30 de curieri ce aveh i afecta o camera din localul vmii, spre a servl ca loc de
intalnire i plecare al acestor curieri ; imediat insa, vazandu-se desvoltarea luata
de posta, se zidI un local special. Acelas lucru se petreca si in Dresda, unde, in
1608, se cladi un local special, pentru serviciul postal, care numara 30 de curieri
si 10 ajutoare.
Prin anul 1628, familia Taxis reusI, cu ajutorul unui anume Sieber, care
era pe atunci director general al postelor din Saxonia, sa ia asupra sa i administrarea postelor din aceasta taxa ; izbucnind insa rdsboiul de 30 ani o i Suedezii
www.dacoromanica.ro

- 51 cuprinzand tam, posta localh dechdi foarte mult. Duph incheierea phcii, Lainoral
de Taxis chuth a pune maim pe postele din Saxonia; principele elector se opuse
insh si htih srt reziste la toate intervenirile iinphratului Frideric al 1II-lea, fiicute
in acelas sens.
Saxonia isi organizri apoi un serviciu postal propriu, inchiriat insh in schim-

bul unei surne ce se phitea antial printului elector, sumh ce in anul 1658 se
rklica la 1.000 taleri. Prin anul 1.681, posta fit declarath ca un privilegiu regal ;i,
stabilindu-se monopolul, se interzise diferitilor particulari, dreptul de a tine un
astfel de serviciu si de a transporta corespondente.
De aci incolo posta Saxond se desvolth treptat, prin inmultiri de curse, prin
activarea transporturilor si prin infiintarea de diligente, din ce in ce mai bune,
asa ci prin 1700 plecau din Leipzig 32 curse cu trhsura si 8 curieri calari.
Rdsboiul de 7 ani (1756 1763), care incepa prin cuprinderea Saxoniei de
chtre Frideric-cel-Mare, Regele Prusiei, thefi ca serviciul postal sh, se dezorganizeze cu total ; imediat ins, dupd incheierea phcii, serviciul se reorganizh si mai
bine. In acel timp existau in Saxonia : 162 oficii postale si 231 curse, din cari
80 plecau din Leipzig si 151 din Dresda.
Ca fapt insemnat, trebuie retinut ch la Ianuarie 1819 s'a tinut in Dresda o
conferinth postald, compus din reprezentantii Austriei, Prusiei si ai altor State
din Germania, pentru adoptarea unei taxe unice i stabilirea echivalentelor de

monete. Conferinta insh n'a dat nici un rezultat practic, rdinanand ca aceasth
dorinth sh fie adush la indeplinire in 1850, cand s'a format Unitinea postald
ger m anti.

In Bavaria, posta infiintath de familia Taxis luh intindere mare, prin fapttil
eh toate legaturile acelui serviciu spre Bruxelles, Viena, Roma, Lion (spre Spania),
treceau prin acea lard. Cu toate acestea capitala tarii, Miinchenul, nu era atinsh

de nici una din cursele ce am ardtat, iar transportul corespondentelor sale se

facea prin intermediul biurourilor din Augsburg si Ratisbona.
In cursul timpului, Bavaria fch multe incerchri pentru a-si organiza un
serviciu de post propriu, dar nu reusl, atat din cauza opunerii imphratilor germani, cat si din lipsa de bani, asa Ca conduchtorii acestei thri se vhzurd nevoiti

a lsa exploatarea postelor familiei Taxis, care le acorda in schimb o intinsh

gratuitate.
Dam in pagina urmatoare gravura unei diligente postale din Regensburg,

a postei Taxis, intre anii 1600-1700.

Cu asemenea diligente, prin anii 1700

1.750, se facea drumul dela

Nilrenberg la Augsburg in 30 ore, la Regensburg in 20, la Frankfurt pe Main
in 54 si la Leipzig in 64.
www.dacoromanica.ro

'52

Adang cti Bavaria a pastrat pand astdzi, in amintirea i frumusetea trecutului, cam aceleasi uniforme pentru surugiii diligentelor ce mai poseda si pentru

Diligen(5 postalii din Regensburg

vizitiii diferitelor transporturi postale. Uniformele acestora sunt cat se poate de

luxoase, avand paliirii innalte de lac, cu cocarda de argint, fracuri albastre,
veste roii, pantaloni albi de piele de caprioara si cisme mari de lac.
In urma pacii dela Presburg, Bavaria fiind ridicatd la rangul de regat (26
Decemvrie 1805), influeata ei ca Stat cresch i ar fi putut sh-'si organizeze un
serviciu postal propriu; regele preferi insa a prelungi printului Carol Alexandru Iosef de Turn si Taxis dreptul de a exploata servicial postal in Bavaria, cu
rezerva ins ca personalul sa fie recrutat dintre supusii sai.
In anul 1808, serviciul postal ftl declarat ca un privilegiu regal si printr'o
ordonantii s'a dispus luarea exploatarii din manile familiei Taxis, infiintandu-se
o Directiune generala a postelor, care s exploateze in regie atat postele din
Bavaria, cat si cele din provinciile: Franconia, Suabia, Tirol si Palatinat, cari ii
fusesera alipite de curand.
Taxele pentru scrisorile simple, cu o greutate de 71/2 grame, s'au fixat in
1810, astfel:
Dela 1 la 3 mile
3 creitari ;
55

11

53

12

17

,,

..... .

,3

,,
,,

si asa mai incolo, taxa ridicandu-se dupii distante. Pentru o distant de 70-80
www.dacoromanica.ro

- 53 mile se plateh 21 creitari, adici. aproape 50 bani ; cand insa scrisorile erau nmi
grele, taxele se ridicau foarte mult.
La inflintare, Directiunea postelor fit alipit la ministerul de finante; iruti
tarziu ins fi trecuta la ministerul afacerilor straine.
In anul 1835, se infiinta in Bavaria prima cale lerata, intre Wirenberg

si Furth, pe distanta de 6 kilometri, urmata in 1840 de linia ManchenAugsburg si mai tarziu de altele, ceeace dote o nouzi extensiune serviciului
postal, prin repeziciunea transporturilor i prin miqorarea cheltuelilor de
exploatare.
*

In Wartenberg se gasesc urine de un serviciu postal, executat de curierii

oraselor, inch.' de prin anul 1120, i, dintr'un ordin al ducelui Eberhard din
WCirtenberg, se constata dui. pe la 1195 existau in acea tara doi curieri Mari si
sase pe jos, toti flind pusi sub conducerea unui sef de curieri.
Dupa ce Taxis infiinta in 1.505 cursele postale intreThrile-de-Jos si Austria,

drurnul postei find prin Wiirtenberg, eful Statului acorda dreptul de trecere
prin acea tara si crearea de releuri i oficii, in schiinbul gratuitatii corespondentelor, pentru sine si casa sa. Cum insa capitala Stuttgart nu era atins de
posta Taxis, ducele se vazii. nevoit ca in 1553 sa stabileasch pe socoteala sa o
legatura intre posta Taxis si orasul sau de resedinta.
Prin anul 1602, pe langa cursa intre Bruxelles si Viena, familia Taxis infiinta

o curs intre Olanda si Italia, care, trecand iaras pe teritoriul acelei pri, contribul la inmultirea nurnrului oficiilor postale.
Rasboiul de 30 ani intari in Wilrtenberg si mai bine influenta postei Taxis
si o facir sh se desvolte in anii urmatori din ce in ce mai mult, infiintandu-se
curse noi i marindu-se numarul oficiilor.
In anul 1709, ducele Eberhard Ludovic se incerca sui. infiinteze in Wiirtenberg o posta national, insa, in fata staruintelor depuse de imparatul Germa-

niei, se vaza nevoit a reveni asupra incercarii sale si posta acestei lari ramase
Inca mult. timp sub conducerea i exploatarea familiei Taxis.
Inainte de caderea imperiului german, prin anul 1.805, guvernul Wiirtenbergez lua in stapanire postele Taxis, cu localuri, material si personal, (land
nouhi exploatari un caracter national. Dupa 14 ani insa, regele Guillaume I ceda
din nou exploatarea postelor aceleeas familii, cu drept de mostenire, in schiinbul

unei redeye* anuale de 70.000 florini.

Arendarea facuth dura Inca mult timp i acest Stat nu a putut sa

intre in posesiunea serviciului sau postal decat in anul 1.851, dupa multa
truda i lungi negocieri, cu care ocaziune plati familiei Taxis si o despagubire de
1.300.000 florini.
www.dacoromanica.ro

- 54 Am artitat pe scurt fazele prin cari au trecut postele in Prusia, Saxonia,

Bavaria si Wiirtenberg, cele mai insemnate State germanice, si nu putem insista
asupra celorlalte, intrucat Inca pe la inceputul secolului al XIX-lea se gseau
in cuprinsul actual al irnperiului german 30 de administratiuni postale diferite
independente, cari foarte adeseaori nu traiau in armonie din diferite cauze.
La schimbul corespondentelor si al trimiterilor postale de pe teritoriul

unci administratiuni pe teritoriul altei administratiuni se produceau multe

incurcaturi, nu numai din cauza greutatilor de stabilire a coincidentelor intre
curse, dar mai cu seam din cauza calcularii taxelor, cari trebuiau socotite
pentru fiecare teritoriu traversat.
Calculatul taxelor pentru pachete i valori deveneau adevrate problerne
de aritmetica i geografie, prin faptul Ca taxele variau, dupa calea urmatd, dupti
numrul Statelor cari concurau la transport si dupa timpul de expediere, de zi
sau noapte, taxele find diferite.
Aceast stare de lucruri ingreuietoare faca ca in 1850 s se incheie con-

ventiunea postala Intre Austria, Prusia, Bavaria, Saxonia, celelalte State din
Germania si postele Taxis, formand Uniunea postelor Germane ", despre care
am vorbit cand am tratat istoricul postelor din Austria. Cu aceast ocaziune,
s'a admis i introducerea timbrelor postale pentru francarea.corespondentelor,
cari s'au pus In aplicare : de Prusia, Hanovra, Saxa i Wiirtenburg la 1850,
de posta Taxis la 1852 si de Mecklenburg si restul Statelor germane in 1855.
In anul 1865 mai exista in cuprinsul actual al Germaniei 17 administratiuni postale diferite, in cari intrau i postele Taxis, can ii aveau sediul la Francfurt pe Main. In urma rasboiului pruso-austriac din 1866, Prusia marindu-si
teritoriul i influenta politica, prin anexarea ducatului Elbei i regatului Hanovrei, rescumpara dela familia Taxis dreptul de exploatare al postelor din toate
statele Germaniei, obiectele i clAdirile, pe un pret de 3.000.000 taleri, sau
11.250.000 lei.
Din Statele Germaniei de nord i mijloc, se forma apoi o confederatiune, cu
o singurd administratiune postala superioara, care sa conduch intreaga exploa-

tare si se stabill un tarif unic pentru scrisori, pachete, trimiteri de valoare si

jurnale, reducandu-se aproape cu totul gratuitatea ce se acorda diferitelor autoritati i institutiuni,
In fine, In 1871, dupa rsboiul franco-german, facandu-se unitatea politica,

postele din toate Statele Germaniei fura organizate si administrate, ca institutiune comuna a imperiului, cu exceptiune de regatul Bavariei i Viirtenbergului, carora Ii s'au lsat autonomia numai in ce priveste serviciul lor intern.
De aci Incolo, administratiunea postelor germane, sub conducerea Directorului general Stephan, functionar de cariera, trecut dela treapta cea mai de
jos prin intreaga ierarhie, a luat o desvoltare din ce in ce mai mare, ajungand in
scurt timp una din cele mai insemnate institqiuni postale din lume,
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

- 56 Ilenri Stefan s'a nascut la 7 Ianuarie 1831 la Stolp in Pomerania, ca lilt al

itiiui simplu meserias, si, dupa, ce a terminat studiile gimnaziale, la etatea de 17
ani, a intrat in servicitil postelor prusielle, trecand chiar in orasul sau natal prin
primele grade inferioare ale carierei sale.
Pe la 1851, Stefan se gasea la Co Ionia, metropola provinciilor renane, punct

insemnat de schimb cu tarile occidentale si de peste maxi, si, dupa cum lui
singur ii placea a o spune, acolo si-a insusit cunostintele relative la serviciul
international, caril-au condus la ideea intiintarii Uniunii postale universale si tot
adrinat primele materiale necesare la compunerea scrierii sale Istoricul postelor din Prusia., pe care a terininat-o la Berlin, sande a fost transferat
in 1856.
Avansat in urma ca consilier in administratia superioara a postelor, ,Stefan
gasi un nou camp de activitate, unde a avut ocazie sa puna in profitul administratiunii sale toga energia i cunostintele ce posea. In calitate de consilier superior, consilier intim si de consilier intim superior, S'tefan s'a distins prin incheierea mai multor invoeli si tratate postale intre Prusia, mai tarziu confederatiunea germana de nord sitarile strine, cautand mai totdeauna sit stabileasca
reguli precise si fixe asupra schimbului trimiterilor i lichiarilor.
Printre lucrrile mai importante ale lui Stefan a fost aceea cii, dupa rasboiul
anstro-prusian din 1866, a facut fuziunea postelor lui Turn si Taxis cu cele ale
Prusiei, and astfel drept acestui stat de a efectu serviciul postal in multe state
ale Iiiitorului irnperiu german.
La 26 Aprilie 1870, dupa propunerea lui Bismarck, consilierul intim superior Stefan, in etate atunci de 39 ani, a fost numit ca Director general al postelor
confederaliunii germane de nord ; iar in rasboiul franco-german, care isbucni nu
mult dupa aceasta, noul conducator al postelor avir ocaziunea sh deh prob ct
de nemerith a fost alegerea facutd, dirijand personal serviciul postal si telegrafic
In campanie cu o energie incomparabil i cu prevederea ce Ii caracteriza, fcand
astfel ca aceste servicii sa se execute intr'un grad de regularitate i perfectiune ne
mai vazut panii atunci.
Dupa incheierea 06, tefan atacrt cu toed' ardoarea chestiunea organizuirii
Uniunii postale universale, in care scop intocmi un proiect de conventiune, si,
dupd ce II supuse Statelor din Europa si Statelor-Unite din America, reusi ca la
13 Septemvrie 1871 sd se intruneasca la Berna primul congres postal, la care
acolo

la parte reprezentantii a 22 State din lume, spre a hotdri asupra crearii

Uniunii.

Directorul general Stefan depuse in sustinerea cauzei atata abilitate, tact

si pricepere, incat, dupa deshateri de 21 zile, adich la 9 Octomvrie 1871, convenlitmea postalz`i a lost incheiatll i semnata de delegatii tuturor tarilor.

Din acel moment Stefan si-a consacrat toata activitatea sa, pe de o parle,
pentru desvoltarea i desavarsirea Uniunii postale, iar pe de alta, pentru organi-

www.dacoromanica.ro

- 57 zarea si desvoltarea serviciilor postale, telegrafice i telefonice din imperiul german,

fachndu-1 si ajungh unul din cele mai insemnate servicii din lume.
Tara sa, recunoschtoare, i-a dat toate onorurile si in cursul vietii si activi-

tali; sale a fost numit: membru in consiliul federal, in consilitil de Stat si in

Camera seniorilor, consilier intim personal al imperiulai cu titlul de Excelenta ;
Imparatul Wilhelm I i-a conferit in 1885 titlul de nobleta ereditar, i Impiiratul
Wilhelm al II-lea I-a ridicat la titlul de ministru de Stat, inflintand departamentut postelor ; Facultatea de filosofie din I talk i-a conferit titlul de doctor honoris

causa; mai multe maxi orase din Germania i-a dat cethlenia de onoare si, in
fine, i s'a acordat ordinele cele mai innalte ale tarii sale si ale unui mare numit
de State strhine.

IN BELGIA
In areastii tarii, inch de prin secolul al X1II-lea, societatile, corporatiunile
rneseriasilor si orasele aveau curierii lor postali, pe can ii trirniteau cu cliferite
corespondente ant in interiorul tanii, cat si in hrile straine. Acesti curieri, pe
langh corespondentele celor in drept, mai transportau i pe ale persoanelor straine
acelor corporatiuni, in schimbul unei plati.
.Prin anul 1505, dupli cum am vhzut si la istoricul postelor din Austria, se
inflintarh, de catre Francisc de Taxis, curse postale intre Belgia si Austria si
intre Belgia si Spania prin Franta, in scopul ca Filip I-iu, stpanitorul acelei
thri, sh fie in schimb de corespondente cu Curtea tathlui shu, Maximilian I-iu al
Austriei, cu Curtea Frantei i cu Spania, peste care domneh.
Carol Quintul, cu incepere din 1516, perfectionh opera inceputh de tatal salt
si adatigh noui curse postale, din cari, in Belgia: intre Bruxelles-Pronne (Franta),
intre Bruxelles-Anvers si Bruxelles-Ostanda.
Pentru ca Taxis, insh, sh-si poath scoate cheltuelile de intretinere ale serviciului postal, adrnise ca i publicul s uzeze de acest serviciu, dupa cum hicuse
si in Austria si Germania; dar din aceast cauz cazii in conflict cu curierii ora-

selor si corporatiunilor, cari aveau drepturi mai vechi asupra unor astfel de
transporturi, asa eh pentru curinarea neintelegerilor fili nevoie de a se d in 151't
o ordonanta regala.
Prin acea ordonanta se stabileh cii curierii oraselor i corporapunilor aveau
dreptul de a transporth numai corespondentele i trimiterile pentru interiorul
iinii, iar cele cu destinatie pentru strhinatate trebuiau sa se transporte numai prin
mijlocirea postei Statului (posta Taxis), prevazandu-se pedepse contra celor ce
vor face fraude.
Catre finitul secolului al X VI-lea (1597), Imparatul Rudolf al II-lea chuta sii
restrzingh drepturile curierilor corporatiunilor si oraselor, i, printr'o ordonanta

ce dete in acest sens, pe de o parte interzise curierilor de a mai aveh releuri

www.dacoromanica.ro

- 58 (schimburi de cai), iar pe ile alta le puse obligatiunea ca insrcindrile ce li se dau

sti fie indeplinite In intregime de unul si iteelas curier ; cu toate acestea insti, ordonarrta datd n'a avut nici un elect i postele comunale continuara sh se desvolte din ce in ce mai mult.
Prin anul 1600, orasul Bruxelles avea curieri postali, supu$i jurtimantului,
cari mergeau spre Anvers, Colonia, Liege, Lille, Bruges, Arras, Dunkerque, Gand,
Louvain, Namur, Mons, etc. De altfel, toate localitatile mai insemnate aveau curierii lor, numiti de autoritatile comunale, iar acolo unde se siarteh nevoie func-

tionau chiar mai multi curieri. Asa, prin anul 1638, intre Bruxelles si Anvers
existau 12 curieri postali.
Curierii plateau o patenta proportionald Cu importanta serviciului si trailcului. Ei se insrtrcinau cu transportul $i distribuitul scrisorilor, pachetelor, trimiterilor de hani i comunicdrilor verbale, efectuAnd cursele pe jos, chlari, cu ca-

riola, sau in bard.

Fiecare curier avea, la locuiata lui fix ata o cutie pentru depunerea corespondentelor, i pe ea erau indicate localitatile ce deservea. Cat priveste corespon-

denta si obiectele a cdror destinatie cade in raionul altui curier, Oe se indrumau dela curier la curier, prin schimb la punctul de intalnire.
Dup curn am vazut mai sus, postele comunale erau cu mult mai importante si luau o desvoltare din zi in zi.rnai mare, pe cand postele regale (Taxis)
se margineau numai la transporturile pentru strainatate, i, cum unele orase aveau
legdturi cu alte tan, incepn sa se conteste utilitatea acelor poste i, mergandu-se
si mai departe in aceastd directiune, prin anul 1653, rnagistratii orasului Anvers
propuserd guvernului desfiintarea postelor Taxis.

Cetatenii din Anvers nu se multumira numai cu proteste, ci in scurt timp

(1657) trecurA si la fapte, facandu-se stapani prin forth pe transporturile de corespondenta intre Belgia i Olanda ; iar in urma instigatiunilor flicute de cdtre
conducatorii meseriasilor i corporatiilor, inflintard servicii de releuri intre
Anvers si Amsterdam .si oprird trecerea orictirui curier al postei Taxis pe
acest drum.
Procurorul general intervenind, soma pe- primarul din Anvers sh se explice
asupra privilegiilor ce isi insusisera curierii orasului. Urmd un lung proces, care
se sfarsi in 1658 prin condainnarea curierilor la cheltueli de judecath i, sub
amenintare de arnend in profitul Statului, li se interzise de a mai ave releuri de
schimb si a mai transport corespondente pentru strainatate. Cum insd curierii
nu se supuneau acelei hothriri, procurorul general ordond ca sh se execute sentinta data, aplicandu-li-se amenda, dar reprezentantii corporatiilor, insotill de o
multime de oameni, se opuserd cu forta la lucrdrile portdreilor.
La 30 Septemvrie 1639, procurorul general publica un act de exilare contra
curierilor i reprezentantilor corporatiilor, dar poporul ntivAll la primarie, cerand
revocarea hotdririi luate i insult pe procuror, pe cassier 0 i pe consilierii comuwww.dacoromanica.ro

b9.

nail. Apoi, din ce in ce mai inthritath multimea se indrepth spre locuinta pri-

marului, pe care o distruse in intregirne.

Curn aceste fapte nu puteau rmtme nepedepsite, guvernatorul general trimise armata contra orasului, i atunci reprezentantii corporatiilor cerur iertare, obligandu-se a restabill linistea, a repara pagubele fheute si a se supine
sentintei date. Totdeodatd, urrnhrindu-se capii rhscoalei, se dovedirh vinovatii si
se condamnarh la moarte sapte insi, din eari doi, mai putin vinovati, furh gratiati de guvernator.
In urma phcii dela Nimegue, in 1.678, Franta ocupand parte din Belgia si
mai multe orase principale, Marchizul de Louvois, care se gsea atunci in capul
Administratiunii postelor franceze, puse maim pe oficiile postale si le dete organizatia postelor franceze ca monopol de Stat, principiu ce se mentiml i duph
retragerea francezilor i ocuparea thrii de Philippe d'Anjou, care decreth in 1701
infiintarea postelor ca institutie de stat pentru transportul corespondentelor si
al calatorilor.
Duph aceasta data, prin diferite ordonante, se stabilirrt tarife de taxele ee
trebuiau sh se perceaph si se prevazurh pedepse mai mari contra oriedrui curier
sau particular, care ar chuth sh fach concurenth monopolului postal.
In acest timp, familia princiard Taxis fiicea cele mai mari sforthri,sustinute
si din afarh, pentru a lua din nou exploatarea postelor din Belgia, insa nu reusi
la aceasta deck in 1725, cand i se inchirid exploatarea postelor in schimbul unei
plati anuale de 80.000 florini de Brabant, iar in 1729 dreptul de inchiriere fir
ridicat la 125.000 florini.
Cu toate ordonantele i deciziunile date, totus orasele ii mentinur curierii
lor, sub pretextul de a transporth coresponderrtele autoritatilor de cari depindeau
pi, cu toate obstacolele ce le puneau postele Statului, acesti curieri se dedau la
diferite fraude. Pe de alt parte, orasele Mem' o munirne de neajunsuri curierilor
postali ai Statului, supunandu-i la diferite forrnalit4i de vamuire i intarzieri la
intrarea in orase.
Aceast stare de lucruri se mentimi pan in 1745, cand Belgia fii cuprins
de armatele lui Ludovic al XV-lea, care lua in stpanire postele locale, nurnl ca
directori de oficii functionari francezi si le administr pana la 1748, cand, duph
pacea dela Aix-la-Chapelle, postele belgiene trecur iars in exploatarea familiei
Taxis, cu un drept de inchiriere de 135.000 florini.
Pe acel timp in Belgia, prin serviciul postal, se intelegeh :

1. Serviciul postal propriu zis, care pe principalele drumuri ale trii se

ocupa. cu :

Transportul corespondentelor la destinatie, fie pentru interiorul thrii, fie

pentru strhindtate, precuin i distribuirea la domiciliu, in cea mai mare parte
din orae;
Transportul calatorilor printr'un serviciu cu releuri. Calatorii puteau cere
www.dacoromanica.ro

- 60 la orice ord din zi sau noapte directorilor de oficii de a le pune la dispozitie

trasuri, cai $i surugii, pentru a-i transporth in orice localitate situata pe drumuffle postale, in schimbul unui pret fixat prin tarifele aprobate de Stat.
In afara de aceasta, prin 1769, se admise a se pune in scrisori $i valori ; pu-

blicul insa era obligat a le prezenth la oficiile postale $i a plan la deptmere

taxele de francare $i recomandare ;

2. Curivrii postali, in afara de reteaua de mai sus, se insarcinau cu trailsportul scrisorilor, pachetelor mici, trimiterilor de valoare $i comisioanelor verbale, in baza unui tarif fixat $i irnpus de autoritati. Ei transportau insa gratuit
corespondentele relative la serviciul administrativ al comunelor undo functionau
$i efectuau cursele pe jos, caldri sau cu cariolele, $i in acest din urrna caz li se

permiteau a lu $i eke un dilator.

Ace$ti curieri se stabileau intre douu localitati, cand traficul putea sa le asiore un beneficiu, $i erau numiti, in schimbul unei redevente anuale, de magistratii locurilor uncle isi fixau re$edintele ;
3. Trasurile publice, cari transportau calatori $i marfuri, rani a se inshrcinh
cu corespondente decat pe drumurile uncle nu exist\ un serviciu postal organizat. De altfel, in contra acestui din urma serviciu au existat incontinuu plangeri
pentru fraudele ce le faceau.
In anul 1776, un franvez, anume Paris de l'Epinard, propuse infiirrtarea in
Bruxelles a unui serviciu de posta locald pentru distribuirea corespondentelor in
in teriorul oraplui.
Proiectul thud supus provurorului general, acesta hotari respingerea propunerii. El motivh hotarirea sa pe cuvintele ca posta locald nu puteh prospera decal
in ora$ele mari ca 'Andra si Paris $i ca asemenea antreprize nu se puteau sustine mult timp intr'un ora$ de o mica intindere, undo locuitorii notabili puteau
foarte gor trimite scrisorile lor prin oameni de serviciu. Aceasta institutie, zicea

el, nu ar servl decat ca sh puna in circulatie pamfiete $i pachleli triviale, san

alto scrieri de asemenea natura, cari se puteau trimite oricand, fara ca autorii
sa ri$te a fi descoperiti, lucru care ar trebul mai bine oprit decal, favorizat. Dar
chiar admitand existenta acestui nou serviciu, ar fi mai bine ca dirijarea lui sa
fie incredintata unui om de o cinste recunoscutd, iar nu unui strain.
Serviciul postal se executa in Belgia pe bazele ce am aratat mai sus, pana
in 1792, cand, in urma invingerii armateler austriace la Valmy, Francezii ocupara acea tara $i nu dupa mult timp (1791), Generalul francez Pichegru, cuprinzand $i Olanda, forma din ambele state Republica batavicei, pe care o alipl la

Franta $i de care a depins pan la 1811 1815, adid I:dna la congresul

debt Viena.

In acest timp, Belgia a fost supusii regimului postal ce domneh in Franta,

atat ca administratie, exploatare $i tarife, cat $i ca personal, care erh in intreginte
francez, $i uumai prin 1801, in urma unui ordin imperial, Directorul general al

www.dacoromanica.ro

al

postelor franceze de pe atunci, Lavalette, uti dispozitiuni ca locurile vacante de

functionari postali din Belgia s fie incredintate locuitorilor din aceasth tarh.
Congresul din Viena (1811-1815) stabill unirea Belgiei cu Olanda, sub
titlul de Tarile-de-Jos, si incredinta conducerea noului regat unui, membru al
familiei de Orania ; la 1830 insh, ui urma unei revolutiuni, Belgia se declara ca
Stat independent, sub conducerea lui Leopold de Saxa-Coburg.
Dela aceasta data incepe pentru Belgia o noua epoca de desvoltare in toate
directiunile $i ca atare $i in ceeace prive$te serviciul postal.
In anul 1835, printr'o lege, se stabile$te taxe pentru toate felurile de trimiteri, fixandu-se pentru scrisori dupa distanta i greutate astfel :
Para la 30 kilometri inclusiv se percepeh 20 bani.
Dela 30 pana la 60 kilometri inclusiv se percepeh 30 bani.
n

60

,, 1.00

10

77

,,

$i de aci in sus pentru fiecare 50 km in plus chte 10 bani. Aceste taxe se percepeau pentru scrisorile pana la 1.0 grame greutate.
Intre 10 $i 15 grame se luh Inca o jurnatate taxa.
,
15 ,, 20
taxele de mai sus duble $i de aci in sus de
n
fiecare 10 grame greutate in plus 1/2 din taxele initiale.
In ceeace prive$te taxele scrisorilor pentru strainatate, ele variau dupa greutate, distanta i invoelile facute intre diferitele State. A$a, pentru o scrisoare simVh se percepeh :
Din Anvers la Marsilia
1 leu, 60 bani.
in Anglia
2 lei, 80 a
la Berlin
1 leu, 80
77

77

,7

71

77

71

77

Livorno
Viena

,,

90
20

de multe ori aceste taxe, cu toata marimea lor, nu reprezentau preptl

francarii convict [Ana la locul de destinatie.
In anul 1836, se introduse serviciul postal rural, percepAndu-se, ca si in
Si

Franta, o suprataxa de 10 bani, care sh acopere cheltuelile de infiintare ale acestui serviciu. La inceput cursele factorilor rurali erau de trei ori pe sapthmana ; cu
incepere insa din 1812 ele s'au facut in fiecare zi.

Suprataxa infihrtata pentru crearea serviciului postal rural s'a aplicat in

aceasta tara 'Ana la 1847, child s'a desfiintat.
0 imbunhtatire de interes general s'a fhcut in 1811, cu introducerea biurourilor postale ambulante, prin mijlocirea chrora s'au simplificat foarte mult
operatiunile de expedierea corespondentelor i s'au u$urat operatinnile la sosire
$i distribuire. Onoarea introducerii acestui serviciu revine Belgiei i utilitatea inovatiunii a fost recunoscuta in scurt timp de toate Statele, cari s'au grhbit a
adopth acest serviciu.
In 18 19 se introduse tirnbrele postale pentru francarea corespondentelor. De
www.dacoromanica.ro

ci

aci incolo se facurh treptat simplificrtri de taxe, marindu-se greutatea corespondentelor si micsorandu-se numarul zonelor, 'Ana in anul 1870, cand se adopth

o taxa unica de 10 bani pentru scrisori Wind la 15 gratne, in toga, intindereatarii.

ln fine, in anul 1874 Belgia fir intre trtrile cari luarrt parte activa Ia tinerea
primului congres postal ht Berna si la fondarea Uniunii postale universale.

IN ITALIA
Italia, in epoca anterioarh prirnelor inceputuri ale postei moderne, se grtsea
fraclionath in mai multe State en diferite forme de guvernhinnt, asa :
La sud era regatul Neapolului i Siciliei, cu Ufl guvern absolut.
La mijloc existau: Roma cu imprejurirnile, ca republica teocraticrt, si Toscana,
impartit Inteo mullime de mici republici.
La nord se &eau : Loinbardia, unde aparuserd primii tirani ; Piernontul,
uncle o puternicrt feudalitate, reprezentata prin cotnitii de Savoia, si marchizii de Montferat i Salucii, interneiara mici State; Genua i Venetia, puternice
republici.
Pe de alth parte, in multe orase ca : Verona, Ferara, Florenta, etc., familiile
nobile formara mici rnonarhii.

Inteun teritoriu astfel fractionat in State si Satulete era imposibil a se

avea un serviciu postal in bune conditiuni. Diferitele comunicatiuni dela oras la
oras si dela Stat la Stat, nu se fhceau decat prin mijlocirea pelerinilor i chlughrilor, cari parcurgeau lurnea crestina, si a mestesugarilor i negustorilor, cari,
prin felul meseriei i ocupatiunii Ion, erau silii la dese calatorii.
Mai tarziu, diferitele ordine bisericesti, asociatiunile de binefacere i autorithtile judecatoresti se vazura nevoite a infiinta curieri pentru transportul corespondentelor lor, la cari se mai adrtugara i curierii universitari.
Dintr'o ordonanth a imparatului Frideric I se constata eh curierii universitatii din Bolonia existau de prin anul 1158, iar cei din Neapole inch de pe la
fondarea acelei universitati, in 122,1.
Desvoltarea oraselor si a intereselor administrative impuse insrt in curand
crearea de curieri speciali. Asa, se vorbete de curierii lui Visconti din Milan,

pin anul 1300, si de renumita companie de curieri ai republicii Venetia, din

1305, cunoscuti sub numele de nCurierii Serenisimei Seniorii.
Despre inceputurile unui serviciu postal mai regulat, Adriano Palombi,
intr'o scriere a sa asupra istoricului postelor din Italia, arata ca in anul 1
intre Milan si Genua, existau curse postale infiintate de ducele Francisc de Sforza,

care punea pe coperta depesilor adresate ministrilor sai, ca avertisment pentru

curieri : repede, repede, sburati zi i noapte ci v. ameninta pedeapsa furcilor. ;
iar din faptul existentei acelui serviciu, pe acel timp, aUtorul trage concluziunea
www.dacoromanica.ro

In

ea infiintarea serviciului postal, ca organizare de Stat, a fost ticuth In Italia

inainte de infiintarea acestui serviciu in Franta si in Austria.
Dupa toate probabilitaile, insh, aci nu poate fi vorba decht de curicri speciali, infiintati numai intr'o directiune si pe o mich distanth. Cert insa este ch
origina unui serviciu postal regulat i cu schimb de releuri se datorete si aci
membrilor familiei Taxis ; ct acest serviciu a fost infiintat cam in acela timp
in care s'a infiintat i in Austria, Germania i Belgia i c primele curse au lost
['acute pentru a se legh pe deoparte Roma, prin Insbruck, cu Viena, Germania si
Belgia, iar pe de alta parte Roma, prin Genua, cu Franta i Spania.
Familia Taxis, care, duph cum am vazut, a organizat serviciul postal intr'o
inultime de State i pe care in unele I-a exploatat cu cel inai mare succes phna
aproape in zilele noastre, este originara din Italia norclica, iar leaghnul familiei a
fost la Cornello, aproape de Bergamo.
Aceasta familie in cursul timpului a fost cunoscuta sub numele de Tasso,
Tassis si Taxis, si tot din ea s'a tras i ilustrul poet Torquato Tasso, autorul ternsalimului liberat.

Pentruca sa se inteleaga mai bine istoricul postelor din aceasta tara, cred
nemerit a arat pe scurt fazele principale prin cari a trecut acest serviciu in cele
mai insemnate State i provincii ca : Venetia, Savoia i Piemontul, Statele papale,
pi regatul Neapolului i Siciliei, State ce au dat natere mai thrziu actualului regat
al Italiei.
*

Venetia, care, dupa cum am aratat mai sus, ii aveh curierii sa'i de prin 1.305
se all in leg-aura i schimb de corespondente cu oraele Saint-Gall, Augsburg
i Lion, intelese importanta serviciului postal si se grhbl sa fach leghturi postale
prin curieri calari, cu Padova, Verona, Bergamo, Milan, Mantua, Cremona i
Bolonia.

Prin timpul Papei Clement al VIE-lea, intro anii 1523-1534, legatura cu

Bolonia fit prelungith phna la Roma, dar prin anul '1550 Papa lulius al HI-lea
oprl efectuarea serviciului postal venetian pe teritoriul Statelor sale, pe motivul
ch. acolo functionh un serviciu postal propriu.
Prin secolul al XVII-lea, in Statul venetian se formarh in Padova si Bergamo

asociatiuni cu numele de Cavallerie,, i Portalettere (aduchtori de scrisori),

pentru exploatarea serviciului postal. Taxele ce se percepeau erau de un sold
(2 1/2 bani) pentru o scrisoare i trei solde (7 1/2 bani) de fiecare unce la pachete.
In scurt timp, pe lnga acele asociatiuni se formara i altele cu tarife separate i, prin concurenta, ajungandu-se la licitatie publich, se reul ca din concesionarea serviciului postal s se creeze tezaurului public un venit de 30.000 ducati (aproximativ 360.000 lei).

Starea aceasta de lucruri durh pana la 1797, child Venetia, in urma pacii
www.dacoromanica.ro

tot

dela Campo-Vormio, intro Austria si Franta, trech sub dominatiunea Austriei.

Cu aceasta ocaziune, batranul Doga Manini, in vArstA de 90 ani, find silit
depune juramAnt de credirrta impAratului Austriei si, adudindu-si aminte de
trecutul glorios al falnicei Venetii, cazii mort de durere.
Dela aceasta data, cu o mica intrerupere intre 1805-1815, Venetia si teritoriul ce formA acel Stat ramase sub stapAnirea Austriei, iar serviciul poslal se
executa. dupa legile si regulamentele arelei tari.
Prin anul 1.842, taxele pentru scrisori simple (in greutate aproximativa de 18
grame) erau fixate cam la 30 bani, daca locul destiiiatiunii nu treceA peste 10 mile
si la 60 bani pentru ()rice distantd. ln urma, tarifele au cost mic.orate din ce in
cc pAna. la 1866, cAnd Venetia si teritoriul ei, daph rasboiul dintre Italia ;i Prusia
cu Austria, fur incorporate la regatul Italiei.
*

In Savoia s'a organizat un serviciu postal, duph normele altor taxi, sub
domnia ducelui Emanuel Filibert (1533-1580); ffi insa concesionat la diferite
persoane pAna in anul 1604, and Carol Emanuel I, in urma rasboiului ce sustinit cu Franta si Spania, pentru
restaurA finantele, se hothri a stabill monopall postal atAt in Savoia cAt si in Piemont, care se alipise in cursul timpani
la acea lard.
Prin ordonantele acelui duce, se interziceh cari4a0lor i pietonilor sA distribue corespondente, de orice provenienta, prin incasare de taxe, 0 se da putere
guvernatorilor s aresteze pe top contravenientii, cAt i pe curierii postali ai altor
1;16, cari ar fi fost lipsiti de autorizatia acordatA de Directorul general al postelor
din acel Stat.
In anul 1697, ducele Victor Amedeu al II-lea dete o north organizare ser-

viciului postal, incheie diferite invoeli, fach ca veniturile acestui.serviciu sa

Ireach in cassa Statului i stabill taxe dela 1. la 3 solde (2 1/2-7 1/2 bani) pentru
scrisori, tinAnd seama de distanta la care urmau sa fie transportate.
Dela data de mai sus serviciul postal se desvoltil din ce in ce mai niult, prin
inmultiri de curse si infiintari de oficii postale, rani prin 1720 erau in numar de
42. Din cauza insa a desvolthrii serviciului, cAt ;i pentru a se pune capat diferitelor abuzuri, prin anul 1773 se simti necesitatea ca, pe deoparte sa. se Mainteze personal de control, iar pe de alta parte, pentru a se face fata cheltuelilor de
exploatare, sa se ridice tarifele pentru transportul corespondentelor.
in epoca mull revolutiuni franceze si a lui Napoleon I, postele din Savoia
si Piemont fura administrate in conformitate cu organizarea i legislatiunea
franceza, ins (WO 181.5 prMcipii de Savoia,luAnd in sthpAnire tarile lor, detera
ruin anul 1.818 o noua organizare serviciului postal.

Cu aceast ocaziune se introduser in serviciu un fel de plicuri pentru

scrisori, formate dintr'un sfert de hArtie, pe care erA imprimat un curier sunAnd
www.dacoromanica.ro

- 65 din corn. Aceste plicuri costau 15, 25 si 50 bani, se intrebuintau de cei cari trimiteau corespondente prin ocaziuni i trimisi.particulari i erau fcute in scopul

ca Statul sa nu piarda drepturile sale de monopol nici asupra acelor corespondente.

Introducerea cailor ferate, desvoltarea starii sociale i evenimentele politice

detera o noua desvoltare serviciului postal din Savoia i Piemont, devenite Regatul Sardiniei, i impusera intocmirea de noui legi de exploatare, precum cele
din 1850 si 1854, cari servird drept norma i pentru celelalte State ale Italiei.
* * *

Statul papal intretinea, Inca de mult timp, curieri pentru a pune la nevoie
in comunicatie pe seful bisericii catolice cu curtile crestine i cu diferitele ordine
bisericesti i manstiri raspandite in tarile catolice. Catre finitui secolului al
XV-lea se simti ins nevoie de a se infiinta curieri postali propriu zii, cu itinerarii stabilite, pentru a pune, pe de o parte, Roma in legatura cu diferitele orase
ale Italiei, iar pe de alta, pentru a stabill coincide* cu postele Statelor principale din acel timp.
Dintr'o scrisoare a papei Leon al X-lea, adresata In anul 1514 vice-regelui
Neapolului, prin care se interveneh in favoarea lui Gabriel Tasso (Taxis), pe
atunci directorul postelor papale, rezulta ca administratiunea postelor din acel
Stat era incredintata acelei familii Inca de prin anul 1460, epoca care corespunde cu introducerea postelor in Tirol (Austria).
Dela data de mai sus, serviciul postal a progresat repede i s'a intins in
multe parti ale Italiei, asa in cat Roma ajunsese, gratie relatiunilor diplomatice
ale Sfantului Scaun, un centru insemnat de plecare i sosire al curierilor postali,
al diferitilor trirnii extraordinari, al turistilor si al pelerinilor, cari uzau in calatoria lor de posta.
Asupra curselor postale, Herba, director de post din Genova, intr'un Rinerariu al postelor din diferitele Orli ale lumii, publicat in 1563, arata ca Roma,
in acel timp, era legata pin 11 curse postale, din cari cele mai principale erau
urmatoarele :
O cursa care punea in legatura Rorna cu Nordul Italiei, Austria, Germania
si Tarile-de-Jos si care urma drumul prin Florenta-Bolonia-Mantua-Castelnuovo
(unde abutizau cursele din Milan si Venetia), Trent si Insbruck. De acli, o ramura
se prelungea prin Salzburg si Linz, la Viena, iar alta prin Augsburg-Kannstadt
la Bruxelles si Anvers.

O a doua curs punea in legatura Roma cu Franta i cu Parisul, urmand

drumul de mai sus pana la Bolonia, iar de acolo prin Parma-Turin-Muntele
Cenis-Chambery-Lion-Paris.
O a treia cursa, numita a Spaniei, pleca, din Roma, prin Florenta-PizaGenua-Avignon-Montpellier-Barcelona-Madrid.
5

www.dacoromanica.ro

- 66 0 a patra curs5. pleat spre sudul Ttaliei, prin Terracina-Neapole-SalernoCosenza-Messina, cu o ramificatie din Neapole la Lecce, in apropiere de Brindisi
Mai tdrziu, se inflintara in Roma diferite oficii postale straine acelui Stat.
Asa, posta spaniola functiona in Piata Spaniei, posta toscana in palatul Florenta, pi
posta napolitana in palatul Farnese, iar concesiunea acelor servicii fusese acordata in scopul ca autoritatea superioara bisericeascd i ina1ii prelati sa se bu-

cure de gratuitatea trimiterilor bor. Aceast stare de lucruri dur insa Wind
in anul 1710, cnd Cardinalul Spinola apnea, principiile monopolului postal si
interzise agentilor celorlalte State de a aduce pagube si obstacole postelor papale.
lntre and 1769 1774, se modified organizarea postelor, fixdridu-se noi itinerarii i taxe postale, iar in anul 1816 se publica un regularnent de administratie, prin care intre altele se prevedea secretul corespondentelor si se fixau
taxe pentru scrisori, imprimate i trimiteri de bani.
Prin tariful stabilit, Statul papal fit imparlit in trei zone, fixandu-se taxele
scrisorilor simple pentru prima zond la 2 baiochi (1 baioch valora ceva mai mult
de 5 bani), pentru zona a doua 5 i pentru zona a treia 6 baiochi.
In anul 1840, se infiintara in Statul, papal curierii repezi (Stafete), cari cir-

culau intre Roma si Bolonia, iar in 1852 se introdusera prirnele timbre postale pentru francarea corespondentelor.
*

In regatul Neapolului i Siciliei, existau inch' de mult curieri, intrebuintati

numai la nevoile Statului atdt in interiorul tarii, cat i pentru a 11 trimisi in stra-

indtate, si faptul existentei lor e vede dintr'o scrisoare a regelui Ferdinand,

datand din 1493, prin care se plane ca doi din curierii trirnisi ambasadorului
sau in Spania an fost opr4i i maltratati la Perpignan (Franta), iar corespodentele ce duceau au fost sechestrate i deschise, spre a li se afla continutul.
Un serviciu postal, care sa fie pus la dispozipunea publicului, nu s'a infiintat
ins decdt in anul 1580 de catre cardinalul Perenotto, vice-regele Neapolului.
care infrinIA curieri Mari pentru transportul corespondentelor Statului si ale
particularilor cu cea mai mare iuteala, in schimbul unei taxe dela un releu la
alba.
Releurile postale erau asezate unele de altele la distante variabile dela 3 la
18 mile italiene, iar distanta intre ele se numea posta. Postele se ziceau duble
cnd distanta era mare, sau jumatate de posta cnd distanta era mica.
Spre sfdritul secolului al XVI-lea se introdusera in acel Stat primele car*
pentru transportul caratorilor, cari mai tdrziu luard numele de diligente.
In regatul Neapolului, afar sk curierii pentru transportul corespondentelor,
functionau i "proccaci., cari transportau mrfurile i valorile; iar Codogno,
inteo scriere a sa Noul itinerariu al postelor din lumea intreagdu, publicata in
Venetia, prin anul 1676, arata ca acesti procraci n'aveau zile hotdrite de plewww.dacoromanica.ro

- 61

care, ch mergeau zile intregi cu caii lor proprii sau cu cathri inchiriai, i ch nu
chlhtoreau noaptea decht dach pe timpuri rele intarziau sh soseasch la locuintele
lor, sau in tirnpul verii child plecau de diminealfi, ca sh meargh pe rhcoare.
In anul 1.742, orasul Neapole se MIA in leghturh postala cu Turcia, printeo
cursh ce pleca din acel oras, in ultima Samba 1th a fieciirei luni, prin Brindisi, de
unde, printr'o corabie, curierul treceh la Durazzo (Dyrrachium) si de aci prin
Albania si Macedonia (cale urmath si de posta veche a Romanilor), ajungea la
Constantinopol, duph un drum de 20 zile.
La inapoiarea cursei din Constantinopol, expeditia postala sosind la Brindisi

era transportath la biuroul ser viciului sanitar, unde, in prezenta consulilor

strhini si a functionarilor postei, se proceda la desinfectarea tuturor trirniterilor,
prin fumegatiuni, duph care se incredintau functionarilor postei, spre a fi expediate atat in interiorul tiirii, cat si in celelalte State.
In timpul domniei lui Iosif Bonaparte, prin anul 1806, se aduserd imbunhtatiri serviciului postal, prin infiintarea unei poste locale in Neapole, se modificarh
tarifele si se admise inregistrarea obiectelor incredintate postei, in schimbul unei
plati. Se Rica ins o gresealh neiertath, prin incredintarea conducerii postelor
sefului politlei, care chuta s violeze i sh afie secretul corespondentelor.
Tot In acel an, se infiinth un serviciu de curieri speciali zihuici, intre ParisAlexandria (Piemont) i intre Alexandria-Neapole.
Pentru acest serviciu se plate sefilor de releuri :
In Franta
1 leu, 50 bani de fiecare posth.
regatul Italiei . . . 2 lei, 82 e
Statele papale . . . 3 tt 13 e '7
regatul Neapolului . 3 e 10 e 7
Salariul curierilor i cheltuelile extraordinare erau fixate la 1 leu, 50 bani,
de fiecare post in interiorul Frantei si la 2 lei, 25. bani, in Italia.
Cursa intre Alexandria-Neapole se efectua in 100 ore.
Tot cu aceast ocaziune se infiirrth in Neapole i un .oficiu de post francez.
Publicul din Neapole, Parma, Lion si Paris putea utiliza acest serviciu pentru
expediarea corespondentelor lor, insa plteh o taxa de trei ori mai mare ca cea
obisnuit.
Duph trecerea lui losif Bonaparte ca rege al Spaniei, tronul Neapolului fit
ocupat, intre anii 1808-1814, de Ioachim Murat, care dispuse ca serviciul postal
st treach sub administratiunea finantelor, i, starpind brigandajul ce domnea in
acea lard, fad' Ia publicul sh capete incredere in buna executare a serviciului postal.
Urmasul shu, Ferdinand I, intre anii 1815-1825, reorganize serviciul
77

77

71

77

77

postal, stabilind douh directiuni generale, din cari una la Neapole i alta la
Palermo, si mai multe directiuni provinciale, forma o lege organich pentru funcionarii postei i intocml noui tarife postale.
Tot cu aceasth ocaziune se reglementa intinderea monopolului postal, care
www.dacoromanica.ro

- 68 era limitat numai la transportul corespondentelor, intre oficide postale situate

dealungul drurnurilor principale ale regatului, iar de aci incolo transpoctul jii
distributia se facea prin curierii comunelor.
In anul 1859, in urma rsboiului intre Austria cu Piemontul i cu Franta,
cea dintaiu Ii pierdit mice influenta in cuprinsul intregii Italii, iar Lombardia
se alipi la Piemont, facandu-se astfel unitatea Italiei-de-Nord. Tot de odata, se
hotari ca din celelalte State ale Italiei de mijloc i Sud sa se Led o confederapune sub presedintia Papei.
In curand insa Toscana, Modena si Parma alungara. pe ducii lor si se unira
cu Piemontul, si nu mutt dupa aceasta Garibaldi, invadand in Sicilia si Neapole,
alunga pe Ferdinand al II-lea i, cuprinzand i teritoriul Statelor papale (afara
de Roma), facii unitatea Italiei, sub sceptrul lui Victor Emanuel al II-lea. Tot
acest rege reusl, in 1866, sh anexeze si Venetia, iar in 1870 cuprinse si Roma,
din care faca capitala thrii sale.
Odata cu unitatea nationala, se fad' o noti lege pentru organizarea postelor,
care se si puse in aplicare, in anul 1862, contribuind la desvoltarea serviciului
si progresul rii. Prin acea lege se stabill intinderea monopolului postal, se
marl numrul oficiilor, se inmultl numarul curselor ce se efectuau prin mijlocirea cilor ferate, vapoarelor, diligentelor i prin factori cliiri sau pe jos, iar
in 1863 se introduse pentru scrisori o taxa uniform de 15 bani in intreg teritoriul acelui regat.
De aci incolo, postele italiene progresara din ce lii ce, iar in anul 1874 administratiunea lor lua parte la congresul dela Berna si la formarea Uniunii
postale universale.

IN SPANIA
In Spania se vorbeste de existenta curierilor regali inca de prin anul 1283,
insa ei nu fuctionau decat pentru necesitallle curtilor regale. Astfel, din analele
postelor spaniole, se constata ca in anul 1331, pe langa curtea din Aragon, functionau 20 de curieri, pentru a priml i transporta ordinele acelei curti, precum
cele ale autoritatilor superioare de Stat.
Cum insa acesti curieri nu satisfaceau i interesele publicului, orasele mai
importante au inceput s infiirgeze servicii postale proprii, cu curieri speciali, si,
pentru exploatarea lor, comerciantii se constituir in asociatiuni, dintre cari cea
mai veche ftl cea din Barcelona, infiintata prin anul 1300.
Statute le acestei asociatiuni, aprobate de rege prin anvil 1417, stabileau 61'
fondurile pentru intretinerea serviciului sa se strangh prin cotizatiuni regulate,
prin amenzi aplicate curierilor neglijentl, prin dongiuni voluntare i printr'un
provizion perceput asupra taxei caltorilor.
www.dacoromanica.ro

- 69 Prin ordonantele din 1445 se dispunea ca curierilor le era interzis de a

oprl scrisorile, ca acele pentru cari expeditorii plateau taxe speciale urmau sa
fie predate inaintea .trimiterilor obisnuite, ct trimiterile nu puteau fi predate
deck destinatarilor, la dorniciliul lor, i ca curierii sau mice alta persoana nu
puteau lua cunostinta de continutul scrisorilor.
Astfel de asociatiuni i curieri mai existau si in 'Valenta, precum i In alte
orase din regatul Castiliei, si din dispozitiunile regularnentare de mai sus se vede
ea' organizarea postelor orasenesti era lntru catva bine facut5..
La 18 Ianuarie 1505, Filip I, ca rege al Grenadei, Leonului si Castiliei si

stapanitor al Tarilor-de-Jos, Mar legatura postala despre care am vorbit deja,

intre Spania, Curtea regelui Frantei si Tarile-de-Jos i intre acestea din urrna
si Curtea Austriei prin Germania, iar conducerea postelor din Spania fu Meredintata unui frate al lui Francisc de Taxis.
Prin serviciul astfel Organizat, transportul corespondentelor din Bruxelles
la Paris se facea In 44 ore, la Toledo in 12 zile si la Grenada in 15 zile.
In timpul lui Carol Quintul, prin anul 1517, murind Francisc de Taxis,
Directiunea postelor in vasta monarhie Ispano-Austriach trecii la nepotii sal Jean
Baptist, Mateiu si Simon. Cel dintaiu Iu conducerea postelor din Tarile-de-Jos,

Germania si Austria, Mateiu pe a celor din Spania si Simon pe a celor din

Italia.
Dupa ce ins Carol Quintul ajunse stpanitor al Spaniei, Trilor-ole-Jos, a
celei mai mari parti din Italia si Imparat al Austriei i Germaniei, Jean Baptist
de Taxis fit numit ca sef si director al postelor din toate regatele i senioriile
acestui mare imperiu.
De acl in colo, conducerea postelor spaniole fu incredintata succesiv urmasilor lui Mateiu de Taxis, ajunsi mai tarziu conti de Villamediana, 'Ana in anul
1706, cand exploatarea serviciului postal trecir sub administratiunea Statului.

Cu toata organizarea. data serviciului postal de familia Taxis, si cu toata

staruinta ei de a organiza serviciul intern in mod uniform In toga intinderea
acelei tari, exploatandu-1 ca monopol, taus orasele, comunele i asociatiunile Ii
facura atata opozitie, in cat se vazir nevoit sh-si indrepte activitatea mai mult
asupra organizarii i functionarii serviciului postal in legatura cutarile strine.
Dupti itinerariul curselor postale publicat de Herba prin anul 1563, rezulta
c principalele curse ce se efectuau in Spania prin acel timp erau urmatoarele :
Madrid-Valladolid-Burgos-Bayonne spre Franta.
Madrid-Saragoza-Barcelona-Montpellier spre Genua si Italia.
Madrid-Valenta-Barcelona.
Madrid-Toledo-Cordova-Sevila.
Valladolid spre Lisabona (Portugalia) si spre sudul Spaniei la Sevila.

Prin anul 1580, curierii postali plecau la fiecare 15 zile din Madrid sau
Valladolid, resedintele regale, spre Franta, si dela Irun, punct de granita, se inwww.dacoromanica.ro

- 70 dreptau spre Lion-Genua-Milan-Rorna-Neapoli. La Lion insti curierii spanioli

schimbau corespondentele cu curierii francezi i cu curierii liniei elvetiene spre
Geneva-Lausana-Berna-Ziirich i Saint-Gall.
Pentru scrisorile expediate prin post in acel timp se plhtea., din Madrid la
Milan, de fiecare unce (30 gr. 59) cam 3 lei, 35 bani, din Milan la Roma o taxa
egala, din Milan la Neapole 4 lei, 20 bani, i din Milan in Sicilia 5 lei.
In anul 1601, se inchei o conventiune postal intre Spania i Franta, prin
care se stipulA ca corespondentele pentru Italia sa se transporte prin Irun la
Lion, de unde un curier francez sa.' le Leh a ajunge la Roma in11 zile pe thnpul
verei si in 12 zile pe timpul iernei, iar cele pentru Trile-de-Jos urinau sil se
transporte pand la Bordeaux de curierii spanioli, de unde prin curierii francezi
erau transportate la Anvers in 11 zile.
Corespondentele trilor strdine cu destinatiune pentru Spania se indrumau
toate la Madrid, de unde, prin mijlocirea oficiului postal din acel oras, erau expediate la destinatiune.
Desvoltarea crescanda' a relatiunilor interioare, Thal ca prin anul 1611 sh
se sim t5. necesitatea de a se imbundtati efectuarea serviciului postal, in care scop
se infiintar curse odath pe sAptamana intre Madrid si orasele principale ale

Spaniei. Cu aceast ocaziune se introduserd in serviciu foi de drum pentru

curieri, spre a se puteh control mersul lor.
Pentru inlesnirea schimbului de corespondente cu strinhtatea si mai cu
seam cu Tarile-de-Jos, in anul 1660 se incheie la Paris o conventiune postal,
prin care se stabile mai bine legdtura intre Spania, Franta i Belgia.
Prin aceasta conventiune se introduceA tranzitul inchis in valize, cari se predau

la Irun curierilor francezi, spre a le transport la Paris in 2 1/2-3 zile, iar dela
Paris la Bruxelles in 40 de ore, activandu-se astfel transportul corespondentelor
in mod simtitor.
Situatiunea economic6 a acestei tan devenind din ce in ce mai rea, regele
Filip al V-lea se vzii nevoit a aviza la marirea veniturilor i, in acest scop,
printr'o ordonanta din 1706, dispuse incorporarea serviciului postal la Stat ;
exploatarea insa fii lsat unor administratori numiti de rege, cu obligatiunea
de a plti o redevent anuald. Aceast stare de lucruri inii pana la 1716, cand
serviciul postal incepa sh fie exploatat in regie, cu care ocaziune se intocmird i
noui tarife.
Tarifele erau fixate in modul urmator :

In interiorul tarii, pentru orice scrisoare simpla, se plate, dupd distante,

intre 18 si 30 bani, iar pentru scrisorile duble intre 27 si 45 bani.
Pentru pachete se plte iar dupd distante, intre 36 si 63 bani de fiecare
unce de greutate (30 gr. 59).
Pentru corespondentele sosite din strinatate se platea la Madrid, la cele din
Paris cam 81 bani, din Tarile-de-Jos 1. leu, 35 bani, din Italia si Anglia 1 leu,
www.dacoromanica.ro

- 71 61 bani, iar pentru cele adresate celorlalte orase din Spania taxele de mai sus
se sporeau cu inch 30-40 bani de fiecare trimitere.
Prin anul 1720 se regulamenta i stabill taxe pentru cei ce calatoreau
intrebuintau posta, fixandu-se ca plata aproximativ 4 lei, 05 bani, de fiecare
leghe pentru serviciul regelui si 4 lei, 56 bani, pe aceeas distanta, pentru particulari. Cand, insa, taxele se achitau, atat pentru ducere cat si pentru inapoere,
se percepea numai 3 lei, 04 bani de leghe.
Un drum fcut prin mijlocirea postei, pe acele vremuri, din Madrid la Paris costa 1.720 lei, la Roma si Londra 2.320 lei si la Viena 2.900 lei.
.

Numrul calatorilor prin post inmultindu-se, se creiar asa zisele diligente,

earl se perfectionar si inmultira din ce in ce, ajungand, prin anul 1742, ca, pe
drumurile mai principale, s circule diligente cu 1 6 locuri, de doua ori pe

saptamana. Taxele pentru transportul calatorilor se micsorara aproximativ la

1 lert, 21 bani de leghe, in care infra si gdzduirea, precum i un pranz cuviincios.

In anul 1779, printeun nou regulament, se facia un tarif mai favorabi I

pentru scrisori, carti i jurnale, adrnitandu-se pentru cele din urma si Ncerea
abonamentelor prin intermediul postei.
Tot prin acer timp, se institui si un Munte de pietate, al carui beneficiu
era intrebuintat pentru a se servi pensinni vaduvelor si copiilor functionarilor
administratiunii postel or.
Evenimentele ce urmara. in Franta, dupa aceast data, cuprinderea Spaniei

de Napoleon in 1804 si luptele duse de spanioli pand in 1814, distrusera cu

totul serviciul postal al acestei tan i ruinara comertul i industria.
Duprt restaurarea vechei familii domnitoare (1814), luptele intestine si revolutiile interioare, precum i pierderea celor mai insemnate colonii, furl cauze
cari amanara reconstituirea serviciului postal pana dire anul 1843.
Dela aceast data se incwir o noua si serioasa reorganizare a intregului ser-

viciu postal, pentru care se inflinta i un serviciu de control ; iar in 1845,

printr'o ordonanta regala, se introduse o taxa uniforma pentru corespondentele
din interiorul tarii i insulele din apropiere.
Taxele pentru scrisorile simple s'au fixat cam la aproape 27 bani, cu o progresiune determinath pentru cele mai grele. Jurnalele i publicatiunile perio.dice plateau a cincea parte din taxa unei scrisori, egala in greutate, iar celelalte
imprimate jumatate din taxa unei scrisori.
Reformelelui Rowland Hill avura influenta lor i asupra acestei tari, care, in

1850, ii iefteni tarifele, iar inainte de stabilirea Uniunii postale universale.

(1874) Spania era una din Wile cu taxe mai scazute. Asa, pentru o.scrisoare
loco se pltea 5 bani, fara limit de greutate; iar pentru interiorul tarii, insulele i posesiunile din nordul i apusul A fricei cate 10 centime de fiecare
15 grame.

www.dacoromanica.ro

- 72 -

IN BRITANIA MARE
1135) se intreIn aceasta tar* inca de pe timpurile lui Ilenric I (1100
buintau pentru afacerile regelui curieri speciali, cari purtau numele de nuncii
tot de astfel de trimisi speciali se slujeau si marii baroni ai rii, pentru a-si face
diferite comunicari.

Sub regele Eduard al IV-lea, in timpul rasboiului contra scotienilor, in

anul 1481, se organizard releuri la distanta de 20 mile unul de altul i curieri
cari sh transporte pe campul de lupta stirile din capitala. Dupa terminarea
rasboiului, insa, acest serviciu se desfiinta.

Henric al VIII-lea, care domni intre anii 1509-1517, fit primul rege care
se gandi sa Lica un serviciu de posta in toata -tam, cu releuri de schimb, insa
numai pentru trebuintele Statului si dela care publicul era exclus. Mai tarziu,
insh, dintr'o ordonanta a regelui Eduard al VI-lea, data in 1548, se deduce di
releurile incepuser a pune la dispozitia chlatorilor cai de transport si eh taxa
se fixase la 10 bani de fiecare
Pe la inceputul domniei reginei Elisabeta, prin 1558, se constata ca in
Londra comerciantii flamanzi si italieni, cari formau corporatiuni aparte, isi
disputau dreptul de a numi dintre ei un director al serviciului particular de
posta ce exista intre acel ora si continent, si ca in aceasta lupta, intervenind si
comerciantii englezi, guvernul fit silit a numl in 1581. un director englez, atat
pentru serviciul intern, care nu exista decat intru aceea ce am artat mai sus,
cat si pentru cel international, de care insa profita si publicul.
Cum vedem, dar, Anglia, in ceeace priveste serviciul postal, era in urma
altor State europene si numai dura ce acest serviciu a functionat in alte State
aproape 100 de ani si dupd ce guvernul s'a convins de eficacitatea lui, se cauta
a se organiza i aci un serviciu postal ale chrui avantaje sd fie puse la indernana
tuturor celor ce vor fi in mdsura s plateasca taxele fixate.
Jacques I, regele Angliei, intre anii 1.603-1.625, reorganiz serviciul postal
din Londra, care era in legaturd cu continentul, iar pentru serviciul intern fdcit
pe de o parte curieri speciali, cari strabateau linii intregi, schimband numai caii
din releu in releu si transportau ordinele si poruncile urgente ; iar pe de alth
parte, curieri cari transportau depesi inchise, cu corespondenta oficiala, numai
intre releuri.
Sub Carol I, prin 1633, se stabill o intelegere, la Calais, intre directorul
postelor engleze si reprezentantul postei Taxis, pentru facerea unei legaturi mai
bune intre Anglia si Continent, si cum posta Taxis aveh deja o legatura nitre
Anvers si Calais, fit foarte usor sh se infiinteze curse cu corbii si intre Londra
si acel punct.
Prin anul 1635, sub acelas rege, se dispuse ca serviciul postal intern sa
transporte si corespondenta negustorilor si particularilor, inmultindu-se numawww.dacoromanica.ro

- 73 rul curselor in toate partile principale ale thrii. Curierii de pe liniile principale
mergeau ziva i noapteasi strbteau in 24 ore 120 mile engleze, adicti aproape
193 kilometri.
Taxele pentru transportul corespondentelor erau fixate la 2 pence (20 bani)
pentru o scrisoare simpl, al chrui loc de destinatie nu trecea de 80 mile ; 4
pence pentru o distant Ora la 140 mile ; 6 pence pentru distante mai mari
8 pence pentru Scotia.
Pentru a se garanta insh un venit cat mai mare administratiunii postelor,
in 1637 se hothri ca, acolo unde Statul are inflintat un serviciu de post, nimeni sh nu a ibh, dreptul de a transporta corespondente, stabilindu-se astfel
monopolul postal. Dela aceast regula erau Irish exceptate universitiitile din
Oxford si Cambridge, cari aveau i ele curierii lor proprii, infiintati duph exemplul universitatilor de pe continent.
In anul 1683, un tapiter, anume Robert Murray, stabill in Londra un serviciu postal local, cu atributiuni de a primi dela public si de a distribui corespondentele i pachetele pentru interiorul orasului. Acestui serviciu, din cauza
taxelor ce se percepeau, i se dete numele de Penny-Post, i in scurt timp trecA,
pnin dreptul de cumphrare, sub administrarea unui anume William Docwray.
Asupra organizrii acestui serviciu avem ca detalii ch in oras functionau
mai multe oficii de depunere, ch distribuirea se fAcea dela sase la opt ori pe zi
pentru phrtile centrale ale orasului si de patru ori pe zi in partile mai departate si eh taxele erau fixate pentru scrisori i pachete, cari nu treceau de o livr
greutate si 10 lire valoare, la un penny (10 bani), iar pentru imprejurimi se
plteh 2 pence (20 bani).
Incercarea infiintrii unui serviciu postal local in Londra reusl chiar dela

inceput, contrariu de ceeace am vhzut ch s'a petrecut in Paris cu cativa ani

inainte. Nu mult insh duph infiintarea acestui"serviciu, ducele de York, in calitate
de Director general al postelor, consider existenta postei ordsenesti ca o atingere a monopolului de Stat i, in urma unei sentinte judechtoresti, incorpora si
aceasth institutie pe lang administratiunea postelor regale.
An treprenorului Docwray i se dete ca despagubire o pensiune, dupti unii
de 200, iar duph attii de 500 lire anual i in plus si functiunea de controlor al

serviciului postal din Londra. El ins nu se bucur de aceast favoare decal

patru ani, chci, in urma unor acuzatiuni de incorectitudine, Ii pierdi si pensiunea i slujba.

In Scotia, serviciul postal lud desvoltare mai tarziu, cu toate ch capitala

sa se afia in leghtur cu Londra. La inceput, leghtura principalelor orase din
Scotia cu Capitala se dete in antrepriza cu contract, ins cu timpul i acest serviciu devenind productiv se chuth in regie de Stat.
Cu Irlanda, inch de prin anul 1625, sub Carol I, se stabilise leghturi postale,
prin corhbii, intre Chester si Dublin si Haven-Waterford, iar pentru distribuirea
www.dacoromanica.ro

74 corespondentelor in interior se organizase curse postale, percepandu-se suprataxe pentru parcursul ce trebuia sa se mai fach in interiorul acestei tari.
In anul 1710, administratiunile postelor din cele trei regate ce forrnau
Marea Britanie, cat si din coloniile sale, se unira sub conducerea unui Postmaster General.
Desl serviciul postal in scurt interval fcuse mari progrese in aceast lark
totus pe acel timp cursele postale nu legau intre ele decat centrele principale si

importante, iar loca1itile i orasele mai mici erau cu totul lipsite de un astfel
de serviciu. Spiritul negustoresc ins al rassei anglo-saxone si initiativa privata

foarte desvoltat in Anglia remedie rdul prin 1720, cand un anume Allen
cerii i obtirth autorizarea de a infiinta linii secundare de post, legand pe so-

coteala sa mai toate orasele i oraselele prin curse postale.

Din sumele incasate, concesionarul ii scotea cheltuelile de intretinere, dade
extindere serviciului, platea Statului un drept de inchiriere de 6.000 livre i ii
mai ramnea si un beneficiu. La moartea concesionarului Allen, in 1764, releaua

postelor secundare se intindea peste in treaga lard, iar produsul net al acestui
serviciu era de 12.000 livre.
Serviciul postal si traficul cu strainatatea se desvolta si el din ce in ce, asa
ca in anul 1742 Anglia era legata prin curse postale cari intrebuintau si corabilcu urmatoarele tri :
Cu Franta de doua ori pe saptamand.
Cu Spania odata pe saptamana, prin intermediul postelor franceze i odat
direct, prin corbii cari acostau la Corogne, port la Oceanul Atlantic.
Cu Belgia-Olanda si Italia de dou ori pe saptamana.
Taxele ce se percepeau pe acele timpuri erau destul de scumpe, astfel :
Pana la Paris pentru scrisori simple se platea 90 bani de bucata, iar cele
mai grele se taxau indoit i intreit.
La scrisorile pentru restul Frantei se plateau taxe mai scumpe, iar cele din
Franta pentru Englitera erau supuse la sosire la taxe de 1, 2 sau 3 silingi, dui:a
greutate (1 siling egal cu 1 leu, 1.6 bani).
Scrisorile pentru Livorno-Genua si Roma, expediate pe via Frantei, se taxau

pana la Lion, percepandu-se 1, 2 sau 3 silingi, dupa greutate, iar pentru restul
transportului taxele se incasau dela destinatar.
In Scotia in 1750 si in Irlanda in 1783 se introdusera noi imhunatatiri
pentru serviciul postal, prin inmultirea curselor si a releurilor, precum i prin
activarea transportului corespondentelor, spre folosul atat al publicului cat si al
adrninistratiunii postelor, care si-a vazut crescand simtitor veniturile.
In anul 1792, se introdusera in serviciu mandatele postale, in scopul ca
soldatii i marinarii sa,-0 poat trimite micile economii acasa ; peste cativa

ani insa vazandu-se c masura este buna, se admise la acest nou serviciu
si publicul.

www.dacoromanica.ro

75

Cu incepere de .prin anul 1820, transportul coresponden[elor se activh

intr'o masura din ce in ce mai mare, pe de o parte prin creare de noi drumuri
i pietruirea lor, duph sistemul lui Mac-Adam, iar pe de alta prin infiintarea i
darea in circulatie a drumurilor de fier.
Primul drum de fier, de care se servi posta, i intre Liverpol i Manchester,
in anu11830. Cum inst construirea retelelor se flied. Meet, adevaratele binefaceri ale noului sistem de"transport nu full reale deck prin 1838 1839,
cand se i stabilira relatiunile de serviciu intre administratiile cilor ferate
postelor.

P;fai..1

;MO

'71

41.!

9,

:Elt

--

Primul-tren

Taxele ce se percepeau pentru scrisori in teritoriul propriu zis al Angliei

(fall Irlanda i Scotia) prin anii de mai sus erau fixate dui:a cum urrneazh :
Pentru orice distanta netrecnd 15 mile . . . . 40 bani.

Dela 15 la 20 mile
17

,,
17

77

20
30
50
80
120
170
230

,,
,,
,,
,,

n
,,
,,

30
50
80
120

50
60
70
80
90

,,

,
"
"

170 ,

leu,

,,

,,

230
300

,,

1,

,7

s,
9,

'7

10
20

.,
17

Dela aceast distanta in sus, taxele se sporeau cu cate 10 bani pentru fiecare 100 de mile, cu un adaus de 5 bani, cAnd scrisorile erau destinate pentru
Scotia.

Pentru Irlanda se percepeau taxe speciale duph cum urmeazd:

PAnd la
Dela
7 la
15
25 7,
35
71

7 mile
15 mile
25
35
45

www.dacoromanica.ro

20 bani ;
30
40
50
60

- 76 Dela
n
n
n
n
n

45 la 55 mile
55
65
95
120
150
200
250

70 bani.

65
95

n
n

80
90

n 120
n 150
n 200

1 leu, 00

7)

7,

10

"

,,

"

250

,,

20
30
40

n
,,

,,

,,
,,

,, 350 n
1 ,,
"
si de aci in sus se adhuga cate 10 bani pentru flecare 100 mile in plus.
Taxele specificate mai sus, pentru Anglia propriu zish, Scotia si Irlanda,
erau socotite numai pentru scrisorile simple, formate dintr'o singurh foaie de
hartie, i dach scrisoarea ar mai fi continut un aviz, o chitaath, etc., taxa se son

cotea indoit. Douh foi de httrtie, fie din cea mai subtire (hartie de mh.tase), expe-

diate inteun pile, erau considerate ca scrisori duble

ca atare taxate cu

dublu port.
Greutatea acestor taxe nu aphsh cleat asupra populatiunii shrace, care nu
se putea sustrage dela ele. Negustorii ghseau mijlocul de a le inlhtura sau micsor prin postele clandestine ce functionau, prin punere de scrisori in jurnale
sau prin reunirea a mai multora, pentru a trimite pe o singura foaie mai multe
comunicatiuni. Membrii parlamentului se bucurau de gratuitate pentru corespondentele lor i prin abuz trimiteau ca atare i corespondenta familiei lor
chiar pe a partizanilor lor politici.

Pierre Zaccone, in scrierea sa intitulath La poste anecdotique et pittoresqueu, d urrnhtorul exemplu mischtor de fraudele cari se fhceau atunci in
Anglia : ',Rowland Hill, care nu ajunsese inch secretar al directiunii postelor din
,,Londra, se gdsea in una din zile intr'un mic sat din Irlanda i intrase inteun
,,han, pentru a se odihni.
"In acel moment nu se afl in ban decat o tandrh si frumoash fath de 18
ani, care indeplinea rolul de servitoare.
',Rowland Hill era el curios, sat', ceeace poate fi mai de crezut, tanhra fath
,,era putin cam limbuth ? Noi nu putem sh o afirmhm.
,,Destul, insh, ca in cinci minute, frurnoasa ;rata incredintase viitorului secretar-general cel mai dulce secret al inimii sale.
,,Ea avea un logodnic, acel logodnic locuia. in Londra i c. trebuia sh se
nintoarch 'pentru a o lu de nevast, de indath ce va fi strans un capital.

',Rowland Hill asculth cu buravointh povestirea ce i se Mai si 'Area eh

npoarth un deosebit interes la aceasth limbutie copilhreasch.
Este mult timp de cand logodnicul d-tale a plecat ? intrebd el cu interes.
Doi ani, rhspunse servitoarea.
Dar cel putin ai vesti dela el ?

,,n
,,,, Oh ! foarte adeseaori

. .

. . . .

www.dacoromanica.ro

",, ii

- 77 scrie

In toate saptarnanilel
',Rowland Hill Mai un gest miscat. Toate saptamanile adauga el, dar seri,,sorile costa scump pentru a veni din Londra in Irlanda si aceasta corespon,,denfa trebuie sa-fi atace foarte mult zestrea.
,,Tanara fafa surase in mod siret i adhugh aceasta ar fi asa, in adevar,
,,dar eu si Patrick am descoperit un mijloc de a ne scri, care nu ne costa decat
liartia i cerneala.
Adevrat, si care este acel mijloc ?
Iata-1: Cu ajutorul a oarecari semne, asezate in diferite feluri si convenite mai dinainte intre noi, n'avem trebuinfa cleat de a vedea adresa seri,,sorilor ce schimbam, pentru a ghici aceea ce confine. In acest mod, pana astazi,

cu toate cd am trimis sau am primit mai mult de o suta de scrisori, nu am

dat inch factorului nici cel mai mic ban.
Rowland Hill recunoscit ca mijlocul era ingenios, dar incepit sa se Ondeasca la ceeace auzise, i gasi ca aceast inselaciune, oricat ar fi fost de simpla,

constituia un abuz, care trebuia s produca administrafiunii mari pagube.

Cauzele pe cari le-am aratat mai sus facur ca venitul administrafiunii
postelor din Anglia sh fie aproape stafionar timp de 20 ani, i nemulfumirile
publicului erau atat de mari incat o reform se impunea.
In anul 1837, aparit in Londra o brosura, care confinea propuneri de reforme, pe cari autorul acelei lucrari, Rowland Hill, le suslinea cu cea mai mare
caldura, cerand transformarea completh a sistemului postal din acel timp
inlocuirea taxelor excesiv de ridicate i cu numeroase progresiuni duph distan
confinut, printr'o taxa unich de un penny (10 bani) pentru toate scrisorile
preschimbate in interiorul regatului, pana la o greutate de 15 grame.
In sprijinirea acestui lucru, autorul arht ca veniturile vor fi compensate
prin cresterea numarului corespondenfelor 0i simplificarea operaliunilor de
exploatare.

Aceast lucrare, bine docurnentata, a fost tratata cu cel mai mare dispref
de administrafiunea postelor din acel timp, ins in schimb a fost primita cu cea
mai mare simpatie i incurajare din partea publicului, comerfului si al presei.
Pentru suslinerea reformelor propuse, se formara asociaiuni, can sa lupte a
le aduce la indeplinire. Parlamentul ft inundat de petilluni din intreg RegatulUnit, prin cari se cerea scaderea taxelor i modificarea sistemului de exploatare
al postelor. Lordul Brougham, literat, istoric i om politic, depuse o petifiun in
acelas sens din partea corporgiunilor Londrei.
In luna Maiu 1.838, un numar de 150 deputali din Parlament, amici ai guvernului, se prezintara primului ministru, Lordul Melburne, cu care ocaziune deputatul O'Connel, marele agitator irlandez, ii irm urmatoarea cuvantare :
Gandifi-va, d-le, c o scrisoare pentru Irlanda i rhspunsul la ea costa pe
www.dacoromanica.ro

- 18 mii si mii din saracii si scumpii 'mei compatrioti mai mult de a cincea parte
- din salariul lor saptamanal. Ei sunt prea saraci pentru a gsi alte mijloace, prin
e

cari sh-i trimit corespondentele, i daca le inchiderti biurourile de posta, dupa

cum faceti acum, inchideti inimilor iubitoare i afectiunilor generoase posibilie tatea de a cornunich cu locul lor natal, cu parintii i amicii lor
Guvernul sfar1 prin a ceda. i accepta propunerea, cu toat opozillunea adininistraliunii postelor, al carui secretar general, Colonelul Maberly, afirma Ca :
Taxa uniform este respinsd de opiniunea publica. Ca numdrul scrisorilor

nu se va indoi in prirnul an, chiar cdnd tot poporul englez va aved gratuitatea
corespondentelor ; ca orica s'ar reduce tarifele cei saraci nu vor scrie; cii reducerile vor fi indiferente comertului, care nu d inapoi fati de tarifele ridicate.
Camera comunelor numl o cornisiune pentru a examina propunerile lui
Rowland hill, i, cateva saptarnani mai tArziu, in Decemvrie 1.839, in urma unui
aviz favorabil, taxele scrisorilor pand la 1.5 grame greutate se redusera la 4 pence
(40 bani) pentru intreg Regatul-Unit. Aceasta stare dura insa scurt timp, caci la

10 Ianuarie 1840 fu adoptata taxa de 1 penny (10 bani) pentru scrisorile pana
la 15 grame in toata intinderea
Cu aceasta ocaziune, administrallunea postelor infiinta plicuri cu timbru
postal incrustat, dupa un model foarte ingrijit, lucrat de pictorul Mulraidy, iar
la cateva luni dupa aceasta se emisera timbrele postale propriu zise, in actuala
forma, cu efigia Reginei Victoria.
Rezultatul acestei reforme fii ca., de unde in 1839 se depusesera 76 milioane
de scrisori, in anul 1840 s'au depus 169 milioane, adica mai mult de indoit, iar
de acl incolo numarul lor a crescut treptat in fiecare an, ajungand la o desvoltare
colosali. Veniturile postei, cari pentru anul 1839 se ridicau la 59.769.075 lei, la
finitul primului an de aplicare'al taxelor scazute se scoborird la 33.782.425 lei,
adica cu o diminuare de 25.987.450 lei. Acest deficit insa se micora din an in

an prin creterea veniturilor i dupa statisticile oficiale se constata ca in anul

financiar '1850/851, adica dupa 11 ani, venitul postal atinse cifra anterioara
reformti.

,Cum reforma taxelor facuta de Rowland Hill a revolutionat intreaga exploatare a serviciului postal din Regatul-Unit i a avut o influenta covaritoare
asupra tuturor administratiunilor postale din lume, cari i-au modificat treptat
tarifele, conducandu-se de aceleai principii din cari au isvorit avantaje enorme
pentru industrie, corner i omenirea intreaga, cred nemerit a da cateva notite
istorice asupra vietii acestui om, luate dupa jurnalul Times, din August 1.879,
scrise cu ocaziunea mortii sale :
s Rowland IIill s'a nascut la 3 Decemvrie 1795, ca al treilea fiu al unui cos

merciant bine situat, dar ruinat in urma unui risboi cu Franta, aa ca el fa

crescut din mica copilarie la coala aspra a sariciei.
www.dacoromanica.ro

- 79 "La etatea de 12 ani ajuta pe tatal sau, care conduceh o scoala de copii si in
"scurt timp inceth de a 11 scolar pentru a deveni invatator. Educatiunea sa era
"incompletd, dar tatal sau ii invatase un lucru de cea mai insemnata valoare, ii
"invatase de a gandi.
"Rowland continua de a conduce scoala tathlui sau in unire cu un frate pana
"pe la etatea de 30 ani, cand parrisi Birminghamul pentru a se stabill in impre"jurimile Londrei, unde, ajutat de fratii sai, deschise o scoald speciald. Dar rnunca
"excesiva. de 15-16 si chiar 17 ore pe zi, in timp de ani indelungati, ilimbolnavI
"si la restabilire s'a vazut nevoit a-xi cauta o noua sfera de actiune.
"Fiind cunoscut, mai cu searna in urma scrierilor sale politice si sociale, de
"cativa oameni influenti ai partidului liberal, i se incredinta fungiunea de secretar
"al unei societhli pentru colonizarea Australiei meridionale, post in care se achita
"de indatoririle sale cu un succes admirabil.
"Aceasta functiune nu putea ins sa absoarba intreaga activitate si energie
"a unui om de talia lui Rowland Hill, si in orele lui de libertate incepit sa se ocupe,
"pe de o parte, cu perfectionarea unei masini de tipografie, iar pe de alta cu refor"mele postale, si se zice ca, la un moment dat, a ezitat mult timp spre a se hotari
"dadi trebuie sa continue
a se ocuph de presa, careea reusise a-i aduce imbund.

"tatiri aplicabile, sau sa se ocupe numai de reformele postale. Dar, spre binele
"omenirii, el se decise pentru cea din urma idee, i astfel, dupa cum am aratat
"deja, in 1837 publica brosura relativ la imbunatatirile ce trebuiau introduse in
"serviciul postal.
"In scurt timp, dupa cum am vazut, se adoptar taxele propuse de Rowland
"Hill si guvernul se oferi a-I angaja cu leafd de 500 de lire sterline anual, pe timp
"de doi ani, cat se credea ca avea sa dureze aplicarea reformelor. El respinse cu
"indignare aceast ofert i declara ministrului 6." decat sa-si vadd ru aplicate
"planurile, mai curand era gata sa munceasca pentru binele general fara nici o
"retributiune.
"Guvernul ii fixa o leafd de 1500 de lire sterline anual i ii crea o functiune
"la ministerul de finarrte, de unde insa putea numai s recomande, iar nu sa po"runceasca celor dela post, Can ii al-Mau destula rea voinp, dela cel mai de sus
pana la cel mai de jos, cu tendinta ca reforma sa cada.
s Totus,

Rowland Hill, cu oarecare greutate, reusi sh puna in aplicare cateva din

"reformele sale; peste cativa ani insa venind la putere guvernul conservator, el fa
"concediat din functiune fall a i se acorda cea mai mica recompens. Tara nu vhzu
insh cu ochi buni o purtare atat de scandaloas. 0 subscriptie publica f deschish
"la un banchet dat in onoarea lui i se oferir ca recornpens nationala 327.860 lei.
"De altfel, el nu ramase mult timp fara functiune, cad fii numit ca director si mai

"in urma ca presedinte al coinpaniei de drumuri de fier din Londra si Brighton.

In anul 1846, guvernul liberal revenind la putere, se rept% nedreptatea
"filcuta si Rowland Hill fu adus ca secretar al directorului general, iar in 1854
www.dacoromanica.ro

80

fu numit secretar general al administratiunii postelor, in care calitate el se

gasi cu adevrat liber, de a-i Pune in aplicare toate reformele ce proiectase.

./

.1111r4P"---.

Rowland Hill

www.dacoromanica.ro

84

Fiecare rarrrurd de serviciu fi examinatd i push' pe noui haze de executiune, cari

apoi au fost adoptate de mai toate State le civilizate.

"Fii dat acestui orn de a sth multi ani in capul adrninistratiunii postelor,
de a aduce la indeplinire tot ce i-a propus si de a-si vedeh rezultatele muncii
"sale; iar cand mai tarziu, ajuns de ani si de boald, demisiond, Regina Victoria,
printr'un Mesagiu special, adresat Camerei comunelor, propuse s i se decearnd
so recompensd national de 500.000 lei, care se votd in unanimitate, precum si de
sa i se servi ca pensiune 50.000 lei anual, adicd leafa functiunii ce avusese.
s0 multime de distinctiuni onorifice ii furd acordate. Fir proclamat membru
al Societdtii regale, Universitatea din Oxford ii decernd titlul de doctor, orasul
Londra II alese ca cetdtean de onoare, etc.
Rowland Hill muri in anul 1879, in etate de 84 ani ; iar pentru a i se comemora si mai bine faptele, in 1882 i se ridica in Londra, in fata bursei, o statue
care poart a. aceastd simpld inscriptie cu litere de aur :
Rowland Hill
El a creiat portul de un penny 1840.

Intre anii 1848 si 1.858 se dete cea mai mare extensiune i desvoltare serviciului postal, prin : introducerea curselor poRtale zilnice, infiintarea serviciului
postal rural, intinderea serviciului de distribuire, reorganizarea serviciilor in
Londra si mai cu seamd cel al distribuirii, creiarea unei taxe unice pentru coloniile engleze, imbundtldri in Irlanda i incheierea mai multor conventiuni postale cu Franta, Spania, Portugalia i Confederatiunea germand.
In anul 1860/61, se introduserd casele de economie postale 0 in 1865 se
cred serviciul rentelor i asigurdrilor asupra vietii. Dela 1874 si mai cu seamd
in ceeace priveste serviciul postal international Englitera se conduse dupd regulile i normele stabilite de Uniunea postald, la a cdrei infiintare a luat parte.

IN ELVETIA
Elvetia, find asezata. cam in mijlocul Europei, a fost din timpurile cele mai
vechi locul de trecere intre Franta si Italia si intre aceastd din urmd si Germania,
Belgia si Olanda. Mai tarziu, in evul mediu, cand Venetia se ridica ca singurul
centru comercial, cu Levantul i Orientul, negresit cd Statele mai sus ardtate tot
prin Elvetia trebuiau sd-si gaseascd un drum spre acel renumit oras.
Curierii postali ai orasului Niirenberg, in drumul lor spre Venetia, treceau
prin orasul Saint-Gall si teritoriul elvetian si tot prin acest ora treceau si cei ce
mergeau la Lion, un alt centru comercial i intrepozit, atat al Frantei, cat si al
Spaniei, si al cdrui comert se faced prin intermediul oraselor elvetiene : Bale,
Geneva si Saint-Gall.
Cele dintaiu date mai certe asupra organizrii unui serviciu postal, in teritoriul actual al Elveliei, le gsim la Saint-Gall, unde negustorii se unird intre ei
6

www.dacoromanica.ro

= Os

pen trit a intlin0 un serviciu de curieri, care sik-i puna in comunicatie cu ornele,
cu rani intretineau relatiuni cornerciale, pentra transportul coresponderrtelor, al
marfurilor i al calatorilor.
La inceput, acele transporturi se faceau pe jos sau cu cai, mai adeseaori in
con voiuri puse sub conducerea unui curier, care purth armele i colorile oraului.
Cand ins cursele devenira mai regulate, corporatiunile de negustori din diferitele
orae, prin cari treceau, se obligard prin contracte a contribui.si ele la cheltuelile pentru intretinerea serviciului, cu conditiune ca curierii sa le transporte i
corespondentele lor.

Curierii din acele timpuri erau considerati ca functionari oraseneti

transportau gratuit corespondentele autoritatilor i ale corpora tiunilor, cari contribuiau la intretinerea serviciului, iar pe cele ale persoanelor straine in schimbul unei

Curierii oraului Saint-Gall, indeplinindu-i foarte cinstit datoriile lor,

atrasend atentiunea oraelor din Germania ca: Nilrenberg, Augsburg, Ulm, etc.,
cari cerura i obtinura dreptul Ca, in schimbul unei cotizatiuni, acei curieri s
le transpOrte i corespondentele lor pentru Lion i sudul Frantei.
Faptul ins c acest serviciu incepd sd produca beneficii oraului t i corporatiunilor, fach s se nosed dorinla ca i alte orase elvetiene s infiinteze asemeni curieri. Aa, in 1585, oraul Schaffhouse, in unire cu Zurich, infiint un
serviciu de curieri spre Geneva i Lion, atat pentru transportul coresponderrtelor
locale, cat i pentru cel al Germaniei cu Franta de Sud. Dupd multe nehrtelegeri,
insd, survenite din cauza concurentei ce-i faceau curierii, intervenl o impdcare
si printr'un aranjarnent se stabill ca curierii sa porneascd odata pe saptamana
din Saint-Gall *i in cealalth saptdmana din Schaffhouse, pentru a face cursa la
Lion i viceversa.

Nu mult timp insd dupd aceasta, fratii IIess din Zurich, efii unei mari case
cornerciale, care a yea o sucursald la Lion, infiintard un serviciu de curieri postali intre Zilrich-Geneva-Lion, facand astfel o insemnata concurenp, curierilor
celor doua ota,e, de cari am vorbit mai sus.

Fratii Hess phstrard acest privilej pand In anul 1662, cand guvernul
cantonului Zdrich incredinta exploatarea serviciului postal din Intreg cantonul
directiunii Camerei negustorilor ; aceasta ins insdrcin la randul sau cu conducerea serviciului tot pe membrii familiei Hess, cari, sub auspiciile acestei ofiputur s inchee conventiuni postale cu Milan (Italia), Bale, Saint-Gall
i Schaffhouse, pentru transportul coresponderrtelor atat interne cat i internationale.

In afard de serviciile sus aratate, prin anul 1620, se constat ca functiona

o cursa cu cdruta si mai tarziu cu trsura .Intre Geneva i Lion, pentru transportul corespondentelor, pachetelor cu marfuri, valorilor i calatorilor ; iar trafield trebuie s fi fost oarecurn insemnat, de oarece antreprenorii acestui serviciu
www.dacoromanica.ro

Ii
p1t6au i o redeventh autoritatii superioare a orasului. Tot prin acel timp si pe

aceeas distanth, pentru transportul corespondentelor, inai circulau curieri calari,

cari erau in leghturh i schimb cu cei din Saint-Gall.
Cu incepere insh din '1669, transportul corespondentelor intre Geneva si
Lion se fhcit prin ingrijirea Administatiunii postelor franceze, care infiin
i un
oficiu postal in Geneva.
In anul 1.652, consiliul comunal al orasului Schaffhouse autorizh pe bogatul
negustor Klingenfuess, care, de acord cu reprezentantii negustorilor diii Bale si
Saint-Gall, inflinth un serviciu postal pentru transportul corespondentelor, altor
obiecte si al calatorilor intre Saint-Gall, Schaffhouse si Bale. Nu mult dupa aceea,
Klingenfaess dete extindere serviciului, prelungindu-1 spre Soleure, Lucerne,
Berne si Lausane.
Serviciul postal intiintat de Klingenfuess rhmase hi posesiunea si conducerea acestei familii inch catva timp, duph care dreptul de exploatare fu cedat
familiei Taxis. Aceasta, ins, nu puttfi pune maia i pe serviciul postal din
Bale, cu toate staruintele ce depuse, de oarece consiliul orasului declarase acest
serviciu ca monopol i hothrise ca exploatarea sh se fach prin comerciantii
acestui oras.
Posta din Bale a jucat un rol important prin pozitiunea sa geografich, servind ca punct de tranzit atat pentru corespondentele Statelor strine intre ele,
cat i pentru cele ale cantoanelor Elvetiei.

Venitul net al acestor poste era afectat la formarea unui fond special, la
care se puteh recurge, duph cererea consiliului orhsenesc, pentru opere de binefacere. Acest fond se puteh face si productiv, prin imprumuturi pe cautiuni, cu
dobandd, acordate negustorilor din Bale sau alte orase din Elvetia.
Msurile luate, insh, in mai multe State din Europa, prin cari din serviciul
pentru transportul corespondentelor, pachetelor, valorilor si calatorilor se creia
un monopol in favoarea acelor State, avur influenth si asupra Elvetiei, caci diferitele cantoane incepurh sh facii uz de acest drept, in scopul de a-si creia venituri.
Cantonul Berna, intre cele dinti, prin 1.675, decreth exploatarea postelor
ca monopol in toga.' intinderea teritoriului shu si inchirie exploatarea serviciului,
pe termen de 25 ani, unei asociatiuni, in capul chreea se gseh un anume Fischer.
Prin invoiala fcuth se stabileau urmhtoarele :
Personalul sh poarte colorile cantonului.
Constructia localurilor sh fie in sarcina antreprenorului.
Cursele postale, can l. se efectuau odath pe sdpthmanh, sh se fach atat la
ducere cat si la inapoiere de douh ori pe saptarnana.
Corespondentele autorittilor sh fie scutite de taxe, atat in interiorul cantonului, cat si in relatiunile cu celelalte cantoane.
Antreprenorii sh aduch cancelariei consiliului, de douh ori pe sapthmana,
stiri sigure i jurnale din Franta si Germania.
www.dacoromanica.ro

- 84 Taxele pentru scrisori sa fie convenabile i moderate, autorita tea rezervan-L

du-0 dreptul de a le reduce in cazuri de exagerari.

Duph doi ani de practica, se stabilira taxele pentru diferitele trimiteri dupa
cum urmeazd
Pentru scrisorile simple, din Berna la Zurich, Lausane, Bale, Schaffhouse,
Geneva i Neuchatel, 1.5 bani de fiecare trimitere; pentru Saint-Gall 22 bani, iar
pentru scrisorile duble, pe langa taxa prima, se mai adaugh inca .o jumatate
de taxa.
Pentru pachete, 15 bani de fiecare 500 de grame.
Pentru valori in aur, 25 bani la suta de lei i pentru cele in argint 50 bani
la suta.
Nu mult dupa aceasta, Fischer deveni antreprenorul serviciului postal monopolizat, din cantoanele Soleure i Friburg, iar in 1688 in cantonul Neuchatel,
cu care ocaziune opri trecerea curierilor din Saint-Gall, Zurich, Schaffhouse
Bale spre Geneva 0 Lausane.
Tot acest antreprenor luh apoi serviciul din cantonul Valais, i prin aceasta
intr in relatiuni de schimb de corespondente cu Milanul, Venetia i restul Italiei.
Pentru acest drept, Fischer nu platea nimic ; autorithlile i particularii
se bucurau ins de intreaga gratuitate pentru corespondenta postala in interiorul
acelui canton.

In anul 1692, Fischer Mal o invoiala cu directorul postelor din Piemont,

pentru stabilirea unui transport de corespondente intre Turin i SaintMaurice, peste marele Saint-Bernard, in 48 ore, cel dintaiu luandu-i obligathine ca corespondentele dela Saint-Maurice sh fie expediate fra Intarziere
spre Geneva 0 Frafta i spre Berna, de unde in 6 zile s fad. drumul pana la
Amsterdam.
Cu aceasta ocaziune, se infinl i un transport de calatori, prin cai de posta,

tot pe aceea cale i pe ace1ea0 distante, la inceput de doug ori pe luna, 0 in

curand odata pe saptamana, percepandu-se aproximativ 60 lei de persoand.
Antreprenorul Fischer, find un om priceput, in anul 1695, incheie o conventiune postal cu electorul de Brandenburg i inta in relatiuni cu Anglia, Olanda

cu postele Taxis, pentru infintarea unui serviciu postal pe malul drept al

Rinului, pana la Bale, spre a indruma pe acolo i prin postele sale tranzitul
corespondentelor pentru sudul Europei.
In restul cantoanelor Elvetiei, pe cari nu le-am numit, nu exista un serviciu
regulat de postai, iar schimbul rarelor corespondente se facea prin diferite ocaziuni, ca : negustori, macelari sau trimii oficiali ai autoritatilor, pentru transportul corespondentelor bor.
Starea aceasta de lucruri se mentinh in Elvetia pand cdtre anul 1798, cand
serviciul postal in unele cantoane ii gasim considerat ca monopol i arendat, iar
in altele cedat pe un timp determinat unor familii nobile sau corporatiunilor de
www.dacoromanica.ro

- 85 negustori. Fiecare din aceste antreprize aveau tarifele lor speciale i organizatiuni particulare.
In acel timp, ins, intervenind schimbri in organizatia fundamentala a
Elvetiei, prin infiintarea Republicii elvetice cu o conducere centrala, negre0t cit
pentru conducerea trebilor Statului, mai cu searna in acea epoca cand nu exist
telegraful i drumul de fier, se simtea absoluta nevoie de un serviciu postal unificat, bine executat 1 cu o organizare de Stat.

In acest scop, in anul 1798, se promulgh o lege organica, prin care se

constitua postele ca monopol de Stat cu o administratiune centrala, prevazutd
de puterile trebuincioase i de care depindea cinci directiuni de arondisment
(Berne, Bale, Zurich, Saint-Gall i Schaffhouse), iar prin regulamentul desvoltator al legii se stabilea ca :
Monopolul postal se intindea la transportul scrisorilor, manuscriselor, imprimatelor, trimiterilor de bani, pachetelor de marfuri de tot felul netrecand
de 7 1/2 kilograrne greutate i la transportul calatorilor. Contraventiunile se pedepseau al 30 de lei amenda, care putea fi ridicat la 90 lei in caz de recidiva.
Functionarii postelor se admiteau numai dintre cetateni elvetieni, femeile find
excluse. Garantarea secretului corespondentelor f considerat ca o datorie sacra
guvernului catre public
Tot prin acest regulament se stabileau taxe pentru fiecare fel de trimiteri,
se prevedea, responsabilitatea postei, se creiau reguli pentru contabilitate 0 administratiune i se aranja ca reedintele tuturor cantoanelor s fie legate intre
ele prin curse postale de patru ori pe sAptarnana..
Unificarea i centralizarea serviciilor postale sub o autoritate superioara a
dat roade foarte bune, insa spiritul de descentralizare, de altfel rau inteles, care
domne in acea tara pe atunci, facii ca in 1803 Dieta s pronunte dizolvarea administratiuuii postelor elvetiene i prin acela decret se dispunea ca fiecare

canton sa exercite monopolul postal in intinderea teritoriului su, el putea

ceda acest drept altor cantoane, societatilor sau particularilor i ca fiecare canton
are dreptul sa-i fixeze taxele i s incheie conventiuni cu alte cantoane sau cu
taxi straine.
Cantoanele intrand in posesiunea serviciului lor postal, unele 11 cautara in
regie, iar altele II detera in antrepriza, astfel :
Cantonul Friburg arenda serviciul postal urma0lor lui Fischer, i acetia
II exploatara 'Ana in anul 1832, cand fu reluat i cautat in regie in folosul cantonului.
Cantonul Geneva ceda exploatarea serviciului postal de asemenea urmailor
lui Fischer pana la 1831, dupa care data il administra in regie.
Cantonul Vaud exploata serviciul postal in regie, prin functionari platiti cu
leafa fixa i cu o remiza din incasari.
Cantonul Valais fu incorporat la Franta in 1.810, cu care ocazie i se dete
www.dacoromanica.ro

86

organizarea postelor franceze ; dupg retrocedare, ins6, in 1814, serviciul postal

treat in mAna familiei Fischer, care 11 administr pan in 1830, cand fu luat
spre a fi c4utat in regie.

I)

,..:...-.,-,---:.,,,....:---r--.-,,,;,,tit.

'''''.44

if .:

I: L

Jeff

4010

::.:12

L:_...,_

Ilkiii

,A=FEE4

-'

1111111ti.

'..7-''

"

''''i. 111111fr-r-

Ut n

AMMIMMINNINI,

Casa din Berna In care s'a linut primul Congres Postal

www.dacoromanica.ro

- 87 Cum vedem, dar, in scurt timp, cantoanele rand pe rand inteleserh importanta serviciului postal si necesitatea chutarii lui in regie, si nu mult dui:a aceasta,
diversitatea taxelor, neintelegerile intre diferitele adrninistratiuni postale $i lipsa
de unitate de vederi, impusera reintroducerea principiilor stabilite in 1798 0
prin Constitutia federalh din 1848 se declararh postele ca monopol al confederatiunii tuturor cantoanelor cu taxe mici pentru intreg teritoriul tarii.
Prin legea de organizare care a urmat, se stabill intinderea monopolului
pedepse pentru contravenienti, se infiinth o adininistratiune centrala 0 11 directiuni regionale, se regul numirea i recrutarea personalului i clasificarea oftciilor postale, se introduse biurourile postale ambulante pe chi ferate i pe
vapoare si se dispuse ca cursele postale $i de transport al chlatorilor sit se faca
in regie, subventionate sau concesionate.
Dupd aceasta, Elvetia incheih tractate postale cu Austria $i Franta i in1851

cu Spania, cnd s'a stabilit pentru prima data principiul c taxele pentru
scrisori si imprimate sh rhmanh in folosul Orli care le va incasa, iar in 1852
aderd la conventiunea prin care se stabilea Uniunea postelor germane.

In anul 1863, Elvetia lud parte la conferinta postala dela Paris, luptand cu
alte State pentru imbunhtatirea i desvoltarea serviciului postal, $i tot acestei fri
ii revine meritul ea in Berna, capitala confecleratiunii, in anul 1874, s'a tinut
primul congres postal, care a avut un rezultat practic $i a stabilit Uniunea
postala universalii, spre binele i progresul intregei omeniri.

IN RUSIA
In aceasta tara, inch de prin anul 1270, in timpul dominatiunii Tartare, se
ghseste intrebuintat cuvantul Jam (stabiliment de posta, releu) $i de Jamstschik
(functionar al releurilor). In acel timp, prin serviciul postal se intelegea
transportul dela o localitate la alta al printilor $i al functionarilor lor, utilizandu-se caii si chrutele populatiunii.
Prin secolul al XIV-lea, dupa alipirea diferitelor principate ale Rusiei la prin-

cipatul Moscovei, se dete serviciului postal o important:a mai mare, $i obligatiunea de a furniza cai i cart*, care pand atunci era personalh $i se intindea
asupra intregei populatiuni, trecii asupra comunelor. Aceasta obligatiune, mai
tarziu, fi mentinuth nurnai asupra comunelor situate in apropierea drumurilor
de comunicatiune.

In timpul domniei tarului Ivan al IV-lea (1462-1505), vkandu-se ca

drumurile mari, cari legau Moscova cu celelalte ora$e ale thrii, erau in stare cat
se poate de proasta, se dispuse ca ele sh fie considerate ca proprietate a Statului,
si

intretinerea lor sh se fach din produsul unui impozit, pus asupra intregei

populatiuni.
Se construira apoi, pe drumurile mari, la anumite distante, case de un stil
www.dacoromanica.ro

- 88 uniform (releuri), in cari locuiau cate doi functionari, i fiecare din acestia primeau dela Stat cate trei cai, cu cari urmau s efectueze serviciul lor.
Atributiunile acestor functionari erau : de a percepe impozitul special, de
a veghea asupra bunei intretineri a drumurilor si de a rechizitiona caii i carutele necesare curierilor cari duceau ordine, precum i functionarilor ce &Matoreau In baza unui certificat special, liberat de printul domnitor.
Conducerea serviciului din intreaga lark' era incredintata unei autoritati
superioare numita Jamskoi Prikas, un fel de minister, care s'a ocupat pana la
suirea dinastiei Romanov pe tronul Rusiei (1613) cu crearea de noui drumuri,
cu tinerea listei releurilor si a functionarilor, cu plata lor, precum 8 i cu liberarea
permiselor de calatorie functionarilor cari aveau trebuinp de ele. Prin acel timp
se admise insa ca functionarii releurilor s poata transporta i persoane private,
in schimbul unor taxe fixe.
Cum vedem, dar, 'Ana la epoca de mai sus, acest serviciu n'avea nimic de
a face cu un serviciu postal propriu zis, si c desi era intretinut cu banii publicului, tutus nu folosea cleat Statului, iar publicul pentru a profita de el, numai
ea transport de persoane, trebuia s plateasch noi taxe.
In anul 1665, sub tarul Alexis Mihailovitsch, se organiza primul serviciu
postal regulat pentru transportul corespondentelor, intre Moscova si Riga, in legatura cu posta strina. Acest serviciu a purtat mult timp denumirea de posta
nernteasca,,, iar conducerea lui era incredintata unui olandez, van Sveden, care
executa serviciul cu propriii lui cai i primea anual din cassa Statului o subventie de aproximativ 3.240 lei.

Nu mult dupd aceea se simti nevoia de infiintarea unei alte curse intre
Moscova-Smolensk-Vilna spre Konigsberg.

Serviciul postal astfel organizat nu servea decal, pentru transportul corespondeatelor in schimb cu strainatatea si era pus sub controlul ministerului afacerilor straine. In ce priveste insa transportul corespondentelor in interiorul

trii, el a inceput abia prin anul 1672 si atunci prin serviciul cunoscut sub
numele de Jam, cu care ocaziune s'a dat o ordonant, prin care se impunea tuturor functionarilor de a nu mai uza de curieri speciali pentru transportul corespondentelor.
Prin acel timp, taxele pentru corespondente variau foarte mult, calculandu-se
dup distanta, greutate, precum i dui:a pozitiunea trimitatorului. Asa, functio-

narii Curtii plateau mai putin ca comerciantii.

Sub domnia lui Petru-cel-Mare (1689-1725), se infiintara primele oficii
postale, in felul celor ce existau in strainatate, in orasele St. Petersburg, Moscova,
Riga, Viborg, Reval, Narva, Arhanghel i Vologda ; iar In scopul de a se asigura
o supraveghere cat mai bund asupra acestor biurouri se creie la ministerul afa-

cerilor straine o sectiune a postelor, In capul chreia se puse un director

general.
www.dacoromanica.ro

- 89 In oficiile postale s'a pus mai mult personal strain, mai ales germani, i, cu

toate ca prin anul 1750 existan 20 de biurouri postale, totu, numrul lor era
insuficient, pen tru o taxa cu o atat de mare intindere de teritoriu. Publicul insa
mai era servit prin functionarii releurilor postale, cari primeau corespondentele
la prezentare i se insrcinau i cu distribuirea celor ce soseau.
Traficul postal, prin acel timp, era aa de putin desvoltat, ea biuroul postal
din St. Petersburg nu expedia decat 8 curieri, din cari : 5 de douh ori pe saptamand, 2 odata pe lun i 1 de clou ori pe lund, iar biuroul din Moscova expedia
7 curieri odata pe saptamana.

Transportul corespondentelor din Petersburg la Moscova se fcea in 7-9

zile i dupa sosire adeseaori mai stteau cate 2 3 zile, pana sa fie remise destinatarilor. Corespondente originare din localitatile dimprejurul Moscovei intrebuintau cate 10-15 zile pentru a ajunge in acel ora.
In timpul domniei imparatesei Caterina a II-a (1762 1796), se depuse o
deosebith grij pentru organizarea serviciului postal, care fit luat dela departamentul afacerilor strine i constituit in o autoritate autonoma, sub numele de
Administratiunea generala a postelor. Se imbunatatird oficiile existente prin
sporirea personalului, se cladira localuri speciale pentru biurourile cu schimb
de cai, se stabilird tarife postale i se inmultira oficiile in toata intinderea imperiului, astfel c numarul lor ajunse spre sfar0tul secolului al XVIII-lea la 458,
cu un personal de 5.000 de functionari.
Tarifele postale din 1783, obligatorii pentru intreaga pop ulatiune, prevedea
urmatoarele taxe :

Pentru scrisori pana la o greutate echivalenta cu 12 grame se pltea cam

5 1/2 bani de fiecare 106 kilometri. Aceasta taxa nu era tocmai scumpa, ins
cand era vorba de distante mari, cum ar fi dela Petersburg la Ircutsk, taxa pentru o scrisoare simpla se ridica. la 3 lei i 1.0 bani.
Pentru colete, taxele erau fixate la 5 1/2 bani de fiecare 106 kilometri i de
flecare 409 grame greutate.
In anul 1807, se introdusera in serviciu scrisorile de valoare cu cari se puteau
trirnite scrisori de schimb, titluri i hartii moneda, percepandu-se taxa indoit
ca pentru scrisorile ordinare.
Tot in acel an se modificara tarifele postale, in spiritul de a se scumpi ta-

xele pentru distantele mici 0 de a se iefteni cele pentru distantele mari. Asa,
pentru scrisorile simple pana la 106 kilometri se hothri sa se plateasca aproxirnativ 16 bani, iar pentru distante mai mari taxa pentru o scrisoare simpla
ajungeh pand pe la 1. leu, 35 bani.
Situatiunea financiard grea in care cazii aceast lard, mai cu seamd in urma
rdsboaielor ce suslinuse, fadi sd se limca ideea ridichrii taxelor postale, pentru

a e marl veniturile Statului, fara sa se tind socoteala c ridicarea taxelor din

1807 avusese ca efect scaderea schimbului de corespondente.
www.dacoromanica.ro

- 90 Taxele din noul tarif, pus in aplicare in anul 1818, s'au fixat la indoitul
celor din 1807. Rezultatul ins a fost o scadere si mai mare de venituri i o micsorare insemnat a traficului, ceeace impuse revizuirea din nou a tarifului.
Dupa urcarea pe tronul Rusiei a tarului Nicolae I (1825), se adusera irnbunttiri insemnate serviciului postal prin inmultirea numarului curselor postale si prin infiintarea de curieri clari, cari faceau transportul corespondentelor
intre orasele lipsite de curse postale. Se infiintara noui oficii postale gat in Rusia
propriu zisa, cat si in Caucazia si Siberia si se introduse in serviciu manipularea
coletelor cu valoare declarath, pentru cari pe langa taxele ordinare se mai percepea un drept de 1 0/6 din valoarea declaratd.
In anul 1827, se infiintard, prin mijlocirea vapoarelor englezesti, transporturi
regulate de corespondente intre Petersburg si Londra. Mai tarziu ins, intre anii
1830-40, se formara mai multe societati de navigatiune rusesti, cari faceau le-

gatura si transportau corespondentele postale, atat intre diferitele porturi ale

tarn, cat si cu Labeck i Stetin (Germania).
In Marea Neagra, pentru a se asigura un transport postal regulat intre
Odesa-Constantinopol, se subventiona o societate de vapoare, care intre anii
4830-40 Etch transportul corespondentelor intre acele orase. Cum insa acea
societate se dizolvh, leghtura postald fh. intrerupth 'Ana. cand Statul puse vapoarele sale sa o efectueze.
Drumul de fier, unul din factorii principali, care activeaza transportul tri-

initerilor postale, s'a introdus in aceast tall in anul 1838, cand s'a infiintat
prima linie intre Petersburg si Tsarskoye-Selo, resedinta de vara a Curtii, urmath apoi de linia Petersburg-Moscova.
Urmand exemplul Angliei, in anul 1843, Rusia adopth, pentru scrisori o taxa

uniform de 27 bani pentru fiecare greutate de 12 grame, in toata intinderea

tarn. De acl incolo, socotitul taxelor deveni foarte usor, si ca atare erorile devenira din ce in ce mai rare.
Taxele uniforme i scazute produsera rezultate bune, chci treptat schimlml
corespondentelor se desvolta in mod considerabil, si in aceeas proportie se desvoltar si veniturile.
Adoptarea taxei uniforme fh urmata de introducerea in 1848 a plicurilor

timbrate, cafi se vindeau pe valoarea tirnbrului incrustat, plus costul plicului

fixat cam la 2 1/2 bani. Aceasta inovatie nu plch publicului si in 1857 administratiunea postelor introduse timbrele postale in actuala lor forma.
Dupa rasboiul din Crimea (1854), se construl linia de drum de fier Moscova-Sevastopol, urmatrt in scurt timp de alte linii si mai cu seama din 1865 se
dete o desvoltare foarte mare acestui mijloc de locomotiune, care avh o influenta
covarsitoare asupra serviciului postal, prin activarea mersului corespondentelor
si infiintarea de noi curse postale.
In privinta transporturilor postale, Rusia este una din Wile cari uzeaza de
www.dacoromanica.ro

91 cele mai variate mijloace de transporturi. Astfel gsim ca se intrebuinteazh drumuri de fier, vapoare si diligente, carute si sdnii trase de cai. In extremul nord,
caii sunt inlocuiti prin reni, in extremul orient prin caini, iar in deserturile Asiei
centrale prin chmile.
Renii, cari sunt mai rezistenti decat caii, se inhamd ca si ei, la sanii lapone
sau siberiene. Harnasamentul lor se compune din un fel de zgardd push duph
gat si care prin benzi de piele se lend la, sanie. In loc de biciu se intrebuinteazd
un bat lung, prevazut cu un varf de fier, prin mijlocul chruia, precum si al fra.nelor legate la coarnele renilor, surugiul conduce expedilia.
Doi reni bilrbati pot sh tragh o sanie cu 265 kilograme, iar rezistenta lor la

oboseald este atat de mare inck pot parcurge in 21 ore o distanth de aproxirnativ 266 kilometri.
Cainii au un mers mai putin repede si parcurg in 24 ore cam 85 kilometri.
Pentru o sanie cu cloud locuri si cu o greutate de transport de 480 kilograme
trebuiesc 12 caini, insh ctind sania contine numai conducAtorul sunt de ajuns
6 caini.
In timpul mersului, unul din caini, care cunoaste drumul si este dresat, serv
de calhuza duph comanda conducatorului, iar ceilalti se inhamd la sanie, doi ca
inaintasi si apoi ceilalti trei. Cainii au ins un mare avantaj, chci cerintele lor
sunt foarte mici, $i dach au fost bine hraniti inainte de plecare,cpot rmane 8
zile fArh hranh.
Administratiunea superioarh a postelor in anul 1865 se uni cu cea a telegrafelor, dar serviciul executiv rhmase tot despartit panh chtre anul 1884, data
la care ambele servicii full reunite in unul singur.
In fine, in anul 1.871, Rusia luh parte la Congresul postal dela Berna, cand

s'a stabilit Uniunea postald universalh, in urma chreea, pentru a corespund

pe de o parte celor stabilite in acel Congres, iar pe de alta, pentru a se satisface
cerintele publicului, se admise in serviciul intern introducerea cartilor postale, a
obiectelor recomandate, probelor de mArfuri, hartiilor de afaceri, a rambursurilor kii a altor imbunhttiri de interes general.

www.dacoromanica.ro

MOM POSTELOR ROWE

ORIGINEA DESVOLTABEA I LEGISLATIUNEA LOR

PARTEA II
Pentru a ne da mai bine seama de fazele prin cari a trecut serviciul postal
in Romania, de cauzele cari au facut ca inceputurile acestui serviciu sa fie putin
mai tarzii si organizarea lui mai slaba ca in alte State, cred necesar ca, odata cu
lucrarea ce ne-am propus, sa aratam sumar, dupa istoricii nostri, cum a luat nastere poporul roman, primele lui organizari i evenimentele principale prin cari a
trecut in decursul timpurilor.
EPOCA ROMANI

'raffle locuite de Romani se aflau, cu trei sute de ani inainte de Cliristos,

sub stdpanirea Dacilor i Getilor, popoare de origind tracich, cari mai tarziu se
contopira inteun singur popor, cunoscut sub numele de Daci, cuprinzand teritoriul situat intre Dunre, Tisa, Marea Neagra i Nistru.
Prin anul 146 inainte de era crestina, Romanii, cucerind Macedonia, se
urcara treptat dare Nord, asa c, prin anul 15 dupa Christ, ajunserd pana la
Dundre i Marea Neagra si venird astfel in relatiuni mai directe cu poporul Dac.
Mai tarziu, Dacii, tarif de forta imprejurarilor, intrara in conflict cu Romanii, i acestia, prin anii 101 si 104, sub conducerea imparatului Traian, Ii batura si le transformara taxa in provincie romana.
Dupa cucerirea Daciei, Traian dispuse a se stabill aci mai multe legiuni pi
aduse colonisti Romani, din diferite Orli ale imperiului, spre a completa golurile lasate de populatiunea locala, ucish in rsboaie sau fugita.
Se organiza apoi administratia Orli si a oraselor, inzestrindu-le cu construeiuni publice, ca : temple, amfiteatre, Mi, instalatiuni de apa, etc., si se'exploala
minele de aur t i argint (cele mai bogate din acel timp), cele de sare, fier, marmurk etc., asa ca., in scurt timp, aceasta provincie ajunse una din cele mai imwww.dacoromanica.ro

- 04

portante ale imperiului, iar productivitatea i boghtia solului ei ii adusera supranumele de ',Dacia felix.
Intre lucrrile importante facute de Romani a fost i construirea a o multime de drumuri i osele, din cari parte eonstruite duph sistemul roman
arhtat la pag. II, ale caror urme se vac]. i asthzi i pe rani a circulat posta

roinanilor, atat pentru intretinerea relatiunilor administrative intre diferitele

orae i parti ale Daciei, cat i pentru a face legatura acestei provincii cu puterea
centrala din Roma.

Dupa Weltkarte des Castorius, reprodush de Konrad Miller, dupa tabula

asa zisd Peutingeriana,"facutd pe timpul irnphratului Sever ('193-211 d. Hr.) 0
rare reprezinth drumurile militare ale imperiului roman, pe care circula i posta,
duph cum ne arata istoricul Sueton, vedem eh leghtura Daciei cu Roma, capitala
imperiului, se fcea pe cloud cai mai principaI4, i anume :
Primul drum, din Roma prin Arirninium (Rimini); Aquileia (in Iliria), Petoviana (Petten), Murfa-Maior (Eszeg), Taurunus (Semlin), Singidunum (Belgrad)
i Viminacio (Costolat), ca statiuni mai importante ; i de aci prin Vico Cuppe
(Golubaci), ad Novas (Brnita), Ad Scrofulas (Dobra), Taliatis (Milanovat)i Egeta
(Brza Palanca), langa Dunare, fath. de Drubetis (Severin).
Al doilea drum, din Roma pin Capua, Brindes (Brindizi) i de aci prin co-

rbii la Dyrrachium (Durazzo), Scodre (Scutari) 0 Naisso (Nisch), dela care

punct plecau trei drumuri, i adica: unul spre Viminacio (primul drum), un altul
spre Ratiaris (Arcer), pe Dunare i cel din urma prin Sertica (Sofia), Philipopolis, Hadrianopolis la Constantinopol.
Din cele doll& drumuri principale mai sus aratate se mai desparteau i altele,
earl conduceau in Dacia Traianh, i pentru o mai bun documentare i intelegere

a lor, dam aci o schita extras dupa tabula Peutingeriana (pag. 95), relativa
la Dacia, precum i o harta a aceleea provincii (pag. 97),. in care am prevhzut drumurile i localitile prin cari treceau, cu numirile lor dupa tabula i
cu cele corespunzatoare de astazi, dupd aratarile istoricilor noJri Xenopol, Tocilescu i Parvan.
Drumurile ce conduceau in Dacia erau urnatoarele :
I. Dela Viminacio (Costolat Serbia) se trecea Dundrea pela Lederata i de
aci prin Arcidava (Varadia), Centu Putea (N. Surduc), Bersovia (Jidovin), Azizis
(Fiurlug sau Igiri), Caput Bubali (Valea-Boului), ajungeh la Tivisco (Zegujani).
II. Dela Taliatis (Milanovat Serbia) se treceh Dunrea la Tierna (Orova)

i de aci prin Ad-Mediam (Herculesbad), Pretorio (Mehadia), Ad Pannonios

(Cornia), Gaganis (Teregovia), Masclianis (Carpa), Tivisco (Zegujani), Agnovie
(Ohaba Bistr.), Ponte Augusti (Voislava), ajungeh la Sarmisegetuza (Graditea).
III. Dela Egeta se treceh Dunarea la Drubetis (Severin) i de aci prin Amutria (intre Butoeti-Racari), Pelendova (Cotofeni), Castris Novis (Garleti), Romula
(Reca), Arcidava (Enoeti), Rusidava (Draglani), Ponte-Aluti (Ioneti), Burlwww.dacoromanica.ro

Casori Rorr\ar\orurr\
Tabula 9ue did urPeuhrgeriara recognoult Cor\rad I'Ver
%hazel e.

xkh,,,,,r54,10'66'

'''';44""

pd.,,beu

1""" 41".

refid.ponlopa.

atp es- 13 as Vaail ter.

h.,

Vateg

Zpinia

Ilendlena.s.en

se. Brae&

&ratio

!flhl

Oplattana.

111110."1111.

11111111.11.11M1111":!:
,..4;11141"1...11111111111116110111Wc,;....1171fl'

Ift^"".A'
.st
10 rye...a
hepee Anc.atte

Deft

oellet

rO

otepette c.

ltee

SP4,,n.

Toen'.3

et x^' Tetsl

Lacie t

Cattails .e.e.

Jto

ITe

sr

Aceastil parte este continuarea celei dintAin.

www.dacoromanica.ro

CO I. C. 0 eeepolt

30tore,

-- 96

dava (Slavitesti), Castra-Traiana (Gura-Vaei), Arutela (Bivolari), Pretorio (Racovita-Copaceni), Ponte-Vetere (Caineni), Stenarum (Boita), Cedonia (Sibiu),
Acidava (Mercurea), Apulum (Alba-Iulia).
Dela Apulum se deschideau cloud drumuri, i anume :
Unul din Apulum la Blandiana (Joagiu), Germizerv(Cicmau), Petris (Sautes ti), Ad-Aqvas (Szt Ohalma) ; i un altul, din Apulum la Brucla (Aiud), Salinis
(Felvincz), Potaissa (Turda), Napoca (Cluj), Optatiana (Zutor), Largiana (M.
Egregi), Certia (Romita) i Porolisso (Moigrad).
IV. Dela Egeta, un drum o lua pe malul drept al Dunarii, pentru a stabill
legatura cu localitatile din acea parte, cat si cu phrtile Daciei de jos si rashrit.
Acest drum conducea prin localitati mai principale ca : Ad Aqva (Negotin), AdMalum (spre Vidin), Ratiaris (Arcer) pe unde se facea legatura cu Naisso (Nisch),
Augustis (spre Rahova), Oescus (Ghighen), Ad-Novas (istov), Pristis (Rusciuk),
Transmarisca (Turtucaia), Durostorum (Silistra), Sagadava (poate Dervent), Sucidava (Oltina), Axiopolis (Cerna-Voda), Calidava ori Capidava 1) (Calachioi),
Carsio ori Carsum (fIarsoVa), Bereo ori Beroe (Ostrov), Troesmis (Iglita), Arubio
(Macin), Novioduni ori Noviodunum (Isaccea), Salsonia (Bestepe), Ad Stoma (langa
Razelm), Histriopolis (Caranasuf), Tomis (Constanta), Stratonis (Tuzla), Callatis

(Mangalia), Trissa (Caliacra), Bizone (Cavarna), Dyosinopoli ori Dyonisopoli

(Balcic) si de aci prin Odessos (Varna) si Ancialis la Constantinopol.
In afar% de drumurile principale ce am aratat mai sus si pe cari ni le da
tabula Peutingeriana, istoricii nostri Xenopol Tocilescu ne mai dau in Dacia
Traiana i alte drumuri, cari plecau sau conduceau in drumurile principale,
anume:
Dela Cluj catre Rodna i Bistrita, unde se gaseau mine de argint.
Dela Alba-Iulia catre Baia Abrudului i Zalatna, unde se gaseau mine de aur.
Dela Alba-Iulia pe cursul Muresului si al Tarnavei, pana spre muntii Moldovei.

Dela Sibiu pe malul Oltului, 'Ana la trecatoarea Oituz.

Dela Alba-Iulia spre Sarmisegetuza (Gradistea) si de aci prin rnurrti i pe
malul Jiului la Bumbesti (Gorj), de unde o ramura ducea la Drubetis (Severin),
iar alta la Ponte Aluti (Ionesti), continudndu-se spre Pitesti, Targoviste, Ploiesti.
Dela Castris-Novis, pe main! Jiului la Bechet si dela Romula (Resca), pe
de o parte la Malva (Celeiu), iar pe de alta la Islaz. Aceste trei drumuri punea. u in legatura drurnul principal al Oltului cu drurnul principal dupd malul
drept al Duntirii.
Dela Zimnicea in fala lui Ad Novas (Sistov), prin Frumoasa, Rosiori, Urlueni, Pitesti, Purcdreni i Campulung, trecea. in Transilvania, spre a se uni cu
drumul de pe marginea Oltului.
Dela Pristis (Rusciuk) pe langa Bucuresti la Ploiesti, de unde o ramura tre1) Asupra numirilor duble, se adaugA c primele sunt luate dup tabulA, iar seeundele, dup5 istoricii noatri.

www.dacoromanica.ro

97
-447%;ur7kL.

MCIA TRAJANA
ans30 CAILE

zz

DE

Ia

COMUNICATIE

TALE

si CURSELE

PRIN SECO!. LI AL IIPAMIPA CHRISM =

2,

441
76,
&Vail

POROLISSVM 0 Neigrad

CERTIAE Rornda
L AMARA Alagyarogreso

V ,:h,
e

awe

Zulor

OPTATIANA

Cluj

y7,

ss

C/A P

Al 5 I

CelateaAIZRA

Al4ebaza

NAPOCA

I Herest ur
Turd

PorA IS SA
1

SALMIS

tekelyUdvarhely
sa- Pal

rdrin

BRIJEL A

lea&

Alba Julio
Gala/

B. ANNAN
TINS

ca

STE NARVM

i
C
onTEAVG

Au8atra,

Orp

4.,;414
A RVT EL A

40 Ta $ 5;'...

'lc'

EASTRA

TRAJANA
I3VRIDAvA

GAGANiS

4"44

:111.
,

Iv,

.1495V.; N I

SARMISE6ETVS
.,-

Bodo

rad
savitesti

AD PANC2.1.14

PRETOR to frIehadka

TOMS

MEDIAM

Heat*,

SINGIDVNV

constant&

TIERRA.
esova

Igr
cv

TALIATIS

MilamantaCLEWOR

4thaikrat

LE6EOP1 Emaacticromo

R AT ()NIS

rlIt

AU Ida
OVROSTORVM

GoA

*gain

ILl

DORTIC0i,.&

DRUMURI PRINCIPALE
SECUNDARE
STATIUNI PRINCIPALE
SECUNDARE

TRANSNARISCA`
.Turtucaka

CALA1L

0 ."1-\
PRISTIS
Ruscitie

ADAQOAS-

edema
lawns

AO MAAMIVick,

"*DIONYSDPOL is
Ba CJC

OE

VS-

a
b NOVAS

Sister

F RONTIE RA ACTUAL A A
TARE! ROMANESTI

isSA

Cadicra

DEWS

Varna

NAISSO
Nif

.DROC -Boo 9I6.-

www.dacoromanica.ro

00

cea prin Drajna in Transilvania, spre a se lila C11 dramul Oltului, iar alta duceA
spre Buzdu, Ramnicu-Sarat, Focsani la Adjud.
Dela Durostorum (Silistra) prin Calarasi, Filipesti lit Focsaiii.
Dela Dinogetia (I3arbosi), un drum conducea la Tira (Cetatea-Allid) in Basarabia, iar un altul prin Tecuci, Adjud si Oituz, punea in leghtura Moesia inferioard (Dobrogea) cu partea Daciei de peste Carpati.
Drumurile de mai sus (afard de cele arAtate in tabula Peutingeriana) era tt
drurnuri de traversare si de interese locale, spre a lega diferite part" ale Daciei ;
insa si pe aceste drumuri se efectua nit serviciu de posta, mai restrans, in felul
celui ce am aratat cd exista la Romani (pag 16) si care duced stirile dela peri-

ferii dare centrele mai insemnate din drumurile principale, iar la inapoiere
aducea rdspunsurile i noi ordine.
Is tonic ul nostru Tocilescu, in lucrarea sa Fouilles et recherches archologigues
vorbind despre acest fel de drumuri, ne arata di la Purceireni, in judetul Muscel, a

gsit o inscriptie prin care se constatd ca castelul din acea localitate a fost con-

struit juin anul 140 d. Hr., de cdtre numerus burgariorum et veredariorum

Daciae inferioris i tot acelas istoric ne arata ca Burgarii erau insarcinati en
apararea castelelor i turnurilor de observatii, iar Veredarii erau curierii postali,
eari transportau depesile.
Astfel dar se probeazd existenta serviciului postal in Dacia si pe drumurile
de mai mica importaata.
De oarece Dacia Diced parte din imperiul Roman, serviciul postal s'a
indeplinit in acelas mod si dupa aceleasi reguli ca si in restul imperiului ; cat priveste insa corespondentele particularilor, cari nu puteau uza de curierii speciali,
desigur ca se trimiteau prin curierii Statului i ele trebuie sa fi fost in cantitate
insemnat, de oarece locuitorii acestei provincii cunosteau in mare parte scrierea i cetirea, dovada despre aceasta find multirnea Mscriptiilor, facute in o
limbd corect i duioasa i cari s'au gsit in toate colturile Daciei.

Colonistii Romani stabiliti in 'Dacia, intrara imediat in relatiuni de aliant

si casatorii cu populatiunea bastinas si din arnestecul acestor doua popoare se

nasal un popor nou, eel roman, cu caractere distincte, apartinand ambelor

popoare.

Legiunile romane trimise in Dacia contribuird i ele in mare parte, atat la

romanizarea acestei provincii, cat si la formarea noului popor, prin faptul ca
soldatii, cari serviau, prin acele timpuri in armata cate 20-25 ani, se insurau
cu femei locale, chiar in timpul serviciului lor, faceau copii i la liberare li se
dadura terenuri spre cultivare, legandu-i astfel de pdmantul noei lor patrii.
Mai tdrziu, popoarele barbare, ca; Sarmatii, Roxolanii i Goii, incepura a
ataca imperiul Roman prin campiile Moldovei i Munteniei de astzi, trecand
chiar Dunarea, i cum deja acest imperin merged spre decadenta, Romaiiii se
7

www.dacoromanica.ro

- 400 vtizur siliti prin anul 270 (sub imptiratul Aurelian) sh phrtiseasa. aceast frumoash provincie in voia soartei.
Piirasirea Daciei se fck prin retragerea peste Dundre, in Serbia de astzi,
a trupelor si a functionarilor, urmati de clasa avutd, cari puteau s-si transporte averile bor. Populatiunea, ins, care ave aci phmnt i gospoddrii formate, cei cari aveau legaturi familiare i cei sdraci, preferard a rArna.ne locului
pi avura s sufere in timp indelungat grozave i cumplite nvliyi din partea
hoardelor barbare pnii sa se ridice din nou ca popor de sine stttor.

www.dacoromanica.ro

INVAZIUNILE BARBARILOR

Prin anul 375, d. Hr., Hunii, popor de rassa mongolica, unul din cele mai
crude si barbare i cari nu se asemanau cu oamenii decal prin facultatea vorbirii, dupa ce au trecut din Asia, prin Rusia, ajung in trile- locuite de rornani.
Aci pustiesc i distrug tot ce gasesc in cale i poate.cd neamul romanesc ar fi

disparut, daca acesti barbari n'ar fi fost atrasi; de o prada mai build, dare
vestul Europei, i daca n'ar fi fost btuti de Care generalul Aetius, in anul 451.

Dupd Huni venird Gepizii, popor de rassa germanica, cari cuprind partile
locuite de Romani ; fiind insa mai blanzi i trecand in curand in Moesia (Serbia
de astazi), Romanii n'avurd a suferi mult dela acest popor.
Cdtre anui 555, se iv in thrile locuite de Romani un alt popor asiatic,
Avarii, tot atat de barbar i salbatic ca i Hunii, cu cari de altfel erau inruditi.
Avarii se stabilir in Ungaria de astzi i prdara tinuturile rornanesti, pana pe
la anul 779, cand sunt batuti si distrusi, ca Stat, de catre Carol Magnu.
Tot cam prin acel timp, Slavii, popor barbar, dar mai bland ca cei aratati

pankaci, impinsi de alti barbari din tinuturile lor, de pe malurile Vistulei

Mrii Baltice, se coborir in tinuturile locuite de Romani, iar parte din ei trecura
Dunarea, in peninsula Balcanica, cuprinzand Bulgaria si Serbia de astzi.
Cei ramasi in stanga Dunhrii se amestecard cu Romnii i tura asimilat,
iar cei din dreapta Dunrii, slavizara popoarele gasite, iar, mai tarziu, impusera
limba lor i Bulgarilor, ce venisera, peste &Inst.
Navalirile repetate ale barbarilor sileau pe Romani sa-si pardseasei locurile lor, i s se retraga in partite muntoase, unde puteau
apere mai bine

atat vieata cat si avutul lor. Imediat insa ce barbarii dispareau, Romanii se
coborau din Carpatii salvatori, treptat, spre. carnpiile Munteniei, Moldovei,
Transilvaniei i Crisanei i ii reincepeau vieata *din trecut.

Desele emigrari avura ca efect o schimbare a felului de trai al poporului

Roman, facandu-1 sa duca o vieard mai mult nomada si a se ocuph cu cresterea
vitelor i putin cu agricultura. Aceasta din urma, frisk numai in timpurile Iinitite si nu departe de munti.
Prin secolul al IX-lea, puhoiul barbarilor mai contenind, Romanii incepurd
a se cobori pe coaste si vi, a intemia .oraSe si sate, alegandu-si capetenii conwww.dacoromanica.ro

- 102 duchtoare (voevozi) si, continuand a se intinde, ajunserh si in phrtile de camp,

uncle se amestecara en Slavii, Bulgarii i rhmhsitele altor popoare din cele trecute pe acl.
Astfel de voivodate se gaseau inainte de venirea Ungurilor in Europa (898),
citandu-se intre ele al lui Gehl in nordul Transilvaniei si al lui Kean in sudul
ei si in nordul Munteniei. Voivodate se mai gseau in.Crisana si Banat, iar constituirea celor din Moldova si Muntenia fu intarziata prin nhvitlirea Ungurdor
si Pecenegilor.
Ungurii, popor de rash rnongblii, inrudit cu Turcii, venind din Asia, staturh
mai mult timp in Rusia si de aci, trecand prin Moldova si Galitia, se stabilirh in

Panonia, intre Dunhre si Tisa, farh a intampina opunere, acea parte find lipsith
de o populakune localii.
De aci; Ungurii incep s prade, nu numai thrile locuite de Romani, stricandu-le proaspata lor organizare, dar 5 i pe cele din apus; batuti insh de imparatii
germani si civilizati mai tarziu de naisionarii lor, se formarh in Stat.
Pecenegii sau Pacinatii, un alt popor de origind mongolh, cuprind partile
despre Nistru si se intind in Moldova si Muntenia de camp. Mai tarziu, insa,
trecand in imperiul Bizantin, sunt btuti in anul 1013 si distrusi ca popor ; o
parte ranianand in dreapta Dundrii, altii tree in" Ungaria, iar cei ramasi in Moldova si Muntenia cad sub stpanirea Cuinanilor.
Curnanii, popor de aceeas rasa cu Pecenegii, cuprind, prin anul1057, partite locuite de ei in carnpiile Moldovei i Munteniei, de unde mai tarziu incep
sh Led incursiuni in imperial Bizantin i sh se amestece chiar in afacerile de
organizare internii ale acelui imperiu, care ajunsese spre decadenta.
Tot prin acel timp, romanii aflatori in muntii Munteniei i Moldovei ince-

pura a se cobori in vai, a se deda agriculturii si a se constitul in mici State,

situate astfel :

In Oltenia de astazi, exista cnezatele lui Ion si Farcas, tara Lytira (Lotrului) i voivodatul lui Lyrtioy Basarab.
In Muntenia de nord se gsea voivodatul lui Seneslau, iar in campie tara
Cumanilor.
In Moldova, intre judetele Ramnicu-Sdrat i Putna, se gasea tinutul Vran-

cei, un fel de republich, locuit de o mash compacth de romani, cu organizatie

desvoltath, atat administrativ cat si bisericeasch.
Mai in sus, prin judetele Bacau i Neamtu, se gasea o massh insernnath de
populatie romaneasch, despre care fac mentiune scriitorii greci, prin anul 1161,
iar putin mai sus, pe lngh Campulung (Bucovina), un alt centru imphrtit in
voivodate i cnezate.

In partea de campie a Moldovei, prin judetele Tutova si Tecuci, se gsea

un principat slavon, inch de prin anul 1134.
Voivodatele nscande ale Romandor trebuiau insh sh mai indure si alte
www.dacoromanica.ro

- 103 nenorociri, cari le oprira desvoltarea i organizarea lor, i cea mai insemnata
din acestea a fost teribila invaziune a Tatarilor, prin anul 1211, cand acel popor
de rass mongolich pustil aproape cu desavarire Moldova, Muntenia, Transilvania si parte din Ungaria.
Acest popor, ultimul diii rassele barbare, care se arunca din pustiile Asiei

asupra Europei, arse si devastd tot ce intaini in calea sa, in timp de trei ani,
dupa care, ne mai avand cu ce se hrdni, in aceste imbelsugate taxi, se retrase
pe tarmul Marii Negro.
Populatiunea romana, care ranyase in fiinta dupa aceastd invaziune, lt cea
care, dupa vechiul obiceiu, putii sa-i gseasca un adapost in vgaunile mun-

tilor. A trebuit, insd, s treaca multi ani pana sa se coboare din non si sii-si
restabileasca organizarea distrusa.
In acel timp, Romanii din Transilvania, Banat, .Crisana si Maramure cad
sub dependinta Ungurilor, cari la inceput ii supuse la o stapanire omeneasch ;

mai tarziu, insa, acea stapanire devine din ce in ce mai aspr i impilatoare,
incat Ii distruge ca organizatie de Stat, nu insa ca natiune, cu toat lupta ce o
duce contra lor de o mie de ani.

www.dacoromanica.ro

CONSTITUIREA STATELOR RHINE

Voivodatele din Muntenia ajung, chtre anul 1300, sub sthpanirea unui
membru al familiei Basarabestilor, a forma o.singurh lard, care cuprindea nu
numai Muntenia de astzi, dar i sudul Moldovei, intinzandu-se panh la Marea
Neagr.

Statul Moldovei se formd mai cu intarziere si el este datorit atat populatiunii afihtoare aici, cat i venirii Romanilor din Maramures, intre an ii
1272-1290 si mai tarziu celei din 1348, cand voevodul Bogdan forrneazh
din Moldova, Bucovina si Basarabia pana la Marea Neagra un singur Stat.
Odat cu formarea noilor State si organizarea lor administrativd, se simti
nevoia de a se infiinta curieri clri, cari sh transporte poruncile domnesti, in
cele mai indephr tate phrti ale thrii i sh aduch stiintele necesare unei bune administratiuni.
Curierii Doinnilor, pentru transportul Ion, se slujeau de caii pe cari poputiunea satelor i oraselor, prin cari treceau, era obligath a le pune la dispozitie ;

iar mai tarziu, cand circulatiunea acestor curieri s'a desvoltat mai mult, s'a
simtit nevoie de a se infiinta de sate si orase mici chrucioare, numite olace, in
cari trebuia sh se fach transportul curierilor dela o localitate la alta.
Urmasii acestor Domni, pentru a asigura existenta.si buna pace a thrii lor,
intrar mai intalu in relatiuni de prietenie apoi de incuscrire cu sefii thrilor
slavone de peste Dundre i cu regii Poloniei. Cu acestia, Domnii romani erau in
schimb de corespondente prin curieri speciali, iar unii din ei fceau acest lucru
cu papii dela Roma, cari chutau sh-i atragh chtre biserica catolich.
In epoca dela 1384-1418, Tronul Munteniei a fost ocupat de Mircea-celMare, care stapanea, pe Ing ara romaneasch, in limitele ce am arhtat-o, si
ducatele Almasului i Fagarasului, precum i Dobrogea, impreunh cu Silistra,
pand la Marea Neagra. In acel timp, insh, se ivi pentru tan, noastrh un alt pericol mai insemnat, acel al Turcilor, cad, nu mult duph aceea, ajunserd un pericol general pentru intreaga crestinhtate.
Mrirea teritoriului, precum i o mai bunh organizare a t rii, fcuth in

timpul acestui domnitor, multiplicarh afacerile de Stat, cari se transau prin

www.dacoromanica.ro

106

curieri si, odata cu aceasta, se marl si obligatiunea satelor i ora$elor de a procura cai, olace si cele trebuincioase pentru transporturile curierilor.
Dela aceast obligatiune, in natura, nu erau scutiti decat acei carora Domnul le acorda o favoare speciala, intarita prin hrisoave. Astfel Hasdeu, in arhiva
istorica a Romaniei, vol. I, pag. 97, ne da urmatorul hrisov, prin care se scutea
de cai de olac satul Pulcauti :
Giurgiu, 4399, Mai 11.

Eu, in Hristos Dumnezeu, prea pios si de Hristos iubitor si autocrat

',Joan Mircea Voivod, etc... . am binevoit ca satul Pulcauti, inchiriat de
catre jupanul Galea manastirii Strugalea, sa-1. emancipam i Domnia-mea
de oerit, de porchrit, de albinarit, de gletarit, de vinhriciu, de gloatd, de
cai de olac, de boi de carat, mai pe scurt de toate slujbele i drile mari si
mici, can s ramand in profitul acelei manastiri, precum ii emancipam si
de legea de a pescul morun trei zile pe an pentru Domnia-mea, lasand si
,.aceasta in folosul manastirii, ba inca $i dela Curtea domneasca sa aiba
mertic, pe tot anul cdte 15 galeti de gran si cte doua buti de vin.
Domnia lui Mircea este foarte interesanta din toate punctele de vedere, nu
putem ins a ne ocupa aci de luptele acestui Mare domnitor, duse cu aliatii sai

crestini in contra Turcilor, cum a fost cea dela Cosova (1389) si cga dela
Nicopole (1396) ; nici de cele ce a purtat singur contra acestui teribil inamic,

si din cari, spre gloria lui, a iesit invingator, cum a fost lupta dela Rovine
(1396); ci de relatiunile sale cu capii tarilor vecine, cu ale altora mai departate
si chiar cu Sultanii Turcilor.
Istoricii nostri ne arata ca Mircea, inca inainte de batalia dela Cosova (1389),
intrase in relatiuni cu mai multi principi din Asia Mica, in scopul de a-i face sa se
revolte in contra Sultanului Amurat, pentru ca acesta sa fie nevoit a-si imprti armatele i ca atare s opuna lui Mircea i aliatilor sai o mai mica forta armata.

Tot prin acel timp, Mircea incheid tractate de alianta cu regii Poloniei si
ai Ungariei, preschimbate si prelungite de mai multe ori, in cursul lungii sale
doinnii, dupa cum dictau imprejurdrile, precurn $i cu vecinul sau Alexandrucel-Bun, Doinnul Moldovei, care fusese ridicat pe Tronul acelei ani prin staruinta lui Mircea.
In anul 1 fk03 murind Baiazet, hnperiul Tune se fractiona intre fii sal Soliman 5i Mohainet, Soliman Wand provinciile din Europa, iar Mohamet pe cele
din Asia. Mircea, ca un perfect si prevazator politician, cauta sa profite de
aceasta imprejurare i atata pofta de Domnie, in Europa, unui al treilea frate,
Muza, pe care il aduce pe o corabie, din Asia, in tara romaneasca.
De aci Muza, cu trupe romanesti, sarbesti i unguresti, trece in Turcia,
bate pe fratele sau i ajunge Sultan, intre anii 1406-1411, timp in care Mircea
s'a bucurat de mare trecere i autoritate asupra tuturora.
www.dacoromanica.ro

- 107 Cum vedem, dar, Mircea a trebuit sa intretina" o intinsa corespondenta cu

regii Poloniei, Ungariei, Serbiei, cu Alexandru al Moldovei, cu popoarele din
Asia Mica si cu Su Ranh Turciei si negresit ca acea corespondenta se taceh
prin mijlocirea curierilor i irirniOlor scii speciali.

Urme istorice de schimb de corespondente particulare si modul cum se

facea n'avem, desl el trebuie s fi existat, dovada despre aceasta reiesind din intinderea relatiunilor comerciale ce existau prin acele timpuri, atat in interiorul
tarii cat si cu strainatatea.
Relatiunile Munteniei erau cu Venetia, pe calea Serbiei si Bosniei, cu Ungaria si cu tarile Tataresti ; iar ale Moldovei ea Po Ionia, Rusia, Silezia, Brandenburg, Turcia si Italia.
Exportul tarilor noastre consta mai mult in miere, ceara, blanuri, oi, boi
si renumitii sal cai, foarte iuti .si cu o larga rasullare, iar importul consta mai

cu seam in obiecte de lux, matsuri, catifea, arme si lucruri de bacanie, importate in cea mai mare parte prin mijlocirea negulatorilor Genovezi, cari infiintasera contuare la Cafa (Crimeeal, Cetatea Alba (Basarabia), la Giurgiu si la
Cala fat.

Pentru anuntarea, ins, a sosirii diferitelor mrfuri si pentru diferitele co-

mande si oferte acute din interiorul -tdrii, negresit ca a trebuit sa existe un

schimb de corespondente, iar efectuarea lui nu s'a putut lace decat prin intermediul curierilor Statului, al functionarilor trimisi in -tara cu diferite insarcinari
si al celor ce calatoreau.

www.dacoromanica.ro

EPOCA DELA 1418- 1504

Urmasii lui Mircea, sub suzeranitatea Turciei, n'au corespuns situatiunii

lor, tam deed zand sub ei din ce in ce, 0 tot acela lucru s'a petrecut i in Moldova, cu toate ca aceasta tara si-a pastrat independenta aproape inca o suth de
ani, adica pan& dupa epoca lui tefan-cel-Mare i Sfaut, care a fost una din gloriile Romanismului si crestinismului.
Acest mare Domn a stapanit Moldova dela 1457 1504, adica 47 de ani ;
a repurtat asupra vrajmasilor sai Poloni, Unguri, Tatari si Turci 37 de isbanzi,
si a suferit numai 2 infrangeri, dar i acelea in mod trecdtor.
In intervalal mai sus aratat, serviciul postal s'a executat dupd aceleasi
norme ca $i in trecut, cu deosebire Ca scutirile pentru darea In natura a cailor
si carutelor necesare la transportul curierilor devin mai frecvente.
Asupra acestui lucru, Hasdeu, in Arhiva istorica a Romaniei, ne da doua
hrisoave, unul din 1130 al lui Dan Voevod i altul al lui Vlad Tepes din 14901),
prin cari se scutesc mai multe sate de dajdii mari si mici si de cai de olac.
Tot in aceasta epoch', se stabilesc relatiuni mai dese i schimb de corespondente intre Domnii Munteniei, cari se aflau sub suzeranitatea Turciei, si reprekentantii lor pe lnga Poarta. Acest schimb se facea prin niste curieri speciali,
numiti Clrui, can't circulau intre Bucuresti si Constantinopol.
Foarte importante pentru noi sunt mai cu seama relatiunile lui .5tefan-celMare cu strainatatea i asupra acestora istoricii nostri, si mai cu seama d. Xenopol, ne arath urmtoarele2):
Prin anul 1.470, tefan primeste, din partea ahuIui Persiei, anume Uzun

Hassan, printr'un trimis special, o scrisoare prin care ii anunta o victorie a sa

contra Turcilor i comunicandu-i c are intentiunea de a-i atach din nou cu
toate fortele, cere lui

te fan s'd aducci acest fapt la cunostina tuturor principilor

creftini, spre a face si ei acest lucru din Orilla Europei.

Tot cam prin acest timp, Senatul.Venetian, care cauta sa loveasca pe Turci, tri-

mite in Persia pe Paul Omenbonum, si acesta este insarcinat ca, la inapoiere, sa

tread, prin Moldova cu misiunea de a incheia, in numele a1iului, o alianta cu tefan.
t.efan, la randul su, ii da o scrisoare, catre Papa dela Roma, prin care ii
cerea formarea unei coalitiuni contra dusmanului crestintatii.
I) Vol. II pag. 5.
5) Xenopol, Istoria Romnilor, t. IV, pag. 49.

www.dacoromanica.ro

110

In anul 105, (liipa marea victorie dela Racova, repurtata de Stefan, cu

10.000 Romani contra 120.000 Turci, child s'a nimicit intreaga armata turceased i s'a prins mai multi generali i peste 100 steaguri, rspandindu-se
svonul despre aceasta, Senatul Venetian intervine, pe de o parte, care papa
pentru a ajuth pe Stefan, in sfanta sa intreprindere, iar pe de alth parte trimite
lui Stefan 1111 medic, spre a-I vindech de o rand ce aveh la picior $i o scrisoare
prin care meritele marelui Domn, primul invingator serios al Turcilor, erau ridicate la ceruri. Tot prin acea scrisoare Senatul rugh pe Domn ca, la inapoierea
curierului, sa-i comunice arnanuntit asupra mrimii victoriei.
In acela$ an, tefan scrie regelui Ungariei i printilor cre$tini, anuritandu-le

victoria repurtata de el si le cere a-i da ajutor, pentru a tdia dreapta dusmamanului.

Dintr'o scrisoare a lui Stefan, din 20 Tulle 14751), dare solii si, cari se
intalnisera cu acei ai regelui Matei al Ungariei, se justifica existenta curierilor
speciali $i a modului cum li se cereh si. faca serviciu. Sb'. trimitei, zireh
marele Domn, un curier grabnic, cu scrisorile voastre $i cu acele ale solilor,
cari yin cdtre noi impreund cu voi, care curier trebuie sd zboare ziva i noaptea
cdtre regele Matei i sd-i ded de fare despre acesti dusmanti ai crestinttitii.
Nu mult dupa aceasta, Senatul Venetian, interesandu-se din ce in ce mai mult
de personalitatea lui Stefan, ii trimite ca ambasador in 1476 pe un anurne
Ernanoil Gerardo, cu poruncli expresa de a se AA necontenit pe langa persoana
Domnitorului, de a studia tara, pe Domnul ei i relatiunile lui interne si internationale, dupa cari urrna s trimita Senatului rapoarte zitnice`i).

Corespondenta intinsa a mai intrelinut tefari panil Ia finitul vietii sale

(1504) i cu Regele Poloniei, Hanul Tatarilor i cu Tarul Moscovei. Cu ace$ti
doi din urma Stetin se $i inrudeh.
Pentru afacerile de Stat si din cauza incontinuelor sale lupte, Stefan trebuie
s fi intrebuintat un mare numar de curieri, cari sa-I punk in legatura cu intreaga tall, dela locul.de unde se afla $i in vieala sa nurnai pe loc n'a stat acest
Domn, care trebui s lupte mereu $i in toate phrtile thrii.
Un mare numar de curieri trebuie sa fi avut Stefan pentru satisfacerea
multiplelor sale legaturi cu Hanul Tatarilor, Tarul Moscovei, regii Poloniei
Ungariei, Senatul Venetian, papa dela Roma $i cu ceilalti principi crestini.
De asemenea trebuie s fi circulat in -tam noastra un insemnat numar de
curieri straini, aducand raspunsurile Curtilor sus aratate $i mai cu seama acei
ai Venetiei, caci altfel nu se explica cum Gerardo $i-ar fi putut expedi zilnicile
sale rapoarte catre Senatul acelei tari. Torii ace$ti curieri circulau in interiorul
-Orli cu cai si olace romane$ti, puse la dispozitie, dupd porunca Domnuluil de
populatia tart.
I) Xenopol, Istoria Rorninilor, v. IV, pag. 62.
1)

Xenopol, Istoria Romtinilor, v .1V, pag. 77.

www.dacoromanica.ro

EPOCA DELA 1504-1601

Duph moartea lui ;itefan si din cauza Mtrigilor polonilor i ungurilor, Moldova se vadi silith a recunoaste si ea suzeranitatea Turciei, phstrandu-si toate
drepturile ca si Muntenia, si adicd, alegerea Domnilor, garantarea religiunii, in-

tegritatea teritoriului i dreptul de a avea un reprezentant la Constantinopol,

cunoscut sub numele de Capuchehaia, care, dupa cum vom vedelt rnai tarziu, a
avut o importanta deosebita in ceeace priveste efectuarea serviciului postal.
Turcii, mai tarziu insa, incalcara tractatele incheiate cu %rile romane si
ineepurh a numi Domni din cei ce le ofereau un tribut mai mare si daruri mai
bogate,si acestea deveneau din ce in ce mai mari cu cat puterea turcilor crest6,
stiut fiind, ca, prin aiml 1526 ei cuceriserd i transformaserh in provincie turceasch i Ungaria. In schimb, Domnii numiti de poarta cautau sh scoata din spinarea tarilor banii dati la numire, pe cei ce ii dhdeau spre a-si menUne domnia,
cat si a agonisi averi pentru timpuri grele.
Tot prin acel timp,tarile Romane incepura a saferi de intluenta greceasca,
atat pe terenul bisericesc cat si politic, caci, duph ocuparea Constantinopolului
de turci, o multime de greci navalird in tarile romane i, sub scutul Domnilor,
ocupara inalte functiuni i spoliara in mod nedernn populatiunea acestor tri.
Starea aceasta de lucruri se mentinhi pana care anul1593, cand pe Tronul
Munteniei se urea Mihai Viteazul, care lupta in contra turcilor, ii bath de mai
multe on i reuseste sk reuneasca sub sceptrul sau Muntenia, Moldova si Transil-

vania, formand astfel unitatea nationala a Romani lor. Acest vis a fost insa de
scurta durata din cauza perfidiei austriacilor si ungurilor, cari asasineaza miseleste pe Mare le Mihai i fac ca tarile romane s cada din non sub dependenta
turcilor.
In intervalul mai sus ardtat, serviciul postal, desi rezervat tot pentru trebuiMele Statului, ia o organizatie mai definita, fiind pus sub autoritatea Marelui
Posfelnic, care era un fel de ministru al afacerilor straine si care, intre alte atributiuni, aveh si pe acea a tinerii corespondentelor Domnului, atat en interiorul
tarii, cat i cu strainatatea.
Curierii mergeau tot calari sau in olace, puse la dispozitiunea lor de catre
satele i targurile prin cari treceau, afard, bineinteles, de cele scutite prin powww.dacoromanica.ro

112

runca domneasca si al chror numdr crestea din ce in ce. Pe langa acesti curieri,
ar reieI, ins, Ca mai existau in acel timp curieri speciali, cari fceau legatura
intre Galati-Iasi, pentru transportul corespondentelor aduse dela Constantinopol,
de oarece curierilor turci le era interzisa intrarea in tara, i curieri pe jos pentru
stirile de o mai mica importanta.
In aceast privinta, istoricul Xenopol 1), vorbind despre misiunea lui Luca
Carj, trimisul lui tefanit al V-lea, catre regele Poloniei in anul1523,ne arat,

intre altele, ca acel trimis a spus regelui : Domnul meu a primit o fare dela
sultanul turcilor printr'un oldcara, i mai departe : cd Domnul a primit o gire
dela Vornicul tarii de jos printeun umbleitoru.
De asemenea, in tratatul incheiat intre Moldova si Turcia in 1529 2), la
art. 10, se prevad urmatoarele : a Turcii, pe earl Poarta Ii va trimite cu scrisori
adresate Principelui, nu vor trece Duneirea, ci se von opripe malul opus al acelui
Mu, &Ind depeOle In mna guvernatorului dela Galati, care le vatrimite Principelui fi asemenea se vor da curierilor Inaltei Por(i, i reispunsul dela acesta.
Asupra carutelor de transport din acea epoch', istoricul N. Iorga 3) ne da o

relatiune a lai Franois de Pavie, seigneur de Fourquevauls, care, prin anul

1585, a facut un voiaj in Turcia, Moldova si alte tri. Iata cum se exprima
Frangios de Pavie asupra chrutelor cu cari a calatorit dela Curtea Moldovei spre
Hotin : Fiecare din noi se sul intr'o carata mica asa cum se fac in aceasta tara,
',gat de joase i usoare incat la o miscare gresita se poate sari cu usurinta. In
ea nu poate incapea decat o singurd persoana, perna sa i mancarea.
Caruta descrisa de Pavie trebuie sa fi fost desigur un olac pus la dispozitia
sa prin autoritatea superioara a tarii. In tot cazul, chiar dach am admite ea, pe
atunci, din cauza drumurilor, toate carutele erau mici, tutus vedem c cele pro-

priu zise de transport in cursul timpului s'au marit, pe cand carutele postei
(olacele) au ramas in tanile noastre in starea descris de Pavie inca vreo 250 ani.

Relatiunile cu strainatatea sunt in acest timp mai patin intinse ca spre

sfarsitul perioadei trecute, insa cele cu Constantinopol devin din ce in ce mai
dese, si circulatia curierilor (calarasilor) intre capitalele trilor romane si capitala Turciei foarte frecuent. Aceasta se explica prin faptul ca Domnii depinzand
de Poarta trebuiau sa afle dela reprezentantii lor (Capuchehaiele), tot ce gandesc
si ce intentiuni au cu ei marii demnitari turci, pentru ca la nevoie
imbuneze cu diferite cadouri in bani si lucruri scumpe, transportate in cele mai multe
cazuri tot de curieri.

1) Xenopol Istoria Bomni1or, v. IV, pag. 205.

2) 31itilineu : Tratate i eonventiuni, pag. 51.
3)

N. Iorga : Note si Fragments, Istoria Romnilor, partea I, pag. 38.

www.dacoromanica.ro

EPOCA DELA 160I-1116

Dupa', disparitia lui Mihai Viteazul, Domnii, atat in Muntenia, cat si In Moldova, se succedar unul dupa', altul cu cea mai mare repeziciune, chutand fiecare
sa, despoaie thrile mai bine, si aceasta pana catre anii 1.633-1634, cand in Muntenia se numi ca domn Matei Basarab, iar in Moldova Vasile Lupu.
Acesti Domni avura avantajul CA au stat pe Tronul tarilor rormine, cel din-

taiii 21 ani si cel de al doilea 19 ani, in care timp se ocupar cu organizarea

administrativa si judechtoreascd, cu infiintarea de scoale si intemeierea de tipografii pentru tiparitul cartilor.
Ca Domn, care a guvernat mai mult si s'a ocupat cu asezarea si buna stare

a thrii, a fost in Muntenia si Constantin Brancoveanu, care a domnit 25 ani,

adica, dela 1689-1714, cand a fost omorit de turci.
Nu mult dupa aceasta, turcii nesocotira, cu totul tractatele incheiate cu 15.rile romne si incepura" a nuini Domni straini, alesi dintre grecii din Fanar, cu
cari incepe asa zisa epoca a Fanariotilor.
*

In intervalul dela 1601 pan la 1716, desl thrile rornne erau in decrtdere
din punct de vedere politic, taus serviciul postal, atat intern, cat si in ce priveste relatiunile cu stralnatatea, a luat o desvoltare mai mare, introducandu-se si
transportul persoanelor prin post, bineinteles numai cu autorizatia Domnilor.
Serviciul postal a ramas tot sub autoritatea Marelui Postlenic, care era ajutat de mai multi vatafi de calarasi. Curierii erau imprtiti in curieri interni. Carora li se mai da si numirea de Lipcani,i curieri pentru strinatate, cari isi pastrau numirea de Cdldra0.
Caii, olacele si nutrimentul pentru cai si. personal erau tot in sarcina populatiunii din clasa de jos, a targurilor si satelor, boierii si functionarii find scutiti
de aceast dare in natura.
In serviciul intern, chestiunile administrative, fiscale si de siguran p. au contribuit la desvoltarea serviciului postal si la inmultirea numrului de curieri ce
circulau pe diferite drumuri. Aceasta, desvoltare Ma., insti, ca populatiunea targurilor si satelor sa fie din ce in ce mai ingreuiata prin procurarea mijloacelor
www.dacoromanica.ro

114

de transport si apasarea devenea cu atat mai rea, cu cat Domnii, ce se succedara

in epoca sus aratata, mama nurnarul locuitorilor scutiti de darea in natura.

1610), publicat de d-I N.
Dinteun document al lui Radu erban (1602
Iorga I), reiese, ca Domnul scutea de alte birurii cai de olac pe gramticul popilor sasi din Campulung si pe un vecin Petre Tervisul.
D-I Xenopol

ne arata ca in anul 1621, printr'o porunca dornneasca,

se ordona a se lasa in pace satele Plopeni, Hrubeni, Carligati, Cristesti, Basasti,

Coziaei i Podeni de (nice angarii, podvezi i cai de olac.
Printr'un hrisov al lui Moise Vod din 1633 si al lui tefan Voda din 1660 si
1661, publicate de d-1 N. Iorga 3), se da scutire satului Docolina (judgul Falciu,
pe drurnul principal Vaslui-Barlad) de a da cai de olac, cu adaugire ca acei ce
se vor lua din Vaslui sa mearga 'Ana la Barlad i viceversa i ca dela aceasta
regula sa nu Lea exceptie derat cei ce vor avek carte domneasca.
Tot acelas autor ne d un hrisov din 1662 pentru scutire de cai de o/ac a

satului Trebes, din Bacau, unul din 16,15 pentru o scutire tot de asemeuea
naturd a opt locuitori din satul Calinesti i un altul din 1700 pentru scutirea a
doi dascali i doi tarcovnici din Iasi.
In relatiuni cu strainatatea, curierii (calrasii) 1aceau legatura intre tarile
Romane cu Constantinopol i cu Polonia, cu Rusia, Transilvania i cu Viena.
Nurnrul acestor curieri trebuie sa fi fost destul de insemnat pentru ca sa. poata
face acele legaturi, mai cu searna ca Domnii informau cu noutatile ce aflau pe
celelalte Curti i comunicau la Constantinopol stiri aflate din alte tari.
De asernenea, acesti curieri faceau i tranzital corespondentelor intre diferite
aii si Curti, duph cum vom vedea mai jos.
lii colegia de docurnente Hurmuzaki, publicata de Academie 4) se da o serisoare din 1604, a lui Eremia Movil, catre regele Poloniei, pin care ii comuInca urrnatoarele : ',Eli a sosit dela Constantinopot cd1dra0i, mei, prin cari
.Chehaia mea, care este in totdeauna pe ldnga Poarld, Imi scrie cei Impdratul
Turcilor a murit la 6 Decemvrie. .5i mai departe adauga Astept alIt ceddra,i

cu nouttiti ulterioare.
In aceeas colectie se da o scrisoare 5) din 1691 a ambasadorului Frantei la
Constantinopol, anume Castagneres, catre regele Poloniei, din care extragern :
DArn inteles prin aceasta ca Doinnitorul dorea sh fie despagubit de cheltuelile
,facute, caci intreband pe Capuchehaia sa cat costa o cursd din Moldova in Polonza, mi-a raspuns ca stapanul sau platea 50 cus (un ecu valorand cam 3 lei).
.1-am spus ca voiu plati de bun void- aceast a. suma pentru curierii ce Domnul a
I) Studii si Documente, vol. 1-11, pag. 273.
2) Istorta Ronaktilor, vol. V, pag. '180.
3) Studii si DocumenM, vol. V, pag. 21, 31 si 35.
4) Vol. H, supl. II.
5) Vol. I, supl. 1, pag. 329.

www.dacoromanica.ro

115

trimis pentru mine in Po Ionia i pentru acei ce va trimite de aci in colo, cdnd
,mi se va aduce rdspunsul la scrisorile mele..
Inteun cont de socoteli, al aceluias ambasador, dat tot in colectia Hurmuzaki, ghsim :
"Dati unui curier al Domnului Moldovei, care mi-a adus scrisori pentru domnul de Polignac si care a adus inapoi rdspunsul meu . . 10.10
,Datd Capuchehaei, ca gratificatie pentru mai multe scrisori
,trimise i primite din Po Ionia, un ceas
120
Surne le de mai sus trebuie sh fie tot in cus si cea data curierului trebuie, sa
fi fost tot ca gratificatie.
Istoricul Xenopol ne aratti c intre anii 1685
1693, Const. Cantemir,
Domnul Moldovei, inlesneh tranzitul corespondentelor intre ambasadorul Frantei
la Constantinopol, cu Po lonia1). Ace las lucru se petrecea i intre anii 1693-1696
in timpul lui Constantin Duca, care inlesneh schiinbul corespondentelor
intre ambasada Fraatei cu Po Ionia si cu Tok Oly, fost principe al Transilvaniei 2).
Asupra acesteea, d-1 Xenepol adaugh.ch Domnul Moldovei, pentru a fi in curentul
evenimentelor, luh cunostinth de continutul srrisorilor re treceau prin mijlocirea

postei noastre, slujindu-se de iscusinta unui grec frantuzit, anurne Neculai

Deport.
Tranzit de corespondenth ghsim i intre anii 1689-1711, dad, duph cum
ne arath acelas autor 3), Brancoveanu, Domnul Munteniei, inlesneh schimbul de
corespondente Intre guvernul Austriei i ambasada sa din Constantinopol. Co-

respondenta era trimish in Bucuresti. si de aci, prin curierii romAni, la Constantinopol, dndu-se in mania Capuchehaiei, care, pe acel timp era grecul Enarhe
Porfirita.
Cum ins acel reprezentant era de rea credinth, destacea scrisorile, lu runostinth de continutul lor, 11 comunich Portei si in urmh le da ambasadei. Acelas lucru acea si cu gazetele ce se trirniteau din Viena, pe aceeas adresh.
Pe langh curierii interni i cei ce fhceau leghtura cu strainhtatea, inai circulau in lard si trimii i curieri strdini, cafi in parcursul lor se slujeau de caii si
chratele postei romane, ba pe deasupra li se da si tot ce le era de nevoie pentru
intretinerea lor.
Relativ la aceasta d-1 N. Iorga 4) ne d o porunch a Domnului Vasile Lupu
din Moldova (1638), prin care se cere a se da trimisilor Craiului din Ardeal, prin
thrguri si sate, cai de olac cati, le va trebui, atdt in ducere cat i in inapoiere,
hrand, mdncare pentru cai, popas fi tot ce va aveet nevoie.
Ace las autor ne d o porunch a lui Duca Vodd, Domnul Munteniei (1674),
i) Istoria Romanilor, vol. VII, pag. 258.

2) Istoria Romanilor, vol. VIII, pag. 78.

3) Istoria Rom5nilor, vol. VIII, pag. 14 si 16.
4) Studii i Documente, vol. VI, pag. 24 si 60.
8

www.dacoromanica.ro

116

priri care se core ca la cloud slugi (poate trirnisi sau curieri) ale lui Beldi Pal din
Ungaria, n-iergand cu treburi la Udriu (Adrianopole), st li se deh din conac in
conac cdte doi cai de olac i bucate, atilt la ducere cat si la inapoiere.

Transportul persoanelor prin serviciul postal reiese atilt din cele douh
documente de mai suS, cat si din scrierea lui Paul de Alepoi), care, in
calitate de Archidiacon, a insotit pe Patriarhul Macarie in chlhtoria sa in Moldova si Muntenia, intre anii 1650-1660 si pe care a fhcut-o prin mijlocirea
postei. Autorul vorbind despre chltoria lor zice : ',Atari poste, cai i can* sunt
',act In fiecare politie (in inteles de ora, targ sau sat),, si mai departe, voind sa

arate iuteala cu care a chlritorit, zice: Cu una cu alta, mergerea noastra era
mai repede dealt sborul unei pasariu.

1) Ilasdeu Arhiva Istoria, torn. 1, partea Il, pag. 60.

www.dacoromanica.ro

EPOCA FANARIOTILOR 1716-1821

Aceasth epoch este cea mai rusinoash paginh a istoriei nationale, chci in
acest timp Domnii thrilor romne devenirh niste functionari turci, cari, greci de
originh, erau trimisi sh administreze si conduch un popor, chruia nu-i cunostea
nici limba, nici obiceiurile.
Domnii Fanarioti se succedau unul altuia cu cea mai mare repeziciune, pentru ca dese sh fie si darurile pe cari le luau Sultanii si functionarii Portei dela
noii numiti ; iar acestia, la randul lor, despuiau poporul roman, fhrh cea mai
mica milA sau remurare.
Mai trist pentru thrile romane a fost ciuntirea teritoriului lor, prin cele
mai miselesti uneltiri. Astfel, Austria, in anul 1775, sub cuvant de rectificare a
granitelor despre Moldova, prin harti false si dhri de bani, ohtine invoirea Portii
si dulcea Bucovinh, vesela gradinh a Moldovei, cade in ghiarele Vulturului
nesAtios.

Tot prin miselii si trAdarea grecilor Moruzesti, s'a rhpit in 1812, de chtre
Rusia, mAnoasa Basarabie, jumAtate din teritoriul Moldovei.

Revolutia din 1821, a grecilor contra turcilor si a romanilor contra grecilor, puse capht acestei nenorocite stdri si thrile rornane isi rechphtarh Dornnii
lor phmanteni.
*

In rdstimpul sus arAtat, desl rhu pentru existenta lItrilor romane, totus,
serviciul postal, datorith imprejurarilor si necesitAtilor politico-economice, a trebuit sh se imbunAthleasch treptat, O. se organizeze pe baze mai echitabile si sh

se punh la indemana publicului, atat ca transport de persoane, cat si ca transport de corespondenth.

Inch de pe la inceputul acestei epoce, s'au infiintat releuri de post, numite
menziluri, conduse de un capitan de menzil, unde se &eau caii si olacele necesare, pentru a transporta mai departe curierii Statului, functionarii in misiune si
persoanele autorizate de Domn a chlAtorl cu posta.

Referitor la aceasta, d-1 N. Iorgal) ne dh o porunch a lui Grigore Ghica,

i) Studii li Documente, vol. V, pag. 392.

www.dacoromanica.ro

118

din 1.739, chtre cOpitanii de menziluri, de a da olace cu cdte patru cai, cai de ctilanie i surugli, din conac in conac, la doi soli francezi, lui Soliman agai al

Mdriei Sale Paa dela IIotin i la un Vizir Ttitar, mergdnd la IIotin.

Drumurile de postd cele mai principale, din acel timp, erau, in Muntenia :
Bucureti-Tiirgovite, Bucureti-Craiova, Bucureti-Silistra sau Giurgiu, peste
Balcani-Adrianopole-Constantinopol, iar in Moldova : Iai-Barlad-Galati4um1a,
peste Balcani-Adrianopole-Constantinopol i Iai-llarlau-Cernduti. Din aceste
drurnuri se lasau altele cari conduceau spre diferite orae i tL-guri.
Asupra functiondrii serviciului postal, d-1 Xenopol 1) ne aratd c intre anii
1718-1739, in Oltenia, sub dominatiunea Austriei, se organizase administratia,
punandu-se in capul fiecdrui judet un vornic (prefect) i patru ispravnici (subprefecti) i c pe lng fiecare ispravnic se gOseet cdte trei veitOri, cu insOrcinarea
de a transrnite ordinele administrative.
Carmuirea centrala, care se gdsea la Craiova, aved, 20 stafetari, cu un vtaf,
insarcinali a duce corespondenyle oficiale i particulare. Caii necesari efectudrii
serviciului se luau dela locuitorii satelor din drumul postei, ca i in trecut.

Istoricii notri fac mentiune, de abia chtre timpul mai sus indicat, de un
schimb de corespondentd particular* care se putea trimite prin mijlocirea postei,
i c pentru cazuri extraurgente se pute trimite chiar un expres (stafetd).

In aceastd privintd, d-1 Iorga ne d un document, din protocolul Oltean

1_735, cu urmdtoarea cuprindere : Sfintia (a nu vrei sa plettqti posta i sta(eta
aceia ce s'au trimis de aci la Sibiu fi la Ocna, pentru moartea rdposatului Sfinqiei Sale pdrintelui episcopului Inochentieu.
Relatiunile intre trile romne cu Turcia, Polonia i Austria s'au mentinut
i in aceast.epocd i cu ele i transportul corespondentelor. D-I lorga ne d, in
acest sens, cloud documente din 1741-1742 2), din care unul cu trimiterea postelnicului loani in Polonia i un altul din care reiese c Domnul Mavrocordat primea, pe aceea cale, gazetele ce apdreau in strindtate.
In colectia Hurmuzaki 3) gsim un cont de cheltueli fdcute de Desalleurs,
arnbasadorul Frantei la Constantinopol, in lunile Octomvrie, Noemvrie i Decemvrie 1753, dupd cum urmeazd :
12 Octomvrie. Dati unui servitor al Capuchehaiei, Printului Munteniei, care
2 piastri 90 aspri.
a adus scrisori
2 piastri 90 aspri.
19 Noernvrie. Aceea notild ca mai sus . . .
.
29 Noemvrie. Aceea notit, cu adaugire eu servitorul a fost dela Capuchehaia Printului Moldovei
2 piastri 90 aspri.
19 Decemvrie. Aceea notitd, servitorul find dela Capuchehaia Printului
2 piastri 90 aspri.a
Munteniei
1) Istoria Romzinilor, vol. IX, pag. 76.
Studd i Documente, vol. V, pag. 360, 38.
3) Vol. I, supl. I, pag. 651.

www.dacoromanica.ro

- 419 Numtirul curierilor, cari fhceau cursele cu Virile strhine $i cu Constan tinopol, era destul de important, dupd cum vom vedea, patin mai tarziu $i ei constau din curieri ordinari $i din curieri extraordinari.
Cheltuelile pentru facerea i intretinerea releurilor de post, procurarea fu-

rajelor, a surugiilor $i olacelor, $i in aceasth epoch eran in sarcina judetelor,

rani le repartizau asupra populatiunii supush la biruni, iar caii se luau dela locuitorii satelor i targurilor, situate in drumul sau in apropierea locului pe unde
treed. posta.
Cum vedem, dar, toate cheltuelile pentru intretinerea serviciului postal, reveneau asupra populatiunii de jos, chci boierii, functionarii i chiar alte clase erau
scutiti. Dar $i pe Masa de jos dhrile aphsau inegal, pentru ca' cei din drumul postei
trebuiau s deh si cai in natura..
Mai cu seamh cei din aceastd din urrnh clash, des rechizitionati pentru trebuintele serviciului, prin degradarea $i moartea cailor, bi vedeau avutul prptdit. Executati insh a da inainte, perdeau total, partiseau casele si phmantul, iar
satele se distrugeau.
Aceasth stare de lucruri atrase atentiunea Domnilor, cari se vazurh nevoiti
a avizA la mijloace de imbunatatiri $i la luarea cheltuelilor pentru intretinerea
serviciului postal pe seama Statului.

Istoricii no$tri $i cei ce s'au ocupat de fazele prin cari a trecut serviciul
postal ne prezinth pe Alexandra Ipsilanti, Domnul Munteniei, in anul 1775, ra
primal organizator i cel ce a luat in sarcina Statului cheltuelile pentru intretinerea serviciului. Studierea ins a documentelor anterioare ne conduce sh
atribuim acest merit lui Constantin Mavrocordat, Domnul Moldovei, care a
chutat, intre anii 1711-1744, sh introduch un sistern de reforrne pnin cari sa'
imbunhtteasch situatiunea clasei de jos.

Documental constatator a luhrii cheltuelilor serviciului postal in sarcina

Statului ne este dat de d-1 Iorga in Studii i Docurnente", vol. VI, pag. 317,
in cuprinsul $i forma urmtoare :
A pus la menziluri Chpitani, oameni de Carte Dornnii Mele, ornduind sa' cumpere i cai. A scris la Zlota$i sh le deh bani chpitanilor.
a

Ca sh a$eze mezalurile, totodatd,

ca sh nu se supere locuitorii thrii,

nici cu cai a le lu de olac, nici de cheltuiala oaspetilor precum para

acmu ; ce i cheltuiala cu oaspetii tot chiiitanii s o poarte cu bani de
gospod. i nici mezaluri sh se dea a$a la fie$ticari, precum se da parh
acmu, nu voiu Domnia Mea, ci nurnai celor ce vor merge cu carte gospod
de aci i celor ce vor veni de acolo nu rva$ele dumnealor. Insh, cand s'ar
tmpla a veni i vr'un Aga cu calabalc mai malt, din gios, pe la Galati,
a au pe la Foc$ani, la unii ca acie. prinzand dumnealor cai cu chirie, a$ea
i mezilurile la unii ea acie sh nu sh
cu cai cu chirie sh vie par la 1a

supere, ce numai la ciohodari ce se vor tampla a veni cu trebi in

www.dacoromanica.ro

120

hash prea cu ochi deschi

carea lor iara ce sh va caidea.
olac

Si pentru man-

Mai departe, acela autor ne d un alt document1) in cuprinsul urmator :

Pentru menziluri Sa nu sa dia cai tuturora, numai aa tivilichiu,

dupa cum se da Ora acmu. Sa se ia cai i nutret cu bani. Cailor s le
s

punet fier, cu numele mezalului".

De1 mai tarziu se reveni, in parte, in ceeace privete nevoile serviciului

postal, la vechiul sistem, totu principiul stabilit de Mavrocordat trebui s se
impun i de aceea de aci inainte se ga'sesc in condicile domneti cheltueli facute de Stat pentru intretinerea acestui serviciu, din cari, parte se suportau de
catre Ora prin dari speciale puse asupra satelor.
Dupa o trecere cam de 33 ani, Alexandru Ipsilanti &dun sa faca in Muntenia o noua organiza re a serviciului postal, in scopul, pe de o parte, de a uura
nevoile populatiunii i a avea un serviciu mai regulat, iar pe de alta de a-1 pune
la dispozitiunea publicului ca mijloc de transport.
Prin organizarea facuth de Ipsilanti, s'au luat asupra Statului toate cheltuelile
de cladire i intretinere ale releurilor de post, dispunandu-se ca ele sa fie cladite in mod mai practic, cu locuinte pentru functionari, camere pentru calatori,
grajduri i curte mare.
Releurile erau puse sub conducerea unui capitan de posta, avand ca personal, dupa trebuintele serviciului, pazitori, surugii i bicigai, pltiti de Stat.
Caii necesari, pentru fiecare releu, s'au stabilit dupa nevoile serviciului, find
cumparati si intretinuti in totul de Stat.
Transportul curierilor domneti se facea cu olace, la cari se inhamau cate
patru cai, surugiul conducand calare, iar transportul persoanelor se facea fie ca-

bare, fie cu olace, platindu-se ca taxe cate 10 bani de ora pentru un cal i
60 bani pentru olac, dela un releu la altul, adica pe o distanta cam de 20 kilometri.

Banii rezultati din serviciul de transport serveau la acoperirea in parte a

cheltuelilor de intretinere ale serviciului.
Conducerea serviciului postal din intreaga lard era incredintata la doi capitani, aflatori in Bucureti, cari aveau in sarcina lor administratia, contabilitatea i controlul serviciului.
Cum vedem, dar, Ipsilanti organizase, in anul 1.775, serviciul postal ca in-

stitutie de Stat, acesta suportand toate cheltuelile. Stabilise curse regulate cu

schimb de cai, din releu in releu, capatandu-se astfel o mare iuteala ; iar meritul
lui, ca organizator, consta mai mult in aceea ca a fost cel dintaiu care s'a gandit
sa puna acest insemnat mijloc de comunicatie la indemana publicului.
Studii i documente, vol. V, pag. 318.

www.dacoromanica.ro

121

Motive le cari au indemnat pe Ipsilanti st Ind aceastd organizare, sunt

foarte interesante, pentru ch in introducerea hrisovului sul Domul constatil
toate relele de cari sufereA populatiunea thrii de pe urma vechei intocmiri a serviciului postal, i de aceea cred necesar a-1 d aci mai jos in intregime :

Hrisovul Domnului Alessandru Ioan Ipsilant Voevod

Detoria Domnilor i obladuitorilor de Itiri 0 de stApniri, netgaduit find spre a vedea
cele mai de aproape i spre a cAuta i trebile cele Mai mici tot cu o rivnA i silinta ca 0
cele mai mari, 0 a dori de interesul fiete-caruia ca i nsu0 de al su, i Domnia Mea dintru
inceput de and ni s'a incredintat din Durnnele6asca bundvointi st5pAnirea acestei teri, pupi

rurea find rivnitor de implinirea acestei detorii, priveghind 0 in zi i in n6pte spre a

vedei i cele mai de departe ca i cele mai de aprope, la cAte antichimeni ale acestei priviri, am vqut netrebnicd curgere (prin cAte ne-am luminat de la pdrintele luminilor, de la
care se pogord Vita darea cea bunA 0 tot darul cel desAv6r0t), nu arn trecut cu vederea spre
a face indreptarea ce s'ati cuvenit, precum in fapt sunt vzute pururea la toti credincio0
supu0i notrii, vrnd a ne arCta care tot parnantul oblAduirei nstre, nu numai Domn cu
stApAnire, ci i pArinte cu libov, Intre altele dr ce am cunoscut vrednice de lndreptare, yeznd i ornduiala men4ilurilor a se purta cu o curgere de tot impotriva cuvntului celui cu

cuvnt, Ant Aid a fi mencliluri in tt tera 0 a nu se imp5rth0 de dnsele cei ce au trebuintA de dnsele a fi cu or6nduiall foarte silit i tiranicd ; sal ornduesc sate intregi 0 la
aceasta pAtimesce judetul ; si ornduesc rnenii cel mai de frunte, i la acsta patirnesce satul, der acestora li se dad cal de undeva0 ? nu li se dad, pentru ci de
aceea se dail rneni cei mai de frunte, eaci ad cal, 0 bine dad perindu-le vitele kr li se dad
altele, nici acesta sint, era" ei Mori s pue altele in loc. Fie 0 acesta, der incai le plAtesc
cine-va pentru ostenela vitelor ? nici acesta, der hrana dobitoacelor? i acesta de la dOnF,41,
pi ast-fel Oda cAnd ? 'Ana cnd sfrOnd tot 0 ne mai putnd sta, se sparge minzilul, fuge
satul i in urm5. este &tor judetul s dea alt sat ca i cel d'aintAi i judetul urm64 asemenea penA se sparge, cad nu pdte birui cu cei nemernici orAnduelile, i aa cAtA pagub5. tdrei i VisfierieT, cAtA neodihn ticAloOlor locuitorI, ct greutate i acelor ce

merg cu olacele, cA de multe orl negasind cal la u pot5., tree pe ceI cu care vine
de la cea-l-altd, i aceia neputAnd tinea, obosesc, i aa sunt siliti au a r6mAnea din cA16torie, set' a lua cail locuitorilor ce'l vor intempina l a'i lAsa in drum, 0 de multe orl neintAmpinAnd nici locuitori, a se stAnjini din grabnica sea alkorie i wa pritimesc la acsta)
pe scurt i menzilurile, i satele, i judetele, i cAlAtorii, i cei ce merg cu menzilurI, i eel
ce vor sa mergA 0 nu ad miclloc, i in scurt patimesc totl, cad patimesc cei mai multi, der
a fi tot acetl menclilgii i slujitori la acea cApetenie, unde r6mAne acestA netrebnicA urmare?
treba menzilulul se porta ad la trebA slujitoril s5. urmeze ? de cal de olacuri sA Ingrijesca ad
dui:4 fAc6tori de rele s alerge ? AcestA dr patima de obte, 0 de ob0e Ii putem dice, cad
pAtimesce cei mai multi, macar cA penA acurn curgea cu un miIoc ca cum ar fi fost nebagatd in s6rnA, ca cum ar fi fost pricinuitre de atAta stricAciune la atatea, der socotind-o cu

adanc nu putem suferi a vedea atAta norod sub acsta patima, ci hotArim ca sA punem u
indreptare 0 la acsta, i hotArim mal vCrtos a pune aceasta indreptare in lucrare 0 in
fapta, cu tdrie i strApicie necAutAnd nici inteun chip Mei la cheltuial, nici la paguba Domniei Mele, numal sd i-a sav6r0t bun, ca sA vedem Domnia Mea pe aceti ce se neciijesc

www.dacoromanica.ro

122

inteac6sta patiinitre invaluire a-0 doliandi repaosul ;i inlesnirea sea, precum prin aceste
ponturl orinduim cu desavAr;ita hotartre :
1. Toll caii dupa la t6te menzilhanelele ce s'aa ornduit pe la locurile cele trebuincise sa e cumpere cu cheltuiala Domniei, i sa fie Domnesci ;
2. Hrana acestor cal sa fie dela Domnie, ei cheltuiala se va plati pe cat va ajunge din
banil ce se vor stringe dupa ogerit, cautndu se socotia ;
3. Menzilhanelele dupa oranduitele locurT si se Nei de catre ispravnicil judetelor
1nteacesta0 chip : ua ograda mare de gard vagita, 0 in ograda grajduri de ajuns dupa mesura cailor ; tot in ograda casa pentru menzilgii, tot In ograda 3, 4 case pentru mosafiriI ce
merg i yin..
4. Surugil oranduim la fiie;te
cate un orn, care sa fie june neinsurat,
caT . .
pentru a fi slobod pururea in Ord vremea. Acsta dup cea deosebi ce va sa fie aparatT de toate
dajdiile, s i se dea i lfa dela Domni pe luna cate bani 90, acest surugia deosebi de pe-

cetluit ce este sa i se dea dela visterie, pentru a se cunsce ca este deosebit de birnici, s i
se dea un semn de alma' cu pecetea Domneasca, care sal poarte precum i timira01 pentru
a se cunsce ca este deosebit 0 din slujitorI ;
5. La fie-ce menzilhanea, atat pentru paza drurnulul de Ornenl ral, cat i pentru ca sa
nu se Ord impotrivi spre a plati ugerit cel ce trdc cu menzilurT, am oranduit ua capetenia
de slujitori cat ?all gasit a fi cu cale, precurn in catastihul cel pecetluit de la vistierie s'ad
a;ezat, care capetenie de slujitorI sa fia i menzilgi-ba0, adica purtator de grije 0 a menzilulul aceluia; oranduim i un be1iC, dol dupa loc i dupd trebuinti. SlujitoriT sunt Mori
sa fie dupd cum poruncim in oranduiala ce am fault pentru slujitoriI i capitanl;
6. De va fi sat la acel menzil i capitania, i menzilhaneaua sa faca afara din sat
aprpe, Ora nu in sat ;
7. La menzilhaneaua Bucurescilor am hot:Mit sa facem doi capitani za menzilgiI cu
caftan 0 cu maciucii, sub ascultarea dumnealui vel Spatar ca i vel capitan za lefegii, care
WO aib rOndul dupa vel capitan za dorobantl; acesta 01 fie incarcat cu tta trba tuturor menzilurilor din tra, sa aiba deosebit catastih i condica intru care t.a* se trca numele
tuturor celor ce merg i vin, cu aratare de unde ati venit i unde s'au. dus ;
8. OrI-cine va veni de afara din Ora cu menzil, capitanul dela margine sal dea carte
de menzil, i top cei-l-altT capitanI dupa la capitenii sr1.8 dea cal sell i-a ugeritul de fie;te
care cal cate banl 10 de ces, Ord chid va avea ferman inam vaclndul i zabet de be;Iii sa
i se dea carte intru care sa se cuprinda ca sa nu platsc5. ugeritul, sal treaca in condica sa
dr pentru ca sa nu pith zabetul de belil, Wand dera s spun5. minciuni cum ca scrie menzil embru inam, sal aiba datorita i capitanii de la menzil, cel dupa urma pe unde va sa sa
din tOra sa caute menzil ernbru de scrie inam i ap sAit trca in catastihul sal; Antail cine
va lrea sa merga de aid cu menzil sa aiba voe sa mearga de aid platindu-0 ugeritul, ins&
cu carte Domnsca, ra nu fara de carte DomnOsca ;
9. Menzilurl sa nu dea capitanii de la margine far& numal la cei ce vor avea menzil
embru, sau ferman, sau mehtup catre noT, atAt de la Tarigrad cat 0 dupa margine, sau
menzil buiurultiurI dela PaO, sa cartile boierilor no;tri, capichehale, urmAnd la ale ugeritulul, precum am poruncit la punctul de al optulea ;
10. Un logoFet uranduit dinadins sub vel capitan de menzilurT, care si ailyl purtare de
grije a menzilurilor sa trci in condici numele celor ce merg i vin ;i a celor ce merg cu
ugeritul 0 a celor ce merg fad. ugerit 0 de dnsul sa se scrie tote cirtile Domnesci pentru
menzil ;

11. Toil cei ce i-at c541 Domnesci pentru menzil pe orl ce trpta sari ornduiala va fi

www.dacoromanica.ro

123

sA platsci ornduitul ugerit, afarA numai de la cel ce vor orndui in chtile lor si nu piatsch ugeritul, aceia si nu'l p1teasc5, care aceste carp sad la intrcerea lui sail la load
care are si trcA pe urm5, de nu va fi s5 se intrci sA se ia cartea de eApitan cel ce va fi
la minzil de la margine i s5 se trimta aid la vel apitan, u reclamatiune a tOti stipticinana,
adicd re s'ati urmat ca a se treac in condia, si se Pazsca ca nite sineturi in vremea socotelil ;

12. Top capitanii i cei de la margine i cei-l-lalti ai menzilurilor pe cine va tre e pe

la menzilul s sad cu ugerit sari fifril ugerit, sail en menzil sag i fAra menzil, sa-1 treaci In
condica sea, i in tta septArnana sl trimit catastilt curat anume pentru cati vor trece pe
la menzilul sad i cu pricina in scris a fiel-caruia, i catastillul s5-1 tramita la vel cApitan
de menziluri, sa-1 trcA in condica sea pentru socotl i si ni'l arte;
13. Cap bani se vor strange dupi ugerituri la tote capit5niile, s5 aiba sa-1 trimitd cApitanil pe tt septamana aid cu catastihul ce'l scrim mai sus ;
14. Catl merg i vin cu menziluri s5 nu li se dea menziluri carute, ci numai cal, dr
si se die la menzilhanale i cartrte carl Ie avem ornduite in catastih, ea ori cand va trece
eineva care s5. aiba trebuintA de cAruta sa pentru neputinp, sari pentru alta trebuinta si
aiba voe s iea, drA s platscA deosebit ugerit cate bani 60 de caruta pand la cea-l-altd
menzilhanea afarA de ugeritul cailor ;
45. Gatti de la un menzil ajungend la cea-l-alta menzilhanea, sa aiba al intrce inapoi
surugil, fail de a nu putea sA'i tragA inainte nici cu sila nici cu voe nirninea sad sai surdisescd mai departe;
16. Ispravnicii, pricinile lor le va arata cu slujitorii judetelor, earl ca nite slujitori,
sunt Mori sa aiba caii lor i sa se pedepssca cand vor zabovi peste ceia ce se cAdea, precum
am hotrit in ornduelile ce am facut pentru slujitori ; ar cu menzil s nu se tramit slujitori, nici omul lor Vara nurnal cand se vor intrnpla pricini grabniee i trebuincise, care

pentru ca sa se pazsca. i pentru ca sa se fac cunoscut, dup ce va ajunge aid de vom

cunOte a au fost trebuint de menzil, ii vom da cartea Domniel Mele pentru intrcerea
intru care sa cuprinda, cum e de vreme ce a venit cu trebuincisA pricind sa nu Pitsca niel pentru venirea lui, nici pentru intOrcerea lul ugeritul i aceste carti ale nOstre
s fi era la vel eApitanul de menziluri ca sA se scrie in condicA, i sA s pazesca i acelea
insu1 ca nite sineturi, ca sd se vclA la socotlA dupa al treispreqecelea pont ; era and se
va vedea el nu au fost trebuinta sA se trimeta cu menzil, sA se Ned taxil ugeritul i pentru

venirea lui, i pentru intrcerea lui de la Ispravnicil judetului, prin marafetul lui vel
cdpi tan ;

17. De vreme ce menzilhanelele sunt afard din sate i din casabale vom orndui mi(11oc
cu care sa gAsescA la menzilhanea cele mai trebuincise pentru mancarea i hrana acelor
ce merg i yin ;
18. Cati sunt trecatorI i all In mainele lor menzil embru, i menzil buiurultiuri clandu-le menziluri cApitani dupe margine, dupe mirpocul ce in pontul de al 9-lea i al11-lea, se
poruncete sri 5 povatuesca pe calea cea dreptA, i cea mai pe scurt, i sa nu 'i aduca prin
Bucuresci fArA numai de vor avea mai sus cliil i vre-un ferman sall vre-ud carte cdtre

noi; acestea toate dupe Domnsca acsta a nstra orAndulA ce sall fault prin ponturi,
poruncim ea sA se punA in faptA i in lucrare, dAnd deosebite porunci ale nstre, cinstitilor
i credincioOlor boerilor Domniel Mele, D-lui vel spAtar i D-lul vel Vist. pentru ca sh vedem
pe toll suptqii notriI odihniti i la acesta pricinA cu multumita Dornniei mete; deci pentru
insciintare de ob0e sari dat acstA Domnsca a misted prin ae4Amnt carte in chip de hrisov,

care, dupi ce se va trece in condica Visteriel, sd se pazsca pururea la S-ta Mitropolie ;

www.dacoromanica.ro

- 124 ears dat la veltul 1775, in luna Jul Octombre la al doilea an, intru Antia Domnie a Domniei
nstre aid fn trA RomAndscA, in oraul Scaunului Domniei Me le Bucuresci ; i s'ati scris
acsta prin amlAmint carte de Constantin dascAlul slavonese dela cla Domniei Me'e cea
Slavonescd ot S-tul Gheorghe cel vechiti.
(lscAlit cu a sea mang)
10 ALES5RNDRU ION IPSILANT VOEVOD.

0 organizare buna a serviciului postal trebuie sa fi existat si in Moldova si

aceasta se probeaza, printr'un document dat de istoricul Urechia, care ne arath
ca in anul 1776, In budgetul Moldovei, se face mentiunea : Ca pentru marea
cheltuiala a postelor pe langd ludele (birurile) satelor s'a cheltuit i suma

de 49.856 lei.
Din aceasta se poate deduce eh la aceeas data serviciul postal si in Moldova

era intretinut tot de Stat. ins o parte din cheltueli se acopereau din bugetul
1,arii, iar o alta parte dintr'o contributie speciala, pusa asupra satelor, spre a fi
scutite de darea in natura.
Asupra serviciului postal din acel timp, Raicevich (Ignatiu Stefan), care,
dupa cum arath singur, a trait in thrile noastre 11 ani si a ocupat i functiunea
de consul austriac, in scrierea sa intitulata n Observatione storiche naturali et
politiche intorno la Valachia e Moldavia, tiparit in 1.788, vorbind despre postele si curierii tarilor romne din epoca anterioara lui 1784, iata ce zice intr'un
capitol special :

Releurile de posta sunt stabilite, in cele dou principate, la o depar,, tare de patru leghe. Postele trebuie in totdeauna s in gata un numar
n mare de cai pentru serviciul Postei i functionarilor shi, cari nu numai
n

ch nu platesc nimic, dar cari Inca, pentru cea mai mica intarziere, si
duph toane, bate pe capitanii de post i pe surugii i ii forteaza de-a
n alerga ca niste disperati. and trece un personaj .insemnat, printul este
n

n
n

tinut de a-i procura o trsura bun i un numar mare din celelalte cantle.
Fiecare servitor ia una pentru el si altd pen tru seaua i geamantanul sau,

ceeace face cd in o asemenea ocaziune sunt intrebuintati 70-80 cai.

Printul ia caii dela Varani pe un pret, de nimica, ceeace inmulteste silniciile
si asupririle.
s Printii au doua feluri de curieri, unii numiti Cdlttra0; cari fac drumul
la Constantinopol, i allii Lipcani, cari nu se intrebuinteaza decat in into', riorul tdrii, pentru a duce ordinele guvernatorilOr i altor functionari. Cei

din urm sunt platiti dupa distantele pe cari le fac i dupd un tarif al
vistieriei.

Acei ce merg la Constantinopol sunt adesea pradati in Turcia de

www.dacoromanica.ro

125

talhari, de oarece ei due totdeauna bijuterii i bani apartinand printilor.

Sunt lipcani hotariti a duce pana la frontiera scrisorile si gazetele ce vin
n din Wile cretine ; prinii find indatorati de a incunostiinta Poarta de
noutatile politice. Alta data ei aveau un agent la Varsovia, astazi insa ei
n se multumesc a avea un simplu corespondent si unul la Viena.
Tot acela autor ne da cheltuelile Moldovei din anul 1.783, in care gasim
prevazute pentru serviciul postal urmatoarele sume :
Curierilor cari merg la Constantinopol
3.850 piastri.
Curierilor expediati in tri straine
1.2 -400
Curierilor interni
, . . . 7.600
Cai de posta i surugii
20.000
i
Varsovia
.
2.390
Pentru gazete i alte foi publicate la Viena
Pentru curieri extraordinari la Constantinopol
12.750
Curieri extraordinari pentru tarile straine
4.300
Total

63.290

Asupra valoarii piastrului, Lejeune, care in 1.822, a tradus in frantuzeste pe

Raicevich, ne arata ca in 1.783 Galbenul de Olanda valora.4 i 1/2 piastri, deci un
piastru valora cam 2 franci, 57 centime.
In anul 1802, valoarea piastrului, dupd acelas autor, schzuse cam la 1. franc,

59 centime, iar in'1821 la 75 centime.

Sub urmaii lui Ipsilanti, Nicolae Caragea si Mihail Sutu, intre anii 1782
si 1786, postele din Muntenia se dezorganizara intru catva, din cauza lcomiei
i hatarurilor boierilor insarcinati cu conducerea i administratiunea acestui
serviciu.

Cei doi capitani din Bucuresti fura inlocuiti in administratia si conducerea

postelor printr'un boier dela Sptrie (comandamentul armatei), care supraveghea serviciul printr'un cassier. Acestia ins, in unire i cu a4i boieri, imprteau
veniturile intre dnii, iar caii se tineau cu nutret procurat, prin violente, dela
tarani.

Tot in acel timp, taxa pentru transport de 10 bani de cal si ora se ridich
la 20 bani; aceasta insa numai pentru clasa de mijloc i cea de jos, caci boierilor
li se &I dreptul, prin toleranta, a calatori cu taxele reduse de 10 bani.
Acelas lucru se petrecii si in Moldova, sub urmasii lui Ghica, Constantin
Moruzi, N. Caragea i cei doi Mavrocordati, intre anii 1777-1786.
Relatiunile cu strainatatea j i cu Constantinopol i in acest timp erau cat
se poate de active, mai cu seam Ca lumea se astepth la izbucnirea unui rsboi.
Domnul Munteniei, N. Caragea, avea la Viena, dupa cum ne arata d-1 Xenopol1), mai multi corespondenti, printre can i un spaniol, Abatele Agala, cari
I) Xenopol, Istoria RomAnilor, vol. IX, pag. 200.

www.dacoromanica.ro

126

ii transmiteau regulat vestile ce le culegeau i pe cari Caragea le trirnitea la

Constantinopol.
In acelas scop Moruzi al Moldovei I) area si el un agent la Varsovia si unul
la Viena j aceste stiinte erau foarte trebuincioase Portii, care nu avea nici un
reprezentant pe langa Curti le europene.

In anul 1787, izbucnind rasboiul intre Rusia si Austria de o parte si Turcia

de alta parte, rusii ocupara Moldova, iar austriacii Muntenia. Aceast ocupatiune
int trei ani i fft insotita de toate mizeriile posibile, atat pentru tarile Romane,
cat si pentru institutiunile lor, mai cu seama ca parte din teatrul rasboiului ft
pe teritoriul lor.
Serviciul postal fir pus sub autoritatea trupelor de ocupatiune, can II utilizara in modul cel mai barbar, degradand caii d i carutele, prin felurite transporturi de trupe si proviziuni.
Cdpitanii de posta se numeau de rusi sau de austriaci, prin luare de bani,
si acestia desi incasau dela Vistierie cele necesare pentru intretinerea serviciului,
totus, prin presiuni, luau caii trebuinciosi i hrana lor dela sate.
Divanul trii interveni si ceru comandantului general a se oprl calatoria
cu posta a ofiterilor si a trupelor si a se pune oameni de paza pentru respectarea acelei dispozitiuni. Totdeodata se cerh ea numirile tn functiunile de capitan
de post sa se faca de Vistierie, far luare de bani, dintre oamenii vrednici, platiti cu leard, duph chibzuinta Divanului i aprobarea generalului comandant
Ocupatiunea austriacd avir insd i o influenta in bine asupra serviciului
postal, prin faptul c se deschise doua noui linii de posta : Bucuresti-PitestiCurtea de Arges-Caineni-Turnu Rosu i Bueuresti-Ploiesti-Campina-Predeal,
ambele in legatur cu posta austriacd.
In ti mpul ocupatiunii, transpor tul corespondentelor lua o desvoltare mai mare,

atat pentru trebuintele arrnatelor, cat si ale publicului, si se introduse i trimiterile de pachete i gropuri, de cari uza i publicul. Unii sustin insa ca acest fel
de serviciu a Incetat odata cu retragerea armatelor austriace, ceeace nu poate
fi adevrat decat in ceeace priveste pachetele i gropurile, caci expedierile de
corespondenta continuar a se face prin mijlocirea capitanilor de posta',.
D-1 N. Iorga, in Studii i Documente 3), ne d o serisoare din Craiova, cu

I) Xenopol, Istoria Itoonlni lor, vol. IX, pag. 196

2) Ureche, Istoria Rominilor, pag. 421.
3) Vol. VIII, pag. 110.

www.dacoromanica.ro

.127

data de 17 Julie 1790, a unui Tudoran Mihail, chtre Casa Hagi Pop, din Sihiu,
in care se zice :

In trecuta postd am scris dumitale eh au prins pe Stoian, capitan,

dimpreun eu 35 feciori, dar au fost minciuna.
Tot acelas autor ne dii corespondenfe si din anii urrnatori, mai cu seama cu
o

Transilvania, i cari nu s'an putut expedi decilt prin mijlocirea serviciului postal.
* * *

Dupa retragerea armatelor rusesti i austriace, se numl ea Domni : in Moldova Alexandru Moruzi si in Muntenia Mihail Stall.
Cel dintliiu Iuii imediat masuri pentru indreptarea serviciului postal, care
din lipsh de fonduri ajunsese in tr'o stare deplorabila i ii dete in antrepriza unei
cornpanii, in capul careia se gase un grec C. Scufa. Dupa 8 luni, insa, Moruzi
fir permutat in Muntenia, unde canta sa se ocupe iards de reorganizarea postelor.
In acest scop, Domnul lua postele de sub autoritatea Marelui Spatar (comandantul armatei) si le incredinl unui Iattnan al postelor (un fel de Director
general). Totdeodata numl o comisiune, compusa din Vel Vistierul I. Vacarescu,
Vel lIatmanul C. Caragea i Vel Spatarul Durnitru Mann, cari, dupa un indelungat studiu, ajunsera la concluziunea ea postele urmeazd a 11 date in antreprinza,
ceeace se si facii la I Maiu 1795.
Hrisovul dat de Doinnul Moruzi in aceasta privinfa confine urmatoarele
dispoziiuni :
1) Sa se dea 700 cai de tail dela Vistieria Domniei, fr plata, la a caror alegere sa
fie si Ispravnicei de judete, iar predarea se va face la 1 Aprilie ;
2) S5. li se dea caii vechi depe la menzilhanelele ce existau in Ora ;
3) sa se repare menzilhanelele, facandu-se odai pentrumosafiri, grajduri, orzrii, insa
nu cu cheltueli prea man ;
4) Fanul trebuincios celcr 3.360 cai sa se dea din judete, cite 2 care si jumatate fan
si elite 2 kite si jurnitate de orz, pe cari le va plati rnenzilhaneaua cite 3 lei carul fan si
2 lei jumatate kila Brailei de orz.
Plata se va face cu bani pesin locuitorilor, cari vor furniza fanul i crzul. Nu era permis a se face tocmeli cu judetele departate pentru furnituri fr tirea Vistieriei. In caz contrariu, contracciii trebuiau sa plateasca indoitul costului ;

5) Judetele sa dea 500 cart* rand la sfarsitul lui August (predandu-le treptat), si
contrariu urmeazd a plati cu 5 taleri o carup.
De asemenea, li se vor da i cariitele vechi de pe la menzilhanele ;
6) Sa se dea 1.000 oameni cu pecetluit gospod pentru surugii i rotari pe chezasia sa-i
telcr, iar murind unul sau find beteag, va fi inlocuit, contracciii plitind pentru cei betejiti
un bir de 24 taleri pe an de fiecare.
Plata birului la Vistierie contracciii o vor face lunar, dupa cum tot lunar primeau ai
ugeritul. De asemenea, le era interzis de a aveh angajati alti oameni afara de numarul de
1.000, sau sa faca tocmeli cu satele, sau sa primeasca plocoane dela surugii.
In caz contrariu, contracciii trebuiau sa plateasca intreit cleat luase dela surugii, la
cutia de milostenli.

www.dacoromanica.ro

118

Contracciii vor plati surugiilor, caH Incaleci caii la eirute, ugeritul cuvenit, fnsi'
nurnai dela boieri i riegustori, nu 0 dela cei cari au inarn. Acest ugerit este de 5 bani de
cal, care servote la hrana surugiilor, ce, In schirnb, sunt obligati a face cite un car de fin,
pe tot anul, fin plata, la menzilhaneaua lor ;
7) Pentru inamuni ugeritul se va plan de Domnie, i anume: cite 10 bani pe ceas de
fiecare cal, cuprinzindu-se 0 al surugiului, care nu va lui insi nimic.
Plata se va face prth Hatman in flecare luni, dela Vistierie ;
8) Curierii vor pliti ugeritul 10 bath pe ceas ; boierii imbricati cu caftane 15 bani pe
ceas ; negustorii i allii cite 20 bath de fiecare cal, plitind i calul surugiului separat.

Pentru cilitori se vor eliberi cirti Domnoti celor cari pleaci din orae, iar cei din
judete vor lui techerele dela Ispravnici ;

9) La toate menzilurile si fie cite o privilioari, care si third de ale mincirii, find
interzise frig bauturile spirtoase. Daci stipinil moiei nu vor vol si Infiinteze asemenea privilii, vor avei voie si o feed menzilgiii ;

10) La fiecare menzilhanea va fi un boliu (pizitor) pentru tinerea orinduelii, iar

leafa i se va da dela Vistierie ;
11) Nu sunt scutiti de bir : boernoii, oamenii de neam i mazilii ce se vor alli In
slujba menzilhanelelor. Ei vor fi (lag printr'un catastih la Vistierie, spre a fi urmiriti cu plata;
12) Caiii menzilhanelelor vor fi Jibed a pduni pe moiiIe dimprejur, insi nu prin livezi
nici prin arituri ;
13) Menzilhanelele pot avei cai mai multi cleat cere trebuinta; nu li se va da Insi nici
un spor de fin, orz sau surugii ;

14) In caz de agarlicuri, cind va cere Domnia, si fie datori a da pini la (50 cai, tot
cu plata de 10 bani de cal pe ceas, dar contracciii si fie lotiintati cu 5 zile mai inainte ;
15) Nu pot fi siliti contraceiii
lui alti tovari0, afar& de cei cu caH s'au fnvoit deji;
16) Contracciii vor pliti patru mii de taleri pe an Hatrnanului ca arendi, plitibili In
doui rate.
Cei ce vor cere dela hitminie rivoe de slobozenie pentru menziluri vor pliti Hamaniei cite 2 parale, de cal ;
17) Contractul s'a Incheiat pe termen de 5 ani.
Nu au voie a mai cere alti cai, ci numai fin, orz, cdrute i surugii.
Dula& Implinirea termenului toate vor famine contracciilor, afard de binale (menzihanelele) fiind datori a avei rani la sfir0t complet numdrul cailor i aezimintele nestrimutate.

Personalul postelor, dupa conditiunile antreprizei, se numeh parte de Stat,

iar parte de antrepriza.
Cei numiti de Stat erau : Hatmanul postelor, care era un fel de Director
general i facea pe intermediarul intre Stat i antrepriza ; Beliii (pazitorii), can
erau soldati recrutati i intretinuti de Stat pentru paza ordinei, i Surugiii.
Cei numiti de antrepriza erau : cdpitanii de posta i personalul insrcinat
cu controlarea i exploatarea serviciului.
Voia, data publicului, de a uza de posta era subordonata unei autorizatiuni

din partea autoritatilor locale, prin care urrn sa se arate ca cel in drept nu
este fugar sau urmarit pentru fapte pedepsite de lege.
Permisele de a uza de posta se liberau in Bucureti numai de Hatmanul
postelor; in capitalele judetelor de Ispravnici i in localitatile rurale de autoritawww.dacoromanica.ro

129

tile comunale. Cu toate acestea, antrepriza, cautand catiguri mai marl, obtinuse
permisiunea ca, Iii interiorul aceluia judet, publicul s poata obtine cai i chrute
de posta fdra a fi nevoie de acele permise.

DO se luase msuri pentru a nu se calgori cu posta fir permise, totu

multi abuzau i, sub diferite titluri, cautau a calatori gratuit. Intr'un document,
din Iu lie 1795, gasim ca un armean i o sluga a sa au calatorit spre GaetiLeurdeni-Carcinov imbrcati in haine turceti, ca sa ia cai de posta, i, fiind
descoperiti, stapanul a caphtat 60 toege la talpi, iar sluga 90. Armeanul a mai
platit la Casa menzilurilor i taxele cuvenite i i s'a pus in vedere ca daca va
mai face o asemenea fapta va merge la Ocna1).
Ace la Domn lua masuri pentru repararea drumurilor de posta, a podurilor
i pocletelor de pe distantele Curtea de Argel-Caineni-Turnu Rou, Ca mpinaPredeal i Bucureti-Focani, i stabill un maximum de timp in care trebuiau
parcurse distantele la anumite_orae.
Dintr'un document din 1796, gasim cii distantele din Bucureti la oraele
mai jos notate trebuiau sa se faca in orele indicate in dreptul fiecaruia, astfel :
Din Bucureti la Urziceni 9, Buzau 18, Focani 30 ;
Ploieti 13;
Targovite 12 ;
Piteti 1.8, Campulung 27, Ramnicu-Valcea 29 ;

Roiori 20, Slatina 30, Caracal 32, Craiova 36, TarguJiu 46, Cerneti (langa Severin) 52 ;
Braila 34.
In cursul antreprizei se ivira mai multe neintelegeri i antreprenorii voiau
sa rezilieze contractul, pe de o parte pentru cii ei nu vedeau un catig insemnat,
iar pe de alta pentru ca nu se pricepeau in acest fel de afaceri.
Domnul, pentru a-i face sa continue antrepriza, se vazii nevoit a le acord
concesiuni, ca reducerea numarului de cai i surugii, masuri cari nemultumird
lumea, fan insa un rezultat practic, de oarece antreprenorii nu putura merge
decat pand la 1 Maiu 1.796, cand A. Ipsilanti, numit ca Domn in locul lui Moruzi, le fac noi concesiuni, spre a putea conduce antrepriza pana la 1797.
Dupa aceasta data, postele furi date in antrepriza, pe termen de un an, Paharnicului Ion Hagi Moscu, care, pe acel timp, linea in antrepriza i venitul
vamilor i salinelor.
Noul antreprenor oblin a se introduce in contract urmatoarea clauza : Cei
ce vor cere cdrti, de menzil din negustori sau i alii, ce vor alm reivqele spdtdriei ce slobozenie, sd li se ded indatd i in toatd vremea, fard greutate i inpris

cinuireu.
Aceasta clauza a fost pusa de antrepriza in scopul de a aveA o mai mare
Ureche, Istoria Romiinilor, vol. IV, pag. 706.

www.dacoromanica.ro

130

clientelli, lush' ea deschise calea i devenl pentru mai tarziu un drept castigat al
publicului de a uza de post, in ceeace privete transportul persoanelor.
La expirarea termenului, lIagi Moscu nu vol sa mai continue cu antrepriza,
asa eh noul Domn, Han gerliu, se vazi'l nevoit s caute serviciul postal in regie.
Cum insa acest Domn era foarte hrparet, recurse la toate mijloacele pentru a
cheltui cat mai putin cu intretinerea acestui serviciu.
In acest scop, Domnul interzise exportul i vanzarea cailor in tara "Ana ce

s'a cumparat ieften numarul de cai necesari postelor, i, pentru ca acest

nurnar sa fie mai mic, se restranse dreptul celor ce voiau s calatoreasca Cu posta.

Tot acest Domn, pentru a cheltui mai putin cu hrana cailor, autorizh
pasunatul lor in diferite locuri, (land astfel ocazie la nesfarite abuzuri.

Starea aceasta de lucruri se mentinii i sub urmaii lui Ilangerliu, cari,

schimbandu-se cat se poate de des, nu puteau sa ia msuri pentru o mai buna
organizare a postelor.
In Moldova, insa, serviciul postal, care era dat In antrepriza lui Scufa, inca
din 1792, se mentinii mai bine, executandu-se cu oarecare regula si punctualitate. De altfel, guvernul acestei tan facea mai multe saerificii ea Muntenia pentru
intretinerea serviciului postal.
Istoricul V. A. Ureche, in scrierea sa "Istoria Romandor, ne da gravura
unei chrute de posta, plecand din Iasi, in epoca 1786--1800, pe care o dam in
reproducere la pag. 134.
*

Prin anul 1799 in Moldova se numl ca D011111, dupa infiuenta ruseasca,

Constantin Ipsilanti, care imediat Incepi s se ocupe cu repararea drumurilor,
podurilor i podetelor, nu numai in interesul bunului mers al postelor, dar i
cu un alt scop, dupa cum vom vedea mai jos.
Acest Domn, in anul 1802, find permutat in Muntenia; incepii i aci sa
repare toate deumurile i podurile cari conduceau spre Moldova i lasa in Orasire pe cele ce conduceau dare Dundre. Repard releurile de posta, sport numrul
cailor i &AA la mai multi boieri insarcinarea de a inspecta postelet). Intr'un

cuvant, depuse toga si1ina spre a ingrijl de mijloacele de comunicatie, in

scopul de a servi pe rui, cari faureau planul unui nou rdsboiu cu turcii.
Serviciul postal, tot in acest scop, ii rezerv mai mult pentru trebuintele
Statului ; in schimb, lush, dete mai multh incurajare asa ziilor Arabagii (birjari), pe cari cauth sa-i organizeze in mod oficios, cu organe de conducere,
curse i orarii regulate, spre a satisface interesele de transporturi atat ale publicului, cat i ale comerclantilor.
Conducerea serviciului arabagiilor fit incredintata la doi vatafi, cu rase1) Ureche, Istoria RomAnilor, tom. VIII, pag. 673.

www.dacoromanica.ro

'

.
a

-vik

a",

"
I

'N

(
-7

r
,10
*

CS,

0 criruP de postil plecAnd din 14

www.dacoromanica.ro

I.

4 82

(linta unu1 in Focsani si altul in 13ncuresti, si acestia la rilndul lor imphrtira dru-

murile intre diferip boieri, cari intretineau caii si chrutele necesare pentru facerea transporturilor. Cu timpul insii, cei ce stiurh s profile, rhscumpararh porpunile de drumuri ale vecinilor lor i stabilir astfel monopoluri, pe intregi linii
de drumuri.
In ceeace privete relatiunile cu strhinhtatea, Ipsilanti, mai mult ca predecesorii shi, avea corespondenti politici in cele mai principale orae ale Europei,
(be unde i se comunich, prin trimisii sai, toate evenimentele, activitatea si scopurile lin Napoleon-cel-Mare. Aceste sacrificii le faceit Ipsilanti, pe de o parte, in
scopul de a stl cum sh se orienteze in politica sa, iar pe de altil parte spre a cornunica Porlii tiri, cari de multe ori erau tendentioase, spre a incurch pe turci
in o politick greith.

Pe timpul lui Ipsilanti, ambasadorul Franlei la Constantinopol avea curieri speciali, cari fceau cursa intre acel ora i Bucuresti, unde se intalneau i
preschimbau corespondentele cu aIi curieri ce faceau drurnul Viena-Bucureti.
In privirrta aceasta d-1 Xenopol I) citeaza cazul unui curier care, sosind din Constantinopol i neghsind pe cel din Viena, sub pretext de urgenth i spre a nu se
Wept), prea tnult sosirea celui dela Viena, Gaspari, rninistrul afacerilor strhine

al lui Ipsilanti, ia corespondenta si o expediazh printr'un curier roman, Mei

indoial frisk duph ce luase cunostinth de continut.
Tot d-1 Xenopol2), vorbind despre evenimentele din acea vreme, si din cari

putem deduce timpul in care se putea e:ectua drurnul Constantinopol-Bucuresti, ne arath ch Poarta, afland despre purtarea trhdtitoare a lui Ipsilanti, A
condamn la moarte i insrcineazh pe un trimis spre a executh sentirrta.
Teal lUi Ipsilanti si ambasadorul rus din Constantinopol, gland ins de

acest lucru, trimit un ttar spre a duce stirea Domnitorului si acesta parcurge enorma distanth Constantinopol-Bucureti in trei zile si trei noptl. Functionarul Portii nu se lash nici el mai pe jos, alearga i. ajunge la bariera Bucurestiu1tri thcmai in momentul cnd Ipsilanti phrsea orasul prin alth barierh.
Scoaterea lui Ipsilanti din Dornnie grabi evenimentele, armatele ruse cuprinserti Moldova si Muntenia si rasboiul incepir.

Rusia, ocupand prile romane, puse imediat sttipanire pe administratia

postelor si serviciul arabagiilor si le intrebuintti in scopul si pentru afacerfle lor

dela 1806 1812.

Rasboiul se urmh ani de zile, parte pe teritoriul thrilor romane, parte peste

Balcani, cu sanse schimbhtoare cand pentru turci, cand pentru rui, iar thrile Arra supuse, pe de o parte, la contributiuni de milioane de lei pentra intretinerea armatelor rusesti, iar pe de alta, la nesfarite transporturi de proviziuni.
t) Istoria Romtinilor, vol. IX, pag. 282.
2) Istoria Romnilor, vol. IX, pag. 285.

www.dacoromanica.ro

133

Zeci de mii de care, on cilte patru boi, trebuiau si transporte proviziunile

armatelor, fie in interiorul thrii lor, fie peste. Dunhre, din care cauzh nu se mai
facurh muncile agricole i guvernul nu mai avh (1e uncle sh ineaseze veniturile sale.
Despre situatiunea thrilor romtme din acel timp, Mariage, delegatul Frantei
la negorierile phcei, in 1809, ziceh : Aceste thri sunt de o rodire rninunath. Ele
erau acoperite de turme, dar armata ruseas ca le-amtmeat asa de rhu, ch la in,,ceputul lui 1809 ele nu mai inritiau decht inchipuirea unui deert.
Abuzurile facute in acel timp cu transporturile militarilor i ale provi ziunilor, prin mijlocul postei, neingrijitul cailor i aFzhmintelor, dezorganizara
cu totul servieiul postal, i cu toate acestea tot Rt0i cereau ca guvernul tarii sh
le deh mijloace pentru o bunh efectuare a serviciului postal.
Cum insh guvernul nu aveh bani, se vhdi nevoit a priml o donatiun6 de lei
60.000 dela comerciantul Manuc Bei i 100.000 lei luh cu imprumut, fhr dobanda, dela acela, pentru a aduce imbundtatiri serviciului postal.
Cu acesji bani, i cu cei de cari mai dispuneh guvernul thrii, se luar masuri

pentru completarea cailor, repararea releurilor, rare se fAch cu cherestea din

padurile Statului, i se aprovizionarh furajele necesare fiechrui releu.
Tot prin acel timp, ruii, pentru a satisface cerintele lor i a nu nemulturni
publieul, care nu mai aveh mijlocul de comunicatie cu posta, find acaparat In
totul de ei, insiircinarh pe curierii lor de a transporth i scrisori, gropuri i pachete, cu plechri i sosiri regulate.
Acest serviciu a inceput sa funclioneze la Ianuarie 1810, iar prin hrisovul
dat de Divan in aceasth privinth se arath urmtoarele A se publich la toti lovenind in Bucureti 0tenescul postamt, eu cfartira cea mare, datoria sa este sh primeasch dela 0teni i particolari scrisori, pachete i bard, ea
sh le trimith ori uncle vor fi rnduite 1).
In seopul de a se da o mai bunh organizare serviciului postal, se intrh in
trathri cu Scufa, cel care mai avusese antrepriza postei in Muntenia, i acesta,
duph lungi trathri, filch o asociatiune pentru exploatarea postelor, impreunh cu
Polizache Dimitrie, cu Vistierul Moscu, Clucerul Deliu i Consilierul rus Varlarn.

Dam aci mai jos punctele principale din contractul incheiat cu aceast
asociatie, la 9 Maiu 1811 :
Acest contract continea urmatoarele puncte :
1) Contracciii se obliga, pe termen de 2 ani, a avea in Valahia 5.850 cai, la fiece posti
elite un nurnir fix stabilit prin catastih, dela Divan, i Divanul este dator a pliti pentru
hrana cailor die 185 taleri pe an de cal, sau In total 1.082.250 taleri pe an.
In schimb, contracciii le vor da cailor nu numai fan i p.une, ci i orz suficient i vor
avea carute (vara) i snii (iarna) suficiente pa la Ikea poste.
i) Ureche, Istoria Romemilor, vol. IX, pg. 593.

www.dacoromanica.ro

194

bivanul va da de asemenea la toate po0ile surugii, rotari i alti oameni trebuincioi,

iar Vistieria va plati menzil pentru toate olacele ce se vor trimite dela dansa ;
2) Suma de '1.082.250 talere se va plati intr'un an, in pse c4turi, adica la inceput,
pe 2 luni inainte, dupa iscalirea contractului, iar restul de cinci ca0uri in curgerea lunei
celei dintaiu.
In schimb epistatii vor trebui sa aiba la fiece poste caii prevazuti in catastih, la caz
contrariu urrnand a li se scadek din suma pentru caii lipsa.
Banii pentru menzilurile trimise de Vistierie se vor plati de aceasta la finele fiecarei
luni, dupa conturile inaintate de epistati, fart nici o prelungire ;
3) Divanul va orandal locuri bune de paune in apropierea postelor, iar fanul 11 va cosi
gati cu cheltuiala sa.
Monenii, pe a caror locuri se va cosi, au sa dea a 10-a capita, iar ispravnicii vor ingriji
de incarcatul i transportul acestor fanete pe la postii ;
4) Divanul va orandul epistatilor 2.000 oameni pentru toate postiile, din cari 1.462
surugii qi 538 rotari i darvari i deosebit de acetia 172 biciuga0, oarneni vechi, cu 01inta
de oranduiala postei.
Satele surugie0i avute pana amity' de epistati stint inteaceste judete :
16 Slam-Ramnic.
7 Buzau.
1 Saac.
14 Ialomita.
8 Ilfov.
1. Vlaca.

1 Dambovita
48 Total.
Toate satele in cari sunt lude 25, se scutesc de darea carelor i mice alte angarale, iar
dajdiile acestor sate se vor platl de epistati ca 0 in trecut, iar celelalte sate vor da ca 0 mai
inainte surugii i vor plati dajdiile i angaralele.
Toate cele trebuincioase surugiilor i simbria li se va da de sate 0 cand vreun surugiu va murl san va fugl, Divanul, dupa cererea epistatilor, va da altul. Caii ce vor muri
din neglijenta surugiului, se vor plati de surugiu ;
5) Casele postelor, grajdurile, magaziile, se vor face 0 meremetisi de epistati, iar daca
se va da foc vreuneia din acestea de catre trecatori, osta0, etc., se vor reface pe cheltuiala
Divanului ;

6) Oricine va lua carutt i cai va trebubi sa plateasca menzil 10 parale pe ora de fiecare cal, fara nici o scutire de taxa pentru nirneni, nict pentru boieri, curieri, osta0 sau
suditi, etc.
Pentru podorojinile ruse01, in conformitatcP cu porunca imparateasca din 6 Tulle 1808,
se va inbama, deosebit i fart nici o plata de progon la curieri, pe langa doi cai, alti doi, iar
ceilalli calatori, pe langa doi, Inca cate unul.
Nimeni nu poate tine la cfartirul sau caii de poste mai mult de 6 oil ;
7) Locurile de paune pentru cai sa fie rezervate acestora in apropierea postelor i
nimeni n'are voie sa are pe aceste locuri, ele ffind absolut rezervate pentru nutretul cailor.
Mopenilor acestor locuri li se va plati de epistati Cate 20 parale pe an de fiecare cal ;
8) Divanul va da zaloage pe la postile unde va fi trebuinta i daca acetia nu se vor
'mirth bine sa se schimbe cu altii ;
9) Oarnenii po3telor trebuie sa tie nelipsiti dela postul lor, spre a nu suferl trecatorii,

www.dacoromanica.ro

135

iar and vor fi reclamatiuni In contra lor, se vor judeei de epistati. Contra acestei judecati
calatorii pot reclami i celor mai mari pentru holarire definitiva ;
10) P entru transporturile grabnice, epistalii nu vor da mai mult de jumatate din caii
dela o posta, spre a nu aduce Intarziere celorlalti calatori ;
41) De asemenea qi ispravnicii i alti veliti pamanteni nu pot ha cai cleat In aceleaci
conditiuni i platind progoanele cuvenite ;

12) Divanul este dator a plati orice cantitati de fan ce se vor furi de pe langa postii e
tot aca i pentru cantitatile cumparate de epistati pentru completarea celor furate ;
13) Surugii vor da, ea 0 in trecut, cate un car de fan de masura pe an, iar Divanul va
plati, pentru indestularea surugiilor dela posta din Bucurecti, pe fiecare luna, 900 talere;
14) (and urmeaza a se Infiinta localuri noi de poste cu toate atenantele lor, ele se vor
face de epistati cu cheltuiala lor, iar Divanul le va da ajutor ci va fi obligat a le pune la dispozitie locurile de pacune, nutretul, a da oamenii necesari i surugii cate unul la patru cai,
0 a plati i taxele anuale stabilite pentru caii adaugati In plus ;
45) Chid, dintr'o Imprejurare oarecare, Divanul va cere a se scade din numrul cailor,
maximul ce-1 poate primi epistatii a se scade este numrul de 150 cal.

Dupa trecere de doi ani, dad epistatii iu vor mai vol a tine postile, Divanul este
dator a priml toate postile ci toti caii, platind de fiecare cal ce va pute duce posta cite
90 talere.
De asemenea, va primi 0 tot fanul ci nutretul, platind pentru el aceea ce i-a costat
pe epistati.
Carutele, harnurile, pile i altele vor ramine fare.' plata Divanului.
De asemenea se previd aceleaci conditiuni ci pentru eel ce ar vol s ia dup. 2 ani antrepriza pogtelor dela vechiul antreprenor.
De aceea actualii contraccii vor primi dela cei vechi caii ce vor ft buni i vrednici de
posta, platind, dupa contractul vechiu, cate 70 talere de fiecare cal. Tot aca c1 fanul ci orzul
ce se va gash
Pentru pastrarea carora s'a semnat de amandou partite.
1814, Main 9, Bucure,ti.

Prin contractul incheiat, numrul cailor i al surugiilor s'au sporit shntitor i ca atare se spera c i micarea corespondentelor, cat i a celor ce calatoreau cu posta, sh se fac cu mai mult qurinta. Abuzurile Ins din trecut continuara, i cu toate c. in urma diferitelor interveniri ale Divanurilor Orli se
hotarise a se da la fiecare releu cate un ofiter rus, care sa puna capat abuzurilor
de gratuitate i silnicie din partea armatelor, totu ele se continuard ca i in
trecut.
Gratuitati de corespondenrd i transport pentru oamenii lor cereau pe acele
vremuri i consulii Frantei, i mai cu seama cei ai Austriei, pentru transportul
gentei cu corespondenta ce venea si se trimitea in Austria pe via BucuretiPiteti-Curtea de Arge-Caineni-Turnu Rou, i in care se' punea i corespondenta ce sosea prin intermediul postei austriace, sau care se expedia din Romania

pentru iarile strine, consulii incasand pentru aceasta taxele de transport. Gu-

www.dacoromanica.ro

436

vernul arii tiir insa sh se punt la adapostul contractului incheiat cu antreprenorii postelor si ii sill O. plteasca. transportul curierilor lor 1).
In fine, la 26 Maiu 1.812, incheindu-se intre rui si turci pacea dela Bucu-

resti, armatele ruse se retrasera peste Prut, lasa,nd in =Ina ta'rii administratia
serviciului postal foarte incurcat din cauzA crt rusii nu achitaserh antreprenorilor transporturile frtcute in timpul din urm al ocupatiunii.
De altil parte, caii si releurile se &eau in cea mai proastit stare si guvernul
nu aveh cu ce s. achite datoriile pentru furajele procurate postei.
*

Starea rea a postelor sill pe guvernele trtrilor romne a se ocupa de imbunhtatirile ce trebuiau sa se aducrt si cari nu se puteau face decat CU noi sacrificii, ca : plata datoriilor lsate de rusi, repararea releurilor si schimbarea
cailor. istoviti.

Pe Mng aceste pagube, trtrile aveau sa mai sufere si alte pretentiuni ale lui
Scufa, care, ca supus rusesc, cere i aline dela noul Domn, Ion Caragea, plata
unei surne de 301.673 taleri ca datorii ale rusilop pentru transporturile frtcute,

si mai tkiziu cere si aline alli 375.000 taleri ca despagubire pentru prejuditiile ce i s'au cauzat in timpul ocupatiunii rusesti.
Tara insA nu schph cu att, cki dupa". Scufa ridich pretentiuni Desliu, pen-

tru o datorie de 84.000 taleri si aline producte in natur de o valoare de

150.000 taleri, si mai in urma. si Consilierul Varlam cere a fi desphgubit de venitul capitalului pus in asociatia lui Scufa.
Pentru'a se face fatii nevoilor tarii, guvernul se Wail silit a rezili vechiul

contract de arendare si a incheia altul tot cu antreprenorul Scufa, ins cu un

numrtr mai redus de cai pe toate distautele, afar de drumul Bucuresti-PitestiCurtea de Arges-Caineni, unde numrul cailor se indol, de oarece pe aceasta
cale se racea legatura postala cu Austria, pe unde Domnul prirneh in fiecare saptrunama tiri1e ce i se adresau de corespondentul ski Genf, care il tinea in curent
cu tot ce se petreceh in Europa.
Reducerea cailor, prin care se inlritura publicul dela transportul prin post,
dete nastere la nemultumiri, cari avurrt de rezultat Ca Divanul thrii fir nevoit s
se ocupe cu imbunatritirile de adus serviciului postal. Cu aceast ocaziune se
stabill ck pentru intretinerea serviciului necesar trii trebuie sa se cheltuiasca
1.515.176 taleri anual.
Domnul aprobd, insa, ca din bugetul thrii srt se dea, numai 578.000 taleri,

din cari 253.800 pentru intretinerea a 3.384 cai, a cate 75 taleri de cal,

si

230.600 ca plath a 640 surugii, cate 30 taleri lunar, iar celelalte cheltueli sa se
n Ureche, Istoria liomaililor, vol. IX, pag. 592 i 807,

www.dacoromanica.ro

137

facti din suma ce va prisosi din taxele incasate dela transporturi si din dari in
natura' sau in bani asupra populatiumii.
Serviciul postal, pe astfel de baze, fL arendat lui Scufa pe un period de patru
ani, adica dela 1814
1818.
In Moldova, dupd cum reiese din condica de menziluri a lui Scarlat Calimach '), pentru .executarea serviciului postal, se intrebuilata un numr de 5.250
cai, din cari 1.689 in Moldova din partea stanga a Prutului (Basarabia) si 3,511
cai in Moldova din partea dreapta a Prutului, i c exploatarea s3rviciului se facea
in regie, fiind prevAzute cheltueli pentru cai, orz, fan, plati de surugii i altele.
In urma ins a luarii Basarabiei de catre rusi, teritoriul rii rnicsorandu-se, s'au imputinat pe de o parte veniturile, iar pe de alta nevoile, cari se satisfaceau prin serviciul postal, asa crt s'a cAutat a se reduce atat numrul surugiilor, cat si al cailor, care a ajuns la 1.200.

Intre anii 1812-1814, exploatarea postelor din Moldova a continuat a se

face in regie de Stat, dupd care ele fura arendate unui consortiu, care, in 1817,
le ceda lui Scufa, cel ce tinea i antrepriza postelor din Muntenia. Asa ch., in ultimii

ani despre cari vorbim, serviciul postal din ambele Principate se afla reunit sub
aceeas conducere.
Asupra curselor i leghturilor postale, inteun indicator al curselor postale
din Europa, compus de I. G. Siegmeyer, verificator pe langa administratiunea

postelor din Prusia, tiparit in anul 1819, ga'sim c jtrite romane erau legate
intre ele si en tarile vecine, dup cum urmeazd :
Cursa postala intre Iai si Bucuresti atingea localitatile urrnatoare :
Iasi,
Scanteia,
Vaslui,
Barlad,
Bjergaszi (poate Berheci),
Focsani,
Ramnicu-Sarat,
Buza'u,

Geulova (poate Jilavele),

Krotzy (poate Creata),
Bucuresti.

Moldova si Capitala sa Iai erau legate cu urmatoarele tari :

Cu Rusia, pe cloud cai :
1. Iasi,
Tescureni,
Calarasi,

2. Iasi,
Mohilev (pe Nistru),
Bratzlov,

i) lorga, Studii ci Documente, vol. XIX.

www.dacoromanica.ro

- 438 Kisinef,
Teraspol,
Odesa,

Kiev,

Smolensk si de aci spre Moscova

si St. Petersburg.

Nicolaje v.

Cu Austria, pe o singurd cale, prin urmatoarele localitati :

Iasi,
.5ipote,

Strojestin (Storesti, Frumusica),

Botosani,
Dorohoi,

Herta,
Cernuti,
Sniatin,
Stanislau,
Lemberg.
Acest din urm ora se an in legatura, cu Varsovia, Viena, Praga si Briin.
Muntenia si capitala sa Bucuresti erau legate Cu urnatoarele tri :
Cu Austria, pe cloud cai :
2. Bucuresti,
I. Bucuresti,
Gdesti,
Baciu,
Pitesti,
Balaci,
Statina:,
Curtea-de-Arges,
$alatruc,
Bals,
Caineni,

Turnu Rosu si de aci prin

Sibiu,
Miihlenbach,
Nagy Enied,
Turda,
Cluj,

Grosvardein,
Trk Sz.-Miklos,
Szolnok,

Craiova,
Argetoaia,
Cerneti,
Orsova,
Mehadia,
Caransebes,
Lugos,
Temesvar,

Czeled, cu legaturi spre Pesta,

Viena, Briin si Praga.

Czeled,

Pesta, cu legaturi spre Viena,

Briin si Praga.

Cu Serbia, urmand aceleasi Ioca1iti ca la No. 2, pan la Craiova i de

aci prin :
Czoroyul (Cioroiul),
Kalafat,
Vidin,

www.dacoromanica.ro

- 439 Bazarjik,
Orewacz,
Nissa (Nisch).

Cu Turcia, prin urmdtoarele localitati :

Bucuresti,
Copaceni,
Daia,
Giorgio,
Rusciuk,
Razgrad,
Sum la,
Smejedova,
Dobrolii,
Carnabol,
A k Punar,
Adrianopole,
Baba Eskisi,

Corlu (Ciorlu),
Silivri,
Constantinopol.

In ceea ce priveste legatura postald a Capita lei Turciei, in afard de cea mai
sus aratata, care este data ca in coincidenta cu cursa Bucuresti-Sibiu-Pesta, itinerariul citat ne mai da i o alta legator* prin Adrianopole-Filipopoli-SofiaNisch-Belgrad-Pesta.

La 1.5 Noemvrie 1.820, izbucneste in Basaralla revolutia greceascd, condusa de Ipsilanti, cu tendinta de a rascula contra turcilor pe romani, sdrbi
bulgari, i ca in invalmaseala produsd sh se obtind libertatea Greciei.
Revolutia se intinse mai intaiu in Moldova si apoi in Muntenia, dar gasi
rdsunet numai intre greci, caci poporul roman, shtul de domingiunea greceasca,
facir o contra revolutie, care lua proportii mai mari, mai cu seama in Muntenia,
sub conducerea lui Tudor Vladimirescu. Acesta, dupa ce se fact'i stapan. pe Oltenia, porneste in spre Bucuresti, contra grecilor, insa, Bind atras intr'o cursh de
acestia, a fost omorat in mod miselesc.
In timpul revolutiunii grecesti si a lui Tudor, boierii man i mici rechizitionara toate carutele i caii postei i fugira, cei din Moldova in Bucovina si Transilvania, iar cei din Muntenia la Brasov si Sibiu. Astfel, serviciul postal inceteaza
cu totul in ambele Vari si nu se reia decat mai tarziu, dupa restabilirea
Tot in acel timp, boierii afltori in Transilvania fac un memoriu Consul.

www.dacoromanica.ro

140

lului rusesc Pini de imbunatatirile cari s'ar putett aduce, in general, tarii 1), si
intr'un articol special se vorbeste de cele ce s'ar pute face pentru post. Wit
aci mai jos cuprinsul art. 21 din acel mernoriu :
Organizarea postelor tdrii s. primeasch si ea o radical reforrna, cu
totul deosebita de cea pana acum ; caci astfel cum se afla este o povara
plaa.
pagubitoare shtenilor, platind destui bani pe an, mai cu
,,cerea trecatorilor. De aceea zicein ca trebuie, in loc de un contracciu, sa
fie mai multi, adica sri ia fiecare carte o postie sau cate un drum intreg,
chiar si mai multe, i cel putin pi.un termen de 10 ani, ci sa fie indatorati
intretine cu ale lor cheltueli ori cati cai vor crede de ajuns pentru tre,,buinta guvernului, in mergere i intoarcere, de douri ori pe saptamana,
spre a se indeplini astfel cu exactitate corespondenta guvernului cu judetele
hsi cu schelele dupd la hotare.

,,Se va lua masuri si pentru trimiterea, pe toata ziva, de cate trei

curieri extraordinari pe drumurile cele mari, iar pe cele rnici cate doi
precum i pentru stafetele zilnice pe fiecare drum.
lar guvernul sa predea contracciilor la fiecare posta, pentru numilrul
,,de cai ce vor avea pe langa obisnuita pasune de Tara, cate trei care de inasura
,,de fan, fara plata. (Aceasta aprovizionare vine cu lesnire guvernului, caci,

dupa cum va face aprovizionarea cu orz pentru Wire, asemenea va putea

aceastA trebuinta. Cuprinzand-o in totalul regularii, fie prin
analogie, fie prin contract).
Asemenea le va mai d regulat pe fiecare luna si plata cunoscuta
',sub nume de progon, pentru expeditiile corespondentei generale si a stafe,,telor, cate zece parale de cal, pe ora, iar surugiului cate un leu de posta
curierilor indoit. Sri le mai dea, pe fiecare an, cate un numar hotarit de
carate, cate o caruta de fiecare patru cai, sa le predea asemenea i localul
,,statiunilor postale bine zidite si care din timp in timp sri se repareze de
',care satenii de prin prejur, cu priveghere din partea guvernului a nu se
',face nici o impovarare sau abuz ; iar toat ecele trebuincioase la posta, pre',cum : surugii, epistati, rotari, logofeti, hamuri si altele, sa fie in socoteala
contracillor. Daca acestia vor vol sa intretie un numar mai mare de cai
pentru trebuinta calatorilor, liberi sa fie, insa indestularea nutretului pentru
acest prisos de cai sit o intampine cu a lor cheltuiala i sa li se plateasca de
catre trecatori cate 20 parale de cal, pe orri, si tot cate un leu de surugiu
,,de fiecare posta.
',SA li se dea asemenea privilejul recunoscut din vechime in Romania,
adica : acei cari vor lua contractul in urma lor, se ia asupra-le i caii de fie',care po-Aa (afara de cei cari vor trece peste numarul hotarit) cu pretal ce

',se va hotari de guvern, pentru a nu incerch paguba partiala .

,0////,4
9 Aricescu, Istoria revolupei romne, pag. 202.

www.dacoromanica.ro

EPOCA DELA 1822-1834

Revolutiunea greceasch i miscarea Romani lor avura insh un rezultat bun

caci Turcii recunoscura drepturiletarilor romne de a se guverna prin Domni

pamanteni si in 1822 nunil in Moldova pe Ion Sandu Sturdza si in Muntenia
pe Grigore Ghica.
Noii Domni, intrand in functiune, cautarri st restabileasca mai intaiu linistea

-ordinea in tara si apoi invitara pe vechii antreprenori ai postelor a reincepe

serviciul pe bazele contractelor ce existau inainte de revolntiune. Acestia tris
amanard efectuarea serviciului pana catre anul 1823, in care timp si-au adunat
numrul necesar de cai si surugii.
In anul 1826, Ion Sturdza ch'utd sa' dea o nouh organizare postelor din
Moldova i, in acest scop, intocmi noi conditiuni de arendare, specificate inteun
model de contract, al cdrui original se afia in biblioteca directiunii generale a
postelor.

Prin acel contract se prevedea c& numrul cailor pentru trebuintele postelor se ridica dela 1.200 la 1.600, iar Statul era obligat a plan 400.000 lei pentru intretinerea in buna stare a cailor, releurilor si a 400 surugii, 40 chruceri i
15 timirasi la posta din Iasi.
Timirasii postei din Iasi erau oameni platiti de antreprenorul postei si in-

dircinati cu purtatul plicurilor autoritatilor Statului, iar la celelalte tinuturi

acelas serviciu se facea de calaraii ispravnicesti.
In privinta expedierii corespondentelor oficiale, contractul prevedea ca :
u De cloud ori pe seiptdmnd sd se trimitd plicurile pe la tinuturi cu timirasi, iar
coind va cere trebuinta se vor trimite plicurile si in afard de zilele acelea rdnduite
dupti obiceiul din vechime, i pentru purtarea plicurilor, precum I mai inainte s'a
;,obisnuit, se vor da, de cdtre Vistierie la Casa menzilarilor cdte doud sate de lei pe
lunciu

Cum vedem, dar, in acest contract se vorbeste pentru prima data de un

transport de corespondenta oficialh, cu expedieri regulate de doua ori pe saptamama i cu facultatea ca, in cazuri urgente, sa se trimita si in alte zile, desi din
textul contractalui reiese ca acest obiceiu exista din vechime.

www.dacoromanica.ro

- .142 Tot din acel contract mai reiese eh Vistieria thrii era obligath sh plteasch o
sumh anuald cassei postelor pentru transportul corespondentei oficiale, deci nu.
existh o gratuitate deshvrsith pentru astfel de transporturi.
In ceeace priveste transportul persoanelor particulare, se prevedeh ch se vor
liberh cai cu taxa de 15 parale pe orh, ins numai duph cum vor fi cai disponi-.
bili, lasandu-se aceasta la dispozitia antreprenorului i oamenilor si, iar tran-

sporturi in contul Statului s'a prevhzut a se acord turcilor i thtarilor ce vor

yen! cu porunci, lipcanilor si curierilor de Tarigrad, ce vor veni de peste hotar
i Zapciilor Vistieriei trimisi pentru diferite impliniri de bani.
Restul contractului prevedea clauze asupra aprovizionrii cu furaje, intretinerea i infiintarea releurilor, transporturi man i alte chestiuni de administratie.
Cum insh, din cauza situatiunii politice, se prevedeh un nou rdsboiu, la licitatia tinuta nu s'a prezentat nici un concurent, asa ch Domnul s'a vhzut nevoit
s incredinteze exploatarea serviciului postal, pe bazele sus artate, dupd cum se
zice in hrisovul dat : Gin stitului i credinciosuluiboier Gheorghe Buhusi Hatman..
* * *

La 7 Maiu 1828, rusii declararh rhsboiu-turcilor si armatele ion, cuprinzAnd

Moldova si Muntenia, luard in stdpanire administratia tarilor i ca atare i exploatarea serviciului postal.
De aci rusii tree Dundrea si repurteaza mai multe victorii, dar sunt nevoiti

a inceth lupta din cauza sosirii iernei. In primhvara lui 1829, lupta incepe din
nou si, duph chteva victorii, rusii impun pacea dela Adrianopole (Septemvrie
1829), prin care Rusia, in afarh de altele, chstigh gurile Dundrii i dreptul de a
tine ocupate Principatele panh la plata despdgubirii de rdsboi, pe care o fixase
la 1.0 milioane de galbeni.
Cum Irish turcii n'aveau bani sh plateasch acea despdgubire, rusii se stabilesc de-a binelea in Principate i le tin ocupate pand la 1834, chutand sh le dea
o organizatie speciala prin generalul Kisseleff, numit ca Presedinte deplin imputernicit al Divanurilor Moldovei.si Thrii Romnesti.

Kisseleff, ca bun administrator si ca om cu vederi largi, pentru acel timp,

intelese importanta serviciului postal in functionarea Statului i se ocuph a-i da
o bunk organizare, iar la 25 Aprilie 1830 publich o licitatie pentru darea in aiitreprizh a postelor, pe termen de trei ani, inceptori dela 1 August acela an.
Arendarea se prevhza a se face, fie pentru intreaga ;ark, fie, pe judete sau portiuni de drumuri.
La licitatia tinuta in Muntenia, postele se adjudecarh asupra Baronului
Hristofor Sachelarie, iar contractul afidtor in dosarele din 1.830, ale Divanului
shvarsitor (arhivele Statului), contine urmhtoarele conditiuni_principale :

1. Antreprenorul se obligh a a:veh 3.228 cai in bunk stare pentru

transportul cMhtorilor si al curierilor ;

www.dacoromanica.ro

444

2. Din numhrul cailor stabiliti la fiecare releu, s'a prevhzut a nu se da

pentru transporturi decht douh' phrti din numrul total si s'a pus la fiecare
releu ca.te un om cu stiinth de carte, care sh treach intr'o condich, snuruita
si pecetluita de Casa postelor, numhrul chltorilor trecuti si al cailor dati,
interzichndu-se trecerea dela 'tin releu la altul cu caii intrebuintati pn
acolo ;

3. S'a interzis curierilor i celor ce chltoreau sh iasa, cu caii i chrutele postei in afard de drumul fixat, exceptiune fhchndu-se numai pen tru
afacerile Statului i pe o distarrt de o posta dela ultimul releu ;
4. Se hothri a nu se libera pentru chrutele postei i pentru cele brasovenesti mai putin de 4 cai, pentru calesti 6, si and vor aveh greuthti
8 cai, iar taxele sh se plhteasch de tot; i pentru toi caii ce se inhmau.
Ca greuthli, s'a fixat eh un chltor putea sh ia inteo chruta a postei
661/2 oca de bagaj ; cand ins intr'o chruth se aflau doi chltori, fiecare nu
puteh lu decht maximum 261/2 oca ;
5. S'a stabilit ca la fiecare releu A. fie Me o chrutA sau chte o sanie,
de fiecare 4 cai, prevdzandu-se ca ele sh. fie mai lungi cu o palma si mai
largi cu uft lat de mand cleat vechile chrute i sa aibh cosuri de nuele.
Pentru curierii Statului se dispuse infiintarea de carute speciale, cu
osiile bleuite i .cu cercuri de fier la butiile roatelor. Nunahrul acestor carule s'a fixat la 807 si confectionarea lor trebui sh se fach inteun an de zile ;
6. Hamurile s'au prevhzut a fi cu piepti i franc de piele, iar opritorile
sleaurile
de frnghii de caneph ;
si
7. Numarul surugiilor s'a fixat pe releuri, chte unul de fiecare 4 cai,
si s'a stabilit c. curierii i chltorii sh nu-i bath si tot ce vor ave de
reclamat sh consemneze intr'o condich snuruita, ce se va gsi la fiecare
releu, iar antreprenorii postelor erau obligati a cercetA orice reclamaliune
inscrish in acele condici si a lu masuri de indreptare.
8. Hrana cailor s'a prevhzut a se da in mod Indestulhtor, antrepriza
platind totul, iar autoritatile judetene erau obligate a da concursul lor celor ce cumptirau pentru posta si a ingriji ca vnzAtorii sh se tina de angajamentele luate.
9. Pentru phsunatul cailor, s'a dispus a se rezerva. locuri In apropierea,
releurilor, antreprenorii platind costul duph preturile obisnuite ;
10. Caii urmau ca, in timpul ernei, sh fie potcoviti la toate picioarele,
iar in timpul verei numai la cele de dinainte ;
11. Surugiii erau scutili de armata si de podvezi i angarale, impreund
cu phrintii lor ;
12. Slujbasii postelor se prevazuse a fi plhtiti cu lefuri duph invoialh i
oameni cu acte in reguld ;

www.dacoromanica.ro

- 144 43. Acest punct trath despre expedierea corespondentelor administraliunii de Stat $i de aceea il dam astfel cum era prevazut in contract :
Sh se urmeze expeditia cartilor de doua ori pe saptamand, tot inteacele doua zile hothrite, precum s'a urmat $i panh acurn, atat de aci (Bueuresti) in tot cuprinsul thrii, prin drurnuri de posta, cat si din toga Tara
naici, iara$ prin drumuri de post, avand contracciul intr'adin$i oameni

oranduiti in chip de curieri pentru trimiterea cartilor pe fiescare drum,

si pentru cAte plicuri va primi in trebuinta de slujba, dela cantelariile
de aici, dela Craiova, dela toate judetele $i din orice post, sa nu i se
',del nici un fel de plata, dar insa sa fie poranciti toti acei ce vor da aserne,,nea plicuri la poste ca sa nu plicuiasch $i alte chili din partea corespon,,dentei ale unuia $i ale altuia.
Tot in aeest artieol se prevazuse i clauze pentru eorespondentele particulare, in urmatorul cuprins :
,, Ear cei ee vor da cdrti la poste particularnici, a set trimite cu expediset pldteascd cdte. doi bani la drain pentru fiefcare po$e, i cei Ce vor voi

pentru siguranta trirniterii cdrtilor, set ia adeverinte supt numire de recipisuri,sd plateascd Indoit, adicd cdte patru bani de dram pentru fierare pWci. ;
14. Taxele pentru caii de rand i ai eurierilor, s'a prevazut a se plati
imediat la locul plecarii, ale 12 parale de cal si ceas, posta socotindu-se a

patru ceasuri, iar pentru caii ce se dadeau in trebuintele stapanirii sau a

consulatelor, plata urma sa se Merl la finitul lunii.

Taxele pentru stafete (trimisi expre$i) s'a fixat la taxa egala pentru
doi cai ;

15. Darea cailor pentru transportul calatorilor s'a prevazut a se face

in urma unei autorizatiuni (podoroajna), liberata de ispravnici la tog de
o4te 0 Ord osebire, iar pentru 011ie mai departate de re$edinta ispravnieilor de catre capitanii postelor, cu chezasia persoanelor cunosente.
Capitanii postelor n'aveau dreptul a libera autorizatiuni, decat pana
la eel mai apropiat loc de re$edinta al ispravnicilor, de uncle cei in drept
trebuiau ea-0 scoata autorizatiuni in regula ;
16. Carciumile i bacanfile dela releuri se prevazh a fi tinute de sta.-.
panul moiei, pe care se Oa releul, iar acolo unde exista o invoiala, puteau
fi tinute $i de antreprenorul postei ;

17. Antreprenorul singur era in drept a cercet pricinile ce se iveau

cu slujitorii releurilor, gall de cele criminale, $i se interzise arestarea lor
de catre zapcii, slujitori i Old dregatori ai thrii;
18. Pentru stricaciunile facute in livezile i semndturile particularilor
de catre caii postelor, antreprenorul era responsabil i i dator a despagubl
pe cei in drept.

www.dacoromanica.ro

19. Plata antreprenorului, dupa pretul iesit la licitatie, s'a hothrit a se

face in rate anuale, a cate 157.903 lei fiecare rata ;
20. Antreprenorul isi rezervase dreptul ca, luandu-i-se fan sau grannie
de pe la statii, i proband cu bane dovezi, sti-i fie restituit, sau sh i se plateasca

21. In cazuri de treceri mari de calabalacuri i, ca atare, cand va fi

nevoie de mai multi cai, stapanirea sii ingrijeasca a se intampina o asemenea trebuinta, prin alte inlesniri;
22. Antreprenorul ii rezervase dreptul de a i se da tablou de suma
postelor, cailor i curierilor, hothriti pe fiecare drum $i la fiecare statie, fr
a se face vreo scadere sau niutare in cursul contractului, iar de va fi nevoie
a se adauga cai la .postele oranduite, sau a se infiinta altele'noi si pe alte
drumuri, s i se plateasca in plus cate 2931/.2 lei de fiecare cal;

23. Stapanirea Ii rezerva dreptul si trimita oameni credinciosi ca sit

cerceteze de se pazesc regulele intocmite, iar antreprenorul sh fie indatorat
a Ina masuri de indreptare;
21. Curtile releurilor, grajdurile, localurile pentru surugii i cele pentru a$ezatul gruntelor i fimului se prevazil a fi these de stapanire
fie date antreprenorului in buna stare ;

25. La expirarea contractului, se prevazh ca daca antreprenorul nu

va continua cu tinerea postelor, si ele vor ramane asupra stapanirii sau
asupra altui contracciu, acela sa primeasca doua parti din cai pe ales, cu
prat de lei 120 fiecare cal, precum i fanul $i orzul ce se va alla prin poste,
cif pret dupd invoiala;
26. Antreprenorul isi lua angajamentul sa nu rezilieze contractul in
termenul celor trei ani de arendare, iar stapnirea de a paz toate condiIlunile.
Contractul, al crtrui cuprins 1-am aratat aci mai sus, $i care s'a incheiat
la 1 Julie 1830, este unul din contractele cei.e mai complete de pana atunci

prin el se stabile$te, pentru prima data, taxele ce trebuiau sa se perceapa

pentru corespondentele ce se expediau de public, avandu-se in vedere

greutatea trimiterilor i distantele de parcurs. Tot prin acest contract s'au
stabilit i taxele pentru stafete, adica pentru trimiterile de $tiri cu caracter
urgent prin expre$i.
Sumele ce s'au plata antreprenorului postelor din Muntenia, pe anul 1831,
au fost de 947.418 lei vechi, plus 100.000 lei pentru transporturi facute in contul Statului.

In Moldova, numarul cailor trebuincio$i pentru functionarea serviciului

postal a fost socotit la 1.000 $i s'a dat in antrepriza, prin licitatie publica, lui
Nicolae Privileghie, pe termen de 3 ani, 1831-1834 1).
i) A nalele Parlanientare, torn. III, p.artea II, pag. 369,

www.dacoromanica.ro

-= 446

In Regulamentul Organic al Moldovei, se prevazuse i infiintarea unui oficiu.

postal in Iasi, care s fie insarcinat cu lndrumarea corespondentelor In intreaga

lard. Venitul acestui oficiu fi evaluat la 5.000 lei, insk cum amatorii n'au oferit
mai mult de 2.500 lei, si Statul n'a voit sh facrt cheltueli, chestiunea ramase in
suspensie 1).

Pe acel timp, ins, dupd cum reiese dintr'un proiect de contract din 1830
(dosarul arhivei Statului), in Bucuresti functiona un oficiu de posta rusesc, sub
denumirea de Gantora de postit,,, cu expeditii la Craiova i Ga1ai, prin curieri
speciali, cari circulau ca carutele antreprizei postelor, in schimbul taxelor obisnuite, adica 12 bani de cal si ceas.
In afara de aceasta, Kisseleff, prin Regulamentul Organic lucrat cu Divanul
tarii, si care era o lege fundamentald, un fel de statut quasi-constitutional, prevazil dispozitiuni privitoare la imbunatatirea serviciului postal, cum era ingrijirea drumurilor, creiarea voselelor, desfiintarea dreptului de a calatori gratuit si
a darii in natura de orz i fan.
* * *

La Maiu 1.832, antreprenorul Sachelariu Mai o propunere pentru infiintarea

unui serviciu de diligente, cu plecarea de (loud ori pe saptamand, din Bucuresti
la Craiova, Caineni, Braila, Galati si Focsani 2).
Diligentele trebuiau sa fie trsuri suspendate, avand vase locuri, i urmau
sa transporte calatori, bagaje, corespondente, trimiteri de bani in gropuri si pachete, toate cu taxe fixe.

Taxele ce se propuneau a se .percepe pentru transportul calatorilor si al

bagajelor erau soCotite a cate 24 parale pe ora si cal, si pentru distantele sus aratate urrn sa se perceapa :
Din Bucureti la Craiova 57 lei, 24 parale.
)1
77

))

Caineni
Braila
Galati
Focsani

52
62
68
48

a
a

32
16
32

Propunerea find supusa generalului Kisseleff, care adrninistra Ora in numele rusilor, acesta puse urmatoarea rezolutie :
Sfatul Administrativ va lua acest proiect al Baronului Sachelariu in de
aproape consideratie i va discuth observatiunile facute de mine.
Gasesc Proiectul prea util pentru aceasta tug, dar pentru ea el ar da mari
beneficii antreprenorului, va trebui ca guvernul sa trag foloase din aceasta
intreprindere. Aceasta parte ar fi dupa mine :
a 1. Sa micsoreze numarul cailor de poste si pretul sa fie mai ieften pentru
viitorul contract trienal ;
I) Analele Parlamentare, tom. III, partea II, pag. 164.
2) Arhivele Statului, dosarul din 1830, partea IV, pae,. 3183.

www.dacoromanica.ro

4417 -

s 2. S. se fach' pe aceast bud un contract pan In anul 1.836, (land garan-

qiile indestulatoare (dosarul administrativ din 1830, arhivele Statului).

Sfatul Administrativ, luand insa in desbatere proiectul sus .aratat, opiniaza
a se amfmh punerea in aplicare pana la viitoarea dare in antrepriza a postelor,
cand s'ar puteh obtine un pret mai avantajos.
*

Contractul cu antrepriza Sachelariu a durat pand la August 1.833 ; mai Ma-

inte insri. de aceast data s'a Mutat a se da extensiune serviciului postal prin
deschidere de noi drumuri i construirea releurilor necesare, cari, dupa incheierea Sfatului Ad rninistrativ din Iunie 1.833 1), se compuneau din :
o casa taraneasch cu prispa, avand doua odai, una pentru musafiri i una
pentru capitanul postei ;

Un grajd incapator pentru caii oranduill i cu o rezerva de a treia parte,

ap, c daca la un releu era fixat un numar de 20 cai, grajdul trebui facut
pentru 30 cai ;
Doua bordeie mari cu vatra inteinsele, pentru locuinta surugiilor ;
Un bordeiu cu vatra pentru rotari i darvari, cu opron, invelit dinainte,
sub care urmh sa lucreze rotarii ;
o jicnith incapatoare, bine invelit i lipita, in care sa se puna proviziile necesare cailor ;
Un obor de gard, servind ca fnarie, i
o curte imprejurul cladirilor, cu doua porti de lati Para strainh.
*

La licitatia ce s'a tinut in luna Maiu 1833 2), postele flin Muntenia s'au ad-

judecat, pe periodul 1833 1836, asupra unei asociatiuni, in cap cu Slugerul

Toina Apostolidis, Serdarul N. Vasilescu i Toma Zisul, cari au oferit pretul cel
mai avantajos, i adica :
Prin contractul incheiat, numdrul cailor s'a scazut la 2.974, din cari 2.830
pentru posta i 144 rezervati pentru curieri, dispozandu-se totdeodata ca carutele de post sh fie mai mari, spre a puteh si incapa in ele i doua persoane.
Taxele pentru transportul corespondentelor s'au ridicat dela 2 la 4 bani de
fiecare dram i posta i la dublu pentru cele cu adeverirrta de primire, iar cele
pentru transportul calatorilor dela 1.2 la 20 parale de cal i ceas, i cum posta se

socotea de patru ceasuri, rezult ca pentru o distant de 20 kilometri se percepeau 80 parale.

Drumurile de posta din Muntenia, statiunile i numarul cailor fixati la fie1) Dosarul Vorniciei Treburilor din Nuntru, arhiva Statului.
2) Dosarul Dep. din Niiuntru din 1830, Arhivele Statuhii, No. 4.918.
.10

www.dacoromanica.ro

14s

tare din ele dup prevederile contractului din 1.833, sunt cele prevazute in harta
dela pag. 149.
In Moldova, la 1 Ianuarie 1834 1), postele fur arendate, pe un period iara
de trei ani (1834-1.837), tot antreprenorului Privileghie, pe prel, de 442.000 lei,
iar numhrul cailor s'a ridicat la 1.310.

Prin noul contract s'a prevAzut ck se va pute transport prin acest serviciu i corespondenta i banii particularilor, insa taxele s'au lsat s se fixeze de

antreprenor, cu aprobarea sfatului administrativ.

Totdeodat s'a ridicat taxa de transport a cltorilor, ca i in Muntenia, la
20 parale de cal si ceas.
In 1834, rusii trebuind sh se retragh din Principate, aceste tri rdmaserd
s se administreze prin ele ins4. Cu aceast ocaziune, generalul Kisseleff, in darea
sa de seama. despre Adrninistratiunea Munteniei i Moldovei (publicata in colectia
Hurmuzachi 2), vorbind despre poste, zice : Stgiunile de post, ruinate de intern',

perii i arse in timpul ciumei, s'au reparat i construit din nou, corespunzator comodittii.
Regulata intrelinere a cailor i a obiectelor necesare statiunilor de post
era asigurata, prin conditiunile decisive i inspectiunile guvernului.
Toate acestea, adich indreptarea cailor, podurilor i a postelor, intru atAt

a uurat comunicalia, incAt corespondentele trimise din Bucuresti la Iai si

vice-versa, o depArtare de 22 poste (cam 440 kilometri), se prirneau foarte exact
dupg 36 ore cc.

...+4,40

1) Analele Parlamentare, torn. IV, partea II, pag. 90.

Doeumente privitoare la Istoria Romitnilor, pag. 440.

www.dacoromanica.ro

Ali:17A

11'

TA,REI R,MMANE5T1

aratatoare.a drurnurilar de postii

.

1433

s
T

A-41-16.41.0711-11-0-4,,,,

,,.,

,i

11/2"ii-i

XI-

L
uinen. i

.,0-.....

24

salo.

"h ,,,-......Av-----,,,,,e"f 0'4

,
P
rap
Cozia
1
a
..,
4
, , . rez
!.
4
6 t,t
g....1
_,..-

A-7

:cl I.t

16

h44

v5 n

Cer
4

T. Sever) ,
'CP

osc

ruis

i1

;3 0
an:

\ le 9 inoa
.--p
FI re',01
i
6

Elogr,zu

II" ra-

c:rpetu

Calera
1:1

32
k..... 16

0' .er

c.

2.4

..

16 IN

**&

,14. 0

...

I./

adu

.::.

'i

via
t

is
i

..

uL

+r,

at.

www.dacoromanica.ro

(Bert; ..

,,Trs

'

,,,,

ria

16

'

5T4.

,I,..

'

ozi

I Te

Al.

ru . I Saris
16 Zlam
ObilestiiNoui
iPara'g nu
a Va

'16

oeti

'ISC.Qt.u-luiE.p.
UrzIcen.
Smat

nita

, SI

''
R-

..,_

.1311"

rglit, ens

---.

g3c"
UCU

Pi

IN

Eirontuiui .A

en 45.

Data
,160d voaia24'elrele\

I,

Ipt

Pn
VI

-lens.

IF 3'
na
de
V
L
A
5
C
N

i.

L 124..
ill

It

LI

alpa2 3

bn

I'T.A111,2%.TI.

is

El

uci

Art'a

-- 'N

-,'

izi

...,--

"I

-..

..111

Bol v

`I

I.-k

-,amniOu 0, .

"' ietroiasa

Plo
- -._

- CV

OR

rZen'

?...::-..Er.011. ns

.,.

ov

oSti

f-Pci 1

u'
Ciro ca

ior ILA

16

.A3r 1 a
Egj
: . a u 1Gbval=re fl Muff N2
"titzi
.-- - isi Rhi F
Ica
0 ; UCOV..

----

'

) Ba

46

vista P
-

'AC

ril

\
\

Egrnprn

t -',Rit

1c
,. V. e 1:17N,
t
ble-niia
-0.,i,
--er 16 u Cori
6090
0.;15
-....11%
,
r1-r.
Ts.
4
EHEZII
r OV GED J :40 ! 5Iehn

lin

.,-

eriii

i
7[3p

.0I

.-- Facsa
'

.`

If'

'',,..i.

'

Lu ,g

32.
Or5 ani

16

E. 6

vif st i

SI
.

s 15

VI,

e , siin
.3 1

nest'

1
w`

fs'....e

9, m

A.

5 E i
, 0 lir

s'N,

-1A

A
.

Petri

EPOCA DELA 1834-1848

Duph retragerea armatelor rusesti, desl Regulamentul Organic prevedeh ca

Domnii sh fie alesi pe vie*" de Adunri extraordinare, totus Poarta, in int,elegere

cu rusii; numi ca Domni : in Moldova pe Mihail Sturza si in Muntenia pe

Alexandru Ghica.
In Moldova, desi prin contractul pe periodul 1831-1837 se prevhzuse pentru

serviciul postal 1..310 cai, totus, din cauza timpului rhu si a secetei ce bantuia
tara, Obsteasca Adunare, in sedinta dela 13 August 1834, a admis ca antreprenorului Privileghie sh i se plateasch pe intreaga durath a contractului anual cate
422.000 lei, insa sh nu fie obligat a tine pentru serviciul postal decat 1..000 cai.
Totdeodatd, Adunarea a mai stabilit ca contractul sh fie prelungit inch pe
trei ani (1.837-1840), tot cu pretul anual de 422.000 lei, dar pe acest din urmh
period numhrul cailor sh fie de 1.310.
In Muntenia, Domnul inshrcin Sfatul Administrativ, prin anul 1835, a face
studiile necesare pentru imbunhthtirea serviciului postal si stabilirea conditiunilor de arendare pe periodul 1836-1841 I).
Sfatul Administrativ a opinat, i s'a incuviintat de Obsteasca Adunare si de
Domn, a se chuta pretul cel mai avantajos pentru arendare i licitatia sh se tinh
in total pentru toate postele din tara, sau in parte pe drumuri, in care sens s'au
fcut i publicatiunile.
Tot Sfatul Administrativ opinh in Decemvrie 1835 a se infiinta pe drumurile principale spre Craiova, Caineni, Brila, Focsani, Giurgiu i spre Predeal,
prin P1oieti, un serviciu de diligente, atat pentru trebuintele Statului, cat si
pentru ale comertului si ale publicului, prin care sh se transporte i trimiteri
de bani.
La licitatia tinuth in Aprilie 1.836 s'a cerut pentru intretinerea postelor in
intreaga tara ate 440 lei de cal, iar in parte si pe drumuri s'a obtinut un pret
mai schzut cu 48.025 lei.
Domnul aprobh aceasta din urmh oferth, i astfel, dela 1 August 1.836, posI) Arhivele Statului, Dosarul No. 5.396, Dep. din Nziuntru 1835.

www.dacoromanica.ro

152

tele Munteni ei fur arendate pe termen de cinci ani, pe portiuni de drumuri,

urm Litorilor antreprenori :

Postelnicului Alexandru Ghica drumul Bucureti-Foqani ;

Paharnicului Ioan Roset drumurile Bucureti-Cd1dra0 j TargoviteCmpulung ;
Comisului Iancu Manu drumurile Tanganu-Oltenita i Giurgiu-ZimniceaT.-Mdgurele;
Medelnicerului Joan Buditeanu drumul Bucureti-Cdineni ;
Stolnicului Constantin Brdtianu drumurile Piteti-R. Valcea i PitetiCmpulung ;
Vornicului Manolache Florescu drumul Bucureti-Targovite ;

Logofdtului Gheorghe Voinescu drumurile Bucureti-Ploieti-Campina,

Ploieti-Targovite i Ploieti-Buzdu ;

Lui Constantin Piga drumul Bucureti-Giurgiu, i

Lui Hilel Zarafu drumurile R.-Sdrat-Brila, Buzdu-CAldrai, BucuretiBucureti-Ipoteti (malul Oltului), Roiori-Piteti-T. Mdgurele i totalul
postelor din Oltenia.
Prin contractul incheiat, s'a prevdzut ca punct mai insemnat ca antreprenorii drumurilor sd contribuiasca intre ei i s tind in Bucureti o cash' centrald,
un fel de Directiune a postelor, cu care s se poatd intelege sta,pnirea la orice
nevoie1).

Cursele postale existente in acel timp sunt date in harta dela pag. 153.
Serviciul de diligente nu s'a infiintat lush din cauza antreprenorilor, cari au
tot amanat punerea in aplicare a acestei dispozitiuni, sub pretext cd trebuiau s
facd noui cheltueli.
*

Asupra serviciului postal i a transportului cldtorilor prin acele timpuri,

Anatole de Demidoff, inteo publicatiune, intitulat : ',Voyage dans la Russie meridionale et la Crime, par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie, execute en 1837,,,
vorbind despre postele din Muntenia, la pag. 1.10, spune urmAtoarele :

Dupd trei ore de alergturi i cereri, am putut aved la dispoz4ie tati caii
pe cari posta din Giurgiu Ii aved adunati in ograda in care trdiau in plin aer.
S'au adunat 24, dar numai singure cloud trdsuri au profitat. (De sigur c. trebuie s fi fost trsuri speciale). Modul de inhmare la aceste trasuri meritd o
mentiune particulard. Caii sunt de o mdsurd mica, subtiri, i nu de rass. Ei
seamand mult cu aceia ce obinuit in Franta se numesc purttori de cirei,
dar au o iuteald i o putere neobipuitcl. Ei merg ca sagetile. Sunt inhmati in
modul cel mai simplu, prin mijlocul a doud mici treanguri, cari le servesc ca
1) Dosarul Dep. din Muntru 1835, Arh. Statului.

www.dacoromanica.ro

MAMA
TAREt HamTkNEVTI1
arfitoarea drumurilor d postil
iB44:3

sILv

-71

:rw-rma

Ciunalt4

utgulr4
Cugla,

S GEL
..filt1211

ittti*

opo
E

.11ra

coda
tci 'Eta,

gwele.

Steal/La

VArtiaE

oroci ,

ti

Duct

Talpa
Cora.cal

Cilugarent

Tragiba.

74

Obilczy

0V

regoefti.

aMANAT I
'Tuft

Raluroa.

lj

www.dacoromanica.ro

A LO
1.Finit

ang

- 154 leauri i cari sunt reunite in dreptul pieptului prin o banda lath. Imprejurul
capului este invartita, in forma, de capdstru, o alt funie mai subtire. Fara zd,, bale, fdra, potcoav la picioare, animalul este astfel cu totul liber. and in drun

mill dela un releu la altul caii sunt osteniti, surugiii, scoborand, ii freacd la ochi
i ii trag de urechi, convini cd astfel se odihnesc.
a

12 din aceti cai aprigi fura ataati 2 ate 2 la fiecare din trsurile

noastre. Totdeodatd, aceste animale, intaratate de strigatele lungi i ascutite

a ale surugiilor, un fel de salbateci pe jumatate goi, ne duserd prin campii cur,' mate de rape, parauri i de mlaOne bird fund, in aceea, seard la Bucuretiu.
Mai departe, acest calator aratd : Surugiii, haulind pe inaltele lor ei de
lemn, port incruciate funiile ce le servesc de hdturi i iata-i urland i gesticuland ca nite apucati, cari imping in galop i fara odihna ceata de cai aprigi,
jumatate nedomesticiti, inhamati la o singura trasura.
Autorul acestei scrieri, de sigur om care a calatorit in multe poste strdine,
remarca iuteala i puterea neobinuita a cailor rornneti, insa arata pe surugiii
notri ca pe nite salbateci pe jumatate goi.
El a fost insotit insa in calatoria sa de pictorul francez Raffet, care, reproducand in diferite schil,e cele vazute in tarile noastre, ne arata pe surugiii postei
noastre (pag. 155) nici ca salbateci, nici pe jumatate goi, ci cu trdsurile i costumele romneti.
In aceastd schita, i in primul plan, vedem i un personaj imbracat in costum

strain, care trebuie sa fi fost sau vreun calator, sau vreun functionar mai superior al postei. Acest costum, del strain, tau trebuie sa se tie ca servea, pe acel
timp clasei suprapuse.

Tot Raffet ne mai da un frumos tablou : Un releu de posta (pag. 156)

impreuna cu mai multe trasuri de transport i surugii.

In schita vedem casa postei cu oproanele ei i deasupra traditionalul cuib

de barza, iar mai in fata (Iota trasuri inchise i suspendate, la cari se vdd inhamati un numar mare de cai. Aceste trasuri trebuie sit fi fost ale unor personagii mai marcante i cine -tie daca Raffet n'a fdcut in aceasta chiar una din
scenele calatoriei sale.
Mai spre dreapta, vedem aa, zisele braovence, trasuri cari serveau la transportul claselor de mijloc, iar j spatele lor mai multe olace i caii trebuincioi
pentru transportul claselor de jos i al curierilor.
Intreg tabloul reprezinta insa pitorescul i frumosul de alta data i, in contrazicere cu Demidoff, Raffet ne aratd trsuri prezentabile, cai frumoi i vieat,a
multa inteun releu, iar nu sdlbaticie.
Tot lui Raffet datorim i schita dela pag. 1.57, care ne arata, caldtoria lui
Demidoff in trecere peste raul Buzau.
La 1 Ianuarie 1840, postele Moldovei s'au arendat, pentru un nou period de
trei ani, Logof4tului i Cavalerului Teodor Sturza, cu condipune de a intrepne
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
Surugiii romni

Un releu de postil

www.dacoromanica.ro

Trecerea postei peste rul Buz:iu

www.dacoromanica.ro

158

1.31.0 cai, pentru cari va primi ca plata ale 226 lei anual, sau in total 296.590
lei, iar in bugetul pe acela an gsim ct s'a mai prevazut si suma de 53.665 lei,
60 parale, a se plati antreprenorului in contul taxelor celor ce chlatoreau in
misiunile si trebuintele Statuluil).
La August 1841, expirand contractul postelor in Muntenia, in urma licitatiunii tinute, se inchiriaza postele pe un nou period de 5 ani i tot pe parti de
drumuri, de oarece experienta din trecut probase ca se pot Aline preturi mai
avantajoase, cu toate ca Domnul Alexandru Ghica ar fi dorit s existe un singur
antreprenor.
Prin noul contract 2) s'au prevazut, ca puncte deosebite de cele din contractele anterioare, urmatoarele :
Contracciii drumurilor spre Braila, Giurgiu, Varciorova, Caineni si Focsani
erau datori a tine la punctele de frontiera ate dou trasuri brasovenesti si cate
una la casa postelor din Bucuresti, pentru fiecare din drumurile sus al-Mate.
Trsurile, dupa prevederile contractului, trebuiau sa fie inciiptitoare pentru 6 per-

soane, acoperite cu coviltir de teletin si imbrcate pe dinauntru, cu scaune pe

leagan, si dedesubtul lor prevazute cu Mite.
La aceste triisuri se dispusese a se inhamh 8 cai in timpuri bune si 10 in
timpuri rele, iar taxele se fixaser la 40 parale de cal si ceas, adich indoit ca pentru celelalte carute, calatorii putand lua cu ei i bagaje pana la o greutate de
20 ocale.
Scopul infiinthrii acestor trsuri a fost ca, dupa cum se arata chiar prin con-

tract, calatorii ce soseau din straintate, cu vapoarele, sau pe uscat, sa &eased

un mijloc mai bun de transport si sa nu fie siliti a intrebuinta care sau chrute
mid de post.
Se chuta a se restrAnge calatoria in contul Statului, prevazandu-se in contract c acei ce calatoreau in astfel de mod trebuiau sa prezinte scuteala (menzil) cu pecetea Domneasch, in care sa se prevad i pricina trimiterii, iar capitanilor de poste li se puse obligatiune de a inregistra cuprinderea acelor scutiri,
cu aratarea zilei de trecere in condici snuruite, date de catre Departamentul
din Nauntru i cari serveau la regularea platilor.
Se prevazura pedepse grele pentru cei ce maltratau personalul postelor,
stabilindu-se c cei ce vor aveh de reclamat contra acelor organe sit inscrie reclamatiunile lor in niste condici speciale, cari urmau sh fie revizuite d Departamentul din Nauntru, prin Directorul postelor.
Se introduse expedierea prin posta a gropurilor de bani, atat ale Statului,
cat si ale particularilor, stabilindu-se c antreprenorii postelor ramneau responsabili pentru sustragerea sau pierderea vreunui pachet sau grop cu bani.
i) Analele Parlamentare, torn. IX, p. II, pag. 9 si 539.
2) Analele Parlarnentare, tom. X, p. 1 si Dos. Dep. Interne, 1840, Arh. Statului.

www.dacoromanica.ro

Se stabilirh dispozitiuni in ceea ce privete trimiterile de stafete (exprei),

atat pentru afacerile stpanirii, cat i pentru cele ale particularilor, in urmhtorul cuprins :
Pentru sta fete, antreprenorii vor fi datori totdeauna a da un surugiu cu un
cal, cu plata progonului pentru doi cai, pentru toate postele intinderii drumului.
Dar fiindch stafetele se pornesc atat de care Sthpanire, cat i de care particulari, pentru grabnice trebuiate, spre ajungerea acestui scop, contracciii drumurilor, luand odath plata cuvenith pentru stafeth, atilt dela Stpanire, cat i dela
particulari, sunt datori, deodat cu pornirea ei, a da in maim dttorului adeverinth cu ardtarea de ziva i ceasul cand o primete, apoi cu expediarea ei va
da menzil cu douh peceti in mana surugiului ce va porni cu ea, care, indath
ajungand la posth, va da cdpitanului, impreuna iai cu menzilul, iar acesta din
urmh, pe de o parte, va scrie in menzil ceasul cand a ajuns menzilul la posta sa,
iar pe de alta va da surugiului ce a adus-o chitanta de primirea stafetei i de
ceasul cand i-a adus-o, care se va intoarce cu dansa la posta de unde s'a pornit,
spre a-i da cuvant de urmarea ce a fAcut. Apoi stafeta, pornindu-se din fiecare

posth inainte pand la locul unde se trimite, cdpitanul postei punctului numit,
insemnand ceasul cand a ajuns stafeta in posta sa, o va inmna indath i persoanei care care a fost adresath, intorcand menzilul inapoi la locul de unde s'a
pornit, care menzil se va inftitia spre dovadh de care contracciii postelor persoanei ce a pornit-o, spre incredirrtare. La intamplare, insa, de a mijloci vreo
zhbavit pentru ajungerea stafetei la locul unde s'a fost pornit, peste ceasurile ce
cuprind postele acelui drum, atunci contracciii, pe de o parte, vor plhti celui ce a
pornit stafeta Indoiti banii ce i-a primit drept progon, iar pentru ale Stapanirii,
pe langh intoarcerea inapoi a progonului pomenit, vor fi rhspunzatori i de orice
intamplari i neorandueli ar izvori din intarzierea trimiterii unei asemenea stanfete, i asupra pornirii stafetelor se vor lu drept temeiu a se socoti distanta de
no posth drept douh ceasurk.

0 dispozitie nouh introdus prin contract fit aceea ch antreprenorul drumului Erailei fis obligat de a transporta Gazeta Brailei Mei a pretinde vreo
plata i a o expedia in tot cuprinsul Principatului, introducandu-se astfel o nouh
ramurh de trimiteri prin posta, aceea a gazetelor.
Q alth dispozitie noud fii aceea ci antreprenorii postelor, prin intelegere intre
ei, sh aleagh un Director, persoanh mai insemnatii, cu caracter deosebit, pe care

sh ii fach cunoscut Stapanirii. Pe langa Director se stabilea sh functioneze un

ajutor cu doi scriitori i o cash a postelor, iar cheltuelile pentru plata personalului sus arhtat, chiria casei, servitorii i cele trebuincioase se hothri a se suporta, prin analogie, de chtre antreprenori.
Directorul postelor i ajutorul shu reprezenta Statul fat de antreprenori ci
fungionarii lor. Ei aveau datoria de a fi in totdeauna la casa postelor, pentru a
priveghea ca pornirile i sosirile curselor sh se fach regulat, ca expeditiunile de
www.dacoromanica.ro

scrisori, gropuri, stafete i calatori O. se fac in mod satisfachtor i ca functionarii s aiba purtari linistite si cinstite. St ingrijeasca de asemenea de distribuirea corespondentelor si gropurilor sosite, I sa reguleze ca noaptea unul din
scriitori sa se afle de serviciu, pentru a satisface cererile urgente.
Tot prin acel contract, se stabilira reguli in ce priveste transporturile curierilor rusesti si a postei ce se facea de catre cancelarul Austriei.
Despre funclionarea unor oficii postale straine, am aratat la pag. 116 Ca in
1830 exista in Bucuresti un oficiu postal rusesc, cu expeditii la Craiova si Galati,
iar in 1810 gasim functionand un astfel de oficiu si la Iasi.
Oficiul rusesc din Bucuresti avea curieri ordinari pe can ii trirnitea spre
Galati i curieri extraordinari, cari faceau cursele intre Bucuresti-Constantinopol,
Bucuresti-Odesa i Bucuresti, prin Iai, spre Petersburg.
Transportul acestor curieri se facea prin cdrutele i caii postelor romanesti,
antreprenorii fiind obligati a le da tot concursul, in schimbul taxelor ce incasau
si cari erau egale cu ale particularilor.
Prin acela timp, austriacii infiintara si ei oficii postale pe laugh' consulatele din Bucuresti si Iai, i mai tarziu si in alte orase, expediind corespondentele in gente inchise, prin mijlocirea postei romanesti, pe drumurile BucurestiCaineni si Iasi-Mihaiteni.
Dispozitiunile inscrise in contractul din 1841 si privitoare la postele straine
sunt urmatoarele :
,,Contracciul drumului Pitestilor, de doua ori pe saptamana in Bucuresti si
de cloud ori in Caineni, in zilele de expeditie, va fi dator a pritni dela cinstita
,,K. K. agentie aici si la punctul Caineni asemenea geanta austriceasca si a o
'primi si porn!, asa pecetluita precum i se va da ant cei de aici catre dregatoriile
',dela hotarul austricesc, cat i cea de acolo aici dare cinstita K. K. agentie, si a o
ninainta, cu curieri oranduiti inteadins pentru expeditie, primind de fiecare ex,,peditie plata cuvenita de o stafetd, adica cate 5 lei pentru fiecare post; totdeo',data si contracciii drumurilor Focsani, Braila si Giurgiu vor fi cu cea mai de
aproape bagare de seam& i privighere ca ori cand s'ar infatish curierii rusesti,

atat al extrapostei dela Tarigrad la Petersburg si Odesa si dela Petersburg si

,,Odesa la Tarigrad, cat si ai acei ordinare, sa inlesneasca fara mi nut zabava darea carutelor i cailor trebuinciosi, spre a nu intampina curierii cea mai mica
,,impiedicare i zabava in calatoria lor ce vor avea prin postele Principatului, find
,,datori slujbasii postelor a le arath inlesnire si toata cuvenita indulgenta ca sa
,,nu sufere cea mai mica intarziere sau nepotrivita primire prin post, iar plata
,,progonului ii vor prim! fiecare din numitii contraccii dela cancelaria cinstitului
',cantor al postei rusesti de aici spre despagubirea p1ii progonului ce s'ar in,,suma pentru caii ce ii s'ar slobozi dupa fiecare drum, fard a avea nici un fel de
,,pretentii pomeniii contraccii, precum si cel de sus al Pitestilor, pentru mice lucru
fls'ar expedia prin numiti curieri..
www.dacoromanica.ro

161

Asupra transportului de calatori prin posta, ilustrul scriitor Ioan Ghica,

intr'o scrisoare a sa cdtre marele poet V. Alexandri, in care ii nareaza calatoria
sa din Bucureti la Iai, cu posta, prin anul 1841, descrie formele la cari a trebuit s se supuna i peripetiile calatoriei sale in modul urmator :
Dupd mai multe vizite pe la Vornicie, la Postelnicie, la Agie, la casa postei,
alergaturi, cari au dainuit vreo 10 zile, intr'o Vineri, in sfarit, pe la ora 3 d. a.,
trosc, pleosc, intra in curte opt cai cu doi surugii, precedati de un ciaw calare.
Cat te tergi la ochi inirase caii, cate doi, doi, la trasura, un fel de bricd uoara,

s'o duci cu un cal; intr'o clipa cram la capul podului de afara, bariera moilor
de astazi ; chiueau i plesneau surugiii, pe ulitile Bucuretiului der idica lumea in
picioare, barbati i fernei alergau la ui i la ferestre ca sh vada eine trece.

La streajd, un fel de logorat in scurteica lunga d pambriu verde, se arata

inaintea cailor.
Ho ! lb ! i oprete trenul ; eine sun teli d-voastra ? m. intreabh, apropiindu-se cu apca in man& de ua trsurii.
Sunt cutare, Ii raspund eu, declinandu-i numele i pronumele.
Capitanul de bariera scoase un petic de hartie din buzunar i insemna cu
creionul zisele mele, muind varful creionului de plumb pe limba la fiecare Merl.
s$i unde mergeti d-voastra ?
La Iai.
Sa nu fie peste granita ?
In Moldova.

Dar pasaport avgi ?

',Scot pasaportul i ii arat ; capitanul mi-1 ia din mana, se uita la dansul, II
mai intoarce, optete ceva cu secretarul sau, apoi intra amandoi in cancelarie,
de unde ies dupa o jumatate de ceas cu pana dupa ureche, i indoind pasaportul
pe cute mi-linapoiaza cu cuvintele :
Sa umbli sanatos, coconaule.
La bariera, se ispravise caldaramul i o luam pe leau, cu roatele in noroiu
'Tana la bucea, caii la pas, i surugiii croindu-le cu bicele la dungi baicate pe

spinare.
Dupa patru ore de racnete i injuraturi, cruci i rascruci, sfinti i evanghelii,
pe la opt seara intram in curtea postei dela indrilita ; picioarele cailor pocneau
de ate ori ieiau din noroiul gros, cleios i adanc. Facusem 16 kilometri.
Acolo, dupa ce m'am rugat i m'am certat vreo cloud ceasuri cu capitanul
de post, cu capitaneasa i cu ceauul, mi s'a dat de hatir un surugiu cu ase cai,
in loc de opt scrii in podorojna; i pe and se ridica luceafarul de ziud eram la
Movilita, alta posta. Aici refuz complet de a ma porni inainte ; argumentul ca-

pitanului era convingator.

',Cum sa-ti dau cai, d-le, pacatele mele, ca Wept din ceas in ceas sa
www.dacoromanica.ro

- 162 a
'Tice curierul rusesc dela Tarigrad ; i cu omul imparatesc nu e de gluma, ca-i

tiu papara.
Iata-ma dar oprit in drum, Domnul tie cat.
Capitanul, om politicos, m'a poftit in odaia de mosafiri sa ma inchlzesc i
s ma odihnesc pana or sosi caii din sus sau din jos.
Pe un pat sofa, dela soba 'Ana la fereastra, dormeh, dealungul, capitaneasa
yeti un copil la san, alturi cu culcuul capitanului, care la strightul de tenor al
surugiului meu sarise din plapoma numai in papuci i in camaa de borangic ;
picioare la picioare cu capitaneasa dormeau, sforaind, doi bieti calatori, cari, ca i
"mine, ateptau sosirea de cai. 0 cldura arnestecat cu duhoarea de oameni

adormiti de nu-ti puteai trage sufletul !

Sambath seara ajungeam in Urziceni, capitala judetului Ialomia, ora inecat

in mocirl dintr'un capt la altul.

Peste zi incepuse un vant rece i noroiul se invartoh strangandu-se de frig,
incat, incet, incet, se fcuse tare ca fierul, formand o cale zdruncinatii ; roatele

sareau din hop in hop, aruncandu-ma la fiecare pas al cailor dinteun colt
intealtul al trsurii. Pand la jumatatea postei Margineni am mers cum am mers,
dar acolo, &and intr'un vaga adanc inghetat, m'am pomenit cu trasura intr'un
se rupsese osia i ramasese in trei roate. Surugiii descalecara, se uitara, de"tera fiecare trei fluere de mirare, ceeace insemnh c era cazul gray ; unul deliama
sduaul i porn! pe fuga spre posta s caute ajutor.
Din ce in ce mai mult crivatal se intgeh i frigul ma patrundeh ; m'am strans
cat m'am strans, dar daca am vazut 'am vazut, m'am dat jos, imitand pe su,,rugiul care rmsese cu mine; m'am adapostit la spatele trasurii, dand din mani
i din picioare ; dar i aa n'a trecut mult i n'am mai putut juch ; simteam ca
amorteam ; ma apucase un fel de piroteala ; a tunci m'am hotarit sa deham i
eu pe cellalt saua, i am luat-o la fuga spre posta in voia lupilor cari incepusera
urlh. Pe la jumatatea drum ului veneh rotarul postei calare, aductind un drug
de lemn la spinare, i despre ziud intrh i trasura mea in posta. Am petrecut
ziva de Duminica in fabricarea osiei i seara porneam spre Focani, ora a doua
Principate, capitala a cloud judge, a Slam-Ramnicului pentru Muntenia i a
Putnei pentru Moldova.
Luni pe Ia amiazi, pe cand eram in ulita mare in rnijlocul targului, imi iese
inainte un impiegat cu guler rou i cu spanga; face semn surugiilor s opreasch,
nse apropie de mine cu un aer maestos i incepe cu :
unde vii ? Unde te duci ? Cum te chiama ? Ce. eti ?
n Ii raspund :
Viu dela Bucureti i ma duc la Iai.
pasaportul ?
yIl caut i i-1 dau.
Impiegatul autoritalii moldovene ii Intoarce, ii observa, uitandn-se cand la
Uncle

www.dacoromanica.ro

- 163 ,,mine, cand la caracteristicele insemnate inteinsul, comparndu-le din ochi. Se

sfatuete catva cu colegul sau de pe tarmul muntenesc i ma. intreaM unde
,,trag, ca sa-mi aduca pasaportul la gazd. In zadar protestez, cerand sil mi-1 dea
,,indata ca sa pot urma drumul; mi se raspunse ca nu se poate pan ce nu l'o viza
ispravnicul, i, fra mai multa vorba, adresandu-se care surugiul dinainte, ii zice:
,,Du-1, ma, la han la Petrea-Bacalu.
,,Petrea-Bacalul era pe atunci nurnele de moda al hotelurilor din Moldova,
',CUM am zice astzi Grand hotel, fie cat de mic. Acest nume fusese ilustrat de
bogatul Petre-Bacalu din Iai, un yar al vestitului Hagi-Petcu Pristanda.
,,De abia scapasem de intrebarile pazitorului granitei, cand trei pai mai ina,,inte cad in investigaliunile unui alt functionar ; acesta era ornul otcupciului,
',care, dup ce ma intrebd daca am ceva marfa sau ceva haine noi, incepe a-mi
,,scotoci prin trsura i prin geamantan. Era considerat ca mare paguba pentru
,,fericirea Moldovei sau pentru a Munteniei daca o bucata de cacaval, de postav
,,sau vreo sticl de rachiu ar fi trecut nevamuita dintr'o parte intr'alta peste anqui care despartea Principatele. A intreba pe protectionitii sau pe partizanii sistemului vamal daca, prin faptul ca a pierit bariera de pe acel canal, stabilindu-se
,,liberul schimb dintr'o parte intr'alta, Romania a pagubit ceva i clack' nu sta mai
',bine astzi cleat atunci.
,,Peste ase ceasuri ispravisem, se indeplinisera toate formalitatile prescrise de

legi i. regularnente ; un slujitor imi adusese pasaportul cu ischlitura ispravni,,cului Iordache Pruncu; chehajaua imi adusese podorojna i iata-ma iar pe drum,
,,trasnind i plesnind.
',Cali vestitului Privileghie aveau privilegiul de a se hrani cu rabdri prjite,
,,cum zicea surugiul, mancare care-i facea seci la pantece i uori la came, te du,,ceau intr'o goana dela o posta la_alta, alergau cat puteau bietele dobitoace, negreit, Cu speranla, totdeauna inelata, ca dincolo vor capata, cateva dramuri de
,,ovaz. M'au dus dela Focani la la* ca vantul. Zapada acoperise grunzii, pusesem
trasura pe talpi de sanie i alunecam ca naluca pe esul alb.
,,A cincea zi, dupa plecarea mea din Bucureti, priveam dela Rapedea incan,,tatorul tablou ce se desvaluie dinaintea ochilor la aparerea Iaului. Si ma cobo,, ram la hotel ul de Petersburg, in casele lui Beizadea Petrache Mavrogheni, din ulith.

Calatoria dela Bucureti la lai ma costase 800 de lei veclii, aproape 300 de

franci, gall de cinci zile de osteneald, de suferinia i de necazuri.

*

Tot asupra organizarii i funclionarii serviciului postal prin acel timp, in

,,Anuarul Principatului tarii Romaneti, pe anul 1842,., gasirn urmtoarele :
Postele tineau de Departamentul din Nauntru, Sectia III-a, care avea ca
atribuiuni: lucrarea statisticii trii, actele civile pentru inrnultirea sau im1)arti11

www.dacoromanica.ro

i64

rea populatiunii, administratia postelor, corespondenta, coalele, eforia spitalelor

i alte aezdminte publice.
Directiunea i casa postelor se aflau instalate pe strada din dosul Ateneului,

pe la inceputul caiei Dorobantilor, de unde a rmas i numele acelei strdzi :

,Posta-Vecbe.
Tot in acel timp mai functiona in Bucureti :
Posta Austriacei sau Nemteascd, cu sediul langd colegiul i biserica Sf. Sava,
cari se aflau situate pe local dintre statuia lui Mihai-Viteazul i strada Academiei ;
Posta Ruseascci, situatd in apropierea celei dintaiu, pe laugh strada Doamnei,
sau intre stradele Academiei i Coltea, cam prin strada Vestei, de unde e posibil
sh fi venit i numele acelei strade.
In privinta pornirii i sosirii curselor ce transportau corespondente, in acela Anuar ghsim :
Posta scrisorilor.

f In Principat, de dou5 ori pe shpthmand, Lunea

Posta romaneasch

i Vinerea, pand la 6 ceasuri dupd amiazi.

I Pentru Rusia i Moldova, odat pe saptamana,

Posta ruseasch

. )

Posta austriacd

a,
( Posta romneasch

4:3
cr.-

Posta ruseasch

]Posta austriach

la 1.5 zile.

IDe doud ori pe sdptdmand, Lunea i Vinerea, pen)

tru Statele Austriei, Germaniei, Italiei, Frantei
I
i Engliterei, pand la 7 ceasuri seara.

De cloud' ori pe sdptrnand, Sambdta i Vinerea.

( Din Rusia i Moldova, Sambdta.

1 Dela Constantinopol, la 1. i 1.5 ale fiechrei luni.

a) 1

713

Martea pand la amiazi, iar pentru Constantinopol

f De doud ori pe sdpthmand, Martea i Sambdta;

I

aceasta aduce5. i gazetele strdine.

Pentru transportul chltorilor, acela Anuar dd publicului urmdtoarele explicatiuni :

Spre a chldtori cineva cu posta tdrii, trebuie sd fie insatit de pasaport (po.

dorojnd) ; aceasta se dd. in Bucureti la Politie sau Agie, iar pe afard dela
Carmuire.
Cdrucioarele de posth obinuite in Romania sunt foarte mici, la pdmant, i
prea neindernanatice; e foarte de trebuintd sh alba.' vericine echipajul sau.

La trsurile tdrii se inhamd patru cai, ate doi, doi, i ate opt pentru cele
particulare ; plata de fiete care cal este cate doi lei pentru o postd.
Postele Principatului find date la contraccii pe drumuri, mai totdeauna se

obinuete a se plati la posta dintaiu de unde pleacd cineva, toed suma

cuvenitd pe postele caldtoriei i cari sunt mai toate ale unui contracciu.

www.dacoromanica.ro

16

La 15 Decenivrie 1841, se tinii la Iai licitatie pentru arendarea postelor

Moldovei pe un period de trei ani, incepdtori dela Ianuarie 1813, cu un nurnr
de 1.400 cai, adjudecndu-se asupra lui Nicolae Privileghie, cu pretul de 250 lei
de fiecare cal 1).

Ivindu-se insd supraoferte mai avantajoase pentru lard, din partea lui
Alecu Roseti Hatman, Vornicul Mavrocordat, Aga Iancu Cantacuzino, C. Catargiu

i Lipan Spdtarul, s'a tinut o noud licitatie, la care Privileghie a scoborit pretul
la 205 lei de fiecare cal.
Prin contractul incheiat, se cdutd a se defini numrul cailor ce trebuiau sa
se inhame la chrutele cu cari se Mceau transporturile, fixAndu-se nurnrul lor
la 4 pentru cdrutele obinuite ale postei, la 8 sau 10 pentru cdrutele marl, cari

ar purt bagaje i poveri i la 12 pentru trsurile mari de cdldtorie cu ate

patru locuri.
Pentru toate felurile de transporturi, se prevdzir ins ch., dela 1. Octomvrie
la 1 Aprilie, cand drumurile sunt mai grele, sa se plateascd pe deasupra taxele
Inca pentru doi cai.
* * *

Asupra executdrii serviciului postal i transportului de cldtori prin aceea

epoch', In "Album Moldo-Valague. din 1848, gsini intre alte vederi din tdrile romane i doud schite reprezentand: Un releu de posta in Moldo-Valachia. i Un
consul general strain in calcitorie, releul dela Calugareni. pe cari le reproducern
la pag. 166.
In descrierea acutd In corpul albumului, asupra tdrilor romane, chltorul,
care a avut o misiune oficiosd din partea unui oin politic din Franta, prin 1840,
arath ch Domnitorii notri, vasali ai imparatilor Turciei, erau linuti sub aspra
pedeapsd de a incunotiint in orice imprejurare pe Sultani de cele mai mici
acte ale printilor cretinattii.
Aceti Domnitori, in general bogati i generoi, varsau din plin aurul peste
tot i in favoarea tuturor acelor cari, din principalele puncte ale Europei, ar fi
voit a le da in schimb tiintele cele mai confidentiale i 'secrete, i cum tirile se
primeau i se expediau la Constantinopol prin posta, Domnitorii purtau o deosebit grijd asupra functionarilor acestui serviciu.
Mai departe, chlatorul, vorbind de surugiii postei din thrile romane, arata ch
a strabatut in vieata sa peste 40.000 leghe in posta, insd coduchtori ca surugiii
Moldo-Valachi n'a intAlnit in nici o parte a lumii. Chlatorul cel mai indiferent,
cel mai ingrijorat i cel mai ursuz, nu poate s nu se inveseleasch la vederea celor
ce desMurd surugiii Moldo-Valachi, ca inderndnare, ver vd, animatie, filozofie,
iuteald, i veselie. Ei injura Ins de tremurd ecourile imprejurimilor.
1) Analele Parlamentare, torn. XI, pag. II.

www.dacoromanica.ro

Un releu de postA in Meldo-VaIachia

4;r:

J.

E=f,,

...V1.1e47%t

www.dacoromanica.ro

Un consul general strain in c1li1torio, releul dela 011ug5reni

ou.

- 167 Asupra acestei din urmh pArti, calatorul povestete faptul c intr'o zi, pe
child surugiii aveau onoarea de a conduce pe Mitropolitul tarii, din cauza drumurilor rele, trasura in trase intr'o bltoach, unde se inamoll cu totul. Surugiii se
rnrginirh sh strige i sa bath caii; din respect, insa, pentru inaltul Prelat, neputand si deh drumul obinuitului lor vocabular de injuraturi, declarara insotitorilor
Mitropolitului ca sunt in neputinta de a scoate trasura.

4.n4,ati- ..7., -...0.1., , ,...- ,,, ,

Surugii

www.dacoromanica.ro

- 168 Pe cand acestia se gandeau sh se clued la cateva leg he pentru a aduce cai de
ajutor, surugiii, dup o consfdtuire, se prezentard la fereastra trsurii Mitropolitului
i, mdrturisindu-i incurchtura si scrupulele lor, nu-i ascund Ca dacd li se d
voie s. injure, ei vor scoate trsura fr a fi nevoie de alti cai.
Mitropolitul le &AA voie, avand grija sh-i astupe urechile, iar caii, auzind
limbajul cunoscut lor si pe cari surugiii ii intrebuintau in momente grele, facura
noi sfortari, scoasera trsura si astfel s'a putut urma. drumul.
*

Inteo alt publicatine, intitulat ,,Descrierea Moldovei i Munteniek tipdrad la Leipzig, in 1848, Dr. Ioh. Ferd. Neigebauer, vorbind despre organizarea
si efectuarea serviciului postal in trile noastre, din epoca anilor 1811
1845,
ne d asupra postelor romanesti urmdtoarele prti interesante :
,, Sub dependenta Ministerului de Finante sau a Viesteriei se AA monopolul
',postal, care era arendat ca i cele lane monopoluri. Serviciul postal se efectua,
,,in general vorbind, intr'un mod matumitor si desi Administratia Postelor nu
,,da nici o garantie pentru banii expediati prin posta (de altfel se expediau sume
"mici), totiq se auzeau rar de tot pldngeri pentru pierderi.
',In fiecare s'aptmand pleca regulat posta din capitalele Bucuresti si Iai
,,la toate capitalele de judet cu un curier, care, cu patru cai, conduceh pe vreme
frumoas o mica trAsur deschisk numita. cdrut de posta, afa de repede, incdt
egald, aproape mersul trenului. In urma, insk in ambele Principate, caii fur ingrijiti asa de ru, incat nu arare ori trebuia s se lase pe drum un cal sau doi
i pe vreme urat adeseaori nu erau in stare s scoat caruta cea usoar din gro',pile, uneori adanci, ce existau pe drumurile rau ingrijite.
',Posta de scrisori venea si plech de cloud ori pe saptamana in Capital din
,,toate judgele si inapoi. .
',Posta interna. a Moldovei si Munteniei expedia scrisori numai in interiorul
'Orli, toate scrisorile pentru celelalte thri erau expediate de biurourile postale
,,strine. Posta austriaca expedia toate scrisorile in vestul Europei, iar posta ruseasc pentru Rusia si Turcia.
Functionarii postei austriace erau legati cu agentiile sau Consulatele din
,,Bucuresti si Iai, cari stabileau o legatura postal, prin intermediul postei in,,terne cu Austria de doug ori pe saptamana. Prin aceste curse se expediau in
',Europa, prin Cernduti si Lemberg, toate scrisorile din Moldova, si tot asa cele
',din Muntenia si Bucuresti, prin Caineni-Sibiu.
,,Toate ziarele europene cari veneau in tard se comandau la Viena, afard
,,de cele rusesti cari veneau cu posta ruseascd.
,,Un mare neajuns era c nu se puteau priml sau expedia cu posta austriaca,
harli si pachete. Acest fel de trimiteri la sosire ramaneau intr'un ora de fronwww.dacoromanica.ro

169

tiera de unde puteh sa le ridice destinatarul, dupd ce primea o intiinare

',dela pos,td.

',Posta austriacd nu lua raspunderea pentru expeditiile trimise prin posta

locala, de oarece nu erau insotite de curieri austriaci, cum era cazul cu posta
ruseasca.
',Posta ruseasca din Principate era in legatura o data pe saptamana cu Petersburgul i de doua ori pe hind cu Constantinopol. 0 alta legatura se facea
prin Galati cu vapoarele la Odesa. Posta ruseasca expedia i bani i pachete pi
rdspundea, pentru orice pierdere.
Catre finitul epocii despre care vorbim, serviciul postal a inceput sa fie mult

accelerat i wurat in indeplinirea lui prin scurtarea drumurilor, o mai buna

intretinere i prin oseluirea lor.
In Moldova, sub Mihail Sturza, se fad]. prima osea, care strabatea tara in
lungul ei, dela Mihaileni (granita despre Bucovina), trecand prin Botoani, Iai,
Vaslui, Bar lad, Tecuci i Galati Un alt drum de mare insemnatate fii cel de pe
malul Siretului, prin care se legh oraele Flticeni, Roman i Bacau cu Galati.
De asemenea in Muntenia, mai cu seama sub George Bibescu, ales ca Domn

in 1842, se cauta a se imbunhtati drumurile i a se oselul, in care scop se

aduse i un specialist din Austria.
Interesul ce depuse Bibescu pentru intretinerea drumurilor reiese destul de
bine din urmtorul ordin catre Sfatul Administrativ, dat in anul 1845, in cuprinderea de mai jos :
Pentru desavarita neingrijire si neoranduiala ce am gasit pe drum, intru
calatoria noastra dela Bucureti la Comarnic, atat din partea CArmuirii judetului Prahova, cat i din partea Obtetii Directiuni a postelor, macar c li se dduse
,,in tire cu mai multe zile inainte de aceast a noastra cldtorie, Noi departam
,,din slujba pe Carmuitorul acestui judet, Serdarul Ion Cretulescu, iar acel Obtesc

',Director, Paharnicul Tache Zisul, se va pune la arestul Agiei pe soroc de

',opt zile.
* * *

In anul 1846, postele din Moldova i din Muntenia s'au dat din nou in antrepriza, cele din Moldova pentru un period de trei ani, cu incepere dela Ianuarie
1846 pand la 1849, i cele din Muntenia pentru un period de cinci ani, dela August 1.846 pana la 1.851.
Prin contractul Moldovei 1) postele s'au dat in antrepriza, dupd exemplul
Munteniei, separate pe drumuri, i adich. :
Un drum din Sculeni, prin Iai-Vaslui-Hui-Strimtura, care se adjudeca
asupra lui A. C. Mavrocordat ;
1) Analele Parlamentare, torn. XIII.

www.dacoromanica.ro

170

Al doilea drum, din Mr lad, la Galati i Forani, adjudecat asupra lui Aga
Grigora Tufescu ;
Al treilea drum, din Podul-Iloaiei, la Mihaileni, in legatura cu posta Austriacd,
spre Cernauti, adjudecat asupra Postelnicului T. Ghica ;

Al patrulea drum, din Thrgul-Frumos, la Falticeni, Roman, Piatra, Bachu,

Ianoseni, Ocna, adjudecat asupra lui Aga Iancul Casul.
Caii necesari intretinerii postelor s'au fixat la 1.520, impdrtiti pe drumurile
si releurile stabilite in harta Moldovei dela pag. 171, Statul find obligat a plati

die 265 lei anual de fiecare cal, sau in total 400.150

lei.

In afara de

aceasta suma, antreprenorii mai primeau anual din taxele de transporturi ale
celor ce calatoreau in contul Statului sume destul de insemnate, i cari in cursul
anului 1847 s'au ridicat la 180.000 lei.
Taxele de transport pentru particulari s'au fixat la 30 parale de ceas si cal,
iar pentru trebuintele Statului la 20 parale.
Tot prin acel contract, s'a prevazut infiintarea unei cancelarii, sub denumirea de ',Casa Menzilurilor a, cu aceleasi atributiuni ca si Directiunea postelor din
Muntenia, compusa din urmtorul personal ;
1. director, plata cu 1.000 lei lunar.
1 secretar,
500 s

2 scriitori, platiti cu ate 100 lei lunar.

Totalul cheltuelilor de 21..600 lei anual s'a dispus a se suporth, prin analogie, de antreprenorii drumurilor postei.
In privinta transporturilor de corespondent, contractul, pe rastimpul susaratat, cuprindeh urmtoarele dispozitiuni :
Cat ins pentru particularnice scrisori, dad, antreprenorii vor vol a se insarcinh cu purtarea lor, vor fi slobozi a priml si plata, dupd pilda platii la posta
Nemteasca, ramnnd siguranta purtdrii lor pe a lor raspundere,,.
Peste un an, insa, antreprenorii au cerut Domnului, sub motivele ca, in urma
unei mari epidemii, le-au murit un numr mare de cai i ca, din cauza lipsei
scumpetei de furaj, au pagubit mult, sa le prelungeasca contractul de arendare
al postelor, in aceleasi conditiuni, inca pe un period de trei ani, adica panti. la
1852, ceeace s'a i admis de Obsteasca Adunare, la 5 Martie 1847.1)

Cu aceasta ocaziune ins s'a sporit nurnrul cailor cu 68, iar suma ce se
plateh antreprenorilor s'a ridicat la 418.170 lei anual.
Pentru antrepriza postelor din Muntenia, pe periodu11846

18512), la licitatia tinuta, s'a obtinut ca pret, pentru intreaga tail, 918.000 lei, iar pe drumuri

fractionate, suma de 708.404 lei. Oferta din urm find cea mai avantajoas,
s'a si aprobat prin Ofisul Domnesc cu No. 74 din 1846.
0 Analele Parlamentare, torn. XIV, p. II, pag. 320.
Dosarul ministerului de interne 1845/46, Arhivele Statului.

www.dacoromanica.ro

171

4,10 0 R.

ihiLri

13\0 I
\-4

J IBOT

0
Ci
"S)

'6"N)

12

Ffilttceni

Vo/
UCEA
%

Mirceu'q

Poenile

,'"iler'

Diana Car.

Movila

j12,u6-""

a elk11

"

'

501 est%

Co!rder216
.18

H Si

aba Rea

Pnc.l.na
iF
n

'11-.5

'

I IJ

lure

eregl-nv
1.8 EiJ CI

I-171

ch

Fun en'
P scu

k5erbe

A AATA
XEILI: CVE,I

argratoarea drurnurilor de postii

15zt,5

www.dacoromanica.ro

s-pal

- 172 Prin noul contract s'au prevazut, ca conditiuni deosebite, urmatoarele :

Raspunderea pentru pierderea valorilor era ridicat in cazuri de calcari de
talhari.
Taxele de transport s'au ridicat la 25 parale de cal i de ora, socotindu-se
posta de patru ceasuri, ceeace facea ca pentru o distanta de 20 km s se perceapa 1.00 parale.
Pentru stafete, taxele erau indoite.
Taxele pentru corespondente s'au mentinut tot la patru bani de dram i de

posta, iar cele pentru trimiteri de bath s'au fixat la 2 lei de post i de ocaua
de aur 0 la 10 parale de posta i de ocaua de argint.
Se interzise a se introduce corespondenta particulara in cea oficiala i se
prevazir pentru cei vinovati pedepse aspre.
Personalul Directiunii postelor a fost marit, fixandu-se lefurile i cheltuelile
in modul urmator :
1. director
1. 000 lei lunar ;
1. ajutor
400
1 ef de masa
400
3 scriitori
300
2 slujbai .1 alergatori
80
,
Cheltueli d6 cancelarie i un oddia 1.00
Lemnele trebuincioase
100
sau anual 28.560 lei.
2.380
)7

Aceasta cheltuiala se suporta, prin analogie, de antreprenorii drumurilor,

cari alegeau pe director i ajutorul salt.
Director, pe periodul sus ardtat, a fost ales Paharnicul Mihalache Pencovici,
iar ajutor Iancu Bica.
La contractul incheiat, s'a mai adaugat, dupd cum se constata din dosarele
mai sus ardtate, Inca cloud noui conditiuni, din earl una privitoare la schimbul
de coresponderrte i valori cu Serbia i:Moldova i alta, la infiintarea unui oficiu
postal in centrul Capitalei tarii.
In privinta schimbului de corespondente i valori cu Serbia i Moldova,
prin adausul de contract, se stabilea ct asemenea trimiteri, prezentate in Muntenia vor 11 trecute peste Dundre, de cloud ori pe saptamand, de cdpitanul postei
din Severin i predate Cinovnicului Sarb, care le va indruma mai departe ; iar
cele pentru Moldova se vor preda la Fogani, din Moldova, in zilele de Miercuri
i Duminica seara, de unde curierii acelei tan porneau Joi i Luni dimineata.
Cele ce soseau din Serbia se predau capitanului postei din Severin i cele
din Moldova capitanului din Fogani-Muntenia, cari ingrijeau trimiterea lor mai
departe.
Taxele pentru corespondentele i trimiterile din Muntenia pentru Moldova
www.dacoromanica.ro

- 173 si Serbia se stabilise eh erau cele interne si se percepeau la prezentare, dupd

numdrul postelor ce aveau de parcurs pe teritoriul Munteniei ; iar taxele pentru
parcursul teritorial in Serbia si Moldova urmau sh se incaseze dela destinatarii
acelor trimiteri.
In ce priveste infiintarea unui oficiu postal in mijlocul comercial al Bucurestilor, s'a prevhzut ca antreprenorii postelor sh inchirieze o cash cu 11
incdperi, sus si jos, in mijlocul targului, spre a slujl pentru cantora postei
ca local de cancelarie, atat pentru Directiunea postelor, cat si pentru contraccii,
rdmanand in vechea clhdire numai grajdurile i locuinta ceausilor i surugiilor.
Infiintarea acelui oficiu a fost motivath de o cerere a negutatorilor Capitalei, adresath Departamentului din nauntru, la 24 Ianuarie 1846, din care extragem ca parti mai interesante urmhtoarele :
plecati rughm ca s binevoiasca a sh pune indatorire Directorului postelor, a deschide o cantelarie in piata Capitalei, unde sh se primeasca
gropurile i scrisorile, oranduindu-se i o sentineld pentru paza cantelariei, spre
aa nu se intampla vreo bantuire de oameni netrebnici, precum s'au urmat in

zilele trecute.
Aceast masurg, vdzandu-se de folos i trebuint, se urmeazd in toate oraele Europei, avand cantelariile postelor in centrul orasului, pentruch fiind cangelaria postei la o departare mare, chiph cum se af1 aci, este o mare neindema',flare a negutatorilor si primejdie cu trimiterea i primirea gropurilor, mai vartos

in vreme de iarnh.
Asa dar, incredintati fiind pentru phrinteasca ingrijire a oblduirii, spre
inlesnirea i inflorirea negotului, nu suntem la indoialh oh vom dobandi dorinta

noastr.
Ai Cinstitului Departament prea plecati :
(urmeazh semnhturile)

www.dacoromanica.ro

EPOCA DELA 1848 PARA LA 1859

Serviciul postal, pe bazele intocmite in 1846, s'a executat in bane condiOuni, atat in Moldova, cat i in Muntenia, pana in 1.848, cand avii s sufere

zticniri, pe de o parte, din cauza revolutiunii ce izbucni in ambele Principate, contra protectoratului rusesc si a amestecului acelei tdri in afacerile interioare ale tarilor rornane, iar .pe de and parte din cauza ocupatiunii Ruso-

Turca, care mina finantele trilor

degrad printr'o barbara intrebuin-

tare, caii i carutele postelor.

Dupa stingerea revolutiunii i incheierea conventiunii dela Balta-Liman (1.
Maiu 1849) intre Rusia i Turcia, se numira ca Dornni, pe termen de 7 ani, in
Muntenia Barba tirbey si in Moldova Grigore Ghica, cari cutar 0, se ocupe
indath cu reorganizarea serviciului postal, prin stabilire de legaturi i coincidente intre postele interne si intre acestea i cele ale tarilor vecine, printr'o noud
desvoltare i intindere a serviciului, cat i prin introducerea altor imbunatatiri
folositoare Statului i publicului.

In privinta stabilirii de coincide* intre postele tarilor romane i cele ale

Statelor vecine, in dosarele Departarnentului din Mantra al Munteniei gasim c
Vistieria Moldovei, cu adresa No. 4.721. din August 1.849, comunica Departamen-

tului zilele de sosire ale postei austriace la Iasi, aranjamentul curselor din Iasi
spre Focsani si Galati si cerea a se lua msuri ea postele Munteniei s fie puse
in legaturd cu sosirile i plecarile postelor moldovenesti la Focsani.
Cererii de mai sus i s'a dat curs, si in dosarele aceluia departament gasim
adresele No. 6.132 si 6.133 din Septemvrie acelas an, chtre Principatul Serbiei
i catre Vistieria Moldovei, prin cari li se comunic aranjamentul curselor postale din Muntenia in legatura cu acele tani, cu invitatiunea de a fi pus in aplicare cu incepere dela Ianuarie 1850.
In ce priveste imbunatatirile de ordin general in Muntenia, pentru a se satisface interesele administrative, tirbey cauth sa dea extindere serviciului postal

prin organizarea unui serviciu pentru transportul corespondentelor oficiale

intre resedintele judetelor i resedintele plasilor din fiecare judet i intre acestea
din urrnd i comunele ce formau p1ile, in care scop dete Departamentului din
www.dacoromanica.ro

1/6

Nauntru online in consecinta la 19 Ianuarie 1851. Cum insa aceste dispozitiuni

sunt primele inceputuri de organizare ale unui serviciu postal rural, cred nemerit a da aci, pe scurt, dupa Buletinul 0 ficial din 1851, No. 7, masurile dictate de Domn pentru indrurnarea acelui serviciu.
Corespondentele dintre Carmuiri i Subcarmuiri se vor expedia, de doua
ori pe saptmana dela fiecare, prin dorobanti calhri (soldati cu schimbul), in
zilele *it ceasurile hotdrite, fixandu-se plecarea dela Carmuiri Martea i Sambata, la 10 dimineata, iar dela Subcarmuiri Miercuri dimineata i Vineri seara.
Pentru a se face economie de oameni, se dispuse ca dorobantii ce plecau
dela Carmuiri Martea s ajungh pan Miercuri dimineata la Subcarmuiri, sh
predea corespondentele ce duceau i la inapoiere s aducrt pe cele elate acolo, iar
Vineri Subcarrnuirile sa porneasca corespondentele prin dorobantii lor cari
trebuiau sh ajunga la Carmuiri pana Sambata dimineata, cand predau pe cele
aduse i luau la inapoiere pe cele destinate pentru Subcarmuiri.
Tot in scop de economic de oameni, se'prevazii ca acolo unde un dorobant,
pentru a se duce la o Subcarmuire, trecea pe lng o alta Subcarmuire, trebuia
sa transporte i pachetul cu corespondenta acelei Subcarmuiri, iar pentru Sub-

carmuirile cu totul departate se prevazd c dorobantii lor s vind panal la o

Subcarmuire situat mai la mijlocul distantei, unde sh Led schimbul corespondentelor cu dorobantii ce legau acea Subcarmuire cu Carmuirea.
Pentru Subcarmuirile situate in apropiere de drurnul postelor regulate, se
stabill ca dorobantii s vie pana la cel mai apropiat releu de post, unde predau
capitanilor expeditia ce aduceau spre a fi expediat ia Carmuire i primeau pe
cea destinat pentru Subcarmuirea lor.
In cazuri urgente insa i extraordinare, se prevazii a nu se atepta zilele
fixate i a se trimite dorobanti exprei.
Prin aceeaj porunca., se stabilea eh corespondentele satelor sa Se expedieze

mai departe prin mijlocirea Subcarmuirilor i c satele urmau sa trirnita vtaei la reedinta. Subcarrnuirilor de cari depindeau, spre a duce corespondentele
satelor i a aduce la inapoiere corespondentele Subcarmuirilor sau ale Carmuirilor, specificandu-se c vatdeii nu trebuiau sa fie intrebuintati decat pentru
transportul corespondentelor.
Ca parte finald, Domnul obliga pe Carmuirile de judete ca sa inainteze Departamentului din Nauntru un tablou arattor de zilele i orele pornirii i so-

sirii expeditiilor Intre Carmuiri i Subcarmuiri, pentru ca Stapanirea centrala

s aiba tiinte exacte de mersul corespondentelor oficiale in intreaga
In afar% de aceasta, tirbey Ingriji a se stabill noi conditiuni pentru arendarea postelor pe periodul 1851-1856, prin cari se completa i imbundtatea
executarea serviciului postal i din cari cele mai principale au fost urmtoarele : 1)
1) Dos. Depart. interne 1850, arhiv. Statnlui.

www.dacoromanica.ro

111

Nurnarul cailor pentru efectuarea serviciului s'a ridicat la 4.036.

S'au stabilit conditiuni pentru intretinerea cailor, prevazandu-se ca ei sd fie
infierati, potcoviti pe tot timpul anului i la toate picioarele. SA. fie hraniti in tot
timpul anului cu cate 6 oca graunte la doua manchri i 7 oca fan in timp de 24
ore, neadmitandu-se a fi dati la paune decal, intre lunile MaiuSeptemvrie.
Caii din Bucureti, in numr de 200, i cei dela Craiova, in numar de 60,
s'a dispus sa se Tina in grajduri, nu departe de locul de plecare al postelor, spre
a nu se aduce intarzieri in expedierea curierilor i calatorilor.
Taxele pentru scrisori i gropuri s'au mentinut tot cele din trecut, iar cele
pentru calatori s'au ridicat dela 25 la 30 parale de cal i ceas, socotindu-se posta
tot de patru ceasuri.
La stafete, taxele au ramas tot ca pentru 2 cai, ins posta urma sa
se socoteasca pe doua ceasuri, iar in timpuri rele pe doua ceasuri .1 jumatate.
S'a prevazut ca la capitalele de judete i la punctele de intrare in tara, capitanii
postelor sa tina ate o condich in care sa se treac scrisorile ce se primeau dela particulari, sub dare de recepisa, i se dispuse ca recepisele, dupa predarea obiectelor

la destinatie, sa se inapoieze la origina i s se inmneze expeditorilor, precum

se facea, in acel timp i a agentiile i consulatele straine.
Prin acela contract, se lu dreptul antreprenorilor de a alege pe directorul
postelor i se stabill ca el sa fie numit de Domn, dupa, recomandarea ministrului
de interne, iar intreaga Directiune s fie push sub autoritatea poruncilor acelui
minister.
Ca director al postelor, pe periodul 1851-1856, s'a numit Clucerul Mihail
Pencovici, iar la Maiu 1851 s'au inchiriat casele Cluceresei Elena Hiotu, din mahalaua Sf. Sava, pe prift de 280 galbeni anual, dispunandu-se a se instal in ele
Directiunea postelor i oficiul postal, pentru primirea i predarea la public a
corespondentelor i trimiterilor de bani.

***
ln Moldova, in cursul anilor 1850-1.851, se stabilir noui conditiuni pentru

arendarea postelor pe un period de 5 ani i 8 luni, inceptori dela 1 Ianuarie

1852 1), adjudecandu-se tot pe despartiri, precum urmeazd :
I-a despartire : Sculeni-Iai-Vaslui-Barlad-Hui i. Falciu, asupra Hatmanului Nicolae Mavrocordat ;
A II-a desparpre : Barlad-Tecuci-Focani-Galati, cu legaturi spre Beni i
Braila, asupra Cneazului Costache Moruzi ;

A III-a desprtire : Iai-Botoani-Dorohoi-Mihhileni, asupra Vornicului

Teodor Ghica ;
9 Desbaterile Divanului Obtesc al Moldovei 1851.

www.dacoromanica.ro

178

A IV-a desprtire: Tg.-Frumos-Mircesti-Falticeni-Roman-Galbeni-BacauPiatra-Adjud-Ocna-Orasa, asupra Vornicului Nicolae Milo.

Numarul cailor, fixat la 1.896, a fost sporit chiar dela inceputul anului 1852

cu inca 272, pentru trebuintele serviciului de diligente ce s'a infiintat in

cursul acelui an, iar cheltuelile inscrise in bugetul Moldovei pe anul 18531) pentru
intretinerea postelor se ridicasera la suma de 753.080 lei, plus 180.000 lei pentru

taxe de transporturi in contul Statului.

Conditiunile antreprizei, stabilite de ministerul de finante, completate de
Divanul Obstesc si inaintate, spre aprobare, Domnului, cu Anaforaua No. 16 din
7 Martie 1851, cuprind dispozitiuni prin cafi se imbunatateste exploatarea acestui
serviciu si se adauga noi clauze, puse atat in avantajul guvernului trii, cat si
in al populgiunii.
Printre dispozitiunile cari nu existau in contractele anterioare enumardm
urmtoarele :
In caz de a se inainta servicii de diligente pentru trebuintele publicului pe
orice drum, antreprenorii postelor vor fi datori a da de cloud ori pe sap tamana,
atat la ducerea, cat si la intoarcerea diligentelor, cate patru cai fard plata, in
contul celor ce trebuie sa dea pentru transportul curierilor ; iar pentru caii ce
vor trebui mai inult diligentelor se vor incasa taxele obisnuite.
Personal ul Directiunii postelor i lefurile lui s'au fixat astfel :

plata cu 1.000 lei lunar.

1 director
1 secretar sau cassier
1 expeditor
3 scriitori, in total
Cheltueli de cancelarie .

Total

600

500
450
60
2.610

)7

77

a
a

Pe langa acest personal, Directiunea postelor mai avea 15 curieri pliitii cu cte 70 lei lunar, din cart 12 in Iasi, pentru ducerea i aducerea diferitelor trimiteri oficiale si particulare, iar restul de 3, lixati In acela
scop, ate unul la Husi, Piatra i Flticeni ;

4 slujitori, inarmati si platiti tot cu ate 70 lei lunar, in scopul de

a insoti curierii cand transportau valori in sum mare ;
2 factori, platiti cu cate 50 lei lunar, pentru distribuirea corespondentelor, si
1 orn de serviciu, plait cu 40 lei lunar.
Curierii, slujitorii si factorii trebuiau sh poarte uniforma slujitorilor minister ului de finante si ate o mica geanta de piele la piept.
Atributiunile Directiunii postelor si ale personalului sari constau in :
1) Buletinul Oficial al Moldaviei No. 43.

www.dacoromanica.ro

- 179 A. primi in capitala Iai toate trirniterile oficiale si a le expedih Ia destinatie

in diferite tinuturi prin curieri. Asemenea, de a prirni pe cele prezentate in direrite localitip si a le distribui in Capita hi dupil adrese, Orland in ambele cazuri
registrele necesare spre a se stabill primirile i preda'xile ;
A. face Ca, in baza permiselor de chldtorie in contul Statului, sa se libereze
celor in drept caii i chrutele necesare pentru astfel de transporturi, iar la finitnl

lunii de a adunh acele permise din intreaga tarrt, a le inainth ministerului de

finante, a incash plata lor si a imparti antreprenorilor sumele ce Ii s'ar cuveni
din astfel de transporturi ;
A incash taxele chilhtorilor particulari, a adunh pe cele strnse la diferite
releuri postale din tar si a le imphrtl antreprenorilor, dupa distantele parcurse
in fiecare despArtire.

0 dispozitiune de cea mai mare importar0, si care s'a introdus pentru

prima data in conditiunile de arendare ale postelor din Moldova, a fost acea prin

care curierii, cu ocaziunea transportului trirniterilor oficiale, erau obligati sh

transporte i scrisorile i gropurile cu bani ale particularilor, i antreprenorii
n'aveau dreptul a se impottivl la aceasta, nici a pretinde vreo plat, afarii numai
dach greutatea trimiterilor ar fi fost mai mare de 1.00 oca, in care caz se previizuse di se va da o a doua chrtrth de postd, pentru care antreprenorii urmau a
prirni taxele cuvenite.
Luarea dreptului antreprenorilor de a transporth scrisorile i banii particu-

larilor prin incasare de taxe a fost primul pas in trile romne pentru stabilirea monopolului de Stat, asupra unor astfel de trimiteri si din el a decurs obligatiunea prevazuth prin conditiunile de arendare, ca cheltuelile pentru personalul
Directiunii si ale celui afltor in acest scop prin orase sh lie in sarcina Statului.
In privinta cheltuelilor si a regulelor de exploatare ale serviciulni de scrisori,
conditiunile de arendare prevedeau urmatoarele :
Expedierea scrisorilor particulare se va face sub privigherea ministerului
de finante.
Un oficiu postal central va functionh in Iasi si cAte un oficiu postal la fiecare resedin0 tinutala (capitala de judet).

La fiecare oficiu va Ii elite un factor pentru inmnarea scrisorilor, iar la

Iai doi.
Conducerea oficiilor dela resedintele tinuturilor va fi incredintati Samesilor (cassierilor), crora li se va da, pentru noua inshrcinare, chte un spor de
leafa lunar de lei 50, iar celor din Galati si Botosani chte 1.00 lei, in vedere cet
in aceste orase este mai multi corespondent5...
Factorii distribuitori se vor alege i functiona sub rspunderea Samesilor,

viand ca semn distinctiv o sapca de piele sau musama, cu inscriptia orasului in

care vor functionh, i o geant de piele, pe care va fi scrish indicatia : Portu Seri-

sorilor.
12

www.dacoromanica.ro

- Aso

Viecare oficiu va.avea. :

Un registru pentru scrisorile prezentate ;

Unul, pentru cele sosite ;
O condica pentru predarea depesilor capitanilor de posta ;
O condica pentru stafete ;
O condica, in care se va inregistrA plata incasat din taxele scrisorilor.
Oficiile postale erau indatorate a priml numai scrisorile adresate in interiorul tarii i, dupa ce le inregistra in condicile sus aratate, le alegea pe destinatii tinutale, le forrn pachete si le pred sub semnatura capitandor de posth local.
Curierii, cari efectuau cursele postale, primeau dela cel dintaiu oficiu de
expediere o foaie insemnata cu data zilei i aratarea pachetelor ce au primit, pe
cari capitanii postelor de destinalie urmau s adevereasch primirea pachetelor,
semnnd i punnd data si ora sosirii. Acele foi se depuneau la oficiul cel din
urm al distantei si se pastrau in arhiva oficiului.
Capitanii postelor trimiteau irnediat pachetele sosite oficiilor, cari, dupa
desfacerea si inregistrarea scrisorilor, le dadeau factorilor spre distribuire.
Scrisorile ce se depuneau la oficii trebuiau starrrpilate cu o pecete, purtand
in mijloc numele orasului i imprejur data zilei de prezentare, iar cand taxele se
plateau la prezentare, se aplidt i o alta stampila, cu indicapa : ',franca,.

In privinta taxelor, conditiunile de arendare prevedeau eh pentru serisorile de o coald de 'Artie se va plan jurnatate de sfant, (40 parale), lard a fi
cntetrite ei oricare ar fi distanta pdnet la destinatie. Pentru scrisorile cu o greu-

tate dela jumatate litra (162 grame) 'Ana la o litra," (323 grame) urnaA sa se per-

ceaph un dant iar de aci in sus pentru fiecare jumdtate de litra in plus cate
un sfarg.
lielativ la taxe, Divanul Obstesc exprimase ins parerea ca ministerul de fi-

nante sa chibzuiasca pentru taxarea scrisorilor o alta masura, dupa greutate,

precum exista i in alte State invecinate i sa se propuna in acelas timp reguli pentru primirea, manipularea i siguranta gropurilor cu bani.
Dorintele Divanului Obstesc s'au indeplinit in scurt timp, cluph cum vom
vede mai jos, prin adoptarea unui alt sistem de greutati i introducerea manipularii valorilor ; cat priveste insa adoptarea unei taxe unice pentru interiorul
tarii, trebuie sa se stie, cet, Moldova a fost intre primele State cari au adoptat
acest sistem i cci ea n'a fost intrecuttt deccil de Anglia, care a iittrodus taxa unictt
in 1840, Rasia in 1843, Spania in 1845, Franta i Elvetia in 1848 ; celelalte
tdri mentindnd tarife pe zone.
Conditiunile de arendare prevazuse i reguli asupra responsabilitatii personalului postal, stabilind eh pentru abateri dela regulele fixate mai sus, cat si
pentru intarzieri, neingrijiri, 1neIciuni, necredintal, violarea scrisorilor si sustragerea lor, faptuitorii vor fi supusi, dupd caz, unei opriri din leafa, dela doua

saptamani la trei luni, deprtarea din functiune i inchisoare, iar cei ce se vor
www.dacoromanica.ro

18

dovedl ca.' au introdus rorespondenth' particulara in cea oficiala se vor pedepsi

cu amend a'. egald cu un sfert din leafa lunard.
In fine, in partea ultima, conditiunile de arendare prevedeau i dispozitiuni
relative la scrisorile destinate pentru loca1itiii1e rurale, cari, daca nu erau adresate unei alte persoane din oras, se dau, sub adeverinta de primire, la ispravnicie (prefecturaVde unde urmaii s se trimita privighetorului ocolului respectiv, pentru ca acesta sa ingrijeasca inmAnarea lor celor in drept.
In cursul anului 1.851 Sfatul Administrativ al Moldovei la in desbateri,
cu incuviintarea Domnului, o cerere de cea mai mare insemnatate, facuta de
Vornicii Nicolae Milo si Teodor Ghica, prin care se propuneh infiintarea unui serviciu

de diligente, cu trasuri sistematice pe distantele

si

Curse le urmau sa se efectueze de doua ori pe sapthinna, in ambele directiuni, transportand calatori, scrisori, jurnale, imprimate, bani i mhrfuri in pachete, cu percepere de taxe, dupd o tarifa' speciald.

Conditiunile principale sub cari s'a aprobat infiirrtarea acestui serviciu,

dupa. Anaforaua Sfatului administrativ :din 1.0 August 1.851 si aprobarea data
de Domnul Orli la 1.0 Ianuarie 1852, sunt urmatoarele I) :
Concesiunea se da pentru 15 ani, cu conditiune a nu se mai infiinth astfel
de servicii nici pe directiunile sus aratate, nici in alte parti, Mr% invoirea antreprenorilor.
Conducerea serviciului se incredinta unui Director, numit de Dornn, dupa
recomandarea ministrului de finante, iar personalul necesar cancelariei urmh
sa fie numit de concesionari.
Diligentele erau insolite de chtre un conductor uniformat i un jandarm,
pentru siguranta expeditiior.
Concesionarii se obligau sh plateasch ca beneficiu Statului pentru inthiul

an 5.000 lei, iar pentru ceilalti, pand la expirarea concesiunii, ate 10.000
lei anual.
La expirarea termenului de concesiune, se prevadi ca diligentele si materialul sa ramana pe jumatate in folosul Statului, iar cealalta jumatate sa
poata fi rhscumparata tot de Stat, dupa pretuirea ce se va face.
Tariful incuviintat de Sfatul administrativ i aprobat de Dornn, la 23 Fevruarie 1852 2), pentru diferitele trimiteri postale, cuprinde urmatoarele :
1. Toate scrisorile proaste (simple) pana la o coala de 'Artie, Para deosebire de distanta, in interiorul rii, va plati chte o jurnatate sfant (40

parale).
2. Ce va pasi dela o coala inainte la cloud, va plti alt jumatate de
"sfan

i asa inainte.

1) nBuletinul Oficialu al Moldovei, pag. 94 i 365.

2) Buletinul Oficial al Moldovei 1852.

www.dacoromanica.ro

382

3. Strahovoiul cu recepise tiprite (scrisori recomandate ch adeverire

de primire) va plti cate / sant pe toath coala de hartie i asa mai inainte.
4. Gazetele, de tot pachetul de o coald tiphrith, 1.5 parale.
5. Calendarul i alte cri tiphrite, de asemenea marime, o jumhtate
sfant, iar pentru orice alte tiparituri, 80 parale ocaua.
6. Pentru gropul de bani in aur, de suth jumhtate, gentru cele de bani

in argint, de suth trei sferturi i asigurarea de fieeare monedh fhrh osebire,

un sfert la sutd.
7. Pentru deosebitele greutti in pacheturi, preemn marfuri de tot felul

i probe, se va plti cate 5 lei de &care oca.

Serviciul de diligente infiintat a adus publicului servicii reale, pe de o
parte pentruch s'a pus la dispozitia chltorilor trsuri sistematice, iar pe de alta
pentru c prin introducerea lui s'a dat extensiune trimiterilor ce se puteau expedia prin serviciul postal.
Avantajele sus arhtate a contribuit ca serviciul de diligente sh se intindd i
pe alte drumuri, i dintr'o adresh a ministerului de interne al Munteniei chtre
prefeetura Slam-Ramnicului (R.-Shrat), din Martie 1853 1) se vede c Iaul se
legase, printr'un astfel de serviciu, cu Focsanii, prin Roman si Bachu, stabilindu-se coincide* cu postele Munteniei si tot din acelas dosar rezulth eh taxele
pentru chlhtori erau fixate la 8 lei de postd, plus o taxa. unich de doi lei, fiecare
dilator avand dreptul de a aveA, 12 oca bagaj, iar pentru ceeace treceA peste
acea greutate se pliitea cate 6 parale de oca.
La 9 Septerrivrie 1852, in Moldova, duph avizul Divanului Obstesc i aprobarea Domnului 2), se 1u dispozitia ca la toti particularii, cari aveau nevoie de a
chlhtori cu posta, pe langh permisul reglementar liberat de posth (podorojn), sh
li se dea i eke un imprimat special, numit blanchet, purtand sigiliul ministerului de finante si in care se indica numele chltorului, distanta i numrul
cailor ceruti.
Pentru aceste blanchete, cari se liberau de directie si de chpitanii postelor,
in afar de taxele stabilite, se percepea dela fiecare chltor cate 5 parale de eeas

si de fiecare cal inscris in blanchet, iar suma primith se incasa inteo eondieh
snuruith.
Din ordinul de punere in aplicare al blanchetelor, eat i dintr'un referat al
ministerului de finante al Moldovei, din 25 Octomvrie 1852, ar reiel eh infiin1,area blanchetelor a fost filcuta nurnai in scopul de a se inlhtura orice intarziere
la liberarea cailor de posta particularilor, iar perceperea taxelor se justifica prin
aceea ch se face pentru a se acoperl cheltuelile cu imprimatul i liberarea lor ;
in realitate insh msura n'a putut avea decat un earaeter fiscal, in scop ca mi1) Dos. Depart. Interne, 1853. Arhivele Statului.
2) IrBuletinul Oficial ala Moldovei, 1852, pag. 930.

www.dacoromanica.ro

- 183 nisterul de finante sh-si creieze un nou venit, de oarece, cum pentru chlatoria
unei persoane trebuih patru cai si cum o posta erh socotita de patru ceasuri, se
inchsh de Stat 80 parale de fiecare postd.
*

Exemplul dat de Moldova, cu infiintarea serviciului de diligente fu imitat

irnediat in Muntenia, unde, la Aprilie 1.852, incepa sa functioneze prima diligentd, pe linia Bucuresti-Giurgiu, concesionatit antreprenorului St. Burclii,
iar prin conditiunile aflatoare in dosarul ministerulni de interne, pe acel an, se
prevazuse pentru efectuarea serviciului urmatoarele :
1. Trasura ce va face slujba diligentei va fi pe arcuri englezesti si intocmai precum se obisnueste in celelalte phrti ale Europei,.cu 10 locuri inauntru i unul langh conductor, functionand atata tirnp cat va fi deschisa
navigatia pe Dunare ;
2. Trasura va fi inhamata cu opt sau zece cai de posta, dupa greutatea drumului, schimbandu-se caii, dupa trebuinth, la fiecare postd, pentru
o mai repede calatorie ;
3. Plata pentru fiecare persoand, impreuna cu bagajul sau, dela 20 pand
la 25 oca, s'a fixat la 1.4 sfarrti ;
4. Un conductor vrednic i cu buna garantie va purth grij de chlatori
si de gropurile i pacheturile ce ii se vor incredinth de negustori i particulari, de aici (Bucuresti) pentru Giurgiu ;
5. Cursele urmau sh se efectueze de doud, ori pe saptamanh, aranjan-

du-se ca prima cursa s plece din Bucuresti Miercuri, pentru a duce la

Giurgiu pe calatorii earl ar vol sa se imbarce Joi, in vaporul ce treceh spre
Braila-Galati, si sh aduca Joi la Bucuresti pe calatorii ce soseau cu vaporul
dinspre Austria si alte ri, iar a doua cursa sa plece din Bucuresti Duminica pentru a duce la Giurgiu pe calatorii ce voiau sh ia vaporul in susul
Dunarei si a aduce inapoi pe cei ce veneau despre Braila-Galati ;
6. Ceasurile de pornirea diligentelor trebuiau sh se aduch la cunostinta
calhtorilor prin publicatiuni si se fixau dupa sosirile vapoarelor la Giurgiu ;
7. Concesionarul, pentru persoanele cari voiau sa calatoreasca singure,
aveh i un serviciu de extra-poste, (land la cerere cupeuri cu doua locuri
inauntru i brisci cu patru locuri, pentru cari percepeh mush' taxe indoit
de mari.
Serviciul de diligente Bucuresti-Giurgiu a fost infiintat, dupa cum se vede, mai

mult in scopul usurhrii chltoriilor, cari deveneau si mai repezi si mai agreabile

prin intrebuintarea vapoarelor, cari prin acel timp circulau pe cea mai mare
parte din intinderea Dunhrii si puneau astfel in legatura atat Muntenia cat i
Moldova cu ri1e centrale ale Europei. Avantajele insa ce ofereau diligentele
www.dacoromanica.ro

- 184 infiintate influeatara inteatat, incat imediat se incepura studii pentru infiintarea unor astfel de servicii intre Bucuresti-Focsani, Galati-Braila si BucurestiCraiova.

Serviciul postal al tarilor romane, care, dupa cum am vazut, facuse mari
progrese si se asternuse pe haze din ce in ce mai bune, avea ins sa mai sufere
noi si grele lovituri, cari sa-i opreasca desvoltarea i sa-1 Lea a trece prin perioade critice.
La 1.0 Iunie 1853, in urma unui diferend, din cauza locurilor sfinte, isbucni
un nou rasboi intre Rusia si Turcia.
Armatele rusesti ocupara Moldova si Muntenia si le tinura in stapanire Ora la

Iulie 1854, cand Franta, Anglia i Piemontul iau partea Turciei, declara rasboi
Rusiei, si atacand-o In Crimeea, o silesc sa-si retraga armatele din tarile romane.

In timpul ocupatiunii rusesti, tarile romane avura sa suporte cheltueli

extraordinare pentru'intretinerea serviciului postal, prin sporirea numrtrului de
cai, prin istovirea i moartea cailor, din cauza grelelor si nenumaratelor transporturi cerute de trebuintele auna telor, cat i prin deteriorarea carutelor si caselor de pasta ; iar dintr'un referat al departamentului de finante al Moldovei,
din 30 Noemvrie 1.854, catre Sfatul administrativ, se vede ca la intrarea ostirilor rusesti numai acea ar i-a sporit numrtrul cailor cu 464, ceeace costa
156.440 lei, si ca pentru pagubele aduse antreprenorilor ii s'au dat ca despagubire
835.000 lei.
De altfel i cheltuelile pentru intretinerea armatelor fura in cea mai mare
parte in sarcina tarilor romane, cari se inglodara in datorii de vreo 15.000.000 lei.
Tarile romane nu fura crutate insa numai cu atat, caci, dupa retragerea
rusilor, Austria ocupa cu armatele sale ambele tari si le tinu in stapanire, dupa

cum vom vedea., mult timp, si cum si aceasta ocupatiune era tot in sarcina
acestor tari, se ivira pentru ele noi greutali financiare si prin urmare noi contractari de datorii.
In timpul ocupatiunii, reprezentaatii Austriei cautara samsi intinda activitatea lor pnin acapararea serviciului postal si in acest scop ii vedem infiintand
biurouri postale, pe langa cele cari existau prin orase, ca : Britila, Giurgiu si
Craiova, precum si in mai toate localitatile pe unde aveau agentii si starostii.
Din acele timpuri dam la pag. 185 harta tarilor romane, lucrata de vreun
functionar austriac, cu aratarea curselor postale existente i cu mentiunea ca
harta a fost intocmita dupa alcatuirea din 1848 si ea a fost revazUta in 1854.
Mergand mai departe i pentru a monopoliza transportul trimiterilor postale, Austria cere si obline, in Decemvrie 1854 (Dosarele Departamentului de
Interne acela an), infiirrtarea unei curse postale intre Bucuresti-Ploieti-Brasov,
atat pentru transportul corespondentelor, cat si al banilor, al pachetelor cu marfuri si al calatorilor, in urmatoarele conditiuni :
www.dacoromanica.ro

16

rtiel? {lak

4-,Crxiontc.

we'assa

a4

Post liarte
elettiu"rte

Feltitdchenc.

.4,./ent

,.

bim er

ilfoldambdifalachei
-ex979eote,1( 1 of 4. cr
-vAreauce/r,e

4.7.
ea. /era.

Atlethote.

.7/0erans..souitadt

II.

sePOI

Irondaza.

( )-.7..\ ,----/-

./-'.5

Miirien

CAcsotgo

se ilowas

Air

vs,

\
4
esenosswa.:

If

saisatlaks

"?..,thzu;

tr.!.

chta
issra.

OINf

Mao

Grime

Naamis
noAa1

/./..-nasSee

sa&tassessta

MI/

leeesem.
U.

Ifebaie

.art.

ifid4ein
)
P.m .,.-1%

7iertska.4.
tdC444A

.11.ahoutz.
-:411115111.14

Ye

www.dacoromanica.ro

`-'0OpE-r1

- 187 Antreprenorii postelor, de pe drurnul arMat, e insarcineaza cu

transportul curierului austriac, purtator de scrisori, pachete i gropuri, de
douh ori pe saptamana, in ducere si tot de atatea ori la inapoere ;
2. Aceiasi antreprenori sunt datori a intretine nurnrul cailor trebuin4.

ciosi, in zilele i ceasurile fixate, si a ingriji repedea pornire ;

3. Afara de vreo piedich neinvins, se va ingriji ca curierul i pachetele

intre Bucuresti-Brasov sa Lea drumul in 18-22 ceasuri ;

A. Antreprenorii vor platl postei imparatesti ca amenda pentru cel
dintaiu ceas de intarziere un fiorin, pentru cel de al doilea doi fiorini i asa
mai departe ;

5. Capitanii de' post, dela diferitele statiuni, vor insemna in orariu

pornirea i sosirea curierului ;
6. Pentru acest transport, guvernul austriac se obliga sit plateasca antreprenorilor postei locale, pentru fiecare drum al curierului, taxele obis-

nuite pentru 6 cai, iar cand se va transporth numai pachete cu corespondenta taxele pentru doi cai.
Tot in acelas scop i in acelas an, se dete in circulatie o cursa postala, Intre
oficiul postal austriac din Craiova i Orsova. Aceasta cursa funclion zilnic
pentru transportul de scrisori si de doua ori pe saptamana pentru transportul
de gropuri i pachete.
In Moldova, pe langa cursele de curieri austriaci, Iasi-Mihdileni, cu legitura spre Cernauti, in 1854, se mai infiinta o legatura postala intre oficiul austric din Galati, prin Tecuci-Adjud, cu Transilvania, de patru ori pe saptamana,
atat pentru transportul corespondentelor cat si al banilor i pachetelor.
La 27 August 1856 numarul curselor austriace, pe via Bucuresti-Brasov,
s'a ridicat la patru pe saptamana, din cari trei curse repezi pentru posta de scrison i una pentru valori i calatori.
Cursele pentru expedierea postei de scrisori erau sub conducerea unui soldat si porneau din Bucuresti In zilele de : Luni, Miercuri i Vineri, la 6 ore seara,
cu carute i cai liberati de antreprenorii postelor romane, iar cea pentru transportul valorilor si calatorilor, sub conducerea unui unter-ofiter si a unui soldat,
porneh odata pe saptamana, in fiecare Joi, cu o trdsura speciala austriach la carse inhatnau, duph trebuinth, cai de posta romnesti.
La inapoere, cursele postei de scrisori porneau din Brasov Duminica, Miercuri
si Joi, la 11 dimineata, si cea de valori si calatori Luni, la aceeas ora.
Din cele mai sus aratate, cat si din cele ce vom vedeh mai tarziu, reiese ch.
Austria, prin organizarea unui serviciu postal al sail, in interiorul tarilor romane,
nu urrnrea numai trebuintele armatelor sale, nici progresul si desvoltarea
acestor tari, ci aservirea lor economicd, monopoliziind prezentarea, transportul

distribuirea trimiterilor postale, mai cu seama in schimb cu strainatatea, si

www.dacoromanica.ro

188

aceasta rezulta destul de clar din cele scrise de dare profesorul de economie
politica Stein, in ziarele din Viena, in 1.856.
Acest profesor sustine cd, pentru motive economice,tarile romane sunt ne-

cesare desvoltarii Austriei. Ca ar fi o greseala a se incerca cucerirea lor prin

arme, cand Austria poate ajunge la acelas rezultat prin alte mijloace, precum :
monopolul navigatiunii pe Dunre, canalizarea raurilor interioare, exploatarea
minelor si padurilor prin companii privilegiate, asezarea capitalurilor austriace
in tot soiul de intreprinderi productive, stabilirea de poste, telegrafuri fi diligenle,
colonizarea progresiva a tarilor, i mai ales intinderea cea mai mare a jurisdictiei consulare.
*

Cu toate incurchturile financiare produse de ocupati unile rusesti si austriace, totutarile romane facura tot ce a fost cu putinta nu numai de a intretine
serviciul postal in mod regulat, dar inca, imediat ce timpurile au permis, a-i
aduce si imbunatatiri.
In Moldova, dupa cum am arhtat, desi in anul 1854 se acordase antreprenorilor postelor din despartirile 1, 2 si 4 despagubiri in suma de 835.000 lei,
taus ei consimtira sa renunte la tinerea postelor pana la expirarea contractului 1)
si. sh se publice o nouh licitatie.

La licitatia finala ce s'a tinut la 11 Fevruarle 1.855, postele din acele despartiri, afara de legturile Iasi-Sculeni si Galati-Reni, cari se desfiintasera, s'au

conceolat la diferiti antreprenori, pe un rastimp de trei ani, incepatori dela

Maiu 1855.
Numrul cailor pentru postele din despartirile sus aratate s'a fixat la 1.055
cal mari, iar subventia ce trebuia platita antreprenorilor revenea. la 820.587 lei 2).
Dac insa la aceast sum mai adaugam si 144.720 lei, costul intretinerii poste-

lor din despartirea a 3-a, care ramsese in conditiunile din trecut pawl la expirarea contractului (Septemvrie 1.857), vedem ca totalul cheltuelilor pentru intretinerea serviciului postal pe anul 1855 se ridica la 965.207 lei, fara' taxele de
transporturi in contul Statului.
Condltiunile de arendarea postelor. pentru noul period, tiparite la Iasi in
1855, tipografia Albinei, contineau ca parti principale si deosebit de cele prevazute prin contractele anterioare, urmatoarele :
Arendarea p6stelor sh se facd pe statiuni, neflind ingaduit unei persoane de a
tine mai mult de trei statiuni, nici pe nume strain, nici prin asociatie, prevazandu-se dt contravenientilor li se vor anula contractele si caii din posta:se vor confisca in folosul Statului.
Caii afltori in poste vor fi numai de cei mari, de 14 pumni inaltime, inha.

1) Ref. depart. de firm* No. 6.729, 1854, deshaterile Div. ObfAtw.

s) Bulelinul Oficialu al Moldovei No. 1911855,

www.dacoromanica.ro

1830-1850 dupa o schita aflata in muzeul postal din Berlin

- 189 -

CArtita de posta in tarile roma. Intro 1830-1850 dupa o schita allata in muzeul postal din Berlin

www.dacoromanica.ro

Cam 15 de Bogie

In Virile romine Intre 1830-1850, dup5 o schy

www.dacoromanica.ro

afield

In muzeul postal din Berlin

- 191 mandu-se la cal-1101e obinuite ale postei 2, in loc de 4-, la brisci, drosci sau butci

cate 4, i la carete i trsuri mari cate 6 cai.

Nurnarul cailor se prevadi a nu mai fi sporit sub nici un cuvant, iar n caz
de retragere a trupelor de ocupatiune numdrul lor s fie scazut la 750.
Caii urmau sa fie tinuti la grajd iarna i vara, hranindu-se cu fan, maldr
i orz. Se interzicea darea la ima i se prevlizit pedepse pentru cei ce ar contraveni acestor dispozitiuni.
Hamurile i toate cele necesare se stabill a fi numai de piele, afara de treanguri, cari puteau s fie fcute din franghie gudronat.
Chrutele de posta se hotari a fi mai mari, pentru a incapea in fund cloud
pergoane i cu capr dinainte, de unde sa se mae, vopsindu-se in intregime cu
coloare albastrei.

La fiecare post, se dispuse a se gasi instalat cate un ceasornic de perete i

elite o condica de reclamatiuni, push la dispozitia publicului, pentru a-i inscrie
plangerile ce vor avea contra serviciului postal. In scop ca acea condica sa nu
dispara, sau sa se ascunda, se prevadi a fi legata de masa cdpitanului postei i
sigilata cu pecetea'Vistieriei.
Taxele pentru transporturi s'au fixat Ia 60 parale i cele pentru blanchete
la 10 parale de fiecare cal i ceas. Aceste taxe ar pare ca erau indoit de mari ca
cele din trecut, ins in realitate erau egale, prin faptul ca de astadata se intrebuinta un numar de cai redus la jumatate.
Expedierea corespondentelor, banilor i pachetelor se prevazil a se face tot
de cloud ori pe saptarnana, ins pentru ordinele urgente ale Statului dare diferitele autoritati din lard, cat i ale acelor autoritati dare departamentele respective, se dispoza infiintarea unui serviciu de stafete urgente.
Condillunile de arendare stabileau ca acest fel de corespondente urmau sa
se incredinteze in Iai directiunii postelor, iar in celelalte parti capitanilor postei
din localitate, i acetia trebuiau st le porneasca de indata la destinatie cu surugii calari, din posta In posta, pana la locul de destinapune.
Pentru regulata expediere a acelor ordine, antreprenorii liniilor LO-Focani-Galati i Iai-Roman-Bacau-Focani erau obligati sa tina la dispozitie cate
trei cai i trei surugii din cei mai buni i activi, iar pe celelalte linii cate doi.
Ordinele se purtau de surugii trk genti de piele, spre a fi bine conservate, iar

ca plata antreprenorii incasau taxele obinuite pentru un cal, insa numai in

ducere.
Relativ la expedierile de corespondente, in acelea0 condilluni de arendare,
mai gasim ca, dupd cererea comandantilor de trupe austriace, s'a prevazut ca, in
afara de cele cloud curse pe saptamand, sa se mai inflinteze pe liniile Iai-Focani i Iai-Mihaileni inca cinci curse in dus i intors pentru transportul corespondentelor.

Aceste transporturi se faceau prin curierii postei, carora antreprenorii trewww.dacoromanica.ro

192

buiau sa'. le pund la dispozitie o cdrut cu doi cai, pentru care incasau taxele
obisnuite la sfarsitul fiecdrei luni dela agentia austriacd.
Tot prin conditiunile de arendare a postelor, s'a mai prevdzut i infiintarea
unui biurou special pentru tinerea socotelilor cu antreprenorii, compus dintr'un

controlor plata cu 600 lei lunar, doi scriitori cu cate 250 lei si ali trei cu ate
50 lei lunar.
Cheltuelile acestui biurou se suportau de antreprenori si era pus sub autoritatea directorului central al postelor, care aveh sub administratiunea sa i serviciul diligentelor si al oficiilor postale.
In Muntenia, .5tirbei cautd s dea o noud organizare serviciului postal, si in
vederea arenddrii ce trebuia sd se facd cu incepere dela 1 August 1.856, numl o
comisiune, compusd din Clucerii Steriadi i Pencovici, Paharnicii Pacleanu si
Mimi si loan Stamu, cu insrcinarea de a revizul conditiile de arendare si a introduce modificdrile i inovatiile reclamate de desvoltarea Orli.

Comisiunea sus arb.latd, lucrd mai nmlt timp la Ministerul de Interne,

sectiunea a III-a, si intocmi conditiunile generale pentru arendarea postelor pe
periodul 1856-61 I), prevazand ca puncte principale i deosebite de conditiunile anterioare urmtoarele :
Numdrul cailor s'a scdzut la 3.388, cu addugire c el putea, fi mrit dupd
trebuinta, iar drumurile postale s'au aranjat in 8 despdrtiri :
I-a desprtire Bucuresti-Urziceni-Brhila-Galati si din Urziceni prin
Buzdu-Ramnicu Sdrat-Focsani, cu 764 cai.
A II-a desprtire Bucuresti-Ploiesti-Predeal i Ploes ti-Buzdu, cu 304 cai.
A III-a
Bucuresti-Targoviste-Gaesti, cu 1.1.6 cai.
A IV-a
Bucuresti-Oltenita-Caldrasi, cu 1.96 cai.
A V-a
Bucuresti-Cdlugdreni-Daia-Giurgiu-Turnu, cu 252'
cai.

A VI-a despartire Bucuresti-Slatina-Craiova-Severin-Varciorova, cu iinii laterale spre Turnu, Zimnicea, Caracal i Targu-Jiu, cu
936 cai.
A VII-A despartire Bucuresti-Ploiesti-Rarnnicu Valcea-Caineni, cu linii
laterale Pitesti-Campu Lung si Ramnicu-Valcea, spre drumul Craiovei, cu 568 cai.
A VHI-a despartire Severin-Calafat-Craiova-Caracal-Islaz-Bechet, cu
252 cai.
Postele din desprtirile sus ardtate s'au arendat d-lor : G. Zisu, Serdarul C.
Viirzaru, A. Gheorghiu, A. Dumitrescu i Brezeanu, pe linii i cu preturi varia-

bile, dela 159 pand la 450 lei anual, de fiecare cal, urmand astfel ca Statul s
plliteascd antreprenorilor in total 1.1.95.783 lei.
1) Dosarul Departamentului de Iuterue 1855, Arhivele ttatului.

www.dacoromanica.ro

- 193

Pe langa aceasta, antreprenorii mai aveau dreptul la :

Taxele cailor liberati pentru trebuirrtele Statului i particularilor ;
Taxele stafetelor oficiale i particulare;
Veniturile din porto serisorilor i banilor particulari ;
Plata locurilor din diligente i a bagajelor dlatorilor.

S'a mrit numarul drumurilor, pe earl eirculau trasuri invelite (braovence), sub. numele de diligente, de doua ori pe shpthmilnrt, fixanclu-se drumurile i nurnarul lor astfel :
Bucureti-Brdila-Focani, cu 8 tr5suri ;
Ploeti-Predeal, cu 4 trsuri ;
G iurgiu,

s 4

,7

speeiale ;

Slatina-Craiova-Varciorova, cu 8 trasuri ;
Piteti-Ftilmnic-Caineni,
s 4
In afard de acestea, antreprenorii trebuiau sd mai aib 5. trasuri de rezervrt in
)5

Bueureti i in capitalele de judge, pe unde treceau drumurile sus aratate.

Fiecare diligenta urrna sa fie insotith de un conductor, care aveA loc rezervat pe capra i in seama chruia se da transportul corespondentelor, pachetelor si
banilor, atat oficiali cat i particulari.
Se prevazura reguli pentru expedierea banilor, atilt ai Statului eat i ai
particularilor, stabilindu-se ca ei sh tie impachetati in muama san piele, legati,
pecetluiti i cantaritl, inscriindu-se deasupra gropului greutatea in dramuri,
suma banilor, felul monedelor i al metalului.
Trimiterile de mai sus trebuiau predate la biurourile postale, sub adeverinta
de primire, tiparita i semnatrt de primitor, in care urma sa se faca vorbire, de
minaele celui ce pornea banii, persoana i locul de destinatie, greutatea valoarea, felul monedei i al metalului, taxa incasata ;;i data prezentarii.
De asemenea, se stabilira norme pentru predri dela biurouri, conductorilor
i curierilor, pentru predari i primiri in curs de transport, pentru eazuri de de-

teriorari i stricdri de sigilii, pentru distribuire, precum

maxima de transportat intr'o cursa.

pentru greutatea

In ceeace privete capitalele de judet, situate in afara de drumurile diligenlelor sus aratate, s'a dispus a fi legate prin curieri speciali, cari sa transporte in
carule de poste, inadins construite, corespondente, pachete i trimiteri de bani,
atilt oficiale cat i particulare, iar in caz de trimiteri de sume mari cursble se
insoteau i de un dorobant dat de carrnuirile de judge, in seop de paza.
Conductorii diligentelor i curierii s'au prevazut a fi oameni cinstiti i en
tiint de carte, functionand sub raspunderea antreprenorilor, de cari erau i
num4i.
Pentru transportul corespondentelor, pachetelor i banilor, intre Muntenia,
Moldova I Serbia s'au mentinut dispozitiunile din conditiunile de arendare anterioare, s'a elucidat Ins un punct insemnat, adica dreptul de transit, i s'a aranwww.dacoromanica.ro

194

jat ca pentru astfel de trimiteri, de ex. din Moldova in Serbia, taxele sh se incaseze la prezentare pentru intreg teritoriul Moldovei si Muntenieif si ca taxele
cuvenite Munteniei sa se predea in natura, odata cu obiectele, la punctul de intrare
in tail. Ace la lucru se stabili i pentru trimiterile din Serbia in Moldova, cu
adaugire c taxa teritoriala a ultimei thri se percepea dela destinatari.
Transportul gentilor austriace pe via Caineni s'a mentinut a se face in conditiunile din trecut si cu aceleasi taxe, lush numai pentru timpul dela Aprilie
pana la 15 Octomvrie, prevazandu-se crt pentru restul anului taxele sa se ridice dela 6 la 9 lei, de fiecare posta.
Prin articolul 13 din conditiunile de arendare, se prevzii eh antreprenorii
postelor sunt obligati a intretine cu a lor cheltnialh biurouri de postet prin toate
orasele si porturile uirii, uncle s se predea si sa se primeasca dela public scrisori
Postale si gropuri cu bani.
BiUrourile s'a dispus a se instal inteo cash.' in mijlocul localitatilor unde
functionau, cu un personal compus dintr'un expeditor, un ajutor si un irnphrtitor de scrisori.
Ele urmau sa fie deschise publicului in toate zilele i orele, pentru ca sh

primeasc trimiterile ce se vor prezenta cu doua ceasuri inainte de pornirea

curselor i sa distribue de indata pe cele ce soseau.

La fiecare biurou, s'a prevazut a se tine patru condici, din cari dota pentru
expedierea scrisorilor i valorilor si doua pentru sosiri. Condicile pentru valori
trebuiau a fi snuruite i sigilate de Directiunea postelor, cu rubrici, in cari sa
se inscrie : numele prezentatorului, data, numele destinatarului, valoarea, greutatea, felul monedei si o rubrica rezervata pentru sernnatura conductorului sau
curierului la expediere si a destinatarului la sosire.
Biurourile s'a prevazut a fi dotate cu mobilierul si obiectele necesare i cu
stampile cu numele localitatilor in care functionau si data zilei. Acele stampile
urmau sh se aplice atat pe corespondeatele prezentate, cat si pe cele sosite.
La fiecare releu de posta, s'a dispus a se pune cate un ceasornic inchis, la
ale carui aratatoare sa nu se poata umbla.

Mersul cailor se stabill a fi in trap, parcurganda-se distanta de o posta

inteun ceas si jumatate pana la doui ceasuri, pe vreme bunai in trei ceasuri pe
vreme rea. Curierii insd, in cazuri extraordinare, puteau goni si in fuga calului,
putand lua distanta de o posth intr'un ceas, iar pe vremea rea intr'un ceas si
ju matate.

In scop de economie de cai, se dispoza c daca intalnirea a doua carute

de posta se intampla pe la jumtatea drumului, se schimbau caii, pentru ca sa
ajunga si mai repede si mai pi.gin obositi la locul de plecare.
Trimiterile prin stafete trebuiau sa fie in forma de plic, cu gceutate maxima
de o oca, spre a se purta inteo geanta de piele, pe piept. In cazuri de intarziere peste
termenul necesar ajungerii stafetei, se restitui trimitatorului taxa platita impatrit.
www.dacoromanica.ro

- 495 Sfafetelor comerciale se hothri a li se da preferinth la expediere fath de

cele particulare.
In ceeace priveste taxele pentru transporturfde chlhtori, stafete, scrisori si
gropuri cu bani, s'au mentinut cele din trecut, cu adhugire c pentru calatori i
stafete, pe timpul iernii, adich dela 15 Octomvrie panh la 1 Aprilie, taxele se ri-

dicau dela 30 la 45 parale de cal si de ceas. S'a prevhzut insh, in plus, c particularii, atilt pentru transporturi, cht si pentru stafete, trebuiau sh plhteasch de
fiecare surugiu i pentru fiecare posth chte 1/2 sfant (40 parale), bani ce se dau
surugiilor.
Statul personalului Directiunii postelor s'a sporit i ca numiir si ca cheltueli, fatti de eel prevhzut in conditiunile anterioare, dupti cum urmeazh :

1 director
1 subdirector

secretar.
.
.
1. ajutor dejurn
2 scriitori (a 1.50 lei)
1. revizor
1 alerghtor

1.

1.

odhia

Cheltuiala ,'cancelariei
Lemne . . .
. .

.
.

pe lunh 1.000 lei, pe an 12.000 lei.

400 ,, ,, n 4.800 e
,,
400 ,, ,, ,, 4.800 e
,,
,,
250 ,, ,, ,, 3.000 e
,,
300 ,, ,, ,, 3.600 e
,,
,,
250 e ,, ,, 3.000 e
,,
,,
100 ,, ,, ,, 1.200 e
,,
50 ,,
600 e
,,
,,
100 ,, ,, ,, 1.200 e
,,
,,
100 ,, ,, ,, 1.200 e
Total . . . 35.400 lei.
5)

)1

y,

Cheltuelile sus aratate urmau sh se plteasch lunar de ministerul de finante, din fondurile afectate pentru intretinerea anuala a postelor.
Pe MO' obliggiunile din trecut, s'a prevhzut ch directorul postelor trebuie
s inspecteze toate postele din -tar4 de trei ori pe an : odath toamna, odatti primtivara si a treia oard child se va fixa, de guvernul Orli, interesAndu-se de tot
ceeace priveste buna intretinere si organizare a serviciului postal ; iar pentru
intAmpinarea cheltuelilor s'a stabilit a se da directorului o diurnh lunard de
200 lei.

La incheierea contractelor, antreprenorii fticurh insa obiectiuni asupra infiinarej diligentelor pe unele din drumurile mari si printr'un articol aditional
obtinur ca acea condi-tie sh fie facultativd, iar expedierea trimiteriloe oficiale i.
particulare sh se facti tot ca in trecut, prin curieri.
*

Invingerea rusilor de chtre puterile aliate si incheierea tratatului din Paris,

30 Martie 1856, contribuira a schimbh cu totul pozitiunea tarilor romAne, chrora
li se recunoscii dreptul de a se administrh singure si farh amestecul nimanui,
sub suzeranitatea Turciei si garaatia puterilor contractante.
www.dacoromanica.ro

196

Prin acela tratat, se alipi Moldovei o parte din Basarabia si se stabill eh reprezentantii thrilor sh fie chemati spre a-si exprirna dorintele asupra organizarii definitive ce trebui st se dea Principatelor rornane.

La Iu lie 1856, implinindu-se termenul pentru care fuseser alesi Domnii

tirbey si Ghica, in locul lor se pun loctiitori de Domni cu titlu de Caimacami, in timpul chrora se fac formele definitive pentru alipirea Basarabiei
(Fevruarie 1857), se retrag armatele austriace din ambele Principate (Martie
1857) si se procedeaza la facerea formalithtilor pentru consultarea thrilor si alegerea Domnilor, alegeri cari avurh loc tocmai la 5 si 24, Ianuarie 1859.
Dela Iu lie 1856 si panh la inceputul anului 1859 s'a introdus si a intervenit
in executarea serviciului postal din ambele thri modifichrile si imbunhtatirile
ce vom arhth mai jos.

In Moldova, duph alipirea Basarabiei, s'au luat imediat rnhsuri pentru a se

organiza i in acele parti un serviciu postal pentru trebuintele Administrative, si
in acest sens ghsim adresa No. 1.097 1), prin care Directiunea postelor face cunoseut Secretariatului de Stat, eh s'au infiiirtat curieri chlhri pentru purtatul plicurilor Guvernului din Galati la Reni si de acolo a se imphrp la Cahul, Bolgrad si
Isinail, cele niai insemnate orase din Basarabia.
MAsura de mai sus n'a fost decat provizorie, chci imediat s'au alchtuit druinuri si releuri de posth, s'a fixat numhrul cailor trebuinciosi la 180 2) i s'a
publicat licitatiune pentru arendarea postelor din acele parti pe ziva de Li si 5
Iunie 1857.
Desi condipunile de arendare erau cele ale postelor din lard, totus la licitaliunea pnuth, cat si la urmhtoarele, in zilele de 2 si 19 lulie, 27 Auglist 0 22 Octornvrie acelas an, nu s'au prezentat concurenti, aa Ca s'a recurs la trimiterea
lui Dimitrie Meleghi, comisar extraordinar, si a revizorului Const. N. Cociu la Ismail (Basarabia) pentru ca sh arendeze postele chiar in localitate 3)
La 10 Noemvrie 1857, intre guvernul Moldovei i antreprenorul Teodor
Ghica interveni o invoialk, prin care Statul rhscumphra privilejiul acordat acelui
antreprenor in 1852 pentru exploatarea serviciului de diligente, iar prin actul
incheiat in acel sens 4) se stabileau nrmhtoarele :
Teodor Ghica renunth la orice pretentiuni asupra Statului, relativ la tinerea
diligentelor, iar trhsurile si uneltele ce forman acea antreprizh, atat din Iasi, cat si
din intreaga lard, trec in posesiunea Statului, fhrh ca sus numitul s poath oprl ceva.
4) nBuletinul oficialu al Moldovei No. 27 (tin 1857.
2) ulluletinul oficialu al Moldovei No. 36 din 1857.
3) Buletinul Oficialu al Moldovei No. 92 din 1857.
4) Dosarul 2463, Arhivele Statului, Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

197

In schimbul acestei renuntri, guvernul Orli se obliga sa dea antrepreriorului 11.000 galbeni, din cari 1.000 se va raspunde imediat, iar restul in terrnen
de un an, cu dobanda de 7 Vo.
Aceasta invoiala find supusa Consiliului Administrativ, acesta prin raportul
No. 6.091. 1) adresat Caimacamului Moldovei la 12 Noemvrie 1857, opinieazd ca :

In privire c in toate tarile civilizate transportul scrisorilor si a deosebitelor obiecte ce se transporteaza cu diligentele este confiat guvernului, care prezenteaza. in toga intamplarea mai multh garantie si care singur poate da o desvoltare folositoare acestei antreprize, in privire si a folosului material ce infatiseaza tabloul prezentat Consiliului de Dumnealuti Secretarul Statului, odata cu alcatuirea savarsita cu Durnnealui Vornicu Ghica, Consiliul extraordinar, chemat,

prin Apostilia Exceleatei Voastre, a Ilia in desbatere chestia aceasta, a incuviintat citata alcatuire pentru rascumpararea diligentelor
Pentru a axea insa aceast antrepriza a diligentilor efectul priincios ce se
nadajdueste este neaparat a se face un proiect de modul cu care trebuie a se dirija o asemenea antrepriza i pentru acest sfarsit Consiliul este de socotin p. ca sa
it se randueasch

o corn isiune de cinci fete, i anume : Dumnealui Vel Vistiernic, Cnejii

Alecu si C. D. Muruzi, Dimitrie Cantacuzino i Dumnealui Directorul Departamentului Lucrarilor Publice, carora sa li se adreseze de cdtre Consiliu rugamintea
"sa binevoiasch a se insrcina cu aceasta lucrare. pe MO care vor binevol a

supune proiect ii pentru antrepriza postelor, al carui contract expira in curandu.

'Pe acest raport Caimacamul pune urmtoarea rezolutie :
Se incuviinteaza, 1i prin ofisuri se va randul comisiunea propus de Sfat.
Prin rezilierea contractului cu antreprenorul diligentelor, Moldova stabileste
definitiv monopol asupra transportului trirniterilor postale si face ca acest monopol sh fie exploatat de Stat in folosul sau, iar rezultatul a corespuns asteptarilor, pentruca in intervalul dela 14 Noemvrie 1857 pand la 1 knuarie 1858, dupa
scaderea cheltuelilor de exploatare, a ramas Statului un profit net de 39.625 lei,
20 parale 2).
Comisiunea intocmita pentru facerea proiectului de exploatare al serviciului

de diligente, precum si al conditiunilor pentru antrepriza postelor, a lucrat cu

multi sarguinta si a stabilit normele unei intregi organizari a serviciului postal,
insotind acel proiect cut o frumoasa expunere de motive cu atilt mai interesantd,
cu cat unele din principiile enuntate in acel timp ar puteh sa ne serve si astazi
ca baza pentru imbunatatirea i desvoltarea serviciului.
Din acea expunere de motive 3) citam aci mai jos urmatoarele parti :
2) Dosarul 2163, Arhivele Statului, Bucuresti.
2) nBuletinul Oficialu al Moldovei No. 13 din 1858.
3) Dos. 489 al Moldovei, Arhivele Statului.
13

www.dacoromanica.ro

isS

Institutul postelor, ce intrh atat de mult in relatiunile Statu,,lui i ale particularilor, nu poate exista frd un fundament legal, prin ur',mare reformele trebuie sh se bazeze pe o anumith lege postalri....
postele sunt de neaphrath trebuinth ca mijloc de Administrai
un
institut
de incredere, pentruch atat guvernul cat i particularii,
stie
prin ele expediazh cele mai importante i secrete lucruri.
,,Inzestrate cu drepturi i mari mijloace din partea guvernului, ele sunt
',climate la hicrdri pe cari institutiile particulare nu le pot indeplinla.
71

Poste le sunt mijloacele cele mai insemnate pentru relatiile materiale, spirituale i sociale, prin lemare cel mai de cdpetenie agent al des-

voltdrii culturii poporului.

,,I\Tecontenite inmultiri i uurhri ale mijloacelor de comunicatii sunt,
,,duph experientele fcute, cele mai de chpetenie conditiuni ale unei poste i
folosul ce l-ar puteet da publicului prin transporturi repezi i sig are nu trebuie

sd fie impiedicate prin larife scumpe, pentrucei unde lipsefte comunicatia

postei, sau uncle tarifele prea scumpe opresc pe clasele de jos de a lud parte
sau a se folosi de ea, se indclusci intinderea ei i la o *teased desvoltare nici
este de gdndit.
Folosul ce se dobandete prin ieftinatatea comunicatiei, dove-

,,dete peny-post in Engliterat), pentrucd cu eat posta este mai mutt la dis,,pozitia publicului, cu atcit mai mutt folos aduce.
La poste, precum fi la orice institut public, nu este ertatei nemicarea, deci pentru o necontenitd propd0re in toate se cere asemenea 0 dela ele.
,,De1 toate inovatiile sunt nedesphrtite de inseninate cheltueli, cari ar
)7

aduce la indoialh rentabilitatea postelor, o asemenea ingrijire insh nu poate

fi considerath, pentrucd folosul bdnesc al postelor nu se poate privi ca scopul
aor de cdpetenie, ceici aducdnd postele in perfectie, celelalte venituri ale Staqului sporesc i lesne se vede cd la via comunicatie sporefte negotul, prin
,,ur mare 0 venitut vdmilor, tinthrului fi al altor monopoluri ale Statului,in a
cdror rubrici intrel i venitul postelor.
Cu toate insh ch este greu a se dovedi prin cifre asemenea venit indirect, totu influenta postelor asupra celorlalte venituri nu este de thgliduit.

Comisiunea, pentru motivele sus arhtate i in scopul de a iinbunitap organizarea serviciului postal, propune urmatoarele :
4. Sa se fach o harta postali cu insemnarea statiunilor. Distanta normalh a unei poste sh fie de 7.000 stanjeni domneti, i numai unde localitattle targurilor pretind se vor lisa statiunile i in mai mare dephrtare.
s)

Reforma introdusi in 1840, prin care taxa unei scrisori simple in interiorul Engliterii se fixa la 1 peny

(10 bani).

www.dacoromanica.ro

- '199 '2. Pe drumurile postei sh se bed sosele i sh se tinh in bund stare, imphrtindu-se distantele la fiecare mie de stanjeni prin stalpi.
3. Dreptul Statului asupra postelor set se statorniceabcd prin legi postale.
4. 0 administratie sisternaticd set se introdudi prin amploiati, cari cunosc atdt manipulatia postelor, cat i limbi strdine,ca stt fie in stare a intresine relatiile i socotetile atingeitoare, cu postele din tdrile strdine. Darea postelor In antrepriza trebuie sh inceteze i ele sh se de prin invoieli sau cu
decretele Ochrrnuirii, pe mai multh vreme, la proprietarii mosiilor sau la
alte fete.
5. Sh se reglementeze transportarea obiectelor prin posta de scrisori,
prin stafete i prin posta de persoane, stabilindu-se reguli asupra predhrii
i primirii dela posth, precum i responsabilitatea postei pentru obiectele ce
i s'au incredintat spre transportare.

6. Reglementarea transportului persoanelor prin extraposte, adich

liberarea de cai de posth la particularii ce chratoresc cu trhsurile lor, cu
trhsuri de potd, prin diligente i prin trhsuri mai usoare, acolo unde nu
sunt drumuri bune.
.
7. Formarea tarifelor pentru scrisori in serviciul intern stabilindu-se
francarea prin metrci postale, in caz cdnd taxele se achit la prezentare ft
fixarea celor ce urmeaz5, a se incash la destinatie (scrisori porto). Alchtuirea

tarifelor pentru stafete, transporturi prin diligente

pentru scrisori

obiecte in schimb cu strhinhtatea.

Pentr.0 introducerea acestor reforme, comisiunea recunoaste ca vor trebui

bani, timp si personal cunoschtor in manipulatia postei, care sh stabileasch

detaliile de aplicare, conduchndu-se intru aceasta dupd asezhmintele postelor din
tdrile strdine.
Aceeas comisiune, si in acelas proiect de reformh, opineazh ch, duph expirarea contractului in vigoare, postele, ca chestiune de transport, sh se arendeze pc
un.nou period de trei ani, incephtori dela 1. Maiu 1858, in care interval sh se
introduch urmtoarele dispozitiuni:
1. Guvernul va aduce in lard doi amploiati i doi conductori strhini,
pe tiinp de un an, cari sh cunoasca i limba rornanh. Din amploiall unul se
va d la Directiullea postelor din Iasi i unul la oficiul Gak4i, spre a intro-

duce refortnele trebuincioase in manipulatia trimiterilor, iar conductorii

si altul pe linia Iasi-Mihdileni.
vor face cursele : unul pe linia
Acesti patru functionari vor ave.a indatorirea de a invuit pe functionarii

phmanteni manipulatia in biurouri i pe conductori slujba si a alchtui impreunh cu directorul postelor, instructiuni in limba romnh, pentru organizarea diferitelor ramuri de serviciu.
2. Cdpitanii de posid sec fie recunoscuti ca amploiati ai Directiunii, s
poarte uniformd, spre a fi cunosculi fi set indeplineascet fi insdrcinarea de
www.dacoromanica.ro

sot

expeclitori, dupd anurne instructiuni. Depeirtarea cdpitanilor din functiune

sei nu se facet farei incuviintarea Diregiunii postelor, i afard 1e leafa ce ii
se pldtefte de antreprenori, s primeascei i un adaus pentru functiunea de
expeditor, dupd insemniitatea statiunii ce conduc.
3. Dreghtorii tinuturilor, scoalelor i satelor sh fie datori, duph formala
cerere a chpitanilor de poste, de a intretine drumurile i podurile In bunh
stare, cum si de a da ajutorul necesar in alte neprevhzute cazuri.
4. Diligentele nu vor transportec numai persoane,bani i scrisori, ci vor
primi i pachete i meirfuri, pdtai, la greutatea de 44 oca, francate sau nefrancate, at& pettru interiorul td rii, ced i pentru tetrile stretine.
5. Secretariatul Statului va incheid conventii cu tdrile vecine i allele,
ca sec lipseasca postele straine din Ord 0 cart pdnci acum au putut exista
numai din pricind eel postele din tard nu prezentau garantia cerutei.
6. Guvernul, care pldteste antreprenorilor caii dupti contract, va plhtl
numai 1. leu pe ceas, de cal, la diligente, furgoane
scrisori.

pentru posta de

Persoanele par ticulare cu trhsurile lor vor plati doi lei de cal pe
ceas i vroind a merge mai grabnic, adich ca curier, vor plhti trei lei pe
ceas de cal si bacsisul surugiului, cate un leu de fiecare cal si posth.
Particularii vor avea drept a cere i trsuri intregi pentru dnii, in
care caz vor plati dud de cai i pentru intrebuintarea trsurii, precum se
obisnueste si in alte thri.
7. Pe langh diligentele ce vor plec in toate zilele, din Iasi la Galati, si
anume: de trei ori pe shpthmanh, prin Barlad, si de trei ori, pe la Bachu,
vor circula de douh ori pe shpthmnh trhsuri de posth mai usoare, la llusi

spre Basarabia, dela Piatra

Fhlticeni la Roman, dela Bachu spre

Targu-Ocna i Transilvania si dela Focsani la Tecuci.

Diligentele zilnice intre
vor intretine comunicatie cu
Dorohoi, iards prin trsuri de poste mai usoare.
In asemenea mod se va inlesnl ieftina i grabnica transportare de serisori, obiecte i persoane.
8. Pentru regulata sosire a diligentelor pe la targuri i statiuni trebuie
hothrite i pdzite ceasurile pornirii, iar pentru inlesnirea pasagerilor trebuie
set se organizeze restaurante pe la statiuni anumite, unde, cu preturi fixe, set
se dea de meincare cdlectorilor dimineata i seara la vrernea mesei.
9. Para la facerea unei lihrti postale, de chtre un geometru, sh se imparth provizoriu, pe harta ce existh, distantele intre statiunile postale, pe
ceasuri, duph cari se vor hothri taxele de transport.
10. Pe temeiul alchtuirii din trecut i pe baza propunerilor facute, s
se intocmeascd un buget al postelor, ca sa poatet cunocifte guvernul tarii
surnele trebuincioase i folosul ce ar puted rezult in cei trei ani urmdtori,
www.dacoromanica.ro

- 201 precum i pentru a se putea pregati diligentele i trasurile uvare, in numarul trebuincios.
11. La Directia postelor sa se mai adauge inch' un. functionar ;i until
la expeditia diligentelor, pentruch numarul actual nu ajunge la tinerea con-

tabilita'ii ;i al lucrarilor curente.

Asemenea, sei se sporeasca i lefile tutulor functionarilor dela poste, ca
sti nu fie siliti a se mai ocupet i cu alte treburi, ci, lini.tii despre existenta
lor, sd-0 vadd numai de slujba postei, care este mai grea i cu mai mullet
raspundere deccit alte slujbe.
Pe laugh proiectul sus aratat, cornisiunea a intocmit i o instructiune asupra
organizarii serviciului postal, impartirea lui i atributiunile personalului, cuprinzand in rezumat urmrttoarele :
Serviciul postal se imparte in doua ramuri, i adica :
Serviciul biuroului i serviciul grajdului.
Serviciul biuroului cuprinde intreaga rnanipulatie ;i contabilitatea
taxelor incasate, pentru scrisori, bani, lucruri i persoane, i se indepline;te

de catre functionarii biurourilor de posta.

Serviciul grajdurilor cuprinde cele atingatoare la transportul prin cai
de posta i la lucrarile fcute de biurouri.
Serviciul biuroului se imparte in :
1. Directiunea central:a a postelor cu reedinta in MO, pusa sub dependenta i controlul ministerului de finante, cu atributiuni :

a) A tine contabilitatea veniturilor tuturor biurourilor, expeditiilor

fi statiunilor de posta din intreaga tara,
b) A dispoza asupra cheltuelilor fixate prin buget, pentru reparatia
diligentelor i pentru plata lefurilor functionarilor postei, fara a mai cere
aprobarea ministerului de finante ;

c) La finele fiecarui trimestru va inainta ministerului de finaate un

cont de veniturile i cheltuelile postei, alaturand i banii ce se vor afla in
cassa ca excedent ;
d) A supraveghea ca lucrarile tuturor biurourilor, expeditiilor i statiunilor de posta sd se faca dupd regulile prescrise, spre a nu se intampla abuzuri

pagubitoare i a le da la nevoie lamuriri asupra oricarui caz neprevazut ;

e) Va avea in vedere intinderea relatiunilor i cu locurile unde nu s'au
infiintat poste i prin tdrguparele mici; va inseircinit pe comisari fi alte persoane cu primirea ?i aducerea cel putin a scrisorilor pdnei la cea mai apropiatd statiune de postet, in schimbul ceirui serviciu li se va da un beneficia
de 5 sau 10 parale de flecare scrisoare ;
f) A ingriji ca toate infiintarile de biurouri, expeditiuni i statiuni de
posta, precum i orice masuri sau schimbari fcute in folosul publicului, s
fie aduse la cuno;tinta generala prin foile oficiale si organele administrative.
www.dacoromanica.ro

- 202 2. Biurourile de post din Iasi si din toate capitalele de judete cu

atributiuni :
a) Primirea scrisorilor, banilor i lucrurilor dela public si indrumarea
lor la locurile cuvenite ;
b) Expedierea persoanelor prin diligente ;
c) Liberarea de blanchete la calatori ;
d) Distribuirea scrisorilor, banilor i lucrurilor sosite prin post ;
e) Tinerea contabilitatii cu statiunile i expeditiile de posta din apropierea lor, pentru scrisori, bani, lucruri i persoane ;
f) Supravegherea conductorilor si a purtatorilor de scrisori, ca sa nu
faca abuzuri i s nu se perceapa dela public mai mult cleat taxele fixate.
La istatiuni, crtpitanii de posta vor indeplini slujba de expeditori intocmai
dupd prevederile de mai sus.

La capitala Iai, precum si la toate biurourile dela reedintele judetelor,

cassa de bani va aveA, cloud incuietori cu dour', randuri de chei, din cari, la Iasi, o
chee va fi la cassier i o alta la directorul postelor, iar la celelalte biurouri, una
la expeditorul postal, care se va numi dintre functionarii vrednici, .si cealaltd hi
cassierul judetului, find ambii raspunzatori pentru orice lipsrt sau deficit.
Expeditorii postali de afara, in fiecare cursa i impreunrt cu pachetul scrisorilor, vor inainta biuroului de posta cu care se afl In legatura i contul banilor
incasati din taxe.
Conductorii nu vor fi in drept a prirni scrisori, pachete i persoane in diligenie sub nici un cuvant.
Repararea diligentelor, in cazuri de stricdciuni ivite in drum, se va face sub

supravegherea conductorului si a capitanulur de posta dela cea mai apropiata

statiune i cheltuiala fcuta se .va justifica prin chitantrt ischlit de primitorul
banilor.
La toate biurourile i expeditiile de posta, orele de serviciu vor Ii diminega.

dela 8-12 si dupa amiaza dela 2-6, atat in tirnpul verei cat si al ernei. In acest
timp se vor vinde timbre postale pentru francatul scrisorilor, se vor pnirnI si
preda scrisori, bani i lucruri si se vor libera bilete de diligente i blanchete, iar
in afara de orele de serviciu biurourile vor fi inchise, pentruca functionarii postei,
fara a fi suparati de public, s reguleze expedierea i contabilitatea obiectelor
primite.
Tarifele i instructiunile privitoare vor fi tiparite i puse in perete la fiecare
biurou si expeditie postala pentru cunostinta generala.
Amploiatii postei vor purta uniforma, spre a fi cunoscuti i respectati de
public.

La biurourile i statiunile de post se va pune ate o tabl cu marca Orli,

pe care va fi scris Biurou sau Statiune de posta, spre a se vede de trecatori.
Pentru tot felul de imprirnate i tiparituri, de cari va avea nevoie Directiunea
www.dacoromanica.ro

203

centrala a postelor, atilt pentru administratie, cat i pentru manipulatie, se va

desehide un cont curent cu tipografiile locale. In acest cont se va incaset, dupei socoteala biurourilor postale, taxele dupe"' tarife pentru gazete si alte imprimate ce
vor expediet tipografiile in tan/ fi se va scdded pretul pentru hdrtiile tipetrite Directiunii postelor. Contul se va inchei i Uchida la flecare trei luni.
In ceeace privete serviciul grajdurilor, instructiunile sunt cuprinse in conditiunile contractului de antepriza din trecut i modificate de aceea cornisiune.
La fine, instructiunea prevedea ca locurile vacante dela Directiunea postelor,
cat si dela biurourile din orasele de reedint, sa se ocupe de amploiati din servi-

ciul postelor cari au practica acestui serviciu, i se stabilea ea acei capitani de

posta, cari vor indeplinl cu vrednicie i credinta functiunea de expeditori, vor
putea ft inaintati, de Directiunea centralei, ca functionari la biurourile postale dela
resedintele judetelor, iar cei dela biurourile de resedintet la biuroul din Iasi i in
cancelaria Directiunii.
Prin aceasta dispozitiune, instructiunea prevede ca se va inlocui totdeauna
arnploiatii prin aliii cunoschtori, i in lucrari nu se vor intampla neorandueli.
Comisiunea, in afard de cele aratate, mai intocmi liste de formularele pos-

tale pentru manipulatie, instructiuni pentru transportul scrisorilor, baMlor, lucrurilor i.persoanelor, cu tarifele lor, precum si conditiunile de arendare a postelor pe periodul 1.858

1861.

Conditiunile de arendare pe noul period, a carei licitatiune s'a tinut ht 11,

1.2 i 1. Martie 1858, cuprind imbunathlirile ce comisiunea crez use necesar s
introduca (pag. 199), cu urmatoarele modificari i adaugiri :

Par ticularii cari vor merge cu carutele postei sau cu trhsurile lor von
plati eke doi lei i jumatate de cal pe ceas.
Antreprenorii vor fi obligati a imbraca pe surugii, din leafa ion, cu haine de
sucman sau aba duph aceea croiala i forma, in intreaga tara.
Surugii, von purth la palarii vara si la caciuli iarna un semn de alama,.ca
sa lie cunoscu0 i cei ce se vor IntalnI cu ei sa abat din drum.

La 1. Iulie 1858 se puse in aplicare, in Moldova, o alta tarifa pentru scrisori i transportul calatorilor cu diligentele i se introduse in serviciu timbrele
postale pentru francatul corespondentelor i cutiile de scrisori.
Directiunea postelor si diligentelor a adus la cunostinta generala I) aceste
modificari i inovatiuni dupa cum urmeaza :
1.. Scrisorile simple, dela 1 Iulie, cari se vor prezenta fara plata, vor fi
primite i expediate ca si cele francate, luandu-se plata dela destinatari,
dupa cum se face i in alte tAri.
2. Pentru inlesnirea publicului, asemenea scrisori simple MIA' plata se
1) viluletinul Olicialu al Moldovei, supliment la No. 54 din 1858.

www.dacoromanica.ro

- 204 vor pune, in Iai, pun liiditele de fier cu incuietoare, ce s'au pus prin pietele oraului, precum 1 la expeditia centrald, la scara intrrii, iar la celelalte biurouri dela reedinte, deocamdatd, se vor d deadreptul la biurou.
3. Pentru scrisorile ale chror taxe se phitesc la prezentare, se introduc
timbre postale, ee se pot cumpar dela magazinele din pigh i pe la biurourile i expeditiunile postale. Valoarea timbrelor se fixeazd la 27, 51, 81
i 108 parale.
A. Costul unei scrisori in greutate de 21/.2 dramuri (8.07 grame), pe
distanta de 8 pote, se socotete la 27 parale, iar dela 8 poste in sus la 51
parale. (Dela aceastd reguld se excepteazii scrisorile pentru targul Mihdileni,
cari se taxeazd pentru prima greutate cu ,27 parale, dei distanta dela Iai,
pe drumul postei, este mai mare de opt pote).
5. Laditele a fectate servesc numai pentru scrisorile fdrit plata, iar
acelea pe cari se vor HO timbre postale se vor pred deadreptul la biumud sau expeditli, spre a se verificA justetea taxelor aplicate.

6. Pentru scrisorile pe cari publicul ar vol sa le de CU adeverire de

primire (retour recepisa) se va plti o taxa' indoit.
7. Adresele scrisorilor sd fie bine lamurite, scrise romlinete i sigilate, iar celor cu adeverire de primire s li se aplice trei sigilii.
8. Scrisorile se priinesc in intreaga lard simple francate sau CU adevenire de primire.

9. Distribuitorilor la casele particulare ii se vor plti pentru fiecare

scrisoare, fdrd deosebire, Cate 5 parale i pentru fiecare pachet cdte 15 parale.
1.0. Scrisorile, pentru ca sa se expedieze cu posta din acea, zi, trebuiau
sd fie prezentate cu un ceas inainte de inchiderea post-pachetelor.

1.1. Scrisorile neplatite se scot din Mite in fiecare dimineatd, afard

de Duminica, intre orele 7 8 i se expediazd in aceea zi pe drumurile
destinate diligentelor.
Relativ la serviciul diligentelor, acela supliment de buletin aduceA la
cunotinta generala urmkoarele :
Plata unui loc in diligente sau braovence se fixeaza la 6 lei de fiecare
postd, plus 1. leu baciul surugiilor, pe aceea distantd. Baciul surugiilor

se incasseaza la prezentare i se imparte surugiilor prin ingrijirea conductorilor ce insotesc diligentele.

Oprirea locurilor se va face in toate zilele, afard de Duminicd (cnd

biurourile sunt inchise), dupd pornirea diligentelor din acea zi.
Bagajele se vor aduce seara, in ajunul pornirii diligentei, pentru a nu
se produce incurcaturi la pornire.
Orice add-tor care nu s'ar afl la ceasurile hotdrite pentru pornirea diligentei pierde plata facutd. i nici nu poate ceda biletul sau unei -alte
persoane.
www.dacoromanica.ro

205

Biletele de chlhtorie se phstreaz, i la finitul cursei se vor incredinta

conductorilor ce insotesc diligentele.
Pentru a se adui*,e la indeplinire propunerea comisiunii de reforme (punctul 1,

pag. 109), guvernul Moldovei interveni pe langh cel al Austriei in sensul de a-i
trimite doi amploiati i doi conductori, cari sh instruiasch personalul postal din
lard i sh intocmeasch reguli pentru manipularea servicinlui. Cererea f satisfhcuth i la 31 August 1858 agentia Austriei din Iai cornunich guvernului Moldovei eh functionarii ceruti au i sosit 1).
Functionarii trimii in Moldova erau : Iochan von Manowarda, administrator
de posth din Bucovina, i Leon Scliba, oficiant ; iar cei doi conductori se numeau
Iano Szergedgi i Frideric Nadler.
In comunicarea fcuth de care agentul austriac se arata, eh acei functionari rmaneau inscrii in statul amploiatilor Austriei i ca in tot cursul misiunii lor, care se fixase la un an, vor fi sub protectia austriach in tot ceace privete persoana i avutul bor..
Duph trecerea anului fixat, cei doi conductori i functionarul Scliba au fost
concediati ; Manowarda ins a continuat serviciul shu sub titlul de ',Instructor
postal, pltit cu 2.600 lei lunar, i, dupd cum vom vedea mai tarziu, el a treeut
in acela scop i in Muntenia.
Urmandu-se pe calea organizhrii serviciului postal, la Octomvrie 1858 se
intoemi i se puse in aplicare ',Instructiuni de serviciu pentru conductorii postelor Moldovei 2). Aceste instructiuni, foarte detaliate i complete, cuprind 7a5
articole, can trateazd despre :
Datoriile personalului, conduita chtre administratie i public, responsabilitatea lui.
Operatiuni de verificare la pornirea diligentelor i obiectele .ce trebuie sh
posede conductorii.

Modul de primire dela biurouri a expeditiilor de scrisori, bani

lu-

cruri, observatiunile ce trebuie sh se Leh, oranduitul i phstratul expedipilor in

drum.
Conducerea diligentelor, personalul ce le insotete in drum, atributiunile
surugiilor, ajungerea la statiuni, predarea expeditiilor.
Cazuri de intreruperi de curse, msurile ce trebuiesc luate.
Rapoarte de efectuarea cursei i pedepse pentru personalul insotitor, in eazuri de neglijente i rea credinth.
In afar de biurourile postale dela capitalele de judge i dela statiunile de
post, Moldova cauth a inmulp numarul biurourilor, infiirrtandu-le i prin tar1) Monitoral Oficial No. 227 din 1F64.
Tipografia Monferralo, Gaiai, Biblioteca Academiei Itomdne.

www.dacoromanica.ro

206

guri. Un astfel de biurou s'a inflintat, la Septemvrie 1858, in Targu-Neamtu1)

pe motivul ea acea localitate era un centru cornercial i ca in apropiere se
aflau manstiri si sate importante.
* *

Perioada dela Noemvrie 1857 pand spre sfarsitul anului 1858, desi de scurta

durata, totus reprezinta pentru Moldova cea mai frumoasa si mai interesantd
epoca de desvoltare i organizare a serviciului postal pana la acea data si bdrbatii de Stat moldoveni, prin : stabilirea definitiva a monopolului postal exploa-

tat ca institatie de Stat,infiintarea de biurouri postale speciale, inmultirea numrtrului curselor de diligente, asigurarea personalului postal ca lefuri i avansrtri,
stabilirea regulelor pentru conducerea i manipularea tuturor ramurilor de serviciu, formarea de tarife rationale i introducerea timbrelor postale si a cutiilor
de scrisori, au stiut sa feta i sa punrt efectuarea serviciului postal pe baze corespunzatoare organizatiilor similare din tarile civilizate.
Nu tot acelas lucru putem sii zicem despre Muntenia, unde postele au ramas
in organizatia fh'cuta in 1856 (pag.192), cu singura deosebire eh, la Martie 1858,
s'a infiintat un serviciu de diligente intre Bucuresti-Ploiesti-Brasov, de catre antreprenorul acelui drum, anume lancu Brezeanu.
Anuntul prin care se comunica publicului inflintarea acelui serviciu ) continea urmtoarele dispoziliuni :
Diligentele vor merge de doua ori pe saptamana, dela Bucuresti, prin Ploiesti, la Brasov ;i inapoi, cu plecarea din Bucuresti Marti i Vineri, iar din Brasov Durninica i Miercuri.
Cu diligentele se vor transporta pe langa pasageri i colete cu marfuri
gropuri en bani de mice marime, sub garantia averii antreprenorului.

Diligent* vor fi trase de 8-10 cai, ce se vor schimbh la fiecare statiune

vor fi insotite de conductori cinstiti, cu garantie i dorobanti pentru pazrt.
Pentru transportul unei persoane dela Bucuresti la Ploiesti, cu bagajul sau,
in greutate 'Ana la 40 funti (20 kg), se percepeau 8 sfanti 3), iar pana la Brasov
30 sfanti (cam 22 franci).
Pentru 1.000 fiorini, valoare in hartie sau aur, se percepeau 6 sfanti, iar in
argint 12 sfanti.
Pentru pachete farrt valoare cate 4 creitari argint de fiecare funt (500 grame).
Nu mult dupa aceasta, numarul curselor de diligente pe aceasta cale s'a
ridicat intre I3ucuresti-P1oiesti la patru pe saptamand i intre Ploiesti-Brasov la
trei pe saptamana.
1) nliuletinul Oficiala al Moldovei No. 78
2) Dosarul Direqiunii postelor din 1858, arhivele Statului.
3) Un dant egal cu 2 lei vechi 20 parale.

www.dacoromanica.ro

- 207 De1 tarile romAne scaparrt de ocupatiunile straine dela Martie 1857 i dei

prin tratatul din Paris se prevazuse ct ele se vor administr singure i farli
amestecul nimanui, totu; atAt rusii cat i austriacii ii mentinura biurourile
postale ce infiintasera i cursele ce aveau, facand mai multschimbul corespondentelor din i pentru strainatate.
Austria mai cu seama cauta sa deA extindere serviciului sau postal, prin
infiintarea de biurouri postale in mai toate oraele thrilor romAne, insarcinAnd,
acolo unde n'aveA agentii i starostii, pe diferite persoane ca : farmaciti, cornercianti i meseriai, supuO ai acelei tari, cari, in schimbul unor beneficii brtne;ti,
sa efectueze serviciul postal, la prezentare, expediere i distribuire.
Trimiterile ce se depuneau la aceste biurouri se inaintau consulatelor din
Bucureti i Iai si de aci, prin mijlocirea biurourilor si a curselor ce intretineau,
se expediau in Virile -strine, iar cele sosite din strainatate urmau aceea cale,
insa in sens Myers.
Expedierea trimiterilor postale intre biurouri, starostii., agentii i consulate
se laze prin intermediul postei rometne;ti, ea pachete oticiale ; pe liniile insrt
unde circulau curieri austriaci, sau ruseti, cum erA Bucureti-LO-Sculeni, Galati-lapi, 13ucureti-CAineni, Bucuresji-Predeal-Brapv, Galati-Adjud-Poiana
Sarata-13rapv i Iasi-Mihaileni, se plateau antreprenorilor postei locale taxele
pentru numarul cailor ce-i transportau.
In Muntenia, cursa zilnica intre Craiova-VAreiorova, intiintata de austriaci
in 1854, dupa retragerea trupelor lor fit desfiintata. De altfel, aceastrt legatura
nu erA atAt de trebuincioasa, de oarece Austria mentinuse legatura prin CAineni
vi Predeal ;i intrucAt transportul trirniterilor, din prtile de Sud ale acelei tari,
se facea pnin cursele de vapoare cari atingeau porturile Munteniei.
CAtiva particulari din Craiova se asociara insa intre ei i formara o legatura postala in locul celei desfiintate, numai de dourt ori pe saptamana, prin .stafete, platindu-se antreprenorilor taxele obinuite pentru doi cai
In Moldova, dupa terminarea ocupatiunii, Sfatul administrativ incuviinta
circularea postei austriace in toate zilele, intre Iapi-Mihaileni, pentru transportul
corespondentelor si de doua ori pe saptamAna i pentru gropuri i pachete, cu o
trasura speciala.
Sfatul administrativ insa Pusese conditiunea ca aceasta posta sd nu transporte decAt trimiterile din i pentru strainatate, fiind-ca transportul celor interne se luase in sarcina Statului.
Tot in Moldova, in anul 1858, cursa Braov-Poiana Sarata-Adjud-Galati
se prelungl pAna la Brila, cu scopul de a atrage pe aceasta cale i trimiterile
acelui insemnat port al Munteniei.
Serviciul postal rusesc i austriac produceA venituri bune tarilox cari ii
intretineau, i aceasta erA una din cauzele principale cari se opuneau la desfiintarea lui. In acest sens, inteo brosura intitulata "L'Autriche et les Principauts
www.dacoromanica.ro

208

Danubiennes., aprutd in 1858, la Paris, gdsim urrnhtoarele : ') qiiurourile de

.de posta i diligentele austriace exploateazd astdzi amandouti Principatelei des.organizarea actuald a tuturor ramurilor de serviciu public favorizeazd destul
.de bine vederile Austriei, Inca corespondenta intre Bucureti i Iasi traverseazd
.Statele austriace, trecand prin Cernduti. Se socotete la aproape 100.000
.franci anual venitul biuroului de posth austriac din Iasi. Acel al biuroului din
.13ucureti trebuie sh fie cu mult mai mare..
*

Nu putern terminft insh ultima parte a epocei 1848--1859, fdrd a vorbi de

o chestiune destul de importantd pentru tz7trile rornane i care era in directd leghturd cu serviciul postal.
Cu ocaziunea rhsboiului dus de Franta, Anglia, Piemont i Turcia contra
Rusiei, in Crimeea, aliatii i-au fhcut o bazd de operatiuni in Dobrogea, de uncle

trupe franceze s'au intins spre Rusciuk i de ad, in 1854, o companie de geniu,
sub comanda cdpitanului l'Amie, a venit in Bucureti.
Cum insd aceastd trupd trebuia sd fie in comunicatie cu baza ei de operaliuni, cdpitanul L'Amie construete o linie telegrafich Bucureti-Giurgiu, in leadturd cu Rusciuk.
Tot prin acel timp, armatele austriace, intrand i ocupand parte din Moldova
i Muntenia, au cerut, sub cuvant de a comunich cu tara lor, autorizarea de a infiinta o linie telegrafich Bucureti-Ploieti-Braov, atat pentru trebuintele armatei cat i ale populatiunii tarii.
Domnitorul -t.irbei a incuviintat acest lucru, cu condiie, insd, ea bihrourile i liniile ce se vor infiinta s fie sub a utoritatea i controlul guvernului roman, ca serviciul sh se Indeplineasch de functionari austriaci pand la formarea
de functionari romani i c5 in acest scop austriacii sg. infiinteze in Bucureti o
coald de telegrafie pentru tinerii romani cari vor vol s invete acest metewg.
In cursul anului 1851, s'a lucrat linia Bucureti-Ploieti, iar dintr'un dosar
al prefecturii de Ilfov (aflat la directiunea postelor), gasim cS. departamentul
din Nduntru, cu ordinul No. 8.396 din 1.8 Noernvrie 1.851, chtre carmuirea de Ilfov, Ii comunica terminarea lucrdrii i ii cerea s ia mdsuri spre a da oameni
de paz5. i. reparare, i tot din acela dosar, (ordinul No. 4.566 din 3 Septemvrie
acela an), rezult ch se luaserd mdsuri pentru prelungirea liniei i pe distanta
Ploieti-Brapv.
Dupd aceasta a urmat apoi infiintarea liniei Ploieti-Buzdu-Brdila, in cursul
anului 1855, i mai tarziu a liniei spre Craiova i Pitesti.
Conducerea serviciului telegrafic din Muntenia a fost incredintatd, dupa
recornandarea guverriului austriac, unui anume Hinterholzer, cu titlul de inspector al telegrafului.
.

1) Acte i documente cule d. de D. A. Sturm, vol. 7, pag. 332.

www.dacoromanica.ro

- 09 La.Noemvrie 1854 s'a deschis in Bucureti prima coal de telegrafie, cu

o durath de 6 luni i cu Ufl numhr de 7 elevi romni, cu studii a 6 clase gininaziale i cunotinte de limba francezh i germanh.
In primhvara anului 1855 aceea coalh a avut 35 elevi romni, punncluse astfel prirnele baze ale persQnalului ce urrna s formeze cadrele corpului tetelegra fie roman.

In Moldova, cu putin timp mai inainte ca in Muntenia, ghsim eh se infiintaserh oficii telegrafice la Iai, Fogani, Tecuci i Galati .(unde pin 1854 era ca
ef Cezar Librecht), iar liniile telegrafice conduceau din Iai prin Targu-Frumos,
T.-Neamt, Fhlticeni la Suceava (Bucovina), in leghturh cu strhinutatea, i din
Iai prin Vaslui, Brlad, Tecuci, Galati. Serviciul telegrafic era sub conducerea

austriacului Strighel, cu functionari de diferite nationalit4i, din cari cei mai

multi austriaci i polonezi.

Prin anul 1857, functionarii telegrafiti romani, mai cu seamti cei din Muntenia, incepur o intins agitatie atat pentru a schpa de conducerea functionarilor

austriaci, cat i pentru ch strhinii urmhreau si obtinh concesiunea serviciului

telegrafic roman, pentru 90 ani.
Agitatia a fost condush de functionarii romni Soimescu N., care pin
1871-1877 a ajuns inspector general al postelor i telegrafelor ; Filionescu, Augustin i altii, reuind spre sfaritul anului 1857 ca o bunh parte din functionarii strhini sh paraseasca serviciul.
Tot prin acela timp se nationalizeazh i serviciul telegrafic din Moldova,
pe de o parte prin trecerea lui sub conducerea lui Simion Marcovici, fost director
al eforiei coalelor, iar pe de alta pin introducerea de functionari romani.

www.dacoromanica.ro

UNIREA PRINCIPATELOR $1 DOINIA LUI CUZA

_EPOCA DELA 1859 PANA LA 1866

i Munteniei, convocate la. 5 i 24 lanuarie 1859, in

dorinta de a face din ambele thri un singur Stat, aleserh ca Domn pe Alexandru
loan Cuza, a chrui recunoastere; de dare Puterile Europei, deveni fapt implinit
Aduntirile Moldovei

la 24 Septemvrie acela an.

'raffle romane de1 unite, totus au trebuit sh-si mentinh organizatia lor
legislativh si adrninistrativd separate inch catva timp si ca atare i organizatia
lor postalti, cu directiuni aparte, cea din Iasi condush de V. Grigoriu i cea din
Bucuresti de Thnase Bolintineanu.

Astfel dar, pentru artitarea fazelor prin cari a trecut serviciul postal si a
imburatthlirilor ce i s'au adus, vorn fi nevoiti a considerh Virile tot ca separate si

a vorbi in parte de serviciul fiectireea, panti la 1 August 1862, data unirii si

contopirii postelor lor in o singurh directiune generalh, cu reedinta in Bucuresti.
In ceeace priveste, insh, serviciul telegrafic, Cuza, dupti alegerea sa ea Dornn
al Moldovei, a numit ca director al telegrafelor din Moldova pe. Cezar Libreeht
iar la Main acelas an I-a numit ca inspector general al telegrafelor din a mbele
OH 1).
*

In Muntenia, unde, dutph cum am vtizut, serviciul postal ramhsese in inferioritate vtidith fath de eel al Moldovei, a trebttit ca in epoca de mai sus sh se limnceased mai mult, pentru a se aduce i aci serviciul la nivelol celui din Moldova

si a se da publicului aceleasi avant* ca in tara surorh.

Cum insti contractele postelor expirau tocmai la 1 August 1861, si ea atare
nu se putea face imbunhthtiri de ordin mai general, guvernul isi indrepth In primul rand atentiunea asupra asigurtirii transportalui de chlhtori prin mijloace
mai comode si mai putin obositoare.
In acest scop, consiliul de Ministri, In edinta sa dela 27 Maiu 1859, both1) Monitorul Ofleial al Muntenici din 1859, pag. 189

www.dacoromanica.ro

212

rate a se aduce la indeplinire articolul din contractul incheiat in 1.856, privitor

la infiiirtarea serviciului de dilijente de catre antreprenori, dar, cum acetia se
opuneau, consiliul Ina masuri pentru confectionarea a 28 trasuri, cari s fie utilizate pe drumurile Bucureti-Braila, Bucureti-Buzu-Focani, Bucureti-Craiova
i Bucureti-Piteti-Ramnicu Valcea ').
Darea in circulatie a diligentelor s'a facut pentru drurnul Bucureti-Focani,
iii legatura cu diligentele Moldovei, pe ziva de 8 Noemvrie acela an, iar a celor
(le pe distantele Bucureti-Brhila, Bucureti-Craiova i Bucureti-Piteti, cu incepere dela 1. lanuarie 1860.
Circularea diligentelor intre aceste localitati
se facea de cloud ori pe sapta.
mana in ambele directiuni, transportand pe langa calatori i expeditiunile de
scrisori i gropuri, atat ale autoritatilor de Stat, cat iticularilor.
ale par.
Distanta dela Bucureti la Focani se stabilise a se parcurge in 27 ore, la
Braila in 29, la Craiova in 37 i la Piteti in 15. Acest orariu fusese calculat

pentru timpurile rele i de iarna, aa c in timpuri bune aceleai distal4e se

luau in mai putin timp.
Plata locurilor din interiorul trasurilor s'a fixat la 6 lei de fiecare persoana
i posta, iar pentru cele de pe capra trasurii la 5 lei.
Pasagerii aveau dreptul a lua gratuit bagaje 'Ana. la 1.5 oca, iar pentru cele
ce treceau peste aceasta greutate se percepea o taxa de pe un tarif pe greutate i
pe distanta cu un maximum de 44 oca.
Cu ocaziunea punerii in aplicare a serviciului de diligente, se stabill i regulele ce urmau sa se pazeasch ant de public, cat i de catre conthictorii ce insolean diligentele.
,
Continuandu-se pe calea inmuIirii i imbunatatirii serviciului de diligente,
la 30 Martie 1860, s'a dat in circulatie diligenta intre Craiova-Varciorova i Piteti-Rarnnicu Valcea, cu doua curse pe saptamna 2); iar la 14 Main, acela an,
pe linia Bucureti-Ploieti-Predeal se introduse de catre antreprenorul respectiv
diligente sistematice in form a. de cupele, stabilinclu-se locuri de odihnti i mancare la Ploieti i Campina 3).
La 1.7 August 1860, Adunarea legislativa a Munteniei, pe motivul cii postele sunt o sursa de venituri, i in vedere ca acela serviciu in Moldova era pendinte de ministerul de finante, s'au luat postele dela ministerul de interne i s'au
alipit pe langh cel de finante ; iar cu decretul No. 602 din 1.3 DeCemvrie 1860 i)
s'a numit ca director al acestei institutiuni Panaiot Sevescu.
Desvoltarea transporturilor de calatori intre Bucureti i Iai i a celor
de corespondenta, atat intre aceste orae, cat i intre Bucureti-Braila-GaMonilorta Oficial al Munteniei din 1859, pag. 309 si 626.
2) Dosarul direciunhi postelor din 1860.
3) Monitorul Oficial al Munteniei din 1860, pag. 468.
4)
If
1/
/7
/7
227 qi 1405.
"
1)

11

11

www.dacoromanica.ro

213 --,

tali, filch ea, incepand dela 18 Noemvrie 1861., pe de o parte, s'ai se stabileasch 0
mai buna legatura intre diligentele din Muntenia si cele din Moldova la Forsani 1),
iar pe de alta sa se inflinteze curse zilnice de cariole, conduse de curieri, pentru
transportul numai al corespondentelor postei de scrisori.
Aceste din urma curse porneau din Bucuresti, in fiecare zi, la 5 ore seara

si erau in legatura, la Focsani, cu posta spre Iasi si la Buzau, cu un curier care

facea transportul intre Buzau-Braila-Galati.
Pentru aceleasi motive si ca unitate de vederi, administratia postelor din
Muntenia, de comun acord cu cea din Moldova, la 31. August 1861 2), stabill
reguli comune privitoare la admiterea si la expedierea gropur:lor oficiale si particulare si dispoza unirea ambelor servicii postale din Focsani intr'un singur biurou, care fd instalat in mijlocul acelui oras.
In vedere ca la 1 August 1861 expirau contractele pentru antrepriza postelor, se vota de Adunarea legiuitoare o lege prin care guvernul era autorizat a
conceda pana la 1 Maiu 1862 tinerea postelor prin licitatie publica, cautarea lor
in regie sau tratarea prin buna invoiala cu antreprenorii ce le tineau ).
Ca urmare a acestei legi, guvernul neputand aproba nici licitatiunile ce s'au
tinut si neavand timp a face preparativele necesare pentru cautarea in regie, a
admis prelungirea contractelor prin blind invoiala si prin decretul No. 371 4)
s'au concedat postele pe timp de 9 luni, adica Ora la 1 Maiu 1862, in conditiunile de mai jos :
Drumurile No. 1 si 2 : Bucuresti-Ploiesti-Predeal-Valeni-Targoviste si
Ploiesti-Buzdu-Focsani-Braila-Galati, d-lui Paraschiv Gheorghe, cu 900 cai, pe
pret de 433 lei, 30 parale de fiecare cal.
Drumurile 3, 4, 5 si 6 din restul tarii s'au arendat d-lor G. Zisu, Pand 015.iiescu si N. Alexescu, cu 1.248 cai, pe pret. de 516 lei de fiecare cal.
Numarul total al cailor din despartirile sus aratate era de 2.1.48, cu un pret
total pentru 9 luni de 1.037.343 lei, adica cu un plus fata de trecut de 183.123
lei. Statul, in afarrt de aceast5. suma, mai cheltui pentru intretinerea diligentelor
si a transporturilor In contul sau aproape inch. 500.000 lei anual.
*

Cu inceperea insa a anului 1862, In administratiunea postelor din Muntenia

se desfrtsura o mare activitate pentru reorganizarea serviciului postal si indru-

marea lui pe baze coresponzatoare cerintelor timpului, stabilindu-se in scurt

timp reguli pentru :
Arendarea postelor, cu incepere dela 1 Maiu 1862 ;
I) Monitorul Oficial al Munteniei din 1861, pag. 1319.
2) Monitorul Oficial al Munteniei din n
I,
766, 801
3) Monitorul Oficial al Munteniei din n
1,
569.
4) Monitorul Oficial al Munteniei din 7)
7)
167.

1101.

4
www.dacoromanica.ro

214

Expioatarea serviciilor postei de scrisori, pachete, valori i transportul chlatorilor prin diligente de catre Stat i pe seama sa ;
Infiintarea de biurouri postale ;
Formarea de tarife pentru scrisori, pachete, valori si calatori ;
Formarea de instructiuni pentru diferitele manipulari ;
Fixarea atributiunilor directiunii postelor.
Intre conditiunile noului contract de arendare, grisirn ca mai deosebit urmatoarele 1) :

Fiindca serviciul scrisorilor si al gropurilor cu bani rmne pe contul guvernului, antreprenorii stint obligati a da caii necesari fr plata de progon.
Diligentele de asemenea se vor tine de guVern i vor fi de cloud clase, mici
i mari ; la cele mici, cu greutate pana la 700 oca, se vor inhamtl cate 8 cai, iar
la cele mari, pana la greutatea de 900 oca, ate 1.2 cai. In timp ins de vreme
grea, se vor adaugh la fiecare diligenta Inca cate doi cai.
Numarul de cai ce va trece peste cel fixat se va da cu plata de progon.
Numai guvernul are monopolul diligentelor.
Numrul cailor i subventia acordata de Stat, in urma 1icitaiunii inute,
s'a fixat astfel :
Drumul 1. si 2, cu o subventie de cal in valoare de 478 lei, 28 parale i 1/3,
450.000 lei.
care pentru un numar de 940 cai facea
Drumul 3, cu o subventie de 534 lei, 1.5 parale de cal, care penmru 512 cai facea
273 600

Drumurile 4, 5 si 6, cu o subventie de 471 lei, 1.7 parale, de

cal, care pen tru 1.008 cai faceh
475.200 ),
In total, dar, pentru intretinerea serviciului postal s'au previtzut 2.460 cai,
pentru cari se plate o subventie anuald de 1.198.800 lei. In afara de aceasta,
Statut mai da antreprenorului druinurilor 1 si 2, pentru intrelinerea serviciului de
diligente de pe acele drumuri, 145.524 lei, 32 parale, si mai cheltui sume destul
de insemnate cu intretinerea diligentelor de pe celelalte drum uri si a personalului
ce le insoteau.
Ca completare a conditiunilor din noul contract si in urma votului Adundrii
Legislative din 31. Martie 1862, s'a hotarit, cu incepere dela 1. Maiu, ca serviciul
postei de scrisori, gropuri, pachete cu i fart valoare i transportul calatorilor
prin diligente, sa se exploateze de Stat, in regie 2), deschizandu-se totdeodata
pe seama ministerului de finarrte un credit de 756.066 lei, 20 parale, care urma
srt se acopere din veniturile produse de noua exploatare.
Pentru exploatarea serviciului postal in orasele Bucuresti, Britila, Craiova,
Ploieti, Calafat, Giurgiu i Oltenita, s'a infiintat ate un biurou postal indepen9 Dosarul directiunii postelor pe 1862, fila 19-32.
2) Monttorta Oficial al Munteniei 1i Moldovei 1862, pag, 388, 417 qi 472.

www.dacoromanica.ro

115

dent, iar in oraele Buzau, Ramnicu-Sarat, Piteti, Slatina, Targu-nu, TurmiSeverin, Ramnicu-Valcea, Caracal, Turnu-Magurele, Calarai, Targovite i
Campulung ate un biurou postal, condus de cassierii judetelor respective, ajutali in manipularea serviciului de amploiati speciali.
Pentru diferitele trimiteri i transporturi postale, cu incepere dela sus mentionata data, s'au fixat taxele urrnatoare :
Scrisorile destinate a se distribui in oraul de depunere, pana la greutatea
de 5 dramuri, se supuneau la o taxa de 6 parale, iar cele destinate a se distribui
in interiorul tarii, oricare ar fi fost distanta, se taxau dupa greutate, astfel :
GREUTATEA SCRISOREI

Dela
n
n

Scrisori francate
Lei

Par.

Lei

Par.

30
20
10

15

1 pil h la 5 dram.
5

10
50

n
n

n 10
* 50
n 100

Scrisori nefrancat e

n
n

3
8

De aci in sus cate 6 _lei, de fiecare greutate de 50 dramuri peste taxele

sus aratate.
Scrisorile se mai puteau expedia ca recomandate 4 i cu adeverinta de primire ; in acest caz, pe langa taxele dupa greutate se mai platea la prezentare
cate 30 parale pentru fiecare din acele- forme de expediere.
Scrisorile simple se puteau depune, in afara de biurouri, i in cutiile de serisori, ce s'au infiin tat la acea data i s'au aezat prin stradele principale ale oraelor.

Scrisorile neplatite nu se puteau depune decat pentru local itatile uncle existau biurouri postale.

In scopul de a se inlatura frandele, s'a dispozat c cei ce vor pune corespondente particulare in cea oficial, se vor destitul din functiune, iar destinatarii
vor fi supui la indoitul taxei cuvenite 1).
Taxa foilor tiparite puse sub banda era obligatorie la prezentare i s'a fixat
la 3 parale de fiecare foaie, In mrimea unei coli. Acest fel de trim iteri nu trebuia sh poarte scris decat adresa destinatarului i numele expeditorului.
Taxa unui thc in diligenta, pentru o persoana, cu bagaj 'Ana la 1.5 oca i

cu valoare pana la 500 lei, s'a fixat la 3 lei de ora, adica pentru o distanta de
3.500 stanjeni.
Pentru orice valori i lucruai incredintate postei i orice bagaj niai mare de
1.5 oca, taxele s'au fixat pe valoare, greutate i distaata, in ore, precum urmeaza
Monitorul Oficial al Munteniei 1862, pag. 509.

www.dacoromanica.ro

/16

Dela 5 la 10
ore

la 5
ore

INona'

PE VALOARE

PE GREUTATE
Lei

Dela

Para la

Dela

500 lei
1.000 ,,

1 dram
200 dr.

Par.

Noll la

200 dr.

400 n

ore

Par.

Lei

1 leu
500 lei

Par.

Lei

Dela 10 la 15

12

12
24

24
1

De acl in sus, taxele creteau cu elite 6 parale de fiecare 10 ore de distantd,

'Ana la maximum 80 ore i tot cu eke 6 parale de fiecare 200 dramuri greutate i de fiecare 500 lei valoare.
Obiectele fara valoare se supuneau la taxa numai dupa greutate i distaifl,
iar la cele voluminoase i de mica greutate portul cuvenit se marea cu juma-.
tatea taxei.
Pentru uurinta personalului, s'au elaborat i instructiuni detailate pentru
manuirea intregului serviciu de posta uoara, purtand titlul de Regula postala
pen iru scrisorh,, cari s'au i tiparit in o brourd speciald,cu data de Martie1862.
Prin decretul No. 395 din 30 Maiu acel an I), organizandu-se ministerul de
finante, se prevazil ca postele formeaza o directiune dependenta de acel minister
i eh ea va II condus de un director, ajutat de un ;;ef de sectiune.
Atributiunile directiunii postelor s'au fixat astfel :
Privigherea asuiwa indeplinirii obligatiunilor din contractele cu antreprenorii postelor ;
Administratiunea postei de scrisori i a diligen[elor ;
Perceperea taxelor ;
Verificarea agentilor stii, contabililor ;;i contabilitatea respectiva;
Transmiterea rezultatului la contabilitatea generabt
*

In Moldova serviciul postal find organizat pe bazele pe cari le-am aratat

in 1858, in epoca ce urmeazd nu s'au fcut imbunhtatiri i extinderi mari de serviciu, ci mai mult perfectionarea celui existent.
Sacrificiile facute de Moldova pentru intretinerea serviciului sau postal
erau destul de mari comparativ cu cele ale Munteniei i pentru a ne (LI mai bine
cent despre aceasta, dam aci mai jos cheltuelile prevazute pentru intretinerea
acelui serviciu dupa bugetul anului 1860 2).

1) Monitorul Oficial al Munteniei 1862, pag. 489.

2) Monitorul Oficial al Moldovei, pag. 866.

www.dacoromanica.ro

- 217 Cheltuelile Direciunii i ale biurourilor postale

1 director
1 instructor
1 con trolor

.......

'1 ajutor de controlor

1 ef de biurou
3 scriitori, a 200 lei
1 registrator arhivar
3 slujitori, a 100 lei

1 500 lei lunar.

,
2.100 ,
800
250 ,,
400 s
600
200 s
300

Total anual 73.872 lei.

Biuroul din Iai

1. eassier i ef al biuroului
1. expeditor . . . .
.
2 scriitori cl. I, a 250 lei
1 intendent
4 curieri, a 150 lei

1 000 lei lunar.

.

I randa pentru grajd

800
500
200
600
80

s
s

s
s

25 conductori, din cari 4 de cl. I a

250 lei lunar, 8 el. II a 200 lei
i 13 el. III a 150 lei

4 550

Total anual 92.760 lei.

Biuroul din Galati

1. expeditor

500 lei lunar.

1 supleant

250 s
200
300 s

I.

11

2 curieri, a 150 lei

Total anual 15.000 lei.

Biuroul din Focfani

1. expeditor
1. supleant
1. curler

400 lei lunar.

200
120

s
s

Total anual 6.640 lei.

www.dacoromanica.ro

218

Celelalte biurouri

Tecuci, Baedu, BArlad, Botoani, Roman, Fdlticeni i Ismail cl'ite un expeditor, pltit a 300 lei fiecare . . . 2.100 lei lunar.
Piatra, Vaslui, Hui, Dorohoi si Mihileni

ate un expeditor, plAtit a 250 lei

1.250 s

fiecare

Cahul i Bolgrad cate un expeditor, a

400 s
200 lei fiecare
14 curieri, cate unul la biurourile de mai
sus, prtiti a 120 lei lunar fiecare . 1.680 s
Total anual 65.160 lei.

Chirii de localuri, cheltueli de 'cancelarie, mobilier,

obiecte postale, etc. anual
Subventiuni antreprenorilor, dupd contracte, anual .
Sume prevdzute pentru transporturi in contul Statului
Total general . .

.
.

34.700 lei.
1.383.375 s
384.000 s
2.055.509 lei.

Cursele ce se fceau in Moldova in acel timp erau urmAtoarele 1):

Curse de diligente, cu cari se transportau tot felul de trimiteri postale i

caldtori, porneau din Iai, de trei ori pe sAptdmnd, prin Vaslui, BArlad, Tecuci,

la Galati i tot de trei ori pe siiptmand, insd in zile deosebite, din Ia.i, pnin
Roman, Bacdu la Focani.
Cum, insd, intre Tecuci-Galati i Tecuci-Fogani existau curse cu cariola
pentru transportul corespondentelor, se ajunsese a se face legdturi zilnice intre
ora;ele Ia0, Galati i Focani.
Tot pentru transporturile sus ardtate mai exista o curs de diligent, intre
lai-Botoani-Mihdileni, de cloud ori pe sdptdmnd; iar o a treia cursd se faceh,
tot pe acela; drum, numai pentru transportul postei, cu o cariold.
Din punctele atinse de diligente, plecau curse cu cariola, de trei ori pe saptdrnand, pentru transportul corespondentelor i al valorilor, fdcandu-se astfel
legdtura cu toate biurourile postale ce am ardtat mai sus.
Curse de asemenea naturd existau intre:
Roman-Flticeni, cu ramificatie Cristeti, T.-Neamt.
Roman-Piatra.
Bachu-T.-Ocna.
Galati-Bolgrad.
Vaslui-Husi-Ismail.
Cocoreni-Dorohoi.
I) Monitorul Oficial al Moldovei 1860, pag. 121.

www.dacoromanica.ro

219

In aceasta epoch', brbatii de Stat ai Moldovei ridicara cAteva chestiuni de

principii generale, destul de bine gandite si cari urmau s gaseasc aplicare in
curnd. Astfel, la 5 Noemvrie 1859, ministrul de finante al Mold ovei trirnite

celui de interne al Munteniei un proiect de organizare al serviciului postal,

proiect, care, duph cum reiese din adresa No. 1.2.698 I), a fost inaintat i comisiunii centrale, care se ocup Cu facerea legilor.
Prin acel proiect, ministrul de finante propunea. :
Set se facd o lege bazatd pe principii generale, stabilindu-se drepturile postei,
insotita de un reglement, cuprinzand toate instructiunile, pentru a se da acestui
serviciu o intindere indemanatich, neintreruptd si exacta, in tot cuprinsul Principatelor Unite.
Sd se infiinteze o nedesprtitd intrunire a liniilor postale din ambele taxi,
statornicindu-se un punct de centrcaizare a tuturor postelor, cu o singurd Directiune getierald, instalatd la Focpni.
Si, ca ultima propunere, ca ar fi avantajios sci se intrunescd biurourile postale cu cele telegrafice spre a se cruta Guvernul de un indoit numar de amploiati i de case postale, pe la biurourile unde circulatia este mica.
0 altrt chestiune, care si-a avut importanta sa, mai cu seama in acel tiinp,
a fost ridicata la 18 Ianuarie 1.860, de catre Mavrogheni, ministrul de tinante al
Moldovei, care, printr'o adres 2) catre guvernul Munteniei, propuned ca jurnalele
din Moldova, pentru Muntenia qi viceversa, sa fle scutite de orice dare la posta si
transportul lor set se facd gratuit.
Ministrul de interne al Munteniei acceptlind propunerea cu No. 658 din 12
Fevruarie acela an catre Directiunea postelor, d ordine a se luet mdsuri in
consecintd,adoptdndu-se norma c jurnalele adresate abonatilor din o parte pentru
alta sei se facet pachete, cari sd se incredinteze conductorilor dela diligentele Bucurefti-Fogani i Ia5si-Focfani, cd la Focpni set se facet schimbul pachetelor
de act in colo sd se distribuie prin ingrijirea postelor respective.
In vederea expirrii contractelor postei, care urrnA sa alba loc la Maiu 1861,
consiliul de ministri, cu incuviintarea Adunarii legiuitoare si a Domnului 3), pe
de o parte, aproba prelungirea contractelor [Ana la Maiu 1862, iar pe de alta dispune a se alchtui noi conditiuni pentru arendarea postelor de cai cu incepere
dela acea data.
Noile conditiuni, publicate spre sfarsitul anului 1861. 4), au fost intocrnite
pe principiul ca postele se dau in intreprindere pe termene lungi, cu brevete
fara subventiuni din partea Statului;
Conditiunile prevedeau crt brevetele constituiau titularilor drepturi asupra
2) Dosarul Dir. Postelor 1859.
2) Dosarul Dir. Postelor 1860.
2) Monitorul Oficial al Moldovei 1861, pag. 476.
1369.
4) Monitorul Oficial al Moldovei

www.dacoromanica.ro

220

transportului de calatori prin posta". i cii. aceste drepturi nu se puteau retrage

decal in caz de rea efectuare a serviciului.
Beneficiul intreprinzatorilor urma sit rezulte din taxele ce s'ar fi incasat
dela calatori, socotite pentru fiecare posta duph tarifa de mai jos :
Numiirul

cailor

1. Brisci cuprinzAnd o persoana sau doua.,

cu 60 oca bagaj :
Vara. . . .
Iarna . . .
2. Trhisura faeton de doug persoane, cu
420 oca bagaj :
Vara. . . .
larna . .
3. 0 caleaFA pentru'patru persoane:
Vara.

larna

Lei

12

18

3
4

18
24

4
6

24
36

6
8

36
48

Par.

4. 0 trAsur mare de voiaj :

Vara. .
Iarna .

Posta se socotea a 7.000 stanjeni (13.734 metri) i ce trecea peste aceasta

distanta, dupa imprejurari, ca sfert sau jumatate de posta.
La fixarea pretului, se tinuse cont de cheltuelile de intrelinere i profitul ce
trebuia sa rarnana antreprenorului i se avusese in vedere i costul transportului
de calatori din alte State. In acest sens, publicatia ne arata ca in Franta, pe distanta de 10.000 metri i pentru un cal, se percepea 2 franci, iar in Moldova
pentru 13.734 metri s'ar fi perceput cam 2 franci, 40 bani.
Neprezentandu-se, insa, amatori pentru luarea postelor in condi Vunile sus
aratate, s'a recurs la prelungirea contractelor cu vechii antreprenori, cu Uflhl
pentru un an, iar cu altii pentru 2 ani, cu preturi la unii mai scazute i la altii
mai ridicate, fixandu-se in total numarul cailor la 1..624, iar totalul subventiei la
1.311.012 lei 1).
UNIREA SERVICIILOR POSTALE DIN AMBELE TARI

Organizarea postelor devenind aproape identica in ambele tari i spiritul ce

predomina in acel timp, de a se face cat mai curand desavarita unire a tarilor
rornane, impuse contopirea ambelor Administratiuni postale intr'o singura direcOune, cu sediul in Bucureti.
I) Dosaral Dir. Postelor din Moldova 1862, fila 137.

www.dacoromanica.ro

221

Deciziunea unirii postelor s'a luat de consiliul de minitri in edinta sa

dela 1.7 Iu lie i s'a aprobat prin decretul No. 527 din 23 Iu lie 1862 1), cand s'a
hothrit :
Desflintarea Direcliunii postelor din Imi pe ziva de.1 August, trecandu-se
parte din personal la Bucureti, iar parte la biuroul postal din Imi. ln personalul
trecut la Bucureti gasim i pe instructorul Iochan von Manowarda, care rmase
i. aci in aceem calitate pana la Octomvrie '1864, cand fir concediat 2).

Ca director al postelor intrunite se meatinii Panaiot Sevescu, care functiona in aceea calitate in Muntenia inca dela Decemvrie 1.860.
Cu unirea postelor, taxele din Muntenia devenira obligatorii i pentru Mol-

dova i se emise tinibre postale, cu cari sa se faca francatul corespondentelor

pentru intreg teritoriul Romaniei 3).
Noile timbre postale aveau forma dreptunghiulara, cu colturile taiate putin,
ceeace le da forma unui octagon neregulat. In mijlocul timbrelor se afla ,, Vulturub, i capul de Zimbru,,, emblema ambelor tari, iar dedesupt o goarna postala. Sus i jos inscriptia valoarei, in parale, iar in Mari inscriptia ',Franco-

Scrisorii.
Timbrele erau de trei categorii, de 3, 6 i 30 parale i se intrebuintau astfel:
Cele de 3 parale pentru foile tiparite i jurnale ;
Cele de 6 parale pentru scrisori loco, aplicandu-se ate un tirnbru de 6 parale pentru fiecare greutate de 10 dramuri ;

Cele de 30 parale pentru scrisori destinate a circula in toata intindere

ambelor tari i cari se aplicau dui-A tarifa aratata la pag. 215.
Timbrele se procurau dela biurourile postale, dela distribuitori sau dela
comercianti. Acestora din urm s'a admis a li se da pentru vanzarea lor o rea
miza de 2Io, socotit ins :
Dela cele de 30 parale dela 75 lei in sus.

,
n

19

,,

6
3

.
,

. 25
. 12

Confectionarea timbrelor postale s'a Matt la inceput pin aplicarea cu

mna a clieurilor, reprezentand acele timbre ; in curand, insa, s'a publicat licitatiune pentru procurarea imei prese speciale, necesara la imprimatul Ion.
Prin publicatiunea de punerea in circulatie a timbrelor, se prevedea ca.' ele
se vor intrebuinta la achitarea taxelor pentru trirniterile, a chror plata era obligatorie la prezentare, cat i a scrisorilor, cu adaugire ca scrisori porto nu se primeau, decat pentru localitatile unde existau biurouri postale.
Administratiunea postelor unite dand ins mult de lucru atat ministrului
.
de flnante, cat i secretarul general al acelui minister, s'a luat hotarire i s'a
1) Monitorul Oficial din 1862, pag. 678 i 693.
1060.
2) Monitorul Oficial din 1864,
3) Monitorul Oficial din 1862,
722, 770 li 734.

www.dacoromanica.ro

222

aprobat, printr'o deciziune din 4 August 1.862 1), ca directorul postelor s alba
dreptul de a subscrie in numele ministrului i pe a lui rdspundere mice lucrari
privitoare la :
Explicatii asupra manipuldrii in mice materie postald ;
Repetirile pentru aducerea la indeplinire a circuldrilor i ordinelor date de
ministru sau secretarul general ;
Corespondenta ordinara cu efii biurourilor postale;
Observatiuni asupra neexactitatilor ce se vor constath in conturile lunare ;
Comunicatii de diferite stiinte cu ceilalti sefi de servicii ;
Trimiteri i cereri de cOpii de pe diferite acte i lucrari pentru stiiate de
cancelarie sau completarea informatiilor necesare, ce ar intemei lucrrile, ce
reclaina rezolutia rninistrului sau secretarului general.
Organizarea serviciului postal si exploatarea sa pe seama Statului, hicuta' in
cea mai mare grabii., infiintarea celor mai multe biurouri postale sub conducerea cassierilor de judete i numrul redus de curse, mai cu searn in Muntenia,
precum i transportul postei in ambele thri, prin deligente marl i grele, pe drumuri impracticabile, prezentnd neajunsuri, s'au fficut noi studii pentru indramarea serviciului pe baze mai bune si se propuse noi modifichri i imbunzitrttiri.
Modifichrile supuse de ministrul de finante Al. Cantacuzino, incuviintate de
consiliul de ministri i aprobate de Domn cu decretul No. 615 din 7 August
1862 2), sunt consemnate in urrnAtoarele puncte :
1. Serviciul postei de scrisori se va osebi de indat de acela al diligentelor i, spre indeplinirea acestei trebuinte, se va cumplira. 30 chrucioare
postale, pa.ni. la 70 3) galbeni una. Aceste ciirucioare vor purt numai pe
conductori i vor circul in toat tara cu expeditiunea usoarrt, inhmtmdu-se la dansele doi cai mari sau patru mici.
2. Serviciul deligentilor pentru transportul pasagerilor se va ridica de
indath din sarcina Statului, cedndu-se acest drept intreprinzAtorilor particulari prin dare de oarerare ajutor din partea guvernului. PELn5, cAnd Ins
particularii vor concur la asemenea intreprindere, i ca publicul srt nu
simt anevointi pentru transport, diligentele de ast4zi sh se vilnzh de indat
curnparndu-se altele de o constructie mai solidi, usoare, incdphtoare i, in
fine, mai comode decat cele de astrtzi. Pentru deocamdata., se vor infiint
asemenea diligente, cel putin In nunahr de 12, cari se pot procur pAnh la
suma de galbeni 250 una.
3. Se va ridica deasupra cassierilor districtali insrcinarea de expediLori postali pe la toate punctele, conform cu statul anexat aci, care se aprobli
de consiliu.
1) Monitorul Oficial 1862, pag. 746.
2) Monitorul Oficial 1862, pag. 825.
9 Un galben egal cu 32 lei vechi.

www.dacoromanica.ro

- 223 Spre a se putea intinde serviciul postal in toata tara i a nu intr

in mai mari cheltueli, se vor infiinta biurouri postale pe la toate subprefecturile din tarn, insarcinandu-se pentru acest serviciu unul din scriitorii
subprefecturii sau i chiar din particulari, dupa recomandatla expresh a
d-lor prefecti, chrora sh li se lase pentru expusa lucrare un'scazhmant dela
10-20 la /0, duph trebuirrth, din profitul ce ar produce aceste biurouri.
Fiind eh acum la inceputul infiintrii unor asemenea biurouri
este probabil Ca profitul va fi foarte mic, incat aceasta plat& de 10-20
la 0/0 sh fie cu totul neinsernnat pentru acele persoane, de aceea, in caz
cand suma ce li se ofera, sub titlu de beneficiu, nu va putea acoperl o sumh
de lei 25 ce urmeazh a se adopt& ca plath lunar regulath, pentru acei insarcinati, neajungerile sh, se acopere din economiile ce rezulth din creditul
acordat pentru statul ce a fost pana acum in lucrare.
Acest mod pus odath in lucrare, orice corespondenth particularh de
prin sate se va trimite la biurourile de pe Mg& subprefecturi de doua ori
pe shpthmanh in zilele hotrite, spre a se expedul in urm la locul unde
A.

vor fi destinate.
Biurourile de pe laugh subprefecturi, primind asemenea corespondente
particulare, le vor inainta iara in zilele hotarite la biurourile centrale dela

rqedinta prefecturilor prin intr'adins dorobanti sau jandarmi, precum se

face i cu expeditia oficialh.

5. Garantiile ce sunt datori a pune unii din amploiatii postali fiind

foarte mari in proportie en retributia lor, se modifich in modul urmator :
Fiecare amploiat postal, chruia i se incredinteaza. bani particulari i
oficiali, va depune o garantie ipotecarh sau in numerariu, in proportie CU
leafa sa pe un an i garantiile ce s'ar da de persoane recunoscute de solvabile, ministdul finantelor sa aiba facultatea a le primi i fr ipoteca, precum se i obinuete astazi peste Milcov.
6. Circulatia postald se va face conform marrutului prezentat de d-1
ministru al finantelor, rezervandu-0 ministeriul facultatea de a in-

multi aceste curse la caz de trebuinta, platind antreprenorilor respectivi

adaosul ce va provoch o asemenea sporire. Pentru aceasta i pentru
cumphrarea obiectelor citate la art. 1. i 2, se deschide un credit extraordinar de lei 160.650.
Prin adoptarea msurilor specificate la punctele 1, 2 0 6, Statul voia, pe
de o parte, sh lase mai mult initiativei private, infiintarea i intretinerea serviciului de transport al calatorilor, iar pe de alta sh activeze, pe cat posibil,
schimbul corespondentelor postale, printeun transport mai repede, cat i prin
inmultirea numrului de curse, lucru la care s'a ajuns, dupa cum vom vede
mai jos, i in care scop s'a deschis creditul de 160.650 lei.
0 masura destul de bun a fost i cea dela punctul 2, prin desarcinarea
www.dacoromanica.ro

224

cassierilor de judge, de efectuarea serviciului postal, pe care nu 11 puteau efectuh

cu ceruta exactitate, pe de o parte din lipsa de cunotinte, iar pe de alta prin

multiplicitatea ocupatiunilor lor i infiintarea de biurouri postale oficiale.
Principiu lush nou i de interes general, a fost cel de sub punctul 4, pentru
infiintarea in mod economic a biurourilor postale dela reedinta subprefecturilor
i legarea lor, pe de o parte cu comunele ce formau pli1e, iar pe de alta cu capitalele de judete, dispozitiunea prin care s'ar fi putut crei un serviciu posta
rural, pus la dispozitia populatiunii rurale.
Aceasta insa nu s'a adus la indeplinire i populatiunea ruralh aveh sh mai
fie lipsith inch mult timp de un serviciu postal efectiv.
In urma modifichrilor introduse, Statul personalului din intreaga ar i
plata lui, s'a stabilit precum urmeazh :
Pe lun5 fiecare

FUNCTI1INEA

LeafA

Diurnii

Direcliunea goneralii
1
1

Director

1.000

Instructor ......

500
2.600 lolian von Monowarda lrecut
dela Iai la Bueure11.

2 .5. ea de sectie, adulinistralie i

control
1 Controlor
2 efi de biurou
1 Subef de biurou
5 Verificatori gradul II

1.000
800
500
400
300
150
400
250

6 Copiti

Arhivar
Ajutor
1 Cusa.tor i servitor
1
1

250
200
200
200
150
150
200
150
150

Total anual 177.600 lei

Biuroul postal din. BucurcOi

1

ef al biuroului .

Gassier
I Expeditor clasa I
1

iv

II.

6 Adjunc0 clasa I
n
II
4
n
1
ef de conductori i intendent
6 Conductori clasa I
n
n
II
6
,
n
III
6
n
. . .
2 Purtatori de gropuri
2
n
n scrisori, caldri .
2 Purtatori de scrisori, pe jos .

.
.
.

1.000
1.000
650
500
300
300
300
300
250
200
200
200
400

250
200
200
200
450
100
150
100
100
100
100
100
100

www.dacoromanica.ro

-- 225

IPe lunii fiecare

FUNCTII1NEA
Learri

Diurnii

100
80

Servitor

1 Riinda

Material i eeleraj

600 pe lima
Total anual 231.960 lei

Biuroul postal Ia,i.

*ef al biuroului
Expeditor i eassier
Subexpeditor
Adjuncti clasa I
.
, II
Conductori clasa I
n
II
,,
Purttori de scrisori
Servitor

116nda .

1
1

4
6
6

1 .poo

600
400
200
150
200
150
100

500
200
200
150
150
150
150
50
100
80

Material i ecleraj

500 pe lun
Total anual 107.760 lei

La celelalte biurouri, dupa importanta i necesitatile serviciului, s'a prevazut

elite un expeditor ca ef al biuroului, verificatori, conductori i impartitori.

Expeditorul din Galati s'a prevazut a fi plata lunar cu 600 lei leafa

200 lei diurnrt.

Epeditorii din Braila, Buzau, Focani, Giurgiu, Craiova i Ploieti, lunar cu

cite 400 lei ca leafa i cite 100 lei diurna.

Expeditorii din Roman i Piteti, lunar ate 300 lei ca leafLi, i cate 100 lei
diarna.
Expeditorii din Tecuci, Slatina i Vaslui eke 250 lei ca leafa i eke 100
lei ca diurna.
Expeditorii din Bacau, BCtrlad, Botoani, Dorohoi, Falticeni, Ismail, Cahill,
Calarai, Caracal, C.-Lung, R.-Srtrat, R.-Vilcea, Targovite, T.-Jiu, T.-Magurele i T.-Severin cite 200 lei ca. leafrt ii cate 100 lei ca diurna.
Expeditorii din Bolgrad, Mihileni, Oltenita i Piatra-N. cu cite 150 lei

leafa O. ate 100 lei diurna.

Expeditorii din Zimnicea, Tantareni i Calafat cu cate 100 lei leafa i dtte
100 lei diurna.
Verificatorii, la biurourile unde existau, erau platiti lunar cu 1.50 lei WA.
i 150 diurna, conductorii cu 100 lei leafa i 100 diurna i 1mpartitorii In general cu ate 100 lei lunar ca diurna.
Cheltuelile de cancelarie i ecleraj s'au fixat, dupa importanta fiecarui
biurou, 1ntre 20 i 50 lunar.
www.dacoromanica.ro

228

Totalul cheltuelilor pentru plata personalului, care s'a si confirmat pe ziva

de 1 Septemvrie 18624), si al cheltuelilor de cancelarie si ecleraj s'a stabilit anual
la suma de 820.260 lei.
Prin noul aranjament al curselor postale 2) s'au mentinut diligente numai pe
drumurile : Bucuresti-Ploiesti-Buzau-Focsani - Bacau-Iasi, Iasi-Barlad-Galati
si Bucuresti-Ploiesti-Craiova de trei ori pe saptmana si Bucuresti-UrziceniBuzau si Iasi-Mihailenii cu cate cloud curse pe saptamana.
Celelalte diligente ca : Bucuresti-Giurgiu, Bucuresti-Ploiesti-Predeal, Bumresti-Graiova, se intretineau de antreprenori, iar dela Octornvrie acelas an s'a
mai infiintat inca un serviciu de diligente concedate intre Buzau-Braila-Galati 3).
De altfel, acestui fel de diligente se cauth a i se da intindere, publicandu-se
licitatiune pentru concedarea si a liniilor Pitesti-R. Valcea-Riu Vadului, CraiovaVarciorova si. Craiova-Bechet.
Pentru transportul corespondentelor postale, pachetelor si gropurilor, s'a mai

adaugat inch o cursa pe saptannana, legandu-se astrel toate biurourile, prin trei
curse pe saptamana; acolo, insa, unde cursele cu cariola se combinau cu serviciul
de diligente, sau unde interesele cereau, numrul curselor postale era si mai mare.
Asa, intre Bucuresti-Giurgiu s'au facut curse zilnice, cu prelungire la TMagurele de patru ori pe saptamana.
Curse zilnice rnai existau, in acel timp si. nitre Bucuresti-Ploiesti-Predeal,
P loiesti-Buzau-Focsani-Braila-Galati si, Galati-Iasi.
* * *

Unirea postelor indeplinita si ultima reforma push' in aplicare, timpul ce se

scurge de la Septemvrie 1862 pana catre sfarOtul lui August 1864, este intreImintat mai mutt la desavarsirea celor intocmite pana atunci, ne gasind mai de
seama, ca imbunatatiri si inovatiuni, de cat cele ce urmeaza :
Expirand unele din contractele de arendare ale druinurilor postale pe ziva
de 1 Maiu 1863, s'a publicat licitatie pentru darea in intreprindere pe termen

de doi ani a drumurilor mai jos aratate : 4)

1. Bucuresti-Pitesti-C. Lung-R. Valcea si .R.-Vadului, cu 288 cai ;
2. Pitesti-Craiova si parte din postele Olteniei, cu 352 cai ;
3. Bucuresti-Giurgiu-T. Mgurele, cu 1.28 cai ;
4. Bucuresti-Oltenita-Calarasi, cu 76 cai ;
5. Husi-Leova, cu 28 cai ;
6. Reni-Falciu, prin Ismail, Bolgrad si Cahul, cu 1.76 cai;
7. P. Iloaiei-Botosani-Dorohoi-Mihileni, cu 300 cai ,
8. T-Frumos-Mircesti, cu 68 cai.
i) Monitorul Oficial 1862, pag. 873.
2) Monitorul Oficial 7,
v,
827.
3) Monitorta Oficial,
n 1121.
4) Monitorta Oficial, 1863, pag. 243.
2)

www.dacoromanica.ro

227

Prin publicatia Meng, se prevedeau urmhtoarele :

ChlAtorii vor plti pentru transport cAte 2 lei, 10 parale de cal si ord, socotindu-se ora a 3.500 stnjeni.
Taxa blanchetului sh nu se plteaseh decht pe teritoriul Moldovei. Aceasta

Irish n'a durat deck panhla 1 Septemvrie 1864, cand s'a desfiintat i acolo t).
Surugii sh nu mai strige prin orase i sh-si anunte trecerea prin semnale
de goarne, cari se vor procura de antreprenori.
Unele din despartirile sus arhtate s'au dat in antreprizh, iar cele de sub
nurnhrul 1, 2, 3 i 4 au rmas sh se caute in regie de Stat, Silk se vor gas1
amatori, tendinta find ca arendarea lor sh fie numai panh la 1865, cand urma
sh se fach o arendare a tuturor ctruthurilor de posth, in conditiuni mai avantagioase pentru tarh.
Taxele gropurilor fiind prea ridicate, din care cauzh multe din ele se transportau prin postele straine sau prin ocaziuni, la 26 Tunic 1862 2) consiliul de ministri aprobh sh fie schzute dela 1/2 la 1/4 de 0/0, pentru trimiterile in aur si dela 3/4
la 1/2, pentru cele 'de argint.

Tot in acest timp, in legiuirile ce se intocmeau pentru organizarea administratiunii Orli, se prevazurh dispozitiuni ean l. aveau sh foloseasch serviciului
postal, pentru mai thrziu i pentru indelungat timp.
Astfel, la 21 Octornvrie 1864, in Regulainentul pentru functionarea atribuiunile veitcyeilor, ministrul de pe atunei, M. Coghlniceanu, prevhzu ea primh
indatorire a acestui personal :
"De a purth toate hrtiile de corespondenth intre comune i subprefectura
,,de plash, precum fi de a face serviciul de postet intre aceste localiti 3).
Ace la; ministru, in legea pentru infiintarea Gonsiliilor judetene, sauctionath de Domn prin deeretul No. 396 din 31 Mantle 1864 4), prevzir la art. 52
eh, intre eheltuelile obligatorii ale judetelor, sunt si cele necesare pentru organizarea fi, intretinerea unui serviciu postal de scrisori intre capitala judetului fi
comunele mai principale.
0 alth dispozitiune, care urmA sh-si aibh insernnhtatea sa, fist luath cu de-

cretul No. 678 din 24 Main 1864, prin care s'a aprobat ca adrninistratiunea
postelor sh treach de sub dependinta ministerului de !Ina* Ia cel de interne,
unde se afth alipith din 1862 ;i adniinistratiunea telegrafelor.
Aceasth inasurrt s'a luat in vederea unirii arnbelor administratiuni inteo
singurh direetiune general, t'apt care s'a adus la indeplinire nu mult duph aceasta.
*

1) Monitorul Oficial 1864 pag. 787.

2) Monitorul Oficial 1863 ii 553.
3) Monitorul Oficial n
n
819.
4) monitorul Oficial 1864,
349.

www.dacoromanica.ro

228

In perioada dela 1859 pana care unirea postelor cu telegrafele, serviciul

postal austriac i rusesc continua de a functionh in tara noastr ca si in trecut;
ba, cel austriac, putem zice, ca.' a si progresat prin inmultirea numdrului de
biurouri postale si prin atragerea in cercul lor de actiune a intregului schimb
de corespondente i mesagerii cu strainatatea.
Guvernele romane cari s'au succedat, inca de pin anul 1.861, incepura a
face demersuri pe land reprezentaatii Austriei i Rusiei pentru suprimarea
postelor lor i efectuarea acestui serviciu de caltre posta romana. Nu s'a putut
insa ajunge la nici un rezultat.
Puterile interesate sustineau c postele lor functioneaza in Romania in baza
tratatelor incheiate cu Turcia, si cum Romania se afla sub suzeranitatea acelei
tari, urma ca acele tratate sa fie obligatorii i pentru noi, desi guvernul nostru
replica, cu drept cuvant, c tratatul i conventiunea din Paris din 1856 si 1858
prevazusera c tdrile romdne sd se administreze singure i fara amestecul nimanui, si c tratatele internationale ce Curtea Suzerand va fi incheiat sau va
incheid cu Puterile strdine, vor fi aplicabile Principatelor n totul ce nu vor atinge
ale lor imuniteiti.
0 alt obiectlune ce se facea de cei interesati, era ca personalul serviciului
nostru postal n'ar fi in stare sa efectueze i acea parte de serviciu i ca ei n'ar
putea sa corespundrt cerintelor izvorite din relatiunile cu postele straine.
Asupra acestei ultime sustineri, Ion Ghica, ilustrul scriitor i om de Stat,

care, pin 1863 se gasea ca ministru de externe, ne arata urmatoarele 1) :

Unde-va sunt, imi zicea unul din consuli, oamenii speciali, capabili si experimentati, carora sa le putem incredinta coresponderrta noastra diplomatica si
in teresele supusilor nostri ?.
,,Arn raspuns acelui diplomat ca, precum am putut invata calculul direrential si integral, asa ca manipulam functiunile i t, tot asa de bine ca ft
Delaunay i Puiseaux, nu mai putin cram siguri de a invata, daca nu in cateva
saptamani, dar in cateva luni, a manipula primirea, expedierea si distribuirea
scrisorilor i pachetelor, ca i impiegapi postei rusesti si austriace.
Cum ins nu puteam sa sustillem lupta cu (Tie (loud mari Puteri din cauza
marilor chestiuni de cari depindeh existenta no?stra nationala si in transarea
carora urma srt avem i concursul a celor tari, chestianea postelor se taragana ft
amana din zi in zi.
UN1REA POSTELOR CU TELEGRAFELE

Deciziunea de a se unl postele cu telegrafele si a se centraliza astfel mijloacele de comunicatie si transport intr'o singura administratiune, s'a luat, in ziva
de 29 August, intr'un consiliu de ministri tinut sub liresedintla Domnitorului.
i) Ion Ghica, scrisori ciltre Alexandri, pag. 25.

www.dacoromanica.ro

20

Jurnalul incheiat cu aceasta ocaziune contine cele ce urrneaza :

1)

Consiliul ministrilor

Jarnal
Sub preedintia Mariei Sale Domnitorului.
Astazi, Sambata, in 29 August 4864, luandu-se in desbatere referatul

d-lui ministru de interne, lucrari publice i agricultura cu No. 1.710, in

privinta propunerii de a se uni serviciul postal cu acel al telegrafelor, i
considerand ca principiul de fuziune adrnitandu-se in toata intinderea so,
va produce o economie insemnata prin reducerea chiriilor de localuri ce se

pltesc astazi pentru trebuinta ambelor serviciuri i prin reductiuni de

personal ce se va socotl de prisos, mai cu searn pe la statiunile de o mica
inwortant.
Incalzitul, erlerajul i cheltuelile de cancelarie intrunite vor da asemenea o economie insemnata.
Epistatii liniilor telegrafice vor servi la cazuri de trebuinta i ca conductori i viceversa i, prin urmare, privegherea 1iniiloi telegrafice va fi cu
mult mai garantata decal astazi.

Purtatorii de depei in oraele districtuale i de subprefecturi vor

putea imparti i scrisorile.
Cantonitii telegrafului ce sunt mereu pe drurnuri, vor putea da ajutor
la diferite intarnplari diligentelor i curierilor i vor putea indeplini i serviciul postei rurale pentru satele cele mai impor tante, deocamdata numai
inteo distanta mai apropiata dela tractul liniilor telegrafice.
Pierderile de tiinp ce incearca astazi diligentele i curierii kin diferite
orae cu scrisori se vor evita prin ingrijirea ce vor avea efii de staliuni de
a intiinta prin telegraf pe statiunile vecine despre plecarea diligentelor i
a curierilor ca sa poata pregati pachetele la timp.
Pe la mai multe orae, unde astazi sunt statiuni telegratice Fara a fi i
biurouri postale, serviciul postal se va face de catre statlunile telegratice
fail a mai fi trebuinta de a se infiirg biurouri postale.

Privigherea starii statiunilor de cai, find o. chestiune foarte importanta, se va putea efectua in viitor de catre efii statiunilor telegrafice in
aproprierea reedintei lor, avand fiecare ef sub privegherea sa statiunile
postale de pe tractul liniilor ce ii este astazi incredintat spre ingrijire, puindu-se capat prin aceasta neoranduelilor ce exista.
Regulele de contabilitate fiind identice in amandoua serviciurile, i aci
intrunirea nu va incerca nici o dificultate.
Personalul telegrafelor i al postelor, formand atunci unul i acela
1) Monitorul Oficial 1864, pag. 869.
15

www.dacoromanica.ro

- 2O
corp, se Va puteh intrebuint dupA. o pregAtire i initiare reciprod de.calva
timp pentru ambele categorii de servicii.

Intinsele relatiuni internationale de asthzi ale serviciului telegrafic,

precum i experienta dobandit intru aceasta vor facilit i deschide calea
unei grabnice regulri a postelor exterioare, felul relatiunilor i modul lichidrii socotelilor cu Staturile straine, find cu totul identice pentru serviciul telegrafelor i acel al postelor.

Economiile ce rezult din intrunirea acestor serviciuri prin reducerea chiriilor, cheltuelilor de incalzire i chiar a personalului se vor ridic
aproximativ la 500.000 lei pe an.
Consiliul incuviinteaza propunerea d-lui ministru de interne, agricultur i lucrari publice de a se intrunl in viitor serviciul postelor cu acel al
telegrafelor sub denumirea de : Directia generala a postelor i telegrafelor,
rmanand ca d. ministru s executeze dispozitiunile jurnalului de fata dup5.
ce va obtine Inalta aprobare.
CogSlniceanu, N. Cretulescu, Steep, General Manu.

Ca Director general al postelor i telegrafelor s'a numit, cu decretul

No. 1.094 din 29 August, maiorul Cezar Librecht, care ocup fungiunea de inspector general al telegrafelor din ambele tri, Inca dela Maiu 1859 1), iar
fostul director al postelor, Panaiot Sevescu, a fost lsat in disponibilitate.

1) Monitorul Oficial al Munteniei, 4859, pag. 189.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL Lill LIBRECHT

1 Septemvrie 1864-11 Fevruarie 1 866

Librecht, om inteligent, energic; activ si bun organizator, a desfa.surat, in
timpul directoratului sau, una din cele mai rodnice activitati si a reusit s puna
noi i solide baA pentru organizarea i desvoltarea administratiunii postelor
telegrafelor in toate directiunile.
*

Pentru o mai desavarsit contopire a ambelor ramuri de serviciu, threetorul general lud imediat masuri i dete ordine, 1) pe de o parte, ca functionarii
telegrafului sa studieze cu atentiune executarea serviciului postal si cei dela
posta A. se initieze in manipularea i executarea serviciului telegrafrc, in scopul

ca intreg persona lul sa poata functiona, far intarziere, in ambele ramuri de

serviciu ; iar pe de alta, dispuse ca sefii statiunilor telegrafice, cari manipulau
bath si ipistatii liniilor telegrafice, cari se asimilaser cu conductorii postali, sa
depuna garantii in numerar sau ipotecare, in valoare egala cu leafa Ion pe Un
an, cari s serve spre despagubirea Statului in caz de lipsuri i pierderi.
0 deosebita staruinta depuse Librecht ca sa forleze pe antreprenorii drumurilor postale sh efectueze cursele bine si regulat, ca S posede numrul hothrit de cai la fiecare releu postal, pentru a nu frusta Statul, ca ei sa fie destoinici si bine intretinuti i ca personalul i obiectele necesare efectuarii serviciului sa fie complet si bine Intretinute.
Pentru constatarea abaterilor dela obligatiunile impuse prin contracte ij
pentru Indreptarea relelor din trecut, Librecht se vazil nevoit a face o multime
de inspectiuni neasteptate, a-tat In persoana cat si prin alti insarcinati 2).
In urma unor atari inspeccruni, gasindu-se postele drurnului 3 arendate
2) Monitortd Oficial 1864, pag. 929 41 943.
2) Monitnrul Oficial 1864, pag. 921, 943, 4004 0 1042.

www.dacoromanica.ro

- 232 lui Pan& Olanescu, in cea mai mare decadenta, s'au luat a se cauth in regie de
catre Stat pe contul antreprenorului.
De asemenea, constatandu-se pe drumul Bucureti-Ploieti-Buzau-Braila

lipsh de cai, iar cei in fiint in stare proasta, antreprenorul s'a amendat cu
26.192 lei, cari i s'au oprit din subventie, punandu-i-se totodata in vedere ca,
la recidiva, postele din acel drum se vor lua i cauta in regie.
Pentru aceleai motive, s'a arnendat antreprenorul drumului Predeal cu
956 lei i sa constrans antreprenorii de pe drumurile Calaraului i Craiovei a
aduce postele de pe acele drumuri in bund stare de functionare.
Inspectiuni de asemenea natura facandu-se cat de des, antreprenorii eau-.
tau, spre a scapa de pedepse, a recurge la diferite expediente i a inel astfel
supravegherea ce se exercit asupra lor.

Aa, intr'una din zile, directorul Librecht, care se gsea in inspectia

drumului Oltenita, ajungand la posta Ordti, constata lipsa unui cal i
a unui surugiu. De aci trecand la Negoeti, observa acela lucru ci
luand de scurt pe capitanul postei, acesta se scuza ca surugiul este trimis cu
o stafet.
Librecht, intelegand scopul acestei stafete, parasecte drumul Oltenitei i ese
la posta Cioricel, in drumul ce ducea spre Ca larai, unde ateptand primecte in
persoana stafeta expediata de capitanul postei Negoeti, in cuprinderea urmatoare :

Domnul Maior Librecht, Directorul general al postelor i telegrafelor,

avand obiceiul a inspecta postele Med veste i presupunand cd tot aceea soar LI

adasta in curand ci postele din drumul Caldracului, fara sa se ctie ora ci minutul, capitanii sh ia grabnice precautiuni a tesala caii, a curati grajdul, a cum'Tara treanguri, capestre ci, in fine, a economisi, pe cat vor putea, spre a nu se
dua masurile de rigoare de cdtre Directiune.
Surugiul a fost inapoiat la locul sau, iar Librecht i-a continuat drumul
prin celelalte poste i dupa inspectia ce fcea, punea pe cdpitani s ii semneze
de vedere sta feta, pe care, dupa inapoerea sa, a trimis-o antreprenorului dru:
mului respectiv.
* * *

Pentru inlturarea confuziunilor ce domneau in exploatarea i administrarea serviciilor postale ci telegrafice, cari se faceau in baza unor regulamente
i instructiuni, mai mult sau mai putin complete, Librecht elabora un project de
lege, insa cum acel proiect nu putea fi votat de Adunarea legiuitoare, aceasta
flind dizolvata, Domnul, in virtutea statutului din 2/14 Maiu 1864, 11 promulga prin
ordonanta din 5/17 Decemvrie, dispunand punerea acelei legi in aplicare, pe ziva

de 1 Ianuarie 1865.
Cum aceasta este prima lege de organizare a postelor ci telegrafelor, prin

www.dacoromanica.ro

233

care se stabilesc principalele baze de exploatare a celor cloud mari servicii intrunite i cum prin ea s'a inliiturat neajunsurile provenite din lipsa unor reguli
precise, o &gm ad mai jos in intregime :

LEGE
TELEGRAFO-POSTALA i)
TITLUL I

Art. I. Statul Li rezerval dreptul sau monopolul telegrafo-postale, care consistd in

transmitere de comunicatiuni prin firul electric 0 transportul de obiecte i persoane prin
poste, qi aceasta in modul urmdtor :
a) Transrniterea de cornunicatiuni telegrafice prin fir ;
b) Transportul scrisorilor, afarA de cazurile exceptionale, relatate mai jos:
e) Transportul de persoane eu schirnbarea rnijloacelor de transport, adicd releuri postale cu statiuni fixe.
Ca scrisoare se intelege orice impartdire sau incunotiintare, wise sau tiprite, inehise sau sigilate i adresate cAtre persoane absinte din locul de unde se expediazd.
Art. II.
Orice scrisoare emanatd. dintr'un loc unde nu existd stabiliment postal, sau
ce soete din strAinAtate spre a rAmAned in lard, sau pentru trecere in tranzit, trebuie sA

fie prezentatA la cel dintAiu biurou postal pentru transportarea la destinatie, dacii adresantul nu locuete chiar in oraul sau comuna acelui biurou postal.
Art. III.
Transportul de scrisori fArA mijlocirea postei poate aveA loc numai cAnd
corespondenta emaneazA dela una i aceea persoanA cdtre familia sa sau citre corespondentul sin ; tot in modul prescris in acest articol se poate aduce i rispunsul la intoarcere.
Se intelege ci asemenea transmitere de corespondenli nu se poate efeetui decAt prin
trimiterea unui expres.
Transportul de scrisori i obiecte este pertnis fieciiruia, eind acestea sunt
Art. IV.
destinate pentru locul unde nu existi comunicatie postalA.
Transportul de scrisori in cuprinsul unui ora sau comnni (loco-transport)
Art. V.
este permis, insi nu se va putei stabili find autorizatia guvernului un serviciu pentru predarea de diferite corespondente i prelevarea de taxe.

TITLUL II

Art. VI.
Nici un sechestru nu se poate pune pe accesoriile serviciului postal, i
anume, pe cai, trAsuri, hatnuri, furaj i venit ; asemenea pe (trice object predat postei spre
transportare, nu se poate pune sechestru inainte de predarea lui la adresd. Curieri, stafete,
trisuri de posti i cai in mergere i intoarcere pentru serviciul postei 0 tot personalul serviciului postal sunt seutiti de toate taxele de osele i poduri.
La intilnirea postei eu transportul ierbei de puFA pe la puneturi locuite,
Art. VII.
posta va sti pe loc pinA va trece transportul ; iar la intilnirea pe cAmp transportul de iarbA

va sti pe loc pia va trece posta pe lingi dansul in pas, spre a nu se intAmpli pericole din
scinteele ce pot ie1 din potcoavele cailor.
1) Buletinul Telegrafo-Postal 1864, pag. 1.

www.dacoromanica.ro

234

Art. VIII.
Arestarea personalului telegrafo-postal in exercigul sari, sechestrarea
obiectelor ce le sunt incredintate. In asernenea cazuri se poate aplici numai m'asura de escortare a postei pnli la intaia stage, dad va cere necesitatea, spre a nu dosi ab5tutul.
Orice arestare trebuie mai Intiiu incuno0iintat efului biuroului respectiv sau directiei generale; in caz ins cind acesta este intr'o departare incat sa urmeze intarziere pi
astfel comunicatia sh nu se poata face inaintea arestdrii, atunci insrcinatul cu arestarea
trebuie a ingriji de un locgitor competent provizoriu in locul persoanei ce este a se arest,
spre a nu suferi serviciul postal.
Art. IX.
Toate autoritatile administrative 0 militare, politia i autoritatile comunate sunt datoare a da tot ajutorul personalului postal, ce i s'ar cere pentru executarea serviciului.

Art. X.
Scrisorile sau obiectele postale pentru cari nu este raspunsa taxa pe deplin, se vor retine de administratia postali pAn5. la rispunderea portului intreg.
Art. XI.
Taxa telegrafo-postala sau ramd0tele din veniturile telegrafo-postale se
vor incasui de autoritagle competinte duph reclarnatille stabilimentelor postale.
Art. XII. Orice object postal ce nu s'a putut pred adresantului sau intoarce predtorului, va rarnanea in folosul Casei telegrafo-postale i aceasta dupa implinirea urmAtoarelor formalithti :
a) Prin a vizul afiat in termen de un an in stabilimentul postal de primire ;
1)) Da1.6 dupi trecere de un an dela data avizarii nu se va reclami obiectul, directiunea
generala va public& de trei ori in Monitorul Oficial in interval de trei saptamani ;

i dac dup trecere de trei luni nu se va ivi reclamantul, obiectul se va vinde

prin licitage, conform regulelor prescrise intr'aceasta, i productul se va vdrsh la cassa
telegrato-postalA, dup scaderea portului i altor cheltueli ce trebuie sa figureze in venitul
c)

postal.

XIII.

Art.
Antreprenorii de diligente i transporturi de persoane ce fac curse regulate, sunt obligati a transport fr plat5, dup cererea administratiei postale, pachete in
gente inchise, obiecte de valoare, scrisori i ziare pentru locuri ce travers pe t at intinderea cursei ce fac Oa la destinatia lor 0 a garanth pentru buna pAstrare i predarea lor,
cu sigiliile sau semnele postei Peatinse. Orice antreprenor de transporturi de persoane este
dator a cere 0 a obtine mai intaiu autorizarea ministerului de interne prin directiunea generala a postelor i telegrafelor. Marvutul acestor intreprinderi se va compune I i modific
de directia general, dupa trebuintd, farA de care este interzis antreprenorului a efectui
acest serviciu.

TITLUL Ill
Art. XIV.
Personalul telegrafo-postal va pstrit inviolabilitatea telegramelor pi
scrisorilor sub penalitatea dictat5 de legi.
Statul, prin administratia telegrafo-postala va despagubi, in caz de pierdere de tele-.
grame, scrisori sau obiecte, ori stricciunea acestor din urrna predate serviciului telegrafopostal dupd regulele prescrise, pi anume :
a) Pentru o telegrama se va inapoilt taxa clack telegrama se va fi pierdut sau daca se
va constat c aceasta s'a gre0t in chipul de a nu puteA indeplini scopul ei, sau daca se va
ft predat destinatarului mai tarziu decAt daca s'ar fi trimis prin posta ;
b) Pentru o scrisoare recomandata ce s'ar pierde, pe lngii taxa platita la predare, i
4 galbeni in despagubire ;
c) Pentru o stafet, pe langa taxa platit la pornire, 6 galbeni ;

www.dacoromanica.ro

- 235

dJ Pentru o scrisoare i grop in valoare declaratA, dud declaratia valorii ;

e) Pentru pachete fAr declaratia valorii, pentru un kilogram 5 lei ;
ff Pentru bagajul fad declaratia valorii, 10 lei.
Reclamatiile pentru pierderi trebuie sA fie facute
a) Pentru telegrame, scrisori i gropuri in timp de douA luni din ziva predArii la stabilimentul telegrafo-postal ;
b) Pentru bagajul de cAlAtori, indatA dupti sosirea postei la locul destinatiei, la priinirea
bagajului.

Reclamatiile se fac la o(iciile telegrafo-postale prin prezentarea adeverintelor de primire i doveditoare predArii.
Art. XV.
Administratia telegrafo-postalA nu ia nici o responsabilitate pentru nepredarea telegramelor, scrisorilor i altele, dad din lipsade adresA complet5 nu s'a putut aflA destinatorul.

Art. XVI. Orice object care are greutatea constatatA la prirnire i care nu se vede
vAtArnat pe din afad sau primirea unui object de cAtre adresant fad nicio observatie nu
poate da foe la nicio reclamatie de despigubire, afad numai in caz de falsificare.
Art. XVII.
Obiecte i scrisori nerecomandate pierdute sau intArziate in transport
sau predare nu dau drept la nicio despAgubire.
Adrninistratia postal este asemenea dispensatA de orice indatorire de despagubire in
cazurile urmAtoare :
a) Dad pierderea sau stricAciunea a provenit din forta major din afarA ;
b) Dad pierderea sau stricAciunea obiectului este provocatA din neglijenta prezentato-

rului, sau dad, in caz de stridciune sau intArziere, transportar ea s'a efectuat pe riscul i
pericolul prezentatorului i dupa declaratia sa.
Art. XVIII.
Administratia telegrafo-postalA garantead numai pentru scrisori i
obiecte ce circulead inAuntrul Orli i Oa la frontied.
Art. XIX.In caz de rAsboi sau pericole in genere, administratia postalA, facAnd publicatiuni oficiale in Monitor, este in drept a refuzi orice garantie i a primi obiecte postale
pentru transport pe rizicul prezentatorului. In asemenea caz este permis fiedruia a trimite
obiecte de valoare prin orice alt mijloc va gAsi cu cale.

TITLUL IV

Art. XX.
Oricine va transporti scrisori afarA din cazurile prevAzute prin art. III i
IV din aceastA lege se va pedepsi cu o amendA dela 10 pinA la 20 lei de fiecare scrisoare.
Art. XXI.
Cel ce va transporth persoane cu schimbarea mijloacelor de transport,
adica releuri de cai, conform art. I, se va pedepsi cu amend dela 50 pAnA la 500 lei, afad
de cazurile prevAzute la art. XIII:
Art. XXILOricine va sustrage taxele postale In parte sau in total va dspunde serviciului postal suma sustrad inzecitA, i nici intr'un caz mai putin de 10 lei.
Sustragerea se considerA predarea la poste in transport a scrisorilor sau obiectelor intr'un chip fraudulos.

Art. XXIII.Oricine va intrebuinth posta pentru cAlAtorii, fad' a plan taxa cuvenit, va fi supus la amenda inzecitA acelei taxe ce se cuvend a plAti.
Art. XXIV.
Pe lAngA penalitatile prevAzute mai sus se vor implini in orice citz
taxele sustrase cassei postei.
Art: XXV.
Oricine se va Beryl cu insignele serviciului telegrafo-postal Agate prin
deosebit regulament se va amendi dela 50 pAnA la 500 lei.

www.dacoromanica.ro

- 236
Art. XXVI.
Orice intreprinderi de transporturi particulare neautorizate de ministerul de interne sunt supuse la amenda dela 100 pana la 500 lei si confiscarea trasurilor,
cailor i altor obiecte cu cari se savarsea asemenea transporturi frauduloase.
Art. XXVILDacd antreprenorul unui serviciu de transport autorizat ye refuzi primirea, transportarea i predarea de pachete i obiecte ale postei, stabilimentele postale sunt
indrituite a le trimite in costul acestui antreprenor cu orice mijloc i pret vor gAsi.
Repetindu-se refuzul a doua oara, se va opri acelui antreprenor dritul de transport
pentru totdeauna.
Art. XXVIII.Dac un asemenea antreprenor se abate fail autorizare de timpul prescris pentru pornire i calatorii, se va snpune la o amend& dela 50 Oa la 100 lei.
Art. XXIX.Mai multe abateri din legea de fata in acelas timp sunt supuse la diferite amenzi in parte.
Recidiva va fi supusa amenzii indoita i pentru a treia oara inzecita.
Productul amenzilor va face parte si va figura intre venitul cassei telegrafo-postale.
Art. XXX.
Prescriptia institulului postal pentru taxele sustrase sau amenzi este
fixata la trei ani dela data comiterii faptei ce a provocat amenda.

Art. XXXLPentru cercetarea i aplicarea de amenzi, administratiunea postala va incheii totdeauna proces-verbal cu expunerea de motiv i va cere indeplinirea lor prin puterea
administrativa.
Art. XXXII. Antreprenorii de transporturi, autorizati conform art. XIII, sunt indatorati a se supune inspectiunilor din partea administratiei postale a mijloacelor lor de transport, precum si a incaperilor pentru pastrarea obiectelor ; tot personalul acestui serviciu
tunctioneaza sub directa responsabilitate i garantia antreprenorului.
Antreprenorul cu tot personalul este dator a observa si a urmi intocmai legilor si regulamentelor postale.
Art. XXXIII.Dup cererea administratiei postale, amploiatii politiei i acei ai finantelor sunt obligati a coopera la ferirea i descoperirea prevaricatiunilor postale.
TITLUL V
Art. XXXIV.Guvernul este autorizat a inffinta statiuni telegrafo-postale si a desfiinta
din cele existente dupa necesitate, precum si a stabili i schimbh tarifele telegrafo-postale.
Infiintarea, suprimarea sau schimbarea curselor postale si a reglementelor se face de
Direcfiune cu aprobatiunea ministerului de interne.
Art. XXXV.
Distantele se vor forma in kilometri postali.
Adrninistratia telegrafo-postala va forma marsrutele cuvenite in kilometri, dupa care
apoi se vor determina taxele postale.
Art. XXXVI.
De plata taxelor 0 a porturilor sunt scutite numai :
a) Corespondenta Domnului si a cancelariei sale cu orice autoritati i particulari ;
b) Corespondenta ministrilor ;
c) Corespondenta prin posta a senatorilor oi deputatilor, in tot timpul sesiunii ;
di Corespondentele oficiale intre autoritati. Aceasta corespondentd trebuie sa fie investita cu sigiliul oficial al autoritatii respective, si sa poarte numarul i numirea autoritatii dela
care emaneaza ;
e) Corespondenta oficiala a agentilor sau consulilor acreditati pe langa guvern si care
indepline0.e formele prescrise la acest , litera d.

Art. XXXVILLegea de fata se va pune in aplicare dela 1 lanuarie 1865. Dela

acea data sunt i raman abrogate orice dispozitiuni contrarii acestei legi.

www.dacoromanica.ro

237

Odata cu legea de mai sus, s'a elaborat si s'a pus in aplicare pe aceea zi
un regulament pentru fixarea taxelor postale si telegrafice 1).
Prin acest regulament, taxele postale s'au sazut in general cu o treime
din ceeace se plata, mai inainte, fapt care a avut de rezultat o desvoltare foarte
mare de corespondenta, din care au iesit cresteri de venituri pentru Stat.
Taxa scrisorilor destinate au circula in raza comunei de prezentare, s'a fixat
la 5 parale, iar a celor destinate a circula, in toga. intinderea Orli, la 20 parale,
de fiecare 1.5 grame greutate, sau fractiune din aceasta greutate.
Francarea scrisorilor s'a fcut obligatorie la prezentare, si s'a prevazut
crt acele ce se vor gasi prin cutii nefrancate, in total sau in parte, s se supun la
destinatie, la o tax care va fi cu 1.0 parale mai mult, de &care 1.5 grame sau
fractiune, pe langa port sau ne ajuns.
Pentru foile tiparite puse sub bandd, s'a prevazut a se percepe cate 2 pa-.

rale de fiecare 15 grame, cu conditiune ca, pe banda, sa nu fie scris decat

adresa destinatarului, data si semnatura expeditorului. Cele ce se depuneau ins
de redactii, urrnau sa se taxeze cu 2 parale de numar, chiar dacd erau insotite
si de anexe.

Probele de marfuri, sub bandd, sau impachetate astfel Mat sa se poath

controla continutul lor, se taxau cu 20 parale de fiecare 30 grame, tolerandu-se

ca in astfel de trimiteri, sa se pund i o scrisoare Ora la 15 grame greutate,

care se cantarea. i taxa cu proba. .
Trimiterile de mai sus se puteau expedia ca recomandate, percepandu-se
pe 1ng taxele dupd greutate cate 20 parale, iar cele recomandate se puteau

expedia si cu adeverint de primire, pentru care urma sa se plateasca in plus

20 parale de trirnitere.
Achitarea taxelor pentru trimiterile de corespondente, se facea prin timbre
postale si cum taxele fusesera modificate, s'au emis noi timbre cu efigia lui
Cuza, in valoare de 20, 5 si 2 parale, imprimate in culorile nationale, adica in
rosu, albastru si galben 2).
Pentru distribuirea la domiciliu a corespodentelor sus ardtate, s'a prevazut
a se percepe, in profitul distribuitorilor, cate 3 parale de fiecare trimitere.
Tipriturile, ziarele si probele de nnrfuri, ce se gseau prin cutii nefrancate sau insuficient francate, pierdeau dreptul la reducere de taxe si se considerau ca scrisori.
Pentru transportul gropurilor, pachetelor si obiectelor de valoare s'a prevdzut Ca taxele srt se formeze avandu-se In vedere taxa de inregistrare, pe valoare, greutate si distantA :
a) Taxa de inregistrare era fixa i consta din 20 parale de fiecare trimitere ;
I) Buletinul Telegrafo-Postal, 1864. pag. 4.
2) Monitorut Oficial, '1864, pas. 1081.

www.dacoromanica.ro

- 238 b) Taxa pe valoare pentru fiecare 500 lei, s'a fixat dupd. distanta, in ore, la :
Dela 1 Ora la 15 ore
10 parale ;

,5

15
30
45
60

,,

,,

,,

30
45
60
80

20
30

1 leu

71

,,

10
20

20
30

10

Pentru mice distanta

1 ,,
,,
c) Taxa pe greutate de fiecare 500 grame, s'a fixat dup distanta, in ore, la :
Dela 1 pana la 15 ore
10 parale;
c

c
c

15
30
45
60

c
c
n

30

45

60
80

1 leu

1.

1 20
n
Pentru mice distanta
Pentru scrisori de valoare, continand 'Artie moneta, bonuri, obfigatiuni,
polite, cupoane, mandate 0 alte hartii ce inlocuiau valoarea banilor, se percepea
numai taxa de inregistrare i valoare. Pentru obiecte i pachete fara valoare se
percepea taxa de inregistrare i cea pe greutate, iar pentru gropuri i pachete
cu valoare cate i trele taxele.
Obiectele de mica greutate i volum mare se supuneau la o taxa marita

cu 50 0/0.

Trimiterile de mai sus se puteau expedia i cu adeverinta de primire, incasandu-se in plus 20 parale.
Pe langa gropuri i pachete se putea trimite i o scrisoare care nu se taxa,

daca era mai mica de 15 grame, iar cele mai grele se taxau dupa tarifa scrisorilor.
Gropurile i pachetele, cari nu se puteau preda destinatarilor, la inapoiere
se incarcau cu jumatatea taxelor de inregistrare, greutate i valoare ; iar in caz

de reexpedieri, se incarcau cu taxele pe valoare i greutate, cuvenite pe noua

distanta de parcurs.
Pentru distribuirea obiectelor la domiciliu, se prevazuse a se percepe cate
6 parale de fiecare trimitere pn la 1 kilogram greutate 0 3.000 lei valoare,
iar pentru ducerea avizelor, la cele mai mari ca greutate i valoare, ca.te 3 parale.
Taxa pentru un loc in diligenta se fixase la 3 lei de ora, putand ca fiecare

clilator sa ia bagaj gratuit pana la 15 kilograme i 500 lei valoare, iar cel ce
trecea peste aceast greutate i valoare se sup unea la taxele pe greutate i valoare specificate prin tarifa mai sus aratatd, pentru obiecte i pachete.
Pentru trimiterea unei stafete, in greutate pand la 2 kilograme, se prevazuse pe laugh' progonul indoit de un cal mic i o taxa fixa de un leu pentru
mice distanta i cate 20 parale pentru recepisa de liberare i inapoiere.

www.dacoromanica.ro

239

Librecht caut s dea o organizatie i personalului adrninistratiunii postelor, stabilind o ierarhie, lefuri bune, pentru acel timp, i norme pentru recrutarea i inaintarea personalului.
Statul personalului postal i telegrafic, cu incepere dela 1 Ianuarie 1865, i
lefurile s'au fixat precum urmeaza 1) :
Numlrul

Plait

personalului

ticare lunar

FUNCTIUNEA I GRADUL

din tiecare

eu

lei weld

eategorie

Personalul Direcliunii generale

1

1
1
1

Director general
ef al contabilitatii
Intendent i sef al serviciului technic
ef al sectiunii administrative
Controlori principali

clasa II

Verificatori

Registrator
Arhivar

2) 3.500

1.400
1.400
1.200
1.200
1.000
500
700
600

Personalul de execufie
4
10
16
20

efi de statie clasa I

20
20
25
25

Oficianti

42
26

24
5

ff

7P

II .

III

IV.

......
..

II
n

Ill

Iv
V

Elevi

II

1.250
1.000
900
800
700
650
600
550
500
250
200

supranumerari

Admiterile in personalul executiv se fceau prin concurs, in clasa elevilor,

iar Inaintrile, in mod ierarhic prin decret Donmesc, dupa propunerea directorului general.
Biurourile postale i telegrafice se clasificara dupa, importanta lor, schimban-

du-li-se denumirea in statiuni de clasa I, II, III, IV i V.

Buletinul Telegrafo-Poslal. pag. 46. qi condica Di reqiunii generale a postelor acela an.
2) Din cart 500 socotill Ca diurnii.

www.dacoromanica.ro

- 240 Statiuni de clasa I se &eau la : Bucureti (posta i telegraf), Iai i Focani,

.,
"
II
.
" Bucureti (telegraf de Stat), Galati, Craiova,
9

If

Ploieti,Braila, Giurgiu, Botoani, War lad,

Severin i Ismail ;
. III .

. Bachu, Buzau, Bolgrad, Cahul, Dorohoi,

Hui, Mihaileni, Tg.-Ocna, Piteti, Piatra-

Neamtu, Campulung, Falticeni, Slatina,

Reni, Roman i Vaslui ;
, IV .
.
.
.
. R.-Valcea, Tecuei, Falciu, Tg.-Neamtu, 01tenita, Chlrai, Curtea-de-Arge, R.Sdrat, T.-Vestei, Tg.-Jiu, Caracal, 'F.-.
Frumos, Leova, Mizil, T.-Mdgurele, Gaeti, Calafat, Campina, Adjud i Bechet.
Pentru efectuarea curselor postale i transportul valorilor i pachetelor, s'au

ataat pe lfmgd statiuni, dupd trebuintd, conductori pastali, al chror nurnar,

clase i lefuri se fixasera astfel :

4 conductori clasa I platit fiecare cu 400 lei lunar ;

83
15
16

77

17

II

72

17

17

77

7)

III

)7

7)

17

51

,7

IV

,,

77

73

300
250
200

)7

)7

In afara de aceasta, pentru distribuitul corespondentelor postale i telegraflee, al mesageriilor, intretinerea liniilor i alte necesitati, gasim functionand pe
aceea data, la diferite statiuni, dupa importanta lor i personal inferior, al carui
numar, categorii i lefuri, se specified mai jos :
fiecare a 250 lei lunar ;
4 curieri clri,
4 purtatori de gropuri, ,, 250 .
.,
23 curieri pedetri,
200 a
)7

14
35
34

77

1I

77

,2

,,

77

77

77

77

77

1 curier pedestru,
2 curieri pedetri,
6 odaiai i randai,

26 cantonieri,
39
15
41

77

,,

,,

77

17

7)

,7

,,

150
120
100
85
50
120
80

"

77

77

77

,,

,,

77

,2

75 n

71

77

,5

70

17

,,

77

cu lefuri variind intre 31 i 60 lei lunar.

* * *

Personalul telegrafului fiind uniformat Inca din anul 1859, cu ocaziunea

unirii postelor cu telegrafele, prin decretul No. 224 din 6 Fevruarie 1865 se
www.dacoromanica.ro

241

dispuse ca intreg personalul postal i telegrafic sh poarte uniformh, atat in timpul serviciului, cat i la ceremonii.
Prin mentionatul decret, uni form a ce trebuia sh poarte personalul se stabilea precum urmeazh 1):
Personalul Directiunii generale

Tinuta mare
Mondir de postav civit, inchis la 9 nasturi, cu marca corpului, gulerul i
manetele de catifea viinie, avand ca distinctiuni :

Directorul general, o broderie de flori cusutti in aur imprejurul gulerului

i la manete ;

eful contabilititii i intendentul, douh trese de aur cusute imprejurul gulerului i manetelor, cu floare i 5 sag-4i.
eful serviciului administrativ i controlorii principali ca i cei de mai sus,
floarea Irish numai cu 4 sageti ;
Controlorii de clasa II ca i cei de sus, floarea insa numai cu 3 shgeti.
Registratorul numai cu o tresa i o floare cu 5 sageti ;
Arhivarul ca i cel de mai sus, insa numai cu 3 sageti ;
Verificatorii tot ca registratorul, floarea Irish cu o shgeath.
Pantalonii de postav civit cu doi lampai, de aur pentru Directorul general,
iar pentru celhlalt personal cu lampai de postav viiniii.

Tricorn de castor, cu iret rasucit de aur i glandule la ambele colturi, cu

pan as alb pentru Directorul general, iar pentru celhlalt personal cu pana rou
cu alb amestecat.
Centiron de aur cu bucle, pe care se aflh marca corpului.
Dragon cu ciucure gros grain i iret de aur, pentru directorul general,
ciucure gros grain i iret de mhtase pentru eful contabilitatii, intendent, eful
administrativ i- controlorii principali, iar pentru celalalt personal cu ciucuri
subtiri i desfacuti.
Sabie, spada dreapta cu teach de otel.
Meinufi i cravala militareti.

Tinuta mica

Mondir cu un rand de nasturi, cu marca corpului, guler de catifea viinie,

avand ca distinctiuni :
Directorul general, douh galoane de aur de 2 1/2 centimetri, puse orizontal
pe maneci ;
1)

Buletinul Telegrafo-Postal 1865 pag. 49.

www.dacoromanica.ro

42

$eful contabilittii i intendentul, un galon de aur de 2 1/2 centimetri i 5

ireturi de cate 2 milimetri ;
eful administrativ i controlorii principali, un galon lat de 2 '/2 centimetri
i 4 ireturi de eke 2 milimetri ;
Controlorii de clasa II, un galon de 2 t/ 2 centimetri i 3 ireturi de 2 milimetri ;
Registratorul, cinci ireturi subtiri de 2 milimetri ;
Verificatorii, un iret subtire de 2 milimetri.
Pantaloni de postav ser deschis, en doi lampai viinii.
Centiron de lac negru.

,apca de postav viiniu, cu o banda civita, cozoroc plecat i marca tricolora, avand ea distinctiuni :
Directorul general, pe banda dyad un galon de aur, in latime de 3 centimetri, divizat in trei ;
eful contabilit4ii, intendentul, eful administrativ, controlorii principali i
cei de clasa II, un galon de aur de aceea Iime, divizat in doua ; iar ceilalti
amploiai un galon de aur unit de 2 1/2 centimetri.
Manta, cabana de postav civit, cu glugh captuit cu viiniu, fara nirio
distinctiune. Cabana era purtata de toti amploiatii, dela Director general
pand la elev.

Personalul de execuihne
Ttnuta mare fi mica
,cefii de clasa
))

))

III ca controlorii de clasa II, insa numai cu dou sageti la

mondirul de parade i doua trese subtiri, pe langa

))

?)

I ea eful administrativ ;
II ea controlorfi de clasa II;

)7

)7

galonul lat, la manecile mondirului.

IV ca cei de clasa III, insa numai cu o sageata la mondirul de
parada i un iret subcire, pe langa galonul lat, la manecile mondirului.
Oficianii

Tinuta mare
Mondir ca la Directiune, cu distinctiuni la guler i manete, o tres i o'
floare de aur :
Pentru oficiantii de clasa

I cu 5 sagell ;

www.dacoromanica.ro

- 243 Pentru oficiantii de clasa III cu 3 sgeti ;

, IV

s 9

s 1

sageata.
Pantaloni de postav civit, cu vipusca visinie.
Centiron ca la Directiune.
-9

Dragon cu ciucuri de aur subtiri.

Tinuta mica

Mondir ca la Directiune, cu distinctii pe maneci :

Oficiantii clasa I cu 5 ireturi orizontale de 2 milimetri
`,
77

-,

s
s

II
III

-,

-,

.,

3
t
.,
I V 73 2
V s 1. -iret orizontal
,,

'7

,,

,,

..,

'7

47

77

-,

-,

71

'7

77

Pantaloni de postav ser deschis, cu vipusca visinie.

Centiron de piele neagra de lac.
,rapea de postav visiniu ca la Directiune, cu galon de aur unit de 2 centimetri ltime.
Elevii i expeditorii rurali

Poarta uniforma de mica t.inutd a oficiantilor, insa far& distinctiuni la

mneci si fr galon de aur la sapca.
Conductorii de linii si di1igen0

N'au deck tinuta mica :

Mondir de postav civit cu Ufl rand de nasturi, cu marca corpului; guler de
postav ViifliU cu aceea marca, in metal, pusa la ambele capete. Ca distinctii,
dupa grad, poarta la maneci, puse orizontal, 1., 2, 3 sau 4 galoane de matase, in
atime fiecare de 1/ centimetru.
Pantaloni de postav ser inchis, cu vipusca visinie.
$apca ea la oficianti, insa fard galon, i in locul cocardei marca corpului.
In timp de ploaie se purta sapca, de fnusama.
Centiron de piele neagra. .
Pumnal de infanterie, iar in timpul serviciului i cartusiera.
Manta de postav civit gros, cu gluga forma militareasc, avand nasturi ca
la rnondir.
Capitanii de post

Aceeas uniforma ca conductorii de clasa II.

www.dacoromanica.ro

- 244 Curierii de scrisori qi telegrame din oraq si dela Ori

Uniforma ca la conductori, Ins fra nici o clistinctie pe maneci i nasturi
simpli, purtand pe piept, in partea stanga, marca corpului, atat la mondir, cat si
la manta.
In timpul verii, conductorii i curierii purtau bluza de dril civit, cu distinctii la maneci, stransa la mijloc prin o curea de piele de lac de 3 centimetri
latime, cu placa galbena fara marca corpului.
..apcd" de musarna pentru Ploaie.
Cantonierii i surugiii

Poarta placa cu marca corpului, iarna la caciula i vara la palarie, iar

ceausii au marca corpului i pe piept, in partea stangd.
Cantonierii poarta vara bluza de panza groasa si iarna manta rnilitareasca.

Masa de intretinere
Pentru a se putea confectiona uniformele personalului cu inlesnire i pentru

ca costul materialelor sa lie mai ieftin, prin decretul No. 224 din Fevruarie 1.865, se dispuse i infiintarea unei ',Mese de intretinere, care a si inceput
s functioneze pe ziva de 1. Aprilie acelas an.
Masa de intretinere functiona pe larva Directiunea generala si era condusa

de un consiliu de administratie, compus din 5 functionari superiori, ai Directiunii postelor si 3 sefi de statiune, lucrand sub presedintia Directorului general.
Acest consiliu ingrijeh pentru furnitura materialelor, confectionarea uniformelor, distribuirea lor i inerea contabilittii, pentru sumele cheltuite si incasate.
Participarea la aceasta masa era obligatorie, pentru conductori, capitanii
postelor, curieri i cantonieri, i facultativa, pentru personalul superior, al serviciului postal si telegrafic.
Personalului obligat a lua parte la masa de intretinere, i se facet retineri
lunare, pentru acoperirea uniformelor si a obiectelor de cari avea nevoie.
Fiecare participant poseda un libret, in care, pe de o parte, ii se trecea retinerile facute, iar pe de alta, obiectele furnizate.
Personalul nou nurnit, trebuia, la intrarea in functlune, s depuna o suma
echivalenta cu cele trebuincioase pe un an.
Casa mesei de intretinere era subventionat, prin arnenzile ce se aplicau
personalului postal si telegrafic.

La 1 Maiu 1863, expirand contractele de arendare ale serviciului postei de

www.dacoromanica.ro

141

cai, din intreaga tara, s'a publicat o noua licitatiirne, pentru-zilele de 20, 21 i
22 Iarmarie, acela an, la care urina sa se aiba in vedere cloud proiecte de
arendare.
Primul proiect, lucrat de mai mult timp, prevedea arendarea postelor pe
termen lung i ftr subventiuni din partea Statului, dar care, ca i in trecut,
n'a avut nici o reuita.
Al doilea proiect, elaborat sub Directoratul lui Librecht, prevedea arendarea

pe termen scurt, cu subventiuni din partea Statului i conditiuni pozitive, cari

pe de o parte asigurau buna efectuare a serviciului, iar pe de alta nu mai puneau adrninistralla la discrepunea antreprenorilor I).
Acest din urma proiect, cu toat osteneala ce-i detera vechii antreprenori
de a-I modifica, ramase astfel cum a fost redactat, i postele se adjudecara, in
zilele sus aratate, cat i la licitatiunile tinute la 25 Fevruarie i 1 Martie, asupra a diferiti antreprenori, cu un numar total de 3.360 cai i cu un pret mai
scazut cu 277.410 lei, fo de pretul din trecut.
Cu aceast surna, chiar in cursul anului, Directiunea irnbunatati serviciul,
prin creari de noi releuri i adaugiri de cai, pe unde trebuiata s'a simtit, cornpletandu-se astfel organizarea i a acestui serviciu.
Drumurile de posta, statiunile postale i numarul cailor dela fiecare statiune 2) cu adaugirile din urma, sunt aratate in harta dela pag. 246.
*

Cu cat insa executarea serviciului postal, se aranja mai bine, pentru satisfacerea intereselor populatiunii oravlor nii, cu atat contrastul devene mai isbitor fata de completa parasire a intereselor populatiunii rurale, care, pentru ca
sa poata expedia o scrisoare, trebuia sa se deplaseze uneori zile intregi, 'Ana la

cea mai apropiata statiune postala, sau s atepte ducerea in spre acolo a
unei rude, prieten, etc. Aceste inconveniente deveneau i mai mari, cand era
vorba de corespondenta sosita la un biurou, cu destinatie pentru
rurale.
Pentru a remedia acest ru, Directorul general Librecht, pe baza art. 52
din legea consiliilor judetene, starue i obtine decretul No. 357 din 26 Fevruarie
1865 3), prin care se stabilete organizarea unui serviciu postal rural, precurn
urmeaza :
Administratia telegrafo-postal va opera strAngerea i predarea corespondentelor in toate comunele larii ; spre acest sfiirit, se infiinteag expeditiuni postale la toate
reedintele de subprefecturi In tarn ; aceste expeditiuni vor stA iii comunicatie cu statiunile
telegrafo-postale mai apropiate.

Art. I.

Buldinui Telegrafo-Postal 1865, pag. 26 i 157.

2) Buletinul Telegrafo-.Postai 1865, pag. 152-156.
3) Buietinul Telegrofo-Postal, 1865, pag. 73.

www.dacoromanica.ro

16

www.dacoromanica.ro

Craiova

24

crIpetu

24 'Crow

alafat

r.

ireeti

ed.

pot

MinrC.

1w-ins

P.

.rs

Alexandriel

T Ma. urel

adova

iou a

Belle

C.o iuran

rurnia
CAB

lurgid

Litman,

ovair

Viden.

MO su

22

Brila

meeSuN"

reta

INorSirei

.Indrdots

lugirem

Neg

26

5Iif rte.

28

Pone.

Buzau an=
hi .42

eriae4t.,

noon.

Mfirginens

44

Celneu 36

40

(...L2

J 10,Ceipts

Tecuci

MOricees

Focsarn

be:.

arl:

tur

Per escruv

32

eerhec.

ereeci

07..aculLd
32

Stra

cr.or.46 z$
Docosna 2

eg

Rani

Drumaapaftez:

Sta.gurwrZepaySil.

* Bizsrarcripoffnia

78 .c121:

*menus Vis

Bolgrad
d

a h ul
avonoso

Conmnionofce

Iciu

Leova

Cornolub

32 &eel,
Cqr enl Bune

Adju

RmrucuS

lull

.24

epa

92 Movde

Vaslui

are oar.

'
C

7.8

Roman

ne

Sculeno
01111C.i

38 Po ri9 ref 36 Unman,

Bucurest
Na.p

0 rasa

121

Velen

Tfirgoviat
Nucet

pino

umos

00

.74

btil
14

M.reesh

El a cat,

Galbenl

atraN

j.

arm!

otos ni
34

ssark+cs t.i.pess

Ploeen

Ciochnos

Caracal '0"5"'s

be

roncovero

oronit
Ogolpgh

.11181.

2cirelure,

reonOv

,
I.
".%

82 .

Eloz;an

Shsporeet.

fr#

Campine

lies

covul
2

LdeArge.
18

iamburesto

mmne

5:0

eelui
Strie

Coltbes
in!firen3
48

hem

tor.ar.I. 14
Rdovenul 24 6.

C.

ss%

'-s,.../

34

[is; :2^'?

IS%

coren

.1 orohoi

T.:ea; 52itiCeni

C.
Clung
22
Corner..

Zisv;de,n; 'cLunoCor ulto

Irdinsolo

Colerfon.

u favorer.,

T.5ever n

24

Rovinari 24

Tg.Jiu zo

v=
.-rPOraVO

RmnicuV.

CidImineei;

Cozm

1111,ns

L.

/\

Mihilie2114

f/
............

--------

I-'

1565

jib

144
Harts Cursekr Fwede

at.V

"0
rn

CD

.1

PP

1:0

CD

DO.

0
"7

"

CD

CD

;Er

co

.1

cs

CD

Cs

sa,

CD

NZ

o4

co

g.

(D.

CD

fa

2
w

A.
pc

'-cr

CL. m

CD

CD

5' 0

"4

AD

CD

.3

PL.

AD

CD

CL

^1::$

o0

P. m

:2. g 0so

00

CZ

CD

CD

p3

t- s,
"0

CO

(1)

CD

el 14

gto

Art. III - Conform alin. 11 dela art. 52 din legea pentru coni1iile judetene, cheftuielile privitoare la infiintarea i intretinerea serviciului postal rural privese pe judet.
Art. IV.
Expeditiunile postale de subprefecturi se compun din personalul urintor,
cu emolumentele fixate de consiliile respective :
a) Un expeditor ;
b) Un curier ;
c) Un om de serviciu.
Art. V.
Serviciul distributiunilor comunale se va indeplini de notarii comunelor, i
un caldret comunal va fi insarcinat cu transportul corespondeatelor.
Art. VI.
Expeditorii i curierii rurali se vor recomand de consiliile judetene pe a
dror respundere i garant vor functiona, i vor fi numiti i intariti de guvern, dup un
examen prealabil de aptitudine ; omul de serviciu va fi rnduit deadreptul de cfrtre expeditor.
Art. VII.
Notarul i cAliretul dela art. V vor functiona pe rspunderea i garanta
comunei care ii i va numi.
Art. VIMTot personalul serviciului postal rural, incilt privete serviciul postal, depinde de directiunea general a telegrafelor i postelor, cu toate drepturile i obligatiunile
celorlalti amploiati telegrafo-postali in genere.
Art. IX. Comunicatiunile /litre expeditiile de subprefecturi i statiile telegrafo-postale cele mai apropiate se vor efectu cel putin de doui ori pe saptam'and, iar distributiunile
comunale vor avea comunicatii cu expeditiunile de subprefecturi sau cu statiunile telegrafopostale cele mai apropiate, iard cel putin de cloud ori pe saptdmnd.
Marrutul, zilele i orele de plecare i sosire se vor fixa de administratia generali.
Art. X.Manipulatia serviciului postei rurale se va urrra conform legilor, regulamentelor i instructiunilor in vigoare pentru serviciul postal.
Art. XLVenitul serviciului postal rural se va Vars la cassieriile particulare respective, prin paza regulelor prevAzute de lege pentru contabilitatea publicL
Art.,. XILPlatile pentru personal 0 intretinerea acestui serviciu se vor efectub dup
bugetele votate de consiliile judetene respective 0 la timpul cuvenit, precum se efectueag
in toate celelalte plai ale Statului.

In baza sus ardtatului decret, se intocmir instructiuni detaliate pentru executarea i exploatarea serviciului postal rural, cari s'au i publicat, ca supliment
la Buletinul Telegrafo-Postal No. 15 din 1865.
Prin aceste instructiuni i in afara de cele continute in decret, se prevedeau
in rezumat urmtoarele :
De dou5. ori pe sb.ptam'and, in zilele de Duminic5. i Joi, la ora 12, comu-

nele vor trimite scrisorile i corespondentele lor, prin cAldreth comunei, la biuroul de expediliune rurald, de unde primind expeditia sosit o vor aduce notarului
comunei spre distribuire.
Tot de dou5. ori pe saiptmn, in zilele de Vineri i Luni, biurourile de expeditiune, dup sosirea tuturor trimiilor cornunali, vor inainta toga corespondenta la statiunea postald i telegrafica cea mai apropiat, prin caldreti inadin0,
iar la inapoiere acetia vor aduce corespondentele pentru biuroul de expeditie de
care depind i pentru cornunele ce tin de acel biurou.
Expeditorii i notarii erau indatorati de a priml i pred publicului scrisori
www.dacoromanica.ro

t4A

simple, recomandate sau cu adeverinta de primire i corespondente oficiale. Nu

mult dupd aceasta, s'au luat dispozitiuni ca expeditorii s primeascd, atat la
prezentare cat i la distribuire, i pachete far% valoare.
Notarul fiecarei comune urna s alba, pentru executarea serviciului, doua
jurnale, din cari unul pentru corespondentele particulare, iar celalat pentru corespondeatele oficiale.
In primul jurnal se treceh in total, numarul corespondentelor platite i neplatite, iar cele recomandate i cu adeverire de primire, in parte, aratandu-se
numele expeditorului, destinatarului i taxa primita, urmandu-se aceea norma
i pentru corespondenta sosita.
Pe corespondentele ale cdror taxe se plateau la prezentare, se facea semnul

X, pe cele ale caror taxe urma sa se incaseze la destinatie, se scria cuvantul

iar pe cele inregistrate, indicatia Recomandat sau Cu recepisei
nepleitit
de inioarcere
Notarii trimeteau, atat corespondentele particulare, cat i pe cele oficiale,
prezentate, la expeditiile postale de cari depindeau, insotite de o fatura, care se
forma dupa jurnalul de primire, punandu-se data zilei, numele comunei, plaii,
judetului i certificarea notarului, cu adaugire c corespondenta oficiala se treceh
in fatura ca numar, autoritatea de origin i destinatie.
in fiecare curs, notarii erau obligati ca, odata cu corespondenta, sa inainteze i banii rezultati pentru plata scrisorilor trecute in faturd, iard in 1.5 in 1.5
zile,

i pe cei incasati din taxele corespondentelor neplatite,

ce

le soseau

spre distribuire.
in jurnalul plicurilor oficiale se treceau numai cele sosite, fiindca pentru
cele prezentate, se pastrau chiar faturile de expediere, cari se inapoiau comunelor,
imediat dupa primirea corespondentelor, de dare expeditorii rurali.
Expeditorii erau datori, la primirea expeditiunilor dela curierii comunali, a

observa daca numarul lor era intocmai ca in fatura, a: aplica timbre postale
pe cele pentru cari au prima banii i a le inregistra in condicile ce posedau.
Expeditorii, la rndul lor, formau faturi pentru corespondentele particulare i
oficiale, pe cari le impachetau la un loc cu corespendenta i le inaintau, prin
curierul sau, biuroului postal, cu care se aflau in legatura.
La finele fiecarei luni, notarii trimiteau expeditorilor, copie de pe jurnalul
scrisorilor, i faturile primite spre a fi verificate i centralizate, inteun cont de
venitul acelei expeditii i al comunelor pendinte.
Expeditorii urmau ca, in termen de trei zile, dupa finitul lunii, sa inainteze
contul su, insotit de faturile sosite, la statiunea postala de care depindeau impreun cu socoteala timbrelor, cu scrisorile nepredate i cu recepisa cassieriei de
vhrsarea venitului.
Aceasta dispozitie gasindu-se nepractica s'a malificat imediat, hotrindu-se
ca pe langa cont sa se trimita statiunii postale i venitul biuroului de expeditie.
www.dacoromanica.ro

249

Statiunile postale adhugau la contul lor veniturile biurourilor de expeditiune i impreuna", cu anexele, le inaintau directiunii generale spre verificare.
Condicile, cumpenele, sigiliile i toate cele trebuincioase executdrii serviciului, se procurau de judete, dupd modelele date de directiunea postelor.
Expeditorii postali i notarii, la intrarea lor in functiune, trebuiau s depund

jurdmant de a phstra i respecta secretul corespondentelor. Cei dintaiu depuneau jurdmantul in fata efilor de statiuni, iar cei din urma in fata expeditorului
i a suprefectului plaii.
Organizarea serviciului postal rural, de1 decretatd numai dela 26 Fevruarie
1865, totu, gratie stdruintelor depuse de directorul general, a devenit fapt indeplinit, i la Iunie-acela an, gsim cd s'a confirmat personalul necesar, pentru
functionarea acestui serviciu, in judetele : Dambovita, Olt, Botoani, Prahova,
Dolj, lalomita i Gorj, iar putin mai tarziu in judetele Buzdu, Teleorman, Muscel,
Eai i parte din llfov 1).

Restul judetelor rmdsese s inscrie cheltuelile necesare pentru intretinerea

serviciului postal rural in anul urmdtor, cand se spera, a se completa organizarea lui in intreaga lard i cand, dupd cum ziceA singur Librecht : Un locuitor
nu va ave nevoie a-i prdsl vatra, ci chiar din comund s poat adresa i priml
rdspuns dela un capdt la altul al tdrii 2)44.
*

Ca inovatiuni i imbundt4iri introduse in timpul directoratului lui Librecht,

atat in interesul publicului cat i al administratiunii postelor, mai dam urmtoarele :

Introducerea abonamentelor la jurnalele din lard i straindtate prin intermediul postei, cu incepere dela 1 Maiu 1865, dispozandu-se ca posta sh perceapd
10 0/0 din costul abonamentului, plus celelalte cheltueli de trimiterea banilor i
francarea foilor 3) ;

lnfiintarea in luna August, acela an, a patru biurouri sucursale de postd

i telegraf in Bucureti, situate spre periferia oraului i aceasta in scopul ca publicul sa nu fie nevoit a veni dela marginea Capitalei pand la centrul oraului spre
a prezentd trimiterile cari trebuiau depuse_la biurou 4).
Aceste biurouri purtau numere i se aflau situate :
No. 2, in calea Craiovei (Rahovei) ;
a

3,

'I

I)

,,

Moilor ;
Mogooaiei (Victoriei) ;

5,

:,

Belvedere.

I) Buletinut Telegrafo-Postat 1865, pag. 116 i 167.

2) Buletinut Telegrafo-Postal 1865, pag. 210.
3) Butelinut Telegrafo-Postal 1865, pag. 17.
4):Buletinui Telegrafo-Postal 1865, pag. 441 i 196.

www.dacoromanica.ro

250

Cu incepere din Noemvrie, acela an, s'a dispozat ca aceste biurouri sa facd
i serviciul de distribuire al corespondentelor postale i telegrafice inteo razd
oarecare ;
Creiarea de biurouri postale balneare la Sldnic (Bacdu), Balta-Albd (R.-Sdrat)
i Cdlimneti (Valcea) ;
Luarea de dispozitiuni ca trimiterile oficiale de corespondente i pachete s

se ridice de cdtre autorittile respective dela biurourile postale, prin autorizati

in reguld, in scopul de a se scuti biurourile postale de distribuirea lor.
Relativ la acest fel de trimiteri se mai stabill can anume autoritati i cari
functionari au drept la gratuitatea trimiterilor postale, formele de prezentare,
format i impachetaj, mdsurd prin care s'a ajuns a se rdstrauge gratuitatea 0 a
se mkri veniturile 1) ;

Elaborarea nomenclaturii alfabetice a localitgilor rurale, cu specificarea

judetului din cari fac parte, a biuroului de expeditie rurald de care depind i a
biuroului postal de schimb, dispozitie prin care s'a adus multh inlesnire in cartarea trimiterilor postale pentru localittile rurale
Intocrnirea formularelor necesare i luarea de dispozitiuni, pentru tinerea
cu Incepere din anul 1866, a statisticii de miscarea trimiterilor postale3).
*

Din lucrdrile i imbundtatirile sus ardtate, fdcute in scurt timp, se poate

vedea, destul de clar activitatea depusd de Librecht pentru organizarea i buna
functionare a serviciului postal; trebuie Trist sd se tie Ca aceast activitate era
i mai mare, prin faptul c in acela timp el se ocupa i cu introducerea de linbunatdtiri in exploatarea serviciului telegrafic.
Intre acestea, ca mai principale, citana 4): Scdderi de taxe, indintarea de noi
linii telegrafice i inmultirea numrului de fire, cari au adus pe deoparte sporuri
de venituri, iar pe de alta uurari in expedierea corespondentelor, cum i incheieri de conventiuni cu Austria, Rusia i Serbia.
* * *

0 deosebitd stdruirrt a depus Librecht in chestiunea desflintdrii postelor

strine i efectuarea intregului serviciu postal, intern i international, de posta
romand, i in aceastd privinta Librecht venise in capul adrninistratiunii postelor
i telegrafelor cu hotariri bine definite.
In adevdr, numit ca Director general, pe ziva de 1. Septemvrie 1.861, la 1.2
Octomvrie acela an adreseazd rninistrului de interne CogAlniceanu urmatorul
1) Buletinul Telegrafo-Poslal 1865, pag. 19 qi 62.
Butetinul Telegrafo-Postal 1865, pag. 172.
3) Butetinul Telegrafo-Postal 1865, pag. 206.
4) Buletinul Tetegrafo-Postal 1865/66, pag. 203, 209, 1 i 2.
2)

www.dacoromanica.ro

251

referat, pe care il dam aci mai jos, in intregime 1), pentru a se vedea modul demn
cum acest Director stia s se adreseze ministrului sail, lipsa de teama unui conflict cu State le interesate si marea incredere ce aveh gat in sine, cat si in functionarii postei romne, el, un strain de origina.
Referatul Directorului general al postelor si telegrafelor No. 2.394 din
12 Octomvrie 1864, catre ministrul de interne.
Rezolutie :

Aproband cu placere o asemenea propunere, care de mult se urma,,reste spre a se realiza, se va face notificatiunea cuvenit agentilor Rosiei si
,,Austriei, prin ministerul de externe.
Cogainiceanu.

,,Masurile de imbunatatire ce succesiv s'au luat, regularea serviciului

',postal de scrisori si cai, unificarea serviciului postal cu cel al telegrafelor,
Arni dau certitudinea ca in curand vom avea toga p'recizia si exactitatea
clorita si MCA.' nici un obstacol s'ar putea face, sunt incredintat, posta si
pentru strainatate si vice-versa, cu atat mai mult ca legea postala, temeiul
,,acestui serviciu, se afl in studiul consiliului de Stat.
',In aceasta privinta, find o indelungata corespondenta intre guvernul
Romaniei cu cabinetele MM. LL. Imparatul rusilor si al Austriei, pentru
incetarea postelor internationale, sunt de opiniune, atat din punctul de ye',dere politic cat si material, ca serviciile postale internationale, cu incepere
',dela 1 Ianuarie viitor, sa inceteze definitiv, ramanand a se face de posta ro,,man, luand subsemnatul toata responsabilitatea pentru indeplinirea si
,,acestui serviciu cu cuvenita regularitate si precizie.
',Dad, si d-voastra impartasiti opiniunea mea, va rog, d-le ministru, pe
,,cleoparte, sa faceti a se comunica de indata si intr'un mod decisiv, prin d.
,, ministru de externe, guvernamentelor Statelor limitrofe, ce au asemenea ser,, viciu in tara, iar pe de alta, sa ma autorizati a ma ocupa, fail amanare, cu
,,pregatirea instructiunilor si tarifelor necesare, astfel ca la 1. Ianuarie sa pot in,,cepe "functionarea, oprind cu desavarsire trecerea curierilor straini, afara,

',se intelege, de curierii de cabinete, cari, ca si in toate partile lumii, vor

trece cu corespondenta oficiala a guvernelor lor intr'o geanta, la care, afara
,,de sigiliul ce va purt al postei sale, se va aplica la punctul de intrare in
tail si un sigiliu al postei romne, ce se va desigila apoi la punctul de iesire,
,,prin paza regulilor existente si la alte State, in asemenea cazuri.
Director general Librecht.

In baza referatului si. a rezolatiunii de mai sus, cat si al principiului de

monopol stabilit prin legea ce intra in vigoare la 1. Ianuarie 1.865, ministrul de
1). Monitorul Oficial 1864, pag. 1071.

www.dacoromanica.ro

252

externe al Romaniei cere, la 2 Decemvrie, prin nota 6.187, consulilor generali ai

Rusiei i Austriei, incheierea de conventiuni postale i incetarea serviciului postal
al acestor tan, comunicandu-se totdeodata ct adjutantul maior Cesar Librecht,
directorul general al postelor i telegrafelor, este deplin imputernicit pentru a
incheia. conventiunile i regulamentele respective.
Decretul de imputernicirea lui Librecht, pentru incheierea conventiunilor
postale cu Austria i Rusia, s'a subscris de Domn i s'a publicat la 18 Decernvrie acela an 1).
Cum insa Rusia i Austria tot arnanau chestiunea incheierii conventiunilor

i nu dau un raspuns categoric, consiliul de minktri, in edinta sa dela 8/20

Aprilie 1865, hotarate ca serviciul postal international, cu incepere dela 1 Maiu
1865, sa se efectueze de posta romana, incheind urmatoral jurnal 2) :
Consiliul ministrilor

Jurnal

Asupra referatului d-lui ministru secretar de Stat la departamentul

de interne, agricultura i. lucrari publice, sub No. 1.935 ;
Avnd in vedere legea postala i telegrafica, prin care se interzice
oricui, fr exceptie, de a transporta scrisori, gropuri, etc., pe caile acelea
Statul are infiintate asemenea servicii ;
Avand in vedere cd prin functionarea postei internationale, pentru i in
afara tarii, se aduce o calcare acestei legi ;

y uncle

Considerand datoria ce avem de a pastr intact& asemenea lege,

consfintita in puterea Statutului dela 2 Maiu, recunoscut de toate puterile garante ;
Avand in vedere cauzele ce au stvilit pana acum suprimarea serviciilor internationale, sunt lipsele de conventiuni cu Statele limitrofe, a cdror

incheieri s'au amanat din zi in zi ;

Avand in vedere ca dela 1 Maiu viitor st. v., cand s'a fixat pentru ultima oara facerea serviciului cu strainatatea, de catre posta romana, nu se
poate amana mai mult, atat din punctul de privire al mentinerii legii, cat
i spre a corespunde legitimei dorinti a tarii ;
Pentru aceste considerente, consiliul minktrilor, in edinta de astzi,
8/20 Aprilie,-hotarate ca, dela 1. Maiu viitor, serviciul postal cu strainatatea

sa se indeplineasca de catre posta nationala i pana la incheierea convenqiunilor, sa se plateasca de catre posta romana la biurourile fruntariilor
austro-ruse, porto-scrisorilor destinate din i pentru interiorul tarii.
1) Buletinul Telegrafo-Postal 1864, pag. 6.
2) Buletinul Telegrafo-Postal 1865, pag. 105.

www.dacoromanica.ro

253

,,Dispozitiunile jurnalului de fata se vor aduce la indeplinire de catre

,,d-1 ministru de interne, agricultur i lucrari publice, dupa ce mai intaiu
',11 va supune la Domneasca aprobare.
C. Bosianu, G. D. Vernescu, Manu, Bala nescu, I. Strat.

Acest jurnal s'a aprobat de Dornn i i s'a publicat ; iar prin decretul
No. 559 s'a deschis un credit de 616.680 lei, pentru infiintarea i intretinerea serviciului postal international, cu incepere dela 1 Maiu.

Publicarea jurnalului consiliului de ministri si a decretului No. 559,

termenul scurt ce se pusese incethrii serviciului postal strain i ferma deciziune de a se aduce la indeplinire acest lucru avura darul de a face pe consulul
general al Austriei sh se grabeasca s rdspunza la nota No. 6.1.87 ce i se trirnisese Inca din Decemvrie 1861, prin urmatoarea nota adresata ministrului de
externe al Romaniei 1) :

Domnule ministru,
',In scopul de a facilita negociallunile relative la concluziunea unei con,,ventiuni postale intre guvernul imperial si acel al Altetei Sale, ai binevoit,
prin nota din 2 Decemvrie trecut No. 6.187, a face cunoscut agentiei im,,periale principiile generale cari, dupa opinia d-lui ministru de interne, vor
,,trebui a servl de baza organizatiei viitoare a serviciului postal in Principate.
,,Referand aceasta pe data guvernului imperial, sunt astazi insarcinat de
',a aduce la cunostinta d-voastra ca guvernul Maiesttii Sale Imperiale
',Regale Apostolice, pentru a intra in negociatiunile cari i s'au cerut, nu as,,teapta decat sosirea la Viena a d-lui Cezar Librecht, Directorul general al
serviciului postal in Moldo-Valahia, numit comisar princiar ad-hoc.
,,Guvernul imperial exprima totdeodat dorinta de a vedea pe d-1 Li-

brecht investit din partea guvernului sau de imputerniciri cat s'ar putea
,,mai putin mrginite, pentru a grabl terminarea misiunii sale importarlte.
',Mara de aceasta, este bine inteles c in intervalul plink' la incheierea
conventiunii, lucrurile vor fi lsate in statul-quo.
,,Binevoiti v rog,
ministru, a aduce la cunostinta guvernului Altelei Sale Serenisirne cele ce preced i primiti cu aceasta ocazie expresiunile
reinoite ale inaltei mele consideratiuni.
Montlong.
No. 5.407, 27 Aprilie 1865.

Nota de mai sus supunandu-se consiliului de ministri chiar in ziva prirnirii

1)

Buletinul Telegrafo-Postai 1865, pag. 106.

www.dacoromanica.ro

254

sale, acesta hotdrate, prin jurnalul de mai jos, ca pe deoparte sd se porneascd

Directorul Librecht cat mai neintarziat la Viena, iar pe de alta de a amana luarea
serviciului postal international papa la 1 Iunie acela an.
Consiliul ministrilor
Jurnal 1)

Asupra referatului d-lui ministru secretar de Stat la departamentul de

',interne, agriculturd i lucrdri publice sub No. 2.126 ;
,,Luand in privire nota primit dela d-1 agent i consul general al Aus,,triei, prin care comunicd ca guvernul M. Sale Apostolice dorete a se in,,cheia cu grabire conventiunea postald intre guvernul Maiestatii Sale cu al
"Romniei i nu adasth pentru aceasta deck sosirea la Viena a d-lui maior
',adjutant Librecht, Directorul general al postelor i telegrafelor, nurnit, cu
,,inaltul decret No. 1..873, comisar deplin imputernicit pentru incheierea conventiunilor postale cu Statele lirnitrofe, Austria, Rusia i Serbia ;
,,Avand in vedere c cu acest mijloc se inldtureazd greutatile ce s'ar fi
putut isca in serviciu cand s'ar fi efectuat posta internalionala Med o con,,ventiune definitivd, ceeace se i hotdrise deja din cauza amandrilor ce se
aduceau acestei reguldri ;
,,Pentru aceste considerente, consiliul minitrilor, in edinta de astdzi, 1.5
',Aprilie1865, hotrate a se pornl, fdr amanare, la Viena d-1 maior Librecht,

spre a-i indeplini misiunea cu care este investit prininaltul decret suscitat,
,,iar termenul definitiv pentru luarea serviciului postal international de cdtre
,,posta romand se fixeazd la 1 Iunie viitor, pand cand conventiunile urmeazd

,,a fi incheiate.
C Bosianu, G. D. Vernescu, I. Strat, Many.

Directorul general Librecht pleacd la Viena, in ziva de 28 Aprilie 2) insd

de acolo nu se inapoiazk deck cu o conventiune telegraficd, iar nu cu cea postald atat de mult ateptat.
Cauzele acestei nereuite nu se pot atribul deck amandrilor sistematice
fcute de Austria, care nu putea renunta la mentinerea serviciului sau postal,
atat din cauze politice cat i materiale i care, pentru a nu-i pierde

acele interese, ne fdcea dificultati in tranarea chestiunilor importante din

acel timp, ca chestiunea despagubirilor pentru averile secularizate, jurisdictla
consulard i altele.
Nereuita se mai poate atribul i deselor schirnbari intervenite in guvernul
Butetinut Telegrafo-Postal 1865, pag.107.
Buletinul Telegrafo-Postal 1865, pag. 108.

www.dacoromanica.ro

255

-Romniei i a framantarilor politice ce existau in acel timp i cari au condus la

detronarea Domnitorului Cuza, fapt ce a avut loc in noaptea de 10 spre 11 Fevruarie 1866.
* * *

Nu putem inchei aceast epoch' Med ca, Ltd cu import anta lucrarilor i
activitatii lui Librecht, s nu dam chteva date asupra trecutului acestui om i sa
aratarn ce s'a mai petrecut cu el in urma.
Librecht, care era de origina belgian, a venit in Moldova prin 1853 i in
anul urmator 11 gsim c ocuph functiunea de ef al biuroului telegrafic din

Galati, functiune in care a fost cunoscut i apreciat de prefectul judetului,

Al. Cuza.

ChM Cuza a fost ales ca Domn al Moldovei, Librechi fii numit ca Director
al telegrafelor din aceasta lard, iar imediat dupa unire fii confirmat in functiunea de inspector general al telegrafelor din amliele tari.
Tot acest Domnitor, in vedere ea Librecht Meuse serviciul militar in Belgia
i ca se liberase cu gradul de sergent, ii introduse in armata romana i in chteva
zile ii trece prin gradele inferioare, avansandu-1 sublocotenent i numindu-1 ca
adjutant Domnesc.
Gradele de locotenent i capitan ii fura acordate in scurt timp i la 1864,
cand Librecht ffi numit ca Director general al postelor i telegrafelor, el ave gradul de maior i adjutant Dornnesc.
Ca inspector general al telegrafelor, ca adjutant Domnesc i ca Director
general al postelor i telegrafelor, avnd mijloacele de comunicatie in ram. sa i
dispunnd in tara de efi de statiuni, recrutati in mod inteligent, el tift s ser-

veasca pe Domnul sau, sa Ii tina in curent cu tot ce se petreceh in Ora i st

exercite in acela timp o autoritate i un control asupra tuturor ramurilor de
activitate.
Inteo astfel de situatiune, fatal a fost ca Librecht sa-i creieze multi prieteni, dar i multi vramai, i cu ocaziunea detronarii lui Cuza fit arestat, inlo-

cuit in functiunea de Director general, reformat din armata i dat in judecata

ca delapidator de bani publici.
Acuzatiunile aduse lui Librecht, dupa cum reiese din raportul cornisiunii
insarcinata cu verificarea gestiunii sale ca Director general, erau in rezumat
urma.toarele 1) :

Ca pe nedrept a dispus construirea a 48 case de posta pe contul Statului,

cnd nu trebuiau construite in acest mod decat 27, iar restul s se faca de antreprenorii drumurilor postei ;
Ca, dupa tinerea licitatiunii, conditiunile de construire ale acelor case au
t) Monitorul Oficial 1866, pag. 272.

www.dacoromanica.ro

256

fost modificate de ministru, dupd propunerea lui Librecht, din care cauza a rezultat profit pentru constructori ;
Ca a intrebuirrtat conductori, curieri i impartitori de ai administratiunii
postelor i telegrafelor, in serviciul sau particular, ca vizitii, feciori, etc. ;
Ca a modificat distantele in ore, intre statiunile de posta, i ca atare antre-

prenorii au incasat taxe de transport mai mari, atat dela particulari cat i
dela Stat ;

Ca antreprenorii drumurilor de post intrellneau un numar mai mic de

cai in statiuni i ca atare au primit o subventie mai mare de la Stat ;
CA dintr'un credit de 616.680 lei, deschis pentru facerea cheltuelilor, in
vederea desfiintarii postelor straine din Ora, s'a cheltuit suma de 457.872 lei in
alte scopuri ;

Ca, dei, pentru unele drumuri, se aprobase anumite taxe pentru transportul expeditiunilor postale, totu modificandu-se taxele pentru alte drumuri,
s'a revenit i s'a acordat sporuri i la cele dintai ;
Ca a iertat pe unii antreprenori de jumatatea amenzilor ce li se aplicase ;
Ca. a comandat diligente la Viena fara, licitaie publica i ca parte din ele
sau con fectionat in Bucureti ;

Ca a inchiriat un apartament din casele sale pentru biuroul telegrafic

de Stat.
Pentru faptele de mai sus, Librecht a fost dat in judecata i condamnat de

Curtea cu juri din Bucureti ; fazand insa recurs la casatie, Curtea a casat sentinta i procesul s'a judecat din nou la Craiova, unde Librecht a fost achitat.
Achitarea lui Librecht atrase destituirea consilierilor Curtii de apel din
Craiova, anume Otnescu i Blcescu i puner ea in neactivitate, prin retragerea
funcpunii, a colonelilor Lupacu i Bogonos, locot.-colonel Holban, maiorului Dumitrescu, capitanilor Scheleti i Teodorescu, locoteneatilor Lipan, Macri i Leca,
i sublocotenentului Nicolescu, pe motivele ea' au inter venit i au influentat
pentru achitare 1).

In urma achitrii sale, Librecht parasete tara i trece in Spania, unde, ca

ef de stat-major al' Generalului Prim, se distinge in batalia dela Albeya. In

1870 II gsim eh ia parte in rasboiul franco-german, servind in legiunea lui
Garibaldi i peste cat va timp moare la Londra in mizerie 2), el care fusese acuzat ca a furat milioane.

11.11.-4

t) Monitorui Oficial 1867, pag. 873 si 923.

2) Histoire Contemporaine par Fr. Dame, pag. 147.

www.dacoromanica.ro

EPOCA DOMNULUI $1 REGELUI CAROL I

Dupa detronarea Domnitorului Cuza, se institul o locotenenta domneasca,

compusa. din generalul N. Golescu, colonel Haralamb 0 Lascar Catargi, cari con-

dusera trebile Statului pand la alegerea 0 intrarea in tail (20 Maiu 1866) a
Principe lin Carol de Hohenzollern, proclamat ca Domn al Romaniei.
Noul Domnitor, intrand in Ora pa la Severin, pentru a merge la Bucureti,

intrebuinta serviciul postal, 0 tot prin mijlocirea acestui serviciu strabatii in

scurt timp Ora, pentru a o cunomte, iar in memoriile Sale gasim apreciatiuni
frumoase asupra curierilor 0 cailor de posta.
0 apreciatiune buna asupra organizarii serviciului postal fat de starea generala a tarii i a celorlalte servicii o face Domnitorul imediat dupa sosirea sa,
prin urmatoarele cuvinte reproduse din acelea0 memorii :
',In Romdnia, ce e drept, serviciul postal fi telegrafic este foarte bine intoc-

',mit ; cad ferate ins nu exist Ora acum 0 chile de comunicatie sunt foarte
defectlioase.
Totu pentru serviciul postal mai era mult de facut, 0 epoca despre care
vom vorbi este cea mai insemnata epocd de propa0re 0 desvoltare a acestui serviciu de neaparata 0 mare utilitate publica, iar in cursul timpului, in exploatarea lui, intervin ca mai principale urmatoarele :
Serviciul postal international este luat din manile strainilor 0 se exploateaza de posta romana, care intra astfel in relalluni directe cu administratiunile
similare din alte pri.
Se creeaza drumuri de fier, can l. dau serviciului postal iateala 0 siguranta
ceruta unui astfel de serviciu 0 ii imputineaza cheltuelile de exploatare.
Traficul postal in stransa legatura cu starea economica 0 intelectuala a
tarii se desvolta in mod uimitor, 0, de unde pana atunci Statul Picea sacrilicii
pentru intretinerea serviciului postal, in scurt timp el ajunse sa Ni scoata cheltuelile 0 mai tarziu s devina o surs de venituri pentru Stat, din ce in ce mai
.

irnportanta.

Romania este chemata sa ia parte la intocmirea Uniunii postale (1874),

care forma un singur teritoriu din toate Wile aderente, cu taxe 0 formalitati
www.dacoromanica.ro

WI

postale identice, si de atunci la toate congresele si conferintele postale ce urmark

spre desavarsirea si perfectionarea operei de progres si civilizatie.
Se extind atributiunile serviciului postal, si prin introducerea atdt in serviciul intern, cat si in schimb cu strdindtatea, a dirtilor postale, a mandatelor pos-

tale si telegrafice, a coletelor, rambursurilor, recouvrernentelor, etc., se pune

serviciul nostru la nivelul Statelor civilizate.
In fine, prin legi bine chibzuite si revizuite in cursul tirnpului, se stabileste

din ce in ce mai bine exploatarea serviciului postal si se imbundtAteste soarta

personalului ce ia parte la indeplinirea acestui serviciu.
Pentru ca s vedem insd desvoltarea &eased a lucrurilor, vorn impdrti

aceast insemnat epocd in sub-capitole pe perioade de conducere, in cari

vom ardtd fazele prin cari, a trecut serviciul postal si irnbundatilile ce i s'au adus
in timpul fiecdrui Director general, in ordinea succeddrii bor.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI MILTIAD COSTIESCU

11 Fevruaiie 1866

.1

Julie 1866

Miltiad Costiescu, sef de stalle clasa I si dirigintele oficiului telegrafic privat

din Bucuresti, fii insrcinat de locotenenta domnease, dup`a detronarea lui Cuza,
cu functiunea de Director general al postelor si telegrafelor, pe care o indeplini
pand la 1 Iu lie 1866, cnd M transferat ca sef al oficiului postal si telegrafic din
Iai. Nemu4umit ins de aceast retrogradare, Costiescu li d demisiunea din

corp si mai tilrziu i se incrediateaz functiunea de Director al Regiei monopolului tutunului.

In timpul directoratului stiu de scurta durath nu putem cit ca fapte cari
ne intereseaz deal urmdtoarele :
A lu at parte la lucrrile comisiunii de anchetrt, ce se formase pentru verificarea gestiunii fostului Director general Librecht.
A emis si pus in circulatie noi timbre postale, cu chipul Domnitorului Carol,
de aceteasi valori ca i in trecut 1)
A fcut s se prevada', in Constitutia thrii, sub art. 25, principiul garantdrii
secretului corespondentelor in urmtorul cuprins: Secretul corespondentelor si al
depesilor telegrafice este inviolabil. 0 lege va deterrninet responsabilitatea agentilor
nguvernului pentru violarea secretului scrisorilor fi depesilor incredintate postei si

ntelegrafului 2).

----.4-4-.1

1) Mortitorul Oficial din 1866, pag. 549.

7,
637.
Monitorul Oficial t) 1,

1)

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI NENICI

1 Iulie 1866

16 Martie 1867

lon Neniei, sef de static clasa I si diriginte al oficiului postal si telegrafic

Iasi, a fost nuinit ea Director general al postelor i telegrafelor, pe zma de 1 lulie
1866 9
Neniei, desI tunctionar de cariera i ca atare cunoscator al nevoilor administratiunii ce i se incredintase, totusi n'a putut sa se mentina in aceasta lunetiune mult timp si n'a putut sa faca vre-o imbunaMtire de interes general ; ba

contrariu, din cauza relei situatiuni fmanciare a.tarii, a trebuit st ia parte la

desorganizarea serviciului postal, provenita din cauza reducerilor i economiilor
ce trebuiau sa. fadrt In toate directiunile.
Din cauza acelei rele situatiuni, chiar in cursul anului 1866, se facusera insemnate economii mai la toate ministerele i autorittile publice, iar prin
proiectul de buget pe 1867, se cereal noi i man economii, dintre cari la Administratiunea postelor i telegrafelor 480.000 lei, obtinuti pnin reduceri de personal, de lefuri si allele.
Des1 economii se cereau dela toate autoritulile constituite i desi atat guvernul cat si Camera erau animati, in interesul tarii, de cel mai mare spirit de
economie, totusi, la votarea bugetului ministerului de interne, la partea privitoare pe postil i telegraf, in sedinta Camerei dela 23 lanuarie 1867 2), se unmeaza o impunatoare discutiune, intre cei mai mari oratori i barbati de Stat
ai timpulni, pe care o dam aci Mai jos, in rezumat, spre a se vedea cum considerau acei mari barbati, institutia postelor i telegrafelor si de ce simpatii
consideratiuni se bueurft personalul acestei institutiuni.
In sus citata sedinta, Vasile Boerescu, cerand cuvantul, propune ca lefurile funelionarilor postei i telegrafului, sh fie mentinute la cifra din trecut, si in sustinerea cauzei arata ea:
Personalul postei i telegrafului, prin natura serviciului 0 a misiunii
9 Monitorul Oficial din 1866, pag. 627.
Monitorul Oficial din 1867, pag. 139-142.

2)

.17

www.dacoromanica.ro

- 262 lui, se grlsete intr'o pozifiune exceptionala, i n'ar trebui, sa se reduca lefarile.
Persona lul avand o ierarhie, nu inainteazei decal dupa nn stagiu in
fiecare grad, 0 numai dupa 12 15 cmi ajunge a avea o leafa mai bima. A

se reduce 100-150 lei lunar, ar fi a-1 da indarat, 0 a vansarile cd."tigate

sa devina itazorii.

Q alth consideratie e eh serviciul lor e foarte obositor, cerdndu-li-se

uncd de zi i noapte, care ii imbolnavqte de (Merl. Contrariu propunerilor
de reduceri, acest serviciu ar trebui menajat i ridicat la gradal uncle trebuie
sa ajunget.

Cesar Boliac, suslinilnd cele arhtate de V. Boerescu, adaugh eh functionarii postei i telegrafului trebuie si aibh clieltueli mai marl t;4i rhspundere mai multi'''.

Pentru deirt0i noapte nu exista, noaptea este zi. Sunt stramatafi foarte
des dela un loc la altul 0 nu Ii se dei decdt plata postei, iar pentru rest trebide sa cheltuiasca din punga lor.
G. Costaforu, unindu-se cu cele sustinute de predecesorii sli, adaugh
ch in aceasth chestiune nu.este vorba de serviciul functionarilor adminis-

trativi sau judecatorqti, care se poate indeplini de oricine, ci de un serviciu necesar intregii Oft care este o specialitate i ca, in afarh de puterea
executivii, avem i noi c;i Loath tara nevoie ca telegraful i posta sh se men-

tina in bunh stare.

Insist asupra greuthtii serviciului, ce trebuie sh fach functionarii
postei i telegrafului, neajunsurile ce an,

termind cerilnd a se admite

propunerea lui Boerescu, dach Camera nu voiete sh strice organizarea actual a serviciului i sh descurajeze pe tinerii romani, cari s'au dedat acestui

serviciu, pe cat de greu pentru danii, pe atilt de folositor Statului i so-

Ian Bratianu arath ca intrucilt serviciul nostru de posta i telegraf

are relatiuni cu cele din strhinhtate, acest serviciu trebuie astfel organizat
Neat sa prezintam bine i sa nu ne afragem observapiunile acelor cu
cari an? incheiat convenfiuni.
Cerefi guvernului sa pastreze si sa urmeze tradifille pe cari s'a cwzat
acest serviciu. Cerefi sa nu-1 lase set degenereze, precum au degeneral altele ;
clag-i insa mijloacele,
i le refuzafia.

Lefurile acestor functionari au fost fixate in 1859 i atunci s'au socotit necesare pentru a se puteil gsl oameni capabili i can sa fach sacrificii. Dela acqti funcfionari nu se cere 4 5 ore de mimed pe zi
',ace/ea furnand figdri, ci lucrcind nopfi intregi, fiind la dispozifia serviciilor

publice i particulare.
Mihail Cogedniceanu arata c reducerile faCu te in numrul i lefurile
www.dacoromanica.ro

- 263

personalului postal si telegrafic vor dezorganiza serviciul si din aceasta va

phtimi nu numai guvernul, dar i populatiunea rii si mai ales comertul.
Se uneste cu cele sustinute de Boerescu i Bratianu i, duph ce arath

ci numai printeo buna organizare a serviciului postal vom puteh incheih

Conventiuni en strhinhtatea, termind astrel :
n Nu dezorganizati dar acest servieiu, caul telegrafiO sunt pastratorii
onoarei .0 intereselor, nu numai ale fleettruia dintre noi, cari corespundez

pe baza discretiunii lor, dar 0, a color mai marl secrete 0 int erese
de Slat.
Dela acqti functionari trebule s cerem : tiinfd, moralitate, probitate
i mentinerea salanijior, propuse de Boerescu, nu este nici de
cum un prisos, ci un drept ccWigat i sacru,,.

si activilate

Cu toath sustinerea ins a marilor bhrbati sus artti cu toate simpatiile Camerei, totus, in fata situatiunii financiare, destul de amenintatoare
pentru Ora, reducerile propuse s'au adoptat cu 49 voturi pentru si 39 contra, din 88 votanti.
Duph bugetul anului 1867, numarul personalului i lefurile, ardtate
la pag. 239, s'au schzut i fixat precum urmeazh :
1 director general
2 sell ai contabilit4ii i tehnicei
2 controlori
2 verificatori
1 registrator
1 arhivar
3 sefi clasa I
7

17
23

II
III
IV

20 oficianti clasa
20
28
30
42

IV
V

23 elevi clasa

II
III

n
n
II
8 conductori I

20
85
22

a
n

II
III

www.dacoromanica.ro

2 500 lei lunar.

1 000 n
700
400
600
500
1 000
900
800
700
600
550
500
450
400
250
150
350
250
200

))
7)

7,

n.
n
n
n

n
n

n
n

Din cauza aceleea rele situatiuni financiare, judetele, cari Inca din anul
1865 inscrisesera sumele necesare pentru intretinerea serviciului postal rural,
ne mai avand fonduri, uncle din ele diminuark in mod simtitor, sumele inscrise
in trecut, iar allele le reduser cu total, a;a ert in scurt timp se desfiintarh expeditorii i curierii ;i cu ei i serviciul afeetat numeroasei populatiuni rurale.
* * *

Ion Nenici conduse administratiunea postelor ;i telekrafelor pAn -la 16

Martie 1867, cAnd din cauza retragerii guvernului demisionii.
Oda lei cu retragerea lui Nenici, dispare obiceinl ce se formase, cd in capul
?mei ast fel de administratinni trebuie sit se numeasca 'un conoscdtor al servicinlui
0 se da functiunii de director general un caracter politic.
Din aceastei cauzet directorii urmettori, oricdt de buni ar fi fost 0 ori cdte
proiecte frumoase de imbunettatiri ar fl avut, trebuiau set', pare'tseasca totul 0 sa

detisioneze, odatd cu retragerea partidului care ii numise, iar mai tdrziu am

auut 0 cazuri, cdnd chiar sub acela parlid s'au schimbat tui multi directori, din
cauza schimbdrii minitrilor de interne.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI ION FA LCOIANU

16 Martie 1867-11 Septemvrie 1868

Ion Falcoianu, licentiat in stiintele exacte dela universitatea din Paris si

profesor de matematici la facultatea din Bucuresti, a fost numit ca director general al postelor i telegrafelor pe ziva de 16 Martie 1867, dupd demisiunea lui
Ion Nenici 1).

Falcoianu, preocupat de spiritul de economie din acel timp, i intrucdt la 1.

Main 1868 expirau contractele de arendare ale postelor cu cai, relua ideea, incercata sub predecesorii sai, de a se da postele pe termene lungi i fard. subventiuni
din partea Statului i in acest sens intocmi noi conditiuni, cari se admisesera de
consiliul de ministri si se aprobara cu decretul No. 8.656 din 23/XI/1867 2).
Prin noile conditiuni se stabileau in general urmatoarele :
Concedarea postelor prin licitaie publica, pe termen de 21 ani, cu brevete,
fara subventiuni din partea Statului.
Brevetele sa se acorde pentru o posta, doua san mult trei i pe drurnurile
concesionate, nimeni i nici chiar Statul sit n'aiba dreptul sit inflinteze servicii de
transport cu statiuni fixe.
Beneticiile concesionarilor trebuiau sii rezulte din transportul expeditiunilor postale, al particularilor i stafetelor, dupa pretul oferit la licitatie ;Ai din

o plata pentru cariolele ce se dedeau particularilor, fixata la 2 lei, 28 parale

de postd.

Numarul cailor pentru toate releurile din taxa s'a fixat la 5.32, cu 160
capitani, 160 ceausi si 1.331 surugii.
Capitanii postelor erau obligati sh poarte uniforma conductorilor postali, iar
surugiii un port special si adica : palarie neagra de pasla, forma rotunda, cu
panglici tricolore, sau citciuli mici oltenesti de oaie, purtand in faVa o tablita
.

1) Monitorut Oficial din 1867, pag. 368.

2) Bevista Telegraf cj Postci din 1868, pag. 3 gi 86.

www.dacoromanica.ro

266

galbenh, pe care srt fie scrish numirea postei i numrul surugiului ; itari i mintean alb cu ireturi, cisme lungi, brat' rc*;t1 i ghebd cafenie cu glug.
In caz de infiinpri de chi ferate,.conditiunile prevedeau a se da concesionarilor alte poste, in alte diregiuni, sau, in caz de renuntare, sh li se deil desphgubiri bneti.

La licitatiunile ce s'au tinut la

i 3 Fevruarie 1868 nu s'au prezentat

insh concurenti decAt pentru 21. de releurisdin intreaga lard i acetia cernd ea
pentru transporturi srt perceaph cate 6 lei, 30 parale de posta.
Cum insh aceste conditiuni erau mai rele ea in trecut, licitatia nu s'a apro-

bat i s'a dispus tinerea unei noi licitatiuni, in zilele de 15-18 Martie, 1-4
si 15-18 Aprilie, cu care ocaziune s'au modi [kat dupa cererea amatorilor i
conditiunile de arendare.
Prin noile conditiuni, decil se scosese uniformarea personalului, se schzuserh
garantiile ce trebuiau depuse de concesionari i li se frieuse i alte rturhri, spre
a-i indemnA la luarea postelor, cu toate acestea, la licitatia tinutrt, ,rm s'au prezentat amatori deettt pentru 30 de releuri, cu preturi pentru transport, variind
intre 5 lei, 1.0 parale, pana la 6 lei, 30 parale.
In fata acestor rezultate, principiul arendhrii postelor pe termene lungi
fard subventiuni chzttnd i de asth data, administratiunea postelor se vhzu nevoith a cere guvernului, i acesta Camerei, a incuviirrp ca postele srt se intretina
pitn la Iulie 1869 prin mijloacele ce se vor crede mai nemerite i in limitele
cifrelor alocate in bugetul din 1867 1).
In baza incuviintarii Camerei, s'a aranjat c pentru postele de pe drumurile Focani-Iw;i prin Roman, Iai-Mihrtileni i Bucureti-Piteti sh se prelun-

geasch contractele cu vechii antreprenori ; pentru celelalte drumuri marl

transportul postei s se filch cu cai cu chirie, i pentru drumurile laterale ea :
Piteti-C. Lung, Ploieti-T. Vestei, Piatra-Tg. Nearntu, etc., transportul expeditiilor srt se fach prin mijloeirea conductorilor postali de pe acele linii, in
schirnbul taxelor ce se plhtesc antreprenorilor.
Acest aranjament nefiind deal provizoriu, s'a dispus ea o comisiune compush din d-nii : Mihhilescu, Racoviceanu, Shveseu, Peridi i A. T. Zisu, sa aka-

tueasch un nou proiect de conditiuni pentru arendarea postelor cu cai, din

intreaga tara, pe termen de 5 ani i cu sub ventiuni din partea Statului.

Pupa noile conditiuni de arendare 2) drumurile postei s'au impArtit in

18 sertiuni, nu mult diferite de cele ardtate prin harta curselor din 1865
(pag. 246), cu 3.584 cai, 147 chpitani, tot atali ceaui i 896 surugii.
Ca parti principale i dispozitiuni noi introduse in condipunile alchtuite
de comisiunea sus ardtath gasim urmhtoarele :
i) Revista Telegrl qi Posta' din 1868, pag. 4491
2) Revista Telegraf qi Posta din 1868, pag. 194-201.

www.dacoromanica.ro

267

Din numhrul cailor fixat la fiecare releu, jumhtate se tinea la dispozitia

Statului i. jumhtate la a particularilor.

Din jumhtatea rezervath Statului un sfert se a gratuit pentru transportul expeditiunilor postale, iar celhlalt sfert cu plata taxelor cuvenite.

Guvernul ii rezerv dreptul de a oprl circulatia particularilor cu cai de

post ctind necesitatea o cerea, in care caz se plateau antreprenorilor, ca despagubiri, taxele unei curse pe zi, socotite duph numrul cailor afectati serviciului particular.
Caii de posth. parcurgeau pe timp de yard cAte 1.2 kilometri pe orh, pe
toate cile, iar in timp de iarnhe elite 1.0 kilometri pe drurnurile oseluite i cAte
7 kilometri pe cele neoseluite. Timpul de iarna se socotea. dela 1.5 Noemvrie
la 1.5 Martie.
Antreprenorii in timpul contractului aveau a priml :

a) Subventia rezultath la licitatie pe :numrul cailor ce aveau in posth,

pliitita cu anticipatie la 1. Septemvrie, Ianuarie i. Maiu ale fiechrui an, subventie
ce pentru anul 1.869 se prevhzuse in total la 900.000 lei noi ;.

b) Taxele pentru transportul expeditiunilor postale, fixate la 8 bani de cal

i kilometru, prevazAndu-se in bugetul pe 1.869 lei 300.000 ;
c) Taxele pentru transportul particularilor, fixate la 13 bani de cal i kilometru, plus cate 50 bani trdsura de fiecare posta.
Statul ii rezerva dreptul ca la infiintarea drum urilor de fier sii rezilieze
contractele frd nici o despagubire, anuntndu-se antreprenorii cu 6 luni
inainte.

Darea in antrepriza pentru unele drumuri urmA sh inceaph .la 1 Septemvrie 1.868, pentru altele la 1. Maiu 1869, iar expirarea contractelor pentru
toate drurnurile s'a hothrit sh fie.la o data fixh.
Licitatiunea pentru darea in antrepriza a postelor s'a tinut in zilele de 28,
29 i 30 Tunic 1.868 ; neohtinndu-se preturi avantagioase, s'a tinut o noud licitatie in zilele de 18, 1.9 i 20 Iulie, la re;edintele prefecturilor pe releuri in parte
i la 28, 29 i 30 Iulie acelm an la ministerul de interne pe sectiuni. Rezultatul
nefiind bun nici de asthdata, nu s'a-aprobat decAt darea chtorva releuri i prin
jurnalul consiliului de minttri din 5/17 August 1.868 s'a dispozat a se trath
concedarea postelor prin bund lrivoiata, iar acolo unde nu se vor gsi amatori
sh se caute in regie 1).
Sistemul insh de chutare in regie i luarea cailor necesari cu chirie find foarte
defectuos, executarea serviciului se resimp inteun mod apreciabil i starea rea
se mentinii pana chtre inceputal anului 1869, cnd succesorul lui Flcoianu
luh masuri de indreptare.
*

I) Revista Telegraf qi Posta din 1868, pag. 248 gi 278.

www.dacoromanica.ro

268

Serviciul postal rural, duprt cum am aratat, desfiintndu-se cu totul din

lipsit de fonduri, directorul general Frticoianu strul i obtirat ca ministrul de
interne srt dei urmatorul ordin circular catre prefecti, prin care s'au stabilit
noi norme, dupd cari sa se Lea indrumarea corespondentelor postale pentru
localittitile rurale intr'un mod mai patin costisitor pentru Stat.
Doninule pref('ct 1),

Am primit nenumarate reclamdri c5. scrisorile i ziarele adresate in

comunele rurale merg foarte neregulat i sufera intirzieri mari, adeseaori
se pierd, astfel ca se poate zice ca corespondenta pentru aceste localitati nu
existii. PAM se va lui dispozitii pentru inflintarea unui serviciu regulat
de postrt rurahii, administratia poate implini aceastrt lacuna, pentru care
s'au luat dispozitiile urmatoare :
Prefecturile i subprefecturile earl stint invecinate de biurourile postale
vor trimite pe un imputernicit la aceste biurouri, in zilele de posta cc se vor
indich de sefii respectivi ai biurourilor postale, ea sa primeasca si sti prede:t
toata corespondenta pentru districtul sau plasa ce-1 priveste.

Subprefecturile cari nu sant invecinate de biurouri postale sii trimita de dourt ori pe stiptaminit, Lunea si Joia, un imputernicit la prefecturti
care sa primeasca si sa predei toata corespondenta pentra plasa respectivrt.
Asemenea primal iile fiedirei comune nitrate sti fie datoare a trimite la subprefecturi iartis de douti ori pe saptimina, Miercurea i Siimbata, cite un
vatasel calare, care sit primeasca i sit predei corespondenta pentru comunele Ion.

In fiecare comund, notarii primariilor vor primi si expedii prin vatasei, Joia i Duminica, corespondenta in comunele bor.

Vattiseii din comunele rurale, pentru fiecare scrisoare predata la

adresa sa, an dreptul a priml dela adresant cite trei parale in folosul lor,
conform legii postale.

Pentru a se scuti administratiunea postala de a tine contabilitate cu

comunela rurale, ce nici s'ar putei face inteun mod regulat, i pentru ca
purtarea corespondentei In comunele rurale se va face de vatasei, cari In
mare parte nu pot garanti de valoare, de aceea yeti face de a se anunta prin
comune crt posta rurala nil primeste decit ziare i scrisori simple (frtra
valoare sau recomandatie i retur-recepisa), aceastea insrt francate, plithe
prin lipire de timbre postale, de cari se von gasi la toate biurourile in cantitatea necesard. Pentru scrisorile de valoare, gropuri, pachete i scrisori
recomandate, adresate in comunele rurale, acestea se vor tine la biurorile
1) Nonitorul Oficial din 1867, pag. 995.

www.dacoromanica.ro

269

postale cari vor trimite avizuri adresantilor prin posta rurald, spre a merge
ini-le sau imputernicitii lor in reguld a le primi.
Pentru primirea corespondentei dela biurourile postale, imputernicitii
prefecturilor sau subprefecturilor vor subscri faturile ce insotesc aceste
corespondente.

Asemenea la prefectura i subprefectura se vor tine registre in cari

se vor inscri in fiecare zi numrul scrisorilor i ziarelor primite i expe-

diate, cu aratarea numelui agentului ce le-au adus sau cdruia i s'a dat a
le purtA.
In cazurile cAnd adresantii scrisorilor i ziarelor nu se vor gdsi la adresa
lor, notarii comunelor vor seri pe dAnsele ,nu s'a gAsit adresantul si le

vor inapoid prin suhprefecturA i prefectuch la biuroul postal de unde

s'au luat.
Pentru c la inceput francarea scrisorilor nu se va face de toti, ;efii
biurourilor postale vor trimite avizuri adresantilor ;i in cazurile cAnd vor
priml scrisori nefrancate, insemnAnd pe aceste avize "1)

...... .

. ,

are a primi o scrisoare nefrancatd, sh trimitd portul do . . . parale", i

primind portul o va expediA la adresd, dadd flu va veni limit; adresantul
sd o it.
VA cer cu stdruintA, Donmule Prefect, a dk ordine severe pi a prive-

glut ca dispozitiile de mai sus sit se execute cu punctualitate. Pentru

aceasta veti face a se afi;t prin toate comunele, cd mice reclamatii, iii
aceasta privin tA, sA Ic adreseze direct dare D-voastrA, i dovedind pe cel
abatut, sit-1 observall pi st-I supuneti la amendA, portul scrisoarei sau

ziarelor intarziate san pierdute, conform legii postale. Veti dt ordine severe ca scrisorile sa nu se deschida de nimeni, sub osAnda prevhzuta de
codul penal, en inchisoare pAnd la un an, asemenea ziarele sa nu se scoatA
de sub bandd i sit se ceteascd mai inainte de a le predh adresantifor. Am
auzit adesea cit acest din urmd abuz este foarte rdspAndit si vd atrag toath
ateigiunea a pedepsi aspru pe acei ce ar comite asemenea fapte.
Posta nu it rAspunderea predarii scrisorilor i ziarelor decAt cAnd va
cuprinde pe adresa numele adresantului, districtul, plasa si comuna, scrisa
in mod de a se puteA ceti.
Primiti, Domnule prefect, incredintarea consideratiunii mele.
Ministru, ST. GOLESCCI.

No. 5.965. August 19.

Gum se vede, din cuprinsul circuldrii de mai sus, serviciul postal rural
urmA sa se indeplineasch numai prin organele administrative 0 nu, se puteau expediet pentru locali1dile rurale decdt scrisori simple truncate i ziare ; iur scri-

www.dacoromanica.ro

270

sorile nefrancate, recornandate, pachete, scrisori de valoare i gropuri, urrnau sa

se find la ultimul biurou postal, de uncle sd se trimitd destinatarilor avize, spre a
veni sd 0 le ridice.

In scurt timp, vazilndu-se ins c avizele se pierd sau se ratacesc, direc(iunea postelor lud dispozifiuni ca, pentru local itdf lie rural(', sd nu se ?nal admitd
la prezentare decdt scrisori francate I).
* * *

La 1. Ianuarie 1868, urmnd a se introduce noul sistem monetar, in baza

legii sanctionata la 14/26 Aprilie 1.867, directiunea postelor stabill echivalentul
vechilor taxe postale in noua monedd, lei si bani, si dela mentionata data puse
in circulatie noi timbre postale, de urmatoarele valori :

de 2 bani in culoare galben,

n

4
s 18
a

)7

2,

)7

1)

,)

)3

violeta,
albastrrt-deschis,
carrtmizie.
*

In timpul directoratului sau, Ion Falcoianu a alcatuit trei proiecte de legi,

menite s asigure desvoltarea serviciului postal si telegrafic si buna lui organizare, din cari2) :
a) Project pentru fixarea taxelor postale si telegrafice in serviciul intern, prin care se reduceau toate taxele in mod sinlitor si din care se sperA sA
reiash o deosebita desvoltare a traficului postal si a intereselor particularilor ;
b) Proiect de lege telegrafo-postal, in care, pe kinga precizarea si desvoltarea legii de exploatare din 1864, se prevazit i dispozitSuni privitoare
la organizarea administratiunii centrale, in fiintarea unei comisiuni administrative si a unei scoli telegrafo-postale, conditiuni de recriitarea personahilui administratiunii postelor i telegrafelor, stabilirea inaintrilor prin

examene duprt o anumita vechime si asigurarea pozitiunii personalului,

prin faptul ca la destituiri se lu consimtimantul comisiunii administrative,
irnbunatatirea lefurilor personalului, acordarea de cheltueli de transport si
mutrtri i dispozitiuni privitoare la pensiuni ;
c) Proiect pentru intiintarea unei case postale, care s se alimenteze
din anumite taxe postale, din amenzile aplicate personalului telegrafo-postal
particularilor si din produsul obiectelor cazute in rebut, venituri

ce urmau srt serve la acoperirea pagubelor cc ar rezulth pentru administratie din pierderi, delapidari i deteriordri de obiecte i valori incredintate
postei.
4) Monitorul Oficial din 1867, pag. 1222.

Revista Telegraf i Postd din 1868, pag. 114-124,

www.dacoromanica.ro

271

Toate aceste trei proiecte au obtinut aprobarea ministrului de interne de

atunci, I. C. BrAtianu, care le-a depus in Camera i Senat, insa din cauza
schimbhrilor politice ele au riimas in stare de proiect. Principiile stabilite insa
prin acele proiecte au servit succesorilor lui Fhlcoianu la imhundthtirile i or0-mi7hrile ce s'au adus in urrnh institutiunii postelor i telegrafelor.
*

Dach activitatea lui Flcoianu in chestiunile ce am ardtat pana ad, ca

arendarea postelor cu cai, a aranjhrii serviciului postal rural i a legilor ce alchtuise, n'a fost incoronath de succes, tutu, rhmilne o chestiune de cea mai mare
importanta pentru administratiunea postelor, adich chestinnea functiondrii postelor straine in tara noastra, pe care acest director o ridich cu multh demnitate,
o trateazh cu o deosebith competenth i reqeste si o duch la un bun sfarit.
In aceasta chestiune Fhlcoianu, nu malt dupa venirea sa in capul administratiunii postelor i telegrafelor, adreseazd ministrului de interne urmillorul
referat I).
Domnule ministru,
In toate tiriIe, posta se priverft cu un regal al Statului, i prin legea postala decretatd in
anul 1864, Statul roman SO rezervA dreptului sail monopolul telegrafo-postal. Cu toate acestea
s'a tolerat i pand astdzi de guvernul roman a se efectud in tail servicii de paste strAine, cari constitue o usurpare legilor i drepturilor Orli.
Examinand dosarele privitoare la posta internationala, se vede ca guvernul roman s'a incercat Inca din anul 1861 a face s inceteze posta straina i a incheia conventiuni postale cu
Statele vecine. Dar totul s'a redus la mai multe schimbdri de note cu agentii guvernelor austriace
i ruse, cari rdspundeau dupa trei i patru luni la notele guvernului, cerand haze de conventiuni
sau lamuriri oarecari, spre a provoci alte note i alte raispunsuri tot atat de tarzie. PAM in fine,
in 1865, guvernul austriac a binevoit a primi ca guvernul roman sal trimit un delegat la Viena
spre a hicheia o conventiune postald, dara rezultatul a fost nul, ca totdeauna, i nici se cunoate
pand astazi.
Ca cbestiune de interes public, posta internationald se face astdzi intr'un mod foarte incompIet, pentra 6' nu poate corespunde decat cu putine Iocalitati ale tdrii, i inca, daca pang astrizi
a avut oarecare intindere, este ca a fost ajutata de posta romand, care transporti gratis toatd corespondenta internationald in cea mai mare parte a tirii, ca corespondenta oficiald. contrariu legilor i regularnentelor noastre postale, pentru caH am luat masuri ca oHce abuzuri i favori in
aceasta privinta, sa inceteze i sii aplice cu rigoare legile ci regulamentele in fiinta. Totu insa se
probeazd cu aceasta ca posta romana este in stare a efectua serviciul cu aceea regularitate ce s'a
atribuit pant acum postei strAine, ci care forma principala obiectiune a guvernelor interesate
pentru mentinerea postei strAine in tail.
In privinta taxei, care este o conditiune esentiali pentru inlesnirea corespondentei, ca este
astAzi foarte urcatd pentru lirile noastre, intru atat CA in strAindtate suntem pui pe aceeac linie
cu Indiile i tirile earl din Europa, numai din cauza ca nu avem conventiuni postale cu Statele
vecine, caH miccorand taxa, vor aduce mari inlesniri comertului in genere.
1) Monitorul Oficial din .1867, pag. 987.

www.dacoromanica.ro

272

Cred, d-le ministru, cd este de datoria guvernului a ne scoate de sub tutela postald in care
au binevoit a ne tine pang astAzi guvernele vecine, care nu se mai poate motiva pe nimic, 0 care
este cbiar contrariu demnitattii guvernului i rii. Prin suprinlarea postei strdine, deosebit de
efectul moral ce va produce in tard, se va aduce un adeviirat serviciu comertului Europei intregi,
Statul va trage un folos insemnat, ce se absoarbe astAzi de striiini.
Pentru curmarea definitivd a acestei chestiuni, stint de op.niune sd se invife guvernele vecine
a trinrite la Bucure0i, cel niult papa la 15 Septerrivrie, delegafi deplin autorizati cari Ira incheie
conventiuni postale cu Sfatul roman, cu ferma deciziune cd, dacd panA la acest termen, delegatii
nu se vor prezenth la Bucureti, guvernul va interzice circularea curierilor strdini pe pdmantul
romanesc.

Baza fundamentald a negocierilor postale va fi cd guvernul roman va (Aetna singur posta

internii i internationald pe rdspunderea sa, fuii cel mai mic arnestec strain, care nu va fi permis
sub nici o forma, t;;i peniru a se curma mice cereri de explicatiuni cari ar ,aduce noi intarzieri,
se poate lud ca puncturi de plecare cele cuprinse in adresa directiunii sub No. 3.304 din 20 Noemvrie 1864, din dosarul onor. minister de interne No. 143/61, fila 296, cari au fost comunicate (ie
atunci guvernelor austriace 0 ruse, earl de invoirea ce se acordi curierilor de cabinete, ce-i credem inutili, deosebit de cheltuelile ce vor necesita in zadar guvernelor respective 0 de cari se pot
dispensh.

Ilezolvarea acestei chestiuni, hind de necesitate a se terinind cat mai curand, \Ca rug, d-le
ministru, sd binevoiti a lua dispozifiunile ce yeti crede de cuviinta ca si se anunte de urgenta d-lor
agenti ai guvernelor limitrofe, cari, avem dreptul a sperd, vor primi cu grAbire i bunavointa
invitatiunea ce aduce guvernul roman pentru regularea serviciului postal inter national.
Primiti, etc.
Director at postelor i telegrafelor,
No. 5.911.

I. FALCOVINCI.

August 16/28.

In urma acestui referat, fucAndu-se intervenirile necesare pe bingh reprezentantii din Bucure;ti ai Austriei i Rusiei, cel din&d cautA a nu recunoa;te
decAt in parte vele sustinute de directorul postelor, in ceeace privqte transportul
trimiterilor postale in mod ilicit, prin mijlocirea postei romilne, ;4i cere a se mensine statu-gno pfniii, la incheierea unei conventinni postale.
La ohiectiimile ridicate de Austria, i cari filseserh comunicate directiunii
postelor, Fhlcoianu r4spunde prin referatul No. 6.030 I) in urmkorul cuprins :
Dom nule ministru,

Am vazut cele cuprinse in notele No. 8.790 0 8.922 ale d-lui aginte 0 consul generale al
Austriei, ce ati binevoit a-mi comunica, i v asigur cd nu Ind a0.eptam si se confirme intr'un
mod gat de oficial informaliunile ce am avut despre mijloacele ilegale cu cari se efectu posta internationald, dupd cum am avut onoare a v raporta.
Arn crezut i eyed Inca cd guvernul imperial austriac n'are nici o tiintd despre abuzul ce s'a
cornis pand astazi in aceasta privinta, i ea indatd ce-1 va cunoate va mustra aspru pe agentii sdi

ce 0-au permis a comae fapte atat de grave. In adevdr, am constatat c corespondente interna1) Monitorul Oficial din 1867, pag. 1022.

www.dacoromanica.ro

273 -.-

tionale se purtau gratis mai in toata Ora prin posta romana impreuna cu corespondenta oficiala,
fapt ce este in contra legilor, si in pachetele oficiale prezentate de posta austriaca s'au dovedit corespondente internationale private, ziare straine, serisori i chiar gropuri de bani, i, astfel, aceti
agenti subalterni au cornis fapte caH prin legea postali se taxeaza de frauda. Asemenea s'a dovedit in pachetele oficiale ale onor. consulat al Rusiei din Iasi, sub No. 801, 741, 791 si 780, prezentate spre expediere la Tutova, pe adresa prefecturii, numai ziare straine, pe cari d-1 prefect
le-au inapoiat onor. consulat i statia Iasi le-a aplicat portul cuvenit, care s'a i platit de prezentator.
Aceasta nu este stat-quo ce d-1 aginte si consul generale al Austriei cere s se mentina prin
nota sa No. 8.922, ci din contra, sunt incredintat ca este o confuziune in dorinta ee emite d-1 consul generale al Austriei, sau ca a fost ran informat de agentul d-sale din Iasi.
Dupa cum am avut onoare a va raporta, d-le ministru, prin decretul No. 230 din 8 Fevruarie
'1865, guvernul roman a acordat favoare d-lor consuli generali ai Puterilor straine de a putea corespunde gratis prin posta, insa numai in chestiuni de serviciu, ca corespondent& oficiala cu agentii
dependinti de d-lor in tara, i totdeodata se pune Indatorire sefilor de statii a ft cu priveghere ea
sub aceasta forma sa nu se petreaca i corespondenta privata, dictindu-le i proce-

dura ce au sa urmeze in cazuri de banuiali. Subscrisul fiind informat ca corespondenta internationala a postei ausiriace circula gratis prin posta romana ca eorespondenta oficiala,
i. inteun mod ilegale, am chemat pe d-nii sefi de statiuni la datoriile d-lor, amintindu-le decretul citat pentru a se conforma intocmai, i facandu-i responsabili de orice abuz s'ar mai
dovedi pe viitor; dupa aeeasta, chiar de a doua zi am primit raporturi dela sefii de statiuni din
Bucuresti, Foesani, Roman, Back', Iasi, etc., prin cari imi denuntau ca In pachetele oficiale prezentate de posta austriaca au dovedit corespondente internationale private, ziare straine, scrisori
i chiar gropuri de bani, in urma carora am dat ordine sa se taxeze acele pachete dupa regulamente i sa se aplice amenda prevazuta de lege In asemenea cazuri. Intru aceasta cred ca Directiunea i sefii de statii si-au facut nu numai datoria, dar au fruit demnitatea guvernului.
S'ar putea oare pretinde de guvernul imperial austriac ca posta romana sit transporte gratis corespondenta internationala privata, pe cand posta austriaca preleveazii taxe pentru acea corespondeata ? Aeeasta pretentiune nu s'a facut, nu se poate face si este invederat ca guvernul nu
poate ingadul o asemenea urmare pagubitoare fiscului i injositoare pentru tart.
Posta austriact a fost tolerata pant astazi a face posta internationala in tart i n'a fost
.
oprita intru ninlic a avet curieri oni pe unde a voit pentru purtarea i strangerea eorespondentei
sale. Aceasta este negresit statu-quo ce d-1 aginte si consul generale cere a se ruentine pAna la incheierea conventiunilor postale si acest statu-quo nu s'a atins intru nimic prin ordinele Directiei.
Ordinele ce am dat prevad numai ca, oHce corespondenta internationala va eircula pnin posta romana, sa fie sitpusa la plata ca i corespondenta interna, pentru ca ar produce invederat eel mai
trist erect de s'ar ad mite ca corespondenta remand sa fie supusa la plata, iar corespondenta straina
sa se poarte gratis de posta romana, i stint sigur cii guvernul Maiestitii Sale Imperiale A postolice nu va pretinde niciodata o masura atilt de nedreapta.
Se stie ca posta imperiala austriaca nu are curieri in tart cleat pe trei direetiuni : GiurgiuPredeal (care se face lards prin servieiul nostru de deligente), Galati-Cronstadt i lapi-Mihhileni.
Mara de acestea, purtarea corespondentei internationale in toata tam dela Severin i pima la Mihaileni se face de posta roman& i ar fi fost in adevar o dificultate foarte serioast, dact s'ar fi dispus de guvern ca posta romana sa nu mai primeasca corespondente internationale. Dar nu s'a dat
pant acum asemenea ordine ; din contra, posta princiara va urma Inca de a primi mice coresponilentit internationahl, insa platind taxa prevazuta de lege, ca i corespondenta internii, ciici asa cere
dreptalea i legile.

www.dacoromanica.ro

274

VA rog dar, domnule ministru, s binevoiti a face sa se raspund d-lui aginte si consul gene-

rale al Austriei, ca ordinele Directiei nu ating Intru nimic statu-quo legal si drept, care se va
mentine inch' pAni ce prin conventiuni postale, ce nu vor intArzia a se realizA, serviciul international se va regula intr'un mod mai cuviincios. Totodati v rog, domnule ministru, si bioevoiti a invita pe d-nii agenti i consuli generali ai Austriei oi Rusiei a da ordine severe agentilor depen-

dinti de d-lor de a se mentine strict in marginile legilor, spre a se eviti mice neajunsuri ar putea naste negresit din neobservarea bor.
Prirniti, etc.
Director General al telegrafelor i postelor,
I. FALCOIFINU.

No. 6.030.
23 August (3 Septemvrie).

In baza celor mai sus aratate, ministrul de interne, St. Golescu, face la 25
August 1867 un referat consiliului de in initri I), aratand fazele prin cari a
trecut chestiunea functionarii postelor straine in tara i cere a se Ilia formal hotdrirea ca, daca 'Ana la finele lunii Octomvrie, acela an, delegatii Austriei
Rusiei nu se vor prezenta la Bucureti, pentru incheierea conventiunilor postale,
guvernul sa nu mai perinita functionarea unui serviciu de posta strain i orice

fel de trimiteri postale internationale sa se primeasca la frontiera de posta

romana.

Consiliul de ministri, prin jurnalul incheiat in aceea zi, aproba in totul

cele propuse de ministrul de interne i II insarcineaza ca, impreuna cu colegul
sau dela externe, sa comunice reprezentantilor Austriei i Rusiei nestramutata hotarire a guvernului roman de a sfai* cu aceasta chestiune i sa invite pe
mentionatele State a trimite delegatii lor, pana la termenul mai sus aratat, pentru incheierea conventiunilor.
Cum pentru buna efectuare a serviciului postal international Directiunea
postelor avea trebuinta de sporirea personalului situ i de cheltueli de exploatare
mai mari, in urma incheierii consiliului de minitri, dela 12 Septemvrie 1867,
i a apitbarii date cu decretul No. 1.388 2) din 15 Septern vrie acela an, se deschide un credit de 123.050 lei, pentru preintampinarea acelor cheltueli, pe timp
de 31/2 luni i adica pana la 1 Tanuarie 1868.
Creditul acordat s'a repartizat astfel :
2 Inspectori i instructori
10.500 lei.
24 Amploiati speciali de'diferife Tale
54.600 e
30 Elevi
20 Conductori
10 Curieri .
Diurne pentru inspectiuni
.

Material pentru biurouri

1) Monitorul Oficial din 1867, pag. 1033 i 39.
2) Moniiorul Oficial din 1867, pag. 1085.

www.dacoromanica.ro

26 250 e
17.500 e
4.200 e
5.000 e
5 000
123.050 lei.

175

In fata atitudinii hotrite a guvernului roman, Rusia cea dintdi consimte sa

desfiinteze biurourile postale i curierii ce functionau in tura si, de cmnun acord
cu guvernul roman, se stabibVe ca prezentarea, distribuirea i indrumurea tri-

miterilor postale pe teritoriul roman sa se efectueze numai de posta romana, iar

pand la incheierea unei conventiuni intre ambele State sa nu se Each decal un
schimb de corespondente simple, excluzandu-se trimiterile recomandate i cu
valoare.

Schimbul trimiterilor postale intre Romania i Rusia se aranjh a se face

prin punctul Sculeni, undo s'a infiintat i tin biurou postal, iar, prin conditiunile fixate la 25 Noemvrie 18671) se stabili

Ci trimiterile postale pentru Rusia, se admit numai pentru localitlile

undo se giisesc biurouri postale i adeesa lor sh fie scrish cu caractere ruseti ;
Ca trimiterile srt fie francate, prin timbre postale, panh la frontiera fiechrei
taxi, iar taxele pentru parcursul thrii de destinalie sh se perceapa dela destinatari.

Cat privete Austria, guvernul acestei thri gasi mijlocul de a mai amana
chestiunea incheierii conventiunii postale i incethrii serviciului postal in taxa
noastr panh dare inceputul anului 1868, cand Dumitru Brhtianu, cu ocaziunea
mergerii sale la Viena, In misiune politica,- reuete sa' convingh guvernul austriac de necesitatea incheierii acelei conventiuni i cere, la 1. Martie, Ca directomb Fhlcoianu sh fie insarcinat cu aceastrt misiune.
Cum tot in acela timp Confederatiunea Germaniei de nord incunotiintase
guvernul roman eh dorete incheierea unei conventiuni postale cu tara noastra
i c ateapth, la Berlin, pe delegatul Romaniei, cu depline imputerniciri, cu decretele No. 438 i 471 din 16 i 19 Martie 18682) se insarcineazh directorul
Falcoianu, ca imputernicit al Romaniei, a proceda la incheierea conventiunilor
postale atat cu Austro-Ungaria cat i cu Confederatiunea germanh.
Fhlcoianu pleach, nu mult dupti aceia, la Viena, se duce i la Berlin i panh
la 2 lulie acela an reuete sh incheie mult ateptata conventiune postala cu
Austro-Ungaria, cat i cea cu Confederatiunea Germaniei de nord, conventiuni

cari erau menite sh aibh o influenth insemnath asupra desvolthrii serviciului

postal in Romania i ale chror phrti esentiale le dhm aci mai jos:
Conventiunea postala cu Austro-Ungaria3) stabilea reguli privitoare
la schimbul corespondentelor postale i ale trimiterilor de mesagerii intre
Romania i Austro-Ungaria, sau originare din i pentru alte tali, la cari
ambele State ar servi de intermediari.

4) Monitorul Oficial din 1867, pag. 1264.

2) Revista Telegraf i Posta din 1868, pag. 147-148.

3) Revista Telegraf i Posta din 1868, pag. 357.

www.dacoromanica.ro

- 276 Schimbul trimiterilor postale urina sh se fach pe chile si punctele urmhtoare:

1. Intre Mihhileni-Sinoutz ;
r Fhlticeni-Suceava ;
2.
3.

,,

5,

Adjud-Soosmezo ;
Bucuresti-Brasov (prin Predeal) ;
R.-Valcea-Sibiu (prin Caineni) ;
Severin-Orsova (prin Varciorova) ;

porturile dunrene prin mijloacele de cari se va dispune.

Fiecare administratiune era obligath a suporta cheltuefile de transport
pe teritoriul sau.
Prin corespondente postale se intelegeau scrisori, probe de mhrfuri,
imprimate de orice naturh, trimiteri recomandate i cu expres, cu un maximum de greutate liana la 250 grame.
Prin trimiteri de mesagerii se intelegean : scrisori eu valoare declarath, gropuri Cu bani si pachete (colete) cu si fhrh valoare declarath.
Taxele pentru trimiterile de corespondente s'au fixat astrel :
1.. Pentru scrisori simple, in caz de francare 25 bani si in caz de nefrancare 50 bani de fiecare 15 grame sau fractiune.
Scrisorile preschimbate intre Romania i phrtile limitrofe din AustroUngai ia ea: Bucovina, Transilvania si Banat se supuneau la taxe reduse de
15 bani in caz de francare si 30 bani In caz de nefrancare de fiecare
15 grame sau fractiune.
Scrisorile insuficient plhtite se considerau ea nefrancate, din cari se
deduceau valoarea timbrelor aplicate.
7

,)

2. Pentru imprimate si probe de mhrfuri cate 5 bani de fiecare 4,0

grime sau fracliune, cu francarea obligatorie la prezentare. Cele insuficient
francate se considerau ca scrisori en deducerea valoarei timbrelor aplicate.

3. Pentru trimiterile recomandate sau en aviz de primire, pe lAngh

taxele ordinare se percepea (-Ate 25 bani de trimitere.

Administratinnea postelor austro-ungare era obligath a plhti administratiunii postelor romane, pentru scrisorile francate destinale in Romania

cafe 10 bani si pentru scrisorile nefrancate originare din RomAnia elite

20 bani de fiecare port simplu (15 grame)
Administratiunea postelor romAne era obligath a plhti administratiunii

postelor austro-ungare pentru scrisorile francate destinate teritoriului

Austriei i Ungariei cAte 15 bani i pentra scrisorile nefrancate originare
din acele -thri cate 30 bani de fiecare port simplu.
Taxele pentru imprimate si probe de miirfuri se imphrteau intre virile
contractante in proportie de 3 bani pentru Austro-Ungaria si 2 bani pentru Romania.
www.dacoromanica.ro

277

Taxele pentru recomandare i aviz de primire, precum i cele pen Lyn

localitale limitrofe ramaneau in profitul lard care le-a perceput.

Pen tru corespondenta destinatti sau originarti din alte tari (tranzit
deschis) administratiile contractante urmau sa plateasca taxele fixate prin
conventiunile respective in vigoare, sau cad se vor mai incheia.
Pentru tranzitul inchis din Austro-Ungaria cu biurourile acelui Stat din
Turcia se va pI.ti postelor romane cate 1.5 bani de 30 grame greutate neto
de scrisori i cate 50 bani de un kilogram de celelalte obiecte, iar pentru
tranzitul din Romania cu confedergiunea germand se va plati Austro-Ungariei ale 25 bani de fiecare 30 grame greutate neto de scrisori si cate
75 bani de un kilogram de celelalte obiecte.
Trimiterile de mesagerii se taxau dup tarifele in vigoare pe teritoriul
fiecarei -tali i expeditorii puteau achita taxele pawl la frontiera tarii de

origina, panti la destinatie sau le puteau lash in sarcina destinatarilor.

Trimiterile de mesagerii se puteau da cu aviz de primire, percepandu-se aceleasi taxe ca i pentru corespondente.
In caz de pierderi sau stricaciuni, indemnitatea se platea dupa valoa-

rea declarata, iar pentru cele fara valoare dupa paguba reala, fara a intrece suma de 3 lei, 75 bani, de 1/2 kg sau fractiune.
Trimiterile de mesagerii din Romania pentru nile straine vor fi supuse pe teritoriul Austro-Ungariei la taxele i regulamentele in vigoare
intre acea -tar i tara de destinatie.
Conventiunea mai prevede dispozitiuni relative la corespondentele si
trimiterile de mesagerii scuffle de taxe, la taxarea trimiterilor din Romania,

adresate biurourilor austriace din Turcia, Asia si Egipt, la abonamente la

gazete, instructiuni pentru incheierea i lichidarea conturilor, la reglementarea conventiunii ;i la punerea ei in aplicare, care se fixase pe zina de 1
Ianu arie 1869.
Conventiunca postalu cu Confederatianea Germanal) stabilett schimbul reciproc intre Romania si Virile ce compuneau confederapunea al urmatoarelor trimiteri :
I. Scrisori ordinare ;
2. Ziare i alto imprimate ;
3. Probe de marfuri ;
4. Corespondente prin expres ;
5. Obiecte recoman(late ;
6. Mandate postale.
Maximul greutatii pand la care se admiteau trimiterile de corespondente s'a stabilit la 250 grame.
1) Revisla Telegraf i Posta din 1868, pag. 364.

www.dacoromanica.ro

48

278

Taxele pentru scrisori s'au fixat in caz de francare la 25 bani

caz de nefrancare la 50 bani de fiecare 15 grame sau fractiune.
Gazetele, imprimatele i probele de mrfuri s'au supus la taxa de 10
bani de fiecare 40 grame greutate sau fractiune din aceastii greutate, cu
francarea obligatorie la prezentare.
Taxele pentru corespondenta prin expres la 30 bani, iar cea de recomandare si cu aviz la 25 bani de trimitere.
Produsul taxelor s'a stabilit a se imphrti astfel incat Romania sh primeasch cate 10 bani pentru fiecare porto de serisori simple francate, originare din Confederatiune, 20 bani de fiecare porto de scrisori nefrancate
si caste 4 bani de fiecare port simplu de gazete, hnprimate san probe, iar
restul taxelor rhmaneau in profitul Confederatiimii.
Dupd aceleasi norme se fiicea i imphrtirea taxelor ce treceau peste
portul simplu, iar taxele de recomandare i aviz de primire rhmaneau In

profitul Orli cari le incasase. Cheltuelile de tranzit cari trebuiau plhtite

Austriei pentru parcursul teritoriului shu se suportau 2/5 Orli de chtre
administratiunea postelor romne si 3/5 de care Confederatiune.
In ceeace priveste mandatele postale se specifica Ca asemenea tritniteri
se vor depune OM la maximum 187 1/2 franci (50 taleri), percepandu-se
ca taxe 50 bani pentru mandatele pana la 93 3/4 franci i 1. leu pentru
valorile mai mari.
Taxele mandatelor urmau sh se achite la prezentare si se imparteau
in phrti egale intre ambele thri contractante.
Conventiunea mai prevedea reguli pentru abonamente la gazete, tranzit
deschis i inehis, instructiuni pentru stabilirea i lichidarea eonturilor,
manipularea mandatelor si dispozitiuni pentru reglementarea conventiunii
iji punerea ei in aplicare pe ziva de 1. Ianuarie 1869.

Dupd incheierea conventiunilor sus artate i inapoierea sa in -tarii, directorul Filcoianu, in scopul ea punerea in aplicare a conventiunilor sh se faeh cat

mai bine, cat si pentru reorganizarea in intreghne a serviciului nostru postal,

cu care ocaziune sh se.introduch si la noi inovatiunile recunoscute de bune in
administrapunile strhine, propune ministrului de interne aducerea in tara a
patru functionari strhini, lucru ce se admite de consiliul de ministri, in sedinta
dela 5/17 August 1868 si se aproba de Domn cu decretul No. 5.653 1).
In baza aprobarii date si pentru a se. avea amploiati buni i cunoschtori in
ramura postei, guvernul roman se adresh Consiliului federal al Elvetiei i acesta
admitAnd cererea acordh, cu incepere dela 15 Noemvrie 1868, ate un come1) Revista Telegraf i Posta din 1868, mina 279.

www.dacoromanica.ro

219

--

diu de 6 luni d-lor : P. Jeanrenaud, directorul postelor din Neuchatel, P. iiiihn,

ajutorul secretarului general al postelor, i Ch. Schneider, controlorul arondismentului din St. Galles, pentru a veul cate trei in Romania i a coopera la organizarea i noua indrumare a serviciului nostru postal 1).
* * *

In timpul cand Ion Falcoiann a incheiat conventiunile postale cu Austria i

ea Confederallunea germana, a reprezentat Romania la conferinta telegrafich internationala, ce s'a tinut la Viena In Iulie 1868.
La aceasta, conferinta s'a revizuit conventiunea incheiata la Paris in 1863
i la care Romania nu luase parte, stabilindu-se noi reguli, atat in ceeace prive;te manuirea tehnich a serviciului lelegrafic international cat i fixarea tanfelor diferitelor tari.
*

Directorul Falcoianu a trebuit insa sa-i inceteze activitatea inceputa, sii

nu poata sa faca a se vota legile bune ce Intocmise i sa nu poata sa puna In
aplicare conventiunile postale, pentru a cdror incheiere muncise atat de Inuit,
din cauza urmatoarei nenorocite intamplari.
In ziva de 7 Septemvrie 1868, conductorul postal N. Teodosiu, care ple-

case cu o cariola din Galati, prin Marati-Adjud, spre Iai, ajungand in zorii
zilei la Domngti, in apropiere de Adjud, observa ua cariolei deschisa i din
i doua gente cu grointeriorul ei lipsa cateva pachete, saci cu coresponden
purl, In valoare de 60.000 lei 2).
Directorul Falcoiann, fiind incunotiintat despre acest fapt, pleaca imediat
Ia Maraeti, unde se gaseau deja prefectul de Patna, N. Constantinescu, i cel
de Tecuci, D. Pop, i aIi functionari administrativi, precum i personalul postei

din Mareti i al cariolei din care disparuse valorile, adus acolo spre cercetare.
La cercetari, conductorul cariolei sustinea ca plecand dela posta Maraeti,
uncle avusese de predat obiecte, a inchis bine ua cariolei i ca ajungand la

Domneti a gasit ua deschisa i Inauntru numai cativa pepeni i alte midi lucruri.
Afirmatiunea ca la plecarea din Mar4e;ti s'a inchis bine ua cariolei ;;i
faptul ca in cariola au ramas pepenii uvri i rotunzi i nu s'au gasit gentele
grele cu gropuri, forma credinta celor ce anchetau ca la mijloc nu poate fi de
cat un furt, comis de personalul postei dela Marati, sau cel al cariolei.
Convingerea facuta i cum personalul In cauza tagaduia cu Indarjire, Ina ltii
functionari ce se aflau la fata locului nu au intervenit sa se inceteze torturarea
Revista Telegraf ii Posta din 1868, pag. 326.
2)

71

2 94.

www.dacoromanica.ro

- 280

personalului banuit, din rani cauze unii au 0 mnrit, iar altii au rmas
betegi.

Faptul facand sgomot, parchetul Curtii de apel din Focani se sesizeaza de

afacere, face cercetrtri i da in judecata pe functionarii cari au autorizat i au

luat parte la torturarea banuitilor, iar ministrul de interne, cu raportul

No. 14.091 din 11 Septemvrie 1868, cere motivat destituirea directorulni general Falcoianu i a celor doi prefecti, care se i aprobrt de Domn in aceea zi I).
In urma judecrtrii procesului, Falcoianu fit condatnnat la inchisoare i in

timpul cnd Ii facea osanda muri in penitenciar.

Adevrtrul asupra faptului care a cauzat atatea nenorociri nu s'a aflat de
cat peste 6-7 ani i el s'a petrecut in imprejurarile urmatoare :
Conductorul plecand din Maraeti n'a inchis bine cariola i in cursul drumului ua s'a deschis, iar gentile avand la partea inferioarrt stinghii de lemn, lus-

truite prin intrebuintare, au alunecat cu uurinta i au fost grtsite de un grup

de tarani din judelal Putna, intre cari se atla i un popa
Banii In numerar s'au impatlit intre cei ce Ii ghsise, iar valorile In hrtii
i gentile au fost ingropate laugh o cruce, in curtea bisericii la care slujea popa
care luase parte la gsirea valorilor.
Peste timpul mai sus aratat unul dintre faptuitori certandu-se cu nevasta,
aceasta la necaz a spus faptul altor thrani i acetia denuntand cazul, s'au facut mar-

turisiri complete 0 cei in drept i-au primit pedepsa.

*

s *

Dupa destituirea lui Falcoianu, atribullunile de director general al postelor

i telegrafelor s'au indeplinit provizoriu de Epaminonda Peridi, eful sectiunii
tehnice din directiunea postelor.
In timpul acesta, Camera, la 27 Noemvrie, i Senatul, la 2 Decemvrie 1868,
voteaza conventiunile postale incheiate cu Austria i ru Confederatiunea german.

1) Revista Telegraf. Poslii din 1868, pagina 309.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI AL. COCIli

18 Decerrwrie 1868-10 Martie 1870

Al. Cocin, venind in capul Dir,ectiunii postelor si telegrafelor, gasi personalul

superior al administratiei centrale in plinh activitate din cauza termenului scurt

pentru punerea in aplicare a conventiunilor postale incheiate.
Misiunea elvetianh i intreg personalul Directiunii muncise foarte mult
pentru formarea instructiunilor, tarifelor cii formularelor necesare, pentru ca serviciul sh se poath efectu in bune conditiuni, cu incepere dela 1. Ianuarie 1869,
data punerii in aplicare a conventiunilor.
Desi insh conventiunile se aprobaserh de Corpurile noastre legiuitoare
desl cu Austria se semnase .si regulamentul de punere in aplicare, totus, din cauza
c Corpurile legiuitoare din Austria si din Confederatiunea germand nu le aprobase, se simti nevoie a se amana inch pentru calva timp punerea lor in aplicare.
Indeplinindu-se in fine si aceste din urmh formalithti cu Austria, se ho(eiri
de comun acord ca, in seara de 31 Martie 1869, seruiciul austriac de postet set inceteze mice operatinni in tara noastrei i Ca, cu incepere dela I Aprilie st. n., pVa
romeind set efectueze i serviciul international if.
Inceperea serviciului international s'a fcut cu deosebith solemnitate 0
asupra faptului, in &vista Telegraf i Posta din acel an, la pag. 122, gsim
urmtoarele stiinte :
Astzi, 20 Martie curent, s'au desfiintat postele strhine in Romania.
Inaltimea sa Domnitorul, spre a inaugurh in mod solemn deschiderea.
serviciului international de chtre posta romand, a binevoit a merge pe la
10 ore dimineata, insotit de d-1 Ministru de Interne, la palatul postelor i
telegrafelor, pavoazat i impodobit pentru imprejurare i unde o asistenta
numeroash 11 astepta, in vederea acestei serbari.
Inaltimea sa a fost intampinat, in josul scArei de onoare, de d-1 Di1) Revista Telegraf 7i Posta din 1869, pag. 99.

www.dacoromanica.ro

282

',rector general al postelor i telegrafelor, inconjurat de tot personalul acestui

,,serviciu.

,,Domnitorul a binevoit a lu insu inirrativa remiterii celor dintai

epistole, inscrise pe registrele internationale ale Administratiunii romne,
,,incredintandu-i douh scrisori adresate Augustei sale farnilii, din cari una
francata, iar cealalta recomandata, achitand portul lor in monedh de aur
,,nationala i urmand cu cel mai yin interes indeplinirea tuturor formalitalilor necesare pentru a lor expediere.
',In fine, Inaltimea Sa a trecut sus in biurourile Adininistratiunii tele,,grafo-postale, unde d-1 Director general al acestui serviciu avir onoarea
,,de a prezenta Domnitorului itinerariile i tarifele internationale, toate sta,,bilite i tiparite in limba romana.
,,Inainte de a parasi palatul acestei Administratiimi, Maria Sa a bine,,voit a exprim inalta sa satisfactiune atilt d-lui Director General, cat i
,,d-lor mernbrii ai rnisiunii postale elvetiene, pentru masurile indemnatice
luate de danii in vederea unei practice i cuviincioase instalatiuni a noului
'servicius.

In ceace privete conventiunea cu Confederatiunea germana de Nord, urmeaza a se sti ea din cauza ca regulamentul de detaliu i executie nu s'a sem-

nat decat la 10 Aprilie 1869, punerea ei In aplicare s'a facut pe ziva de

1 Julie acela an 1), i cd din cuprinsul acelei conventiuni, singura parte ramasa
in suspensiune a fost cea privitoare la schimbul de mandate postale.
Relatiunile postale i schimbul de corespondente cu Rusia s'a mentinut in

cele stabilite i aratate la pag. 275, cu singura adaugire ca dela 1 Iu lie 1868
s'a mai facut o leghtura postala intre Galati-Odesa, prin vaporul Taurid, i eh
la inceputul anului 1869 s'au urmat tratative intre directorul Cociu i baronul
d'Offenberg, agentul Rusiei din Bucureti, pentru incheierea unei conventiuni
postale, dar fara a se ajunge la un rezultat hotaritor 2).
*

Prin luarea serviciului postal international din mainile strinilor se dadii

o mare satisfactiune poporului roman, care ardeh de dorinta de a nu mai vedea
amestecul nimanui in trebile tarii i aceasth legitima dorinta, dupa cum ne-o
aratil inteo dare de seama ilustrul barbat de Stat M. CogMniceanu, s'a indeintr'un mod ahit de satisfardlor, in cat sa na regret() nici chiar acei stritini
edrora nii h, veneet sd creadd cd romanii an fi in stare sa facd servicivl pos(ei

internationale.
Dad' ins rezultatul incheierii conventiunilor a fost inaltator ca parte moi) Revista Telegraf 1i Posta din 1869, pag. 199.
,)

7,

1868 1 1869, pag. 249, 34 qi 37 2.

www.dacoromanica.ro

283

rah', el nu este mai pe jos ca parte financiara, cad de unde venitul postelor pe
anul 1868 era de 1.067.721 lei, 15 bani, imediat, in 1869, dupd luarea serviciului international, el s'a ridicat la 1.769.480 lei, 25 bani, adica mai mult cu
702.259 lei, 10 bani, ceeace reprezinta o cretere de 660/0.
Este de notat totu ca mai rainasese Inca o parte slaba a exploatarii serviciului nostril postal, i aceasta consta in aceea ca societatea austriach de navigatiune pe Dunare facea, un transport ilicit de corespondente i mesagerii, ant
intre porturile dundrene, cat i intre acestea i Austria 9.
Chestiunea luarii postelor straine aui i o intluenfa binefacedoure asupm
soartei personal& ul postal i telegrafic i Camera recanoscand, in sedin fa din 9
ranuarie 1869, munca ce a Irebuit sa se depuna de acel personal i avaidujele ce
vor rezulta pentra lava, aproba in principiu sporirea lefurilor pffsonulului i re-

ducerea lor la sainele aratate la pug. 239, bine infeles in echivuleng de lei poi.
Cum, insa Camera, nu malt dupa aceasta, a fost dizoluald, ministrul de intern(', Kogalniceanu, alcatuqte un bnget provizoriu, prin care spore& lefarile
personalalui i pe cure il pune in aplicare prin credit extraordburr, ca incepere
dela 1 Fevraarie aceho an, sub rezerva aproparii Cainerei 2).
* * *

Aceea chestiune impuse Directiunii postelor a se ocup cu o mai bun

organizare a serviciului postei cu cai i in acest scop directorul Cociu, imediat
dupa venirea sa in capul acestei administratiuni, cauta sit dea in antepriza cursele
cari se efectuau in regie sau cu cai de ocaziune ; Inmultl numarul curselor pe
caile mai principale pentru a se activa mersul. trimiterilor postale ; infiinta noi
curse de diligente i marl parcul trasurilor, pentru ea transportul calatorilor sit
se filch' in mai bune conditiuni3).

Cursele de diligen(e i posta din intreaga tara, aflate in functiune la 1

Aprilie 1869, data luarii serviciului international, erau urmatoarele4):
I. Cursa de diligente, zilnic, din Bucureti prin Ploieti-Albeti-Mizil13uzau-Focani-Putu lui Ilaret-Adjud-Bacau-Roman - T. Frumos-Podul
Iloaei lit Iai, distanta de 420 kilometri ce se parcurgea in 58 ore.

Din aceasta linie se bifurcau urmatoarele curse :

2 curse pe saptamana cu calaret intro Albeti-Urlati ;
diligenta intre Buzau-Braila-Galati ;
3 n
n
calaret intre Focani-Odoheti ;
2 n
3 curse pe saptamana cu cariola intre Adjud-Soosmezo-Tg. OcnaBacau.
9 Bevista Telegraf fi, Povta din 1869, pag. 358.
2)

3)

"

1869, pag. 69.

1869, pag. 354.

77

1869, pag. 105-112.

4)

www.dacoromanica.ro

- 284 3 curse pe siipttimAn cu diligenta intre Bacrtu-Buhu*Piatra-Tg.

Neamtu-Cristeti.
2 curse pe sAptmnti cu caltiret intre Bachu-Moineti.
Diligenth zilnicA din Roman prin Cristeti-Falticeni-Suceava (Bucovina).

Braila-Galati-Tecuci-Pulu lui Haret.

de 3 ori pe sapthmlind intre Tecuci-BArlad-Vaglui-Iai.
2. Cursh de diligenth, zilnic, din Bucureti prin Ploieti-CAmpinaPredeal-Braov, distanth de 166 kilometri, ce se parcurge in 23 ore.
Tot pe aceasth cale se efectuau curse in fiecare zi, cu o cariolii in timp
de 32 ore, stabilindu-se astfel douA legRuri zilnice cu Brarvul.
s

77

Din aceasta.' linie se bifurcau :

2 curse pe shpttiman cu dildret intre

2

Ploieti-Filipeti.

3. Cursrt de diligentA, zilnic, din Bucureti prin Qeti-Piteti-SlatinaCraiova-T6nthreni-Severin-Varciorova-Orova, distanth de 357 kilometri,
ce se parcurgea in 57 ore.
Din aceast linie se bifurcau :
3 curse pe saptamand cu diligenta intre Gaeti-T. Vestei-Ploieti.
n
n
n
n caldret
2 n
Wieti-Potlogi.
n
n
n
n
3
cariola
Piteti-C. Lung.
n
3 n
Slatina-Caracal.
3
Craiova-Bechet.
n
n
3 n
Craiova-Calafat.
3 n
n
TAnthreni-Tg. Jiu.
-4
Severin-Baia.
afire(
77

77

77

7)

77

)7

77

77

77

77

Y7

1)

7)

77

77

77

77

77

77

77

)7

77

4. Cursh cu cariola, de 4 ori pe sliptalneind, din Bucuneti-Pitetidistanth de 274 kilometri, ce se par-

C. Arge.-R. Valcea-Caineni-Sibiu,

curgeA in 54 ore.
Din aceasth linie se bifurcau :
2 curse pe sapthinn cu dthiret intro R. Valcea-ltorez.
2
2

7)

77

7)

77

3,
7)

77

77

)7

77

R. Valcea-DrAgani.
R. VAlcea-Ocnele-Mari.

5. Cursh de diligenth, zilnic, intre Bucureti-Giurgiu, distanth de

60 kilometri, ce se parcurge in 7 ceasuri. AceastA curs se prelungea de
trei ori pe shptmfm, din Giurgiu la Alexandria-Piatra-T. Magutele.
Din aceast linie se bifurcau :
3 curse pe shptmn cu cariola intre Piatra-Zimnicea.
2 n
a
a
calaret a T. Miigurele-Islaz.
6. Curs de diligenth, de 3 ori pe saptruntm, Bucure;ti-Oltenita-Calarai, distant de 134 kilometri, ce se parcurgea. in 34 ore.
7. Cursa cu clreb de 2 ori pe sdpthmna, Bucureti-Urziceni.

www.dacoromanica.ro

285

8. Cursh de cliligentrt, zilnic, Iai-P. Iloaiei-Ltal-Botoani-Cucoreni-

Miliiiileni-Sinoutz (Bucovina), distanta. de 158 kilometri, ce se parcurgea

in 34 ore.
Din aceastrt linie se bifurcau :
2 curse pe siipthmrin cu chlret intre Liitiii-HArltiu.
Botoani-Burdujeni.
Botoani-Sulita.

13o toani-Steftineti.
))
Cucoreni-Dorohoi.
cariola
Dorohoi-llerta-Mamornita .
" clre
9. Curs cu cariola, de 3 ori pe saptamAna, lai-Sculeni.
10. Curs cu cariola, de 3 ori pe saptmAnti, fasi-Falciu-Bolgrad.

2
2
2
3
2

)1

7)

77

27

77

)5

)7

77

)7

71

77

77

7)

77

7)

11

7)

)7

17

>,

11. Curs cu cariola, de 3 ori pe saptmanrt, Galati-Bolgrad-Ismail.

Din aceast linie se bifurcau :
2 curse pe stiptamAnd cu chliiret intre Ismail-Chilia Veche-VAlcov
2 s
Bolgrad-Cubei.

Cursele ce se efectuau prin diliger0 ;;i rariole transportau atAt corespondente cA t i mesagerii, iar cele cu caliiret numai corespondente.
Trimiterile din lard pentru strhinAtate se indrumau in general, cele din
vestul Anii prin Orrva i Sibiu, cele din centru pnin Brawv i cele din nordul
i estul t6rii prin Cernhuti.
De aci incolo insd mersul expeditiunilor postale avea sh fie activat i imbuntatit din ce in ce, prin darea in circulatie a retelei de drum de fier ce se
lucra. i din care la 19 Octomvrie 1869 s'a dat in exploatare linia BucuretiGiurgiu, iar cdtre inceputul anului 1870 i linia Itcani-Pacani-Roman.
Cu aceastA, ocaziune s'a infiintat in ghrile Filaret i Giurgiu cAte un oficiu
postal, dispunAndu-se ca transportul expedipilor postale sA. se fac in ambele
sensuri de cAte cloud ori pe zi, in vagoane speciale ; s'a pus in leghtura diligenta
Bucureti-Roman-Iai cu trenul Roman-Parani-l[cani spre Cernauti ;;i s'a legat oficiilet-Neamtu, Botoani i Flticeni pin curse postale la gArile Parani,
Vereti i Dolhasca 1).
*

Executarea serviciului postal intern ;;i international aezAndu-se pe baze

mai bune, directorul general Coen', pe de o parte sub influenta desvolthrii traficului postal, iar pe de alta a tendintei ce domnea In alte Vdri pentru reducerea
taxelor, alcttui un project de lege pentru fixarea taxelor postale i telegrafice in
urrniitorul cuprins :
i) Revista Telegraf i, Posta' din 1868, pag. 365.

www.dacoromanica.ro

286

LEGE PENTRU FIXAREA TAXELOR TELEGRAFO-POSTALE

--CAPITOLUL I

Serviciul telegrafic
Art. 1.
Serviciul telegi.afic in interiorul Roinaniei se va regula (lupa stipulatiunile
conventiunii i regulainentului serviciului telegrafic international.

Art. If.

Taxa unei telegrarne de 20 cuvinte, in interiorul tarii, se fixeaza la 1 leu,

50 bani, si in interiOrul aceluia judet sau comuna la 1 leu.
CAPITOLUL II

Serviciul postal
I
Art. /1/.

Posta usoara transporta obiecte fara valoare venale, in greutate inaximum de 200 granie.
Art. IV.
Scrisorile se pot expedia francate, adica pldtite de prezentator, i nefraocate, adica sa se plateasch de primitor.
Art. V.
Taxa unei scrisori pentru greutate (le 15 grarne se fixeaza :
a) Din 0 pentru aceea comuna 3 bani, in caz de francare, 0 5 bani in caz de nefranrare ;
b) Din 0 pentru interiorul tarii 15 bani in caz de francare, i. 25 bani in caz de nefrancare.
Art. VI.
Ziarele, foile periodice, cartile, notele de muzica, planurile, Waffle, fotografiile, cartile de vizita, prospectele, circularile, anunturile i orice alte avize imprirnate,
gravate, litografiate i autografiate, precum i probele de marturi, toate acestea puse sub
banal sau impactietate astfel incat sa se poata verifich continutul lor, se pot expediA numai
francate cu bani 3 de fiecare 40 grame sau fractiune de 40 grame. In caz de nefrancare se
vor considera 0 taxa ca i scrisorile.
Art. V11.
Obiectele postei ware se vor franca prin timbre postale. Timbrele postale se vor libera de catre ministerul finantelor tuturor biurourilor postale, cari le vor vinde
particularilor, iirecum i detailitilor, cari se vor insarcinh cu aceasta vindere.
Aceti detailiti, cumparatori in cantitiiti de 500 bucati, se vor bucura de un beneficiu de 10 la suta.

II
Posta grea (mesageriil
Art. VIILPosta grea transporta obiecte de valoare de orice greutate fara valoare
cu greutate dela 200 de graine in sus, precum i persoane cu diligente.
Art. IX. Obiectele de mesagerii, bani, scule, bancnote, bonuri, obligatii, polite, cupoane, mandate 0 orice alte obiecte de valoare se pot expedia francate sau nefrancate ; acele
insa fara valoare se pot expedia numai francate.
Art. X.
Taxa obiectelor de mesagerii se fixeaza pentru distanta de 150 kilometri
sau fractiune din 150 kilometri :
a) 15 bani pe valoare de fiecare 500 lei;
b) 15 bani pe greutate de fiecare 500 grame.
Art. XI.
Taxa unui loc la diligenta i a 15 kilograme bagaj se fixeaza la 15
bani pe kilornetru sau fractiune de kilometru.
Militarii vor plati locurile la diligenta cu o scadere de o treime.

www.dacoromanica.ro

287

III

Dispozifiuni generale

Art. XII.Expeditorele oridirui obiect franeat are facultatea a-I recomandb, pltnd
20 bani.
Recomandatia este obligatorie pentru orice object al postei de mesagerii.
Obiectele recomandate se vor primi sub liberare de recepisi gi se vor remite sub primire de recepis.
Duplicat dup recepisa de predare poate core expeditorele, plAtind 15 bani.

Art. XIII. Obiectele francate retrase sau inapoiate se remit prezentatorilor till a
se inapoi taxa ; iar acele nefrancate nu se vor remite cleat duph ce se va pliti taxa ce
urrnA s perceapi dela primitor daci i s'ar fi remis.
Art. XIV. Pentru remiterea la domiciliu a orierui obiect, afari de ziare, se va plati
bani In profitul factorului.

Taxele propuse prin proiectul sus aratat, fata de cele fixate prin regulamentul legii din 1864, eran simtitor reduse, rnai cu seam pentru unele din
friiniterile postei de scrisori. Astfel taxa scrisorilor pentru interiorul irii, fixata
in 1864 la 20 parale i transformata la schimharea sistemului monetar in 18
bani, de liecare 15 grame sau fractiune, duprt noul proiect se fixa. ht 15 bani de
aceeas greutate.
Iteduceri insemnate se faCeau si Ia probele de marfuri, dela 18 bani de 30
grame, la 3 bani de 40 grame, si la imprimate i ziare, mai cu seamh prin ridicarea greutatii dela 15 la 40 grame.
Proiectul sus arittat, desl s'a votat de Gamera i Senat, la 12 Ianuarie si 28
Fevruarie 1.870, devenind astfel lege si desi aceasth lege era avantagioasa publieului si in special comertului, totus, din eauze despre cari vom vorbi mai tarziu,
ea n'a fost pusa in aplicare deal peste un timp mai indelungat i cu radicale
modificari.
Dispozitia insa, ca modificarile de taxe sitse filch printr'o lege, a fost o lipsa

de prevederc din partea Directiunii postelor, care renunta astfel la prineipiul

stabilit prin legea din 1861 (art. 34), duprt care asemenea modificari se puteau
face cu cea mai mare usurinta prin regulamente si adopta sistemul ingreuetor,
plin de forme ;i intarzieri, ca taxele sa fie modificate prin legi votate de Camera

0 Senat.
Sustinatorii acestei din urma teorii invocau in sprijinul lor art. 1.09 al
Constitutiei din 1866, care preverle ca: Nici un impozit al Stat alai nu se male
stabin 1i percepe decdt numal in puterea unei leg1, argumente nefondate, intrucat
taxele postale si cele telegrafice, nu sunt impozite nici directe, nici indirecte, ci
plata unui serviciu facut i ct adeseaori din taxele incasate nu ramn tarii noastre decat o mica parte, iar restul serva ea plata pentru serviciul executat de
alte State.
***

www.dacoromanica.ro

288

Directorul Cociu in timpul cat a condus Administratianea postelor i telegrafelor a mai luat i urmaloarele mhsuri in interesul general al Administratiunii, al intregului personal i a bunei executhri a serviciului :
Urmrind principiul enuntat de predecesorul shu Flcoianu, prin deciziunea

din 14 Aprilie 1.8691), institue pe langh Directiunea general un consiliu de

administratie, compus din sefli serviciilor : administrativ, tehnic si al contabilithtii, seful biuroului postal central i membrii misiunii elvetiene.
Atributiunile acestui consiliu au fost fixate la inceput, la punerea in aplicare
a conventiunilor siclesvoltarea regulamentelor si instructiunilor de serviciu, insh in

scurt limp Directorul general, convinghndu-se de eficacitatea acestui consiliu, Ii largl atributiunile, en competinta de a propune, a delibera si a se pronunta asupra a tot ce priveste administratia si exploatarea serviciului postal si
telegra fic 2).

Stabill reguli in ceeace priveste inaintarile i mutdrile personalului, urmand ea

cele dinthi sh se fach cat se poate duph vechimea in servicin, iar cele de al doilea
prin decret domnesc ;;i numai pentru adevhratul interes al serviciului. Ambele
aceste dispozitiuni s'au introdus in scopul de a se inlatura intervenirile si influenta
persoanelor strhine de corp.

Infiinth un biurou special de personal, la care s'au format registre, cuprin'and numele fiechrui functionar, data intrrii in corp, conduita, pedepsele disciplinare, inainthrile si alte diferite note 3).
Dispuse ca Buletinul telegrafo-postal, care din 1866, incetase de a mai apare,
sh fie editat din nou de chtre Directiune, de dou h. ori pe lunh, si in el sh se publice
regulamentele, instructiunile si ordonantele Administratiunii postelor si telegrafelor pentru stiinta personalului si a particularilor.

In acela buletin se stabill sh se prevada si o parte privitoare la miscarea

postelor si telegrafelor din alte tri4).
Lu mhsuri ca la oficiile marl si cu trafic important, cum de ex. Galati si
Brhila, serviciile de post i telegraf s se separe, conduse fieeare de chtre un diriginte si aceasta in scop ca supravegherea executiunii serviciilor sh fie mai bine
facuth5).

Prelungi rhmanerea in tara a misiunii elvetiene panh la Noemvrie 1.870,

in scop de a se termina i pune pe baze bune organizarea serviciului postal6).
1) .Revista Telegra f

Posta din 1869, pag. 130.

Revista Telegraf i Posta din 1869, pag. 140.
3) Revista Telegraf i Posta din 1869, pag. 357.
4) Revista Telegraf,i Posta' din 1870, pag. 1.
5) Revista Telegraf fi Posta' din 1869, pag. 274.
0) Revista Telegral fi Posta din 1870, pag. 17.
25

www.dacoromanica.ro

289

Asupra acestei misiuni urmeazA a se stl Ca guvernul Elvetian ne-a trimis,

pentru a lu parte la organizarea serviciului nostru postal, si indrumarea mai cu
seam a serviciului international, pe unii din cei mai buni i meritosi functionari
ai acelei Administratiuni si cA ei s'au achitat de insiircinarea ce Ii s'a dat cu
deosebit tact, zel i activitate.
Munca depus de acesti functionari pentru organizarea serviciului nostru
postal si amintirea recunoscatoare ce trebuie sh pertain primilor nostri indrumatori in ale serviciului postal international, ma face sh dau aci mai jos chipurile
lor, insotite de cateva date biografice :

Edmond HOhn

,
Tosif Karl Schneider

Paul Jeanrenaud

www.dacoromanica.ro

- 200 Edmond Holm, inainte de a veni in Romania, ocupa functiunea de ajutor al

secretarului general al postelor elvetiene i, dupd ce a lucrat timp de un an la organizarea serviciului in tam noastra, s'a inapoiat in Elvelia, unde oi-a reluat
functiunea ce a avut.
In 1.874 Hhn ia parte, Ca secretar, la congresul postal ce s'a tinut la Berna,
cand s'a inflintat Uniunea postal ; la Noemvrie 1875, in vederea capacitatii i
puterii sale de munch, a fost ridicat la gradul de secretar general al postelor, iar

la Decemvrie 1.878 a fost numit director general al postelor elvetiene, functiMie pe care o incieplini liana la sfarsitul anului 1892, (land proba de o activitate neobosita, pentru a aduce institulla postelor din acea tara la un grad de
perfectiune care sa serve drept model.
In aceasta calitate Han a reprezentat Elvetia la congresele i conferin tele
postale din Paris 1878 si 1881, Lisabona 1885 i Viena 1891.
La 1 Ianuarie 1.893, Hhn, pentru cunostintele si meritele sale pe 'tarimul
postal, a fost numit Director al biuroului international al Uniunii postale
universale,,, cea mai innalta functiune in domenial postal, rtimanand in aceasta

calitate pand la 30 lanuarie 1899, cand moartea a pus capat unei cariere straluoite si a unei munci neobosite de 44 ani, depush pentru prosperitatea iuistitiitiunii postelor, atat din Tara sa, cat si din lumea intreaga.
Paul Jeanrenaud, inainte de a veni in Romania, ocup functiunea de director al arondismentului postal din Neuchatel, hi care calitate reprezentase
administratiunea postelor elvetiene la conferinta postala ce s'a limit hi 1863 la
Paris, in scopul infiintarii Uniunii postale universale.
In Romania Jeanrenaud a lucrat timp de doi ani si, ea toate cii i s'au facut
propuneri de a fi numit ca director general al postelor noastre, taus dorul de
tara 1-a fcut srt se reintoarch in patria sa si sh-si reia functiunea de director ce
avusese inainte, depunand o neobosith activitate pentru buna stare si prosperithtea serviciului postal in orasul si cantonul Neuchatel.
El a murit in anul 1903, dupa o activitate de 68 ani in serviciul postelor.
Josef Karl Schneider, controlorul arondismentului postal din St. Gall, a luat
parte la organizarea serviciului postal in Romania timp de doi ani, dupa care la
innapoiere si-a reluat functiunea ce a avut.
A muncit indeplinindu-si indatoririle cu zel i deosebit tact, pana la Noemvrie 1897, carid a murit thipa ce servise in administratia postelor 53 ani.
:1:

4;

Directorul Cochi s'a preocupat i de organizarea serviciului postal rural, i, in

urma intervenirilor sale, Ministrul de Interne, M. Kogalniceanu, cel care pusese
principiul organizrii acestui serviciu in legea consiliilor judetene din 1864 si
care luase parte la organizarea lui in1865, adreseaza prefectilor de judete un
ordin circular, pe care il damn aci mai jos, spre a se veded interesul ce purta
www.dacoromanica.ro

291

acest mare brbat de Stat organizarii unui servieiu postal pentru populatitmea
ruralrt, serviciu ce, (luprt cum singur zicea 1), trebuie st functioneze : Peidru Ca
sateorval ca i ordFannl sd se poald deopotrivd bucurer de binefcerile posfri,
acest prim element de vieald intr'un Stoi.
novnule prefect,

Prin aliniatul II dela articolul 32 din legea asupra consiliului judetean,

se obligh consiliile a infiinth i intrgine un serviciu postal rural pe seama
judetelor.
Dispozititmea aeeasta Iiind de eel mai mare folos, mai vartos judgelor,
pentru cuvantul c cu cat mijloacele de corespondenta vor ft mai bine organizate, pe atat interesele se vor inlesn't i prospera; pentru aceste motive,
in anul 1864, cand s'au instalat consiliile judetene, le-am somat i staruit
a grabi votarea mijloacelor pentru infiintarea postei rurale, rezultatul insrt
a fost eh uncle din consilii, i din aeestea prea patine, votarrt mijloacele necesare, iar altele nu.

Astzi o mica parte numai din judge poseda serviciul postal rural,
eaci ehiar din acelea ce votara mijloace in 1864 nu mai alocara nimic in
anii urmatori, sau de au alocat, s'au marginit in nite cifre atat de restranse

i riu distribuite, in eat nu pot deli garantia neaparata pentru efectuarea

serviciului cu cuvenita preciziune i regularitate.

Este thnpul, d-le prefect, ca serviciul postal rural sa se puna in

aplicaliune in toata puterea cuvantului ; interesele reclam imperios ca tot

romanul, din (trice unghiu al tarii, sa poata corespunde deadreptul din

comuna-i peste tot globul.
A amana mai mult punerea In aplieatiune a tmei dispozitiuni atat de
vitale, pentru un sacrificin ce ar face consiliile judgene, sacriliciu la care il
obligh legea i care este foarte neinsemnat in fata avantajelor ce ar trage,
ar fi a devia la lege, la datorie i la spiritul civilizator al timpului in care
traim.
Prin urmare, revenind asupra aliniatului II dela art. 52 din legea speciala, cer en staruinta ca en ocaziunea deschiderii sesiunii consiliului judetean, din judetul ce administrati, sri. insistati a se aloca in bugetul exer-

citiului anului viitor mijloacele neaparate pentru inflintarea serviciului

postal rural i efectuarea lui cu regularitatea neaparata, mijloace ce
trebuiesc sa fie egale pentru toate judetele, de oarece pretutindeni serviciul trebuiete a se efectua deopotriva de bine.
Aceste mijloace, marginite in strictul necesar, spre a puteh corespunde
cu trebuinta, experienta mi-a dovedit en. sunt cele urmatoare, adica : un
1) Situaliunea Ronnfiniei, Revista Telegraf

Postii din 1869, pag. 372.

www.dacoromanica.ro

- 291 sef de biurou expeditor pentru fieeare plash, cu 110 lei mensual ; un curler
asemenea pentru fiecare plash, cu lei 80 mensual, care sh transporte expdditiunea dela re;edinta judetelor i viceversa ; cAte unul sau doi factori,
duph mn1imi1e comunelor din plash, cu cAte lei 40 mensual, cari sh distribue corespondent& la destinatiune, i cafe lei 30 mensual pentru incAlzit,
ecleraj i cheltuiala de cancelarie. Osebit, pentru acele servicii ce se in-

Iiinteazh din non sh se prevadh cheltueli de instalare pentru mobilier, Mich:

pentru cumphratoare de cutii de serisori, timbre, cumpene, etc.
Dintre amploiaii citati mai sus, cred ca factorii se pot numi direct de
consiliile judetene, iar sefii de biurou i conductorii numai de chtre admi-

nistratiunea centralh a serviciului postal, in urma unui examen ce ar depune aspirantii, din care s'ar constat ch cunosc de ajuns serviciul in cAt sh
corespundh cu postul la care aspir.
Nu cred de prisos a explica cA motivul ce m'a indemnat a prevedea
rate un factor sau doi la fiecare biurou rural, pentru distributiunea corespondentelor in arondismente, este eh astfel cum se urmeazd asthzi pe la
arondismente, pe unde s'au infiintat deja servicii nitrate de poth, de a se
distribul corespondent& prin vtsei, pe langh inconvenientul ch-i distrag
pe acetia dela datoriile lor, mai are un alt inconvenient, nu mai putin pernicios, cii serviciul de distributiune nu poate fi indeplinit cu precizia neaphrath precum s'ar efectua de care amploiatii insircinati exclusiv cu distributiunea.

ComunicAnd dar cele ce preced, vii repet, d-le prefect, a pune in

vederea consiliului judetean local motivele ce ma indeamna a nu amAna
mai mult realizarea aliniatului II dela art. 52 din lege, si a sthrui de a se
voth mijloacele sus comunicate, fret de cari functionarea serviciului postal
rural n'ar putea fi garantat de ajuns.
OcupAndu-mh arum cu alchtuirea unui project de regulament pentru
marsa acestui serviciu, pe data ce se va terminh, vii voin inainth cAteva
exemplare pentru a le pane Iii vederea eonsiliilor judetene.
Primiti, d-le prefect, incredintarea consideratitudi mole.
Ministru, fYi. Kogalniceanu.
No. 41.271.

Octornvrie 10.

Nici ministrul Kogilniceanu i nici directorul Cociu n'au putut insh sa

aduch la indeplittire organizarea serviciului postal rural,-din cauza evenimentelor
politico cari sifira pe cel din Lain sh se retragh din minister la 2 Fevruarie 1870
i pe cel de al doilea din functiunea do director la10 Martie acela an.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI AL. ZISU

10 Martie-23 Decemvrie 1870 qi 12 Martie-4 Noemvrie 1.871

Al. Zisu, lost prefect i deputat, a fost .numit director general al postelor i telegrafelor pe ziva de 10 Martie 1870 i a functionat pand la 23 Decemvrie acela an, (And a demisionat odat cu retragerea cabinetului Manolache
Costache ; a revenit Ins in aceea functiune la 12 Martie 1871, cu cabinetul
Lascar Catargi, i a stat pand la 4 Noemvrie acela an.
La venirea sa in capul Administratiunii, Zisu a ghsit legea taxelor votat
sub predecesorul su, dar nepus in aplicare, i nici nu s'a gralit s o Ned, sub
cnvant Ca prin art. IX al acelei legi se stabilea ca taxele mesageriilor far valoare erau obligatorii la prezentare, dispozitiune contrarie Conventiunii cu Austro-Ungaria i c`a, prin aceea lege nu se fixa dac distantele pentru obiectele
de mesagerii urrna sa se calculeze dupa linia parcursd, sau in linie dreaptd 1).
Inconvenientele aratate mai sus, i cari s'ar fi putut inltur cu uurint
printeun regulament, au fost ins5. numai pretexte, pentru nepunerea in aplicare
a legii, cci adevrul era ea Directorul Zisu voia s fach o reform mai radicalh
i o sd.dere i Mai simlitoare a taxelor. Cum ins facerea acestei reforme printr-o
lege cerea timp, Zisu alcatuete regulamentul de mai jos, pe care II i pune in
aplicare, in baza art. 34 al legii din 1864, pe ziva de 15 Octornvrie 1870 2).
REGULAMENT
PENTRU

FIXAREN TAXELOR POSTALE IN ROMA.NIA

Art. I. Serviciul postal se compune din :

a) Serviciul corespondentelor ;
bJ Serviciul mesageriilor ;
c) Serviciul transportului calatorilor prin diligente.
Art. II. Serviciul corespondentelor contine :
i) Buletintst Telegrafo-Posial din .1871, pag. 1 i 12.
1) Buietinui Telegrafo-Postal din 1870, gag. 177-181.
19

www.dacoromanica.ro

294 4. Scrisorile ordinare francate i nefranrate ;

2. Scrisorile recomandate francate;
3. Scrisorile ordinare i recomandate oficiale ;
4. Ziarele i imprimatele de tot felul ;
5. Probele de rnArfuri.
Art.
Serviciul mesageriilor contine :
Bani, valori i obiecte de greutate.
Art. IV.
Serviciul transportului calAtorilor cu (1iligente contine :
Transportul calAtorilor 0 al bagajului lor.

A) Serviciul corespondentelor

Art. V. Taxa postala a scrisorilor In interiorul Romaniei, oricare ar fi distal* 0

cu exceptiunea prevAzutA la art. 6, se fixeaza la :

al 10 bani pentru o scrisoare francat in greutate pan la 15 grame ;

b) 20 bani pentru o scrisoare nefraneat in greutate pana la 15 grame.
Pentru fiecare 15 grame sau fracliune de 15 grame mai mult pentru o scrisoare francatA se va adauga 10 bani i pentru o scrisoare nefrancatS 20 bani. Afard de aceasta pentru
aducerea obiectelor sosite cu posta de scrisori la locuinta adresantului se va plati 2 bani de
fiecare object in profitul factorului.
Art. VI. Cu exceptiune pentru scrisorile destinate a se distribui in interiorul comunei, unde au lost depuse, francarea se fixeazi la 5 bani, pentru fiecare 15 grame sau
fractiune de 15 grame, 0, in caz de nefrancare, la 10 bani, pentru fiecare 15 grame sau
fractiune de 15 grame.
Art. VII. Impachetarea sub acela plic a mai multor scrisori cu adrese diferite se
considerA ea o contraventiune monopolului postal. In caz de bAnuiali, serviciul postal este
In drept a cere destinatorului ca plicul sA-1 deschidl la biuroul de destinatiune in prezenta
.

impiegatului postal.

Este oprit a se adresh veriunui biurou postal sub un convert mai muIte scrisori cu
adrese diferite, in asemenea caz fiecare din aceste scrisori se va taxa ca nefrancatA.
Art. V
Scrisorile sau plicurile recomandate se taxeath dup tarifa scrisorilor
francate ordinare cu adAugire de 30 bani ca drept fix de inregistrare, i cu conditiunea expres de a fi francate.
Art. IX.
In caz de a se pierde vreo scrisoare recomandatil, administraliunea postelor va plAti expeditorului sail destinatorului o indemnitate fixA de lei 50. Acest drept se
pierde dad nu s'a fault nici o reclamatiune in termen de 6 luni, socotit din ziva and s'a Inregistrat scrisoarea pierdutri.
Art. X.
Imprimatele, litografele, gravurile, fotograllile, autografele, probele de
marfuri, neconstituind prin ele insi0 nici o valoare venald, francate i puse sub bands astfel
incat s se poata veriftca cu inlesnire continutul lor, sunt supuse dispozitiunilor urmAtoare
a/ Taxa de francare in interiorul Rorniniei, oricare ar fi distanta, se fixeaza la 3 bani
pentru 40 grarne, sau fractiune de 40 grame, afaril de exceptiunile prevAzute la aliniatul c,
In favorul publicatiunilor periodiee ;
b) Imprimatele, etc., nu trebuie sA contin alte scrieri de Willi decat numai acelea
cari nici intr'un mod nu pot da obiectului expediat caracterul unei corespondente ;

c) Pentru publicatiunile periodice francate prin bande timbrate pe cari 0 le pot

procura editorii dela directiunea generalA a postelor, se fixeazi la 1 0 jurnitate bani pentru
fiecare numar simplu sau insolit de un supliment ce nu va trece in total peste o greutate de
40 grame ;

www.dacoromanica.ro

- 295 d) Probe le de marfuri se vor pune sub banda sau astfel thick sa nu se lase nici o
banuiall asupra naturei lor, 0 nu vor contine nici o alti scriere de mana decat adresa destinatorului, numerele, pretul 0 o march' de fabrich sau de comerciante ;
e) Greutatea maximum a unui imprimat, proba de marfuri, etc., se fixeaza la 250 grarne;
p) Irnprimatele, etc., nefrancate, se vor taxa drip tarifa scrisorilor.

Art. XI.
Francarea tuturor taxelor postei de scrisori se face prin timbre postale
emise de administratiunea postelor 0 vandute drept valoarea lor nominala ; prezentatorii
scrisorilor vor aplica acele timbre pe partea care contine adresa olriectelor ce voiesc a
franca.

Francarea se va controla de catre personalul postal, care este dator a aplich asupra
timbrelor intrebuintate stampila cu data biuroului expeditor.
La greutatea scrisorilor se va adaugh 0 greutatea timbrelor postale.
Intrebuintarea unui timbru postal care a mai servit deja pentru francarea altui object
este considerata ca o contraventiune monopolului postal 0 pedepsita in consecinta.
Obiectele postei de scrisori nesuficient francate vor fi taxate ca scrisori nefrancate,
tinandu se insa cont de valoarea timbrelor postale lipite pe dansele.
Obiectele reexpediate, din cauza schimbarii (le locuinta a destinatarilor, nu sunt pasibile de nici o taxa noua, afara dacii numai francarea este valabila pentru interiorul unei
comune.

Art. XII.
Administratiunea postelor primete prin oficiurile sale abonamente la
jurnale, pentru cari peste plata abonamentului ii rezerva un drept fix, oricare ar fi durata
abonamentului subscris, de 30 bani pentru jurnalele interne, de 50 bani pentru cele straine.

B) Serviciul mesageriilor
Art. XIII.Bazele pentru taxarea obiectelor de mesagerii in interiorul Romaniei sunt:
a) Distanta ;
b) Greutatea sau valoarea ;
c) Dreptul de inregistrare.

Distanta este calculata in linie dreapta, iar nu fail a se tine searna de calea ce se
parcura ; ea se fixeaza pe zone.
Cea dintaiu zonal se intinde pana la 100 kilometri.
n
n
A doua
" " 200
ff
n
n
ff 300
A treia
ff
ff
ff
n
A patra
ft
n
" 400
72

77

91

A cincia
A asea

/,

. 500

dela 500 Inainte.

Taxa ce unneaza a se percepe se calculeaza :
a) Pentru obiectele de greutate cate 10 bani de fiecare kilogram, pe fiecare zona ;
b) Pentru bani 0 valori ate 10 bani pentru fiecare 500 lei, pe fiecare zona.
71

"

17

Pentru fiecare object expediat se fixeaza un drept de Inregistrare invariabil de 30 bani.

Art. XIV.
Obiectele de valoare in general se vor taxa dupa valoarea declarata ;
dach insa taxa pentru greutate ar fi mai mare, se va aplich taxa dupa greutate.
Cand mai multe obiecte de mesagerii sunt expediate sub aceea adresa, taxa pentru

fiecare object este calculata separat dupa greutate sau valoare, dara nu se percepe decat
numai o singurg taxa de inregistrare.
Este interzis a se aeza la un loc mai multe obiecte inchise cu diferite adrese cari,
separate, nu ar avea o greutate mai mare de 5 kilograme.

www.dacoromanica.ro

= 2bd
Este asemenea oprit de a le expedii prin alte mijloace decat acelea de cari dispune posta.

Art. XV.
Prezentatorele unui obiect oarecare are facultatea de a declari valoarea
dupa voie ; In caz de pierdere sau stricaciune, despAgubirea nu poate trece nici odata peste
valoarea declarata.
Art. XVI.
Administratia postelor poate refuzi de a transporth prin mijloacele de
cari dispune :

Obieetele prea fragile sau acelea a carora manipulare le-ar putei ocazioni
sl ricaciune ;

b) Obiectele acelea a caror proportiuni ar aduce dificultati la lncarcarea i transportul

lor ; sau acelea pentru cari s'ar cere o Ingrijire deosebita ;
e) Obiectele de o greutate sau de o dimensiune care nu s'ar putd transporth cu mijloacele de cari dispune administratiunea.
Art. XVII.
Este oprit a se servi de posta pentru transportarea obiectelor cari ar
fi expose la fermentatiune (fierbere) sau putreziciune, a se inflanah sau a face explozie, precum de exemplu : praful de pusca, fulminantele, chibriturile sau alte obiecte pernicioase.
Oricine ar espedi prin posta un asemenea object, fad a i se declar con tinutul, va
fi pasibile de penalitatile prevazute de lege.
Mara de aceasta culpabilul va fi respunzator si de stricaciunile ce ar rezult.
Art. XVIII.
Orice object de mesagerie trebuie sa poarte adresa scris deslusit.
Art. XIX.
Obiectele de mesagerii servesc drept despagubire pentru taxele cu cari
sunt Incarcate dad destinatorele ar refuzi primirea, i dad expeditorele este necunoscut
sau nesolvabil, In asemenea caz dupa mai multe publicatiuni, dac5. nu se va prezinth nimeni
pang ln termen de un an dela data expedierii obiectului, administratiunea postelor este
autorizati a se despagubi de taxele ramase In sarcina sa prin vanzarea aeelui object.
Dad destinatorele i expeditorele aunt necunoscuti de administratia postelor, suma
ce va mai prisosi peste taxa acelui obiect se va varsi la cassa pdstala.

C) Serviciul transportului cAltorilor prin diligence

Art. XX.
Pentru transportul persoanelor prin diligente In interiorul Rorniniei,
taxa pentru fiecare kilometru parcurat se fixead dupa cum urmead :
20 bani pentru un loc clasa I ;
45

Art. XXI.

,9

71

71

IL

Fiecare calator are dreptul a i se transporth gratis 20 kilograme

de bagaj.
Prisosul se va taxi dupi tarifa obiectelor de mesagerii.

Dispozifiuni generale
Conditiunile de transportarea corespondentelor i obiectelor de mesaArt. XXIII.
gerii din si pentru strainatate sunt determinate prin conventiunile speciale Incheiate sau cari
se vor incheii cu Statele straine.
Art. XXIII.
In biurourile postale principale se va pune la dispozitiunea persoanelor
cari vor face cerere casute speciale in cari se vor depune corespondentele ce le sunt adresate.
Taxa ce trebuie sa se plateasca pentru o casula se fixeaza la 2 lei pe luna.

Dreptul de a avei o casuta nu scuteste pe nimeni dela plata imediata a taxelor cu

cari mint Incarcate corespondentele, scuteste Ind de dreptul cuvenit factorilor.
Art. XXIV.
Taxa ce urmeaza a se plan pentru o recepisa liberata de statiunile

www.dacoromanica.ro

297

postale, Ge pentru scrisorile recomaniate, fie pentru oblectele de mesagerii, se fixeazg la

5 bani.
Livrete de recepise se vor vinde persoanelor cari vor face cerere. Taxa ce trebuie sg se

plAteaseg dinainte pentru fiecare Inscriere sau chitanta de liberat din acest livret se
fix eaza la 3 bani (centime).
Art. XXV.
Se considerg ca inchise sau sigilate toate obiectele Inchise prin sigiliuri,

cuie, going, cusgturg, inchigtori sau orice alt mijloc, care pentru a se putei scoate contintul lor ar cere ca linpachetarea sg fie sfgrmat, tgiat sau rupta, sau sg se intrebuinteze
chei sau alte instrumente.
Dispozitiuni transitorii
Art. XXVI.

Orice dispozitiuni contrarii acestui regulament sunt i rgman desfintate.

Regulamentul de mai sus prezenth fata de legea lui Cociu avantajul insemnat, Ca taxa scrisorilor destinate in interiorul thrii, ce reprezentau grosul corespondentelor, s'a scazut dela 15 la 10 bani de 15 grame greutate sau fractiune,
taxa destul de scazuth i pe care, in acel timp, nu o avea decat putine State din
Europa.
Avantajioase au fost i dispozitiunile luate, ca ziarele i publicatiunile periodice s se bucure de o taxa redusa de 1.1/2 bani de numar i. desfiintarea taxei
ce se incash de factori pentru distribuitul corespondentelor.
Ca inovatiuni, prin noul regulament s'au introclus abonamente la gazete si
casute postale, livrete de recepise i stabilirea de taxe pentru cei ce voiau s ia
adeverinte de depunere.

Directorul Zisu, pentru a asigura mai bine existenta taxelor despre cari am
vorbit mai sus, cat i in scopul de a completa legea din 1864 i a introduce noi
ramuri de servicii, alcatui un proiect de lege de exploatare, care se vota de Corpurile legiuitoare i se sanctiond de Domn cu decretul No. 1.446 din 21 Iu lie
1.871 1).

Prin noua lege, s'au mentinut taxele fixate prin regularnentul din 1870, cu
singura deosebire ca la obiectele de mesagerii s'a micorat distanta unei zone i
s'a marit numrul lor, ceeace sporea taxele i multiplica forn1ele la prezentare
i s'a reinfiintat taxa de distribuire.
Fal de legea din 1864, aceasta din urma se prezenth cu mult mai corn-

pieta, caci prin ea se ingradWe mai bine intinderea monopolului postal, se

precizeaza obiectele cari pot fi refuzate sau proibite, se introduce dreptul
guvernului de a oprl expedierea corespondentelor deschise, cari ar 'Area primejdioase sigurantei Statului, se definWe conditiunile de admitere ale obiectelor
cu taxe reduse i se stabilesc reguli i pedepse pentru manipularea banilor incasati de efii oficiilor, garantarea secretului corespondentelor, contraventiunile
personalului i publicului i reintrebuintarea i falificarea timbrelor postale.
1) Buletinul Telegra fo-Postal din 4871, pag. 82-91.

www.dacoromanica.ro

- 298 Ca inuvatiuni, prin aceasta lege s'a introdus expedierea banilor in numerar
prin mandate postale in serviciul intern. Dispozilie foarte Nina, dar rrtu aplicatd,
prin faptul cd depunerile se puteau face la orice oficiu, iar achitrile numai la
cassieriile dela reedinta judetelor.

Cuprinsul acestei legi, care s'a pus in aplicare pe ziva de 1 Octomvrie

1871, este .urmtorul :

LEGEA TELEGRAFO-POSTALA

-:-

PARTEA I
DREPTURI REZERVATE STATULUI

Art. 1.
Statul ii rezerva dreptul sau monopolul telegrafo-postale ; aces!, monopol
constd in transmitere de corespondent& prin telegraf i transportul scrisorilor, ziarelor i imprimatelor de tot felul, probelor de marfuri, banilor, valorilor, obiectelor de greutate, caldtorilor 0 al bagajului lor prin schimbarea mijloacelor de transport, adicA releuri de cai cu
statiuni fixe sau prin un serviciu regulat de diligente.
Art. 2.
Administratiunea postelor poate refuzh de a transport& prin mijloacele de
cari dispune:
a) Object ele prea fragili;
b) Obiectele a earor proportiuni ar aduce dificultAti la incarcare i transportul lor, sau

acelea pentru cari s'ar cere o Ingrijire deosebiti;

c) Obiectele de o greutate sau de o dimensiune care nit s'ar putea transporta cu mijloacele de cari dispune administratiunea.
Art. 3.
Este oprit a se servi de post pentru transportarea obiectelor cari ar fi expine la fermentatiune (fierbere) sau putreziciune, a se inflarnA sau a face exploziune, precum
de exemplu praful de puca, fulminante, chibrituri, etc.
Oricine va expedi prin post un asemenea obiect fira a-i fi declarat continutul, osebit
de penalitAtile prevAzute de lege va 11 rAspunzAtor 0 de stricAciunile ce ar rezult.

Art. 4.
Oricine are acelg drept de a se servi de telegraf i post, se acorda Ins&
preferint4 celor cari privesc un serviciu public 0 afacerilor Statului, In ordinea efectuarii
serviciului.

Art. 5.
In cuprinsul unui ora sau comuni, oricine poate distribui obiecte sau corespondent& prin expre0, dar nu va putea stabili Un serviciu pentru distribuirea de diferite
corespondent& 0 a prelevit taxe fAr autorizatiunea guvernului.
Art. 6.
Dela o localitate la alta, intre cari existd un serviciu regulat de post, orieine poate corespunde prin expre0 i trimite obiecte ale sale proprii la o alt.& persoank dar
nu va putea trimite object e dela diferite persoane cu prelevare de taxe sub penalitatea prevAzutii de aceastA lege.

Art. 7.
Guvernul poate opri transmiterea oricArei depee prin telegraf sau corespondent& deschis prin posl care ar Ore& primejdioasa pentru siguranta Statului sau care
ar fi contra legilor tnii, ordinei publice sau bunelor moravuri.
Ve clepeyile refuzate se vor insemn& motivele refuarii 0 se vvr restitui prezentatorelui.

www.dacoromanica.ro

- 299 -

PARTEA II
SERVICIUL TELEGRAFIC
TITLUL I
Despre reteaua telegrafica", corespondenta, arhiva
Art. 8.
Biurourile telegrafice se impart in trei categorii:
a) Biurouri cu serviciu permanent.
bJ Biurouri cu serviciu complet, adica cari sunt deschise publicului dela 7 ore dimineata i 0'16 la 9 ore seara, dela 1 Aprilie 'Ana la 30 Septemvrie si dela 8 ore dimineata
Valli la 9 seam dela 1 Octomvrie 'Ana la 31 Martie ;
c) Biurouri cu serviciu limitat, adicrcari sunt deschise publicului dela ora 8 dimineata
pana la amiaz, i dela ora 2 dupd amiaz panh la 6 ore seara.
Art. 9.
Depeile pot fi redactate in price 1im1i ; ele vor fi scrise ins neaphrat cu
Mere latine.
Art. 10.
Numai pentru corespondenta de Stat se admit telegrame compuse in cifre
sau litere secrete, fie in total, fie in parte.
Art. 11.
Telegramele cari ramasn in deposit, originalele depeilor i bandele de
sernne se conserva timp de un an dela data lor, cu toate precautiunile necesarii din punctul
de vedere al secretului ; dup acest termen, se vor arde prin incheiere de procese-verbale.
Telegramele cari 'Iran in deposit se vor afl i prin liste la biurourile telegrafice.
Art. 12.
Originalele depeilor nu pot fi comunicate decAt expeditorului sau destinatorului, dupa constatarea identititii sale.
Expeditorele sau destinatorele au dreptul a cere s'a li se libereze copii adeverite depe
depea ce a transmis sau prima.
Art. 13.
Directiunea general a telegrafelor i postelor este datoare a pune, la
prima cerere, la dispozitiunea tribunalelor judecatoreti, judeatorilor de instructiuni i procurorilor, depeile private ce s'ar socoti necesarii la descoperirea crimelor sau delictelor.

TITLUL II

Taxe telegrafice
Art. 14.
Francarea telegramelor i a taxelor accesorii este obligatorie la prezintare.
Art. 15.
Taxa unei telegrame, socotit dela 1-20 cuvinte In interiorul nii, socotit dela un biurou la oricare altul, este de 1 leu.
Pentru fiecare serie de 10 cuvinte mai mull taxa suplimentar va fi de 50 bani.
Art. 16.
Data, ora i indicatiunea locului de prezintare se transmit gratis, afar de
aceste indicatiuni toate cuvintele scrise de prezentator pe originalul depeei sunt num'arate
i taxate.

Art. 17.
La taxare se va observh prescriptiunile urmhtoare :
a) Orice cuvint trece peste 7 silabe, i se considerg prisosul drept un alt cuvnt ;
bJ Cuvintele compuse, desprtite prin trsuri de unire, se socotesc ca athtea cuvinte
cite s'au putut intrebuinth a se exprimk ;
a) Orice liter alfabetich urmat de un apostrof sau cifr izolatu se va socoti drept
un cuvant ;
ci) Toate semnele ce aparatul trebuie Eh le exprime se socotesc ca atitea cuvinte ciite
se intrebuinteaz spre a le reproduce ;
Numele proprii compuse de comp, de persoane, de piete, de strade i c5i se socotesc
drept un cuviint ;

www.dacoromanica.ro

- 300

f) Cinci cifre se socotesc drept un cuvint, fiecare virgule' sau alte semne de despArtire intre cifre se socotesc drept o cif/4 ;
gJ Semnele de punctuatie, punct, punct i virgul, apostroful, semnul de exclamatie,
semnul aducerii, semnul intrebirii, dou puncte, o linie, trisura de unire, sublinia si parentesul sunt excluse din nurneratie.
Art. 18.
Predarea depesilor la domiciliu sau la biuroul postal al locului de destinatie se face gratuit.
Plata si tot ceeace priveste expedierea telegramelor pentru localititile unde nu existi
biurouri telegrafice, fie prin postA, fie prin expres, se va determine prin un regulament de
administratie.
Art. 19.
Expeditorul unei telegrarne are dreptul de a o recomande ; cind o depesi
este recomandatd, biuroul de destinatiune transtnite prin telegraf expeditorului reproductiunea
integrali a copiei, trimisi destinatorului, si tot odati a-i face cunoscut att persoana care a
primit telegrama, cat si ora cind i s'a inminat.
Dace' predarea nu s'a putut efectue, acest dublu aviz este inlocuit prin aratarea circumstantelor caH s'au opus la remitere prin deslusirile necesare, pentru ca expeditorele se
poat fi pus In pozitiune a face a i se inainte depesa adresantului.
Art. 20.
Taxa unei depese recomandate este indoit de cea previzuti la art. 15.
Art. 21.
Depesa adresati In aceealocalitate la mai multi destinatori sau la un des-

tinator la mai multe domiciliuri, nu e supusa, afari de taxa previzuti la art. 15, decit la
un drept de copie de 50 bani de fiecare exemplar.
Expeditorele nu poate trimite copii si la alte persoane dui:a telegramele adresate Domnitorului, ministrilor i autoritatilor constituite.
0 telegrama care va trebui s urmreasci pe adresant prin statiuni In inArt. 22.
teriorul tArii, va fi supusti de atitea ori la taxa prevazuta la art. 15, la cite biurouri va fi
adresath.
Prezentatorul va trebui a scri in depesA toate indicriIe eventuale relative
Art. 23.
la remitere, la dorniciliu, rispuns plata la depesile recomandate sau a se urmArl.
Taxa rispunsurilor plAtite se percepe :
Art,, 24.
Dup numArul cuvintelor designate de expeditor si conform art. 15, minimum un re'spuns platit se fixeazi la 20 cuvinte.
Dace' raspunsul se infitiseaza de destinator cu mai multe cuvinte decit acele platite,
pentru prisos se percepe la cel care prezintA rasPunsul taxa suplimentari pentru fiecare serie
de 10 cuvinte.
Dac5. raspunsul nu s'a prezentat in 8 zile dupe data depesei primitive, biuroul destinator
informeazi prezintatorelui printr'o depesA care tine loc de rispuns si taxa incasati pentru
rispunsul plAtit rfirnine cistigati fiscului.
Prezintatorele unei telegrame are dreptul de a opri transmiterea fie pe
Art. 25.
punctul de plecare, fie la acel de destinatie ; taxa incasata ramine in profitul fiscului.
Art. 26. Pentru depeile internationale se va percepe taxele in conformitate cu conventiunile incheiate.

Art. 27. Francarea taxei principale a depesilor atit interne cat si internationale ge
va efectue prin timbre telegrafice, caH se vor lipi pe originalul depesei de catre chiar expeditor sau de ceitre amploiatul telegrafic.
Asemenea se va putee achite in timbre telegrafice toate celelalte cheltueli accesorii,
caH pot fi fixate imediat ; depozitele si taxa de copie se vor efectue In numerar.
Timbrele telegrafice lipite pe depesi se vor deprecie prin stampila de zi odati cu inregistrarea depesii,

www.dacoromanica.ro

- 301 Art. 28.

Cind timbrul aplicat de citre expeditore pe o depeA &it in cutia de
scrisori sau trimis unui biurou telegrafic spre expediare nu achita pe deplin taxa, destinatorele acelei depep este obligat a completh taxa 0 a plan o suprataxA fixA de 50 bath.
In caz de refuz din parte-i depea i se pune la rebut.
1

Art. 29.
Se autoria guvernul de a fabrici timbre telegrafice de 25 0 50 bani,
leu, 2 lei 0 5 lei.

Aceste timbre se vor vinde particularilor numai de cjitre biurourile telegrafo-postale

numai pe valoarea lor nominal.

PARTEA. III
SERVICIUL POSTALE

TITLUL I
Serviciul corespondentclor, taxele postale

Art. 30. Serviciul corespondentelor contine :

Scrisorile ordinare francate i nefrancate ;
bJ Scrisorile recomandate francate ;
c) Scrisorile ordinare i recomandate oficiale ;
d) Ziarele i imprimatele de tot felul ;

eJ Probele de rarfuri.
Art. 31.
Taxa postalA a scrisorilor in interiorul Rotniniei, oricare ar fi distanta 0
cu exceptiunea prevazut la art. 32, este fixat la :
a)10 bath pentru o scrisoare francat pAn la 15 grame ;
b) 20 bani pentru o scrisoare nefrancatA, in greutate 0115. la 15 grame.
Pentru fiecare 15 grame sau fractiune de 15 grame mai mult, pentru o scrisoare nefrancatA, care asemenea trece de 15 grame, se va adAugi 20 bani i pentru o scrisoare francati 10 bani.
Obiectele postei de scrisori nesuficient francate sunt taxate ca scrisori nefrancate, tinindu-se cont de valoarea timbrelor postale lipite pe ele.
AfarA de aceasta pentru aducerea obiectelor sosite cu posta de scrisori la locuinta adresantului, exceptindu-se imprimatele de (nice naturA se va plati 2 bani de fiecare obiect, in
profitul factorului.
Art. .92.
Taxele postale a scrisorilor destinate a se distribul In interiorul comunei
unde au fost depuse se fixeazA la :
af 5 bani pentru fiecare 15 grame sau fractiune de 15 grame In caz de francare ;
b) 10 bani pentru fiecare 15 grame, In caz de nefrancare ; tot 0 pentru fractiuni de
15 grame.
Art. 33.
Este oprit a se adresi unui biurou postal, sub un convert, mai multe serisori cu adrese diferite ; In asemenea caz fiecare din aceste scrisori se va taxi ca nefrancati.
Scrisorile sau plicurile recomandate se taxeath dup tarifa scrisorilor franArt. 34.
cate ordinare cu adAugire de 30 bani, drept fix de inregistrare 0 Cu conditiune expresA de
a fi francate ; dacA se va cere i o retour-recepisi, se va prelevi in plus o tali de 10 bani.
Art. 35. ? Taxa pentru o foaie de reclamatie despre un object recomandat sau cu
valoare va fi de 10 bani ; aceast foaie de reclamatie poate fi scutit de taxa numai atunci
and prezintatorul plAtind i o retour-recepis, nit va obtine dela postA inapoiarea la timp a
acestei retour-recepisA.

www.dacoromanica.ro

- 302 Art. 36. Este cu desAvArlire oprit de a se introduce bani sau valori in scrisori, fie
simple, fie recomandate.
In caz de binuialh, eful oficiului de destinalie este in drept.a cere destinatorului deschiderea plicului in prezenta sa ; in caz de refuz eful oficiului este autorizat a procedh la
deschiderea plicului in fata autoritatii judechtoreti competinte, care este primarul, acolo
undo nu existh procuror 0 tribunal, se va dresh un proces-verbal despre cele ce se va constath i dupi constatare se va percepe taxa indoit, iari delicventul se va urmri conform
codului penal, ca culpabil de inplAciune.
Art. 37.
Imprimatele, litografiile, gravurile, fotografiile, autografele, probele de
mhrfuri neconstituind ele 11100 nici o valoare venalh, francate i puse sub bandl incat sh se
poati verifich cu inlesnire continutul, sunt supuse dispozitiunilor urmAtoare :
a) Taxa de francare in interiorul Romniei, oricare ar fi distanta, se fixeaza la 3 bani
pentru 40 grame sau fractiune de 40 grame, afar de exceptiunile prevhzute la aliniatul 6
urmtor, in favorul publicatiunilor periodice ;
b) Pentru publicatiunile periodice taxa de fancare se fixeazi la I. 412 ban pentru fiecare numAr simplu sau insotit de un supliment ce nu va trece in total peste o greutate de
40 grame ;
c) Imprimatele, etc., nu trebuie sh contie alte scrisori deck numai acelea cari nici intr'un mod nu pot d obiectului expediat caracterul unei corespondente ;
d) Probele de mirfuri se vor pune sub band, astfel incht sh nu se lase nici o banuial
asupra naturei lor, 0 nu vor contine nici o alth scriere cu mana decht adresa destinatorului,
numerele, pretul i o march de fabrich de comerciant ;
e) Greutatea maximum a unui irnprimat, proba de marfuri, etc., se fixeazh Ia 250 grame;

Imprimatele, etc., nefrancate sau nesuficient francate se vor taxa duph tarifa
scrisorilor.

Art. 38.
Francarea tuturor taxelor cuprinse in serviciul coreSpondentelor se va face
prin timbre postale, cari se vor Iipi pe partea care contine adresa, aceste timbre nu se vor
puteh vinde particularilor &cat numai de citre biurourile telegrafo-postale, i numai drept
valoarea lor nominal.

La taxare, pe langh greutatea obiectelor se va adhugi i greutatea timbrelor postale.

Obiectele reexpediate din cauza schimbhrii de Iocuinth a destinatorilor, nu sunt pasibile de
nici o taxa' nouh, afar numai dach francarea este valabil pentru interiorul unei comune.
Art. 39.
Administratiunea postelor primete prin oficiile sale abonamente la jurnate, pentru cari posed plata abonamentelor 0 a transportului banilor abonamentelor la destinatiune i ii rezerv un drept fix de 30 bani pentru jurnale din lard ; in ceeace privqte
jurnalele straine se va urmi in conformitate cu conventiunile incheiate cu Statele straine.
Art. 40. In biurourile postale principale se va pune Iddispozitiunea persoanelor cari
vor face cerere Castile speciale in cari se vor depune corespondentele ce le sunt adresate.
Taxa ce trebuie sA plateasch pentru o casuth se fixeaz la 2 lei pe lunh.
Dreptul de a aveh o chsuth nu scuteqte pe nimeni dela plata imediat a taxelor cu cari
sunt incarcate corespondentele ; scutete ins dreptul cuvenit factorilor.
Art. 41.
Corespondentele interne cari pentru diferite motive n'au putut fi remise
destinatorilor, sau au fost refuzate de chtre aceqtia, sunt declarate chzute in rebut 0 se inainteaza la finele fiecarei luni directiunii generale.
Suma taxelor acestor scrisori va fi schzuth prin facturi din totalul venitului din serisori pe acea lung.
Scrisorile chzute In rebut se phstreazh in Limp de un an, peste acest timp se ard prin
incheiere de procese-verbale.

www.dacoromanica.ro

303

TITLUL II

Mandate le postale
Art. 42.
euii biurourilor postale sunt insarcinati a emite mandate platitoare la casieriile judetului de o valoare egali cu sumele ce li se vor varsa de expeditori.
Art. 43.
Aceste mandate pang la o valoare de maximum 300 lei vor fi platite la
casieria oricarui judet ; mandate de o valoare mai mare de 300 lei nu sunt platibile decat la
cassieria judetului anunae indicata de expeditor atunci cand a facut varsarea la biuroul de
prezentare.
Art. 44.
Mandatele postale sunt personale i nu se pot transmite sub nici tin mod
asupra altei persoane.
Art. 45.
Pentru achitarea mandatelor in valoare mai mare de 300 lei se acorda tin
termen de 8 zile.
Art. 46.
Mandatele postale nu sunt platibile decat in curs de o lima dela data lor,
peste al carui termen ele trebuiesc a 11 preschimbate.
Art. 47.
Administratiunea postelor va prelevi o taxa de 112 (go pentru sumele varsate, contra carora se va elibera mandate postale ; pentru 50 bani va preleva o taxa de 1 ban.
Art. 48. Nu se va putea emite tin mandat postal pentru o suma mai mica de 50 bani.

.TITLUL III

Serviciul mesageriilor
Taxele mesageriilor

Art. 49.
Art. 50.

Serviciul mesageriilor contine : bani, valori, obiecte de greutate.

Bazele pentru taxarea obiectelor de mesagerii in interiorul Romaniei sunt :
a ' Distanta ;
b) Greutatea sau valoarea ;
cJ Dreptul de inregistrara.

Distanta este calculata in linie dreapta fara a tine seama de calea ce se parcura ; ea
se fixeaza pe zone :

Cea dintaiu zona se intinde pada la 60 km.

,,
120 a
A doua
22 180 D
A treia
,,
,,
240 ,
A patra
71

71

A Acincia

17

77

71

71

71

77

77

77

I/

71

A asea
A aptea

,,

,,

17

77

77

A opta
A noua
A zecea

,,

,,

,,

,,

77

,,

"

11

72

71 300

360

77 420

17

,9

480 n
,, 540 7,
"
dela 540 inainte.
"

Art. 51. Taxa ce urmeaza a se percepe pentru obiectele de mesagerii se calculeaza:

a) Pentru obiectele de greutate elite 10 bani de fiecare kilogram pe fiecare zona.
b) Pentru bani i valori, cate 10 bani pentru fiecare 500 lei pe fiecare zona. Afara de
aceasta se va percepe un (kept fix de inregistrate de 30 bani pentru fiecare obiect de mesagerii,

www.dacoromanica.ro

- 304 Art. 52.

Obiectele de valoare in general se vor taxA dupA valoarea declarat,
expeditorul unui obiect avAnd facultatea de a declar valoarea dupi voie ; dad Ind taxa
pentru greutate ar fi mai mare, se va aplich taxa dup greutate.
Mid mai multe obiecte de mesagerii sunt expediate sub aceeaq adres, taxa pentru
fiecare obiect este calculatl separat dupi greutate, sau valoare, dad nu se percepe cleat
numai o singur i. taxa de inregistrare.
Este interzis a se aezh intr'un pachet mai multe obiecte inchise cu diferite adrese.
Art. 53.
Obiectele de rnesagerii servesc drept despAgubire pentru taxele cu cari
sunt imamate, dad destinatorele ar refuzA .primirea i dad expeditorele este necunoscut
sau nesolvabile, in asemenea caz dup mai multe publicatiuni in Monitorul Oficial, dad
nu se va prezenth nimeni Orla in termen de un an, dela data expedierii obiectului, administratiunea postelor este autorizat a se despAgubi de taxele rAmase in sarcina sa prin viaderea obiectelor.
Dad destinatorele i expeditorele sunt necunoscuti de administratiunea postelor, suma
ce va prisosi peste taxa a celui object se va vArsi la casa postala.

TITLUL IV
Serviciul transportului caldtorilor prin diligente
Taxele altorilor i ale bagajului lor
Art. 54.
Serviciul transportului cAlatorilor cu diligente contine transportul dittorilor i a bagajului kr.
Art. 55.
Pentru transportul persoanelor prin diligente in interiorul RomAniei, taxa
pentru fiecare kilometru parcurat se fixeath dupA cum urmeazji :

20 bani pentru un ke clasa I.

n
15 n
n
IL
n
W

Art. 56.
Fiecare cAlAtor are dreptul a-i se transportA gratis prinAla 20 kilograme de bagaj.
Prisosul se va tax& dup tarifa obiectelor de mesagerii.

PARTEA IV
DISPOZITIUNI RELATIVE LA AMBELE SERVICII

TITLUL I
Coreapondentele scutite de taxe
Sunt scutite de plata taxelor telegrafice i postale :
a) Corespondenta Domnitorului i cancelariei sale cu mice autoritati sau particulari.
b) Corespondenta min4trilor cu orice autoritAti sau particulari.
c) Corespondenta oficialA a tutulor autoritAtilor intre dAnsele.
dl Corespondenta senatorilor i deputalilor cu biurourile acestor Adunri i cu autoritatile in afacerile privitoare la mandatele cu cari sunt investiti ;
e) Corespondenta de serviciu a agentilor administratiunii telegrafo-postale.
Sunt scutite de plata taxelor postale :
Art. 58.

Art. 87.

www.dacoromanica.ro

A- 305 a) Corespondenta agentilor i consulatilor acreditati pe lAngi guvernul tiirii cu autoritAtile i intre dAn0i ;
I)) Corespondenta oficialA a primAriilor i consiliilor judetene cu ministerul, prefec-

turile, sub-prefecturile precum i toate stabilimentele de binefacere dependinte de ministerul de interne pentru afaceri de serviciu.
Art. 59.
Un regulament special va determinh dreptul fiecareia autoritAti in parte
va regula modul cu care are a se efectui corespondentele de asemenea naturk rezervAnd
dreptul de a corespunde prin telEgraf numai in cazuri absolut hecesarii, intr'un mod cat se
va puteh mai abreviat.

TITLUL II
Despre manipularea banilor do atre efii statiet
Art. 60.

Veniturile telegrafo-postale se vor vArsi regulat din 10 in 10 zile la ca-

sieria judetului.

Art. 61.

efii de oficii In nici un caz nu vor puteA efectu plati din veniturile tele-

grafo-postale.

Pentru cazuri absolut urgente i cari nu ateapt emiterea unui mandat, efii oficiilor
vor primi dela directia generalA mandate de depozite pe suma ce directiunea va socoti suficient pentru intampinarea acestor cheltueli.
Aceste mandate se vor emite dinteun fond anume prevAzut in buget i cassierii judetelor le vor aquit prin simpla semnatura a efului de oficiu.
efii de oficiu vor inaint imediat directiunii actele justificative pentru mice cheltuial
plAtitA din depozit spre a emite mandate speciale in regul, dupA care, primind banii dela
cassieria localk Ii va pune In locul celor cheltuiti din depozit spre a rimAnea acesta complet.
Art. 62.
Un regulament special va determinA anume cazurile in caH .7efli vor putei
efectui asemenea cheltueli, rAmAnAnd in sarcina for acelea caH nu vor fi aprobate de administratiunea centralk

TITLUL III
Pentru asigurarea serviciului telegrafo-postale
Art. 63.
Nici un sechestru nu se poate pune pe obiectele i accesoriile serviciului
telegrafo-postale, precum : cai, hamuri, furagiu, material pentru linii, venit, etc., obiectele
incredintate serviciului postei i oricArui impiegat al institutiunii ce este obligat s al& prin
regulamentele de serviciu.
Art. 64.
Curierii, tafetele, trsurile de po0A t i caii In merger i Intoarcere oi

tot personalul serviciului telegrafo-postale vor fi scutig de toate taxele pentru treceri pe
osele i poduri.

Art. 65.
Arestarea personalului telegrafo-postal este interzisA in exercitiul functiunii, fArA in0iintarea efului respectiv spre a lila msuri de inlocuire.
In cazuri ce an necesitA Inlocuirea personalului telegrafo-postale In exercitiul functiunii

adic insotind o expeditiune, se poate aplica numai mAsura de escortare a poltei pin la
ce9 dintAiu statiune, unde, dupA htiintarea efului local, pentru a lull dispozitiuni de Inlocuire, se va lsA cel urmArit la dispozitia autoritAtilor competinte.
Art. 66.
OHce arestare a unui impiegat telegrafo-postale, cand nu este in serviciu,
este comunicati efului sAu sau administratiunii in 24 de ore.

Art. 67.

In afaceri de serviciu numai autoritatea telegrafo-postale este In drept

www.dacoromanica.ro

- 806

a cerceti contraventiile personalului, afari numai c(ind ministerul de care depinde autoritatea
telegrafo postale, sau directia .generalti va cere inter venirea agentilor justitiei sau altei
au tori titi.

Art. 68.
Liniile telegrafice vor fi privegbiate gratis de toti agentii de poduri i
psele, de agentii cailor ferate, de agentii puterii puMice pe cari privete po1iia drumurilor
politia comunali, find datori in cazuri de intreruperi 0 de striciciuni a intiinti biuroul
telegrafic cel mai apropiat 0 in cazuri de delicte a urmiri cu activitate pe culpabili pentru
a-i da pe mina autorititilor competinte.
Art. 69.
Toate autoritatile civile i militare sunt datoare a da tot concursul impiegatilor telegrafo-postali, ori cilnd ii vor cere pentru executarea serviciului.
Art. 70.
Comunele stint responsabile pentru orice furturi sau striciciuni aduse
liniilor telegrafice in cuprinsul lor.

TITLUL IV
Pentru despigubirea in cazuri de pierderi, spoliatiuni si stricicluni
Statul este responsabil pentru obiectele incredintate serviciului telegrafoArt. 71.
postale in cazuri de pierderi, spoliatiuni sau striciciuni provenite din serviciu.
Reclamatiile trebuiesc acute in termen de 2 luni dela data preddrii obiectelor la
biuroul telegrafo-postale, iar dupi expirarea acestui termen, reclamantul nu mai are dreptul
la nici o despiigubire.

Despigubirile cuvenite se vor rispunde in termen de 2 luni cel mult dela

Art. 72.
data reclamatiei din casa postali, prezentind adeverinti doveditoare de predarea obiectelor.
Art. 73.
Despigubirile la cari se supune Statul prin administratiunea telegrafelor
si postelor sunt :

a) Pentru o telegrami care se va fi pierdut sau dacii se va constati ci s'a grgit in

transmitere in mod de a nu putei indeplini scopul, sau daci se va predi la adresa mai
ttirziu decat ar fi putut merge prin postii, se va restitui taxa telegramei ;
b) Pentru o scrisoare recomandatd, sau o tafeti pierduti pe hind taxa platita i 50
lei noi ;

c) Pentru un grop i pachet in valoare declarata, pe ltingd taxa plititi si valoarea declarati, cu toate aceste indemnitatea poate (1 mai mica daca s'a constatat ci valoarea a fost
mai mica dectit cea declarati ;
d) Pentru bagaje i pachete find valoarea declarat5, 2 lei noi de fiecare kilogram ;

el Pentru obiecte ce s'ar stria prin transport, administratia poate despigubi dupd
estimatia striciciunii, libertmd obiectul in primirea adresantului sau expeditorelui, sau poate
consideri obiectul ca pierdut 0 a despigubi pe cei in drept duptt cum se specified mai sus.
Art. 74.
Obiectele pentru cari Statul va fi plitit despkgubiri i cari se vor gasi in
urtnii, precum i despigubirile la cari vor fi supu0 impiegatii responsabili sau deturnitorii
acestor obiecte, vor rimine in profitul cassei postale.
Art. 75.
Statul este scutit de despigubirile de mai sus in cazurile urmitoare :
a) Gind intirzierea sau nepredarea la Oresi a telegramelor va provenl din lipsi de a-

dreg precisi ;
b) Daca pierderea sau striciciunea obiectelor va provenl din neimplinirea reglementelor postale de citre prezentatori.
Art. 76. Orice obiect va avei greutatea constatati la primire 0 nu se va vedei

www.dacoromanica.ro

801

vatamat sau falsificat pe din gad, sau adresantnl primind obiectul fara nici o observatiune,
nu mai da foe la nici o despagubire.
In caz de banueli de falificare, constatarea i deschiderea obiectelor nu se v a putea
face decat in prezenta efului biuroului.
Art. 77. Afara de despagnbirile prevazute mai sus, Statul nu ia nici o raspundere
pentru pagubele ce ar proveni din erori, pierderi sau intarzieri in ducerea i predarea corespondentei telegrafo-postale.
Art. 78. Termenele, conditiunile_si sumele de despagubiri ce se vor prevedei prin
conventiuni speciale cu administratiile straine pot fi diferite de cele insemnate in aceastii
lege ; vor fl asemenea obligatorii, insa numai pentru corespondenta internationala.

Art. 79. In cazuri de resbel sau pericol in genere, Statul poate suspendit orice
raspundere in privinta serviciului, facand publicatiuni prin Monitorul Oficial i afiand
aceasta in fiecare biurou telegrafo-postal.

TITLUL

Pentru garantarea secretailui corespondentei si penalitatile aplicabile functionarilor

telegrafo-postali, in cazuri de abateri qi contraveniri la lege
Art. 80.

Personalul telegrafo-postal, de orice grad, este dator a 'Astra secretul

telegramelor i corespondentei postale sub penalitatea prescrisa de lege.

Art. 81.
Orice functionar sau amploiat telegrafo-postal va fi destituit i in cazuri grave va fi condamnat la amenda i inchisoarea prevazuta la art. 156 din codul penal :

af Dad printeun mijloc oarecare ia cunotinta dupa continutul unei scrisori sau a
unui pachet de hartii sigilate ;
b) Dad va inlezni orieui de a sustrage un asemenea obiect incredintat postei sau de a
lua cunotinta despre continerea sa ;
c) Dad va sustrage o scrisoare sau un pachet cu hartii ;

df Dad va spune la o a treia persoana ca doua persoane corespund intre ele prin
posta ;

e) Dad va comunici continutul unei telegrame la oricare persoana straina, dire

care nu este adresata.
Sunt supu0 la penalita tile prevazute in codul penal (cap. II, art. 140 i
Art. 82.
urmatorii) funationarii i amploiatii telegrafo-postali can vor cadea in unul din, cazurile
urmatoare :

af Dad pentru indeplinirea datoriilor sale va primi bani sau alte foloase ce mi-i sunt
datorite, sau dad va percepe taxe,*emolumente i alli bani peste tarifa legala ;
1)1 Dad va destainui Ia oricine cornunicatiuni verbale sau continutul unor lucrari despre cari a avut cunotinta prin functiunile sale i al carui secret Ii este prescris;
cl Daci va lua pe fata sau in secret parte in afaceri de drept sau de interes a caror
negociare, concluziune sau priveghere privete serviciul, sau singur sau in unire cu alti
functionari ;

d) Dad va viola cu intentiune datoriile puse in sarcina sa ;

e) Orice intarziere nejustificat, orice refuz arbitrar a expedierii unei depev, serisori sau imprimat, d dreptul partii lesate la o actiune civila cu daune i interese contra
functionarului in con tray entiu ne.

www.dacoromanica.ro

Jog

TITLUL VI
Penalitatile aplicate particularilor pentru contraveniri la aceast lege
Art. 83.
Oricine va sustrage taxele postale in total sau in parte, fie prin declaratie
fala asupra continerii obiectului sau obiectelor predate postei cu intentiune de a se sustrage
taxele, se va supune la plata taxelor cuvenite i amenda dela 1 leu la 50 lei de fiecare
bucata.
Nu se fiumete franc% aceea cand expeditorul nu voe0.e a declari valoarea continutului obiectului ce prezinta sau declara o valoare mai mica.

Dui este fraudi and se profita de favoarea acordata ziarelor, tipariturilor, probelor
de marfuri, pachetelor, etc., prin reducerea taxei, pentru a ascunde scrisori i alte corespondente cu intentiune de a se sustrage taxele.

Art. 84. Cel ce va intreprinde a transporti persoane prin schimbarea cailor fr

mijlocirea postei, pe unde sunt releuri de posta, se va amendi cu pretul indoit al progonului
ce ar fi platit postei pentru toate cursele ce va fl efectuat in contraventie.
Pentru a doua ()ad amenda va fi Impatrita, iara pentru a treia oara se va face contravenientului confiscarea cailor, trasurilor i toate obiectele cu caH va face asemenea
transport.
Art. 85. Cel ce va tine serviciu regulat de diligente fr autorizarea guvernului
se va amenda cu 50 lei noi de fiecare cursa ce va fi efectuat.
Art. 86. Cel ce se va dovedl ca. tine un serviciu clandestin de posta, se va pedepsi
cu amenda pana la 1.500 lei sau inchisoare pang la doua luni.
Art. 87. Dupa cererea administratiunii telegrafo-postale, agentii administratiei, ai
politiei sau finantelor sunt datori a coopera la ferirea i descoperirea prevaricatiunilor postale, implinirea taxelor i amendelor prescrise de lege.
Art. 88. Constatarea contraventionarilor se va face totdeauna prin incheiere de
proces-verbal, adeverit de autoritatile locale competinte.
Art. 89.
Acei ce se vor servi spre francare de timbre postale sau telegrafice cari
au fost deja Intrebuintate, sau cari vor contraface timbre postale, timbre telegrafice sau
mandate postale, vor fi pedepsiti ca autori de falsificare publici, conform dispozitiunilor codului penal.

Dispozipuni generale

Art. 90.

Orice dispozitiuni contrarii acestei legi sunt i riman abrogate.

* * *

Necesitatea unei legi organice pentru personalul administratiunii postelor

i telegrafelor simtindu-se din ce in ce mai mult, directorul general Zisu alcatui
un proiect de lege in acest sens, impreunti cu o comisiune compus din T. N.
Augustin, eful serviciului administrativ, Cl. Radovici, eful oficiului Craiova,
M. 1 leri!;escu, controlor clasa I din serviciul con tabilit'atii, i A. Breslauer, eful
oficiului postal Bucureti 1).

Proiectul intocmit, cu mici modificdri introduse de Corpurile legiuitoare,

deveni prima lege de organizare a corpului telegrafo-postal, care s'a pus in aplicare pe ziva de 1/13 Julie 1871.
I) Buletinul Telegrafo-Postal din 1870, pag. 209-215.

www.dacoromanica.ro

8o9

Ca parti esentiale i distincte ale legii de mai sus, Cap de normele dupti cari

s'a condus in trecut administratia si personalul postal ;i telegrafic, nothm urmatoarele :

Personalul adrninistratiunii centrale si al serviciului executiv a fost sporit

la 427 functionari, fata cu 390 in 1869 si cu 249 din 1864.

S'a infiintat postul de inspector general, in scopul de a se da Directorului
general un ajutor, care sh II secondeze in lucrarile de administratie, i patru
posturi de inspectori, cari s. exercite o supraveghere continua asupra efectuarii
diferitelor ramuri de serviciu i manipulrii bhnesti.
iefii de servicii din trecut s'au transformat in seri de sectiuni, asirnilandu-se in grad cu oficiantii superiori clasa I, dupa propunerea Camerai si din
spirit de economic, desi pnin proiect se prevazuse a fi egali in grad cu inspectorii, iar celelalte functiuni din administratia centrala s'au asimilat cu diferite
grade din corp, in scopul de a nu se mai introduce in asemenea functiuni persoane strdine.
In locul celor patru clase de sefi de statiuni i cinci clase de oficianti, a caror

diferentiare de lefuri era prea mica si nu servea de emulatiune la avanshri, s'a

facut prin noua lege trei clase de oficianti superiori i trei de oficianti.
Pentru c se simtea insa nevoie de ;di de oficii i manuitori de bani la
oficiile mari, s'au.infiintat i trei clase de perceptori, asimilati cu oficiantii superiori. Acest personal se putea recruta si din afarti, clack' personalul corpului nu
putea sa depuna garantia ceruta.
Se legifer existenta comisiunii consultative i i se largi atributiunile,
urmand a-si da avizul i asupra suspendarii i destituirii personalului.
LeCurile personalului nu s'au =bit cu mult i ca atare nici bugetul de
cheltueli n'a fost inchrcat prin sporirea lefurilor, dar pniri faptul eh' se creiaserh
locuri si grade superioare i pentru ca se suprimase clasa IV de sefi de statiwii
si cele de oficianti de clasa IV si V, in urma punerii in aplicare a legii, mai tot
personalul 60t avansari i i se imbunatati situatiunea materiala.
Asupra celorlalte dispozitiuni din lege, ca : infiintarea colii profesiOnale,
stabilirea principiilor pentru avansari, pedepse, concedii, garantii, acordhri de
indemnizhri, etc., dispozitiuni menite sh formeze un bun personal, at datorii si
drepturi mai bine garantate, nu mai insistarn, importanta lor reiesind cu ut;atninth din textul legii. De altiel pentru cele mai putin dare si cari s'au completat
pnin deciziuni ministeriale vom vorbi aci mai jos.
Acestea sunt in general modificarile i imbunathlirile introduse [win mentionata lege; pentru acei earl vor dori insa srt cunoasch legea in intreginie o dhm
aci mai jos :
20

www.dacoromanica.ro

LEGE
PENTRII ORGANIZAREA CORPULIII TELEGRAFO-POSTAL

TITLUL I

Administratia centrald i serviciul activ

Art. 1.
interne.
Art. 2.

Administratiunea telegrafelor i postelor este dependinte de ministerul de

Personalul telegrafo-postale se compune in modul urmittor :

Adnzintistratiunea centralei

1 Director generale ;
1 Inspector generale ;
2 efi des ectiune ;
4 ell de biurouri ;
2 Ajutoare ;
Copi0i ;
4 Controlori clasa I ;
4 Controlori clasa II ;
2 verificatori ;
1 Registrator ;
1 Ajutor ;
1 Arhivar ;
1 Magaziner.
O

Serviciul statiunilor
4 Inspectori;
6 Oficianti superiori clasa I ;
4 Perceptori postali clasa I ;
10 Oficianti superiori clasa II ;
10 Perceptori postali clasa II ;
40 Oficianti superiori clasa III ;
20 Perceptori postali clasa III ;
20 Oficianti de clasa I ;
n
II ;
30
17

1 00

,/

11

"

75 Elevi clasa I ;
9
II.
75
Nurnarul acestor amploiati se vor putea adaugh prin bugetul anuale duph cerin tele
serviciului.
Numarul conductorilor, efilor de cantonieri, cantonierilor si curierilor, precum i orice
alt personal se va det.,rminh pe fi.care an in bugetul generale al Statului.
Art. 3.
Exceptlindu-se directorele generale in toate celelalte posturi din adminis-

tratia centralii, nu vor puteh fi numiti amploiati decal din acei ce fac parte din corpul
telegrafo-postale, observhndu- se ierarhia.
Perceptorii postali vor puteh fi numiti i afarA din corp, dach nu se vor gasi impiegati
telegrafo-postali can M depun cautiunea prevhzuth la art. 22.

www.dacoromanica.ro

314

Perceptorii ailmii insa afara din corp sunt datori, In termen de 6 luni, sa depuna un
examen constatator ca au dobandit cunotintele de telegralie cerute prin programa r 'oalei.
Art. 4.Postul efului de sectiune se asirnileaza cu postul de oficiant superior clasa I;
acel de controlor clasa I, cu acel de oficiant superiore clasa III i pereeptore postale clasa III.
Acel de controlore clasx II, cu acel de oficiante clasa I ;
Acel de ef de biurou, cu acel de oficiante clasa I ;
Acel de ajutor, cu acel de oficiante clasa III ;
Acel de verificator, cu acel de oficiante clasa III ;
Acel de registratore, cu acel de oficiante clasa I ;
Acel de arhivar, cu acel de oficiante crasa I ;
Acel de ajutor, cu acel de elev clasa I ;
Acel de ajutor de registratore, cu acel de elev slasa I.
Art. 5.
Directorele generale depinde direct de minister ; el deschide corespondenta,
reguleazd serviciul, corespunde cu diferite autoritti i ia toate miisurile cari intereseani
serviciul. Ministerul ii pate delega parte din atributiile sale.

Un regulament administrativ va determina atributiunile speciale ale inspectorului

generale, precum i acelea cari ii pot fi delegate de catre directorele generale ; tot prin acel
regulament se vor deterrnina atributiuoile i indatoririle celorlalti impiezati telegrafo postali.
Art. 6.
Directorele generale i toti ceilalti itnpiegati cari au o leafa de cel putin
130 lei, sunt numiti de Domn, dupa prezentarea ministrului de int erne; toti ceilalti impiega ti
sunt numiti de ministru dupa recomandatiunea directoruIui generale.
Art. 7.
Inaintarile se vor face dupa ierarhia-merite i dupa vechime, din grad in
grad i din claFa in clasa,avand in vedere data Wtimei avansari i in caz de egalitate data
intrarii in serviciu.
Astfel inspectorele generale va 11 numit dintre inspectori, inspectorii din oficiantii superiori clasa I, sau perceptorii postali clasa I, i aa mai la vale cu exceptiunea prevazuta la
art. 3 in privinta perceptorilor postali.
Art. 8.
Impiegatul demisionat nu poate fi reprimit in corp decat cu o clash' mai
jos de ceea ce a ocupat, unde trece cel din urma la rand pentru inaintari.
Art. 9.Serviciul telegrafo-postale se imparte In 4 circumscriptiuni ; fiecare circumscriptiune se imparte in statiuni sau Inurouri telegra6ce i postale, i biurouri de expeditiuni rurale, toate dependinti de directiunea centrale.
In capul fiecarei circumscriptiuni se va numi un inspector.
In capul fiecarui biurou telegrafic sau postale se va numi ca qef de catre directorele
generale unul din oficiantii superiori sau perceptorii postali, cari va raspunde de exactitatea
serviciului i va avea sub ordinile sale pe toti ceilalti impiegati din biurou.
Un oficiante superior nu poate fi ataat ca manipulant decat pe larva un biurou dirigiat de un oficiante superior, de o clasa cel putin egala cu a sa.
Oficiantii superiori sau perceptorii postali Insrcinai cu dirigerea oficiuArt. 10.

rilor sunt direct responsabili de intreaga manipulare a biurourilor, precum i de sumele

Incasate.
Art. 11.
Manipularea mesageriilor i incasarea veniturilor nu se poate incredinta
cleat oficiantilor superiori i perceptorilor postali.
Art. 12.Se institue pe langa directorele generale o comisie consultativa, compusa
din inspectorele generale, inspectorii cu reedinta in Bucureti i efii de sectiuni.
Aceasta comisie va fi prezidata de directorele generale i in lipsi de &Are inspectorele
generale; aceasta comisiune ii da avisul asupra :

www.dacoromanica.ro

.-- Mt
1. Formirii bugetului ;
2. Reparatiunii creditului alocat pentru material ;
3. Licitatiunilor i contractelor ;
4. Suspensiunii i destituirii impiegatilor ;
5. .,,i in general asupra tuturor afacerilor ce i se defer de minister sau directorele generale.
Art. 13.Se va infiintA in Bucureti, sub privegherea inspectorelui generale, un curs
practic pentru aspiranti la functiunile telegrafo-postale. Asemenea se vor iniiiuth, dupa trebuintA, cursuri practice i pe langA celelalte circumscriptiuni inspectorale, sub privegherea
insjiectorilor respectivi.
Un regulament special de administratiune publica va fixii conditiunile de admisibilitate a elevilor telegrafiti, precum i programul cunotintelor ce urmeazA a li se predA, cu
o remunerare suplimentar determinatA i trecut in buget.

TITLUL II

Onorariile impiegatilor telegrafo-postali, diurne 0 drept la pensiune

Art. 14.

Onorariile impiegatilor telegrafo-postali se fixeazA precum urmeazi :

Administraliunea centrald
Pe lune i: Onorariu

Directore generale
Inspectore generale
Seful de sectiune

lei 750

n 550
n 450

Controlor clasa I

, 300

II

n 250
n 250
n 200
n 200
n 250
n 250
n 100

ef de biurou
Ajutor
Verificatore
Registratore
Arhivar
Ajutor
,

Copist

1 00

Diurnd

250
150

---

Serviciul activ
Pe hind: Onorariu

Inspectore
Oficiante superior clasa
Perceptore postal n
Oficiante superior n
Perceptore postal n
Oficiante superior n
Perceptore postal n
Oficiante clasa I
n

II

/1

III

lei 500
1

II

II
III
III

It

, 300
n 250
n 225
n 200
n 100

Elev clasa I
n

n 450
n 450
n 375
n 375
n 300

II

www.dacoromanica.ro

75

Diurrui

------

150

313

Art. 15.
Dirigintd de oficiuri vor avea locuinta gratis in localele oficiurilor. Acolo
unde nu va fi cel putin o camera disponibila pentru locuinta dirigintilor, li se va da o indemnizare de lei 1 pe zi.
Inspectorii de circumscriptiuni vor avea asemenea locuinta gratis in localele oficiurilor, unde le este fixata reedinta. Acolo unde nu este cel putin o camera disponibili pentru locuinta inspectorelui li se va acorda o indemnizare de lei 2 pe zi.
Art. 16.
Impiegatul transferat in interesul serviciului va primi un loc gratis pe
caile ferate, sau pe drumurile unde circula deligente, iara acolo unde nu exista nici drumuri de fier, nici deligente, va primi o despagubire calculata dupa urinatorul tablou

GRADELE

Costut traosportului
pe miriametru
sau pe o fractiune
de mirismetru

Ins pectorul

Oficiantul superior
Perceptorul postal
Oficiantul
Elevul

2s

Art. 17.
Inspectorii in reviziunile lor nu au dreptul decal la pretul transportului
prevazut la art. 16.
Transferarea nu da dreptul prevazut mai sus cand va fi provocata de abateri de serviciu sau in urma unei cereri.
Art. 18.
Directorele generale sau inspectorele generale, cand merg in inspectiune
sau pentru afaceri de serviciu, primesc fiecare cate 6 lei pe miriametru sau fractiune de
miriametru, acolo uncle nu exista cai ferate sau serviciu de deligente.
Ei n'au drept la alta diurni cleat cea prevazuta Ia art. 14.
Art. 19.
Pentru regularea drepturilor la pensiune, impiegatii telegrafo-postali vor
fi asemanati cu rnilitarii in privinta termenului de serviciu, precum i al virstei.

TITLUL III

Concediurile
Art. 20.
Concediurile impiegatilor telegrafo-postali se dau de care directorele general ; nu se poate acordi un concediu mai mare de 15 zile decat pe baza unui certificat
medical.
In orice caz, un concediu mai mare de 15 zile nu se poate acordb deck pierzandu-se
salariul.

'TITLUL IV

Pe d eps e
Art. 21.
Pedepsele ce se pot aplici impiegatilor telegrafo-postali, i cari se vor regula prin o deciziune ministeriala, sunt urmatoarele:
I. Avertismentul.
II. Amenda, care nu va putea col/M.0 jumatatea salariului pe o luna.

www.dacoromanica.ro

314

Permanenta in serviciu pe un numr de zile determinatA.

IV. Transferarea pe contul impiegatului.
V. Suspendarea din functiune pentru 3 luni, cel mult, pierzindu-se dreptul de salariu.
VI. Destituirea fall a mai putei fi reprimit in corp.
111.

T1TLUL V

Cautiuni
Art. 22.

OfIciantii superiori vor depune o cautiune egall cu salariul lor pe un an

prevAzut In buget.

Perceptorii postali de clasa I vor depune o cautiune in valoare de 60.000 lei, cei de
clasa II in valoare de 30.000 lei si cei de clasa III in valoare de 10.000 lei.
Conductorii postali vor depune o cautiune egal5 cu salariul lor pe un an, prevAzut
In buget.
T1TLUL VI

Jurimntul
Art. 23.

La intrarea in functiune impiegatii telegrafo-postali vor depune urrn-

torul jurAmAnt :

Jurdmcint
Jur in numele Prea Sfintei Treimi cA voiu servi in functiunea ce mi s'a incredintat
cu rAvnA, cu credint i cu dreptate, &A nu ma voiu abate din datoriile prescrise

oi

c voiu

respecti cu sfintenie legile Constitutiunea patriei mele.

Jur cA nu Voiu impArtasi nimAnui cuprinderea corespondentei.
Jur credintA Domnitorului Carol I i Dinastiei Sale.
IP Aa s-mi ajute Dumnezeug.

TITLUL VII

Dispoziciuni transitorit
gi

Art. 21.
Numai cu ocaziunea punerii In aplicare a acestei legiy inspectorele generale
inspectorii vor putei fi numiti din sefli de sectiuni i sefii de statiuni clasa I, Il i chiar III.

Titularii posturilor actuali din serviciul activ obtin de drept, din ziva promulgArii
acestei legi, gradul i clasa corespunztoare, precum urmeazA :
efii de statiune clasa I si II obtin gradul de oficiant superior de clasa I sau perceptor

postal clasa I ; sefii de statii clasa III pe acel de oficiant superior clasa II sau perceptor
clasa II ; sefli de statii clasa IV si oficiantii de clasa I pe acel de oficiant superior clasa III
sau perceptor postal clasa III ; oficiantii de clasa II pe acel de oficiant clasa I ; oficiantii de
clasa III pe acel de oficiant clasa II i oficiantii de clasa IV si V pe acel de oficiant clasa III.
Art. 25. Orice dispozitiuni anterioare, contrarii legii de fatA, sunt i rAmAn abrogate.
*

Odat cu punerea in aplicare a legii de organizare se sanctioneazd i regulamentul de mai jos I), prin care se fixeazd atributiunile directorului i inspectorului general, al Fefilor de sectiuni, inspectorilor, dirigini1or, personalului
executiv superior i inferior, precum i intinderea i re,edinta circumscriptiilor
postale :
1) nufrfinta Telegrap-Pustal din 1871, pag. 73.

www.dacoromanica.ro

315

REGULAMENT
PENTRU

FIXAREA ATRIBUTIUNILOR FUNCTIONARILOR TELEGR AFO-POSTALI

Art. J.

Directorele generale depinde direct de ministru i contrasemneaza toate

hartiile sale ; el deschide corespondenta, reguleaza serviciul, corespunde cu diferite autoritali i ia toate masurile can intereseaza serviciul.
Art. 2.
El prezida in lipsa ministrului licitatiimile relative la serviciul Sall, decide
definitiv in privinta celor de o valoare [dna' la 1.000 lei, 0 prezinta cele de o valoare superioar la aprobatiunea ministrului.
Art. 3.
El emite mandate de lefi ; el poate asemenea emite mandate i de material
insa numai pe baza unei aprobari sau deiegatiuni speciale din partea ministrului.
Art. 4.
Inspectorele generale infocue0e de drept pe directore in atributiunile sale
cand acesta lipse0e dela post.
Art. 5.
Inspectorele generale este special insarcinat cu supravegherea'cancelariei
administratiunii centrale, cu executarea reglementelor i instructiunilor, cu supravegherea
transmisiunii depeOlor 0 a starii liniilor, cu controlarea efectuarii in regul a curselor
postale, cu controlarea raporturilor inspectorilor de circumscriptinni 0 a biurourilor lor, cu
distribuirea materialului necesar pe la inspectoratele de circumscriptiuni i cu inspectarea
magaziilor.

El este asemenea insarcinat cu supravegherea cursului de telegrafie din Bucureti.

Art. 6.
El cerceteaza" chestiunile ce-i sunt bacredintate de cAlre directorele general 0 ii supune rezultatul lucrarilor sale ; el corespunde direct cu inspectorii de cireurnseriptiuni i cu dirigintii de oficiuri, in ceeace prive0e atributiunile sale.
Art. 7.
efii de sectiuni contrasemneaza" toate hrtiile directorelui generals 0 inspectorelui generale, 0 sunt responsabili pentru orice hfirtie care intr si iese din cancelariile lor.
Directorele generale va determinA prin un regulament de serviciu interior atributiunile fiecarui ef de sectiune in parte 0 tuturor celorlalti amploiati din directiunea centralL
Art. 8.
Inspectorele de circumscriptiune este eful serviciului telegrafo-postale in
circumscriptiunea sa ; el corespunde in marginele atribullunilor sale cu diferitele autoritati
din circumscriptiunea sa.
Art. 9.
El dirige lucrrile relative la infiintarea i intretinerea de linii telegrafice
0 de biurouri, el controleaza transmisiunea depeOlor i efectuarea curselor postale, perceperea taxelor i manipularea corespondentelor i obiectelor de mesagerii ; el se asigura de
starea casei, arhivei, condicilor, localului, magaziei, intr'un cuvnt de tot ce este relativ la
serviciul unei statiuni.
Art. 10.
In caz de intre.ruperi, el ia toate masurile necesarii pentru restabilirea
comunicatiei, autoriza deadreptul cheltuelile necesarii la restabilirea comunicatiunilor si
refera cazul intr'un raport detaliat directorului general (notificindu-i tot deodata i modul
cu care diferitii amploiati 0-au indeplinit datoriile lor).
El viziteazA cel putin odati pe lung biurourile de reedinta din circumArt. 11.
scriptiunea sa i de doui ori pe trimestru celelalte biurouri.
La fiecare statiune inspectati dreseag pe kc un proces-verbal in indoit exemplar, din
care unul Ii trimite imediat inspectorului general, iar celalalt 11 pastreaea in arhiva circumscriptiunii.

Art. 12. El viziteaza eel putin odat pe trimestru starea liniilor din circumscriptiunea sa 1 i trimite un raport detaliat inspectorului general despre starea lor,

www.dacoromanica.ro

- 316 El formeath un dosar special pentru fiecare aniploiat telegrafo-postal in

Art. 13.
care aduni toate notele relative la serviciul s'au, aptitudinea, instructiunea, moralitatea i
purtarea sa.
Crind un amploiat telegrafo-postal trece in o alL circumscriptiune, inspectorele transmite dosarul respectiv colegului siu.
Art. 14.La fiecare 6 luni, inspectorele formeaza un tablou general bazat pe notele din
acele dosare pentru tot personalul din circumscriptiunea so, 0-1 trimite directorelui generale.
Art. 15.
Inspectorele trimite directorelui generale, cu avizul su motivat, mice
cereri sau propunere de inaintare, de transferare, de suspendare, de destituire, de demisiune
sau retragere la pensiune.
Art. 16. El transmite directorelui generale cererile de concediu, dupA ce se asigur5
mai intAiu de veracita tea cazurilor invocate, pi-i di tot deodata i avizul sari.
Art. 17.
El controleazi toate cheltuelile extraordinare efectuate in circumscriptiunea sa, i le transmite directiunii.
Toate oficiurile telegrafo-postale din tail se impart in 4 circumscriptiuni :
Art. 18.
Circumscriptiunea I-a, "cuprinde toate oficiurile din judetele : Vlaca, Ialornita, Braila,
Buzau, R.-Salrat, Prahova, Dmbovita, Muscel, Arge, Vlcea i Ilfov.
Circumscriptiunea a II-a, cuprinde toate oficiurile din judetele : Teleorman, Rornanati,
Olt, Mehedinti, Gorj i Dolj.
Circumscriptiunea III-a, cuprinde toate oficiurile din judetele : Putna, Covurlui, Ismail,
Bolgrad, Cahul, Tutova, Baciu i i Tecuciu.
Circumscriptiunea IV-a, cuprinde toate oficiurile din judetele : Botoani, Dorohoiu, Suceava, Neamtu, Roman, Ia0, Vaslui i Falciu.

Reedinta circumscriptiunii I-a se fixeaza in Bucureti, cea de a II-a in

Art. 19.
Craiova, cea de a III-a In Tecuci i cea de a IV-a In Ia0.
Art. 20.
La fiecare repdintit de circumscriptiune se institue o magazie de depozit de material telegrafo-postal ; aceasta magazie se va incredinti unui oficiant superior
care va fi direct responsabil i va tine inventariile conform prescriptiunifor directiunii.
Art. 21. Dirigintii de oficiuri se numesc de catre directorele generale dintre oficiantii
superiori i perceptorii postali. Ei sunt insarcinati cu executarea ordinelor directorelui generale, inspectorelui generale 0 inspectorilor respectivi i sunt direct responsabili de intreaga manipulatiune, de arhivi, de material 0 starea liniilor dependinte de acel oficiu, avind
sub ordinele lor imediate pe toti ceilalti arnploiati.
Ei sunt datori s'a ia parte la manipulare oricind va Ii trebuinti.
Art. 22.Ei corespund deadreptul cu inspectorele generale 0 cu inspectorele de circumscriptiune in cazuri anume determinate in artidolele precedente, in celelalte cazuri ei se
adreseaz la directiune.
Art. 23.
Orele de lucru i indatoririle de serviciu fiecarui amploiat sunt regulate
de catre diriginte, conform instructiunilor directiunii.
Dirigintele este in drept a chemi amploiatii in serviciu afar de rindul lor, dad trebuinta o va cere.
Art. 24.
Dirigintii de oficiuri cu serviciu complet sau limitat sunt autorizati pi
datori a prelungi inchiderea biurourilor i peste orele reglementare cnd trebuinta o va
cere ; asemenea ei sunt datori a primi spre expediere afara de orele reglementare depeOle
urgente oficiale i chiar private in cazuri grave.
Art. 25.
Dirigintele adreseaza cererile de material inspectorelui 0 le trece in invent4riu conform instructiunilor.

www.dacoromanica.ro

317

El este responsabil de conservarea materialului i de intrebuintarea lui de cAtre agentii

pui sub ordinele sale.
Cererile de mobilier i cari dau loc la veri o cheltuiali dirigintii le adreseaz mai IntAi inspectorelui i acesta directiunii, dacA e aprobeag.
Art. 26.
Dirigintele oficiului nu poate introduce nici o persoanii strAind tn sala
aparatelor fArA permisiunea directiunii.
Art. 27.
Sunt insArcinati cu primirea i transmisiunea corespondentelor oficiantii
superiori, perceptorii postali, oficiantii l elevii de orice grad.
Manipularea obiectelor de mesagenii, de valori i incasarea veniturilor nu se poate incredinth decat perceptorilor postali i oficiantilor superiori.
Manipulantii de orice grad stint direct i mai intAi responsabili fa VA de diriginlii respectivi.
Art. 28.
Conductorii bunt responsabili de toat expeditiunea ce li se incredinteazA
indat ce au iscilit de primire, i sunt sub ordinile imediate ale dirigintilor de oficiuri.
Art. 29.
Factorii sunt insarcinati CU distributiunea corespondentelor la domiciliu
cu serviciul interior al biurourilor, ei sunt sub ordinile irnediate ale dirigintilor de oficiuri.
Ei stint responsabili de corespondenta ce li se incredinteazA.
Art. 30.
efii de cantonieri i cantonierii sunt insfircinati cu privegherea, reparaliunea i la trebuint constructiunea liniilor telegrafice.
Ei sunt direct responsabili de materialul aflat pe linii O. de materialul ce li se incre-

dinteaza pentru reparatiunea sau constructiunea lor, precum i de uneltele cu care se

servesc.

Ei sunt sub ordinile imediate ale dirigintilor de oficiuri.

Directorele generale va regul prin instructiuni speciale intregul serviciu
telegrafo-postal.

Art. 31.

Pentru a sa completA dispozitiunile art. 21 din legea de organizare a coypului, prin deciziunea ministerialli No. 8.318 din 8 Julie 1871 9 se stabileste
ch pedepsele disciplinare ale functionarilor postali i telegrafici se vor aplich
precum urmeaza
Art. 1.
Pentru mice abateri dela dispozitiunile regulamentelor si
instructiunilor, amploiatii culpabili se vor pedepsi cu amenda egala cu leafa
sa dela 0 zi pistna la 15 zile, dupti gravitatea cazului.
In cazuri cu totul usoare se va da amploiatului vinovat un avertisment.
Art. 2.
In caz de recidiv arnploiatul culpabil se va pedepsi en
permanenta dela 1 'Ana la 3 zile i totdeodath cu o amend egala cu. leafa
sa dela 10 pana la 15 zile.
Art. 3.
Daca i dupa, aceasta amploiatul se abate dela datoriile sale
va fi transferat pe compta sa.
Art. 4.
Daca i dupa aceste pedepse, se abate din nou dela datoride
sale, se va suspendzi din functiune pentru 3 luni cel mulL, pierzAnd
dreptul la salariu, si se va putea (liar destitul, dupti gravitatea abaterii.
In cazuri cu totul de natura de a compromite prestigiul
Art. 5.
9 Buletinui Telegrafo-Postc4 din 1871, pag. 104,

www.dacoromanica.ro

318

corpului, amploiatul culpabil va fi destituit fard a mai avea drept de repri m ire.

Art. 6.
Pe tang& pedepsele specificate mai sus, amploiatul va fl
obligat si la restituirea sumelor la a cdror plata este supus Statul prin legea
telegrafo-postald, din cauza neglijentei sau abaterii dela prescriptiunile legilor, regulamentelor i instructiunilor telegrafo-postale.
Art. 7.
Dirigintii de oficiuri sunt autorizati a aplich pedepse disciplinare tuturor amploiatilor culpabili cari se afl sub ordinele lor.

Aceste pedepse Nor consta in amenzi egale cu leafa dela 1. pana la

3 zile i in caz de recidiva si cu perm. anentli. pana. la 24 ore.

In contra acestor pedepse amploiatii nu vor avea recurs deck la inspectorii de circumscrippune i numai cu ocazia vizitarii biurourilor.
Art. 8.
Inspectorii de circumscriptiuni vor aplica ca pedepse disciplinare amenzi dela 1 'Jana la 5 zile si in caz de recidiva plind la 10 zile
si permaneirta Tana la 48 ore.
Amploiatul pedepsit va avea recurs contra acestor pedepse la direcliunea generala.
Art. 9.
Se va pastra un registru de abateri la directiunea generala
in care se va inscrie toate pedepsele aplicate, atat de directiune cat si de
inspectori i diriginti.
Art. 10 i cel din urma.
Directorele general al telegrafelor i postelor este insarcinat cu aducerea la indeplinirea a deciziunii de fata.
In acelas sens i pentru completarea art. 7 din aceeas lege, prin decizia
ministeriala din 23 Octomvrie 1871 1) se stabileste pentru avansarea functionarilor postali i telegrafici normele urmatoare :

Art. I. - lnaintarea elevilor clasa I la gradul de oliciant si a oficiantilor clasa I la gradul de oficiant superior se va face prin concurs.
Art. II.
Pentru Un loc vacant, atat de oficianti cat si de oficiaati
superiori, se vor chema We 3 din cei mai vechi pe corp.
Dacd nici unul nu va insusl conditiunile necesarii a fi inaintat, se vor
chema alti trei, i asa mai incolo.
Art. III.
Materiile asupra cdrora au a fi exarninatii elevii spre a deveni oficianti sunt cele urmatoare :
a) Materiile predate in cursul de telegrafie.
b) Manipularea la aparat ;
c) Legile telegrafo-postale i reglementele
unui amploiat manipulant.

instructiunile necesarii

Art. 1V. - Oficiantii vor fi supusi la acelas. examen ca elevii, plus

1)

Buletinul Telegral'o-Postal din 1871, pag. 104.

www.dacoromanica.ro

319

asupra tuturor legilor, reglementelor i instructiunilor telegrafo-postale de

tot felul, cum si asupra conventiunilor incheiate cu State le straine.
Art. V.
Cornisiunea exarninatoare Ii va avea resedinta in Bucuresti si se va compune din d-1 director general al telegrafelor i postelor ca
presedinte, d-I inspector general, d-1 inspector al circurnscriptiunii I, d-nii
sefi de sectii i d-nii diriginti ai oficiurilor centrale.
Comisiunea va von, secret prin bile :
Bila alba, inseamna bine.
Bila rosie inseamna pasabil,
Bila neagrrt inseamna ran.
Art. VI.
Concurentul care va avea 2 bile negre va fi respins ; in
caz cand notele sunt egale cel mai vechiu se prefera. Concurentul care va
dobandi majoritatea bilelor negre, nu se va mai putea prezenta la concurs
decat peste un an.
Art. VII.
Transportul concurentilor va fi in contul lor.
Pentru recrutarea personalului din corii, prin decizia ministeriala din 23 Octomvrie 1871 se stabileste cit aspirantii sa intruneasca urmatoarele conditiuni :
a) A fi roman sau din parinti naturalizati, pentru care va infatish certifica tul primariei ;

b) A avea varsta de 1.8 ani in sus, caw se va proba prin actul de

nastere ;

c) Aspirantii vor fi supusi la un examen, care va avea loc in Bucuresti, inaintea unei comisiuni, compusa din sefli de sectiuni i dirigintele
oficiului telegrafic central, sub presedintia inspectorului general sau, in
lipsa, a inspectorului circumpscriptiei I.
d) Materiile asupra carora vor fi exarninati aspirantii vor fi cele earl
se predau in patru clase gimnaziale.

In vederea efectuarii transportului expediplor postale, prin cane ferate

date in circulatie, cat i pentru cele ce urmau sa se deh in exploatare, Directorul
Zisu face sa se prevada In regulamentul de exploatare al liniilor concedate, sanetionat la 30 Mlle 1.870 I), urmatoarele dispozitiuni referitoare la transportul expeditiilor i executarea serviciului postal :
Art. 16.
La caz cand transportul postei i calatorilor ar deveni imposibil pe

unele parld ale liniei, adininistratia drumurilor de fier va ingriji a face

transportul calatorilor i postei err vreun alt mod de transport.
i) Btaetinul Tetegrafo-Postal din 1870, pag, 146-154,

www.dacoromanica.ro

320

Art. 48.

Concesionarii chilor ferate sunt datori a trans'porta gra-

tuit posta.
Modul efecturtrii acestui transport se va fixa Inland cont de imprejurrtrile diferitelor loca1it4i i anotimpuri, de chtre administratia postelor,
prin intelegere cu directiunile companiilor.

Administratia postelor va avea dreptul a se servi de vagoane de posta

proprii ale sale, iar compania este datoare a face gra tuit transportul lor
a irnpiegatilor ce le vor insoI, precum i de a pastra i ingriji asemenea
vagoane in inchperile dependinte de druniul ferat.
Cand orele de plecare ale trenurilor de cidatori se vor schimba, cornpania este datoare a comunica ac'east schimbare administratiunii postelor
eel putin cu 15 zile inainte.
La garile i statiunile ce se vor indica, coinpania este datoare a da un
local pentru biuroul postei si depozitul depesilor, precum i o magazie, de
va fi nevoie, pentru inctircarea i descarcarea malpostei.
Valoarea locativa a acestei magazii se va tine in seam cornpaniei i
se va fixa in connun acord.
Art. 49.
Agentii insarcinati CU serviciul postal si telegrafic vor
avea intrarea libera in gri i statiuni pentru indeplinirea serviciului lor,
conformandu-se regulamentelor de politie interioara ale cornpaniei.
Art. 52.
Agentii postali i telegrafici ai Statului vor circula gratis
in trrtsurile companiei, cand vor calatori pentru serviciu.
Dispozitiunile de mai sus servir ca baza pentru inceputul transporturilor postale pe liniile Pascani-Iasi, la 1. Septemvrie 1870, Bucuresti-Ploiesti la 9
Decemvrie 1.870, PloiestiBuzauBrila la 1.8 Decernvrie 1870 si VerestiBotosani la 1. Noemvrie 1871 1).

Cat priveste linia Galati-Tecuci-Adjud-Baca'u-Homan, desi s'a dat in

circulatie la 18 Decemvrie 4 870, totus din cauza inundatiilor ce au survenit si a
ruperii catorva poduri, exploatarea ei s'a arnanat 'Ana Care Septernvrie 1871.
Cu ocaziunea drii in circulatie a liniilor ferate de mai sus, s'a suprirnat
marea artera de diligeate, intre Bucuresti-Ploiesti-Buzau-Focsani-Roman-Iasi,
Buzau-Braila-Galati, Galati-Tecuci, Roman-Eilticeni-Suceava i Iasi-BotosaniDorohoi-Mihhileni i s'au infiintat altele, pe distantele Ploiesti-Brasov, BuzauFocsani-Mrdsesti i Botosani-Dorohoi-Mihaileni.

Tot cu aceeas ocaziune s'au infiintat oficii postale la garile Pgcani si Iai, si
unul de schimb la gara Icani, pe teritoriul austriac.
Darea in circulatie a insemnatei retele de drum de tier, de care am vorbit,
a avut o influenta hotaritoare i asupra conditiunilor in cari se facea transpor4 Monitorut Oficial din 1870-1871, pag. 2061, 2152, 26 qi 1236.

www.dacoromanica.ro

821

tul expeditiilor prin posta cu cai i pe cari directorul Zisu ciiuth sh" le modifice,
printr'un regularnent aprobat de Domn, pe ziva de 23 Iunie 1871 I).
Prin acel regularnent se renurrtA la vechiul sistem de antreprize en releuri
i subventii dupti numrul cailor aflatori la releuri i s'a admis antreprize intro
diferite localitti cu un nunnir fix de curse pe sdptAmtinii.
Antreprenorii erau obligati a face transportul expeditiilor postale, dupl. cum
se stabilea prin contracte, adicd cu diligenta sau cu cariola, si in schirnbul acestuia primeau pretnl oblinut la licitatie i incasau i taxele calhtorilor fixate prin
art. 55 din legea de exploatare.
Cele dintai curse postale date in antreprizit, duph' conditiunile de mai sus,
au fost cele de pe liniile Adjud-Soosmezo, Buzau-Focsani-Whiisesti ;i Bucuresti-Oltenita-Mirasi, concedate cu incepere din Octornvrie i Noemvrie 1871.
Cu areastii ocaziune s'au suprimat releurile postale intermediare, iar de aci
incolo s'a adoptat aceeas regulii treptat i pentru celelalte curse, pe masurii ce
ii s'au reinoit contractele 2).
* * *

Lipsa unui serviciu postal rural, lips;`i ce cauz;t atatea prejuditii populatiunii rurale, preocupii i pe directorul Zisu, i pentru functionarea unui astfel
de serviciu alctuI un proiect de lege in cuprinderea de mai jos :

LEGE
PENTRU

INFIINTAREA. UNU1 SERVIC1U DE POSTE 11 UR ALE

Conform art. 52 din legea consiliilor judetene, aceste autoritati vor infiinth
Art. 1.
cu cheltuiala casei judetene cAte un oficiu postale la reedinta fiecirei subprefecturi pentru
expeditiunea corespondentelor prin toate comunele rurale ale pliOi ; fiecare din aceste oilciuri trebuie s aib un expeditor cu o garantie egala cu salariul pe un an.
Aceti expeditori se numesc de directiunea general& a telegrafelor i postelor, dupl
recomandarea consiliului judetean sau comitetului permanent, i sunt subordonati administratiunii telegrafo-postale, dela care vor primi toate instructiunile privitoare la serviciu.
Orice expeditor, mai inainte de a fi numit definitiv, va practica un timp de o Iun
inteun biurou postale, a lu cunotinti de serviciu, i, dup.& aceea, cunosandu-se apt, se va
admite intre expeditori.
La reedintele de subprefecturi unde se OA oficiuri postale ale Statului nu Se vor
infiintA oficiuri judetene. Oficiul postale in intelegere cu subprefectura va transmite COrespondenta.
In caz and vreun consiliu sau comitet permaninte, 15 zile cel mult dupi
Art. 2.
cererea directiunii generale a telegrafelor i postelor, nu i-ar supune spre confirmare expeditorii necesari, directiunea Ii va numi deadreptul.
I) Buletinul Telegrafo-Postal din 1871, pag. 77.
2) Darea de semi 1872-1873, pag. 4.

www.dacoromanica.ro

g22

Art. 3. Consiliile judetene vor fi datoare a trece In fiecare an in bugetele lor umete necesare pentru plata expeditorelui, a mobilierului 0 a celui alt material recunoscut
necesar biuroului de expeditiune de catre directia generala a telegrafelor i postelor ; in caz
contrariu ministerul de interne le ye Inscri ex-oficio.
Art. 4. Salariul expeditorelui se fixeazd la 100 lei pe tuna.
Art. 5. Marrutul curselor se reguleazi de directiunea generali a telegrafelor ii
postelor, astfel ca fiecare comunA sA poatri primi i trimite corespondenta sa cel putin de
dou ori pe saptamni.
Art. 6. Pachetele corespondentelor dela un biurou rural la biuroul postal sau la un
alt biurou al Statului mai apropiat se vor transporth de cAtre un dorobant ; transportul pachetelor pentru comunele rurale se va efectuh prin vAtAei, duph marvutul format de directiunea generalA a telegrafelor i postelor.
Art. 7. Notarii din comunele rurale sunt obligati a indeplini funcliunile de expeditori in comunele lor respective, in conformitate cu instructiunile ce vor prirni dela directiunea general a telegrafelor i postelor.
Art. 8. Expeditorii rurali vor 11 supu0 la o amendh dela 5 Oa la 20 lei de cAtre
directia generalA a telegrafelor i postelor, and nu se vor conformh instructiunilor sale ; in
cazuri grave ei vor fi destituiti.
Asrmenea notarii, vAtArii, Iror fi supu0 la o amend dela 1 panA la 5 lei in urma unui
raport al expeditorelui rurale, In caz de a se abate dela indatoririle puse de aceastA lege 0
instructiunile directiunii.
Aceste amende se vor vArsh in cassa judeleani.
Art. 9.
Biurourile postale rurale nu vor puteh efectuh decht serviciul corespondentelor, care contine :
a/ Scrisorile ordinare francate i nefrancate ;
6) Scrisorile recomandate francate ;
c) Scrisorile ordinare recomandate ofidiale ;
dJ ZiareIe i imprimatele de tot Mut, precum i depgile telegrafice private ;
el Probele de rnarfuri.

Art. 10. Taxele incasate de biurourile postale rurale sunt In profitul Statului 0 se
vor vArsh regulat la finele fiecArei luni la cassieria judetului, exceptndu-se taxele pentru
corespondentele adresate din o comun altei comune din acelaq judet, cari sunt in folosul
judetului i cari se vor virsi asemenea regulat la (Mete fiecArei luni in cassa judetului.

Aceasth lege s'a votat de Camerti la 2 Julie 187f, in timpul directoratului

lui Zisu, iar de Senat la 9 Noemvrie acela an, in timpul directoratului lui G.
Lahovari, prevkAndu-se c punerea ei in aplicare sa se fac CU incepere dela
1 Maiu 1872.
Prin legea de mai sus, ca i prin ordonanta din Fevruarie 1865, de care
am vorbit la pag. 245 se prevtith ct cheltuelile de intretinere ale acestui serviciu sd'se suporte In intregime de judete ; pentru ca ele st fie insa mai mici, s'a
stabilit ca venitul incasat din taxele pentru trimiterile adresate din o localitate
ruralh pentru o alta din acela judet, si se bonifice judetelor respective.

Prevederile legii de mai sus, fata de ordonanta domneasc din Fevruarie

1865, prezinth inconvenientul ca, din cauzti de econoinie, s'a renuinat la cuwww.dacoromanica.ro

g2g

rierii speciali, cari trebuiau st fach 1eghtura biurourilor rurale cu oficfile i la

curierii ciliini ai comunelor, unwind ca cei dinti sh fie ramplasati prin dorobanti (soldati cu schimbul) i cei de al doilea prin vhthseii comunelor, fapt
ce face ca serviciul sh nu se poath executa in bune conditiuni.
* * *

Sub directoratul liii Zisu mai ghsim ca luerhri i fapte cari trebuiesc notate si urmhtoarele :

Cu incepere din 1870 s'a aranjat un schimb de expeditiuni postale, de 3

ori pe siipthinCmh In ambele directiuni, intre Bucuresti-Constantinopol, in loc
de dourt ori ca mai inainte, efectuAndu-se transportul prin mijlocirea drumurilor
de fier Bucuresti-Giurgiu i Ruscink-Varna si a vapoarelor intre Giurgiu-Rusciuk i Varna-Constantinopol1).
S'a stabilit, cu incepere dela 22 Iunie 1871., ch distribuirea corespondentelor

postale in Bucuresti sh se fach de 4 ori pe zi, la orele 6 dimineata, 12, 5 si 8

seara, iar ridicarea corespondentelor din chsutele postale dela oficiu sh se filch
la orice orh, dela 7 dimineata panh la 8 seara 2).

S'a incheiat o conventiune postalh cu Serbia, ins de conlinutul ei vom

vorbl mai thrziu, intrucht ea s'a aprobat de Corpurile Legiuitoare, la inceputul
anului 1874, si s'a sanctionat pe ziva de 20 Fevruarie acelas an 3).
S'a alcMuit si pus in aplicare pe zina de 1.2 August 1871 un regulament
pentru uniformarea personalului superior al postei si telegrafului, in conformitate cu ierarhia stabilith prin legea de organizare a corpului.
Prin acest regulament s'a chutat ca uniformele sh fie mai putin costisitoare,
s'a adoptat chipiuri de formh milithreasch, in loc de sepci si tricornuri, i s'a
permis ca directorul si inspectorul general, inspectorii, e1ii de divizii si oficiantii
superiori gradul I, in afarii de serviciu, sh poath umbl i cu haine civile. 4)
Cu aproharea consiliului de ministrii din 5 Aprilie 1871 s'a dispozat trimiterea la Viena a lui M. Herisescu, seful diviziei administrative, si a lui Justin
Bojinca, seful onciului postal Iasi, pentru a studi organizarea serviciului postal
telegrafic din Anstria, tat% cu care eram in stranse leghturi de serviciu 5).
Cu punerea in aplicare a regulamentului de schderea taxelor, la 15 Octom1) I3uletinul Telografo-Postal din 1870, pag. 154.
Monitorul Oficial din 1871, pag. 679.
3) Buietinut Telgrato-Postal din 1874, pag. 111.
4) monitorul Ofi ial din 1871, pag. 999.
5) Buietinut Telografo-Postal din 1871, pag. 40.

www.dacoromanica.ro

324

vrie 1870, s'a admis primele benzi pentru jurnale, formate din hartie verde, pe
rani erA incrustat in negru un timbru postal de 11/2-bani. Aceste benzi, eu ineepere dela 1 Maiu 1871, an fost inlocnite en altele de Mrtie galbenh, cu timbru de eoloare albastrh I).
* * *

In eeeace priveste serviciul telegrafic este de adhugat ch directorul Zissu,

pnin legea din Iu lie 1871, a scazut taxele telegrafice dela 1 len, 66 bani, la 1 -len
pentru o telegramh dela 1-20 cuvinte, stabilind ca pentru fiecare serie de 10
cuvinte in plus sh se perceaph cAte 50 bani.
Schderile de taxe au dat nastere la o desvoltare insemnath de corespondente
telegrafice, ajungandu-se, la un moment dat, sh nu se poath face fath traficului
cu liniile ce existau, cari de altfel, din cauza economiilor din ultimii ani, se ghseau in proast stare de intretinere.
*

In timpul directoratului lui Zisu s'a mai intAmplat un fapt, care isi are importa* lui si care caracterizeazd simtul datoriei i devotamentul chtre tarh si
Tron al personalului administratiunii postelor i telegrafelor :
In noaptea de. 7 spre 8 August 1870, pe la ora 31/2 dimineata, un numhr
insemnat de oameni din orasul Ploie.5ti, condusi de Candiano Popescu i Grigorescu, deputati; Matache Nicolau, fost deputat i primar, si aiii, proclamara detronarea Domnitorului, numirea generalului N. Golescu ea regent si- a lui Ion
Bratianu ca ministru de rhsboiu ad-interim..
Revolutionarii chutarh sh punh mfma pe prefecturh, cazarrna dorobantilor,
pe alte autorithli si in primul rand pe oficiul telegrafo-postal, pentru ca sh nu
se poata comunich nici o stire la Bauresti, sau in restia rii, fhrh consinitimantul Ion.

Functionarul de serviciu la telegraf in acea noapte, oficiantul Gr. forgulescu (lost diriginte al oficiului postal central Bucuresti, intre anii 1899-1902
i actualmente pensionar), iat ce detalii ne dh asupra faptelor petrecute in sus
arhtata noapte si la cari a luat o parte atat de activa si de inteligenth.
In acea noapte, pe la 31/2 dimineata, aud baud violente in ghiset,
desehid uscioara i vhd in sahi pe tin anume Gir.th Gridinaru, om 'de ai
,,lui Candiano, insotit de 40-50 oameni, can cu revolVerul in mAn imi
spune, in repezealh, eh in Bucuresti este revolutie, Domnitorul a lost detronat, eh in locul shu s'a pus ca regent generalul N. Golescu si CiL sh-i
deschid usa, chci altfel va intr cu forta.
',Neal/ And ce face am deschis i m'am retras spre \undul biuroului,
I) Monitored Oficial din 1871, pag. 488.

www.dacoromanica.ro

825

iar Gut Gradinaru, intrand cu insotitorii lui, (IA un foe de revolver, fie
spre a ma inspaimanta, fie spre a (l vreun semnal.
nViznd aceasta, am iesit in balcon si cum laugh el se an stalpul de
sustinere al firelor, m'am aghtat de el si m'am lhsat sh alunec panh jos
In strada.
Aci am fost prins de alti razvratitori i dus din nou in biurou, unde
Guta Gradinaru ma lash in paza a 5 oameni, carora le da porunca sa nu
ma lase sa ma apropii de aparate sub nici un cuvant i c daca voiu incerch sa fac acest lucru sa ma impuste.
"Cei ce ma pazeau find beti, cum de altfel era toata ceata care pantrunsese in biurou, ramanand singuri, au trimis de au mai adus cateva
donite cu vin si de ale mancarii si au Mut pana cand s'au imbatat deabinelea si au adormit.

Pe la ora 5 dimineata m'am apropiat de aparate, am inchis manipulatorul spre a nu face zgomot i am chemat oficiul central Bucuresti.
"Am intrebat pe amploiati ce se petrece pe acolo, i spunandu-mi-se cii
',este pace si liniste, am cerut sa-mi dea biuroul telegrafic dela casa primului ministru i ministru de interne Manolache Costache.
,Comunicand amploiatului de serviciu, Osvald Dreutel, cele intamplate,

i-am cerut sa destepte din somn pe ministru si sa-1 aduch la aparat, unde
i-am spus tot ce stiam in privinta revoltei izbucnita, i-am adaugat in ce
vozitiune ma gaseam si ea atare sa stie ca nu voiu mai putea comunica

nici o stireu.
Mai tarziu, Candiano, care Isi insusise functiunea de prefect, vine pe la ora
61/2 la biurou, insolit de aIi tovarasi si formeaza urmatoarele doua telegraine I),
pe cari le trimite la destinatie prin oamenii sai :
Bucuresti, 8 August 1870, 7.10 dimineata.

D-lui Major Polizu.

Ploieti.

Va fac cunoscut cii Printul Carol I s'a detronat asth noapte de catre
popor. In numele guvernului provizoriu vii ordon a bia comanda garnizoanei t i pe data a supune armata la juramint pentru noul guvern. Tot de
o data 11 veti pune la ordinele prefectului Alexandru Candiano Popescu, yeti
mentine ordinea, iar de urmare yeti raporta pe data.

Ministru de rasboiu ad-interim,

I.

BrAtianu.

4) Monitorul Oficial din 1870, No. 175.

21

www.dacoromanica.ro

826

Ddui sergent insarcinat cu darea armelor.

Sunteti invitat ca pe data puscele ce aveti In pastrarea d-voastra sa

le inipartiti la popor.

Prefectul juddului Prakova,

Candiano Popescu.

Ace las Candiano mai redacteazrt i urmatoarele dourt telegrame

i, cu re-

volverul in mina si sub amenintare cu impuscarea, sileste pe functionarul Iorgulescu sa le primeasca i sa le transmith la destinatie
D-lui capitan Georgescu, comandantul punctului Predeal.
Principele Carol rasturnat, guvernul provizoriu instalat, al/and de cap
pe generalul N. Golescu ca regent, sunt prefectul districtului numit de gu-

vernul provizoriu, concentrati imediat granicerii si in 24 ore, dach se

poate, sa fild in Ploiesti.

Astept dela patriotismul d-voastra si dela energia d-vbastra acest

serviciu.
Candiano Popescu.

Ziarului Albina, la Pesta

Principele Carol este rhsturnat, guvernul provizoriu infiintat sub titlu

de regentrt. In Ploiesti mare entuziasm.
Candiano Popescu.

Pentru expedierea acestor din urma depesi oficiantul Iorgulescu chema oficiile Bucuresti i Predeal, le pane pe aceeasi lamela in schimbtor si transmite
telegramele in acela timp ambelor oficii, adhughnd oficiului Predeal sa nu le
dea curs de.oarece contin fapte neadevarate, i ca, spre a se convinge, n'are decat
srt intrebe pe oficiul I3ucuresti, cu care II d afara din aparate.

Nu mult dupd aceasta, rasvratitorii au cautat sh se puna in comunicatie

telegrafica cu afihiaii lor din alte orase, ca : Buzau, Braila i Tecuci. Cum ins
oficiul telegrafic Bucuresti comunicase tuturor oficiilor intamplarile din Ploiesti,

telegrafistii din acele orase au refuzat s cheme la aparat persoanele in cauzh

sau sa le comunice vreo stire.
i

Rasvratitorii intelegand, in fine, ca miscarea lor n'a isbutit, ca sunt demascati

ch din Bucuresti trebuie sa fi plecat spre Ploiesti forta armath, unii din ei s'au

ascuns, iar attii au prtrasit orasul, asa ea pana spre sear linistea s'a restabilit,
iar capii miscarii au fost arestati.
Guvernul, prin comunicatul din 1.0 August 1870, publicat In Monitorul Ofi-

cial, restabilind faptele, constath zelul si activitatea depusa de sefii otirii i

adresea,:a multumiri corpului telegrafo-postal 0 in special fefului oficiului Prewww.dacoromanica.ro

327

deal, Min Pilipescu, si amploiatilor din Ploi(Vi, oficiant Gr. forgulescu i elev N.
Constantinesca, pentru Cori s'au lual masuri sa fie avnsali in vederea deosebitei
pt inteligentei ion purtari.
Pentru a se accentu i rnai bine rolul functionarilor telegrafo-postali iii
evenimentele ce am aratat, primul ministru i ministru de interne Manolache
Costache adreseaza prin Monitorul Oficial No. 179 din 15/27 August directorului Zisu urmatoarea scrisoare :
Domnule director,

Cu ocaziunea turburarilor intlimplate la Ploiesti in ziva de.8 August curent, corpul telegrafo-postal s'a distins prin zelul, inteligenta i devotamentul
sau la clatorie.
Profitand acurn de intoarcerea d-voastra la post, va rog, d-le director,

a va faee, dare intregul corp ce administrati cu atata succes, interpretul

viilor multumiri ale guvernului si in special d-lor : T. N. Augustin, seful serviciului administrativ ; G. Filionescu, seful oficiului telegrafic din Bucuresti,
cari au desvoltat atata zel i inteligenta in acea ocaziune, precum si tuturor d-lor sect i amploiati ai oficiilor : Bucuresti, Predeal, Ploieti, Buzau,

Braila si Tecuci, cu cari turburatorii au cautat a se pune in relatiuni pi

prin cari Ii s'a dejucat toate planurile lor criminale.
Primiti, d-le director, asigurarea prea distinsei mele considergiuni.
Ministru de interne, M. Costachi.

In vederea acelorasi fapte i ca o deosebart atentiune pentru corpul postal

pi telegrafic, in ziva de 20 August Domnitorul a binevoit a pritnl pe d-nii : A. T.
Zisu, director general; Augustin, seful sectiunii administrative ; Filionescu, seful
oficiului telegrafic Bucuresti ; Filipescu, seful oficiului Predeal ; Iorgulescu, oficiant, i Constantinescu N., elev, ambii dela oficiul Ploiepti.
Directorul Zisu, prezentand Inaltimii Sale, fata fiind i ministrul de interne,
pe acesti functionari, Domnitorul a binevoit a le exprimh mullumirile sale pentru zelul i activitatea cu cari in imprejurarile evenimentelor dela Ploiesti si-au
indeplinit datoria dare tara siTron, cari sunt asa de strans legate 1).

--...
MA.

9 Buietinui Telegrafo-Postal din 1870, pag.

108.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORAIUL LUI EPAMINONDA PERIDI

23 Decemvrie 1870-12 Martie 4871.

Eparninonda Peridi a fost numit director general in urma retragerii lui

Zisu, provocat de schimbarea guvernului i formarea cabinetului prezidat de
Ion Ghica.

Ion Ghica, ca ministru de interne, cduth si. pun in capul administratlunii

postelor si telegrafelor un om cunoscdtor al acelor servicii, i cel numit intrunea
conditiunile, intruck intrase in telegraf ea mic functionar in 1857, trecuse prin
gradele ierarhiee i pand la Apri lie 1.870 ocupase functiunea de sef al sectiunii
tehnice, de unde demisionase, pentru a ocup pe cea de inspector al telegrafelor
dela dile ferate, concesionate lui Strousberg.
Cu toath bunavointa, ins, ce ar fi avut de a introduce imbundttiri in administratia, din care fcuse parte atAt timp, tau nu putil face nimic, intruct
la 12 Martie 1.871. demision, din cauza retragerii lui Ion Ghica.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI GEORGE LAIIOVARI

4 Noetnvrie 1871-31 Martie 1876.

George Lahevari, inginer i fost director al contabilitatii din ministerul de

finante, a fost numit, pe ziva de 4 Noernvrie 1871, ea director general al postelor i telegrafelor, in urma demisiunii lui Al. Zisu, cand a functionat pentru a
doua oara.
La venirea sa in capul acestei administratiuni gsl ultirnele lucrari ale lui
Zisu, ca legea de organizare a corpului, pus in aplicare de cateva luni, legea de
exploatare i regulamentul pentru transportul expeditiunilor postale, in curs de
aplicare, iar legea pentru organizarea serviciului postal rural, votath nurnai de
Camera.
Lahovari, intelegand importanta misiunii sale, cautd s aplice cat mai bine
legile i regulamentele mai sus aratate, sh le completeze i sh le imbunatateased
stiu sa i i s propun noi rnasuri, cari sa asigure progresul i indrumarea
intregii administratiuni si a serviciilor dependinte, spre a puteli ajunge sa ocupe
un loc demn intre vechile organizari similare ale tarilor din Europa.
*

In ceeace priveste legea de organizare, Lahovari constatand Ca personalul

fixat prin acea lege este insuficient, la votarea bugetelor pe anii 1873, 1874 si
1875, prevede si obtine sporirea personalului cu : 2 oficianti superiori gradul I,
6 oficianti superiori gradul II, 20 oficianti superiori gradid III, 30 oficianti
clasa I-a, 25 oficianti clasa II-a, 20 oficianti clasa III-a si 19 elevi, fapt prin
care s'a putut aranja efectuarea serviciului in mai bune conditiuni i sh i se dea
extensiunea ceruta.
Prin sporurile de mai sus si aranjarea for in diferitele grade ierarhice, Lahovari urmarl pe de o parte castigarea de brate pentru efectuarea serviciului,
iar pe de alta de a provoch avansari in corp, ceeace insemna, o imbunatatire a
soartei personalului.

www.dacoromanica.ro

332

Relativ lit aceeas lege urmeazrt a se stl ca dispozitiunile prevazute prin

art. 22, dupa earl oficiantii superiori trebuiau sh depuna o garantie egala cn
leafa pe un an, n'a putut fi adusa la indeplinire, intrucat personalul din aceste
grade nu avea de unde s depuna mii de lei de odata, cu toate ameninprile directiunii de a-i retrograda, sau a-i lsa in disponibilitate.
Pentru inlaturarea acestor inconveniente si a masurilor de represiune, Lahovari, pe de o parte, cu referatul No. 13.518 din 25 In lie 18731), cere ministrului de interne a aproba ca pentru formarea garantiilor sa se opreascrt la
toti fanctionarii corpului cate 50/0 din salariul lor lunar, cu incepere din aceeas
hind, iar pe de alta, intocmeste in aceeas privinta urmatorul proieet de lege, care
s'a i votat de Corpurile legiuitoare i s'a sanrtionat cu decretul No. 601 din 16
Martie 1874 :

LEGE
Pentru retinerea mensuald de 5 In din salariile impiegatilor telegrafo-postali

Se va reline en incepere dela 1. Aprilie 1874 mensual 50/0

dela toate gradele de elevi, oficianti i impiegati din directiunea generalh,
ale caror posturi corespund cu gradele de elevi i oficianti inferiori, pentru
a putea veni in ajutorul lor, in formarea garantiei prevazuta la art. 22 din
legea organizarii corpului telegrafo-postal.
Aceste retineri sau valoarea lor in efecte de ale Statului se vor depune
la Casa de depuneri i consemnatiuni. Ele inceteaza cand impiegatul va
avea garantia legiuith completa.
Art. If.
Irnpiegatilor retrasi din corp si asupra carora nu va exista
nici o imprejurare popritoare se vor inapoi aceste retineri impreunrt cu
Art. 1.

procentele eventuale.

Prin legea de mai sus, pusa in aplicare pe ziva de 1 Aprilie 1871 si prin
aplicarea retinerilor de 5010 intregului personal, Lahovari urmari pe de o parte
o mai blind garantare a administratiunii postelor i telegrafelor, intruck si micii
functionari erau manuitori de bani, iar pe de alta, formarea unui capital fiechrui functionar, fructificat prin dobanzi!1

Tot relativ la personalul administratiunii postelor, Lahovari a mai intocmit

un regularnent `2) pentru uniformarea personalului inferior, stabilind urmatoarele conditiuni pentru admiterea conductorilor postali 3) :
a) Sa fie roman sau impamantenit ;
b) SA aiba varsta intre 25-55 ani ;
1) Ruletinul Telegrafo-Postal din 1874, pag. 90.
I) Buletinut Telegrafo-Postal din 1872, pag. '147.
3) Monitorul Oficial din 1872, pag. 149.

www.dacoromanica.ro

333

c) SA aiba garantie in numerar sau efecte de ale Statului, in valoare

de 6.000 lei, iar in ipoteca pana la 12.000 lei;
d) Sii stie a ceti j scrie curent cu litere latine ;
e) Militarii liberati vor fi preferati ;
f) Sa prezinte certificat de buna purtare i moralitate.
Legea de exploatare pusA in aplicare la 1871 find supusa la diferite interpretari, iar inanipulatiunea diferitelor ramuri de serviciu facandu-se dupti norme
stabilite prin uz si dura circulari invechite, Lahovari ia dispozitiuni pentru intocmirea unni regulament al acestei legi1), care s'a i sanctionat la 20 Decemvrie
1.872 si s'a pus in aplicare pe ziva de 1 Ianuarie 1873.
Prin acest regulament s'au precizat i desvoltat articolele din sus citata lege
cari Weau loc la interpretari, i s'au stabilit norme pentru manuirea fiecarei ramuri de serviciu, fapt prin care s'a ajuns la usurarea executarii serviciului i
manuirea ha in mod uniform in intreaga lard.
Relativ la aceeas lege si in scop de a se satisface atat cerintele din interi orul rii, cAt i relatiunile cu strainAtatea, Lahovari a intervinit pe lAngh ministrul de interne si, in urrna aprobarii consiliului de ministri din 9 Septemvrie 1872
si a decretului No.1.569 2') din 1.9 Septemvrie acela an, a dispus Ca :
Greutatea pentru taxarea imprimatelor si probelor de marfuri, in schimb cu
strainatatea, sii se ridice dela 10 la 50 grame.
Maximul greutatii probelor de mrfuri si imprimatelor sa, se fixeze la 500, in

loc de 250 grame, cu 0 taxa unitar de 10 hani, pentru imprimatele cu greutate

intre 250-500 grame.

Dispozitiunile de mai sus s'au pus in aplicare cu incepere dela 1. Noemvrie 1.872.
*

Legea pentru organizarea serviciului postal rural, votata de Camera la 2

Julie 1871, sub directoratul lui Zisu i pe care am dat-o la pag. 321, dupa struintele lui Lahovari, se voteaza la 9 Noemvrie acelas an si de Senat si se sanetioneaza la 3 Martie 1872, cu mentiunea de a se pune in aplicare cu incepere
dela 1_ Maiu acelas an.

Mai inainte ins Lahovari alcatui regulamentul si instructiunile pentru manuirea acestui serviciu, cari s'au i sanctionat pe ziva de 1 Aprilie 1872 3).
Prin acest regulament, pe langa desvoltarea legii, se prevazura reguli ex2) Buletinul Telegrafo-Postal din 1873, pag. 17-37.
2) Buletinul Telegrafo-Postal din 1872, pag. 145.
3) Monitorul Oficial din 1872, pag. 527.

www.dacoromanica.ro

334

plicite, pentru executarea serviciului de catre expeditorii rurali i notari, se stabilira formularele necesare manuirii serviciului si se intocmi o nomenclaturd,
dui-A care sa se indrumeze corespondentele localitatilor rurale.
Partea cea mai grea a fost ins aceea ca judetele s inscrie fondurile necesare pentru plata expeditorilor i procurarea rnobilierului i obiectelor postale,
necesare atat biurourilor, cat i comunelor rurale, si in aceasth chestiune Lahovari a depus o deosebit staruinta, pana sa vada adusa la indeplinire organizarea
sifunctionarea serviciului postal rural in intreaga tara.

Ordinea si data la care a inceput functionarea serviciului postal rural in

diferitele judge ale thrii, a fost urrnatoarea :
La Mai 1.872 in judetele Teleorman, Suceava, Dorohoi, Putna, Ilfov i Botosani.
La Septemvrie 1872 in judetele Buzau, R.-Sdrat, Roman si Ialomita.
Octomvrie
Bolgrad, Iai, Vaslui i Mused.
Noemvrie
.
Dolj, Flciu, Valcea si Vlasca.
If
Decemvrie
Mehediati, Romanati, Olt, Arges si Braila.
7,
Ianuarie 1873 .
Tutova, Arge i Prahova.
Fevruarie
Cahul, Tecuci i Bachu.
Martie
Dambovita.
Iunie
1874
Covurlui.
In judetele mai sus aratate s'au infiintat in localittile de resedinta ale subprefecturilor 11.3 biurouri postale rurale 1), din can unele din ele, pentru o mai
buna efectuare a serviciului de indrumare a corespondentelor, la grile2) : Comana, Buftea, Crivina, Valea Calugareasch, Albesti, Ulmeni, Cilibia, Ianca, Galbeni, Titu i Leurdeni.
Numarul comunelor rurale ai cdror notari urrnau s indeplineasca servi7/

11

19

77

17

77

71

11

71

ff

11

71

1)

I)

ciul postal rural, si cari au trebuit sa fie inzestrate cu obiectele necesare manipularii serviciului, a fost de 2.900.
Pentru o mai bund indrurnare i supraveghere a executdrii serviciului postal rural, Lahovari, in urma aprobarii ministrului de interne, data pe referatul
No. 13.514 din 6 August 1873, infiinteaza in directiunea generald, pendinte de
divizia contabilitatii, un biurou special sub denutairea de biuroul postelor rurale,
cu urmatoarele atributiuni 3) :
a) Tinerea corespondentelor cu prefecturile de judete, cornitetele permanente i cu dirigini oficiilor, in tot ce pnivete administratia i serviciul
in general al biurourilor de posta rurala ;
b) Tinerea con tabilitatii pentru veniturile acestor biurouri, atat ale Sta1) Darea de seanui din 1872/73, pag. 19.
1) Manitorul Oficial din 1872, pag. 1296.
1) Buletinta Telegrafo-Postal din 1873, pag. 188.

www.dacoromanica.ro

335

tului, cat si ale judetelor, controland totdeodath toate conturile i facturile

diferitelor biurouri ;
c) Tinerea unor statistici exacte de veniturile ii cheltuelile acestor biurouri si de numrul scrisorilor manipulate, pe specii si categorii ;
d) Tinerea unui registru special de mersul serviciului si de amenzile
aplicate expeditorilor rurali i notarilor ;
e) Publicarea prin Monitorul Oficial i Buletinul Telegrafo-Postal a
deciziunilor i msurilor luate in privinta acestui serviciu;
f) A face, duph ordinul Directiunii, inspectiuni generale si partdale expeditorilor rurali si hiurourilor cornunale ;
g) A preghti i publica mersul serviciului in diferite judge si 05.0;
h) A priveghia i urmhri de aproape tot ce se atinge de serviciul postelor rurale.
Tot in scopul unei mai bune indepliniri a acelui serviu, Lahovari mai ia
direct, sau prin ministerul de interne, si urmatoarele maSuri :
S'a dispozat cu ordinal circular No. 10.021 din 2 Iunie 1873 1), ca expeditorii rurali sh inainteze lunar Directiunii generale un tablou in care sa se arate
numele comunelor pendinte de fiecare biurou, zilele in cari yin vathseii dela
comune si se inapoiazh, cari anume comune n'au trimis vthseii si ce mhsuri
s'au luat.
Cu ordinul ministerului de interne No. 9.773 din 24 Maiu 1873 2) chtre
prefecti, s'a interzis subprefectilor de a mai avea vreo autoritate asupra expeditorilor rurali i, in cazul cand nu-si vhd de serviciu, sh-i raporteze Directiunii
generale a postelor.
Cu ordinul ministerului de interne No. 3.791 din Fevrnarie 1874 3) s'a
dispezat ca prefecturile sh nu mai aduch nici o modificare in executarea serviciului postal rural, fall ca aceast msurd sh fie corn unicath si aprobath de
Di recti unea postelor.

Cu ordinul ministerului de interne No. 21.633 din16/XII1873 4) chtre prefecti, s'a dispozat ca trimiterea corespondentelor orichrei autoritti sh se fach
numai prin posta rurald i numai in cazuri extra-urgente si in afarh de zilele
de curse sh se poath expedia prin trirnisi speciali.
Serviciul postal rural organizat in baza legii din 1871, cu toate neajunsurile lui, intru cat indeplinirea se facea pnin dorobanti i vhta'sei, totus continua
s se desvolte i s provoace un schimb de corespondente cu localittile rurale,
din ce in ce mai activ si din care sh rezulte pentru administratia postelor incasari de venituri, iar din statisticile acelui timp gasim c. venitul rezultat dela
1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1873, pag. 143.
3) Buletinui Telegrafo-Postal din 1873, pag. 141.
3) Buletinui Telegrafo-Postal din 1874, pag. 93.
4) Buletinul Telegrafo-Postai din 1874, pag. 4.

www.dacoromanica.ro

336

biurourile rurale in primul an de executie (1 Maiu 1871-31 Decemvrie 1872)

a fost de 1.7't8 lei, 07 bani ; in anul 1873 acel venit atinge cifra de 12.489 lei,
1.9 bani, in anul 1874 el se rklich la 26.113 lei, 61 bani, i in 1875 el ajunge
la 30.856 lei, 66 bani 1).
Cum insh judetele protestau ca cheltuelile pentru intretinerea acestui serviciu erau prea mari (208.299 lei pentru intreaga tara), Directiunea generalh, In
urma staruintelor i ale ministerului de interne, intocmi un nou regulament
pentru executarea serviciului postal, care s'a sanctionat la 1 Noemvrie 1.875 i
s'a pus in aplicare pe ziva .de 1 lanuarie 1.876 2).

Prin acest regulament expeditorii rurali n'au fost mentimrti dealt Ia biurourile antoare in statiunile de cale ferat, iar cei aflati la biurourile dela resedinta subprefecturilor s'au desfiirrtat, trecandu-se atributiunile lor, registratorilbr
suprefecturilor respective, in schimbul chrui serviciu se pliite acestora o diurnd
de 50 lei lunar.
Tot prin acelas regulament, s'a modificat i simplificat simtitor, atat manipulatia serviciului, cat i imprimatele utilizate i s'a aranjat imphrtirea comunelor rurale pe oficii i biurouri rurale, inteun mod mai rational, netinan. du-se tocmai seam ii. de imphrtirea administrativh.
Transportul corespondentelor intre oticii i biurourile rurale s'a aranjat a
se face duph imprejurhri, cu calea feratd, prin diligente, curse cu cariole, sau cu
curieri chlari, iar pentru celelalte prin dorobanti.
Schimbul de corespondente intro oficii i biurourile rurale i intre comunele
pendiuti s'a aranjat a se face de trei ori pe sdpthmanh, in loc de douh ori ca mai
inainte, i pentru asigurarea expeditiilor postale s'a dispus ca ele sh fie inchise
in genie speciale, iar cheile & se afle, una In phstrarea expeditorului, iar cealalth
la notarul comunei respective, asa ca vhtheii sh nu poath umbla in gente.
Dupd noua intocmire, cheltuelile pentru intretinerea serviciului postal rural
s'au redus dela 208.'299 lei, la 158.500 lei.
Cu ocaziunea punerii in aplicare a noului regulament se formh noi instructiuni pentru manipularea serviciului de dare notari, registratori, expeditorii din
ghri i manipulantii de oficii.
*

Desl, dupd cuin am artat, prin organizarea serviciului postal rural s'au infiintat i s'au pus la dispozitia publicului un numhr de 113 biurouri postale rurale, totus Lahovari a reusit a mai infiinta in timpul directoratului shu i un numar insemnat de oficii telegrafo-postale.
Astfel, in cursul anului 1872, el infiinteaza oficiile Budesti, Buhui, Dom2) Dana de seam5 din 1874/75, pag. 22.
2) Butetinut Telegrafo-Postai din 1876, pag. 21.

www.dacoromanica.ro

337

nesti, Draghsani, Ferbiati, Mardsesti, Prefectura de Ilfov, Rosiorii-de-Vede

Z imnicea.

In cursul anului 1873 infiinteaza oficille : Barbosi, FiIiai, Harlau, Pdrscov,

Patarlage, Sinaia, Braila gara, Bucuresti Gara de Nord si Galati gard.
ki in cursul anilor 1874-1875 a mai infiintat oficiile : I3ujor, Plesoiu,
Sloboiia, Varciorova i Horez.
Tot in scopul de a inmulti numarul oficiilor telegrafo-postale, Lahovari a alcatuit urmatorul regulament pentru infiinpri de linii si deschideri de biurouri
telegrafice de catre autoritatile judetene si comunale, care s'a aprobat si sanctionat de Donn] cu decretul No. 196 din 31 Ianuarie 1875 :
REGLEMENT
Pentru infiintarea de linii qi deschiderea de biurouri telegrafice de cdtre autorit4ile
judetene i comunale
Art. 1.
Orice autoritate judeleana sau cornunalA poate infiinth linii i deschide
biurouri telegrafice sub urmatoarele conditiuni :
Inflintarea de linii i deschiderea de noi biurouri telegrafice de catre
Art. 2.
consiliile judetene sau comunale urmeaza a fi subordonate Incuviintdrii i aprobArii ministerului de interne.
Gaud un judet sau comuna voiete a infiinti o linie telegrafica cu spesele
Art. 3.
sale, va trebui a face mai intaiu o cerere la Directiunea generald a telegrafelor, aratAnd linia
ce vrea sa construeze, cat i locul biuroului, si directiunea va trimite cu a sa clieltuiald un
impiegat spre a face studiul liniei i a pregati devizul necesar.
Constructiunea liniei, gezarea i legarea biuroului se va face prin Ingrijirea
Art. 4.
.
directiunii:generale.
Orice linie i biurou telegrafic fnfiintat de judet sau coinuna urmeaza a fi
Art. 5.
In legatura cu liniile i biurourile telegrafice ale Statului.
Materialul necesar pentru constructia liniei cat i aparatele vor fi IntocArt. 6.
mai ca acele intrebuintate la directia generala a telegrafelor.
Odata cu cererea autorizatiunii ministerului, consiliul judetean sau comunal
Art. 7.
va prezenta devizul (le costul inflintarii liniei i biuroului aprobat de directiunea generala a
telegrafelor. Costul materialului i al aparatelor nu va putea Intrece preturile ce se pliitesc
obinuit de Directiune.
La caz de cerere din partea autoritatilor judetene sau comunale, Directiunea generala
a telegrafelor 71 postelor se fndatoreaza a furnizA acele obiecte cu preturile ce platWe i (Musa.
Pentru intretinerea anuala a liniei 0 a biuroului judetean sau comunal, se
Art. 8.
vor prevedei in bugetul respectiv, sub rubrica speciala, suwele necesare cari urmeazil a fl
mai intaiti aprobate de Directiunea generala a telegrafelor i postelor.
Consiliul judetean sau comunal, oMinand aprobarea miniaterialA, se obliga
Art. 9.
la urmatoarele cheltueli :
1. Cumparatoarea stalpilor, stirmei, fiarelor i izolatorilor necesari,
a) Pentru Infiin;area biuroului.
dupa dimensiunile i modelurile date de dare Directiune ;
2. CumparAtoarea aparatelor de lucru, a mobilierului 0 a diferitelor
stampile, asemenea dupa modelurile date de Directiune.

www.dacoromanica.ro

338

b) Pentru intreti-

1. Tot materialul i utensilele necesare la intretinerea liniilor ;

2. Pucioasa pentru izolatori, piele vi materialul necesar pentru
intretinerea in bung stare a bateriilor ;
3. Localul pentru biurou i pentru qederea amploiatului, precum
asemenea Incalzitul i luminatul localului vi spesele de biurou.
c) Personand.
1. Salariul unui arnploiat (dirigent) cu leafa de 200 lei mensual;
2. Salariile personalului inferior, adica a unui om de serviciu i care
va putea functioni i ca distribuitor de telegrame, 0 a unui cantonier
pentru intretinerea liniei telegrafice, socotit cate un cantonier pentru o
distanta de 20 pana la 30 kilornetri. Salariile acestor agenti nu vor putea trece peste 50 lei mensual de fiecare.
Personalul acestor biuroUri se va numi i va fi sub imediatele ordine
ale Directiunii generale.
Art. 10.
Directiunea generala va furniza fara plata acestor biurouri toate registrele, imprimatele, hartile i instructiunile necesare.
Asemenea repararea aparatelor se va efectua fara nici o despagubire in atelierul
urea anuala.

Directiunii.

Art. 11.
In caz cand consiliul judetean sau comunal ar omite intr'un an a inscri in
bugetul sau aceste cheltueli sau parte dinteinsele, ele se vor inscri ex-oficio de minister
dupa cererea Direcfunii generale.
Art. 12.
Veniturile unor asernenea biurouri se vor incasa in folosul Statului.
Art. 13.
Clind venitul a trei ani consecutivi va da o mijlocie anuala de 5.000 lei,
atunci acel biurou se va intretine exclusiv de Stat, fara ca judetul sau coinuna sa mai all
a plati ceva pentru intretinerea lui.
Art. 14.
Biurourile telegrafice desehise de judet, Oa la promulgarea acestui regulament, vor urma a se intretine in cOnditiunile admise la infiintarea lor.

In baza acestui regulament, afiator i astzi in vigoare, s'au inflintat pe

socoteala judetelor multe olicii telegrafice, Ora sacrificii din partea Statului
carora ii s'au dat i efectuarea serviciilor de post. Mai tarziu lisa, cele mai multe
din aceste oficii, treptat cu desvoltarea traficului i in conformitate cu cele prevazute la art. 13, au trecut in sarcina Statului.
* * *

In scopul de a se inmulp nurnarul locurilor de depunere ;i distribuire al

coresponderrtelor, directorul Lahovari obtine deciziunea ministeriald No. 28.6281)

prin care se autoriza ;efli garilor, cari se vor desemna de Directiunea generala
a postelor, a efectua serviciul postal de scrisori i gazete, cu francarea obligatorie, eat la prezentare cat ;i la sosire.
.Efectuarea serviciului postal in gri s'a dispozat a se face pe urmatoarele
baze 2) :

In garile autorizate s'a fixat pe peron ;i la vederea publicului cate o cutie

4) Mouitorul Oficial din 1872, pag. 1296.
2y Buletinul Telegrafo-Postal din 1873, pag. 45.

www.dacoromanica.ro

389

de scrisori, in care fiecare putea. sh-si depuna corespondentele sus aratate, iar cu

45 minute inainte de trecerea unui tren cu serviciul postal, seful Orli era
obligat a deschide cutia de scrisori, a scoate trimiterile depuse, a le stampila si
a le expedia prin mijlocirea conductorilor postali cari insoteau acele trenuri.
Pentru inlesnirea expedierii, s'a admis ca corespondentele sa fie inchise In
plicuri, adresate garilor din dreapta si stanga statiunilor expeditoare papa la
primul oficiu de Stat, iar cele pentru destinatiuni mai departate, cat si cele pentru strainatate, s'a dispus a fi adresate inchis primului oficiu de Stat.
Corespondentele sosite se predau inchis sefului de gara de catre conductorii
postali si acestia, dupa. desfacere i stampilare, le aranjau intr'un dulapior special fixat lng cutia de scrisori, pentru ca publicul sa le vadd i sa le reclarne.
In baza acestor dispozitiuni, cu incepere dela 1 Decemvrie 1872, se autoriza

garile : Bneasa, Frateti, Jilava si Vidra de pe linia Bucui estiGiuigiu srt

efectueze serviciul postal in condillunile ce am aratat, sub denumirea de biurouri de poste-restante pe calea ferata 1).

Masurile de mai sus dand bune rezultate in cursul anului 1873, s'a intins
executarea aceluia serviciu si la garile : Burdujeni, Cucuteni, Halaucesti, Liteni,
Dolhasca, Ruginoasa, Berheci, Chitila, Faurei, lIanu-Conachi, Ianca, Monteoru,

Peris, Sascut,

erbesti, Tutova, Valea-Calugareasca, Ciocanesti, Ghergani si

Goleti.

In anul 1874 s'a dispus a se face acela serviciu de grile : Racaciuni 1

Veresti, iar cu incepere dela 24 lanuarie 1875 si de catre garile : Butoesti, Carcea, Cotofeni, Ia1nia, Palota, Pielesti, Potcoava, Racari, Stolnici si Mama depe
linia Bucuresti-Varciorova.

Desl garilor sus aratate nu li s'au dat decat un serviciu postal cat se poate
de restrans, totus Lahovari prin masurile luate a facut primul pas, prin care s'a
ajuns a se da serviciul postal aproape la toate garile ce s'au mai infiintat, si prin
extinderea atributiunilor s'a ajuns ca la di teva sute de gari sa se faca mici oficii
.telegrafo-posta le, spre binele i folosul populatiunii din imprejurimile lor.
* * *

0 deosebita staruinta a depus Lahovari pentru activarea transportului trimiterilor postale si ininultirea numarului de curse intre diferitele localitati
profitand de micsorarea cheltuelilor de transport, in urma darii in circulatie a
retelei de cal ferate, reuseste ca in timpul directoratului stu sa infiinteze noi
curse de diligente, sporeste numarul curselor la cele existente si ajunge ca, pana
care sfarsitul anului 1875, sa lege zilnic atat toate capitalele de judete, afara
de Caldrasi i Turnu-Magurele, cat i o mare parte din comunele urbane.
La aceasta data cursele postale se executau precum urmeaza 8):
2) Darea de seam5 din 1874(75, pag. 20.
2) Darea de seam4 din 1874/75, pag. 2.

www.dacoromanica.ro

- 840 Curse cu calea feral ei

Bucureti-Giurgiu

2 curse pe zi.

Ia0-Parani

Bucureti-Varciorova
)7
Itzkani

1 cursh
1

Tecuci-Mrlad
Botoani-Vereti

77

77

77

71

72

72

77

77

1.

)1

71

Curse cu diligenta

2 curse pe zi.
1 cursd

Ploieti-Predeal
Buzdu-Mardeti
Barlad-Vaslui-Iai
Targovite-Titu

77

77

77

1,

77

71

17

77

'1

7)

)1

77

1.

1.

77

)7

71

77

Galati-Reni-Bolgrad-Isrnail

77

77

77

Bo I grad-Cahul-F Mei u-Leova-lI u0-Vasl u i

77

77

)7

Dorohoi-Leorda
Adjud-T. Ocna-Oituz
R. VAlcea-Dragdani
Caracal-Bechet
Bucureti-Oltenita-Chlitrai
Urziceni
Giurgiu-Alexandria-T. Mdgurele
Bacdu-Moineti

77

1)

7)

Caracal-Gara Piatra
Craiova-Calafat
Filiai-Targu Jiu
Piteti-Curtea de Arge-R. Valcea.
Cam pu 1,1111g

B achu-Piatra-T. Neamtu-Pwani

3 curse pe shptdintind.
3
3
3
3
3
3

77

77

77

7)

)7

17

77

77

77

77

77

77

7)

)7

Curse cu cariola

Bolgrad-Cubeiu
Flticeni-Dolhasca
Dorohoi-Mihdileni
Iai-Sculeni

1 cursd pe zi.

Ploiati-FilipeOi
Zimnicea-Alexandria
Islaz-T. magulele
Urlati-Albe;ti

4 curse pe sdptdmand.

)7

77

77

1.

77

3
3
3

www.dacoromanica.ro

77

77

7)

77

77

341

Iloiori-Alexandria
R. Wilcea-R. Vadului

2 curse pe shpthrntinh.
2
9

Ploiesti-Vleni
Isrnail-Chilia-VAlcov

Schimbul trirniterilor postale cu trile strhine tot la aceeas dath se

astfel 1)

fAcea

a) Bolgrad-Cubei . . . zilnic cu cariola.

b) Iai-Sculeni . . .
Ia) Bucuresti-Itzkani . . . zilnic cu calea ferath.
/f
b)
Varciorova
,,
c) Ploiesti-Brasov . . .
2 ori pe zi cu diligenta.
Cu A ustro-Thigaria
. 3
(i) Adjud-Soosmezo
sapt. cu diligenta.
e) R. Valcea-Sibiu . . . . 2 ,,
t f) Mihhileni-Sinoutz . . . zilnic cu diligenta.
Cu Serbia . . . . a) T. Severin-Cladova . . zilnic cu barca.
a) Giurgiu-Rusciuk.
I
. . 3 ori pe shpt. cu vaporul.
Cu Turcia
i)
b) Calafat-Vidin
2
(biurourile austriace) b) Galati-Tulcea
3
Cu Rusia

)1

71

)1

1)

La pagina 283 an-r artat ch, In ceeace priveste monopolul postal, mai rhmane o parte slabh, care consta in aceea ch societatea de navigatiune austriach
pe Dunhre ftice transporturi de corespondenta i mesagerii, prin incashri de
taxe in profitul shu, intre porturile noastre unele cu altele i intre acestea i strdindtate.
Cum insh aceste transporturi erau phgubitoare administratiunii noastre i
cum ea toate intervenirile amicale numita societate nu voitl sh inceteze cu contraventiunile de acest fel, direchwul Lahovari pe de 0 parte intervine prin guvermil tarii catre cel al Austriei, ca, Ii baza conventiunii postale cu acel Slat
sa u, se mai expedieze it jet 'an fel de trimiteri pe acea cale, iar pe de alta, opre4e
cu energie primirea ti expedierea de corespondente p mesagerii intre diferitele
porturi ale Dunarii, prin mijlocirea.vaporelor acelei societati
Mhsurile de mai sus au silit pe zisa societate sh-si modereze pretentiunile
i sh convind la incheierea unei invoeli cu administralia noastr pentru efectaarea transportului postei cu vapoarele societatii, in schimbul unei plti fixe.
Aceasth invoialh a fost incheiath la 18/30 Martie 1875, intre directorul G.
Lahovari si I. F. Geissel, inspector delegat al societhtli, i s'a pus in aplicare cu
incepere dela 1. Mai acelas an.
I) Darea de seamd pe 1874175, pag. 6.

.) Darea e searnd din 1874[75, pag. 7.

22

www.dacoromanica.ro

L- 541.

Prin aceasta invoial l) se stabileh chadministratiapostelor romane se puteh

folosi pentru transportul trimiterilor postale atilt de asa zisele vapoare de postd,
cat si de cele de pasageri, ale societalii, pe distantele Orsova-Galati si
mail.

Primirea, indrumarea i intreaga manipulare a trimiterilor postale se prevzii a fi filcuth numai de chtre functionarii postelor romane si ch. dela aceasta
se excepta numai trimiterile agentilor societtitii intre ele.
Societatea acordil administratiei postelor romAne dreptul de a aseza pe
puntea vapoarelor ce va utilizA o ladd, in care sh se depoziteze trimiterile postale
un loc in clasa II-a conductorului care insateA expeditiile postale.
Transportul postei de scrisori, jurnale si probe de mhrfuri urma sh se fach
gratuit, iar pentru transportul mesageriilor i gropurilor In aur si argint administratia postelor romane trebui s bonifice societatii 50010 din taxele fixate prin
legea din (871.
Tot W/o se bonifich societatii pentru mesageriile destinate biurourilor austriace de pe malul opus al Dimarii, cat i pentru cele destinate a trece frontiera
prin VArciorova.

Obiectele de mesagerii sosite din strhinatate prin mijlocirea vapoarelor societatii trebuiA sh se incredinteze nostei romne, care procedA la distribuirea lor,
incasand taxele cuvenite.
Conturile privitoare la transporturile postale se prevhzi a se inchei lunar
si se soldau trimestrial, dupd foile de aviz ce insoteau expeditiile.
In baza acestei invoeli, se incepa dela 1 Maiu 1875 transportul expeditiunilor postale cu vapoarele societ4ii, in modul urrnhtor :
de 4 ori pe shpthrnAnh.
Intro T.-Severin-Galati
Galati-Ismail-Chilia n 2
,7
,7
Brhila-Galati
zi.
77

Cu acest mod s'a ajuns a se activa foarte mutt mersul trimiterilor postale,
atilt intre porturile noastre, unele cu altele, cat si schimbul intre cele ale noastre
cele din Turcia (Bulgaria de asthzi).
*

Pentru a si mpli rich operatiunile de expediere ale corespondentelor ruin calea

ferata, a se micsoret munca In oficii si a se evit intArzierile, mai cu seainh in

biurourile de transit, directorul Lahovari urmari, imediat dupd venirea sa in capul administratiunii postelor, chestiunea lnfiui4rii unor biurouri ainbulante cu
calea ferath.
In acest scop el interveni pe de o parte pe lngii administratia austro-un1) Buletinui Telegrafo-Postal din 1875, pag. 115.

www.dacoromanica.ro

343 I

gara, pentru a tali* si ea un asemenea serviciu pe linia Krakau-LembergItzkani, In legatura cu serviciul ce urrna sa se inliinteze la noi pe linia Bucuresti-Itzkani, iar pe de alta pe langh ministrul lucrarilor publice, pentru a obliga

companiile de drum de for sh ingrijeasca de a construl vagoanele speciale,

necesare executarii acestui fel de servicin 1).
Lucrarile pregatitoare au durat insa pn catre ineeputul anului 1873, cat id
aranjandu-se totul, prin decizia ministeriala din 28 Martie 1873 2), s'a aprobat
infiintarea primului serviciu de posta ambulanta, en incepere dela 1 Main acelas
an, pe linia Bucuresti-Itzkani.
Serviciul infiintat Ikea legatura postala intre orasele principale, ca : Bucureti-Ploieti-BuzAti-BrAila-Galati-Tecuci-BacAu-Roman i cu cele de pe liniile
laterale ca : Barlad, Iai i Botosani i pentru activarea schimbului de corespon-

dente s'a pus in cartare directa cu biurourile ambulante straine ca : LembergKrakau, Breslau-Oswiecim, Wien-Krakau, Wien-Insbruch, Paris si OderbergKaschau.

Importanta noului serviciu simtindu-se imediat, Lahovari hotari inflintarea

unui astiel de serviciu si pe linia Bucuresti-Varciorova, care s'a si pus hi aplicare dela Main 1876.
*

Odatta cu chestiunea infiintarii biurourilor ambulante, Lahovari urmari cu

cea mai mare staruinta si o alta chestiune de cea mai mare importanta, adica
acea a atragerii tranzitului postal intre Virile din occident si orient prin tara
noastra.

Acest tranzit, in timpul verii, urma calea Viena-Orsova (cu trenul), Orsova-Rusciuk (cu vaporul societatii austriace) si de acl prin Varna la Constantinopol, iar in titnpul iernii calea Viena-Krakart-Odesa-Constantinopol.
In aceast chestiune Lahovari, cu ocaziunea trecerii sale prin Viena (1874),

puth sa convinga pe administratia postelor austro-ungare ca drumul VienaKrakau-Odesa-Constantinopol este cu mult mai lung decal cel prin Krakau-ItcaniBucuresti-Giurgiu-Varna-Constantinopol si ca pe aceasta din urma cale trimiterile postale puteau s ajunga la Constantinopol cu 24 ore mai de vreme i reuseste

a face sd se inceapa tratative pentru indrumarea tranzitului prin tara noastra.

Tratativele s'au unnat la Bucuresti, intre directorul Lahovari si delegatul
Austro-Ungariei, Roessler, si in Octomvrie 1875 se ajunge hi incheierea vnei invoeli, (Ilya care transitul tnimiterilor postale intre Viena i Constantinopol sa
se facet de cloud oni pe saptaindnei,*in ambele directiuni, prin mijlocirea postelor
nomane.

Aceasta invoiala s'a pus in aplicare cu incepere dela 1 Noemvrie 1875 si

4) Darea de seamA din 1872/73, pag. 8.

2) Buletinul Telegrafo-Postal din 1875, pag. 106.

www.dacoromanica.ro

344

imediat dupti aceasta Lahovari interveni care administratiunile postelor din Germania, Anglia si alte Vtri, cari prirnira a se folosl pentru trimiterile lor de aceasta
nouti cale, din care a reiesit pentru administratia noastra un insemnat profit, atat
moral, cat si material 1).
* * *

Directorul Lahovari, urmarind desvoltarea corespondentelor i inlesnirea ce

se Eicea publieului in alte ri, prin introducerea cartilor postale, propune mi-

nisterului de interne si face lucrarile necesare pentru introducerea si la noi a

acestui fel de corespondenta, in baza unei legi speciale, sanctionata la 31 Martie 1873 2).

Prime le carti postale cari s'au pus in circulatie pe ziva de 1 Iunie 1873
erau de cloud feluri si adica : simple, in valoare de 5 bani, i cele eu rhspuns plata,
al cdror cost era de 10 bani.
Intrebuintarea cartilor postale lila in scurt timp un mare avant, fara a influenta intru ceva cealaltd corespondenta, sau incasarile din vanzarea timbrelor
postale, si din cifrele de mai jos ne putem face o idee de cantitatea intrebuintarii si repedea lor desvoltare.
Astfel, in anii de mai jos, s'a intrebuintat in serviciul intern urmatorul numar de carp postale :

In 1874 s'au intrebuintat

1884
1894
1904
1914

a
a

71

11

e
11

78.237 bucati.
1.057.569
6.181.376
18.232.465
32.885.594

77

77

Dupa introducerea cartilor postale in serviciul intern, Lahovari eere, la 5

Septemvrie acela an, ministrului de interne a-I autoriza sa trateze cu Statele
straine pentru admiterea lor si in schimb cu strainatatea si, in urma aprobarii
data cu decretul No. 1.657 din 17 Septemvrie 1873, reuseste a incheia o conventiune in acest sens cu Germania, Austro-Ungaria si Luxemburg.
Schimbul de carti postale intre Romania si Statele mai sus aratate s'a pus
in aplicare cu incepere dela 15 Martie 1874, in baza unei legi speciale 3) i primele carti postale emise au fost cele simple, in valoare de 10 bani i cele cu
raspuns plata, in -valoare de 20 bani.
Schimbul de carti postale cu celelalte State s'a introdus la Julie 1875, in
urma punerii in aplicare a deciziunilor congrekilui din Berna si, ca si in serviciul
1) Darea de seamd din 1874/75, pag. 6.
2) Butetinul Telegrafo-Postal din 1873, pag. 122.
3) Buletinul Tetegrafo-Postal din 1874, pag. 66.

www.dacoromanica.ro

345

intern, acest tel de corespondenth a luat o mare desvoltare. Astfel, in anii de mai
jos, s'au expediat i au sosit din strhindtate urmatorul numr de chili. postale:
1876
1.886
1.896
1.906

1914

..

.
.

Expediate

Sosite

35.435
204.391

16.410

1.1.32.597
.4.176.816

1.67.977
.

815.398

3 . 823.364

5 026.016

5 039 736

* * *

Statistica, atat de importanth intr'o administratie, tinandu-se la directiunea

postelor intr'un mod sumar i nepractic, Lahovari intocini noi formulare pentru linerea ei in mod exact i amhnuntit, din cari sh se cohstate desvoltarea traficului in diferitele ramuri de serviciu i pe cari le supuse.aprobrii ministrului
de interne, cu referatul No. 21.343 din Noemvrie 1.873 1).
In scopul insh ea centralizarea datelor statistice s se fach in mai hune conditiuni, Laliovari, cu decizia No. 5.712 din 16 Fevruarie 1874, infiinteaza pe
langh divizia contabilittii un biurou special sub denumirea de biuroul statistic al postelor i telegrafelor, chruia i s'au dat urmtoarele atributiuni 2) :
a) A. strange pe fiecare lunh tablourile statistice dela toate biurourile
din lard ;
b) A insuma in tablourile recapitulative lunare i anuale datele culese dela biurouri ;
c) A controla exactitatea cifrelor date de biurouri ;
d) A da explicatiunile necesare i a corespunde cu toate biurourile postale i telegrafice, in tot ce privete statistica i a face sh se observe instructiunile date ;
e) De a puhlica in Monitoral Oficial i Buletinal Mlegrafo-Postal datele
statistice, duph aprobarea directiunii ;
f) De a strange toate materialele necesare pentru publicarea unei statistici la finele fiechrui an ;
g) De a priveghea Olurrniiri de aproape tot ce se atinge de serviciul
statistic ;

Mai tarziu Ins, cu ocaziunea punerii in aplicare a dispozitiunilor congresului din Berna (1875), Lahovari modifich din nou formularele pentru tinerea
statisticii i le complecth cu toate tiintele necesare, spre a se vedea mai bine i
traficul cu diferitele State strine 3).
* * *

1) Buietinul Telegrafo-Postal din 1873, pag. 91.

2) Buletinut Telegrafo-Postal din 1874, pag. 7.2.
3) Buietinut Telegralo-Postal din 1875, pag. 170.

www.dacoromanica.ro

846

0 deosebita staruinth depuse Lahovari pentru incheieri de conventiuni postale, atat cu Virile vecine, cat i cu allele mai departate, prin cari sh se stabileased mai bine relatiuniie de serviciu si sa se reduca, pe cat posibil, taxele pentru
trimiterile postale.
In acest scop Lahovari rei tratativele cu Rusia 0 la 17 Fevruarie 1873 ')
reqeste sa incheie o conventiune postalii cu aceasta tara, insa punerea ei in aplicare se al-mina 'Ana la 1 Octomvrie 1874, cand s'a aprobat si regulamentul ei
de executare.
Conventinnea inclieiata stabileA reguli pentru sehimbul corespondentelor

si mesageriilor intre ambele tari, prevazandu-se ca parti mai principale urinatoarele :

Legatura intre cele dothitri urmh sa, se fach pnin curselj Iasi-Sculeni si
13olgrad-Cnbei, richt uelile suportandu-se de Romania.
Taxele pentru trimiterile de corespondente s'au fixat astfel:

a) Pentru scrisori simple la 40 bani dc fiecare 40 grame san fraqiune

in caz de francare si la 60 bani de aceeas greutate, in caz de nefrancare.
Scrisorile preschimbate insa intre oficille postale limitrofe se supuneau
la 15 bani in caz de francare si la dublul taxei in caz de nefrancare.
Scrisorile insuficient francate se considerau ca nefrancate, scazandu-se
insa valoarea timbrelor aplicate ;

b) Pentru imprimate si probe de marfuri cate 5 bani de fiecare 50

grame sau fractinne, cu francarea obligatorie la prezentare. Cele nefrancate
sau insuficient francate se supuneau la taxele scrisorilor ;
c) Pentru trimiterile recomandate san cu aviz de primire, pe lamp taxele ordinare, se mai percepeau cAte 25 bani de trimitere;

Pentru scrisori a se remite prin expres, pe langa taxele ordinare,

cate 50 bani de trimitere.
Produsul taxelor incasate se stabilea a se iniphrti astfel :
a) Din taxele scrisorilor, imprimatelor si probelor, doua trehni se cuveneau Rusiei si o treime Romniei;
b) Taxele de expres se cuvendan tarii de care depindeh oficiul (listribuitor ;
c) Celelalte taxe rainfineau in prolitul thrii care le percepet.
Pentru corespondentele in tranzit s'au admis:
a) Tranzitul deschis, cu un pret care nu putea shcovarseasca taxa rusoromana ardtata mai sus ;
b) Tranzitul inchis pnin Rusia, se slipuneh la 40 bani de 30 grame de
scrisori si 1 len pe kilogramul de celelalte obiecte, iar Gel prin Romania la
20 bani de 30 grame scrisori si 50 bani pc kilogramul de celelalte obiecte.
I)

Buietinut Telegrafo-Postal din 1873, pag. 49 qi 85.

www.dacoromanica.ro

347

Obiectele de mesagerii se supuneau la taxele interne ale fiecarei tari, calculate dela punctele de frontierh de intrare sau ieire, putndu-se expedi francate
sau nu 'Ana la frontiera.
Conventiunea mai prevedeA dispozilluni privitoare la expedierea obiectelor
de corespondente si mesagerii, cdderea in rebut, formalitgile de vainuire, responsabilitatile in cazuri de pierderi sau stricaciuni si incheierea conturilor intre
State le contractante.

In aceeas ordine de vcderi, Lahovari strue si face a se with de Corpurile

legiuitoare la inceputul anului 1871 Conventiunea postaht cu Serbia, incheiata
de predecesorul sau Zisu, i pe care o puse in aplicare dupit ce se sanctiona, la
20 Fevruarie acelas an 1).
Ca Orli esentiale, prin Conventiunea cu Serbia s'au stabilit :
SA se fach un schimb regulat de corespondente si mesagerii intre ambele
1,5.6 prin punctele Severin i Cladova, cu vapoare i brci.
Cheltuiala de transport intre punctele sus aratate si acele de tranzit prin
alte tari sa fle suportata in parti egale de ambele State contractante.
Obiectele admise la transport erau: scrisori, imprimate si probe de marfuri pAna lit o greutate maxima de 250 grame si mesagerii (colete de ()rice fel,
bani si valori) pAnit la o greutate maxima de 25 kilograme.
In privinta mesageriilor se prevazii clauza cit greutatea lor puteA fi ridicata
prin comund intelegere OM la 40 kilogram.
Taxele s'au fixat astfel :
a) Pentru scrisori simple, 15 bani de fiecare 15 grame sau fractiune
in caz de francare si 30 bani pentru aceeas greutate in caz de nefrancare.
Cele insuficient francate se tratau ca nefrancate, scazAndu-se valoarea
timbrelor aplicate ;
b) Pentru imprimate si probe citte 5 bani de liecare ro ilame sau
fractiune, cu francarea obligatorie;
c) Pentru trimiterile recomandate sau cu aviz de primire pe Volga taxele ordinare cAte 25 bani de trimitere.
Taxele percepute pentru obiectele sus aratate ramAneau in profitul tarii
care le-a incasat.
Taxele de tranzit erau 10 bani de 30 grame de scrisori si 50 bani de kilotEramul de celelalte obiecte.

Trimiterile de mesagerii puteau fi expediate francate sau nefrancate, supunandu-se la taxele interne ale tarii respective, fiecare Stat avAnd dreptul la taxele teritoriului parcurs.
Conventiunea mai prevedeA dispozitiuni privitoare la aranjamentul curselor
4) Buletinul Telegrafo-Postal din 1874, pag. 111.

www.dacoromanica.ro

348

de lega tura, echivalentul monedelor si grentatilor, con(litiuni de admitere, francarea trimiterilor, reexpedieri, rebuturi, despagubiri in caz de piercteri si strichciuni, drepturi vamale i incheierea conturilor. .

In afara de aceasta, Lahovari urma tratative pentru incheierea unor conventinni postale cu Franta, Italia, Grecia i Turcia, precum si revizuirea celor
in vigoare cii Austro-Ungaria si Germania 1), insh intrunirea congresului din
Berna a avut de consecirrth intreruperca orichror alto negocieri, intru cat prin
acel congres se urmreh a se stabill o intelegere generalh.
Congresul dela Berna

Dupa cum ain vazut din cuprinsul conventiunilor postale, incheiate de Romania cu diferitele tdri, rezulth ch trimiterile postale preschimbate intre tan emu
supuse la taxe i reguli diferite, ch pentru stabilirea unor relatiuni de schimb
erh nevoie de incheierea unor conventiuni speciale, i di State le earl avean relatiuni mai intinse trebuiau sh incheie o multime de asemenea conventiuni.
In afara de aceasta, socotelile intre diteritele thri pentru schimbul trimiterilor postale facandu-se pe numarul de bucati expediate sau primite. urina sa so
tina conturi i socoteli Ingreunkoare pentru buna efectuare a serviciulni.
Acestor inconveniente se datoreste propunerea facuth de State le-Unite ale
Americii de Nord, la Noemvrie 1862, pentru intrunirea unei conferinte, uncle
reprezentantii tuturor administratiunilor postale sa discute sirnplificnibe i imbundtatirile de introdus in relatiunile de schimb international.
Ideea ghsindu-se bund, la 11 Maiu 1863 reprezentantii a 15 State din Europa si America se adunara la Paris, i, dupa mai multe discutiuni, stabilirh

principii generale, de natura a usura, schimbul trimiterilor dela lard la tara.

Aceste principii nu ghsira lnsi o aplicare imediath i ele nu servird deck la incheierea viitoarelor conventiuni postale.

Mai tarziu, chtre finitul anului 1868, de Stephan, consilier intim superior
din administratiunea postelor confederatiunii Germaniei de nord, ajnns in urma
directoir general si ministru al postelor hnperiale germane, enunta principille
pentru formarea unei Uniuni postale,, intre toate State le civilizate i propune
ca ele sh fie deshatute de un congres universal.
Guvernul confederatiunii germane insusindu-si acest proiect, Mat deniersmile necesare pentru intrunirea unui astfel de congres, insa din cauza isbucnirii rasboiului franco-german lucrarile fura parasite.
Dupd incheierea phcii se incepurh noi tratative i, cazandu-se de acord, se
inshrcina guvernul elvetian a invith pe reprezentantii tuturor Statelor la un
I) Darea de seami din 1874-75, pag. 5.

www.dacoromanica.ro

- 349

congres postal, ce urrna sa se tinh la Berna, la 1 Septemvrie 1873. Cum insh

Rusia cera amanarea, se fixa o now data, asa c intrunirea congresului avi loc
la 15 Septemvrie 1874.
La acst congres lila parte reprezentantii Statelor urmatoare : Austria,
Belgia, Danemarca, Egiptul, Elvetia, Englitera, Franta, Germania, Grecia, Italia,
Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Romania, Rusia, Serbia, Spania, Statele-Unite ale Americii de Nord, Suedia, Turcia i Ungaria, reprezentAnd, la

un loc, un teritoriu de aproape 37.000.000 km. patrati

o populatiune de

350.000.000 locuitori.
Congresul a durat panh la 9 Octomvrie acela an i, duph lungi desbateri,
s'a ajuns a se incheia tratatul, prin care se crei Uniunea generold a postelor
Tratatul incheiat la Berna a a vut ca scop de a forma din toate Statele participante, din punct de vedere postal, un singur teritoriu, in intinderea cdruia
taxele, conditiunile de admitere i transmiterea corespondentelor sh fie supuse la
un regim uniform.
Prin acest tratat 6e stabilean in general urmOtoarele :
Egalitatea perfecta a tuturor Statelor aderente, din punct de vedere al dreptabu de vot in congres ;

Fixarea taxelor pentru intreg teritoriul uniunii la 25 bani de 15 grame

pentru scrisori, cu facultatea de a varia, intro 20-32 bani, la 121/2 bani pentru
cdrli postale i la 7 bani de 50 grame pentru celelalte obiecte;
Cedarea, in beneficiul fiecarui Stat, a taxelor percese de el, suprimarea de-

conturilor in relatiunile directe, cheltuelile de tranzit in sarcina administrapunii expeditoare i regularea acestor cheltueli prin statistici semestriale ;
Plata tranzitului teritorial cu 2 lei kilogramul de scrisori i 25 bani kilogramul pentru celelalte obiecte. Aceste sume se puteau indol pentru parcursuri
mai mari de 750 kilometri ;
Tranzitul maritim gratuit panii la 300 mile marine si plhtit pentru distante
mai rani en 6 lei, 50 Irani kilogramul de serisori si 50 bani kilogramul de velelalte obiecte.
Prin adoptarea msurilor de mai sus s'a facut o adevaratd revolutie in relatiunile postale universale. Multirnea formalitatilor i diferitele taxe i reguli
confuze an fost inlocuite prin uniformitate, frontierele au disphrut i taxele s'au
redus in mod simtitor.
Consecintele acestui congres au Lost de cea mai innalta insemnhtate i influenta sa asupra stdrii economice a lumii si desvolthrii relatiunilor universale, II
pune mai presus de orisice alt asociatiune internationala i cu drept cuvant pre-

sedintele congresului (E. Borel, Ministru elvetian) In discursul sau de mdiidere i-a caracterizat importanta astfel :
Congresal din Berna va insernna 0 epocd importantd nu ?urinal in fozele
instilutiunitor postale, dar chior in istoria ornenirii. Uniunea postald universald
www.dacoromanica.ro

350

serviAd iideresele ctrcilattunii, vo fi toldeodula nfl lost ra will- de impdciuire

ile upropiere Mire Slule.
Romania a fost reprezentata la congresul (lela Berna prin directorul La !to-

vari, care lua o parte activa la intocmirea conventiunii, unde i se admise mai
multe propuneri i fadi parte din comisiunea care a aka-tuft regulatnentul de
punerea in aplicatie a acelei conventiuni.
Guvernul roman a ratificat la timp conventiunea incheiatu, pentru a putea
fi push in aplicare cu incepere dela I. Julie 1875, iar taxele ce unman sh se perceapd s'an fixat printeo lege specialrt, votata de Corpurile legiuitoare i sanctionata la 1 Maybe 1875 1).
Dupit aceast lege i pentru toate State le ce faceau parte din uniune urma
sa se perceaph :
a) 25 bani pentru scrisori simple francate, de fiecare 15 grame sau fractiune.
b) 50
n
nefrancate, n
15 a
n
a
c) 1 0
chili postale simple, en francarea obligatorie la prezentare.
d) 10 s
imprimate, probe de marfuri i hartii de afaceri, de fiecare 50 grame greutate sau fractiune.
e) 30 s
recomandare.
s
f) 20
o recepish de inapoiere.
Taxele recluse pentru localittile i biurourile limitrofe, stabilite prin conventiuni speciale, s'au mentinut i in viitor.
Tot prin aceea lege s'au adus modifichrile necesare legii de exploatare din
1871, pentruca, pe de o parte, sh fie push' in concordanta en cele prev6zute prin
conventia international, iar pe de alta, de a so stabill o manipulatie uniform,
atat in serviciul intern, cat i In cel international.
Modifichrile introduse au constat in :
77

77

71

77

La art. 30 s'au adaugat cartile postale i hartiile de afaceri ;

La art. 31. s'a suprimat ultimul aliniat, dupa care factorii percepeau
nate 2 bani pentru distribuirea obiectelor postei de scrisori ;
La art. 37, alin. I, se adaugh hartille de, afaceri ;
La alin, a i b s'a inlocuit 40 cu 50 grame.
La alin. e greutatea probelor de marfuri s'a mentinut la 250 grame,
iar a celorlalte obiecte s'a ridicat la 1000 grame ;
La alin. f jurnalele i alte imprimate nefrancate, sau insuficient francate, nu vor fi admise la expediere, iar celelalte obiecte se vor taxa ea serisori nefrancate, scazandu-se valoarea timbrelor aplicate.
Pentru punerea In aplicare a dispozitinnilor conventinnii postale universale,
Lahovari depuse multa mulled i mult intones, dand instructiunile necesare pen1) Buletinut Tclegrafo-Postal din 1875, pag. 89.

www.dacoromanica.ro

351

tru schimbul corespondentelor, alchtuirea tarifelor cu thrile din uniune i en cele

afard din uniune, cum si pentru tinerea si formarea statisticilor, dupa earl tre-

buia sh se calculeze taxele de tranzit ce urrna sa plittim, sau si. incasani dela
Statele strhine.

George Lahovari a condus administratiunea postelor i telegrafelor ptina la

31 Martie 1876, adich patru ani si cinci luni, ceeace nu s'a mai intamplat vreunuia din predecesorii si, i acestei imprejuraxi, cat ;i spiritului shu de bun organizator si administrator se datoresc imbunattitirile ce s'au adas serviciudui
postal in timpul directoratului shu.
De altfel tot atat de rodnich a fost activitatea acestui director general si in
ceeace priveste organizarea i buna indeplinire a serviciului telegrafic, chruia i-a
adus multe imbundthliri, 'nitre cari putem cita : Reconstructia liniilor telegratice,
cari functionand de 10-12 ani se Oscan in proasta stare de intretinere. Adhugiri de noi fire pentru a se face rata traficului desvoltat. Infiinthri de oficii
constructii de noi linii. Incheierea unei conventiuni cu chile ferate, pentru ca
ghrile s fad, serviciul de telegraf i pentru particulari. Introducerea depesilor
urgente. Infiintarea de cabluri subterane in Bucuresti, pentru a face s dispard
liniile aeriene. Reinstalarea in mod sistematic a oficiului telegrafic central si dotarea lui cu aparate noi si practice, etc.
Asupra erviciuIui telegrafic avem de adhugat eh in timpul de conducere

al directorului Lahovari s'a tinut la Roma, in lanuarie 1872, a treia confeninth telegrafich internationald, la care Romania a fost reprezentath prin generalul Ion Ghica, si la Petersburg in Iunie 1875 a patra conferinta, la care Romania n'a luat parte, dar a aderat la lucrtiri. La ambele conferinte s'au stabilit
noi reguli pentru uniformarea serviciului telegrafic in relatiunile dintre State
si din cari parte s'au introdus si in serviciul intern al prilor.
Afarh de acestea Lahovari stabill lurrhri si emise idei, pe cari desi nu le
putt.' pune in aplicare, totus servirh ca mod de conducere unnasilor shi si intre
acestea putem cith:
Intocrairea unui proiect de lege, prin care se stabilea ca prezentarea si achit area manda telor postale sh se fach numaiprin oficiile postale, excluzandu-se amestecul cassieri l or de judete 1), dispozitie blind si la care s'a ajuns pnin legea din 1880.

Urairtrea tratative pentru introducerea servicialtn de mandate postale, in

schimb cu strdinhtatea, dispozitie iarhs bund si care s'a tradus in fapt, cu incepere dela Aprilie 1879.

Emise principii pentru organizarea serviciului postal rural, in asa mod ca

1) Darea de searaii din 1874175, pag. 8.

www.dacoromanica.ro

352

in local dorobantilor i vtrilor sti se intrebuinteze factori speciali, cari sk deserveasca un numar oarecare de comune, stare de lucruri la care s'a ajuns abia

peste 18-20 de ani I),

Lahovari deI parasise administratia postelor i telegrafelor, i de1 in urma
ocupase alte funcliuni insernnate, totu pastra o deosebit dragoste atat institutiunii cat i personalului postal i telegyafic, dragoste pe care ii placea s o manifeste in ori 5 i ce ocaziune. De altfel i personalul corpului pstra o frumoasa,

recunoscatoare amintire celui care il condusese cu.deosebit tact, dreptate

buna vointh.
*

Nu putem ins termina acest capitol fard a arata Ca peste 25 ani dela retragerea sa din functiunea de director general al postelor i telegrafelor, George
Lahovari a fost insrcinat s reprezinte Romania la congresul postal ce s'a tinut
la Berna, la 2 Julie 1900, pentru a se sarbatori a 25-a aniversare a infiintarii uniunii postale universale.
Cu aceast ocaziune, M. Ansault, delegatul Frantei i preedintele de varsta
al acestui congres, unde se adunasera reprezentantii tuturor Statelor din lume,
in discursul sau de deschidere, vorbind despre cei ce au luat parte la fundarea
uniunii in 1874, zice urmatoarele 2) :
nAvem ansa (le a regdsi aci pe unul dintre semna-

tarii pactului fundamental al uniunii. Romania a binevoit printr'o delicata

atentiune, de care nu vom putea sa-i multurnim in deajuns, a incredinta misiunea de a o reprezenta aci ilustrului don-in Lahovari, preedintele Inaltei Curl i
de conturi i fost director general al postelor i telegrafelor, care in ceeace II

privete a binevoit sa-i reaminteasca de participarea sa activa la tratatul

dela Berna.
nPrezenta sa printre noi adauga o lucire particulara, la stralucirea naturala', a sarbatorii, care ne-a adunat.
Deci, domnilor, glorie i recunrOinta d-lui Lahovari.

i) Darea de searni din 1872/73, pag. 10.

2) L'Union postalea dm 1900, pag. 139.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI STEFAN FA LCOIANU

5 Main 1876

5 Aprilie 1877

In urrna retragerii lui George Lahovari, administratiunea postelor si telegrafelor a fost condus de inspectorul general N. i*mescu, pand la 5 Maiu 1876,
cand a fost numit in funcliunea de director general locotenentul-colonel F,4efan
Flcoianu.
FAlcoianu venind in capul administratiunii postelor si telegrafelor se giisi
in fata cererii guvernului, format la 27 Aprilie 1876, sub presedintia lui Manolachi Costache, de a face economii in bugetul de cheltueli al acelei administratiu, cerere ce de altfel se frtcuse tuturor institutiunilor publice, din cauza
relei situatiuni financiare a trii.
La administratiunea postelor si telegrafelor, dintr'un exces de zel, s'au fcut

economii de 136.710 lei anual, din cari 112.710 lei la personal, Kin urrnatoarele reduceri t) :
In administralia centrala :

In serviciul execuliv :

1 controlor clasa I.
4 controlori ,, II.
2 ajutoare.
2 inspectori.
2 oticiargi superiori clasa I.
2 perceptori clasa I.
2 oficianti superiori clasa II.
4 perceptori clasa II.
6 oficianti superiori clasa III.
4 perceptori clasa III.
5 oficianli clasa I.
6

,,

7,

,5
10
4 elevi
25 ,,

II.

. III.
clasa I.
. II.

5 conductori gradul I.
6 efi cantonieri.
1) Monitorut Oficial din 1876, pag. 4131.

www.dacoromanica.ro

Itt
Redurerea gradelor de mai sus din ierarhia corpului a mai fost motivata si
pe faptul ca aceste grade fasesera adaugate prin buget, dupa votarea legii din
1871, Fara a se tine seama c cantitatea de lucru si operatiuni din 1871 pana in
1876 se indoise, pe cand personalul nu crescuse decat cu o mica proportie si ca
in momentul reducerilor abia se puteh face fatii multiplelor cerinte ale serviciului.
De altfel, reducerile facute au fost cat se poate de nedrepte, caci, pe calla
la posta i telegraf, un serviciu de productiune, se redusese 136.710 lei, la intreg
ministeral de interne si la autoritatile dependinte, ca Irnprimeria Statului, politia Capita lei, administrapunea judetelor, serviciul penitenciarelor i serviciul
sanitar, nu s'au redus decat 172.150 lei.
Ca consecinta a reducerilor de mai sus, aprobate si de Corpurile legiuitoare
la 9 si 20 Iu lie 1876, cu decretele No. 1.520 si 1.511 din 3 August acelas an 1),
s'a lasat in disponibilitate un numar insemnat de functionari i s'au facut mai
multe retrogradari.
In disponibilitate s'au lasat dintre funclionarii straini ca origina si ca name,
(10;1 cea mai mare parte din ei se Awl in corp dela inIiintarea telegrafului in
Virile romane si desl ei renuntaserd de malt la mice protectie straina.
Asupra chestiunii personalului, mai avem de adaugat ca mai tarziu directoml Flcoianu, voind s pima in acord legea de organizare cu reducerile factite,
a alcatuit un proiect de lege care s'a votat de Corpurile legiuitoare i s'a sanetionat pe ziva de 31 Martie 1877.
Prin acea lege art. 2 i 1ft din legea de organizare se modificall precum
urnieaza :
Art. 2.
Personalul telegrafo-postal se compune In modul unnator :
Administraliu c('ntolld

1 director general ;
1 inspector general ;
2 sefi de sectiune;
sefi de binrou ;
8 copiti ;

3 controlori clasa I-a ;

2 veriticatori ;
1 registrator ;
1 ajutor ;
1. arhivar ;
1. magazilier.
1) Buletinui Telegrafo-Postal din '1876, pag. 221.
Buletinul Telegrafo-Postal din 1877, pag. 19.

www.dacoromanica.ro

- 855 Serviciul statiuvilor

2 inspectori;
6 oficianti superiori clasa I-a ;
2 perceptori clasa I-a ;
Oficial* superiori clasa 1I-a ;
Perceptori clasa II-a ;
Oficianti superiori clasa I11-a ;
Perceptori clasa I11-a ;

()finial* clasa I-a ;

)7

Elevi

1E-a ;
11I-a ;

I-a ;
Il-a.

Numarul efilor de biurouri i ai celorlatti functionari ai administratiunii centrale, precum i numilrul perceptorilor i oficiantilor de toate clasele, asemenea i numrtrul rolor1ali funrtionari subalterni din serviciul statiunilor, se iw ptiloc't udauy(t sttic inie;wo't pin 1)1(00 anuel, dupd eerie tele
servicinlvi.

Numrul conductorilor, efilor de cantonieri, cantonierilor i curieri!or, precum i mice alt personal, se va determitA pe fiecare an in bugetul
ueneral al Statului.
Art. 14 din aceea lege se modifich numai in ce privete leurile elevilor, cari se fixar pentru cei de clasa I 1.a 110 lei (in loc de 100 lei) i
pentru cei de clasa 11 la 1(() lei (in loc de 73 lei).
Prin dispozitiunile de mai sus s'a prtrtisit principiul destul de bun din legea
organicrt din 1871, dupri care numrul functionarilor din corp nu se puteh reduce, ci numai sporl, i s'a adoptat principinl drturettor, ca nunirtruI personalului sa fie fixat prin bugetele anuale, ca i cand oficiile telegrafo-postale sau
diversele Ion servicii se puteau extinde sau reduce ca ;i numrtrul subprefecturilor, sau ca alipirile i deslipirile de comune.
De altfel, urmeazd s se tie, pe de o parte, di la alcdtuirea legii din 1871
se calculase i se stabilise ce personal trebui sa' aibrt fiecare oficiu, prevazCtndu-se strictul necesar, iar pe de alta, crt inteo administratiune ca a postelor si
telegrafelor lucrul crete incontinuu ;i ca el se indoete In aproximativ cinci sau
ase ani, i, ca atare, numirul personalului trebuie numai sii creasca, iar na sii
fie redus.
Singura parte bunA a legii de mai sus a fost cea continuta in art. 1.4, prin
care se sporeau lefurile elevilor, destul de mici in trecut.
***

www.dacoromanica.ro

356

Sub influenta aceleeas situatiuni financiare, directorul Falcoianu a alcatuit un

proiect de lege, prin care s'au modificat taxele postale i telegra fire precum urmeaza:

LEGE
Art. L. Articolele 15, 31. si 51 din legea taxelor postale din 1871
se modifich astfel :
Art. 15.
Taxa imei telegrame simple, socotita dela unu pand la

(loudzeci de cuvinte, in interiorul thrii, dela un biurou la oricare altul, este

de 1. leu si 50 bani.
Pentru fiecare serie de 10 cuvinte mai mutt taxa suplimentara va Ii
de 75 bani.
Art. 31.
Taxa postala a scrisorilor in interiorul Romaniei, oricare
ar fi distanta j i cu exceptiunea prevazuta la art. 32, se fixeaza la :
15 bani pentru o scrisoare francata pana la 1.5 grame.

Pentru fiecare 15 grame sau fractiune de 15 grame mai mult, pentru o scrisoare francata se va adaugh 1.5 bani si pentru o scrisoare nefrancata 30 bani.
Obiectele postei de scrisori nesuficient francate stint taxate ca scrisori
nefrancate, tinandu-se cont de valoarea timbrelor postale puse pe ele.
Predarea obiectelor sosite cu posta de scrisori la locuinta adresantubn
se va face gratis.
Taxa ce urmeazd a se percepe pentru obiectele de mesaArt. 51.
genii se calculeaza:
a) Pentru obiectele de greutate elite 20 bani de fiecare kilogram pe fiecare zona;
b) Pentru bani si valori dile 20 bani pentru fiecare zona.
Afara de aceasta se va percepe un drept fix de 30 bani pentru fiecare
object de mesagerii.
Taxa epistolelor pentru strainatate va fi de 30 bani si taxa
Art. II.
ziarelor va fi de 5 bani.
Proiectul de mai sus s'a votat de Corpurile legiuitoare la 30 si 31. Iulie 1876
s'a sanctionat pe ziva de 6 August acelas an, cu mentiunea de a se pune in
aplicare pe ziva publichrii lui 1).
Taxele prevazute prin noua lege pentru telegrame, scrisori i mesagerii in
serviciul intern s'au majorat cu 50 Olo, i, desi cei cari le propusesera speran intr'o crestere insemnata de venituri, totus nu s'a ajuns la acest Wenn, intru cat
venitul postelor i telegrafelor, care pe anul 1.875 era de 2.652.377 lei,
nu s'a ridicat in 1876 decat la 2.823.965 lei, adica cu un spor neinsemnat de
1.71.588 lei.
4) Mon itorul Oficial din 1976, pg. 4403.

www.dacoromanica.ro

851

0 dispozitie cii arrndri nepractice a luat Fdlcoianu prin desfiinkrea retinerilor lunare pentra formarea garantiilor functionarilor telegrafo-postali. In care
sells a fdcut sh se voteze de Corpuril( legiuitoare urmaloarea lege, care s'a si
sanctionat pe ziva de 22 Martie 1877 1):

LEGE
Art. I. Legea din 6 Martie '1871 pentru retinerea inensuald de 5
din salariile impiegatilor telegrafo-postali se abrogd.
Art. 2.
Retinerile fdcute conform legii din 6 Martie 1871 se vor
restitui color in drept.
()data, insd cu abrogarea legii pentru forinarea garantiilor, Corpurile legiuitoare voteazd i o lege prin care se moditica dispozitiunile art. 22 din legea de
organ izare a corpului in sensul urmdtor 2) :

LEGE
Articul uic.. Art. 22 din legea pentru organizarea corpului telegrafo-postal se modified precurn urmeazd:
Art. 22.
Perceptorii postali clasa I-a vor depune la numirea lor in
acest grad o cautiune egald cu de ase ori retributinnea anuald.
Perceptorii de clasa II-a i a III-a vor depune la numirea lor in aceste
grade o cautiune egald cu de trei ori retributiunea anuala.
Oficiantii superiori de toate clasele vor depune la numirea lor in aceste
grade o cautiune egald cu de cloud ori retributiunea anuala.
Conductorii postali vor depune la numirea lor in functiune o cautiune
egald en salariul lor pe un an, prevdzut prin buget.

Aceste cautiuni vor consta in numerar sau efecte publice garantate

de Stat, acele pentru cari legea prevede anurne a fi primite ea eautiuni de
dare casele publice, dupa valoarea Ion nominald.

Prin introducerea dispozitirmilor de mai sus s'a ajuns iar4 la inconvenientele din trecut, cnd personalul nu puteh fi avansatin gradele de olicianti siiperiori, pentruca tiu aveau de unde sh depuna garantiile cerute, iar cei cari se
gdseau acolo erau arnenintati sh fie retrogradati, fortAndu-se astfel i unii si altii
a imprumutd sumele necesare dela camtari, cu dobanzi oneroase.
De altfel, urmeaZd a se ti ca. aceste neajunsuri au devenit i mai pronuntate, intrucat pnin modificarile filcute garanliile oficiantilor superiori an fost ridicate la indoitul lor.
*

I) Buietinul Telegrafo-Postat din (877, pag. 23.

2) Buietinui Telegrafo-Postai din 1877, pag. 24.
23

www.dacoromanica.ro

a- 358

Directorul FAlcoianu a modificol i regulamentul pentru organizarea servi-

ciului postal rural, intocmit ;i pus in aplicare de G. Lahovari la Ianuarie 1876,

prevAzand ca in locul registratorilor de subprefecturi, cari erau prea mult ocupap cu atributiunile serviciilor ion, sh se numeasch iarhs expeditori rurali.
Noul regulament cu dispozitiunea sus ardtath, pus in aplicare pe zina de 1
Ianuarie 1877 1), ar fi urmat s dea rezultate bune, intrucat servicird postal rural s'ar fi executat in mai bune conditiuni cu oameni speciali. Cum insh judetele nu puteau St suporte plus& de cheltueli ce rezulta din aceasth reformh, a
trebuit sA treach inch multi ani panA s'a ajuns a se avea peste tot expeditori si
atunci totus cut un numiir mai restrans de biurouri.
.

In timpul directoratului lui Frdcoianu si duph hothrirea inaltei Cur1i de

conturi s'a stabilit CL diniginii oficiilor telegralo-postale sunt justitiabili de aceasth
Curie, i cu ordinul No. 7.117 din 24 Maiu 1.876 2) s'a pus obligatiune dirigin-

pe de o parte, de a forma ;i inainta conturi de gestiune pe anii 1873, 1874

si 1873, iar pe de alta, ca In urInd s incheie astfel de conturi la finitul fiechrui
an, precum ;i la ()rice transferare sau incetare de dirigere. a unui oficiu.
Conturile de gestiune s'a dispus a fi formate din douh formulare, din cari
unul era privitor la veniturile postale si telegrafice, iar celdlalt privitor hi priniirea si intrebuintarea timbrelor postale.
La 5 Aprilie 1877 directorul Falcoianu a phrhsit conducerea administratiunii
postelor i telegrafelor, intrucat din cauza evenimentelor ce se preghteau a fost
rechemat in armath i nut nit ea director al in inisterului de rhsboi.

.)..41.4.

1) Buletinui Telegrafo-Postal din 1876, pag. 273.

Butetinut Thiegrafo-Postal din 1876, pag. 194.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI C. PILAT

9 Aprilie

tulle 1877

C. Pilat, cost major in arrnata, de unde a demisionat pentrn a hul parte la

rasboiul franco-german, a fost nitwit director general al poslelor i telegrafelor
pe ziva de 9 Aprilie 1877.
Directorul Pilat a luat conducerea acestei administralluni in momente grele
jii printre primele sale acte gasim urmatorul ordin circular, dat corpnlui pe zina
de 13 Aprilie I) :
Domnilor,

In circumstantele actuale este timpul cand fiecare roman cu sentimente frumoase pentru -taxa sal depue tot concursul ski moral i fizic, cu
o abnegatie distinsa. Prin urmare, acum mai mult ca totdeauna, vrt reamintesc sacra datorie ce Ara incumba, atat ca romani cat i ca amploiati, si vrt

cer sa lucrati neintrerupt, fra a da ocazie de impulsiune din partea superiorilor i fiti incredintati ca la timp voiu tine cont pentru zelul si devotamentul cu care amploiatii telegrafo-postali se vor distinge, prin concursul ce trebuie sa dea serviciului sii, acum mai mult ca in totdeauna.
Iar d-voastre, domnilor dirigii4i, cari aveti raspunderea serviciului ce
dirigiati, yeti constata i imi yeti comunich la timp cu impartialitate cum
si-an indeplinit fiecare datoriile in asemenea circumstalle.
Director general, C. Pilat.

Acest ordin, prin care se chema la shntul datoriei intreg persotudul telegrafo-postal, era motivat de urmatoarele imprejurari :
De mai mult timp Rusia se an in cearta cu Turcia din cauza asupririi popoarelor balcanice i cum aceasta din urma tara nu vol sa-si i angajamente
pentru introducerea de reforme, Tarul Alexandru al II-lea dete ordin trupelor
sale concentrate in Basarabia sui treaca pe teritoriul Romniei, lucru ce se si
1) Buletinui Telegra fo-Postal din 1877, pag. 45.

www.dacoromanica.ro

360

facii in ziva de 11/23 Aprilie, iar a dona zi, printr'o proclamatiune, declara
rasboi Turciei.

Mai inainte insa de intrarea rusilor in ara, intre guvernul roman si rus
s'a incheiat o conventiune, prin care Statul rusesc chezasuia respectarea drepturilor si institupilor nationale, mentinerea si apararea integritatii Romaniei, se
reglementh trecerea armatelor rasesti prin tara, raporturile antoritatilor locale
cu comandantii de trupe si toate amanuntele privitoare la transporturi, aprovizionari, modalitatea de plata si despagubiri cavenite Statului san particularilor
pentru furnituri i indestuldri date ostirilor in trecere.
Armatele romane concentrate isi luar sarcina de a apara prmul Dunarii
contra Turcilor cu forte mai aglomerate la Calafat, I3aileti, Corahia, Giurgin,
Oltenita si Barbosi si aceasta 'dna la sosirea trupelor rusesti, rani inaintan pe 4
drumuri i adich:
1. Ungheni-Iasi-Roman-Bacau-Vocsani-Buzan-Baneasa (in apropiere de
Bucuresti).
2. Ungheni-Iasi-Vaslui-Barlad-Focsani-Buzau-Ploieti-Copaceni (pe Arges).
3. Falciu-Galati-Braila-Slobozia-Calarasi.
4. Cubei-Bolgrad.

Cu intrarea trupelor ruseti in tara si punerea pe picior de rasboi a armatei

romane, corespondentele postale si telegrafice au crescut inteatat in cat perso-

nalul telegrafo-postal nu mai putea face fat cerintelor serviciului,

de1 el

muncea cu cea mai mare sarguinta i dragoste.

Dosarele directiunii postelor si telegrafelor din anul 1.877, spre sfarsitul
lunii Aprilie, sunt pline de referatele oficiilor si ale inspectorilor telegrafo-postali,
prin cari se arata ca personalul este istovit de munca nesfarsita de.zi ii noapte
si eh el se Ala in serviciu, fard a avea cel mai mic repaus.
Autorittile de Slat se alarmeaza de aceasta stare si prefeclii de judete comunica Directiunii postelor ca personalul telegrafo-postal a cazut de. oboseala si
cd se impune inmultirea lui, spre a se putea face fata executarii serviciuhti,
multiplicat de atatea nevoi.
In fata acestora, directorul Pilat intervine pe langa ministrul de interne
in urma aprobarii data de Corpurile legiuitoare, in zina de 27 Aprilie st. v., se
dispozeaza ca personalul corpului sa fie sporit cu 5 oficianti gradul I, 10 oficianti gradul II si 20 oficianti gradul III1).
Locurile adaugate s'au completat pe ziva de 1 Maiu stil vechiu, parte prin
avansarea personalului existent, iar parte prin reprimirea celor cari fusesera
lasati in disponibilitate, cu ocaziunea reducerilor de personal din 1876, sub directoratul lui Stefan Flcoianu.
Numarul mic de personal adaugat n'a fost decat o trecatoare imbunata1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1877, pag. 48.

www.dacoromanica.ro

361

tire, caci, dupa cum vom vedea mai tarziu, prin nouile cerinte de infiintari de
oficii prin locurile de cantonamente ale trupelor i cele de campanie s'a ajuns
ea lipsa de personal sa fie si mai sirntita, iar munca depus de personal din ce
in ce mai supraomeneascd.
*

In baza conventiunii incheiat intre guvernul roman si rus, i pentru a se

stabill relatiuni de serviciu intre administratimna postelor romane i serviciul
postal de campani'e rusesc de pe langa diferite corpuri de armata, la 2/14 Main
1877 s'a incheiat intre directorul general C. Pilat si ajutorul sefului postelor de
campanie rusesc urmatoarea conventiune 1) :
CONVENTIUNE
Despre pritnirea i predarea corespondentei si a mesageriilor, de bin rourile postale
romane, cantonarnentelor militare postale ruse si viceversa, In timpul
rdshoiulni lntre Rusia i Turcia

Subsemnatii, director general al postelor i telegrafelor si ajutorul sef ului postelor de camp al armatei active am convenit :
I. Toga corespondenta imperiala rusa, oficiala i privata, cum si mesageriile, vor fi supuse taxelor postale, conform conventiunii uniunii postale si legilor /arid

Achitarea taxelor cuvenite Orli se va face conform art. XXIII din

conventia generala incheiata intre guvernul imperial si Roinnia.
2. Corespondenta de tot felul se admite a se transporth in pachete inchise, saci, gente i geamantane.
3. Math corespondenta simphi, oficial, recornandata si mesageriile se
va trimite la biurourile romne, totdeauna Insotite de o carta dupd forma
lit. A, in care se va insemna greutatea corespondentei, excluzand greutatea
envelopei pachetului, si a altor obiecte in cari se trimite corespondenta.
1. Biuroul postal printind corespondenta, va iscall de aceasta intr'o
condica speciala.
5. In cartele postale, biurourile romane vor pune greutatea rot-mina,
iar cele ruse greutatea rusa.
6. La caz de necesitate, in biurourile postale rornne, unde nu vor fi
cantonamente
ruse, se admite a fi oranduiti cte un amploiat sau curler
i
rus, pentru desfacerea corespondentei, clasarea ei si predarea dupa destinatiune.
Director general ol postelor pi telegrop,tor rwruive, C. Pile.
Ajutorvl pfului postelor de campavie, Indesdfrabil.
1877, Maiu 2114.

No. 6.197.
i) Dosarul Direcliunii postelor No. 46 din 1877.

www.dacoromanica.ro

362

Ca urmare a acestei conventiuni, cu ordinul circular No. 6.340 din 16/V I)

catre oficii, s'a dispozat ca taxele pentru trimiterile depuse sau adresate corpurilor de trupe ruseti sh se crediteze, iar faturile respective sti se inainteze lunar
Directiunii, spre a se intocml conturile generale.
In ceeace prive,ite serviciul telegrafic, duph o invoial fticutit cu eful serviciului rusesc din campanie, se stabilise ca depeile armatelor se vor considera
ea corespondente de Stat, cu taxe creditate, iar conturile urmau a se intocml de
directiunea generalh, duph borderourile formate i inaintate lunar de oficii.
De oarece insii mai toath corespondenta oficialh, a corpurilor, cea particulard a trupei, cat i cea a numerOlor furnizori ce insoteau armatele, era scrish
cu caractere slavone, s'a chutat ca pe lank' oficiile telegrafice dela granita despre Rusia, la cele situate in drumul armatelor, cat i la cele de cantonamente, sit
se ataeze amploiati sau soldati rui, cari cunoteau manipularea aparatelor telegrafice.

Cum insh aces;ti amploiati i sold* erau slabi de tot, din care cauzit tineau
liniile ocupate mult timp, amploiatfi romani pentru a nu intarzia corespondentele proprii, s'au silit sit invete alfabetul slavon i sti lucreze ei in locul personalului rusesc.
* * *

Turcii, ca demonstratie contra romnilor, cari nu se opusesera la intrarea

rrOlor in tart, incep ostilitatile contra oraelor noastre de pe malul Dunarii.
Astfel, la 4 Maiu st. n. bombardeaza Calafatul, a doua zi atach la Smarda laugh
Giurgiu i a treia zi la Oltenita, la cari armatele romane rtispund cu succes.
Aceste atacuri repetandu-se, Camera i Senatul roman, la 12 Maiu, iau act
de inceperea ostilitii4ilor i la 21. Maiu 1.877 proclama independenta titrii.
Atacuri ca cele mai sus aratate se repeth pant cand armatele ruseti se
apropie de Duntire i ocupti distanta Galati-Turnu-Mtigurele, dupit care armatele romne se retrag in Oltenia, ocupand malul Duntrii dela Islaz panti mai
in sus de Cetate.
Armatele rornane concentrandu-se in acele ptri, s'a simtit irnediat
nevoia ca in anumite localithti sit se infiinteze oficii postale i telegrafice, pentru
trebuintele armatei. Astfel de oficii s'au infiintat la 13ti1eti pe ziva de 2/V, la,
Galicea i Mothtei pe ziaa, de 25/V i la Cetatea i Poiana pe ziva de 30/V.
Dintre aceste oficii, cel dela Galicea i cel stabil dela Calafat erau statiuni
centrale, in leghturit atat intre ele, cat i cu alto oficii telegrafice militare, infiintate la Maglavit, Go lenti, Hunia, Fantana-Banului, Moreni, Salcia, Gar la-Mare,
Gruia, Desa, Piscu i Negoiu.
In afara de aceasta la Calafat se mai aflau legate prin linii telegrafice
cele vase baterii infiintate spre a bombarda Vidinul.
9 Buiefinul Telegrafo-postal din 1877 pag. 58.

www.dacoromanica.ro

363

Instalarea ofieiilor sus areitate si constructiunea liniilor telegrafive se facuse

sub supravegherea oficiantului superior gr. II Petre Stoicescu, dirigintele oliciului Calafat, care aveet i conducerea intregului serviciu de campanie.
Legaturile postale se efectuau prin curse cu conductori, plecand din Craiova, prin Galicea-Poiana-Calafat, si dela aceste oficii, ct si dela Bailesti, Motatei
si Cetate se distribuiau corpurilor de trupe trimiterile de tot fehil.
Trimiterile corpurilor de trupe si ale unitatilor re le formau circulau ca
oficiale, iar ale corpului ofiteresc, ale gradelor inferioare si ale soldatilor se supuneau la taxe ea mice trimiteri particulare, lush aceasta numai papa la 21 Mai u
rand en decretul No. 1.208% s'a dispozat ea corespondentele postei usoare, dela
sau pentru militarii grade inferioare i truph sh se faca gratuit pe tot timpul
cat va dur campania.
In acest sens, eu ordinul circular No. 7.987 din 12 lunie 2) s'a pus in vedere oficiilor c corespondentele adresate militarilor grade inferioare i trupei
aflate in campanie, sau dela acestia catre familiile lot., se vor insemna pe partea

adresei eu o cruce facuta en ereion rosu san albastru, iar ('ele ce se von gsi
depuse in cutiile de serisori se vor consider:1 ca franeate, &tea din adresa va
reiesi ea, sunt adresate unor asemenea militari, sau dac vor fi certificate de
sergentii-majori eh emana dela militari, sau vor purta pe dos sigiliul oficial al
corpului din care fac parte.
La oficiile sus aratate dandu-se un personal restrans, In cele mai multe
eazuri un singur amploiat, iar cantitatea lucrului find foarte mare, personalul
munceh in permanent, atilt ziva, cat i noaptea, spre a face b colosalului
numar de trimiteri postale, cat si corespondentei telegrafice, din earl foarte
multe cu caracter de cea mai mare importantit, cum erau cele relative la evenimentele i atacurile ce se dadeau aproape zilnic intre turci i romitni, cat si
cele privitoare la aprovizionrile pentru hrana trupelor, furaje i alte materiale.
In dosarele Directinnii postelor i telegrafelor pe anul 1877 gsim o muttime de referate din partea personalului acelor oficii, prin rani nu se plangeau
propriu zis de munca depusa, dar cereau ajutoare in scopul de a indeplini serviciul in mai bune conditii, i, pentru a caracteriza devotamentul, abnegatia ii
puterea de munch a acelui personal, este de ajuns a cith telegrama dirigintelui
oficiilor din campanie, Petre Stoicescu, data directorului general in ziva de 2/VI3)
fain care arata ct : Sin gurul functionar telegrufo- postal (iela oficiul Golicea
lucreazd in permanenta de 12 zile.
Telegrame prin cari se semnala Diregiunii postelor i telegrafelor munca

necurmata a acelor funetionari si se cereet sporirea numrului lor gasim date

si din partea comandantilor de trupe, insa totul este zadarnie, si din lipsa de
1) Butetinut Telegrafo-Postat din 1877, pag. 61.
Buietinut Telegrafo-Postal din 1877, pag 13.
3) Dosarul Direciunii postelor, partea V, din 1877.

2)

www.dacoromanica.ro

364

personal, ei trebuiau sh continue greaua lor munch, stand in barace, prin corturi i rhu hrniti, din cauza micilor lor salarii.
Aceasta din yr/net stare (le lucruri adticdndu-se la cwno.Iinfa primtdai
ministru I. C. Breitianu, se dispozeazei la 27/V1 a se da, functionarilor telegra fopostali dela oficide din campanie cdte 50 lei lunar ca indemnizatie pentru suportarea cheltuelilor lor 1).
* * *

In rata evenimentelor ce se desfasurau, directorul general C. Pilat a trebuit

sa demisioneze din aceast functiune, fiind rechemat pe ziva de 1 Iulie in

armath, cu gradul de locotenent-colonel, grad pe care il chptase in armata
francezh, in timpul rdsboiului franco-german din 1870-1871, rhmanand ea
administratiunea postelor si telegrafelor sh fie condush de inspectoral general
D. Floru, panh la numirea unni titular, care a avut loc la 3 August 1877.
Evenimentele ce s'au petrecut in intervalul de mai sus, precum ;;i rolul
indeplinit de administratiunea postelor romane se rezum astfel :
Un corp de armath rusesc trece Dunhrea la 23 Iunie pe la Brhila, cuprinde
Dobrogea panh catre linia ferath CernaVodd-Constanta si ameninta cuadrilaterul format dih cetatile Silistra-Rusriuc-Varna-umla.
Grosul arrnatei, sub conducerea Marelui Duce Nicolae, trece Dunrea la 27
Iunie pe la Zimnicea, de unde se desparte in trei corpuri, cu urrnhtoarele destin atiun i

Corpul stAng cu destinatiunea de a opera asupra Rusciucului si a cuadrilater ului.

Corpul de mijloc ('it destinatiunea de a inainta eA t mai mult in interiorul

Turciei, si care reuseste ca la 7 Iulie s cuprind Tarnova, iar peste cateva zile
sh treacd Balcanii, rAspandind groaza spre Adrianopole i Constantinopole.
Corpul drept en destinatiune de a cuprinde partea de vest a Bulgariei de
astzi si a tine in esec armata din Vidin.
In contra acestui din urmh corp plech Osman-Pasa din Vidin, il bate la
20 Julie, cauzAndu-i o pierdere de 3.000 oameni si ocuph Plevna, o pozitiune
amenirrthtoare pentru armatele rusesti.
Rusii vazandu-si baza de operatiuni amenintatd, concentreazd noi forte si
ataca din nou pe Osman la 30 lulie, insh de asth data dezastrul este mai mare,
intru cat pierd 8.000 de oameni i o grozavh panich se raspandeste in intreaga
armath de operatiuni.
Victoriile turcilor dela Plevna fac pe rusi s &each inapoi Balcanii, tarul sh
prseasch Tarnova, spre a se apropia de Dunre, i pe Marele Duce Nicolae sii
cear ajutorul romanilor prin urmdtoarea telegramh 2) :
I) Dosarul Direciunii Postelor, No. I, partea VI din 1877.
I) VAdreseu, Luptele romAnilor, pag, 180.

www.dacoromanica.ro

365

Al(efei Sale Domnitorului Carol

Poiana.

',Vino in ajutorul nostru. Treci Dunarea Linde vei vol, cum vei vol,
,,sub ce conditiuni vei vol, dar vino grabnic in ajutorul nostru, Turcii ne
prdpadesc. Cauza crestind este pierdutd".
Nicolae

In urma trecerii armatelor rusesti in Turcia, serviciul postal i telegrafic

al tarii noastre incepit a se executa cu oarecare usurinth, totus ins cii greutate din cauza marelui tranzit, atat postal cat i telegrafic, ce trebuia executat
prin mijlocirea personalului nostru.
In privinta serviciului postal i telegrafic depe laugh armata noastra
urmeazil sh se stie ch in cursul timpului s'au mai intlintat oficii la Gar la-Mare
i Gruia si ch personalul era copleit din ce in ce mai mult de lucru, atat din
cauza evenimentelor ce se petreceau pe litoralul Dundrii, cat i prin cresterea

nemdsurath a numhrului de trimiteri de tot felul ce se fhcea intre trupe si

restul rii i care se mhrea cu atilt mai mutt, cu cat se prelungeau concentrdrile i cu cat se prevedea i trecerea armatelor noastre in Turcia, spre a WA
o mai activ parte la rsboiu.

Aceasta stare de lucruri tinit pand dare inceputul lunii lui August, cand
armatele romane incepurh sh se concentreze spre Corabia i Magurele, pe unde
aveau s treach Dunhrea si a veni astfel in ajut )rul rusilor.
Cu aceasta ocaziune, lipsa de personal in administratiunea postelor si telegrafelor a ajuns si mai simpth, intruck trebuia s se de nou personal la WIciile sus aratate i trehuia sh se gseasch i personalul trebuincios indeplinirii
serviciului pe campul de lupth.
Pentru aceasta din urma grea parte, personalul postal si telegrafic n'a asteptat imboldul nimdnui si singur s'a oferit sa indure privatiunile si greutatile
ea annatele romdne vor trece Dundrea,
rdsboiului. Astfel, imediat ce s'a si
elevii Gr. Boboiceanu, S Perieteanu i M. Voicescu dela Calafat , in ziva de 5
ups, , cer telegrafic directiunii postelor sci lie (rimi# in calnpanie i sd urmeze
operatiunile armatei in Tiwcia1).
Cereri de acest fel s'aa facut 0 de oficiantul Mincopol 0 de tog aceia ce au
trecut Dundrea, aN cd in aceastd privinld directiunea n'a avut decal greutat('a
alegeril .i a inlocuirii lor pe la oficiile de uncle trebuiau Nati.

01.11,11.

4) Dosarul Directiunii postelor, No. I, p. VIII din 1877.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI G. F. ROBESCU

5 August 1877-5 Aprilie 1883

C. F. Robescu, profesor la lieeul Mateiu Basarab, a Mat conducerea administratiunii postelor i telegrafelor atunci cand armatele rornane urmau s treach
Dunarea i sa ia parte ht luptele din jurul Plevnei, cari aveau sa decida de soarta
rasboi ul U.

Armatele romne in numar de 35.000 oameni, en 108 tunuri, tree Dunarea

eu Meepere debt 12/21 August i ajungand la Plevna, Domnitorul Carol LI comanda suprema i a armatelor ruseti aflate acolo i compuse din 30.000 oameni, cu 282 tunuri.
Cum Osman Paa se fortificase destul de bine in Plevna, se incepCi un ir
de lupte eroice, in cari romanii dau probe de cel mai innalt curaj, cum a fost la
Grivita, Rahova i la toate luptele date imprejurul Plevnei, lupte cari an condus
la investirea complecta a acelei localitati i in fine la capitularea intregii armate
a lui Osman, care a avut loc la 28 Noemvrie.
Nu vom intra in amnunte asupra luptelor date i de rolul covaritor al anmatei romane in aceasta campanie, faptele fiind destul de cunoscute, urmand a
ne ocupa aci numai de felul cum s'a indeplinit serviciul postal i telegrafic.
Cu trecerea armatelor peste Dundre s'a infiintat un oficiu la capul podului,
pe malul stang despre Turnu-Magurele i altul pe malul drept la Nicopoli.
Un alt oficiu s'a infiiutat la Verbita, cartierul general al armatei romne, pi
un al tul la Poradim, reedinta Dornnitorului Carol, comandantul armatelor rusoromne,,i unde In curand a venit i imparatul ru0lor, Alexandra al II-lea.
Legatura telegrafich cu armata de operatiuni se facea prin oficiul Magurele,
de uncle firul de comunicatie trecea prin cele doti oficii dela Dunare, Verbita pi
_Poradim ; iar cea postala pe acela drum, prin curse zilnice cu chrute de transport insatite de conductori.

Oficial dela Poradim se instalase intr'o singura camera din o cash taraneasca i care servea atat ca biurou cat i ca locuirrra pentru cei 2 functionari
dati acolo, oficiantul inferior Dumitrescu Al. I. i elevul Gheorghiu Lazar.
Oficial dela Verbita s'a infiintat in doua corturi mart sub condutwrea ofiwww.dacoromanica.ro

868

ciantului superior gradul III Manu Constantin (ajuns subdirector general intre
1.900-1902) si mai tarziu a lui Dim. Eliad, avand ca amploiati pe oficiantii
Gherman Ion, Pop Constantin, Mincopol AL, Thndsescu G., Rhdulescu G. si elevii
Brdeanu Const. i Boboiceanu Gr.

Cum singurul mobilier ce s'a dat la acest din urm oficiu, cel mai important si care servea interesele intregii noastre armate allate in campanie, nu consta cleat in masa de aparate i dulapul cu baterii, personalul oficiului a trebuit
sh-si fach. singur celdlalt mobilier, ca scaune, mese de rnanipulatie, rafturi pentru cartatul corespondentelor i casete pentru conservatul mesageriilor din lazi
de efecte de ale armatei.
Corespondenta postalh i telegrafich, eat prezentath cat si sosit, thud in
mare cantitate, personalul muncea necurmat, pentru a pute;1 face fata cerintelor
panh chdea rupt de ohosealh, neputand avea ca odihnh decal cateva ceasuri pe
noapte i acelea petrecute pe pae, in corturile in cari lucrau.
Cu venirea toamnei si a iernii timpurii din acel an, cu intregul cortegiu de
ploi, ninsori si viscole, suferirrtele personalului telegrafo-postal au ajuns si mai
grele i n'au luat sfarsit deck datorith Dornnitorului Carol, care vizitand oficiul
dela Verbita pe la 6 Noemvrie i vazand Cum personabil nostru lucra in corturi,
car sticlele (le cerneald in rnAnd spre a nu inghetft, a dat ordin generalului Cernat
sh construiasch bordee sistematice, cu ui, ferestre i sobe, dup h. cum se Meuse
pentru trupe i call s serve atat ca biurouri cat si ca locuinte personalului.

In timpul cat a tinut operatiunile la Plevna, personalul administratiunii

ceutrale exercita un control si o supraveghere deosebith asupra indeplinirii serviciului. Astfel, directorul general, Robescu, face inspectiuni la Corabia, Caracal si Mhgurele; inspectorul general, D. Flom, la Alexandria, Zimnicea, Magurele, Verbita i Poradim 1); iar cu supravegherea mai de aproape se insrcinase
oficiantul superior gradul I tefan Chiritescu, avansat la gradul de inspector pe
zina de I Noernvrie 1877 2), care a va.ndu-si resedinta la Turntl-Mgurele, punctul

de legatura cu Ora, ingrijea pe de o parte ea scurgerea corespondentelor sh se

rack' fhrh piedici, iar pe de alta fhceh inspectiuni, aproape in fiecare shpthmanh,
la Verbita i Poradim.
*

Duph chderea Plevnei armatele rornAne pornesc spre vest si cuprMd pe

rand Lom-Palanca, Arcer-Palanca i Nazar-Mahala (10 Ianuarie 1.878), unde se
stabileste cuartierul general al armatei de operatiuni in contra Vidinului.
La 12/124 Ianuarie, romanii, duph un striilucit atac, ocuph SmArdanul i Inova,

cloud din cele mai tari pozitiuni ale Vidinului,

4) Buletinul Telegrafo-Postal din 1877, pag. 72, 74, 95 si 105.

2) Fost subdirector general dela 1893-1897.

www.dacoromanica.ro

procedeaza la bombardarea

--

369

acelei cetati; cand insh se spera sa capituleze, intervine armistitiul dela Adrianopoll si mai in urma parea dela San-Stefano, la 19 Fevruarie (3 Martie).
Cu plecarea armatelor spre Vidin, oficiul dela Poradim s'a desflintat, iar cel
dela Verbila s'a mentinut sub conducerea oficiantului Koslinsky i elevului Panescu pand la transportarea prizonierilor i trofeelor de rasboiu.
Personalul oficiilor dela Poradim i Verbita, care Meuse campania, s'a trimis la Magurele, de unde urnia ca parte din el sa reintre Iii I.ara, iar parte sh
urmeze operakunile armatei in direckunea Vidinului.
In vederea acestor operatiuni, la 1. Ianuarie s'a deschis un ()Rein postal si
telegrafic la Rahova, care s'a legat prin cablu subfluvial cu oficiul Bechet, si tot
prin acest oficiu se facea si legatura postala cu o barch insokta de conductor.
Cu inaintarea trupelor spre Vidin s'au mai infiintat oficii la Lom-Palanca,
condus de oficianki Benedict Constantinescu i Marcel Teodorescu, la- NazarMahala, unde era statul-major, cu oficianki Const. Pop, (i. Rildulescu, I. Glierman si elevul Gr. Boboiceanu, tok fosti la Verbita, la Belorado cu oficiantul S.
Basceanu si un oficiu militar la Arcer-Palanca 1).
Legatura postala a oficdului dela Nazar-Mahala se facea prin curse en conductori, can circulau intre Calafat i acea localitate.
Iii urma incheierii pacii dela San-Stefano, armatele romne retragandu-se
in Ora, oficiile sus aratate s'au desfiintat, iar personalul postal i telegrafic a
fost trimis pe la oficiile de undo a fost luat saii unde s'a siir4it nevoe.mai mare.
*

In rezumat, rolul serviciului de posta si telegraf, de mare insemnatate in

timp de pace, a trebuit sa se mareasca i sa ajunga la cea mai mare importanta
in timpul rasboiului, prin felul serviciilor ce facea, i ca intreg personalid administratiunii postelor si telegrafelor, dela cel mai mare pdnd la cel mai mic si-a
Meld cu prisosintit datoria.

Nu trebuie insa a tgadul ca am intrat In campanie nepreparati. AWN a

(rebut! ca la inaintarea spre Roma sd se a0epte aducerea sdrmei de pe la oficiile
din Oltenia, spre ci se puled face linia la Verbita i Poradim.
Cd a lrebuit sd Veptdm sosirea cablarilor telegrafice dela Viena, spre a pulea face legatura oftciilor dela Rahova si Lompalanca, i cd dela acest din urma
oficia n'am ft pilaf fare linia spre Nazdr-Mahala dacd inspectorul Chiriteseu n'ar
.1i gasit intamplator in nite cazemate sdrma i izolatorii trelmincio0, depozitati
acolo de turci.
Cla la Reyna nu s'au inflint at oficii decdt lu cuartierul general al arnia(ei
romne 0 la marele cuartier al Dommitorului, lasdndu-se diviziile 0 corpurile izo1) Dosaral Direcliunii postelor, No. 5, partea II din 1878.

www.dacoromanica.ro

370

prirni toate trimiterile prin delegati sem Irinii speeiali, cu inhirzieri a nereguli.
ca n'am aunt irusuri speciale, cu materialul necesar de inanilmlatie, Carl ar
ft insofit Tit uurinfa unilii(ile de (rum, *i ur serpit ca biurouri ;;i loeuinta co?nada personaltrlui.
Aceste Tonstatari ar frebn't insa sa ne serve dp oda ca flu rumva asentene
intamplari sa ne gaseasca in aceou stare, iaii find Tit, in asl fel de cazuri, ordine
nedate i nesosite la limp pot sa primejduiasea existen(a unei tari.
late de trope,

Tratatul de pace dela San-Stefano, revizuindu-se de Congresul dela Berlin

(I/13 Julie 1878), s'a hotarit de marile Puteri ca Romania sh deviiiri. Stat independent, sh cedeze Basarabia Rusiei $i sh primeascd In schimb bobrogea.

Cedarea Basarabiei s'a fheut la 1 Octomvrie 1878, cand s'au retras din
acele phrti toate autoritntile, iar luarea in posesiune a Dobrogei pe la inceputul
lui Noemvrie acela$ an.
Funqionarii telegrafo-postali au fost intro cei dintaiu cari au trecut Dunarea, spre a infiinta oficii la Tulcea, Sulina, Chi lia, Mabinudia, Isaccea, Macin, Babadag, Constanta, Har$ova, Cernavoda, Ostrov, Medgidie $i Cara-Omer $i a ineepe indeplinirea serviciului postal $i telegrafic.
Cu aceasta ocaziune, directorul general Robescu adreseazh pe ziva de 14,
Noemvrie urmtorul ordin circular dirigintilor ofiefilor sus arntate :
Dornnule diriginte,

Cunoa$teli en noua provincie anexata este locuith de diverse rasse

national i thti .

Aceasta imprgjurare reclarnd o buna administratie i o exemplarh eondaith a amploiatilor transferati aeolo, ea unul din mijloacele cele mai puterniee de identificare a acelei populatitini cu intreaga tarn.
Prestigiul autorit4ii trebuie conservat la innhltimeasa ea cel mai saeru
hicru, i pentru acest finit yeti recomanda amploiaiIor moralitate i o irepro$abiln conduita, atilt in serviciu, cat $i in societate. Le veld pune in vedere blandetea cu care trebuie a se purta in serviciu i datoria de a da
toate explicatiunile ce ii se vor cere de public relativ la serviciu, bineintelegandu-se ch o mica abatere dela aceste indatoriri poate da loc la grave $i
displheute conseciate.
Guvernul si tara este in drept a crede ch numai prin o asemenea inteleaptn conduita i administrare se poate atinge scopul,$i care este acela de
1) Buletinut Tetegrafo-Postal din 1878, pag. 85.

www.dacoromanica.ro

371

a face populatiunea loealh de a resimte libertatea, dreptatea i egalitateq

inaintea legii, principii de ale chror efecte binefdedtoare populatiunea loeald a fost 1ipsiti i pentru realizarea chrora popoarele, si in special noi,
ne-am luptat de secole.

Considernd ch observarea prineipiilor expuse depinde dela stricta

d-voastrh privegliere ;i ingrijire, este bine inteles ct si rhspunderea de neexecutarea lor vi incumbh asemenea. D-voastra imi \Teti raporta dar imediat mice abateri ale amploiatilor, spre a li se aplict penalitatea meritath.
Crittarea, menajarea i favoarea din parte-vh, in asemenea eazuri, vor
fi considerate ea cea mai gravrt culph, care nu v va scutl de rhspunderea
ce aveti. Nu mh indoese ca.tus de putin, eh d-voastra impreuna cu tot personalid veti depune toga aetivitatea i inteligenta, spre a justifich pe deplin
increderea ce am pus in d-voastra, cnd v'am ales ca diriginte al unui serviciu cc reclamh o promptitudine i diseretiune exemplarh.
Primiti asigurarea consideratiunii mele.
Director g('nerol, C. F. Robescu.
No. 19.359.

Tot eu aceeas ocaziune Directorul general dispuse ea personalul din Dobrogea sh poarte uniformh, pentru a ti cunoscut si a impime mai mutt respecr
populatiunii din acea parte I).
* * *

Dupil incheierea definitiv a pacii i retragerea armatelor rusesti din lark

lucrurile reintrarh in starea lor normala, iar personalul diriguitor al administratiunii postelor i telegrafelor se &este in msurd de a se ocup cu imbumithtirile ce trebuiau aduse institutiunii si, in timpul de conducere al Directorului
Robescu, pAnii dare anul 1883, se iau mhsuri de ordin administrativ si de imbunhUitiri a diferitelor ramuri de servicii, se reformeazh legea de exploatare si

de organizare a corpului si se incheie noi conventiuni si aranjamente cu strhinhtatea, din cari ca mai principale cithm urmhtoarele :
In scopul ea Haletinul Telegrafo-Postal sh fie la indemAna fieehrui funetionar din corp, cat si la aceea a particularilor ce au afaceri cu posta, s'a dispus eu
ordinul circular No. 7.203 din 10/V/1880, ca acest Buletin sa aparh in fieeare
luna, iar costul abonamentului s'a redus la 2 lei, 50 Haul pe an pentru runetionarii telegrafo-postali si la 4 lei pentru particulari I).

In interesul unei mai bune indrumhri a corespondentelor postale, se forma

si publica primele tablouri de cartare pentru biurourile ambulahte Bucuresti1) Buletinui Telegrafo-Postal din 1878, pag. 86.
1) Buletinut Telegrafo-Postal din 1880, pag. 182.

www.dacoromanica.ro

372

!Irani I si TI si Bucuresti-Varciorova III i IV, in cari pentru fiecare din aceste

biurouri se stabileau postpachetele ce urma sii. priineasch si sa formeze atilt la
punctele de pornire, cat si la cele ce atingeau in calea lor, specificandu-se si
pIiile si comunele rurale ee trebuiau predate la dicerite oflcii sau guri.
Tot pin aceleasi tablouri se stabilea numhrul postpachetelor ce trebuiau
sh se adreseze biurourilor ambulante straine, ea arhtarea thrilor sau provinciilor
ale chror corespon(1ente urma sh fie indrumate prin acele biurouri, precum si
inhahrul postpachetelor co trebuia sh se primeasch dela biurourile straine 1).

Pentru a se eunoaste pozitinnea personalnlui inferior, cu ordinul circular

No. 2.289 din 9/II/1882, se dispozd ca dirigintii ofichlor s formeze registre de
partizi, in caH sh se treach factorii si cantonierii pendinti de fiecare oficiu, cu
aratarea datelor de admiteri.si avanshri, a pedepselor aplicate de dirigiriti, inspectori si directiune, precum si a altor nothri.
Nu mutt duph aceasta i intrucat asemenea stiinte erau trebuincioase pi
directiunii generale, s'a dispus infiintarea unor asemenea registre si la dirertiune i cu ordinul circular No. 18.339 din 20/X/1882 s'a cerut oficiilor cOpii
de pe ele 2).

Nuinhrul oficiilor telegrafo-postale, in intervalul ce a urmat dupd rsboi

panh in 1883, n'a crescut dealt cu 18 si acelea mai toateinfiintate i intretinute
de judge in baza regulamentului din 1875.
Biurouri de postrestant s'au infiintat inch 10, pin introducerea serviciului
la waffle de pe liniile ferate date din nou in circulatie.
Cat priveste numhrul biurourilor rurale de la resedintele subprefecturilor,
el a schzut dela 87 la 55, pin reducerea numrului de subprefecturi 3).
Serviciul postal rural in acelas interval de timp se desvolth ca trafic din
ce hi ye, Irish indeplinirea liii Ihsh foarte mull de dorit, pnin faptul ch se fhcelt
pnin organele administrative, ca expeditori, registratori de subprefecturi, vathe
si notari, cari avand si alte atnibutinni, consideran serviciul postal ca un Meru
cu total secundar.
Aceste neajunsuri fucurh pe directorul Bobescu sh propunh ministrului de
interne schimbarea bazelor organizarii acestui serviciu, enuntand indeplinirea lui
pnin factori rurali cakiri i cu cariole, venindu-se de Stat in ajutorul judetelor
cu o sumh oarecare.

4) Buietinut Telegrafo-Postal din 1881182, pag. 216, 273, 134, 195 qi 203.
2) Butetinut Telegrafo-Postal din 1882, pag. 73 si 274.

3) Darea de seami din 1876-80 si 1881-82.

www.dacoromanica.ro

373

Cum insh in bugetul pe 1882-83 nu s'a inscris in acest s(op decat o

suinh de 15.000 lei, hicrurile au rhmas tot in aceeas stare ').

Asupra indeplinirii curselor postale in a(elas rhstimp avem de constatat

un insemnat progres, astfel `2)

Curse le cu drwiuul de tier s'au inmultit prin darea in cireulalie a noi

linii si anume :
Ploiesti-Predeal, cu incepere din 1879, stabilindu-se prin ea o nouh leghturh postala cu Austro-Ungaria.
Buzhu-Focsani-Mardsesti, cu ineepere din 1881, prin care se excludea inconjurul Buzhu-Brhila-Barbosi-Teeuci, se stabile.), o cale mai scurth si se activa
mersul corespondentelor atat cu Moldova cat i cu strinhtatea.

Cernavodh-Constanta, linie construith de englezi sub dominatiunea turceased i pe care, cu incepere.din 1879, s'a infiintat o cursh postalh pe zi, iar
dela 1881 s'a adhugat inch o mush.
Pe liniile ferate, date in circulatie mai inamte, cu ineepere din 1880, s'a
ridicat nurnhrul curselor dela 1 la 2 pe zi, pe linia Veresti-Botosani.
Asupra chilor ferate urmeazh a se sti Cd, CU incepere din 1880, liniile ucure0i-Roman, Bucurqti-Vcirciorova i Barbo0-Galati-Tecuci-Bdrlad we trecut
in posesiunea Stattdui i cit s'au administrat de o directivne specialei.
Curselor postale prin diligente ii s'au dat desvoltare, atilt prin inmultirea
numhrului lor, cat i prin infiintarea de noi linii.
Dintre cursele vechi, cu incepere din 1879, intre Giurgia-Alexandria-Mhgurele s'au facut 6 curse pe shptmanh, in loc de 3.
Intre cursele din nou infiintate ghsim :
Docolina-llusi-FhIciu
zilnic cu incepere din 1878.
Falticeiii-Dolhasca
7,
1878.
trei curse pe shpthmand din 1878.
Moinesti-T. Ocna
" 1878.
Drghsani-R. Valcea
Focsani-Odobesti
" '1880.
Alexandria-Zimnicea
1880.
Zimnicea-Rosiori
1880.
e
1880.
Tulcea-Isaccea-Mdciii
1880.
Babadag-Constanta
" 1880.
Malimudia
1880.
Cernavodh-Ostrov
Constanta-Mangalia
" 1880.
1)

51

1)

11

7)

77

)1

17

)1

)1

)1

7,

7,

,7

1)

i) Darea de searnii din 1881-82. pag. 4.

,1 Darea de seam; din 1876/80 i 1881/82, tabl. 7 i 6.
24

www.dacoromanica.ro

Sit

Calafat-Ceta tea
R. Valcea-Rau Vadului
Caracal-Corabia

trei curse pe saptrunand din 1881.

y,

71

cloud

>1

7)

7)

1882.

1)

77

1879 si dela Au-

gust 1882 trei curse pe stiptamand.

Asupra serviciului de diligen[e avem de adaugat cti cu ordinal circular

No. 17.366 din 301IX/1.879 s'a dispozat ca conductorii postali ce insoteau diiisa aibd condici cu mated., din cari sa libereze chitante pasagerilor ce
calatoreau i e pe fiecare chitantA sa se aplice un timbru fiscal de 10 bani, in
asa mod ca jumatate sa ramana pe chitanta si jumatate pe mated 1).
Curse postale cu barca s'au mai infiintat intre Braila-Macin, de patru ori pc,
saptarnana, cu incepere din 1879, i intre Caldrasi-Ostrov, de trei ori pe stiptamana, cu incepere din 1880.
Curse le cu vapoare au rarnas cele din trecut cu adaugire ca, cu incepere
din 1879, s'au infiintat curse de vase ori pe saptamand intre Galati-Isaccea-Tulcea
intre Tulcea-Sulina de cinci ori pe saptamnti.
Cursele de tranzit au ramas astfel precum au fost intoomite in timpul lui
Lahovari, clan numrtrul trimiterilor intre occident si orient sporind treptat, s'a
ajuns in 1882 ea administratiunea noastra s incaseze pentru astfel de trimiteri suma de 58.968 lei.
Legaturile cu strclinedatea au ramas tot cele din trecut, afara de Rusia, cu

care schimbul trimiterilor se facea numai prin cursa de cale ferata IasiUnglien i.

***

In urma modifichrii conventiunii postale universale, ce s'a pus in aplicare

cu incepere dela 1 Aprilie 1879 i despre al cdrei continut voin vorbi putin mai
tarziu, cat si in scopul de a se introduce noi imbuntittiri in efectuarea serviciilor postale, directorul general Robescu intocmeste un proieci, de lege de exploatare, care se vota de (orpurile legiuitoare si se sanctiona Cu decretul No. 94.9
din 19 Martie 18802).
Aceasta lege, fata de cea din 1871. i de modificarile introduse in 1876, se
prezintrt cu malt mai completd in ceeace prive;te exploatarea serviciului postal
si prin ea se introduce, ca mai principal, urmatoarele modificari i inovatiuni :
S'a introdus manipularea hartiilor de afaceri, pentru earl aural sa se perreapti taxe egale cu ale imprimatelor si probelor de marfuri, fixandu-se in acelas
timp o taxa minima de 15 bani pentru hartii de afaceri i una de 6 bani pentru
probe.

S'au stabilit dhnensiuni de 25 centimetri lungime, 10 latime si 5 grosime

pentru probe de marfuri.
i) Buletinul Telegrafo-Postal din 1880, pag. 51.
2) Buletinut Telegrafo-Posial din 1880, pag. 5.

www.dacoromanica.ro

Its

Maxirnul de greutate pentru imprimate i MOH de afaceri s'a ridicat la

2 kilograrne.
S'a prevazut ca mai multe foi din publicatiunile periodice, puse in acel&;
pacbet, sa se taxeze cu de atatea ori 1 1/2 bani cate foi vor fi.
Dreptul de recomandare s'a scazut dela 30 la 23 bani i s'au ridicat taxele
pentru avizele de primire i pentru reclamatiuni dela 10 la 23 bani.
S'a oprit a se introduce in scrisorile simple, sau recomandate, bani, valori
in hartie, sau obiecte pretioase, prevazandu-se di, in caz de contravenire, astfel
de trimiteri se vor taxa ca mesagerii si se vor inca'rca cu intreitul taxelor, fail a
se scadea valoarea timbrelor aplicate.

Pentru mandatele postale s'au stabilit noi reguli de manipulatie, dispozandu-se ca astfel de trimiteri si se admitti. pana la maximum 500 lei, i s'au
autorizat oficiile sa le i achite, lucru ce inainte se facea numai de cassieriile
judelene.

S'a largit termenul de achitare al mandatelor dela una la trei luni i s'a
dispus ca ele sa poat fi transmisibile i asupra unei a treia persoane.
Taxele mandatelor s'au fixat la 25 bani, pentru &care 25 lei sau fractiune,
cu o taxa minima de 50 bani, taxe de altfel mai scumpe ca cele din trecut i chiar
ca cele din relwtiunile cu strainatatea, pentru sume mai mici.
Tot in privinta mandatelor s'a mai prevazut cd sumele depuse nu se vor
socotl ca venit, ci vor servl pentru achitarea celor sosite, formandu-se la directiune un fond. pentru a rambursh oficiile, cari vor aveh mai multe achitari ca
prezentari.
Pentru trimiterile de mesagerii s'a mentinut taxarca pe aceleai principii,
adich distanta, valoarea sau greutatea i dreptul de inregistrare.
Distanta s'a stabilit a fi calculata dupa calea parcursa, in zone de elite 60
kilometri, iar nu in lithe dreapta ca in trecut.
Taxele de valoare i greutate s'au sporit simtitor, luandu-se pentru prima
zona, paua la 200 lei valoare sau 300 grame greutate, 50 bani; pentru a doua
zona 75 bani, si pentru a treia sau mai mult 1 leu, pe cnd in trecut se percepeau
10 bani de fiecare kilogram, sau 500 lei valoare pe zond.
Obiectele cu valori dela 200 la L000 lei, sau In greutate dela 500 grame hi

1 kilogram, se supuneau pentru prima zona la 1 len; pentra a doua la 1 leu,

23 bani, i pentru a treia sau mai multe la 1 leu, 30 bani.
Dela t000 lei sau 1. kilogram in sus taxele creteau propor[ional peutru
fiecare 1.000 lei sau 1 kilogram greutate eu cafe 50 bani.
Dreptul de reclamatiuni pentru obiectele la cari posta acorda despagubiri
s'a prelungit la pse luni, iii loc de cloud, cum era inainte, i pentru contraventiuni s'a prevazut ca cei ce sustrag taxele sa fie supui pe laugh' amenda dela
1. la 50 lei i la intreitul taxelor.
Timbrele postale s'a dispus sa se vanda in afara de oficii i de catre efii
www.dacoromanica.ro

eft

de gari, debitantii de tutun i alte persoane, in scopul ca publicul sii le poatit gsi
cu usurint.
Cum ins debitantii de tutun i comerciantii nu voiau sit se insarcineze eu
aceasta, frirrt un ettstig pentru ei, s'a simtit nevoie ca printr'un articol aditional
sit' se modifice art. 35 din legea de mai sus, prevzilndu-se ea debitantilor si comerciantilor, ce vor vol srt se insrcineze cu vttnzarea timbrelor postale, sil li se
acorde o remizrt de 30/0.

Aceast din urrn dispozitie s'a pus in aplicare dare sftirsitul anului 1882,
eu care ocaziune, eu ordinul circular No. 22.1.93 din 1.3/XII/1882 si 2.371 din
10/11/1883 I), s'a rerut tuturor dirigintilor a recomana astfel de debitanti, attit
in diferitele prtrti ale orarlor, cat si in localitrttile rurale.
Relativ la timbrele postale urmeazrt a se cunoaste crt prin deciziune directorialrt, cu incepere dela 1. Main 1881. 2), s'au introdus in serviciu timbrele

,porlo., spre a servl la incasarea taxelor pentru trimiterile de corespondente

expediate nefrancate sau insuficient francate.
Primele timbre porto au fost de 6 categorii, reprezentilnd taxele obisrmite,
si a(Iie5. 2, 5, 10, 30, 50 si 60 bani. Forma lor erA dreptunghiulard cu tin oval
in mijloc, in care se cuprindett cifra taxei de perceput si aveh ea inseriptii sus
"taxa de platd., jos ',banjo', iar in piirtile laterale ',posh/ rornAncia, imprirnate
in coloare castanie pe hrtie albd.
Dispozitiunea pentru introducerea timbrelor porto a fost foarte bunrt si
prirr ea s'au inlriturat neajunsurile din trecut, cand corespondentele nefrancate,

sau insuficient francate, se indircau prin faturi cu valori totale mai mici, iar
diferinta trecett In punga unor functionari de rea credinth i ctind iarrts prin
inselriciuni din partea functionarilor san personalului distribuitor se incasau
taxe mai mari in paguba publicului.
Acestea sunt In general modificrtrile si imbiiiifttitirile introdnse prin legea
din 1880, insrt pentru cei earl vor don't srt curioasert dispozitiunile ei in detaliu
o (Run aci mai jos :
LEGE TELEGRAFO-POSTALA.'

PARTEA I
DEEPTURI REZERVATE STATULUI

Art. 1.
Statul ii rezervi dreptul sau monopolul telegrafo-postal ; acest monopol
constA In transmiterea de corespondenta prin telegraf i transportul scrisorilor, ziarelor, imprimatelor de tot felul, probelor de mArfuri, btirthlor de afaceri, cArtilor de post, banilor,
valorilor, obiectelor de greutate, calhtorilor i al bagajului lor, prin schimbarea mijloacelor
de transport, adica releuri de cai cu statiuni fixe, sau printr'un serviciu regulat de diligente.
I) Buietinul Telegrafo-Postal din 1883, pag. 27 i 43.
2) .Buietinul Telegrafo-Postal din 1881, pag. 98 i 127.

www.dacoromanica.ro

377

Art. 2.
Administratiunea postelor poate refuzii de a transporth prin mijloacele de
cari dispune :
a) Obiectele prea fragile ;
b) Obiectele acelea ale caror dimensiuni ar aduce dificultati la incarcarea i transportul lor, sau acelea pentru cari s'ar cere o ingrijire deosebita ;
e) Obiectele de o greutate sau de un volum care nu s'ar putei transporti cu mijloa- ,
cele de cari dispune administratiunea.
Art. 3.
Este oprit a se servi de posta pentru transportarea obiectelor cari ar fi
expuse la fermentatiune (fierbere) sau putreziciune, a se inflarni sau face explozie, precum
de exemplu : praful de puca, fulminantele, chibriturile, etc.
Oricine va expedia prin posta tin asemenea obiect, f5r a-i fi declarat continutul, osebit de penalitatile prevazute de lege, va fi raspunzator i de stricaciunile ce ar rezulth.
Art. 4.
Oricine are acela drept a se servi de telegraf i posta ; se acorda ins
preferinta in ordinea efectuarii serviciului, celor caH privesc un serviciu public i pentru
afacerile Statului.
Art. 5.
In cuprinsul unui oras sau comuna oricine poate distribui obiectele sau
corespondenta sa prin expres, dar nu va puteh stabili un serviciu pentru distribuirea de
diferite corespondente i a preleva taxe fr autorizarea guvernului.
Art. 6.
Dela o localitate la alta intre caH exista serviciul regulat de posta oricine
poate corespunde prin expres si trimite obiectele sale proprii la o alta persoana ; dar nu va
putea trimite obiecte dela diferite persoane cu prelevare de taxe, sub penalitatea prevaztita
de aceasta lege.
Art. 7.
Guvernul poate opri transmiterea oricarei depesi prin telegraf sau corespondenta deschisa prin posta, care ar parek primejdioasa pentru siguranta Statului sau care
ar fi contrarie legilor tarii, ordinei publice sau bunelor moravuri.
Pe depesile refuzate se vor insemni motivele refuzarii
zentatorului.

se vor restitui pre-

PARTEA II
SERVICIUL TELEGRAFIC

TITLUL I
Despre reteaua,telegrafick corespondenta, arhiva
Art. 8.
Oficiile telegrafice se impart in 3 categorii :
a) Oficii cu serviciul permanent ;
b) Oficii cu serviciul complet, adica caH sunt (lc schise publicului dela 7 ore dimineata si pana la 9 ore seara, dela 1 Aprilie pana la 30 Septemvrie, si dela 8 ore dimineata
liana la 9 ore seara, dela 1 Octomvrie liana la 31 Martie ;
c) Oficii cu serviciul limitat, adica caH sunt deschise publicului dela 8 ore dimineata
pana la amiazi, si dela 2 ore dupa amiazi pia. la 6 ore seara.
Depesile pot fi redactate in oHce limba, ele vor fi scHse insa neaparat
Art. 9.
cu litere latine.
Numai pentru corespondenta de Stat se admit telegrame compuse in
Art. 10.
cifre sau in litere secrete, fie in total, fie in parte.
Telegramele caH raman in depozitele originale, depesile si bandele de
Art. 11.
semne se conserva in timp de un an dela data lor, cu toate precautiunile necesare din punctul de vedere al secretului ; dupa acest termen se vor arde, prin incheiere de proces-verbal,

www.dacoromanica.ro

378

Art. 12
Originalele depeilor nu pot fi comunicate cleat expeditorului san destinatorului, dupd constatarea identitaii.
Expeditorul i destinatarul au drept de a cere 86 li se libereze copii adeverite dupa
depea ce au transmis sau primit.

Expeditorul nu poate cere a se trimite copie 0 la alte persoane dupd telegramele

adresate Domnului, rninitrilor i autoritAtilor constituite.
Art. 13.
Directiunea central& este datoare a pune la prima cerere la dispozitiunea
tribunalelor judecatoreti, judeatorilor de instructiune si procurorilor clepeile private ce
s'ar socoti necesare la descoperirea crimelor sau delictelor.

TITLUL II
Taxele telegrafice
Francarea telegramelor 0 a taxelor accesorii este obligatorie la prezentare.
Art. 14.
Art. 15.
Taxa telegramelor se stabilete pe cuvAnt.
Taxa unui cuvAnt este de 8 bani pentru telegramele transmise dela un ora la altul
i de 5 bani pe cuvAnt pentru telegramele transmise in interiorul aceleea comune.
Art. 16.
Data, ora i ardtarea locului de prezentare se transmite gratuite.
Art. -17.
La taxare se vor observd prescriptiunile urmAtoare :
a) Verice cuvAnt trece peste 15 litere se considerd drept un alt cuvAnt ;
b) Cuvintele compuse, despartite prin trdsuri de unire, se socotesc ca atd tea euvinte
cAte s'au intrebuintat spre a le exprim& ;
Verice literd alfabetici sau cifr d. izolata sau urmath de un apostrof se va socoti
drept un cuvAnt ;
cl) Toate semnele ce aparatul trebuie sA le exprime se socotesc ca atfitea cuvinte cdte
se Intrebuinteath spre a le reproduce ;
e) Numele proprii compuse de orae, de persoane, de piete, strade i edi se socotesc
drept un cuvAnt, data sunt scrise impreunate ;
fJ Cinci cifre se socotesc drept un cuvAnt ; fiecare virguld sau alte semne intre cifre
se socotesc drept o cifrd ;
g) Semnele de punctuatie punct, punct i virguld, apostroful, semnul de exclarnatie,
semnul aducerii, semnul intrebdrii, cloud puncte, o linie, trAsurA de unire, sublinia i parantezul sunt excluse din numeratie ; transmiterea kr lush' este obligatorie.
Art. 18.
Predarea depeilor la domiciliul sau la oficiul postal al locului de destinatie se face gratuit.
Art. 19.
Expeditorul unei telegrame private poate obtine prioritatea de transmitere
inscriind cuvAntul surgentdu inaintea adresei i plAtind pentru tot interiorul tArii o suprataxi egald cu taxa a opt cuvinte.
Depeile urgente private au prioritate de transmitere numai dupd depeile de Stat si
dupd cele urgente de serviciu, asupra tuturor depeilor private 0 ordinare de serviciu ; iar
In toate ce'elalte privinte depeile urgente sunt supuse acelor prescriptiuni i regule de
manipulare ca i depeile ordinare.
Art. W.
Orice expeditor poate sd plateased rdspunsul ce cere dela corespondentul
sAu, designAnd numgrul cuvintelor, care se taxeazi conform art. 15 de mai sus.
In caz cAnd destinatarul nu va prezenth rdspunsul in termen de 8 zile dupd data so sirii depeei primitive, oficiul destinatar informeazA pe prezentator printr'o depeA care tine
loc de rAspuns ; iar taxa incasatd pentru rAspunsul plata rdmine cAtigatd fiscului.
Art. 21,
Expeditorul oricirei telegrame are facultatea de a cere colationarea. In

www.dacoromanica.ro

- 379

acest caz, diferitele oficii cari concurd la transmitere dau colationarea integrali, si imediat
dui:4 primirea ei.
Taxa colationrii este doi bani de cuvnt.
Art. 22.
Expeditorul oricirei telegrame poate cere ca indica tiunea datei si orei la
care telegrama sa a fost predat coresponcIptului du sd i se notifice prin telegraf indati
dupi predare, sau cauzele cari impiedici predarea.
Taxa adeveririi de primire este egali cu taxa a 10 cuvinte.
Art. 23.
Expeditorul unei telegrame are dreptul a o recomandh. In acest caz, diferitele oficii cari concur la transmitere dau colationare integrali imediat dupa primire si,
afari de aceasta, oficiul de destinatiune avizeazi pe expeditor despre data si ora la care telegrama sa a fost predati sau cauzele impiedichrii predirii.
Taxa recomandatiei este egali cu taxa a 20 cuvinte.
Depesile cu mai multe adrese nu sunt adrnise la recomandatie.
Art. 24.
Telegrama adresati in aceeas localitate la mai multi destinatari sau a
unui destinatar la mai multe domiciliuri, afari de taxa previzuti la art. 15, e supus la un
drept de copie.
Dreptul de copie se taxeazal cu trei baci de cuvnt pentru &care exemplar, afari de
cel primitiv.
Copiile de telegrame liberate din arhivd stint asemenea supuse tax ei dreptului de
copie, conform prezentului articol.
Art. 25.
0 telegrami care va trebui si urmiireasca pe adresant pin statiuni in

interiorul Orli va fi supus de atatea ori la taxa prevbuti la art. 15, la cite oficii va 11
adresati.
Art. 26.
Telegrarnele adresate la localitti unde nu exist& oficii telegrafice pot Li
expediate prin expres de catre oficiul cel mai apropiat ; in asemenea caz, pe MO tax a prevzut la art. 15, expeditorul va lsi un depozit cat se va crede necesar de oficiul de prezentare, pltind si taxa unei adeveriri de primire, in contul careia oficiul de destinatie va
avizi data si ora prearii, sau cauzele cari au impiedicat-o, precum .:;i costul expresului, pentru lichidarea ulterioara a depozitului.
Dac depesa va fi recomandati, taxa adeveririi de primire nu se mai percepe.
Prezentatorul este obligat a seri pe depesa sa si inainte de adresi toate
Art. 27.
indicatiunile eventuale relative la remitere la domiciliu, rispuns platit, urgenta, cu adeverire de primire, colationati, recomandatd, a se urmri, cu expres, sau a se urmari.
Aceste indicatiuni intri in numirul cuvinteler de taxat.
Prezentatorul unei telegrame are dreptul de a-i oprl transmiterea, fie la
Art. 28.
punctul de pornire, fie la acel de destinatie ; taxa incasat lug rimne in profitul fiscului.

PARTEA III
SERVICIUL POSTAL
TITLUL I
Serviciul corespondentelor.

Taxele postale

Serviciul corespondentelor cuprinde :

Art. 29.
a) Scrisorile ;
bl Cartile postale ;
cl Imprimatele de orice natura ;
cl) Hrtiile de afaceri ;
e) Probele de mrfuri.

www.dacoromanica.ro

380

Art. 30.
Taxa transportului corespondentelor In toati intinderea Bomniei, cuprinzindu-se i predarea la domiciliul destinatarilor, se fixeazi dupi cum urmeazi
a) Pentru scrisorile destinate a se distribui in interiorul tirii, la 15 bani in caz de
francare 0 la lndoit in caz contrariu de fiecare scrisoare i pentru fiecare greutate de 15
grame sau fractiune de '15 grame ;
0/ Pentru scrisorile destinate a se distribui in interiorul comunei, unde au fost pre-

zentate, la 5 bani in caz de francare i la indoit in caz contrariu de fiecare scrisoare

:;;11

pentru fiecare grentate'de '15 grame sau fractiune de 45 grame.

Pentru cArtile postale, la 5 bani de carte ;
d) Pentru imprimate de orice naturi, cu exceptiune de cele previzute Pa lit. e din
prezentul articol, hfirtii de afaceri 0 probe de marfuri la 3 bani de fiecare obiect sau pachet,
avind o adresi. deosebiti i pentru fiecare greutate de 50 grarne san fractiune de 50 grame,
cu conditiune ca acest obiect sau pachet s nu contie nici o scrisoare san noti manuserisi
avand caracter de corespondenti actuald i personal i s fie conditionat in mod de a putea
fi verificat cu inlesnire.
Taxa hirtiilor de afaceri nu poate fi mai mica de 15 bani de trimitere, i taxa probelor nu poate fi mai mica de 6 bani de trimitere ;
el Pentru publicatiunile periodice, 1 ban i jumitate (le fiecare numir simplu san
insotit de un stipliment, cari impreuni nu vor trece peste greutatea de 50 grame.
Mai rnulte foi sub aceea liana se taxeazi de atitea ori cite 1 i jumatate bani cite
foi sunt.
Art. 31.
In caz de francare insuficiEnta, obiectele corespondentei de orice naturi
Bunt supuse, in sarcina destinatarilor, la o dubli taxi pentru suma insuficienti.
Cu toate acestea, afarii de scrisori nu se vor da curs :
a) Obiectelor cari nu vor fi cel putin in parte francate, san nu vor indeplini conditiunile cerute mai sus, spre a fi favorizate de moderatiunea de taxe ;
b) Obiectelor de naturi a murdiri sau deterior corespondenta ;
c) Pachetelor de probe de marfuri cari au o valoare 'comercial, asemenea nici acelora
a ciror greutate trece peste 250 grame, sau cari prezinti dirnensiuni superioare de 25 ceritimetri in lungime, 10 in litime 0 5 in grosime ;
cif Pachetelor de hirtii de afaceri i imprimate de orice naturi, a ciror greutate trece
peste 2 kilograme,
Art. 32.
Obiectele aritate la art. 29 pot fi expediate cit recomandatie.
Orice trimitere recomandata este supusi in sarcina trimilitorului :
al La taxa de francare ordinar a trimiterii, dupi natura sa.
b) La un drept fix de recomandatie de 25 badi.
Art. 33.
Trimitatorul unui obiect recomandat poate obtine tin aviz de priarirea
acestui object, plitind inainte un drept fix de 25 bani.
Art. 34.
TrimitAtorul unui object recomandat care n'a cerut la prezentarea lui a
obtine aviz de primire, poate cere cu toate acestea 0 in urmi constatarea predirii, platind
inainte taxa unei foi de reclamatie care se fixeazi la 25 bani.
Pentru constatarea predirii obiectelor recomandate ale cirora avize nu se vor lilapoi In termen de 15 zile cel mult, foaia de reclamatie se va face din &kith
Art. 35.
Francarea oricirei trimiteri cuprinse in serviciul corespondentelor nu se
poate opera decit prin timbre postale ; aceste timbre se vor putei vinde drept valoarea lor
nominali 0 de diferiti debitanti de tutun, efii de gdri i altii.
444, 36,
Obiectele reexpediate, din cauza schimbrii de dorniciliu a destinatorilor,

www.dacoromanica.ro

381

nu sunt snpuse la niei o suprataxa, afard numai dara francarea este valabila' pentru interiorul unei comune.
Art. 37.
Este cu desavfirsire oprit de a se introduce in serisori, fie simple, fie recornandate, bani, valori in hartie sau obiecte pretioase de orice natura.
In caz fortuit, cand se descoper asemenea obiecte, se expediazd la destinatie ea mesagenie, taxandu-se intreit, fail a se scadea valoarea timbrelor aplicate.
Art. 38.
Toate oficiurile postale pot primi i efectua abonamente la jurnale, atat

interne cat si internationale. Pentru cele interne se va percepe peste taxa jurnalului 0 a
transportului un drept tie comision de 2 la suta, in profitul administratiei, care drept insa.
nu poate fi mai mic de 25 centime.
Pentru cele internationale se va urm conform conventiunilor speciale.
Art. 39.
In oficiile postale principale se va pune la dispozitia persoanelor, cari vor
face cerere, casute speciale in cari se vor depune coresponclentele ce le sunt adresate. Taxa
ce trebuie sa se plaleascal pentru o casula se fixeaza la 2 lei pe hula.
Dreptul de a avea o casuta nu scuteste pe nimeni dela plata iinediat a taxelor cu cari
sunt imamate corespondentele.
Art. 40.
Corespondentele interne, cari pentru diferite motive n'au putut Ii remise

destinatarilor, sau an fost refuzate de &are acestia, sunt declarate cazute in rebut 0 se
inainteaza la finele fiecarei luni directiunii generale.
Suma taxelor acestor scrisori va fi scazuta prin facturi din totalul venitului de scrisori
pe acea lung.
Scrisorile cazute in rebut se pastreaza in timp de un an, dupii care se ard prin incheiere de proces-verbal.

TITLUL II

Mandate postale
Art. 41.
Oticiurile postale cari vor fi anume determinate prin regulamentul respectiv sunt autorizate a emite i achith mandate postale tie o valoare egala cu sumele ce Ii
se vor varsh de catre expeditori.
Art. 42.
Mandate le postale nu se vor putei emite i plati in suma mai mare de
500 lei.
Art. 43. Mandate le postale stint transnnisibile la o a treia persoana, pastrandu-se
regulele preserise prin regulament.
Art. 44.
Mandate le postale nu stint platibile deck in termen de trei luni dela data
lor, peste acest termen va trebui a se da un nou aviz de catre oficiul expeditor, spre a puteh
fi pM tit.

Art. 45.
Administratiunea postelor va percepe o taxa de 25 bani pentru fiecare
25 lei san fractiune de 25 lei ; cu toate acestea taxa nu va putea fi mai mica de 50 bani,
and valoarea unui mandat nu va trece peste 50 lei.
Art. 46.
Oficiile postale sunt autorizate pentru achitarea mandatelor postale a le
plati en din sumele depuse de catre expeditori i in caz de neajungere chiar din propriul Ion
venit, cu obligatiune de a se restitui casei din fondul pentru mandate postale, dela depozitul
central, in eel mai scurt termen, spre a se putea face varsarile la timp conform legii.
Sumele depuse de catre expeditori neconstituind un venit al Statului,
Art. 47.
numai taxele pen tru mandatele postale se vor face venit.

www.dacoromanica.ro

382

TITLUL III

Serviciul mesageriilor
Taxele mesageriilor

Art. 48.
Serviciul mesageriilor contine : bani, valori, scrisori de valoare i obiecte
de greutate.
Art. 49.
Bazele pentru taxarea obiectelor de mesagerii in interiorul RomAniei sunt :
a) Distanta ;
bJ Valoarea sau greuta tea ;
cJ Dreptul de recornandare.
Distanta este calculat dupii calea parcursa ; ea se fixeaza pe zone.
Fiecare zond este caleulata pe o intindere de 60 kilometri sau fracbune din 60 kilometri.
Art. 50.
Taxa ce urmeazg a se percepe pentru obiectele de mesagerii se fixeazA :
aJ Pentru obiectele Ora la valoarea de 200 lei sau greutate de 500 grame, pentru
intaia zon 50 bani, pentru a doua 75 i pentru a treia zonA sau mai departe 4 leu ;
b) Pentru obiectele in valoare dela 200.lei pAnA la 1.000 inclusiv, sau in greutate de
la 500 grame 'Ana la un kilogram, pentru prima zonA 1 leu, pentru a doua zonA 1 leu, 25
bani, i pentru a treia sau- mai departe 1 leu, 50 bani.
Dela 1.000 lei in valoare sau dela 1 kilogram greutate in sus, taxa crete proportional pentru &care 1.000 lei sau fractiune, precurn i pentru fiecare kilogram san fractiune
cu eke 50 bani mai mult.
Cind mai multe obiecte de mesagerie stint expediate sub aceea adresa cu o singur5
foaie de Insotire, taxa pentru fiecare object se percepe separat.
Este interzis a se aezh inteun pachet mai multe obiecte inchise cu diferite adrese.
Art. 51.
Obiectele de valoare In general se vor taxh dup5. valoarea declarati, expeditorul unui obiect avAnd facultatea de a declad valoarea dup voie ; dad ins taxa
pentru greutate ar fi mai mare, se va aplich taxa dupi greutate.
Pentru trimiterile In monedh sau efecte publice de valoare expeditorul va trebul sA
declare adevhrata valoare ; in caz eventual de a se constath cA a declarat o valoare mai
mid, va plAti drept amendA o taxa intreit pe Intreaga valoare continutA.
Art. 52.
Mud un object de mesagerie se reexpediazi san inapoiazA, va fi incArcat
cu taxa i pentru noul parcurs.
Art. 53.
Expeditorul unui obiect de mesagerie are dreptul de a opri expedierea
fie la punctul de pornire, fie la eel de destinatie ; in asemenea caz insA, dad obiectul nu va
fi expediat, in caz de francare i se va restitui taxa depusa ; iar dad obiectul a fost expediat
el va trebui sA achite taxa pentru parcursul efectuat atAt pentru ducere cat i pentru intoarcere, in caz de a nu fi fost francat ; iar in caz de francare numai taxa de inapoiere.
Art. 54.
Expeditorul unui obiect are dreptul a cere la prezentare i un aviz de
primire, sau in urmA constatarea predArii obiectului la adresA, plAtind inainte taxele spe-

ciale, prevAzute la serviciul corespondentelor.

Art. 55.
Obiectele de mesagerii servesc drept despAgubire pentru taxele cu cari
stint incArcate, dad destinatarul ar refuth primirea i dna expeditorul este necunoseut san
nesolvabil ; In asemenea caz, dup mai multe publicatiuni In Monitorul Oficial, dad nu se
va prezenth nimeni pan& In termen de un an dela data expedierii obiectului, administratiunea postelor este autorizatA a se despAgubi de taxele rAmase In sarcina sa prin vanzarea
obiectului.
Dad destinatarul i expeditorul stint necunoseuti de administratiunea postelor, suma
ce va mai prisosi peste taxa acelui object se va viirsh la casa postala.

www.dacoromanica.ro

383

TITLUL IV
Regimul taxelor telegrafo-postale interne si al conditiunilor de transmitere
Art. 56.
Taxele telegramelor internationale, precum i ale celor transmise prin
intermediul oficiilor cilor ferate se vor percepe in conformitate cu conventiunile incheiate
sau cari se vor incheia cu trile strAine.
Tarifa taxelor pentru corespondentele interne nu are nici o inrAurire asupra taxelor
de cni sunt pasihile schimburile internationale ale postei de scrisori. Dar pentru obiectele
de mesagerii ce sosesc din strainAtate 0 se expediazA pentru strAindtate, deosebit de taxele
internationale cuvenite Statelor prin cari tree, trebuie sA se taxeze dup tarifa internA de
mesagerie, pe distanta ce are de parcurat in lard.
Conditiunile de transportarea corespondentelor i obiectelor de mesagerie din 0 pentru
strainAtate stint cele determinate prin conventiunile speciale incheiate, sau cari se vor inchei cu State le strAine.

TITLUL V
Serviciul trausportului cAlAtorilor prin diligente
Taxele caldtorilor i ale bagajului lor

Art 57.

Serviciul transportului cltorilor en diligente contine : transportul cAltitorilor i al bagajului lor.

Art. 58.
Pentru transportul persoanelor prin diligente in teritoriul Romaniei taxa
pentru fiecare kilometru parcurat se fixeazA dup cum urmeazA :
20 bani un loc clasa I.
5 a ti n ,1 II.

Art. 59. Fiecare cAlAtor are dreptul a i se transporti gratis 20 kilograrne de

bagaj.

Prisosul se va taxa dupd tarifa de mesagerii.

PARTEA IV
DISPOZITIUNI RELATIVE LA AMBELE SERVICII

TITLUL I
Corespondente scutite de taxa"

Art. 60. Stint scuffle de plata taxeler telegrafice 0 postale :

Corespondenta i mesageriile Domnitorului 0 a cancelariei Sale cu oricari autoriLAO

sau particulari ;
b) Corespondenta i mesageriile minitrilor cu oricari autoritati i oricari particulari

in intregul Statului ;
.

e) Corespondenta i mesageriile oficiale ale tutulor autoritAtilor intre dAnsele ;

d) Corespondenta senatorilor i deputatilor cu biurourile acestor AdunAri i cu autori-

tAtile in afaceri privitoare la mandatele lor cu cari sunt investiti ;

el Corespondenta de serviciu i mesageriile agentilor administratiunii telegrafopos tale.

Art. 61. Sunt scutite de plata taxelor postale : corespondentele oficiale interne ale
minitrilor plenipotentiari, ale insrcinalilor de afaceri, ale consulilor i agentilor acredidati
pe lAngd guvernul tArii, dna in tArile respective minitrii, agentii i consulii RomAniei se
bucurA de aceea favoare.

www.dacoromanica.ro

384

TITLUL II
Despre manipularea banilor de eAtre dirigintii de oficiu
Art. 62. Veniturile telegrafo-postale se vor vdrsi regulat din 10 in 10 zile, la casieriile districtelor.

TITLUL III
Pentru asigurarea serviciului telegrafo-postal
Art. 63. Niri un sechestru nu se poate pune pe obiectele i accesoriile serviciului
telegrafo-postal, precum : cai, trasuri, hamuri, furaje, material pentru linii, venit, etc.,
obiectele incredintate postei i obiectele orichrui impiegat telegrafo-postal ce este obligat sh
aib prin regulamentele de serviciu.

Art. 64. Curierii, stafetele, trhsurile de postfi 0 caii in mergere 0 intoarcere 0

tot personalul serviciului telegrafo-postal vor fi scutiti de toate taxele pentru trecere pe
psele 0 poduri.
Art. 65. Arestarea personalului telegrafo-postal in exercitiul functiunii sale nu se
va efectu fiirh incunotiintarea rfului dirigent respectiv, pentru a luh misuri de inlocuire,
lush pand la inlocuirea sa, vor puteh luh mhsuri de path pentru asigurarea persoanei 0
chiar in oficiu.
In cazuri ce ar necesi IA arestarea unui impiegat telegrafo-postal, care insote0e o expeditiune, se poate apfich numai mhsura de escortare a postei 'Ana la cea dinthin statiune,
uncle duph in0iintarea efului dirigent local pentru a luh dispozitiuni de inlocuire, se va
lAsi cel urrnhrit la dispozitia autorithtilor competinte.
Art. 66. Orice arestare sau detinere, sub orice mod ar fi, a vreunui impiegat telegrafo-postal child nu este in serviciu, trebuie comunicath dirigintelui sau administratiunii
centrale in termen de 24 ore.
Art. 67. In afaceri de serviciu numai autoritatea telegrafo-postal este in drept a
cerceth contraventiunile personaluldi, afar numai chid ministrul de care depinde autoritatea telegrafo-postalh sau directiunea generala va cere intervenirea agentilor justitiei sau
altei autoritAti.
Art. 68. Liniile telegrafice vor fi priveghiate far remunerar de toti agentii de
poduri 0 osele, de toti agentii chilor ferate, de agentii puterii publice pe cari privete
politia drumurilor i politia comunalh, fiind datori in cazuri de intreruperi sau strichciuni a
in0iinth biuroul telegrafic cel mai apropiat i in cazuri de delict a urmari cu activitate pe
culpabili pentru a-i da pe mana autorithtilor competinte.
Art. 69. Toate autoritatile civile 0 militare sunt datoare a da tot concursul impiegatilor telegrafo-postali, oricand li se vor cere pentru execntarea serviciului.
Art. 70. Comunele stint responsabile pentru orice furturi san strichciuni aduse liniilor telegrafice in tot cuprinsul lor.
Art. 71. Constathrile ficute prin procese-verbale de &Ore agentii telegrafo-postali
pentru stricheunea liniilor vor fi valabile in justitie Orli la probe contrarie.

TITLUL IV
Pentru desp5gubirea in cazuri de pierderi, spoliatiuni si striedciuni
Art. 72. Desp5gubirile la cari se supune Statul prin administratiunea telegrafelor
0 postelor sunt :

al Pentru o telegrami care se va 11 pierdut, sau dad se va constath ea s'a gre0t in

www.dacoromanica.ro

385

transmitere, in mod de a nu putea indeplini scopul su, sau daca se va preda la adresa mai
tdrziu deck ar fi putut merge prin posta, se va restitui taxa telegrarnei ;
b) Pentru o depea recomandata pe langa taxa platita i lei 50 ;
cf Pentru o scrisoare recomandata idem ;
d) Pentru un grop i pachet in valoare declarata, pe langa taxa plalita i valoarea
declarata ; cu toate acestea indenmitatea poate fi mai mica, daca s'ar constata ea valoarea a
lost mai mica deck cea declarati ;
eJ Pentru bagaje i pachete fara valoarea declacata, 2 lei de fiecare kilogram ;
1) Pentru obiecte ce s'ar stria prin transport, administratia postala poate despagubi
dupa estimatia stricciunii, libernd obiectul in prirnirea adresantului sau expeditorului, san
pnate considera obiectul ca pierdut i a despagubi pe cei in drept dupa cum`se specified mai sus.

Art. 73. Obiectele pentru cari Statul va fi platit despagubiri t;;i cari se vor gasi in
urma, precum i despdgubirile la cari vor fi supu0 impiegatii responsabili sau deturnatorii
acestor obiecte vor ramanea in profitul Casei postale.
Art. 74. Statul este scutit de despagubirile de mai sus in cazurile urmatoare :
a) Cand intdrzierea sau nepredarea la adresa a telegramelor va provenl din lipsa de
adresa precisd ;
b) Daca predarea sau strieaciunea obiectelor va proveni din neimplinirea reglernentelor postale de citre prezentatori ;
e) Cand valorile ce s'ar pretinde ea au fost sustrase salt pierdute din scrisori sau gropuri i pachete nu au fost prealabil declarate i nici a perceput Statul pentru dansele taxele
legale pentru acele valori.
Art.75.
Reclamatlile de despagubire trebuiesc fcute in termen de 6 luni dela data
predarii obiectelor la oficiul telegrafo-postal ; iar dupa expirarea acestui termen, reclamantul nu mai are dreptul la nici o despagubire.
Art. 70.
Orice object va avea greutatea constatata la primire i nu se va vedeit vatamat sau falsificat pe din gall, sau adresantul primind obiectul frA nici o observatiune, nu
mai da loc la nici o despagubire.
In caz de banueli de falsificare, constatarea i deschiderea obiectelor nu se va putea
face dectit in prezenta dirigintelui oficiului.
Mara de despagubirile prevazute mai sus, Statul nu i nici o alta raspunArt. 77.
dere pentru pagubele ce ar proveni din erori, pierderi sau intdrzieri in ducerea i predarea
corespondentei telegrafo-postala.
Termenele, conditiunile i sumele de despagubiri, ce se vor prevede prin
Art. 78.
conventiuni speciale cu administratiile straine, pot 11 diferite de cele insemnate in aceasta
lege i vor fi asemenea obligatorii, insa numai pentru corespondenta. internationala.
In cazurile de rasboi sau pericole in genere, Statul poate suspend a orice
Art. 79.

raspundere in privinta serviciului, facfind publicatiune prin Monitorul 0 ficial i afi0ind

aceasta in fiecare oficiu telegrafo-postal.

TITLUL V
Pentru garantarea secretului corespondentei i penalitatile aplicabile functionarilor
telegrafo postali, in cazuri de abateri si contraveniri la lege
Personalul telegrafo-postal de orice grad este dator a pastra secretul teArt. SO.
i
corespondentei
postale, sub penalitatea prescrisa de lege.
legramelor
Orice functionar sau impiegat telegrafo-postal va Ii destituit i In cazuri
Art. 81.
grave va fi condamnat la amenda i inchisoarea prevazuta la art. 156 din codul penal :

www.dacoromanica.ro

g86

a) Daca printr'un mijloc oarecare i eiinotini dupa contimitul imei scrisori sau unui
pachet in hartie sigilat;
b) Dad va inlesni oricui de a snstrage lin asemenea object inaredintat postei, sau de
a lua cungtinta despre continerea sa ;
e) Daca va sustrage o scrisoare sau un pachet de hartie ;
d) Daca va spune la o a treia persoanA ca doua persoane corespund intre ele prin posta ;
e) Daca va cornunici continutul unei telegrame la oricare persoana strain:1, dare care
nu este adresata.

Art. 82.

Sunt sup* la penalitatile prevazute in codul penal (cap. II, art. 140 i

urmatorii) functionarii f i impiegatii telegrafo-postali cari vor cadeh in until din cazurile
urmatoare :

a) Daca pentru implinirea datoriilor lor va primi bani sau alte foloase cari nu i sunt
datorite, sau dacA va percepe taxe, emolumente sau alli bani peste tarifele legale;
b) Dad va destainui la oricine comunicatiuni verbale sau continutul unor lucriiri despre cari au avut cunotinta prin functiunile lor i al caror secret le-a fost prescris;
cJ Daca vor lila pe fata sau in secret parte in afacerile de drept sau de interes, a caror negociere, concluziune sau priveghere privete serviciul lor, fie singur, fie in unire cu
aIi functionari;
.11 Daca va viola eu intentiune datoriile puse in sarcina sa ;
e) Orice intarziere nejustificatA, orice refuz arbitrar in expedierea unei depei, scrisori
sau imprimat, da dreptul partii lezate la o actiune cu daune i interese contra functionarilor in contraventiune.

TITLUL VI
Penalitatile aplicabile particularilor pentra contraventri la aceast lege
Art. 83.
Oricine va sustrage taxele postale in total sau in parte, prin declaratiuni
false asupra continerii obiectelor predate postei, cu intentiune de a se sustrage taxelor, se
va supune la plata intreita a taxelor cuvenite i amenda dela 1 leu la 50 lei de fieeare
bucata.
Este asemenea frauda, cand se profita de favoarea acordata ziarelor, tipariturilor, probelor de marfuri, etc., prin reducerea taxei, pentru a ascunde i alte corespondente eu intentiune de a se sustrage taxelor cuvenite.
Art. 84.
Cel ce va intreprinde serviciul de transporturi regulate de persoane, en
releuri sau schimbari de cai fad, mijlocirea postei, pe unde sunt curse de diligente, se va
arnencla cu pretul indoit al taxei pasagerilor, pentru toate eursele ce va fi efectuat in contraven tiune.

Pentru a doua (Ara amenda va fi impatrita ; iar pentru a treia ()ail i se va confisca
caii, trasurile i toate obiectele cu cari va face asemenea transport;
Art. 85.
Cel ce va tine serviciu regulat de diligente Cara autorizarea guvernului,
se va amenda cu 50 lei de fiecare curs ce va fi efectuat.
Art. 86.
Cel ce se va dovedi ea tine un serviciu clandestin de posta se va pedepsi
en arnenda pana la 1.500 lei, sau cu Inchisoare pana la 2 luni.
Art. 87.
Dupa cererea adrninistratiunii telegrafo-postale, agentii administratiei, ai
politiei sau ai finantelor sunt datori a cooper& la ferirea i descoperirea prevaricatiunilor
postale, implinirea taxelor i amendelor prescrise de lege.
Constatarea contraventiunilor se va face totdeauna pnin Incheiere de proArt. 88.
cese-verbale, adeverite de autoritatile cornpetinte.

www.dacoromanica.ro

381

Art. 89.
Acei ce se vor servi spre francare de timbre postale cari au tnai fog in-.
trebuintate, sau can vor contraface timbre postale sau mandate postale, vor Ii pedepsiti ca
antori de falsificare publicii, conform dispozitiunilor codului penal.
DispoziOuni generale

Art. 90.
Orice dispozitiuni contrarii acestei legi sunt i r5mAn abrogate. AceastA
lege se va pine in aplicare dela 1 Aprilie 1880.
*

Cu incepere dela 1/13 Aprilie 1881 s'a introdus in executarea serviciilor

postale un nou fel de serviciu, asa zis al casei de economic, i aceasta in baza
unei legi speciale, sanctionata la 5 Ianuarie 1880, si a regularnentului sau desvoltator din 21 Octomvrie acelas an 1).
Prin legea i regulamentul de mai sus se stabileit ch intre agentii casei de
economie se p-renumera i sefii oficiilor telegrafo-postale, atat cei din localitaple
de resedinta, cat i cei din comunele urbane si rurale.

In aceasta calitate, diriginii urmau sa primeasca dela public economiile

depuse, sa le inainteze casei centrale si sa faca restituirile, servindu-se in efectuarea acestui serviciu de registrele i imprirnatele puse la dispozillune oficiilor
de Directiunea casei de economie.

Cum insa casa de economie avea mai in toate localitile agentii ei, ca
administratori financiari, institutori, invtatori, perceptori, etc., oficiile noastre
mi prea an fost ingreuiate cu un astfel de serviciu.
*

**

Desvoltarea luata de serviciul postal $i telegrafic in ulthnii ani, adhugirea

de noi servicii, cum a fost introducerea mandatelor postale, a efectelor de comert si a coletelor postale, toate in schimb cu strainhtatea i despre cari vom
vorbi in curand, seumpirea traiului pentru personal $i alto neajunsuri ale legii
de organizare, facura pe directorul general Robescu sa studieze $i si propuna
modificarea legii din 1.871, intocmind $i un proiect de lege.
Proiectul in tocmit s'a votat de Camera $i Senat la 5 si 8 Aprilie 1880, s'a
sanctionat la 12 Aprilie acelas an $i s'a pus in aplicare imediat, cu restriqiune,
insh. Drin decretul de sanctionare, ca partile privitoare la sporirea salariilor

(unetionarilor, vor intra In vigoare la 1 Octomvrie 1880, iar cele priviloare la

marirea numarului de personal, en incepere dela 1. Aprilie 1881 2).
Ca Orli mai insemnate in noua lege si deosebite de cea din 1871, gAsim
urmiitoarele :
Numarul personalului administratiunii postelor si telegrafelor a fost ridicat
i) Buletinul Telegrafo-Postal din 1880, pag. 366 i 372.
2) Buielinul Teleyratb-Postal din 1880, pag. 169.

www.dacoromanica.ro

388

la 596 functionari, NIA de 42'7, prevazuti in legea din 1.871. Cum insa parte
din aresti functionari fusesera prevazuli prin hugetele anilor trecuti, sporul tie
personal a fost mic si n'a satisfacut nici de asta data adevaratele cerinte ale
serviciului.
S'a prevazut ca numrul oficiantilor inferiori de gradul III, al elevitor si al
personalutui inferior se va stabill pe fiecare an prin bugetul Statului
S'au redus gradele de perceptori clasa I, II si III i s'a sporit cel al oficiantilor superiori de aceleasi grade, trecandu-se perceptorii in gradele corespunzatoare de oficianti superiori.

Inaintarile personalului din grad in grad s'a prevazut a se face ca si In

trecut, in mod ierarhic, la vechime si merit, iar pentru trecerea din clasa de
elev la oficiant inferior si dela oficiant inferior la oficiant superior sa se
tina concurs.

Admiterea in corp s'a prevazut a se face numai dintre tinerii cari vor
poseda diploma de hacalaureat.
In personalul corpului s'a dispus a se primi i functionare femei, in varsta

de 20-25 ani, dovedind o Nina purtare, absolvirea cursului secundar, central,

san al azilului Elena Doamna. Acest personal urma sa fie primit ca eleve aspirante i, dupa terminarea scoalei teoretice si practice, sa poata avansh in ierarhia
corpului phna la gradul I de oficiant inferior.
Lefty& functionarilor postali i telegrafici au fost sporite: pentru inspector
general, inspectori i oficiargi superiori gradul.I cu cate 50 lei lunar, ale oficiantilor superiori gradul II si III si ale oficiantilor inferiori gradul I si II cu cate
25 lei lunar, iar cele ale oficiantilor inferiori gradul [II si ale elevitor gradul I
si II cu cafe 10 lei lunar.
Indemnizatia de locuinta s'a ridicat dela 1. la 2 lei si s'a prevazut a se
acorda i ailor de diviziuni.
Pentru cazuri de boata, justificate cu certificat medical, s'a prevazut ca se

pot acorda concedii mai mari de 15 zile, fara pierderea salariului. In aceasta
privinta, cu ordinul circular No. 10.415 din 30/VI/1880 s'a hobbit, ca certificatele medicate sa fie liberate numai de medicii primari ai judetelor si oraselor.
Garantiile personalului, prin noua lege, s'au sprit, prevazAndu-se a II egale
cu leafa pe 4 ani pentru dirigintele-contabil, pe 3 ani pentru dirigintli din Iasi,
Galati, Braila si Craiova i pe 2 ani pentru toti ceilatti oficianti superiori.

Privitor la chestiunea garanpilor, urmeaza a se stl ca, desi dupa votarea

legii de organizare s'a cerut In repetate randuri personalului sa-si completeze
garantiile, si i s'a dat tennen pentru aceasta, totus nu s'a ajuns la un rezultat
practic, si in 1882 gasim nu nou ordin circular No. 14.992 din 20/V1II1), prin
1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1882, pag. 256.

www.dacoromanica.ro

189

care se acorda personalnlui rar a. garantii complete un non termen de o lund,

sub amenintarea ca cei ce nu se vor conforma vor II socotiti ea demisionati.
Pentru cei cari insa vor dorl-sa cunoasca iii detaliu dispozitiunile celei de
a (lona legi de organizare, o dam aci mai jos:

LEGE
PENTRU

ORGANIZAREA CORPULUI TELEGRAFO-POSTAL

TITLUL I

Administra/da centrala i serviciul activ

Art. 1.
interne.
Art. 2.

Administratiunea telegrafelor

postelor este dependinte de Ministerul de

Personalul telegrafo-postal se compune hi modul urmator :

Administralia centrald
Un director general.
Un inspector general.
Doi vefi de diviziune, oficianti superiori cl. I.
Patru vefi de biurou, oficianti superiori cl. III.
Unusprezece copivti, elevi cl. IL
Trei controlori, oficianti superiori cl. III.
Doi verificatori, oficianti inferiori cl. III.
Un registrator, oficiant inferior cl. I.
Dona ajutoare, elevi cl. I.
Un arhivar, oficiant inferior cl. T.
Dona ajutoare, elevi cl. I.
Un magaziner.
Un mecanic.
Un ajutor de mecanic.
Un maestru presar.

Personalul de execuliune
Trei inspectori.
Zece ofieianti superiori cl. I.
Doudzeci i nou oficianti superiori cl. If.
asezeci vi opt oficianti superiori cl. III.
asezeci i unu oficianti cl. I.
Cincizeci vi opt oficianti el. II.
0 mita douazeci i vase oficianti cl. III.
Optzeci vi opt elevi cl. I.
Noufizeci vi vase elevi cl. II.
Doubeci i cinci elevi aspiranti.
Numdrul oficiantilor inferiori cl. III, elevilor, conductorilor, vefilor cantonieri, cantonierilor, eurierilor se va determina pe fiecare an prin bugetul Statului.
25

www.dacoromanica.ro

Art. 3. txceptandu-se directorul general, in toate celelalte posturi din administratia

centrala nu vor puteh fi numiti amploiati deck din acei cari fac parte din corpul telegrafopostal, observandu-se ierarhia.
Art. 4.
Postul qefilor de diviziune se asimileaa cu postul de oficiant superior cl. I.
Acel de controlor cu acel de oficiant superior cl. III ;
Acel de qef de biurou cu acel de oficiant superior cl. III;
Acel de verificator cu acel de oficiant cl. 111;
Acel de registrator cu acel de Ociant el. I ;
Acel de arhivar cu acel de oficiant cl. I ;
Acel de ajutor cu acel de elev cl. I ;
Acel de ajutor de registrator cu acel de elev cl. I.
Art. 5.
Directorul general depinde de minister ; el deschide corespondenta relativa
la serviciu ; reguleazil serviciul ; corespunde cu diferitele autoritati 0 ia toate miisurile cari
intereseaza serviciul. Ministrul ii poate delega parte din atributiile sale.
Un regulament administrativ va determina atributiile speciale inspectorului general,
precum 0 acelea cari ii pot 11 delegate de catre directorul general ; tot prin acel regulament
se vor determina atributiile 0 indatoririle celorlalti impiegati telegrafo-postali.
Art. 6.
Directorul general 0 toti ceilalti impiegati cari primese o leafa cel putin
de 200 lei, stint numiti de Domn, dupa prezentarea ministrului de interne ; toti ceilalti impiegati sunt numiti de ministru, dupa recomandatia directorului general.
Art. 7.
Inaintarile se vor face din grad in grad, dupa merit 0 vechime, in mod
ierarhic. Inaintarile din clasa in clasa se vor face prin concurs tot in mod ierarhic.
Cand concurentii vor fi de aceen forth:, se va preferi cel mai vechiu.
Inspectorul general va fi numit dintre inspectori, 0 inspectorii vor fi numiti din oficianti superiori cl. I.
Art. 8.
Impiegatul demisionat nu poate fi reprimit in corp deck cu un grad mai jos
de acel ce a ocupat, 0 trece cel din urma la rand pentru inaintari.
Pentru caz de board, ins bine constatata, se poate reprimi cu gradul cu care a ieit
din corp.
Art. 9.
Serviciul telegrafo-postal se imparte in 3 circumscriptii, suhimpartite in
statiuni sau biurouri telegrafice 0 postale, 0 biurouri de expeditiuni rurale, toate dependinte
de directiunea centrald. In capul fiecarei circumscriptiuni se va numl un inspector. In capul
fiecarui biurou telegrafic sau postal se va numl ca ef de catre directorul general unul din
oficiantii superiori, care va raspunde de exactitatea serviciului 0 va avea sub ordinele sale
pe toti ceilalti impiegati din biurou.
Un oficiant de biurou nu poate fi ataat ca manipulant, deck pe hinga un biurou dirijat de un oficiant superior, de lin grad cel putin egal cu al sau.
Femeile dela varsta de 20 la 25 de ani, cari vor justifica o bunii conduith 0 absolvirea cursurilor coalei centrale sau azilului fiElena 0 earl vor depune examenele de telegrafie teoretica i practica, pot fi primite in corpul telegrafo-postal, pana la gradul de oficiant
inferior clasa I.
Art. /O.
Oficiantii superiori, insarcinati en dirijarea oficiurilor, sunt direct responsahib de intreaga manipulare a biurourilor, precum 0 de sumele incasate.
Art. 11.
Manipularea mesageriilor 0 incasarea Yeniturilor nu se poate incredintit
deck oficiantilor superiori.
Art. 12.
Se institue pe langa directorul general o comisiune consultativa, compusa
de inspectorul general, inspectorul aflat in BucurWi 0 de efli de diviziune. Aceastii comisiune ya fi prezidatti de catre directorul general 0 In lipsa de catre inspectorul general.

www.dacoromanica.ro

..- 81

Aceasta domisiune I1 (la avizul asupra:

1. Form Aril bugetului ;
2. Repartitiunii creditului alocat pentru material ;
3. Licitatiunilor i contractelor;
4. Suspensiunii O. destituirii impiegatilor ;
5. i In general asupra tutulor afacerilor ce i se defer de dare ministru s;u directo-

rul general.
Art. 13.
Se va inflinti in Bucureti o qcoala In care se vor preda i tiinte relative
la posta i telegraf.
Un regulament special de administratie publica va fixi materiile de predat elevilor
telegralkti.
Aspirantii nu vor putea fi admii in corp dealt numai dacii vor justifica di an dobandit
bacalaureatul.

TITLUL II

Onorariile amploiatilor telegrafo-postali, dinrne si drept la pensiune

Art. 14.

Onorariile amploiatilor telegrafo-postali se fixeaza precum urmeaza :

Administralia eentrald
Pe lun5
Onorariu
Diur n5

750
600
500
325
325
200
275
275
130
110

Lei

Director general
Inspector general
ef de diviziune .
Controlor
ef de biurou
Verificator
Registrator
Arhivar
Ajutor

91

n
71

I,

n
7,

Copist

250

---

'150

Femeile vor Incepe cu salariul de 80 lei i vor putei inainta din grad in grad numai
liana la acela de 275 lei lunar, echivalent cu gradul de oficiant inferior clasa I; ln ceeacn
privete celelalte drepturi, se vor !mewl deopotriva cu barbatii.

Servielul aetiv
Pe lunri
Onorariu
Diurn5

Inspector
Oficiant superior clasa

Lei

I
II

,.

III

Oficiant clasa
79

PO

II

"

III

Elev de clasa I
II
n
n
n
Elev aspirant
Femei aspirante

.
n

"

www.dacoromanica.ro

550
500
400
325
275
250
200
130
110
80
80

150

--

92

Art. 15.
Dirigintii de oficiuri i elii de divizii vor avei locuinta gratis in loealurile
oficiurilor. A colo unde nu va fi eel putin o camera disponibila pentru locuinta kr, li se aeordti
o indemnizare de 2 lei pe zi.
lnspeetorii de eircumscriptinni vor aveh asemenea locuinta gratis in localurile oficinrilor unde le este fixatA reedinta ; acolo uncle nu va fi cel putin o camera tlisponibilA pentru locuinta inspectorului se va aeord o indemnizatie de lei 2 pe zi.
Art. 16.
Amploiatului transferat in interestil serviciului se va d un lire gratis pe

dale ferate sau pe drumurile uncle circula diligenta, iar acolo nude nu exista drumuri de
fer, nici serviciu de diligente, va primi o despligubire calculata dupti urinatorill tablou
Costul transportului pe
miriametru sau fraeliune

Gradele

Inspectorul
Oficiantul superior

4 lei noi.
3

2*
.

0 CI ciantul

Elevul

79

Art. 17.
Inspectorii, in reviziunile kr, nu au drept deettt la pretul transportuliii
prevazut de art. 46.
Transferarea nu da dreptul prevAzut mai sus cAnd va fi provocata de abateri de serviciu sail in urma unei cereri.
Art. 18
Directorul general sau inspectorul general, cand merg in iospectiune
sau pentru afaceri de serviciu, primesc fiecare ate '10 lei pe miriametru san fractiune de
miriarnetru, acolo uncle nu existA ci ferate sau serviciu de diligente.
Art. 19.
Ei n'au drept la alta diurna decAt cea previzut la art. '14. Pentru regularea drepturilor la pensiune, amploiatii telegrafo-postali vor 6 asernanati en militarii in
privinta terrnenului de serviciu, precum i a varstei.

TIMM III

Concediurile
Art. 20.

Concedinrile amploiatilor telegrafo-postali se acorda de eittre directorul

general ; nu se pot acordA concedii mai mari de '15 zile decal pe baza unui certificat
medical.

TITLUL IV
Pedepse

Pedepsele disciplinare ce se pot aplica amploiatilor telegrafo-postali

Art. 21.
cari se vor reguli prin o deciziune ministerial6 sunt urmatoarele :
I. Avertismentul ;
II. Amenda, care nu va puteA covArig jumAtate salariul pe o bind ;
III. Permanenta in serviciu dela '12 pan'a la 48 ore ;
IV. Transferarea pe contul amploiatului ;
V. Suspendarea din functiune pentru trei limi eel imilt, pierzAnd i dreptul de salariti.
VI. Destituirea.

www.dacoromanica.ro

393

TITLUL V

Cautiune
Art. 22.
Dirigentul contabil postal din Bucurasti va depune o cautiune egal cu
salariul pe 4 ani.
Acei din Iasi, Galati, Braila i Craiova vor depune o cautiune egala cu salariul pe 3
ani ; iar toti ceilalli oficianti superiori vor depune o cautiune egala cu salariul pe 2 ani
prevazut prin buget.
TITLUL VI

Juramntul
Art. 23.
jurmant :

La intrarea in functiune, amploiatii telegrafo-postali vor depune urmatorul

Jurantetnt
nmur pe onoare i constiinta ca voiu servi in functiunea ce mi s'a incredintat cu crendinta i cu dreptale, cit nu ma voiu abate dela datoriile prescrise si ca voiu respecta cu

,santenie legea 0i Constitutiunea patriei mele.

Jur ca nu voiu impartasi nimanui cuprinderea corespondentelor.
nJur credinta Domnitorului Carol I si dinastiei sale.
Asa sa-mi ajute Dumnezeuu.
Art. 24.
Aceasta lege se va pune in aplicare irnediat, afara de sporirea de salariu,
care se va pune in aplicare dela 1 Octomvrie 1880 ; iar sporirea de functionarii neprevazuti,
in bugetul anului 1880 se va aplich dela 1 Aprilie 1881.

Regulamentul desvolttor al legii organice I) s'a sanctionat cu decretul

No. 2.007 din 18 Iulie 1880 si prin el s'au stabilit ca parti mai principale, si in
deosebi de vechiul regulament, urmtoarele :
Uirgirea drepturilor directorului general, in ceeace priveste aprobarea licitatiilor, stabilindu-se Ca el poate sa decithi rata la o valoare de 2.000 lei.
S'a pus obligatiune ca inspectorul general sit facd cel putin cate o inspectie
generala. tuturor oficiilor importante.
S'au specificat atributiunile sefilor de diviziuni, dupit serviciile ce conduc,
precum si ale biurourilor ce formau diviziunile.

S'a dat drept inspectorilor de a aplich pedepse disciplinare personalului,

pand la 5 zile amendit si 48 ore permanente, precum si de a acord concedii
Ora la 24 ore.
Intinderea circumscriptiilor postale, contrariu celor prevdzute in trecut, s'a
hotitrit a se face dup trebuintele serviciului, prin decizie directoriald, iar ca
completare, cu decizia No. 12.513 din 2711VI1880, s'a fixat astfel 2):
1) Buletinui Telegrafo-Postal din 1880, pag. 231.
Buletinul Telegrafo-Postat din 1880, pag. 180.

www.dacoromanica.ro

394

Circurnscriptia I, compusa din judetele : Mehedinti, Gorj, Valcea, Do lj,

Ttomanati, Teleorman, Olt, Arge i Muscel, cu reedinta in PiteFji.
Circuinscriptia II, compus din judetele : Ilfov, Drirnbovita, Vlaca, Prahova, Buzau, Rmnic, Putna, Tecuci i Bu1ad, cu reedinta in Bucureti.
Circurnscriptia III, compusa din judetele : Iai, Vaslui, FtiJciu, Boto;ani,
Dorolioi, Suceava, Nearntu, Roman i Bachu, cu reedinta in Iasi.
Circumscriptia IV, compusa din judetele: Constanta, Tulcea, Covurlui,
Braila i IaIomia, cu realinta in Braila.

S'au largit atributinnile diriginilor, dAndu-li-se dreptul de a pedepsi personalul lor cu arnenzi paha la egalul lefii pe trei zile i 24 ore permanentA, i Ii
s'a pus obligatiunea de a se ocilph cu instruirea personalului i mai cti seamii a
elevilor i personalului de linii, pentru a-i face sh cunoasca bine atributiu-

nile lor.
S'a prevazut ea' pentru concursurile ce urmau sa depuna elevii gradul I i
oficiantii gradul I, pentru a fi avanzati la gradul irnediat superior, s se cheme
eke 6 concurenti de fiecare loc, din cari trei la vechime i trei la alegere.
Comisiunea examihatoare se compuneA din membrii cornisiunii consultative

i dirigintii oficiilor centrale din Bucureti, sub preedintia directorului sau

inspectorului general, iar cei reuiti se avansau in locurile vacante.
Concurentii se examinau asupra cuno,Jintelor trebuincioase functionarilor
telegrafo-postali, mai restrlinse pentru aspiranti de oficiantii inferiori i mai
desvoltate pentru oficiantii superiori. De altfel, asupra acestei chestiuni s'a
stabilit i publicat un program special 1), dupa care concurentii trebuiau
s alba :
Cunotinte de .chimie, electricitate statica, magnetism, aparate, constructii
de linii, instalapuni de oficii, deranjamente i cunoaterea legilor, regularnentelor
i conventiunilor telegrafo-postale.
Pentru instruirea personalului, regulamentul mai prevede infiintarea unor
coli practice i teoretice, din cari una in Bucureti i alta in Iai, i a unei
coli superioare in Bucurqti, in care sa se adnaitil cei ce au absolvit cu succes
cunsurile primelor coli, iar absolventilor coIi superioare sa li se libereze
diplorne crt titlul de ingineri de telegrafe.
Din dispozitiunile privitoare la coli nu s'au adus insa la indeplinire deck
inflintarea celor practice. din Bucureti i Iai, pentru personalul femenin nou
admis, i la care s'a pus obligatiunea de a urrnh i elevii i oficiantii aflatori in
acele
* * *

In timpul directoratului liii C. F. Robescu in relatiunile de schimb cii

1),BuletinW TojegrafoPostai dill 1882, pag, 10,

www.dacoromanica.ro

- 395 straithitatea a intervenit revizuirea conventiunii postale incheiata la Berna in

1874 si incheierea de noi aranjamente, ale caror modificari i cuprinsuri le rezumam aci mai jos :

Congresul dela Paris

ln conformitate cu prevederile conventiunii stabilite la Boma, tin nou congres uruth s se tina in 1877 la Paris, pentru complinirea color stabilite in privinta uniunei postale; din cauza, ins, a rasboiului ruso-romAnoLturc, tinerea
congresului a fost amAnata pentru 2 Maiu 1878.
La acest congres, la care au luat parte delegatii a 33 State, reprezentAnd o
intindere teritoriala de 76.000.000 K. al o populatiune de 763.000.000 locuitori, RomAnia a fost reprezentat prin directorul general Robescu.
Principalele modificari aduse conventiunii de acest congres sunt urrnatoarele :
Numele de Uniunea generala a postelor s'a schimbat in Uniunea postala

universala.
Tranzitul maritim s'a fixat la 15 lei de kilogram pentru scrisori si la 1 leu
pentru celelalte obiecte, iar cel teritorial de 6 lei, 50 bani, pPntru kilogramul de
scrisori s'a scazut la 5 lei.
Taxele in intinderea Uniunii s'au fixat Mra variatiuni ht :
25 bani pentru scrisori, de fiecare 15 grame sau fractiune ;
10 bani pentru o carte postala ;
5 bani pentru hArtii de afaceri, imprimate si probe de marfuri, de fiecare
50 grame greutate, cu o taxa minima de 25 bani pentru bArtii de afaceri pi
10 bani de probe.
Greutatea maxima pentru hArtii de afaceri i imprimate s'a'fixat la 2 kilog rame.

Dreptul de recomandare pentru obiectele postei de scrisori s'a scazut la 25

bani de trimitere.
In afar% de revizuirea conventiunii postale, reprezentantii Statelor cari au
luat parte la acest congres au intoemit i cloud aranjamente de cea mai mare
importanta, privitoare la introducerea in serviciul international a schimbului de
scrisori cu valoare declarata si a trimiterilor de bani prin mandate postale.
Pentru scrisorile continand valori s'a prevazut in general ca valoarea
maxima de admis se va fixA. intre State, fara a fi mai mica de 5.000 lei de trimitere, i c. taxarea sa se fach ea pentru scrisorile recomandate, percepAndu-se

o taxa pe valoare, de 10 haul de fiecare 200 lei sau fractiune, pentru prile
limitrofe, de 25 bath pentru celelalte i un adans de 10 bani, in caz cAnd s'ar
face si un transport maritim.
Pentru mandatele postale s'a prevazut ca maximul valorii unei trimiteri
s fie de 500 lei, sau echivalentul acestei same In moneda respectiva a fiecarei
Orb, percepAndu-se ca taxe cAte 25 bani de fiecare 25 lei sau fractiune.
www.dacoromanica.ro

396

Conturile intre tAri s'a stabilit a se inehei lunar prin soldare, iar taxele
pereepute urmau sii se imparta in mod egal intre trile de prezentare si de
destinatie.

Dispozitiunile congresului din Paris s'au pus in aplicare in Romnia en ineepere dela 1 Aprilie 1879, in haza urmatoarei legi, votat 5. si sanetionath ea
deeretul No. 306 din 11 Martie 1879 I):

LEGE
Art. 1. Dispozitiunile cuprinse in conventiunea postala universald incheiata la 1
Iunie 1878 la Paris, precum i invoelile privitoare la schimbul scrisorilor de valoare 0 al
mandatelor postale, incheiate : cea dintaiu la 1 Iunie, iar cea de a doua la 4 Tunic 1878, tot
la Paris, se vor pune in aplicare in ceeace privete relatiunile internationale cu incepere
dela 1 Aprilie st. n., anul curent 1879.

Art. 2. Taxele generale pentru Romania se fixeaza pentru tot cuprinsul uniuni
postale precum urmeaza :
a) Douazeci ,i cinci bani (25 b.) pentru o scrisoare simpla francata ;
b) Cincizeci bani (50 b.) pentru o scrisoare simpla nefrancata ;
c) Zece bani (10 b.) pentru o carte de post ai. simpla cu francarea obligatorie ;
d) Cinci bani (5 b.) pentru imprimatele de orice natura, hartille de afaceri i probele
de marfuri in greutate de 50 grame sau fractiune de 50 grame.
Taxa insa a unei trimiteri de hartii de afaceri nu va fi mai mica de 25 bani, precum
0 a unei trimiteri de probe asemenea nu va fi mai mica de 10 bani ;
el Douazeci 0 cinci bani (25 b.) taxa de recomandare pentru toate obiectele postale,
in relatiunile europene ;
f) Cincizeci bani (50 b.) idem relatiunile extra-europene ;
g) Douazeci 0 cinci bani (25 b.) taxa avizului de primire (recepisa de inapoiere) ;
hl Douazeci 0 cinci bani (25 b.) taxa unei foi de reclamatie.
Art. 3. Taxele postale pentru oficiile limitrofe, stabilite prin anume conventiuni 0
cari sunt inferioare taxelor generale fixate prin art. 2 de mai sus, se anentin 0 pe viitor.
Art. 4. Dreptul de transit se fixeaza la 2 lei (2 1.) pentru kilogramul de scrisori 0
la douazeci 0 cinci bani (25 b.) pentru kilogramul de celelalte obiecte.

Art. 5. Scrisorile de valoare vor fi admise de catre oficiile postale romane in

schirnb cu acelea ale tarilor cari au aderat la invoiala relativa, pana la concurenta de
10.000 lei, 0 asupra carora se va percepe ca taxa de asigurare :
a) Zece bani (10 b.) pentru o valoare de 200 lei sau fractiune de 200 lei, in schimb
cu t.arile limitrofe, cari au primit schimbul scrisorilor de valoare ;
1)) Douazeci i cinci bani (25 b.) idem, in schimb cu Wile nelimitrofe ;
el Treizeci 0 cinci bani (35 b.) idem, in schimb cu coloniile tarilor aderente la invoiala relativa.
Pe Langa taxele de asigurare indicate, scrisorile de valoare sunt supuse 0 la taxa de
francare 0 de recomandatie.

Art. 6. Oficiile postale romane cari se vor determina anume prin regulamentul de
aplicare sunt autorizate a ordonanta mandate postale asupra oficiilor tarilor cari au aderat la
invoiala relativa Oa la concurenta surnei de 500 lei, precum 0 a plati pe acelea ce se vor
4) Itulatint4t Tetegrotb-Postat din 1879, pag. 1 Ili 2.

www.dacoromanica.ro

397

trage asuprii-le de cdtre oficiile tdrilor mentionate, asemenea

dicate.

pand la concurenta surnei in-

Art. 7. Taxele ce se vor plati de care expeditor, pentru fiecare trimitere de fond
efectuat, se fixeaza la douazeci i cinci bani (25 b.) pentru fiecare 25 lei sau fractiune de
25 lei ; in caz insa cand valuarea unui mandat nu va trece peste 50 lei, taxa nu va puteh fi
mai mica de 50 bani.
Sumele depuse de catre expeditor vor fi in aur, avndu-se in vedere ca rambursarea
se face in moneda Orli de destinatie.
Art. 8. Oficiile postale sunt autorizate pentru achitarea mandatelor postale ce se
vor trage asupra-le de catre oficiile straine a le plati cu din sumele depuse de catre expeditori, i in caz de neajungere chiar cu din propriul lor venit, cu obligatiunea de a se restitui casei din fondul pentru mandate postale dela depozitul central, in cel mai scurt termen,
:pre a se putea face varsdrile la timp, conform legii.

Art. 9. Prisosul sumelor depuse pand la lichidarea conturilor cu Wile strdine se

va depune la Casa de depuneri i consemnatiuni, care este obligata a face restituirea chiar
In moneda depusa, iar taxele cuvenite tarii pentru mandatele postale se vor face venit.

Art. 10. Guvernul este autorizat a modifica prin comund intelegere toate conventiunile existente in spiritul conventiunii postale universale.

Art. 11. Toate dispozitiunile anterioare, contrarii legii de fatii, sunt i rdman
abroga te.

Conferinla dela Paris

In scopul de a se aduce cat mai multe inlesniri publicului din intreaga

lurne i in deosebi comertului, intre 9 Octomvrie i 3 Noemvrie 1880, s'a tinut la

Paris o con ferirrta postal, la care Romania a fost reprezentath prin directorul Robescu, i uncle s'a incheiat un aranjament pentru introducerea in serviciul international a schimbului de colete postale.
Prin aranjamentul incheiat se stabileau in principiu urmtoarele I) :

Sub denumirea de colete postale se puteau expedi pachete WA, valoare

panii la o greutate de 3 kilograme i un voluin de 20 centimetri cubi (produs
din innltirne, lungime i latime).
Taxele pentru astfel de triiniteri, i cari trebuiau achitate obligatoriu la
prezentare, se compuneau dintr'un drept de 50 bani de fiecare Stat ce participa
la transport.
In caz ins de transport maritirn, se adduga. Statului in drept 25 bani pentru un transport netrecand 500 mile marine, 50 bani pentru un parcurs intre

500-1.000 mile, 1 leu intre 1.000-3.000, 2 lei intre 3.000-6.000 i 3 lei

pentru parcursuri mai mari de 6.000 mile.
Taxele de mai sus se puteau spori la origina. sau la destinatie, cu o suprataxa'. de 25 bani de trim itere i exceptional se admisese ca Englitera i Islanda
sh perceap 30 bani, Indiile engleze 75 bani i Suedia i Persia 1 leu.
In afar de aceasta s'a mai permis tarilor de destinatie a percepe dela destinatari un drept de factaj i operatiuni vamale, care nu plea trece peste 25 bani.
1) Buletinut Telegrafo-Postai din 1881, pag. 86.

www.dacoromanica.ro

398

Reexpedierea dintr'o Ora in alta i inapoerea la originh s'a admis a se face

percepAndu-se taxele dela destinatari in primul caz si dela expeditori in al doilea.
In cazuri de strichciuni sau pierderi, expeditorul, sau duph cerere destina-

tarul, aveau dreptul la desphgubiri corespunzhtoare valorii reale a pierderii

sail strichciunii, frh insh ca despagubirea sh treaca peste 15 lei.
Dispozitiunile aranjamentului de mai sus s'au pus in aplicare in Romania
pe ziva de 1. Octomvrie 1881, duph ce mai inainte s'a luat aprobarea Corpurilor
legiuitoare.

Aranjamente privitoare la efecte de comert

La 9/21 Main 1880 s'a incheiat intre liornhnia si Franta un aranjament

pentru intervenirea serviciului postal, in incasarea chitarrtelor, facturilor, biletelor, tratelor si in general a tuturor valorilor comerciale, platibile fara cheltueli.
Prin acest aranjament, care s'a pus in aplicare pe ziva de 1 August acelas
an 1), se stabilea eh :
Maximul valorii pentru astfel de trirniteri sh nu . treaca peste 1.000 lei,
rezervandu-si ambele State dreptul ca de comun acord si mai thrziu sa se dephseasca aceasth suma i sa, se fadt i protestul efectelor de cornert.

Efectele de comert urmau sa se trimita de expeditori In plicuri inchise,

adresate direct oficiului de destinatie ca obiecte recomandate, cu taxele obisnuite,
i intr'un plic nu se puteau pune decat valori de incasat dela un singur debitor.

Taxele incasate la prezentare ramemeau in profitul thrii de origina, iar la

destinatie se percepeA in folosul thrii respective o retributiune. de 10 bani de
fiecare 20 lei sau fractiune din valorile incasate, cu un maximum. de 50 bani.
Valoarea efectelor incasate se trimite't depunhtorului de oficiul incasator
prin mandat postal, dupa ce se scadea retributia mai sus aratata i taxele mandatului.
Valorile neincasate se inapoiau scutite de taxe depunhtorului.
Aranjamente identice s'au incheiat i pus in aplicare cu Germania, la 1
Martie 1881 2) i cu Belgia la 2( August acelas an 3), en deosebire mai principath, cIt maxirnul valorii de trimitere din si pentru Germania se limitase la
750 lei (600 mare.
*

In ceeace priveste serviciul telegrafic, in thnpul de conducere al directorului

Itobescu, prin legea de exploatare din Martie 1880, s'a rnodificat sistemul perceperii taxelor telegrafice, introducandu-se principiul rational al aplichrii taxelor
pe cuvant. Taxa unui cuvant pentru telegramele transmise in interiorul aceleeas
1) Buletinul Telegra(b-Postal din 1880, pag. 194 si 227.
2) Buletinul Telegrafo-Postal din 1881, pag. 18.
3) Bazilescu, curs de expluature, pag. 453.

www.dacoromanica.ro

399

comune s'a fixat la 5 bani, iar pentru telegramele transmise dela un oras la
altul la 8 bani.
De asemenea in timpul lui Robescu s'a desvoltat reteaua telegrafica prin
construiri de noi linii, adaugiri de fire si repararea celor existente.
In relatiunile cu strainatatea, in acelas timp, s'a tinut la Londra in 1807
a cincea conferinta telegrafica, la care Romania a luat parte ca vot deliberativ,
reprezentata fiind prin directorul Robescu.
*

Catre inceputul anului 1883 a intervinit un fapt privitor laadministratiunea

postelor i telegrafelor, care desi n'a luat fiin, totus trebuie cunoscut de acei

cari se intereseazii de faptele prin cari a trecut sau ar fi putut si. treach aceasta
importanta institutiune.
Ministrul lucrarilor publice din acel timp a prezintat Corpurilor legiuitoare
un proiect de lege pentru reorganizarea acelui minister si de unificare a administratiunii chilor ferate cu postele si telegrafele, iar in sustinerea proiectului se
arata cti, du pd socotelile facate de Directinnea cailor ferate, s'ar face o economic
de 300.000 lei.
Prin mentionatul project se prevedeau ca principii generale urmatoare1e1) :
La ministerul lucrarilor publice se creeh o diviziune sub titlul .Diviziunea
constructiunii i exploatarii chilor ferate, a postelor i telegrafelor., iar din ambele administratiuni se formA o directiune sub numele de : Directiunea generald
a cdilor ferate, postelor si telegrafelor.
In aceasta directiune se infiintau doua noi diviziuni, din cari una a postelor i alta a telegrafelor, conduse fiecare de Cate un sef de serviciu.
Divizia postelor se compunea din trei biurouri i cea a telegrafelor din doua
biurouri, la cari se imparteau toate lucrarile privitoare la exploatarea acelor
ramuri de servicii.
Pentru serviciile de posta i telegraf se mentinuse doi inspectori cu resedinta in Bucuresti.
Serviciul de telegraf at chilor ferate, ca personal si intretinere, se alipea la
divizia telegrafelor, iar incasarea veniturilor, contabilitatea i pli4ile in straintate, privitoare la post i telegraf, treceau la controlul chilor ferate.
Acest proiect, care pare ca se inspirase de uncle organe ale administratiunii
chilor ferate, cari facusera i socotelile de economiile ce ar fi putut rezultA pentru
Stat, economii de altiel netemeinice i nedocumentate, provoca un curent ostil
in intreaga Camera, in public, cat si in personalul corpului telegrafo-postal.
Proiectul in cauza venind in desbaterile Camerei, in sedinta dela 4 Fevruarie
I) Monitorut oficia din 1883, pag. 1050-1062.

www.dacoromanica.ro

400

1883, este combatut de mai multi deputati pe diferite teme, din cari citam ca
mai principale si in rezumat urmatoarele :
T. Boldur Lettescu se declara contra proiectului de alipire a postelor si telegrafelor pe IngLt administratiunea cailor ferate, considerdnd aceasta ca o dezorganizare penfru institutia postelor i telegrafelor, care dupei organizatia su se
imbunettlitiv mai lnult ca oricare allei ramurei a serviciilor publice i termin
aratnd ca in tarile straine postelor si telegrafului li se d o anumita importanta.

N. Pleva intreaba daca regularitatea i punctualitatea ce se cere atat in

adtninistratiunea cailor ferate, cat si in cea a postelor i telegrafelor, se va puteft
pazi de una i aceeas directiune, i dach prin o astfel de economic nu s'ar dezorganiza serviciul postal si telegrafic, sau daca nu va fi impiedicat de a merge
inainte, dupa cum se doreste de too.
ContinuAnd, d-sa adaugd cet in materie de economie existd economie 0 economic, 0 cd ea poate sd fie pentru Slat 0 pentru public. Dacd va fi ca serviciul
postal 0 telegrafic sd se facet la gdri, iar nu in orai4e, dacd ar ft ca pentru orice
a facere, reclamatiuni san recomandarea unei scrisori sd mergem la gard, ale nci
mai bine lipsd de o astfel de economie, pe care bietul public o va pldti inzecit.

N. Ionescu arata cd fuziunea celor cloud administraguni n'are ratiune de a

se face i nu prezinta nici o utilitate, oricat ar fi de mare economia ce se face ;
d-1 ministru ar trebiu sa stie cii cel dintaiu principiu al productiunii veniturilor
este diviziunea travaliului.
Postele i telegrafele astdzi sun! bine administrate ; contopindu-se cu Mille
ferafe, uncle vor ft preocupdrile mini cap de divizie, care s'ar geindi la explodtarea edilor ferate, .si cu totul allele ale unui director de postd vi telegraf, care ar
avea sd se ocupe numai de aceste servicii.
Postele i telegrafele sunt un monopol de Slat recunoscut ca necesar, pe Mind

chestiunea exploatetrii editor prate, sub raport economic, este in diseutie. Cdile
ferate pot ti exploatate i administrate de companii, pe cdtd vreme postele 0 tel('gra fele nu pot fi administrate decdt de Stat.
Termind ardfrind cd ambele administratiani au servicii de naturi deosebile
0, ca atare, cei este contra ideei de fuzionare.
In urma discutiunilor urmate, sedinta Camerei ridicandu-se, ramane a se
continua pe a doua zi.

In sedinta dela 5 Fevruarie, dupa facerea formalitatilor de deschidere,

ministrul lucrdrilor publice ludnd cuvdn'ul declard 2) : Cd, in urrna discutiunilor urrnate, udzilnd cd chesfinnea unificdrii postelor vi telegrafelor cu cdile
ferate are nevoic de un studia mai amdnuntit, roagd Camera set ameine discutia
acestui project, spre a ft trimis din nou la comiletul delegatilor, mind se va veered
',bine cum std chestiunea.
Voci : Da, da, prea bine.
1) Monilorul Oficial din 1883, pag. 1067.

www.dacoromanica.ro

tot

Faptul retragerii acestui proiect s'a adus la cunostinta personalului telegrafo-postal de Directorul general Robescu, prin urmtorul ordia circular dat in
ziva de 16/28 Fevruarie :
Domnule diriginte,

Din desbaterile Camerei leginitoare, ce regulat vi se trimite pe laugh

Monitorul Oficial, ati luat negresit cuilotinta de noul proiect de lege relativ la unificarea serviciului telegrafo-postal en acel al cailOr ferate, formind pe viitor ambele aceste servicii o singura directiune, sub autoritalea
rninisterului lucrarilor publice.
In cursul desbaterilor pentru luarea in consideraliune a acestui proiect
emitandu-se diferite opiniuni, d. prim-ministru, in urma staruintelor noas-

tre, a binevoit, in interesul ce poarta acestui corp, a decide intoarcerea

proiectului in cornitetur delegatilor Camerei, spre a se studia din nou si a
se vedea dacd prin unificarea propus nu s'ar aduce dezorganizarea serviciului telegrafo-postal.
Acestea comunicandu7vi-le i d-voastra, va invit a le pune in vederea
personalului dela oficiul ce dirigei, aratandu-le, in acelas timp, c subsernnatul, pe cat timp voiu avea onoarea a dirigea acest important servicin, nu
yob.' incet a starui pentru mentinerea lui i pentru drepturile castigate de
personalul ce II deserveste.
Director general, C F. Robescu.

Nu mult dup5 aceasta, Directorul Robescu, care a condus administratiunea

postelor 5 ani i 8 luni, eel mai lung timp de conducere din trecut i [dna in
prezent, si in care timp a desfiisurat insemnata activitate ce am aratat, i-a dat
demisiunea pe ziva de 5 Aprilie 1883.

1) Buldinul Telegrafo-Postal din 4883, pag. 66.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI AL. LIPOIANU

.5 Aprilie 1883-24 Septemvrie 1884

Al. Lipoianu, locotenent-colonel in armatd, a fost numit director general

al postelor pe ziva de 5 Aprilie 1883, in urma (lemisiunii lui C. F. Rohescu.
In timpul directoratului lui Lipoianu, de altfel de scurth durath, putem citA
ea fapte cari intereseazii organizarea i executarea serviciului postal urmhtoarele :

Intrucal, rain legea de organizare, nu se prevazuse dispozitiuni privitoare

la detasarea personalului fin corp, pentru conducerea ofiefilor intretinute de
judete, Lipoianu, prin deciziunea inregistratii la No. 36.126 1), completeazA
aceasta i stabileste urmtoarele :
Amploiapi detasati la oficiile judetene nu ii pierd dreptul lor la

vechime i vor avea drept la inaintare deopotrivh cu colegii Ion din Corp,
dupil concurs, merit si vechime, conform legii.
Iii caz cand judetele nu Vor plan salariul echivalent cu gradul ce vor

obtine, ei vor fi trecuti de drept in corp, inlocuindu-se cu altii in modul

',cum se specified mai jos :
Pentru oficiile ai edror manipulanti sunt pRiati cu salarii echivalente

de oficianti gradul III, nu se vor pute detasa decat oficianti de acest

san elevi de gradul I, cari au reusit la concurs.
Cu toate acestea, cnd nu se vor gsii amatori dintre oficianti san
elevi clasa I-a, ean l. au reusit la concurs, se vor putea atash si dintre elevii

de clasa I, cari n'au fost chemati la concurs, ing numai in mod provizoriu, pAna cilnd se va cere locul de un amploiat, avAnd dreptul cum se
prevede mai sus, primind dansul salariul de oficiant pe timpul provizo-

ratului.
9 Buletinul Teleyrafo-Postal din 1883, pag. 158.

www.dacoromanica.ro

404

Tot relativ la personalul detasat Ia oficiile judetene, legea de organizare

neprevazand dispozitiuni relative la garantiile lor, Lipoianu, prin (lecizia inregistrath la No. 2.605 1), stabileste urmdtoarele :

Pentru completarea garantiilor manipulantilor dela oficiile dependinte de comitetele permanente, se determind surna de 40 lei ca retinere
lunard i aceasta pand la completarea sumei echivalenth cu salariul manipulan tului pe un an, conform art. 1 (lin legea postelor rurale din 1871.
Cum in aceea categorie se gaseau mai multe oficii de mica importantd,
conduse de oficianti inferiori i elevi fdra garantii, directorul Lipoinnu, prin deciziunea inregistrata la No. 4.665 2), stabileste urmdtoarele :
Impiegatii inferiori, cari dirijazd oficii unde nu este infiintat servi',chit de mesagerii, vor depune pe viitor ca garantii nurnerar sau efecte garantate de Stat, in valoare echivalenta cu salariul pe un an, iar celor cari
n'au garantii complete li se vor retine cate 40 lei mensual 'Ana la corn-

pletarea salariului pe un an.

* * *

0 deosebita grije a depus directorul Lipoianu pentru desvoltarea instructiunii

profesionale a personalului, (land ordine dirigintilor de oficii a se ocupa cu instruirea personalului lor 3). S'a interesat in deosebi .de scoala profesionald de
posta i telegraf din Bucuresti, obligand personalul care nu urmase cursurile
unei asemenea coli a asista la ele i, pentru a da pildd subalternilor, pe de o
parte asistet adeseaori la cursuri, iar pe de alta a feicut insq pe profesorul, preddnd parte din cursuri.
Tot in acest scop, directorul Lipoianu a intocmit noi i amdnuntite prograrne pentru personalul ce trebuia sa depuna concursurile de oficiant inferior
si superior, pe cari le-a publicat prin buletinul oficial 4).
* * *

Directorul Lipoianu a dat intindere personalului fernenin, pe care 1-a sporit

dela 38, cat era la Aprilie 1883, la 82 in Aprilie 1884.
Numdrul crescand al acestui personal intrebuintat nurnai in anumi(e oftcii
si servicii de zi nu putea sti lie deed in paguba serviciului si a personalului barbdtesc, cruia i se ldsa partite cele mai grele de serviciu i nopple mari.
.

1) Buletinut Telegrafo-Postal din 1884, pag. 34

Buletinul Telegrafo-Postal din 1884, pag. 34.
u) Butetinul Telegrafo-Postal din 1883, pag. 164.
4) Buietinul Telegrafo-Postal din 1883, pag. 167.

2)

www.dacoromanica.ro

--

4.05

tn timput directoratului lui Lipoianu s'au infiintat oficide : Ceatal, Gorgova,

Piva-Petri, Bistrita, Draganesti (Olt), Herta, Burdujeni-Targ, TArgsor, Brosteni
(Suceava), Shveni, Marnornila, Spineiii, Darabani si Raduti i s'a dat in circulatie liniile ferate: Buda-Slanic, spre sfnsitul anului 1883, si Titu-Tilrgoviste i
Adjud-Tg. Ocna, catre inceputul anului 188/4 1).
Cu aceast ocaziune s'a dat grilor de pe acele linii indeplinirea serviciului
de poste-restante i s'a desfiintat diligentele Titu-TArgoviste si Adjud-Tg. OcnaSoosnlezo.

I) Buletinul Telegrafo-Postal din 1884, pag. 13 i 39.

26

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI MHIAIL PASTIA

24 Septemvrie 1884-30 Martie 1888

Colonelnl M. Pastia a fost numit director general al postelor i telegrafelor, pe ziria de 24 Septemvrie '1881, in urma demisiondrii din acest post a locotenentului-colonel Al. Lipoianu.

Intre primele masuri luate de directorul Pastia, a fost prezentarea unui

proiect de lege prin care se modifich dispozitiunile art. 13 din legea de organizare privitoare la recrutarea personalului.
Acest proiect, care s'a votat de Gorpurile legiuitoare s'a sanctionat pe ziva
de 1/13 Ianuarie 1885 1), cuprinde urmatoarele dispozitiuni:
Articol unic.
La art. 13 din legea organizdrii corpulni telegrafo',postal se va adaugA urmatoarele aliniate:

In mod provizorin ins i pe un period de 5 ani, cu incepere dela

',data promulgdrii acestei legi, se vor pute admite in corp ca aspiranli tinerii cari au terminat 4 clase gimnaziale i acei cari au absolvit cursu>wile unui gimnaziu real sau al unei scoale de comert.
,,Absolvirea cursurilor aratate mai sus nu va putea Ii dovedita decat
prin certificate formale, liberate de coalele publice.

Admiterea se va face numai prin concurs.

Modificarea art. 13 din legea organicd, in felul ariitat, a Cost flicutd pe mo-

tivele cd tinerii bacalaureati primiti in corp, cautau si facd numai servicii din
acelea can Ic permiteau urmarea cursurilor la universitate i ci, odatd ce ii
terminau cursurile, demisionau din corp pentru a ocup alte functiuni, asa cd
directiunea postelor nu-i puteh forma un personal statornic.
Motive le invocate aveau o parte din adevdr ; tinerii bacalaureali insit nu
4) Monitorul Oficial din 1885, No. 214.

www.dacoromanica.ro

40g

fugeau de indeplinirea penthilului serviciu telegrafo-postal, dupei cum se sustinei

atunci, ci pentru cei n'aveau perspectiva unor inaintari mai repezi i cupatarea
unor salarii cari sei le asigare traiul uieii, lacru ce-i faceh sh se clued sh le caute
in alte administratiuni mai dorn ice de a inntilth nivelul cultural al personabdui lor.
*

Pentru a se stabill reguli mai precise asupra avanshrilor, directorul Pastia

alchtui un regalament explicativ al art. 7 din legea de organizare, care s'a promulgat cu decretul No. 135, pe ziva de 22 Ianuarie 1.8851).
Cum prin acest regulament pe de o parte se aduceau schimbri insemnate
in normele de avansdri, din cari parte s'au introdus in legea ce a urmat relativ
la organizarea corpului, iar pe de alta se stabileau programe pentru examene intre gradele claselor de oticianti, spre a se alege cei cari unman sh fie avansati la
merit, il dhm aci in intregime :

REGULAMENT
desvoltAtor articolulni VII din legea de organizare a corpulni telegrafo-postal
Art. 1.
Inainthrile in online ierarhicA la cari an dreptul functionarii telegrafopostali sunt :
Elevul aspirant ;
Elevul gradul II ;
Elevul gradul I ;
Oficiantul inferior gradul III ;
ff

19

71

ff

ft

II ;
I;

.
.

III ;
II ;
I;
Inspectorul de circurnscriptiune;
general.
Art. 2.
Nimeni nu va putei fi numit sau inaintat in diferite grade, admii la examene sau concursuri, afarA de exceptiunea prevAzutii la art. 4, alM, d, decAt avAnd pe hIngA
celelalte conditiuni stabilite prin acest regulament i un stagiu anumit in fiecare grad, precum urmeaza :
a) Elevii in genere cel putin 6 luni ;
b) Oficiantii inferiori i superiori cel putin 2 ani.
Art. 3.
La fnaintAri nu se va aveit in vedere alta vechime dead aceea a gradului.
Vechimea in grad se socotete dela data ultimului decret de numire, inaintare sail
reprimire.
Art. 4.
In corpul telegrafo-postal nirneni 1111 poate fi admis cleat ca elev aspirant,
satisfAcind mai intAi cerintele legii de admisibilitate.
Celelalte grade se obtin precum urmeazA :
superior

91

17

Yt

11) Butetinul Telegrafo-Postal din 1885, pag. 19-20.

www.dacoromanica.ro

409

a) La gradul II de elev se inainteazd elevii aspiranti cari au terminat coala inferioard

telegrafo-postald, la rand dupd clasificarea obtinuth la examen ;
1)1 Gradul I de elev, dupd vechime, avindu-se In vedere ordinea inscrierii in statul
t general ;

c) Gradul Ill de oficiant inferior 0 gradul III de oficiant superior se obtin prin concurs ; iar celelalte grade de oficianti inferiori i superiori dupd vechime 0 merit constatat
prin examen.
Concursurile i examenele se vor tine asupra materiilor cuprinse in programele speciale ;
cl) Numirile In posturile de efi de divizie, inspector de circumscriptiune 0 inspector
general se vor face numai la alegere dupd propunerea directorului general, in mod ierarhic

Art. 5.

Numirea sau inaintarea femeilor telegrafiste in diferitele grade se va face

in limitele legii i dupa acelegi reguli stabilite pentru barbiti; ele insi nu pot depune eramene sau concursuri de oficiante cleat intre dansele i numai in locuri vacante tot de femei,
cari se vor determina prin bugetul fiecarui an.
Art. 6.
La examene sau concursuri se vorcherni din gradul imediat inferior locului

vacant cate 40 elevi, oficianti inferiori sau superiori, dup ordinea inscrierii in statul
de vechime.

Ziva fixat pentru tinerea concursurilor sau examenelor se va anunta cel putin cu o
kind inainte.
Art. 7.
Pierd dreptul pentru un an de a fi inaintati, precum pi acela de a fl chemati la examene sau concursuri elevii i oficiantii de toate gradele cari se vor face vinovatii
de vreo abatere grav bine constatatd.
Art. 8
Materiile asupra cdrora vor fi chemati a depune examene in scris oficiantii
din gradele inferioare i superioare spre a putea fi Inaintati dupd merit 0 vechime sunt :

A. Oflciantii inferiori
Teoria aparatelor in uz In Romania ;
b) Diverse combinatiuni de legituri telegrafice cu aparatele in uz i descrierea marei
curentului ;
el Compozitia, montarea i intretinerea pilelor electrice in uz In Romania ;
dJ Expedierea i primirea telegramelor cu aparatele sistemul Morse ;
e) Manipularea postei uoare ;
fl Cunotinta legilor de organizare a corputui pi serviciului telegrafo-postal, a reglementului telegrafic intern, a conventiunii i regulamentului telegrafic international, a regu-

lamentului postal intern, a conventiunii postale internationale i a regulamentului respectiv, cu aplicatiune insd la posta ward ;
gJ Mijloacele de a inlaturi deranjamentele aparate'or, liniilor i pilelor electrice ;
h ) A scri, cell i traduce una din limbile francezi sau germand.

B. Oficianiii superiori
Osebit de materiile de sub litera A, vor fi chemati a depune examen inca :
a) Asupra tuturor conventiunilor i regulamentelor conventionale cu aplicatie la telegraf, postd uoard i mesagerii ;
b) Despre constructii i reconstructii de linii ;
cJ Despre administrarea intregului sistem de contabilitate a unui oficiu de telegraf
0 poste.

www.dacoromanica.ro

410

Materiile asupra carora se vor tine concursuri oral si in scris pentru obtiArt. 9.
nerea gradului III de oficiant inferior si gradul III de oficiant superior, vor fi consemnate in
programe speciale, cari se vor publich prin buletinul telegrafo-postal cu 6 luni cel putin
inainte de tinerea concursurilor si vor fi susceptibile de modificdri din 2 in 2 ani in sensul
progresului stiintei.
Papa la intrarea in vigoare a programelor prevazute mai sus, concursurile se vor tine
asupra rnateriilor din prograinele publicate deja in Buletinul telegrafo-postal No. 12 din 1
Decemvrie 1883.
Concursurile sau examenele se vor tine inaintea unui jurin numit ad-hoc
Art. 10.
in ajunul zilei fixate pentru concurs.
Art. 11.
La tinerea concursurilor se vor pazi urmatoarele reguli :
a) Comisiunea consultativd divide si inscrie de mai inainte pe buletine de hartie uniforma toata materia din programele speciale. Aceste buletine, cari vor fi investite i eu sigiliul directiunii, se vor preda in plic sigilat presedintelui juriului odatd cu ordinul de numire ;
Juriul, in momentul deschiderii concursurilor, desigileaza plicul en buletine in fata
concurentilor si le depune inteo urna, apoi unul din coneurenti, dupa invitarea pree(lintelui, scoate numarul de buletine determinat de juriu, le ceteste celorlalti cari l inscrie in
partea de sus a hartiei pe care vor face compozitiile ;
c) Zilele, orele si locul in care se vor tine concursurile se von determind de directiune ;
d) Concursurile in scris vor durd patru ore maximum; iar acelea asupra probelor practice de manipulare dupd cum va decide juriul ;
e) Orice comunicatie intre concurenti sau en alta persoana, cum si intrebuintarea de
cart'', note, etc., cari ar vitia impartialitatea concursului, este interzisa si atrage dupa sine
pentru acel abatut excluderea dela concurs ;
fl Hartia pe care se vor scrie compozitiile se va da de presedintele juriului i va fi
uniforma ;
gl Fiecare concurent va sigila iscalitura sa in josul compozitiei.
DN terminarea concursurilor, compozitiile se vor depune in mdinile preedintelui
juriului, care, dirnpreuna cu ceilalti membrii, le iscalete pe toate paginile, apoi determina
ziva i ora in care se va proceda la a lor verificare i darea notelor ; iar pada atunci concursurile se vor pastra in plic sigilat cel putin cu doua sigiliuri diferite ;
Notele de apreciere se vor indica prin numere arabice dela 1-10 inclusiv, exprimate Fin litere i cifre.
Dupa terminarea acestor operatiuni se desigileaza numele concurentilor ;
if La clasificare se va aved in vedere nota medie generala cea mai mare, insa &and
concurentii vor fl de aceea forta clasificarea se va face dupd ordinea vechimei.
Nota medie pentru inaintare este sapte ;
j) 0 compozilie trebuie sa obtie cel mai putin nota sapte pentru fiecare subject tratat,
pentruca candidatul sa poata 11 admis la dreptul de avansare ;
ic) Dupa terminarea operatiunilor juriul incheie un proces-verbal in care va inscrie in
ordinea clasificarii pe toti concurentii pe cari dimpreuna cu compozitiile ii va inainta directiunii.
lJ Orice abatere din partea juriului dela regulele de mai sus atrage dupa sine casarea
in toal sau in parte a concursurilor.
Art. 12.
Pentru examene se vor pazi aceleai reguli ca i pentru concursuri, in
limitele materiilor prevazute la art. 8 ; clasificarea insa se va face intre acei cu nota admisibila numai dupa ordinea vechimei.
Nota cea mAii mare are precadere intre doi sau mai multi de aceea vechime.

www.dacoromanica.ro

411

Art. 13.
Comisiunea consultativ prevazuth la art. 12 din lege i prezidata de directorul general fix eazd zilele pentru examene sau concursuri ; decide asupra chemiirilor,
regularitatii tinerii concursurilor sau examenelor ; asupra casdrii lor in total sau in parte,
asupra forrndrii tablourilor de inaintdri i asupra tergerii din acele tablouri, potrivit art. 14.
Toate aceste operatiuni se vor constat prin procese-verbale motivate, i deciziunile
vor fi luate cu majoritate de voturi.
In caz de paritate, votul preedintelui va fi preponderent.
Art. 14.
Inaintiirile se vor face dupd ordinea inscrierii in tablourile definitive, cari
se vor publich prin Buletinul telegrafo-postal i vor fi valabile pentru tin an, socotit din
ziva formarii lor.
Din aceste tablouri se vor terge eleii i o(iciantii inferiori sau superiori cari in cursul
anului pentru care au Lost formate se vor face vinovati de vreo abatere gravd bine constatata.
Art. 15.
Orice alto dispozitiuni privitoare la inaintari din regulamentul decretat la
18/30 Iulie 1880 sunt i ramn abrogate.

Acest regulament urin insa sa mai sufere o modilicare, intrucia personalul

femenin, care la Aprilie 1885 se ridicase la 1_01 functionare, ocup cele mai
multe locuri de elevi gradul I i II, din care cauza personalul barbatesc admis
in corp nu mai gasea locurile trebuincioase pentru a puteh fi avansat.
Pentru indreptarea acestui rti, a fost nevoie insa Ca la art. 5 al regulamentului de mai sus sh se adauge un aliniat in cuprinderea urmatoare I):
Asemenea i la gradele de eleve, ele ntr, vor putea fi inaintate decat in

locuri vacante tot de femei.

In baza acestei dispozitiuni, pentru personalul femenin s'au prevazut locuri
speciale atat in buget cat si In statul personalului i, cum se ajunsese la convingerea ca locurile acelui personal trebuiesc impatinate i completate cu personal
barhatesc, In anul 1887 gasim numai 90 functionare femei, iar in 1888 numarul lor se reduce la 84.
* * *

In scopul de a se preciza mai bine intinderea rnonopolului postal, atilt in

ceeace priveste transportul mesagerirlor si al caliitorilor, cat si de a.opri stabilirea de retele i comunicatiuni telefonice, ce incepuse sh se construiasca de dare
unii interesati, directorul Pastia propane modificarea catorva articole din legea
de exploatare din 1880, care se voteaza de Corpurile legiuitoare si se sanctioneaza la 3 Martie 1886.
Prin aceasta lege, art. 1 al legii de exploatare s'a modificat astfel2.):

Statul isi rezervii dreptul de monopol asupra telegrafului si postei.

Nimeni altul n'are dreptul sa transmita semnale dela un loc la altul, sau
sh schimbe corespondente de mice natura fie pin masini sau aparate telegrafice, telefonice sau mice alt mijloc,
Monitorul Oficial No. 262 din 1886.
2) Monitorul Oficial No. 268 din 1886.
1)

www.dacoromanica.ro

412

Asemenea nimeni altul n'are dreptul sa transporte scrisori, ziare,

imprimate de mice fel, probe de mrfuri, hrtii de afaceri, carti de posta,
bani, valori, obiecte pcinet la 5 kilograme yreutate, saa set transporte cu cai
',in mod regulat 0 periodic persoane i bagajele bon,.

Tot prin aceasta lege s'a suprimat i aliniatul d dela art. 60 al legii de exploatare din 1880, prin care se acord gratuitatea corespondentelor deputatilor
i senatorilor.
Modificarea art. 1 din legea de exploatare asupra transporturilor caltorilor

i bagajelor lor atrase dupa sine i modificarea art. 1 din regulamentul desvolthtor al acelei legi, prin adaugirea urmatoarelor aliniate1) :
De asemenea, administratia postelor are dreptul exclusiv de a tran,,sporth calkori cu bagajele Ion.
Nimeni nu poate face transporturi de persoane in mod regulat i periodic, cu schimb do cai, pe nude Statul are infiintat im serviciu de dili,,genta; acolo unde Statul Ware asemenea servicii se va puteA infiintA de
alte persoane, insa numai cu invoirea Directiunii postelor.
Aceasta proibi thine nu se va putea. intinde i asupra serviciului ce
",se face de birjari pentru transportul de calatori i al bagajelor lor i care
ramtme fiber a se exercit i pe viitor".
*

Numarul oficiilor postale i telegrafice intretinute de administratia postelor

in timpul de conducere al directorului Pastia a ramas stationar i n'a crescut

deck cu15 al celor intretinute de judet i en 66 al biurourilor de poste-restante
din gri, prin introducerea acestui serviciu la &He de pe liniile date din nou in
circulatie 2).
* * *

Cursele postale in acela interval de timp au suferit mari modificari, activndu-se transportul corespondentelor i trimiterilor postale, prin darea in circulatie a urmtoarelor linii ferate :
Bacau-Piatra
la 15111, 1885
Piatra Olt-Drgaani
s 13/II, 1.886
Barlad-Vaslui
s 13/XI, 1886
Bucureti-Ciulnita
s 171XI, 1886
Ciulnita-Chlarai
s 1.7/XI, 1886
Faurei-Tandarei
s 21/XI, 1886
Costeti-Roiori
1/I, 1.887
i) Monitorul Oficial No. 279 din 1886.
Darea de pe4m4 din 1884.18871 peg. 3,

www.dacoromanica.ro

443

Piatra-Olt-Corabia
Dragasani-R. Valcea
Golesti-C. Lung
Ciulnita-Fetesti .
Tandarei-Fetesti
Rosiori-T. Magurele
Dolhasca-Flticeni
Ciulnita-Slobozia
Filiasi-Carbunesti

1/IV, 1887
20/VI, 1887
1/VII,1887

1/VI1,1.887

1/VII,1887
12/IX, 1887

la

.
a
a

10/X, 1887
20/X, 1887
16/I, 1888

Cu aceast ocaziune s'au desfiintat cursele de diligenta ce circulau intre:

Bacan-Piatra,
Pitesti-C. Lung,
G I urgiu-A lexandri a,

Oltenita-Calarasi,
Curtea de Arges-R. Valcea,
Caracal-Bechet,
Vas1ui-13tir1ad

Bachu-Moinesti,

i s'au infiintat noi servirii de diligenta pe distantele:

Corabia-Bechet
de 3 ori pe saptamana.
))
G. Babeni-llorez-l3istrita
7)

7)

T.-Ocna-Moinesti

lf

Tot cu ocaziunea darn in circulatie a liniilor ferate ce am aratat mai sus,

s'a renuntat la cursele postale cu vapoarele austriace in tre Severin-Giurgiu,
mentinandu-se numai cele intre Giurgiu-Braila-Galati
* * *

Cursele de tranzit s'au mentinut cele din trecut, insa prin desvoltarea traficului s'a ajuns a se incasA 93.655 lei in anul 18871), rata de 58.968 lei in 1882.
*

In timpul directoratului lui Pastia, in relatiunile cu strainatatea a intervenit

revizuirea conventiunii universale si a aranjamentelor atunci in vigoare, de chtre congresul postal ce s'a tinut la Lisabona dela 4 Fevruarie Ia 21. Martie 1885
si la care Romania a fost reprezentata prin Ion Ghica, agentul nostru diplomatic la Londra, asistat de Constantin I. Mann, oficiant superior gradul II.
Congresul dela Lisabona introduse in conventiunea postal:a universala, ca
modificdri mai principale, urmatoarele:
Generaliza intrebuintarea cartilor postale cu raspuns platit, In sensnl
9 Darea de seami din 1888-1892, pag. 7.

www.dacoromanica.ro

- 414 ca si tOrile cari nu le aveau introduse in serviciul lor intern s fie tinute a
dh curs celor sosite din alto pH.
Lirnit dimensi unile impri ma telor si hArtiilor de afitceri la 15 centimetri.

AutorizO intrebuintarea cartilor postale de industrie privata.

LOrgi categoriile.obiectelor a fi tratate ca imprimate si ea hArtii de
afaceri.

notari ca statistica pentrn stabilirea drepturilor de tranzit sit nu mai

fie tinuta in fiecare semestru, ci odatO la 3 ani, pe Limp de 28 zile.
Congresul mai stabill c, intrucht legislatiunea intern si modul de
indeplinire al serviciului intern al fiechrei tri ar permite, sa se admith, retragerea corespondentelor, schimbarea adreselor si distribuirea prin expres.
In privinta aranjamentelor in vigoare, relative la schimbul scrisorilor cu
valori, al mandatelor i coletelor postale, congresul introduse urmhtoarele modificdri

Pentru serisorile de valori:

S'a admis ca valoarea maxima pentru o astfel de trimitere sa se ridice dela 5.000 la 10.000 lei.
Pentru mandatele postale :

S'a admis obtinerea unui aviz de plath, in schimbul unei taxe egale
cu avizul de primire al corespondentelor recommidate.

S'au introdus mandatele telegrafice, pentru cari sa se plateasca

taxele obisnuite ale mandatelor postale F,;i taxa unei telegrame, conform tarifelor in uz.
S'a dat drept prezentatorilor de a Serie pe cuponul mandatelor comunicari pontru destinatari.
Pentru coletele postale :

S'a admis ridicarea greutatii unei trimiteri dela 3 la 5 kilograme i

s'au introdus coletele volurninoase, atat la prezentare, cat i in tranzit, cu
taxe marite cu 50 Oh,.

S'a stabilit ca coletele pot Ii prezentate on declaratinni de valoare pi

ramburs, phnh la concurenta sumei de 500 lei de trimitere.
S'a dat drept prezentatorilor de a obtine un aviz de primire, in schimbul unei taxe fixe de 25 hani.

S'a hotarit ca in cazuri de pierderi sh se acorde despagubiri, dupd

valoarea declarata, pentru cele cu valoare i pentru cele ordinare cAte 25
lei de trhnitere.

In afara de lucrarile sus aratate, congresul se ocupa i CU intocmirea a douh

noi aranjamente, din cari until privitor la introducerea serviciului recuvrementelor i altul la acel al livretelor de identitate.
www.dacoromanica.ro

415

Prin aranjamentul privitor la recuvremente se stabilea :

Cii serviciul postal se puteA ocupil en incasarea chitantelor, fitturilor,
biletelor de ordine, tratelor i in general cu a tuturor valorilor comerciale
sau platibile Etna cheltueli, pina la o valoare maxima de 1.000 lei de tri-

macre. Se lits insa la latitudinea tarilor ea, de comun acord, sit adopte
intre ele un maximum de valoare mai ridicat, precum i indeplinirea protestelor pentru efectele de comert.
Taxa unei trimiteri s'a fixat la aceea a unei scrisori recomandate, CU
drept, pentru administratia incasatoare, de a percepe de fiecare valoare incasata o retributiune de 10 bani.
Taxele i retributia nu dadeh loc la nici un decompt.
Valorile neincasate sa se inapoieze biuroului expeditor fara a se grevA
de vreo taxa, iar sumele incasate sa se trimita expeditorului prin mandate
postale, dupa ce se vor seade dreptul de incasare, taxele fiscului i cele ale
mandatelor ce se emiteau.
Pierderea unei trimiteri de incasat &idea drept la o despagubire de 50
lei, iar in caz de pierderea sumei incasate, la o despagubire egala cu suma
pierd uta.

Prin aranjamentul privitor la livretele de identitate se stabilea :

Ca tarile contractante sa emita i sa libereze, pe pret de 1 franc i

dupti un model determinat, livrete de identitate persoanelor avnd afaceri
la posta.

Titularii unor asemenea livrete puteau sa:i ridice trimiterile ordinare

dela mice oficiu, in urrna prezentarii livretului, iar pentru obiectele earl se
libereaza contra unei semnaturi si pentru mandatele postale sa se dea 0 chitanta extrasa din livret i semnata de titular.
Romania a aderat la modificarile aduse conventiunii postale i la eele aduse
aranjamentelor relative la sebimbul mandatelor postale, al recuvrementelor i
eel al livretelor de identitate, iar dispozitiunile lor s'au introdus in servicin dupa
ce s'au aprobat de Corpurile legiuitoare i s'au sanctionat cu decretul No. 361
din 23 Fevruarie 1886.
S'a renunkt insa la schimbul CU strainatatea al scrisorilor en valori, introdus
deja dela 1 Aprilie 1879,0 la acel al coletelor postale, in trodus dela 1 Aprilie 1881
i aceasta pentru motivele ca : Ar fl fost o prea mare nedreptate pentru pu',Nicol roman ca sa plateascit mai mull decal stritinii, caci pentru un cob, postal
In greutate de 3 kilograme, cu destinatiune pentru Germania, dupa aranjamental international, se platea 1 len, 75 bani, pe rand pentru acela colet expediat

din Bucure$i pentru Craiova se plated cu 2.lei, 50 bani.

1)

Daren de seam5 din 1883/87, pag. 7.

www.dacoromanica.ro

416

Motive le de mai sus nu mai temeinice n'au fost, intrucat scrisorile cu valori
colete postale se transforrnau in gropuri, sau in trimiteri de mesagerii, cu taxe
mai ridicate, iar sporul de cheltueli se suporta tot de publicul roman 0 inloc de a se
schimbet taxele interne, s'a renuntat la seruiciile ce am ara(at, cari aduceau adevarate inlesniri publicului.
De altfel, dupa cum vom vedea, rul s'a inteles In curancl i s'a cautat s
se indrepteze.
*

Tot in relatiunile cu strainatatea, directorul Pastia, la 13 Martie 1885, a

incheiat o conventiune cu Bulgaria, care s'a votat de Corpurile legiuitoare i s'a
sanctionat cu decredul No. 850 din 13 Martie 18861).
Prin aceasta conventiune se stabilea ca principii generale urmatoarele :
Un schimb regulat de corespondenta i mesagerii originare din Wile
contractante, sau provenite din alte Vari.
Schimbul trimiterilor s'a fixat a se face intre :
Calafat-Vidin,
Giurgiu-Rusciuk
Ostrov-Silistra.
Numarul curselor, orariile i modul de transport urmh s se aranjeze

de comun acord intre ambele tari, iar cheltuelile sa se suporte in prti

egale de Wile contractante.
Obiectele postei de scrisori admise a circul intre ambele tari, precum
ii taxele la cari urmau s se supuna, s'a hotarit a fi cele prevazute prin
con ventiunea postala universal, cu exceptiune de taxa scrisorilor prezen-

tate in localitatile limitrofe, care s'a fixat la 15 bani pentru cele francate si 30 bani pentru cele nefrancate.
Obiectele de mesagerii admise a circula, intre cele clott tari s'a stabilit a fi scrisori en valori, gropuri i pachete cu si Fara. valoare declarata.
Taxele pentru scrisorile cu valori s'au fixat la cele stabilite prin aranjamentul international, iar cele pentru mesagerii taxele respective ale fiecarei tari.
Achitarea taxelor pentru gropuri si pachete cu valoare declarata s'a
dispus a fi facultativa, la prezentare sau la destinatie, iar a scrisorilor cu
valori obligatorie la prezentare.
Mesagerilie inapoiate la origina i cele reexpediate dupa destinatari s'a
stabilit a 1i supuse la o noua taxa, ea si cnd ar fi fost depuse din non la
posta.

In caz de pierderi sau stricaciuni s'au fixat despagubiri dupa valoarea

1) Monitorul Oficial No. 276 din 1886.

www.dacoromanica.ro

- 417

declarata sau dupa valoarea adevarata a obiectului stricat, iar pentru cele
fara valoare declarata o despagubire egala cu cea stabilita prin conveutia
postald a Uniunii, relativ la schimbul coletelor postale.
Conventiunea mai continea parti desvoltdtoare a celor ce am aratat
mai sus i stabileh ea conturile sa se incheie lunar i sa se achite prin soldare la finele fiecarui trimestru.
Durata conventiunii s'a fixat la tin an, prevazandu-se insa ca ea devine
obligatorie din an in :LH, [dna ce va Ii denuntata de una din Virile contractante.
*

In ceeace privete serviciul telegrafic, In timpul de conducere al directorului Pastia s'au luat ca mai principale urmatoarele masuri :
S'au introdus in serviciu aparatele rapide [luglies, instalandu-se astiel de
aparate In Bucuresti i Iasi, pentru a face pe de o parte legatura acestor oficii
intre ele, iar pe de alta pentru a stabill legatura tarii noastre cut strainatatea.
S'a desfiintat, prin legea din 1/13 Martie 1886, scutirea de taxe pentru telegramele oliciale, stabilindu-se ca asemenea telegrame sa se pliiteasca de autoMaple respective prin conturi, dupa cum se faceh i in State le straine. Aceasta
masurd a contribuit la- micorarea in mod simtitor a numarului de corespondente oficiale, astfel Ca de unde in anul 1885 se prezentase 175.458 telegrame
oficiale, cu 5.210.125 cuvinte, in anul 1886 s'au prezentat numai 100.278 telegrame, cu 2.397.896 cuvinte.

In relatiunile cu strainatatea, in anul 1885 s'a linut la Berlin a asea confell* telegrafica, la care Romania a fost reprezentata pnili directorul M. Pastia
si oficiantul superior I. Ialcobescu, cu care ocazie s'au stabilit taxe terminate i
de tranzit lixe, pentru a se inlatura concurenta ce se Meuse pana atunci.

In timpul aceluia director, prin anul 1885, s'au infiintat in Bucuresti

posturi telefonice, la ministerul de interne, externe, Camera i Senat, cari
puteau comunicA intre ele prin mijlocirea unei centrale allata la Directiunea
postelor.

'Pot pe atunci s'au infiintat la Galati posturi telefonice la primaria orasului,

parchet, Curtea de apel, pompieri i la cinci comisii ale oraului, in legatura cu
o central aflatoare la politia orasului Galati.
Prin msurile de mai sus s'au pus primele incepilturi ale introducerii serviciului telefonic in tara noastra.
*

Directorul Pastia a avut intentiunea sa modifice

www.dacoromanica.ro

legea de organizare a

418

corpului si in acest scop a alchtuit pi un proiect de lege, care s'a depus in Camerd In sesiunea 1886-871).
Prin acel proiect se cilut a se a gradelor ierarhice o mai bunh imphrtealh,
in scopul ca inainthrile sh se fach in mod mai regulat.
Se prevhzuse pentru transferhri i detashri in interes de serviciu indemnittiti
pentru personal.
Se stabileau reguli pentru formarea garantiilor prin retineri lunare, si
Se infiintau consiliile de discipinh, cari aveau si judece greelile grave ale
personalului.
Din cauza, insh, a schimbarii guvernului si retragerii directorului Pastia,
acest proiect, care contine principii bune, rhmase in cartoanele Camerei.

1) Darea de searn:i din 1884 87, pag. 22.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI MIHAIL SUTU

30 Martie 1888-25 Aprilie 1889

Mihail Sign a fost nunait ca director general al postelor i telegrafelor pe

ziva de 30 Martie 1888, in urma demisiunii colonelului Pastia.
Intre primele lucrhri ale lui ;Aulti gtisim pe cele ['dente pentru reintroducerea schhnbului de colete postale cu strhinhtatea, desfiintat, duph cum am
arhtat, de predecesorul shu.
In acest scop, pe de o parte, incunostiinteazh biuroul international din Duna
ch Romania repune In vigoare dispozitiunile conventiunii din Paris din 1880,
iar pe de alta, cu ordinul circular No. 7.937 din 23 Maiu 1); dispune ca olThiile
st reinceaph primirea coletelor panh la greutatea de 3 kilograme, cu incepere
dela 1 Iunie 1888.
Cum, lush, se simlea nevoie de a se introduce in serviciu si colete panii la
5 kilograme, precum si pe cele cu valoare si ramburs, admise de congresul dela
Lisabona, directorul Sulu intocini un proiect de lege, prin care se aproba actul
aditional relativ la acest serviciu. Acest proiect s'a votat insa numai de Senat la
47 Decemvrie 1888.
* * *

Directorul Sup, avand in vedere numhrul restrans al oficiilor postale, din

care cauzh populathunea era nevoith a parcurge distante marl, a plati transporturi costisitoare i pierderi insemnate de timp, cand avea nevoie de servichle
postei, cat si in vederea de a se crea noi puncte, prin cari sh se expedieze si si
se primeasch corespondentele localitatilor rurale, intrei in tratatiye cu G. Duca,
directorul general al administratiunii C. F. 1-L, i, dupd ameinuntite tratative, se
ajunse la incheierea unei conventiuni, prin care personalul a F. B. se insarcinet
a indeplini o parte din atribugunile oficiilor postale.
Frin acea conventiunea s'a dat in sarcina personalului geirilor indeplinirea
serviciului de corespondente simple 0 recomandate interne 0 externe, mandate
9 Buletinul Telegrafo-Postal din 1888, pag. 151.

www.dacoromanica.ro

IN)

postale interne, obiecte de mesagerii interne i internationale 4 vdnzarea timbrelor, la 133 gdri de pe liniile ferate, dependinte at unci de administratia C. F. R.,
pundndu-se aslfel la dispozitia publicului un alai de insemnal name& de mici
oficii postale.

Dela indeplinirea serviciilor postale sus ardtate, s'au inldturat garlic de pe

liniile companiei Lemberg-Cernhuti-Iai, i adicd cele de pe poqiunile RomanBurdujeni, Pascani-Iasi, Dolhasca-Fdlticeni, Vereti-Botoani i Leorda-Dorohoi.
Persona lul gdrilor, insdrcinat cu indeplinirea serviciilor postale mai sus
ardtate, primeA. dela Directiunea postelor o diurnd lunard, care s'a fixat astfel :

cate 40 lei la 26 gdri, cdte 30 lei la 13 gdri i cdte 20 lei la 94 gdri. Aceste
diurne s'au fixat, tinndu-se seain de cantitatea lucrului i de munca ce trebuid
depusa de fiecare ef de gard.
Instruirea efilor de gri pentru a Ii in mdsurd sa indeplineasca serviciul

postal s'a acut de I. Iacobescu, dirigintele oliciului postal central Bucureti,

E. Alexandrescu, dirigintele oficiului Gara de Nord, i oficiantul G. Gabrielescu,
din partea directiunii postelor, i A. Foulquier, ef de biurou, din partea direcliunii C. F. R.
Conventiunea, despre ale chrei principii am vorbit mai sus, i care s'a incheiat la 12 August 1888 i s'a pus in aplicare la 1 Noenivrie acela an 1), are
urmdtorul cuprins,. pe care il clan ad., pen tru cei ce vor vol sd-1 cunoascd in
intregime:

CONV ENTIUNE
Directiunea generala a telegrafelor i postelor dorind a face o inlesnire publicului prin
inmultirea punctelor de unde se fac expeditiuni, cari dupa lege apartin monopolului postal,
directiunea general& a cailor ferate romane voind a inlesni indeplinirea acestei dorinte a
directiunii generale a telegrafelor i postelor, au convenit urmtoarele :

Art. 1. Directiunea generala a cailor ferate romane consimte ca personalul sa fie

insarcinat cu primirea i expedierea de :
a) Scrisori simple i recomandate ;
bl Probe de marfuri ;
c) Hartii de afaceri ;
cl) lmprimate;
e) Mandate postale interne ;
f) Obiecte de mesagerii ;

g) Cu winzarea de timbre postale, precum qi mice se va mai introduce din nou in

serviciul postal general i pe care directiunea general& a cailor ferate romane (le comun
acord cu directiunea general& a telegrafelor i postelor va gdsi de cuviinta a se introduce i
in serviciul giirilor sau cu parte numai din aceste operatiuni in garile unde exigentele serviciului sAu propriu va permite farii ca sii fie nevoit& de a spori personalul sat'.
Art. 2. Directiunea general& a cililor ferate romane nu ia asupra sa nici o raspundere pentru greelile voluntare sau involuntare ce ar comite functionarii shi in executarea
i) Dosarul Directiunii postelor No. 65 din 1888.

www.dacoromanica.ro

421
i iii cavil cAnd ar aveii ca consecinVi o pierdere
bAneascri pentru
serviciul postal; ea se obliga ins :
a) A pedepsi pe cei vinovati din impiegatii sii cu aceea,,t asprime ca i cum ar fi comis
aceste greeli in executarea serviciului ei proprin ;
LI A refine din salariul lor sumele ce ar datorit directiunii telegrafelor postelor din
gestiunea serviciului ;
c) In caz cnd vreun hnpiegat al ciiilor ferate va prtrasi serviciul voluntar sail involuntar i ar figura asupra sa datorii baneti catre arnbele adrninistratinni, directinnea generalit a cailor ferate se va despiigubi ea mai inttliu de surnele ce i se vor cuveni, jar prisosul, daert va fi, 11 va da directiunii generale a telegrafelor i postelor.
Art. 3. Pentru ea personalul crtilor ferate care va avea de executat i controlat
serviciul postal sit se poat instrui, directiunea generalii a telegrafelor ci postelor va face sit
se tiptireascil instructamile necesare asupra executitrii acestui serviciu, punAnd la dispozitia
crtilor ferate numrtrul din aceste instructiuni necesare pentru personalul srm.
Art. 4. Dacd direcfiunea telegrafelor p postelor va grtsi necesar a face o cercetare
asupra serviciului postal in vreuna din grtri, agentul stilt va cere asistenta inspectiei de
m*are respective, care ii va da tot concursul farii si mai atepte vreo autorizatie specialu
dela directiunea generalii a ailor ferate rot:mine.
Art. 5. Directia generald a telegrafelor i postelor va procurit cii spesele sale tot
materialul, sigiliurile, stampilele pi imprimatele necesare la manipulatia serviciului postal 0
de care vor aved garde necesitate ; asemenea va procurit intr'un mod gratuit i suflcient
toate legile, regulamentele i conventiunile privitoare la acest serviciu.
Art. 6. Directiunea generalii a telegrafelor i postelor va plati ca indemnizare o
diurna lunar impiegatilor insarcinati cu manipularea i controlul serviciului postal. Aceste
diurne i indernnizaliuni vor varia duprt importanta serviciului pi dupii cum s'au fixat in
comun acord prin tabloul anexat la prezentul aranjament. Plata se va face la fiecare finit
de lima la Casa centralei a directiunii generale a cdilor ferate ronaline, care va ingriji de distribuirea banilor.
Art. 7. Distribuirea obiectelor sosite se va face deocamdat de cdtre efii de statiuni numai in gdri. efii de statiuni vor fi ins& datori de a avith pe destinatarii obiectelor
de mesagerii sosite in acelea0 conditiuni sau cu acelea0 mijloace, precurn se face avizarea
coletelor sosite prin calea ferat.
Art. 8. Pentru a upr impiegatilor dependinti de adrninistratia crtilor ferate romrine
lucrArile de decompt, directiunea generala a telegrafelor i postelor va credit pe directia

serviciului postal (-tidal'

F,4

generald a crtilor ferate romane cu o cantitate de timbre pentru francare 0 taxa de plata
spre a fi distribuite efilor de girt, dupd cum se va gasi de cuviintii.
Clind directiunea general a crulor ferate romiine va avea necesitate de alte timbre,
le va cere directiunii generale a telegrafelor i postelor, inaintnd odat cu cererea i banii.

Art. 9. Tot pentru motivele indicate la articolul precedent taxele mandatelor

postale cuvenite Statului se vor solcl prin timbre postale franco aplicate chiar pe
mandate.

Art. 10. efii de giiri vor fi obligati de a tine situatiuni in reguld de toate mandatele
postale ce vor emite, i ce le vor sosi spre achitare ; aceste situatiuni vor fi inaintate la fiecare finit de lima de cutre directiunea generalu a cidlor ferate romane directiunii generale
a telegrafelor i postelor dimpreund cu condicile mandatelor ce le-au servit la manipulatie,
cu mandatele achitate I cu prisosul de bani ce vh fi rezultat din aceste operatiuni.
La caz ciind vreo gara' n'ar dispune de bani din fondurile postale pentru a achitit
27

www.dacoromanica.ro

444

tnandatele postale ce Ii sosese spre platd,eful garii se va adresh telegrafic directiunii gunerale a
telegrafelor i postelor, cerAnd sumele de cari are nevoie, ardttind totdeodatii i nurndrul ce
poartfi mandatele de achitat, precurn i biuroul care le-a emis.

Dupii achitare, mandatele call au fost plAtite cc banii trimi0 de un alt oficin, se vor
inainth imediat oficiului de unde s'a primit banii, fr ca gara care le-a plait sti le inregistreze in vreun cont, rtimdmind ca oficiul care a trimis banii s le considere ca athitate
de diinsul.

Art. 11. Veniturile din taxele obiectelor de mesagerii expediate i sosite, dimpreund
cu registrele d-sonche i faturile de mesagerii sosite se vor inainth de Nitre efii de gAri la
liecare finit de hin prin directia generald a cdilor ferate romdne directiunii generale a telegrafelor i postelor.

Art. 12. Toate mancurile constatate din taxAri se vor comunich de directiunea generald a telegrafelor i postelor directiunii generale a cdilor ferate romAne spre a le incasd
dela cei in drept, dach mai sunt 'Inca in serviciu i dacd lipsa se poate implini din salariile lor, iar de nu, incasarea se va urmari de administratia postelor.
Art. 13.
Statiunile de pe liniile pe unde se opresc trenurile accelerate 1, 2, 3 0 4,
in 'cari se afid cAte un biurou postal ambulant, vor schimbh post-pachete si cu aceste biurouri, adicA vor da corespondentele interne i externe pentru localittitile din directiunea in
care merg trenurile i vor primi pe acelea destinate lor.
Art. 14.
Expedierea obiectelor apartintind serviciului de mesagerii se va face numai
cu trenurile de persoane.
Art. 15.
La trenurile depe liniile CtimpinaDoftana, BudaSlinic, FAureiFeteti

CiulnitaFete0i, pe unde actualmente nu circuld conductori postali, transportul expeditiunilor de corespondentd 0 a mesageriilor se va face de chtre efii de trenuri, iar pe liniile
celelalte, cAnd la vreun tren nu se va and conductor postal, sefii de trenuri vor face transporturi numai de posta upard, iar nu 0 de mesagerii.
Mesageriile i obiectele recomandate destinate pentru interiorul tArii se
Art. 16.
vor earth in modul urmiltor :

a) Stafiunile linici Bucure0iVerciorova cu ramilicaliunile sale vor earth direct

intre cle, afara bine inteles de acele obiecte destinate localitdtilor lipsite de drum de
fier, cari se vor calla la cel mai apropiat oficiu postal, iar obiectele destinate pentru linia
Bucure0iRornan i ramificatiunile sale se vor carta la Bucure0iGara de Nord ;
b) Staliunile liniei BacuregiRornan cu rarnificoqiunile sale vor carta asemenea
direct !titre ele, afar& de.acele obiecte destinate bocalittibor lipsite de drum de fier, cari se
vor earth la cel mai apropiat oficiu postal ; iar obiectele pentru linia Bucure0i-Varciorova

en ramilicatiunile sale se vor earth la Bucure0iGara de Nord.

Art. 17.
Cand nu vor fi de expediat dealt obiecte simple, adicd nerecomandate,
apartindnd serviciului de corespondentd, ele se vor da neimpachetate conductorului cursei
a le distribui pe la destinatii, lard sd i se dea faturi i fr sA i se ceard vreo isciiliturd pentru dansele, iar foaia de incArcare despre care se vorbWe la art. 19 va Ii alba.
Art. 18.
Mesageriile i obiectele recomandate pentru strainatate se vor earth de
statiunile de drum de fier la cel mai apropiat oficiu postal de frontierd, adicd : Predeal,
Wirciorova sau Roman ; pentru Bulgaria la Bucure0i, iar acelea pentru Rusia la Bucureti
san Roman.

Art. 19.
Pentruca atilt administratia telegrafo-postala cat i aceea a ailor ferate
romtine sa poat face orictind va crede de cuviint o controlA repede asupra agentilor sii cu
privire la primirea i expedierea post-pachetelor 0 a obiectelor de mesagerii, asemenea i In

www.dacoromanica.ro

423

scopul de a inlatura orice inthrziere de trenuri 0 de a imputinh pe cat posibil mai mult
scriptele de control 0 contabilitate, oficiurile postale i acelea ale cailor ferate romane nu
va schirnbh intre ele faturi de scrisori i mesagerii decat numai atunci and vor aveh obiecte
de expediat i cari trebuie sa fie inregistrate in faturi, precurn sunt mesageriile i obiectele
recomandate. Vor fi datoare insa atat biurourile ambulante cat i conductorii postali, precurn
al conductorii de trenuri, cand transportul expeditiunilor postale se va face de dan0i, de a
preda la fiecare gall. 0 in fiecare cursa o foaie de Incarcare in care va trece: cel ce face
predarea toate postpachetele, faturile i obiectele de mesagerii, iar cand nu vor avea nimic,
vor da foaia de incarcare alba pe care se va face o observatie Ca n'a tost nici un fel de
expeditie.

Aceste foi de incarcare vor fi investite cu stampila de zi a cursei respective 0 subsemnata de agentul care a liberat-o.
Tot asemenea vor procedi i garile, adiea vor da la fiecare cursa cate o foaie de incarcare in care vor inscrie inteun mod detailat toate postpachetele, faturile i obiectele de
inesagerii pentru diferitele destinatiuni, iar cand nu vor aveit nimic de ex.pediat vor da o
foaie de incarcare alba tot in conditiunile descrise mai sus.
Conductorii postali dupa ce controleazd daca numarul obiectelor ce li se preda corespunde cu acelea ce sunt trecute in foaia de incarcare, sernneazii de primirea lor in registrul
Orli, iar foaia o ia cu dansul, o iscale0e i o predd dupa terminarea cursei la cel din urma
oficiu postal sau statie de gall impreund cu marvutul general, pentru a se controlh daca
numarul obiectelor primite i prevazute prin foile de incarcare corespunde cu cele predate
i pentru care poseda in marvute sernnaturile primitorilor.
Tot asetnenea i efii de gari la primirea obiectelor dela conductori, dup. ce iscalete
in mai7utul lor, semneazd i foile de incarcare 0 le pdstreaza, formand din ele dosare pe
cari le inainteazd la fiecare finit de luna directiunii generale dimpreunh cu celelalte conturi.
Art. 20.
Orice abatere dela prescriptinnile legilor, regulamentelor i conventiunilor
telegrafo-postale, precum i mice iregularitate comisd in serviciul postal de &Are agentii
editor ferate romtme, se vor aduce la cuno0inta Directiunii generale a cailor ferate romune,
pen tru ca sa poata luh masurile de represiune 0 de indreptare.
Art. 21.
Aceast conventiune se incheie pentru un timp nedeterininat.
Directiunea generala a cailor ferate romane Ii rezerva insa facultatea de a o denunth
in total sau in parte &Ica experienta i-ar demonstr ea practicarea ei totala sail partiala ar
impovar serviciul cailor ferate, avizand pe Directiunea generala a telegrafelor i postelor
cu trei luni inainte.
Conventiunea de fatd, precum i tabloul anexat la dansa s'a filcut in dublu exemplar,
din care se va conservi dile until in ariliva fiecareia din Directiunile contractante.
Facut in Bucure0i, astazi la '12 August 1888.

Director general al editor ferate roman;

Director general al telegrafelor t i postelor,

Mihail C. Sutzu.

G. I. Duca.
*

inmultirea raporturilor populalinnn

rurale cu cea urbana irnpunand organizarea unui serviciu de posta rural, care
s5, se indeplineasch in mai bune ondiiuni, directorul general M. Sutu concepe
reformarea acelui serviciu, pe urmatoarele principii :
Desvoltarea relatiunilor econoinice

www.dacoromanica.ro

424

Fiecare judet sh se imparth intr'un numhr oarecare de circumscriptii postale, compuse fiecare din un numhr de comune rurale.
Circumscrippile sh se deserveasch de trei ori pe shpthmanh de curieri
chlhri.

Un curier pornind dela resedinta sa urma st parcurgh in circuit in prima

zi 40 kilometri, ca sh deserveasch in ducere jumhtate din numhrul comunelor
fixate, iar a doua zi alti 40 kilometri, Ca si deserveasch o altri jumhtate din
numhrul de comune, intorcandu-se la locul de plecare.
ltinerarul curselor sh se ['itch, pe (lat posibil, numai pe drinnurile practicabile judetene, vicinale sau comunale.
lleedinta curierului postal rural urma sh fie bite() localitate unde existh o

garh de cale reran, san un oficiu telegrafo-postal, iar in lipsh de acestea, in

una din comunele mai importante.

Aceste reguli stabilite, directorul Sulu le aduse la cunostinta diriginiIor

dela oficiile capitale de jndele, cu ordinul circular No. 15A35 din 60X/1888 1),
cerandu-le s studieze chestiunea, sh-si procure dela prefecturi datele necesare
pi sa inainteze Directiunii un proiect de organizarea serviciului, In judetele in

cari functionau.
In scopul de a interesa si mai mult atat pe dinigini, cat si pe celdlalt personal asupra organizhrii postelor rurale, cat i pentru a avea cat mai multe

propuneri in acest sens, directorul Sutu, cu ordinul circular No. 1.385 din
27/XI/1888 2), a pus in vederea intregului personal, ch la concursurile i examenele viitoare de inainthri, concurentii, pe langh cunostintele hothrite prin
programele respective, oficiantii superiori vor trebui si intocmeasch i sh prezinte un project de organizarea postei rurale inteun judet, iar oficiantii inferiori
intr'o plash.
* * *

In afard de acestea, directorul Sulu intocmlsi un proiect de modificarea legii

de exploatare, prin care, hare allele i In afard de partile privitoare la telegraf,
se schdeau simtitor taxele pentru mesagerii, se introducea expedierea obiectelor

yoluminoase i a trimiterilor de mesagerii cu rambiirs, ant in serviciul intern,

cat i in schimb cu strhinhtatea3).
Acest proiect de lege s'a aprobat de consiliul de ministri in ziva de 25
Noemvrie 1888 si s'a depus pe biuroul Camerei ; el insh a 'limas in cartoane
din cauza schimbhrii guvernului, care a cauzat i retragerea lui Mihail Sulu.

1) Madinat Telegrafo-Postal din 1888, pag. 247.

Buletinut Telegrafo-Postal din 1888, pug. 285.
a) Dos. Directiunii postelor No. 70 din 1888.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI DUMITRU CEZIANU

25 Aprilie-9 Noemvrie 1889

D. Cezianu, fost prefect de Romanati, a fost numit director general al

postelor i telegrafelor pe ziva de 25 Aprilie 1889, in urma retragerii predecesorului sau M. Sulu.

Intre primele lucrri ale lui Cezianu grisim inliintarea de noi hiurouri
postale ambulante, i anume :

Bucureti-Burdujeni V.
Burdujeni-Bucureti VI.
Bucureti-Varciorova VII.
Varciorova-Bucures,di VIII.

Prin aceste dispozitiuni Cezianu puse la indemema public& ui o a doua

cursd postald pe zi in directiunilc cele mai principale ale tarli i reu0, sd activeze
mersul corespondentelor i sd uptreze andnuirea servicialui post('i de scrisori in
intreaga tard.
*

Cum tinerea statisticilor ddezi foarte mult de lucru personalului, intrucett

datele se treceau zilnic In formulare speciale, se centralizau la sfaritul lunii i
se inaintau Directiunii generale i, cum foarte multi cautau sh se scape de aceste
Iucrri punetnd date- inchipuite, directorul Cezianu, pe de o parte, in scopul de a
simplificA lucrarile, jar 'pe de alta, de a inlaturA risipa mare cc se faceh cu im-

primatele, cu ordinul circular No. 14.621 din 20/VII/18891), dispune urmatoarele :

Buletinul Telegrafo-Postal din 1889, pag. 165.

www.dacoromanica.ro

426

a) Statistica obiertelor postei de scrisori se va tine la patru epoci dilerite ale anului, cAte 7 zile la inreputul fiecarei luni.
b) Da tele obtinute se vor multiplicA cu 1.3 (numitrul saptiimAnilor din tr' un

trimestru), iar rezultatul va fi totalul corespondentelor dintr'un trimestru.

*

Pentru a dt personaluliti postal oarerare libertate, Cezianu ia dispozitia, cut

ineepere dela IA Julie 18891), ca serviciul de mesagerii pentru primiri dela public sa se farrt Duminica, numai intre orele 8-12 dimineata, iar personalul ce
indeplineA arel serviciu mai inainte toata zina sa se repartizeze astiel ea alternativ unii sit aiba, intreaga zi hbera, iar aliui numai o jumatate zi.
*

Ca uurinta pentru public ;i intrurAt la prezentarea mesageriilor se cereh

ca pachetele cu i farh valoare sh fie impachetate in cutii tan i pAnza sau mu;ama, avAnd sigilii aplicate pe la cusaturi, directorul Cezianu, cu ordinal circular

No. 15.315 din 27 Julie 18892), dispoza ca mesageriile fara valoare szi se admita la expediere cu orice ambalaj s'ar prezentA, fie chiar de mucava sau carton, destal numai ca lucrurile dinnrtuntru sa nu fie expuse la stricaciuni, iar
pentru lucrurile metalice sart de lemn, ca: chei, ;itrupuri, bastoane, etc., sit nu
se pretinda impachetare deosehit, ei numai o simpla adresa legat de object.
*

Cum prin legea de organizare din 1880 nu se Meuse o buna imprteala a

gradelor ierarhice i cum pentru uncle grade, prin adause bugetare, disproportia
ajunsese i mai mare, din care cauza oficiantii superiori gradul 111 ;i cei inforiori de acela; grad stateau cAte 8-10 i 12 ani fall a puteA fi avansati la grade
mai superioare, directorul Cezianu rain bugetul pe anul '1889-90 Mai o noua
repartitie a gradelor, prin scaderea numarului dela cele mai sus aratate i adrtugirea lor la cele mai superioare, lucru care dadu natere la o mare micare in
corp i provoca un insemnat numar de inaintari atAt de mult ateptate, mai cu
searna in acel timp.
In. ceeace privete avansarile i intrucAt practiea lucrurilor probase ca examenele intro gradele aceleea clase faceA mai multa perturbatie in corp ;i serviciu, fara nici un folos real, directorul Cezianu, in urma unui referat i incheierii consilinlui de mini,tri dela 1 August 1889 3), suprima examenele hare
grade ce se fineau in baza regulamentului modificator din .1885 0, dispuse ca in
vii/or cle set se facd, in conformitate cu prevederile legii de organizare.
* * *
9 Buletinul Telegrafo-Postal din 1889, pag. 143.
Buletinut Telegrafo-Postat din 1889, pag. 172.
3) Butetinu; Telegrafo-Postai din 1889, pag. 161,
2)

www.dacoromanica.ro

427

Intrncat prin legea de organizare din 1880 se prevazuse Ca pedepsele personalului din corp pentru fapte mai grave cari atrageau pedepse, ca suspendarea
din functiune sau destituirea, urmau sa se aplice dupa ce se lua i avizul COITIL
siunii consultative, i cum aCeste avize nu eran obligatorii, directorul (.'ezianu,
dinteun spirit cdt se poate de democratic i pentru a asigurd mai bine pozitiunea
personalului,intocuuVe o contisiune speciald sub dem+ inirea de comisiune disciplinard, care avea sd judece i sd decidd asupra aplicrii pedepselor mai sus
ordtate.
Compunerea comisiunii

modul de procedare a fost stabilit prin deciziunea directorial data la 11 Noemvrie 1889 1), in urmatorul cuprins :
Se constitue o comisiune disciplinard compus din : membrii comi,,siunii consultative, cei trei diriginti ai oliciului central i din doi amploiati
i

egali in grad cu amploiatul contra diruia este de aplicat verio pedeapsa

,,mai mare, pentru abateri grave dela datoriile de amploiat i de purtare in
societate.

Unul din aceti din urma doi membri se va desemith de directorul

general i cellalt de dare inculpat. ln caz cand acesta ar Ii cu reedinta
afara din Bucureti, cheltuelile de transport vor privi pe inculpat.
Se lasa inculpatului dreptul a se prezenta in persoana in fata comisitulii pentru a-si sustine apararea, cheltuelile de transport Iiind in sar-

cina sa.
Aceasta comisinne va avea regulat oedinta in toate Sambetele,avand
,,a se pronunta asupra cazurilor ce i se vor inainta de directorul general.
In caz de urgenta va puteafi convocata i in mice alta zi.
Deciziunile acestei comisiuni se iau prin majoritate de voturi, iar in
caz de paritate, directorul general va decide.
* * *

In afarli de aceasta, Cezianu depune o deosebita atentiune pentru buna

efectuare a servicialuf in general, apara interesele personalului in toate modurile i tintea la imbunatatirea soartei lui, ceeace ii Nal sa catige in scurt timp
simpatiile intregului corp, iar cand din cauza schimbarii de guvern demisiona,
pe zina de 0 Noemvrie 1889, el plech lasand unanime regrete in corp.
+.11111.4

1) Buletinut Telegrap-Postal din 1889, pag. 239.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI MIHAIL SUTU

26 Fevruarie 1891

28 Noemvrie 1889

Mihail Sulu a fost numit director general pentru a doua oar, pe ziva
de 28 Noemvrie 1889.

Pentru a completa dispozitiunile luate in prirnul s;iu directorat, stitrue si

obtine votarea legii prin care guvernul romAn erft autorizat s. adere la modifichrile introduse la Lisabona, privitoare la schimbul coletelor postale i, cu ordinul circular No. 6.691 din 3/IV/1.890 1), dispozeazd ca oficiile postale set admild
aldt la prezentarea cdt 0 la sosirea in schimb cu, strdindtatea colete postale pdnd la
greutatea de 5 kg., colete cu valoare declaratd pdnd la suma de 500 tel 0 colete
voluminoase.
In ceeace privete coletele cu ramburs, punerea lor in aplicare a fost arnanat piinA la 1 Iunie 1890 2), pentru a se puteA. face i publica instructiunile necesare manipuldrii acelui serviciu.
Tot relativ la acest serviciu, i In scopul ca coletele postale sosite din stri-

natate, Indircate cu taxe vamale sau cu rambursuri, cu destinatie pentru gri

sau pentru localitati situate in apropierea lor, s5. ajung5, la destinatie mai cut
uurint i destinatarii sit nu fie nevoiti a se deplasA OM la cel mai apropiat
oticiu, directorul Sulu, cu ordinul circular No. 19.687 din 19/VIEI/18903), dispune ca asemenea colete s se indrumeze la oficiul postal cel mai apropiat de locul
destinatiunii, care va anunp pe destinatar despre sosirea coletelor i sumele ce
au de achitat, urmistnd ca dup primirea banilor coletele sA se expedieze la gtrile respective ca i obiectele de mesagerii simple.
*

Ca completare a mitsurilor luate in primul situ directorat, Squ intervine la

22/V11/1890 la ministerul lucrrilor publice i obtine ca dispozitiunile conven1) Butetinul Telegrafo-Postal din 1890, pag. 8.
2) Buletinul Telegrafo-Postal din 1890, pag. 13.
3) Buletinul Telegrafo-Postat din 1890, pag. 238.

www.dacoromanica.ro

430

tiunii incheiate la 12 August 1888, relativ la executarea serviciului postal in gdri,

sa se intinda cu incepere dela 1. Fevruarie 1891 1) i asupra grilor de pe liniile
Roman-Burdujeni, Dolhasca-Falticeni, Vere;ti-Boto;ani, Leorda-Dorohoi i Pa;-

cani-Ia0.
Asupra acestei conventiuni urrneazd insa a se ;t1 c Directiunea C. F. R.
nu mult dupii punerea ei in aplicare a cdutat a o denunta. Directiunea postetor
insa cu referatul No. 14.738 din 28/VI intervine pe bingd ministrul de interne
de atunei, Generalul G. Mann ; acesta comunica cazul ministrului de lucrri publice, pentru Ca, pe de o parte, sit oblige organele Directiunii C. F. IL sarespecte
conventia in cauza i sa execute serviciul postal in conditiunile stabilite, spre folosul i multumirea tuturor, iar pe de alta, ea conventiunea incheiata sii, se revada de delegatii ambelor administratiuni i sit se transforme intr'un regulament administrativ.
Aceasta din urmit dispozitiune s'a tradus In fapt ; sanctionarea insa a noului regulament s'a facut la Octomvrie 1801, in timpul directoratului lui August
Gorjan.
*

Tot ea completare a lucritrilor ineepute in primul situ directorat, Sulu

starue i obtine ea in hugetul Statului pe exercitiul 1890-1891 sh se inserie o
sunlit' de 79.200 lei pentru organizarea unui mai bun serviciu postal rural.
Scopul lui Sulu era ca cu sumele ce cheltuiau judetele i comunele cu plata
viitit;eilor

cu o suhventie din partea Statului din suma mai sus aratata sit

se poata organiza un serviciu de postit ruralit pe hazele aratate la pag. 424.

In acest sens, directorul Sulu intra in tratative cu prefectura judetului Teleorman, care Ii comunieit, la 23 Martie 1.890 3), cit cheltuelile suportate de judet
pentru intretinerea serviciului postal rural sunt de 19.740 lei i ca aeeasta sunlit
o poate pune la dispozitia Directiunii postelor dacit aceasta ia in sarcina sa organizarea ;i intretinerea serviciului postal rural din acel judet.
Tratativele urmate se aproba la 17/IV/1890 de ministrul de interne G. Manu,
care hotitra;te ca din suinele inscrise in buget sd se dea pentru organizarea serviciului in judetul Teleorman 10.000 lei, fapt prin care s'a putut dispune de o

suma totald de 29.740 lei i din care s'a ajuns sa se plateasch factorii rurali,
agentii postali i sa se inzestreze factorii cu goarne i genii, iar comunele cu
cutii de scrisori i stampile de zi.
In principii generale, organizarea serviciului postal 'rural in judetul Teleorman s'a facut pe urmatoarele haze :
Comunele din intregul judet s'au imphrtit in 16 circumscriptii, pendinte de
i) Buletinul Telegrafo-Postal din 1891, pag. 7 si 33.
2) Dosarul Directiunii postelor No. 65 din 1888.
3) Dosaitil Directiunii postelor No. 64 din 1890.

www.dacoromanica.ro

- 431 chte un oficiu postal si telegrak san garh, la cari se indruma corespondenta
pentru localitatile ce formau acele eireumscriptii.
Fiecare circumscriptie s'a stabilit a fi deservith de trei ori pe saptiimana de
un factor rural.
Factorii rurali, la intrarea in functiune, urmau sh depund o garantie de
300 lei si sh aibh doi cai, cu can sit asigure indeplinirea serviciului in bune conditiuni. Ei erau obligati sA poarte unirorma in felul factorilor urbani, sh posede
o geanta de piele in care sh phstreze corespondenta i imprimatele neeesare manipularii serviciului, precum i un corn cut care sh dea semnale, pentru ca publicul sit tie de sosirea lor in comune.
Factorii rurali unman sh piece dela oficiile i garile de cari depindeau cu
corespondentele adresate pen tru localithtile ce compuneau circumscriptiile lor, si
anu me c r: scrisori simple sau recomandate, chrti postale, ji innate, impri mate, probe
de mArfuri i telegrame ; sit le distribue destinatarilor, sit primeasch dela acestia
aceleasi feluri de trimiteri spre expediere, sh se inapoieze la locul de plecare 91
sit depunh la oficiu sau gara trimiterile ce primise dela public spre a fl expediate
iwii departe.
Cum Irish factorii rurali nu puteau distribui direct intreaga corespondentA
ce li se incredinth spre distribuire, din cauza lungimii circumscriptiilor si a numarului de comune, s'a simtit nevoia de numirea unor agenti postali in fiecare

comunh, functiune ce, de acord cu ministrul instructiunii publice, a fost incredintata invhtatorilor din comunele rurale.
AtributMnile agerrtilor postali constau in a primi dela public aceleasi feluri
de trimiteri ca si factorii rurali, a le incredinta factorilor la trecere si a primi dela
acestia spre distribuire trimiterile pe cari nu le putuse remite destinatarilor,
urmand ca acele trimiteri sh fie reclamate chiar de public, intru cat invhtatorii
nu aveau organe de distribuire.
Pentru acest serviciu s'a stabilit ea Directiunea postelor sh plateasch agentiler postali o diurnd de 3 lei lunar, care li se achit in timbre postale, pentru ca
acestia sh le vanzh color ce aveau nevoie de ele.
Tot odata, pentru ca serviciul sh se poath efectua in bune conditiuni, s'au
format si tiphrit instructiuni de atributiuM i manipulare, atilt pentru ractorii
rurali, cat i pentru agentli postali.
Pe aceleasi haze si in scurt timp se organizh serviciul postal rural si in judetele Vlasca i Ilfov, i vhzandu-se cit rezultatele sunt bune, la 27 Octoruvrie

1890, ministrul de interne, cu ordinul circular No. 25.953, pune in vedere

prefectilor de judete, ca Statul a inscris In buget suma de 79.200 lei, ca in jude-tele Teleorman i Vlasca s'a reusit ca cu sumele ce se cheltuiau de judete cu plata
vathseilor, i cu o subventie din partea Statului, a se organiza un serviciu postal
rural in bune conditiuni i, atrhgandu-se aterrtiunea prefectilor asupra acestui
lucru, le cer0 sh intervina ca comitetele judetene sit consimtd la aceasta, pentru
www.dacoromanica.ro

432

ca in cel mai scurt timp sa se poata face organizarea serviciului in noile conditiuni, in toat tara.
Ca urmare a acestui ordin, serviciul postal rural s'a organizat pand la flnitul anului 1890 i in judetul Reannicu-Sarat, iar cu incepere dela 1 Ianuarie
1.891. i in judetele Braila, Buzau i

In timpul executtirii serviciului ins, vazandu-se ca invatatoni locueau de

multe ori ruin &Rune, ca adeseaori ace0a lipseau pentru interesele lor, ea erau
chemati la conferinte, ca se gaseau in vacante i ca in acest timp nu era eine s
fach serviciul agentilor postali, cu incepere dela 1. Ianuarie 1891 1) i in intelegere cu prefectii judetelor respective, s'a stabilit a se da insarcinarea de agent
postal notarilor comunelor.

.**
Cu incepere dela 1. lulie 1890 s'a pus in aplicare convenciunea incheiata
intre Romania i Marea Britanie, privitoare la un schimb de mandate postale intre

ambele tari, conventiune care se incheiase In primul direetorat al lui Sutu, dar
care ramsese neaplicata 2).
Prin acea conventiune se stabileau in principM urmatoarele:
Serviciul de mandate intre ambele tari urma sa se efectueze prin mijlocirea hiurourilor de schimb I3ucureti i Londra.
Maximul sumei de emitere al unui mandat s'a fixat la 252 lei, valabilitatea lor la 12 luni dela emitere i surnele nereclamate rarnaneau in profitul Orli de emisiune.
Mandate le se vor emite de oficiile la can't se vor prezenta, ca ;;i pentru
celelalte tdri, ele insa se vor inainta oficiilor de schimb sus ardtate, cari, in
fiecare zi, va inainta oficiilor de schimb din cealalta tara o lista speciald, in
care se va truce nurnarul de ordine, locul de origina, numele i adresa expeditorului j destinatarului i valoarea mandatului in moneda engleza,
franceza i romand.

Fiecare biurou de schimb va adeverl prirnirea listelor prin listele urmatoare trimise in directiuni opuse, urmrindu-se fiecare lista i verificandu-se ca, in caz de erori, sa se semnaleze cazul.
Dupa sosirea listelor, se vor forma de oficiile de schimb mandate interne i se vor expedia biurourilor respective spre achitare.
La finele fiecarei luni oficiile de schimb ii vor inainta intre ele i
ate o copie directiunilor respective, din urmatoarele conturi :
Un cont aratand totalul listelor primite in cursul lunii.
0 lista cuprinzand mandatele neplatite destinatarilor.
I) Dosarul Direetiunii postelor No. 64, p. II, 1890.
2) Dosarul Direciunii postelor No. 49 din 1889.

www.dacoromanica.ro

433

0 lista de man(latele perimate, adica al crtror termen de valabilitate a

expirat.

Directiunile respective vor forma conturile generale asupra schimbului de mandate intre ambeletari, cari se vor plan prin soldare in polite
asupra Parkului; la ordinul directiunilor postelor engleze situ romane.
* * *

In scopul de a introduce in serviciul intern cartile postale inchise, directorul Stitu propune modificarea regulamentului din 1873 pentru infinitarea
cartilor postale, si cu decretul No. 2.011 din 22 Septemvrie 18901) s'a adangat
la art. II urmatorul aliniat :
Se adtnite introducerea in serviciul postalsi a cartilor postale inchise,
purtand un timbru In valoare de 5 bani, prevazut de lege.

Se autoriza confectionarea de carti postale inchise, dupa formatul

adoptat in Virile din Europa; aceste carti insa nu vor pute circula de o
',cam data deck in interiorul coinunei de prezentare.
*

Intru cat pecsonalul femenin admis pnin legea de organizare din 1880, desi
trecuse atata fillip, nu avansase decat pana la gradul II de eleve, directorul Sup],

pnin bugetul pe anul 1890-91, pentru a face o miscare in acest personal, obtine sa se prevada 10 locuri de oficiante inferioare gr. HE, i la 23 Martie 1890
se tine primul concurs pentru obtinerea acestui grad.
*

In limpid de conducere al directorului Sulu s'au dat In circulatiune urmatoarele linii de drum de fier, i anume:
Raureni-Ocnele Mari
Dorohoi-Leorda.
Crasna-Dobrina.
Carbunesti-Targn Jiu
Targovite-Laculqe
Dobrina-llusi.

. .

la '15/VII, 1888.
a 15/X1I, 1888.
n 25/VII; 1888.
1/VII, 1888.
n
n

11I,
151X,

1890.
1890.

Cu aceasta ocaziune s'au desfiintat diligentele Targu

LeordaDorohoi i Dobrina-Husi i s'a dat efectuarea serviciului postal si la garile de pe
acele

Oficii telegrafo-postale s'au infiintat la:

1) Buletinul Telegrafo-Postat din 1890, pag. 3.

www.dacoromanica.ro

434

11rsi

la 144IV,

1.888.

Thvolari

1889.
26/V11, 1890.

Plhinesti

21/XIf, 1890.

Pucheiii

1 4/1,

In afara de cele aratate, Sulu, in timpul directoratului sau, mai atinse doua

chestinni insemnate si adich aceba a canstruirii unui local propriu pentru adininistratiumea centrala a postelor i telegrafelor 0 a oficiilor postal(' i (elegralice cetrale din Bucurqti, precum i modificarea legii de exploatare.
In privinta localului, i intru cat Directiunea generala, precum si cele dout
oficii centrale de postii ;i telegrar se Wiseau instalate in strada Doamnei, coll, cu
strada Vestei I), inteun local vechiu, ruinat, igrasios i devenit neincapator prin
desvoltarea traficului i prin infiintarea de noi ramuri de serviciu, directorul
Sutu, cu adresa No. 17.027 din 27/V1I/1890 9') supune cazul ministrului de interne, -Generalul G. Manu, care pane urmutoarea rezolutie :

Sh se fach un proiect de lege pentru construirea unni palat, care se va

prezenta Corpurilor legiuitoare in sesiunea ce va urma.
,Locul pe care se va construi sh fie acelas, cu exproprieri pLinh in bulevard i strada Academiei.
Directiunea postelor va intocmi un program de incaperile necesare si

se va tine un concurs pentru facerea planurilor.

Cum insh pentru exproprierea cludirilor dimprejurul vechiulni local se
cerea aproape un milion de lei, si cum in acest caz trebuiau mutate si instalate
in alte localuri atilt Directiunea generala, cat si oficiile centrale, ceeace ar Ii dat
ocazie la mari cheltuieli, s'a parrtsit ideca dela inceput, aprobandu-se de consi-

hul de ministri, in sedinta dela 5 Maiu 1890, a se intocinl un proiect de lege

pentru deschiderea unui credit de 3.000.000 lei, pentru construirea unui palat
telegrafelor pe un loc ce se va hotari in urma..
Pentru locul necesar acestui palat s'a ales la inceput lona de laugh Imprimeria Statului, bulevard i cheinl Dambovitei, insa cum aci era vorba sa se construiasca. palatul Camerei, s'a ales definitiv locul din calea Victoriei, stradele Carol
al postelor

si Stavropoleos.

In privinta legii de exploatare, directorul Sulu reia lucrarile fcute In primul sau directorat i intocmeste un nou proiect de lege, care s'a aprobat de
1) Actualmente palatul Canierei de coined.
2) Dosarul Directiuull postelor No. 90 din 1890.

www.dacoromanica.ro

Vechiul local al Administratiunii postelor din strada Doarrinei.

www.dacoromanica.ro

iJg

consiliul de ministri In edinta dela 26 Ianuarie 1891 1), spre a fi depns pe hiuroul Corpurilor legiuitoare..
Prin acest proiect se propunek in ceeace priveste serviciul postal intern,
nrmhtoarele modifichri :

Introducerea cartilor postale inchise de 15 bani.

Introducerea avizului de plath pentru mandatele postale.
Introducerea serviciului pentru incasarea cupoanelor i efectelor de
comert.

Modificarea taxelor pentru mesagerii, stabilindu-se in mod mai rational, si astfel se inlatura sistemul nedrept si ingreuietor al taxelor pe zone,
atilt pe greutate cat i pe valoare.
*

In ceeace priveste serviciul telegrafic, in timpul de conducere al directornlui Sutu, in atm! 1890, s'a tinut la Paris a saptea conferinth telegratich, la care
Romania a fost reprezentath prin directorul Sulu si seful de divizie Stefan Dirnitrescu, si la care in ;Irani de aranjamentul mai sistematic al diferitelor dispozitiuni, privitoare la indeplinirea serviciului telegrafic, s'au prevhzut ca mai principale urmatoarele modifichri :

S'a admis in principiu a se percepe un minimum de 1 franc pentru o telegramh, chiar and taxa duph numhrul cuvintelor nu s'ar ridica la aceasth eifra.
S'au schzut taxele pe cuvant in regimul extra-european pentru Statele marl
s'a mrit cele ale Statelor mici.
S'a introdus dispozitia ca telegramele si. poath ri predate la adresh si prin
telefon.

S'a prevhzut ca unitatea de taxare pentru convorbirile telefonice in serviciul international sh fie de 3 minute.
* * *

Din cauza insh a luptelor politice ce se &Wean intre fractiunde partidului

conservator, atunci la putere, din care cauzh formatiunile de guvern se schimban
atat de des, ambele proiecte an ramas in cartoanele Camerei, iar directorul M.
Sutu a trebuit sh se retragh, intrerupandu-si o activitate destul de rodnich.

4411041.

1) Dosared Directionii postelor No. 70, p. I din 1888.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI AUGUST GORJAN

26 Fevruarie 4891-22 Fevruarie 1892

Colonelul August Gorjan a fost numit director general al postelor si telegracelor pe ziva de 26 Fevruarie 1891, in unna formdrii cabinetului sub presedintia lui Lascar Catargiu.
Directorul Gorjan, venind in capul administratiunii postelor i telegrafelor,
a cAutat s continue organizarea serviciului postal rural inceputh de predecesorul san i reuete a intocrni indeplinirea'serviciului pe aceleai haze si in urniiitoarele judete 1) :

Covurlui cu incepere dela 1/13 Septemvrie 1891.

Tecuci
Tutova
Falciu
Roman

1891.
1891.

a
a

)1

Octomvrie 1891.
1891.

Botopiii
Suceava

Noemvrie
a

1891.
1891.

Astfel ci la sfdrsitill anului 1891 serviciul postal functiona dup noua organizare in 14 judete, iar sumele cheltuite in cursitl exercitiului 1891/92 au
fost de 137.217 lei dati de judete si 109.863 dati de Stat, sail in total 247.080
lei. In afar de aceasta, pentru procurarea obiectelor postale si a materialelor
necesare s'a mai cheltuit pe acelas exercitiu Inca lei 15.284.
Tot pentru o mai buna efectuare a serviciului, directorul Gorjan lu dispozitia ca factorii rurali sa-si faca cariole ware pe dou5 roate, cu earl s indeplineasc5. cursele, stabilind Ca, pentru cei lipsiti de mijloace, cariolele s se
fac prin ingrijirea Directiunii, iar plata s6 se faca de cei in drept in 10 rate
lunare.
*

In timpul directoratului lui Gorjan s'a sanclionat cu decretul No. 2.820

1) Darea de searna din 1888/94, tabl. 5.
28

www.dacoromanica.ro

48

din Octomvrie 1891 si s'a pus in aplicare Regulamentul pentru fixarea raporturilor de serviciu 'Mire organele administratiunii postelor si telegrafelor 0 ale administratiunii C. F. R. i efectuarea serviciului postal si telegrafic de ccitre gotiunile de cai ferate1),regulament ce se intocmise din timpul directorului M. Sutu.

Prin acest regulament s'a fcut obligatorie indeplinirea serviciului postal

si telegrafic de catre sefii de gari, acolo unde Directiunea postelor nu aveh
oficii. S'a prevazut ins cd la grile unde serviciul va fi prea ingreuiat, sh se dea de
catre Directiunea postelor impiegati speciali, spre a ajut pe sefii de gari.
Printre atributiuni s'a aduga i indeplinirea serviciului postal rural.
Numarul garilor cari indeplineau.serviciul postal s'a ridicat dela 133 la 1.51.
Diurnele sefilor de gari s'au sporit, fixAndu-se astfel :
Cl.
79

c
71

I 34 gari a 42 lei lunar.

15
II 1.9
"10
"

40
32

c
is

c
17

" 30

III 60

is

16

is

22
20

S'an prevazut dispozitiuni privitoare la procurarea, intretinerea i repararea vagoanelor in cari se transporta posta, preen m si la localurile din gari pentru
indeplinirea serviciului postal si s'a impus administratiunii C. F. R: a tine cont
de cerintele serviciului postal la pornirea trenurilor din gari.
Cum insa acest regulament se AA in cea mai mare parte si astazi In vigoare si deci este trebuitor functionarilor telegrafo-postal II dam acl in intregime :

R EGULAMENT
PENTRU

FIXAREA RAPORTURILOR DE SERVICIU

tntve diferitele organe dependinte de birectiunea telegrafelor i postelor
Directiunea callor ferale romane privitoare la Indeplinirea serviciului de posti i exploatarea telegrafului
prin staliunile de ciii ferate

CAPITOLUL I

Personal
Art. 1.In toate localita tile din tara unde exista sta tfuni de &di ferate i Directiunea
telegrafelor i postelor nu ar aved un oficiu propriu al sdu, serviciul de telegraf i posta se
va indepliui prin efii statiunilor respective ; iar In statiunile unde serviciul postal va fi prea
(Iesvoltat, sefii de statiuni vor fi ajutati in acest serviciu de dare impiegatii speciali, numiti
de Nitre Directiunea cailor ferate i platiti de catre Directiunea telegrafelor i postelor.
Art. 2.Pe liniile de mica importanta anurne denurnite uncle Directiunea telegrafelor
1) Monitorul Oficial din 1891, No. 169.

www.dacoromanica.ro

439

postelor nu ar avei conductorii sai, transportul expeditiunilor postale se va face prin

conductorii de trenuri.

Art. 3.Inspectiuni1e i anchetele privitoare la serviciul telegrafic 0 postal prin statiunile de cii ferate se vor face de care personalul de control al ciilor ferate; la caz de necesitate ins, pentru constatiri speciale cerute de Directiunea telegrafelor i postelor, cereetarile se vor face prin comisiuni mixte.
CAPITOLUL II

Serviciul telegrafic
Art. 4.Corespondergele telegrafice private de tot felul vor fi taxate 0 manipulate de
citre personalul cuiIor ferate in conformitate cu legile, conventiunile, regulamentele i instructiunile de serviciu privitoare la telegraf, Med a se mai percepe alte taxe suplimentare.
Art. 5.Corespondentele telegrafice private de serviciu i oficiale prezentate la stathmile de cai ferate, in caz de Intreruptie a firelor ciilor ferate, pot fi transmise pe firele
Directiimii telegrafelor 0 vice-versa, Mei a fi supuse la vreun decompt.
CAPITOLUL III

Serviciul postal
Art. 6.Statiunile de cif ferate vor indeplinl in partea postali nurnai urmitoarele
atributiuni :
a) Serviciul de corespondente de tot felul ;
Serviciul de mesagerii de tot felul ;
c) Serviciul de mandate postale interne ;
d) Serviciul de debit de timbre postale, 0
e) Serviciul de posti ruralii, precum i mice se va introduce din nou in serviciul postal
general, pe care Directiunea clilor ferate de cornun acord cu Directiunea telegrafelor i postelor va gasi de cuviinta a se introduce i in serviciul postal de pe la OH.

Obiectele apartinind serviciilor enuntate in acest articol se vor taxi i manipuli de

ciitre personalul cailor ferate In conformitate cu legile, convenliunile, regulamentele
instructiunile de serviciu privitoare la posti, fdri a mai percepe alte taxe suplimentare.
Art. 7.Distribuirea corespondentei sosit se va face in gari de catre elli de statiuni
sau ajutoarelor lor, Mara de garile unde vor II factori speciali cari vor distribui corespondeniele la dornicilin.
In statiunile unde nu sunt factori, avizarea destinatarilor pentru sosirea obiectelor de
mesagerii 0 mandate postale se va face Intocmai en pentru mirfurile sosite prin calea ferati.

CAPITOLUL IV

Indatoririle i responsabilitatea impiegcqilor

Impiegatii cilor ferate frisircinati cu executarea serviciului telegrafic
Art. 8.
postal sunt supu0 indatoririlor i responsabilittii, atit pentru aceeace privete secretul
corespondentelor mit i pentru efectuarea transrniterii corespondentelor postale 0 a obiectelor de mesagerii incredintate lor, ca i ceilalti impiegati din serviciul telegrafelor i postelor.
Directiunea cdilor ferate romine nu va avei nici o raspundere pentru greplile voluntare sau involuntare ce at' comite functionarii sal in executarea serviciului postal, chiar in
cazul and ar avei ca consecintii o pierdere bneascii pentru serviciul postal ; ea este obligati Insii :

www.dacoromanica.ro

- 440 a) A pedepsi pe cei vinovati din impiegatii sal cu aceea asprime ca i cum ar fi comis aceste greeli in executarea serviciului ei propriu ;
1)) A refine din salariul kr sumele ce ar datora Directiunii telegrafelor i postelor din
gestiunea serviciului ;
c) In caz cAnd vreun irnpiegat al cailor ferate romane va pArsi serviciul voluntar
sau involuntar i ar figura asupra lui datorii baneti cAtre ambele administratiuni, Directiunea cAilor ferate, despAgubindu-se de sumele ce i se vor cuveni, va &kith ca din
prisos, dacA va fi, sit despAgubeasca i pe Directiunea telegrafelor i postelor.
CAPITOLUL V

Tratamentul personalului
Art. 9.-Pentru efectuarea serviciului postal, Directiunea telegrafelor i postelor va
plAti impiegatilor cailor ferate priNDirectiunea respectivil o indemnizatie mensuala, care se
fixeaza la cifrele prevAzute prin urmatorul tabel i care in viitor va fi completat cu statiiinile ce se vor mai deschide prin comuna intelegere a Directiunilor respective.
A semenea orice spor de personal necesar in interesul serviciului postal se va adiluga
numai dupii ce ambele Directiuni vor S convenit la aceasta.
Tablou de clasificarea garilor

Clasa I cu 42 lei pe tuna

1. Azuga.
2. Balaci.
3. Berheciu.
4. Beuca.
5. Bucecea.
6. Buteni.
7. Ca lulu.
8. CArbuneti.
9. Cilibia.

19. Ghidigeni.
20. Hanu-Conaki.
21. lanca.
22. Laculete.

28. Piatra (01).

14. Doftana.
15. Dolhasca.

23. Lehliu.

32. TAndArei.

24. MarAeti.

16. Faurei.

25. Muffin.
26. Oneti.
27. Pantelimon.

33. Ungheni.
:14. Vereti.

40. Cioara.
11. Comana.
42. Costeti.
13. DA lga.

17. Feteti.
18. Filiai.

29. Podul-Iloaei.
30. Roznov.
31. Slanic (Praliova).

Clasa I cu, 40 lei pe lund

1. Bal.
2. Buftea.

3 Chitila.
4. Corbu.

5. Crivina.
6. Gliergani.
7. Goleti.
8. Hec.-Lespezi.

9. Leordeni.
10. RAcaciuni.
11. Sascut.
42. Stolnici.

13. Strehaia.
14. Ulmeni.
15. Valea-Calugareasei.

Clasa II cu .3 2. lei pe tuna

4. BAbeni.
2. Barboi.

3. Bibeti.
4. Braneti.
5. Cireu.

6. Ciulnita.
7. Cornarnic.
8. Crasna.
9. Doiceti.
'10. Dudeti.

11. Elena.
12. Fundulea.
13. Jilava.
14. Olteneti.
45. Stalpeni.

16. Tutova.
17. Vidra.
'18. Viina.
'19. Vladuleni.

Clasa II cu 30 lei pe lund

1. Albeti.
2. Butoeti.
3. Monteor.

4. Peri.
5. Potcoava.
6. Pufeti.

7. Sihlea.
8. Timnea.
9. Valea-SeacA.

www.dacoromanica.ro

10. Zoita.

- 444 Clasa III cu 22 lei pe fund

1. Arcesti.
2. BAicoi.

16. Florica.
17. FrAsinet.

31. Mogorae.
32. Munteni.

3. Bence.

48. Fratesti.

4. Bineasa.
5. BArbitesti.
6. Basarabi.
7. Buda.
8. Burdea.

19. Furnicosi.

33. Murgeni.
34. Nucet.
35. Papa.
36. Plopeni.
37. Podoleni.
38. Poiana.

9. Ciumesti.
10. Clucereasa.
11. Copicioasa.
42. Cretesti.
13. Cristesti.
14. Cucuteni.
45. Dedulesti.

20. Girleni.
21. Ghimpati.
22. Gilortu.
23. Hagieni.
24. Independenta.
25. Ionesti.
26. Leorda.

39. Riureni.

29. Mihiesti.

40. Romula.
41. Rosetti.
42. Rosiesti.
43. Ruginoasa.
44. Salcea.

30. Mirosi.

45. Sirulesti.

27. Lila.
28. MArculesti.

46. Schitu Golesti.

47. Sfirbesti.
48. Silitea.
49. Silistraru.
50. Strejesti.

51. Tabiresti.
52. Troian.
53. Urechesti.
54. Urleasca.
55. VicAresti.
56. Viculesti.
57. Videni.
58. Varnesu.
59. Zivideni.
60. Zorleni.

Clasa III cu 20 lei pe lund

1. Boboc.

2. Brazi.

5. Cotesti.
6. Cotofeni.

3. Circea.

7. Gal beni.

4. CiocAnesti.

8. Hiliticesti.

9. Isalnita.
10. Liteni.
14. Mircesti.
12. Palota.

43. Pelesti.
14. Prunisor.
15. Putna-S.
16. Ricari.

Mari de indemnizatiile previzute mai sus, Directiunea telegrafelor i postelor, conform

art. 1, va plAti deocamdati pind la noi trebuinte pentru statiunile Bak, Costesti,Piatra (Olt)
cite un ajutor permanent, iar pentru statiunile Azuga, Busteni i SlAnic (Prahova) cite un
ajutor numai dela 1 Mai pini la 1 Octomvrie in fiecare an cu cite 100 lei pe lund.
Conductorilor de trenuri prevAzuti la art. 2 cite 30 lei pe luni.
Impiegatului superior din Directiunea cAilor ferate romine insArcinat cu dirijarea
controlarea serviciului postal prin gAri previzut de art. 3, o diurnd fixi de 180 pe luni ea
indemnizatie de deplasare.
Ajutorului acestuia 400 lei pe lung.
CAPITOLUL VI

Materialul i obiectele de serviciu

Art. 10. - Legile, conventiunile, regulamentele, instructiunile de serviciu privitoare

la serviciul telegralic si postal, precum i imprimatele i obiectele necesarii se vor procuri
de eitre Directiunea telegrafelor i postelor la toate statiunile de cii ferate dupi necesitatea
constatati de Directiunea respectivA, fAr A. de nici o sarcina de cheltueli pentru aceasta.

Timbre postale

Art. 11. - Timbrele postale, de orice naturi, se vor procuri statiunilor de eii ferate
de cAtre Directiunea respectivd, care singuri va fi debitati cu valoarea cantitatilor ce-i va
pune la dispozitie Directiunea telegrafelor i postelor.

Fonduri pentru mandate postale

Art. 12. - Directiunea telegrafelor i postelor va pune direct la dispozitia statiunilor
de cal ferate sumele necesare pentru achitarea mandatelor postale eind statiunile respective
Ii vor semnali ci nu au fonduri din venitul postal.

www.dacoromanica.ro

- 442 CAPITOLUL VII

Vagoane postale
Art.13. Transportul expeditiei si al personalului postal ce-1 Insotesc pe dile ferate
se va face prin vagoane speciale, cari vor fi procurate de catre Directiunea cailor ferate in
conditiuni satisfacatoare pentru manipulatia serviciului postal In interiorul lor, precum si
de a face reparatiile lor fail de nici o sarcina de cheltueli pentru Directia telegrafelor si postelor, /gall de reparatiile mobilierului din vagoanele de posta ambulanta cari vor privi pe Directia telegrafelor si postelor.

Orariul curselor
Art.14. Directiunea cailor ferate va tine cont de exigentele serviciului postal
pentru pornirea trenurilor din gari.

Localuri
Art.15.

Localurile afectate oficiilor telegrafo-postale pentru cari natura serviciului

postal exige fiinta lor prin OH, nu vor comport& nici o sarcina de cheltueli pentru Directiunea telegrafelor si postelor.

Linii telegrafice

Art.16. Directiunea cailor ferate va intocmi liniile sale telegrafice astfel ca

si

firele Directiunii telegrafelor si postelor sa poata fi asezate pe stalpii sai fail inconveniente.
In schimb Directiunea telegrafelor si postelor va plati Directiunii cailor ferate pe fiecare an 9 lei pe kilometru si pe fir telegrafic.

CAPITOLUL VIII

Contabilitatea
Art.17. Conturile inensuale ale statiunilor de cal ferate, privitoare la telegraf si
posta, centralizate de Direcfiunea cailor ferate, vor fr trimise la finele fiecarei luni Directiunii
telegrafelor si postelor spre verificare si stabilirea conturilor de plata, cari se vor sold& chiar
in trimestrul respectiv.
Toate lipsurile de taxe constatate de Directiunea telegrafelor si postelor in perceperi

de telegraf si posta se vor comunich Direetiunii cailor ferate spre a le implini dela cei in
drept, pe cat timp acestia se vor gasi Inca in serviciul sail.
In ceeace priveste excedentele din depunerile de mandate postale, Directiunea cailor
ferate le va trimite Directiunii telegrafelor si postelor sub forma de aconturi pawl la I ncheiarea conturilor lunare, spre a se eviti imobilizarea sumelor ce concura la achitarea mandatelor postale.

CAPIPOLUL IX

Mcisuri disciplinare
Art.18.

Orice abateri dela prescriptiunile legilor, regulamentelor, conventiunilor si

instructiunilor de serviciu telegrafice si postale, precum si orice alte neregularitati comise in
serviciul postal de citre agentii cailor ferate romane, Directiunea telegrafelor si postelor le va
educe la cunostinta Directiunii cailor ferate romane, pentru ca sa poata lu& masurile de reprimare si lndreptare.

www.dacoromanica.ro

443

CAP1TOLUL X

DispoOliuni generale
Art. 19.
Dispozitiile prezentului regulataent find obligatorii, atat pentru serviciiil
telegrafelor i postelor, cat i pentru acela al cailor ferate romane, toate regulamentele,
conventiunile i dispozitiile contrarii, anterioare regulamentului de fata, sunt i rainan
abrogate.
*

In urma cererii diferitelor case comerciale i in seopul de a se inlatura

frauda, s'a admis ca publieul i casele de comert sa poata intrebuinta pentru
francarea corespondentelor lor timbre postale perforate cu doua sau eel mult
trei iniiale prin puncte mrunte i cari s nu ocupe un spatiu mai mare dealt
jurnhtatea partii inferioare sau superioare a marginii timbrului postal.

Pentru a se folosi de aceasta permisiune, s'a stabilit ca doritorii sa faca

cerere in scris, alaturand un model cu iniialele sau semnele ce voiesc sa intrebuinteze la perforatul timbrelor.
Aceasta dispozitiune s'a pus in aplicare cu incepere dela 1 lanuarie 1.892 1).
*

Cum In arhivele oficiilor se aflau dosare vechi de corespondenta i diferite

acte i registre de manipulatie, cari nu foloseau la nimic, directorul Gorjan, en
aprobarea consiliului de minitri din edinta dela 21/XII/1.891, introduse in regulamentul legii de exploatare un articol cu urmatorul continut 2).
Registrele i actele de manipulatie se vor conserva in arhiva oficiilor
in timp de doi ani, iar actele de corespondenta i Monitoarele Oficiale in

timp de 1.0 ani; dupd acest termen Diregiunea generala le va vinde in

profitul Statului, cum va crede mai avantagios, insa actele de corespon',den-0, se vor da numai fabricilor de hartie, in saci sigilati, spre a se trans',forma in pasta, sub privegherea unui amploiat telegrafo-postak.
* * *

In timpul directoratului lui Gorjan intervine revizuirea Conventiunii postale

universale i a aranjarnentelor In vigoare.de catre.Congresul postal ce s'a tinut
la Viena, dela 20 Maiu la 4 Julie 1891, i la care Romania a fost reprezentata
juin directorul Gorjan i prin eful de divizie Stefan Dimitrescu.

Congresul dela Viena introduce, in Conven,tiunea principala, urmatoarele

modificari :

A facut obligatorie pentru toate tarile din Uniune erniterea cartilor

2) Buletinul Telegrafo-Postal din 1891, pag. 464.
2) Buletinul Telegrafo-Postat din 1892, pag. 7.

www.dacoromanica.ro

- 444 postale en raspuns pltit i autoriza expedierea chrtilor postale nefraneate,

supunandu-le la taxele scrisorilor ;
Ridica dimensiunile probelor de marfuri, a imprimatelor i hArtiilor
de afaceri la 30 cm lungime, 20 latirne si 10 .grosime, iar cand vor avea
forma de sul sa aiba 75 cm lungime si 10 grosime ;
Largi categoriile obiectelor ce circulau a probe de iiihrhiri i admise
inscripth manuscrise pe. imprimate ;
Introduse corespondentele recomandate en ramburs pan la 500 lei,
nrmand ea suma ineasata s se trirnita expeditorului cu mandat postal, duph
deducerea taxelor mandatului si a dreptulni fix de 10 bani pentru incasare ;
Reglement modul de francare al corespondentelor depuse pe bordul
vapoarelor i schimbul corespondentelor eu bastimentele de rashoi in statiuni straine ;
Stabill reguli pentru tratarea obiectelor postei de scrisori nefraneate,
sau insitficient francate, cari se reintorc in Ora de origina, din vanza reexpedierilor sau caderii in rebut ;

Fixd taxa pentru transportul maritim in afara de Uniune la 20 lei

kilograinul de scrisori i carti postale si la 1 leu pentru celelalte obiecte;
Decise ca obiectelor recomandate nefrancate sau insuficient francate
s li se dea curs in tranzit i oficiul de destinatie sa incunostiinteze prin
Administratiunea de care depinde pe oficiul de origin ;
Prevazir dispozitiuni ca Adrninistratiunile postale din toate tarile sh
&e a se introduce in legislatiunile lor masuri pentru a impiedich contrafacerea timbrelor postale sau intrebuintarea lor frauduloas ;

Insarcina biuroul international de a forma si tine in curent si a publica o nomenclatura a tuturor biurourilor postale din intreaga Uniune si
de a opera In viitor, pentru Administratiunile cari vor cere, stabilirea balantei i lichidarea conturilor de orice fel, relative la serviciul intermediar
al postei.

Congresul dela Viena revizul i aranjamentele ce se incheiaserd 'Ana atunci,

inodificandu-le i complinindu-le in principii generale, precum urmeaza :

La areinjamenful serisordor de valoare s'a prevazut ca dreptul de asigurare sa se perceap i bonifice pentru 300 lei, in loc de 200, ca mai inainle.
La acest aranjarnent s'a adaugat un nou serviciu, al cutiilor cu valori declarate, continand bijuterii i alte obiecte pretioase.
Greutatea maxima a cutiilor cu valori s'a fixat la 1 kilogram, cu dimensiuni de 30 cm lungime, 10 latime, 10 innallirne si 8 mm grosimea peretilor cutiei.
Asemenea trimiteri nu trebuie sa contina corespondenta, inonede in
curs, bilete do banal valori la purtator i titluri.
www.dacoromanica.ro

- 445 Taxele pentru astfel de trimiteri s'au fixat la 50 bani pentru fierare
tarrt participand la transport si un lett pentru tarile cari vor participh la un
tranzit maritim.
Taxele pe valoare pentru cutiile cu valori s'au fixat la o taxa egalrt ea
a scrisorilor de valoare.

aranjamental coletelor postale s'a prevazut ca dispozitiunile conventiunii principale privitoare la rambursuri, retragerea corespondentelor
ii modificarea adresei i distribuirea prin expres s se intindal i asupra coletelor postale, cu rezerva ca dreptul de modificarea adresei sal nu se admitrt
pentru trimiterile cu o valoare superioara de 500 lei.
Expeditorii coletelor postale au obtinut dreptul de a adaugA la continut o factura deschisa, de a cere printenn aviz inapoierea imediata a unui
colet cazut in rebut, sau remiterea lui unni alt destina tar, sau a declar Oh
ii abandoneaza; de a Ilia in sarcina sa, intre oficiile ce admit, drepturile vamale ce urmeaza a se achitit de destinatari, in schimbul unei declaratiuni
prealabile la prezentare ; si de a inscrie pe cuponul huletinului de expeditie
comunicari, bine inteles dach legislatiunea Orli de original sau de destinatiune nu se opune.
Lo

Lu arrenjament al mandatelor postale s'a suprimat taxa minima de 50

bani pentru mandatele netrecAnd de 50 lei.
S'a intins la mandate dispozitinnile conventinnii principale, relative la
retragerea, schimbarea adresei i distribuirea prin expres i s'a autorizat,
farh supliment de taxe, reexpedierea mandatelor ordinare, dinteo Ora in
alta, care participrt la acest aranjament.
La aranjamentul recvvrementelor s'a prevazut intindt rea serviciului i
si la cupoanele de dolAnzi i dividente, si la titlurile amortizate.
La aranjamentul livretelor de identitate s'a scazut costal livretelor la
50 bani, lasandu-se insa latitudine Statelor de a-I ridic pAna la maximum
1 leu.
Congresul dela Viena admise i nu non aranjament, intocmit de o conferinta restransa, ce s'a tinut la Bruxelles in 1890, intre reprezentantii Germaniei,
Austriei, Portugaliei i Belgiei, relativ la infiintarea serviciului de abonamente la
gazete i publicatiuni periodice, prin intermediul serviciului postal, stabilindu-se

in principiu urmatoarele norme:

Biurourile postale ale trilor ce vor ader la aranjament sa primeasch
eererile de abonamente la gazete sau scrieri periodiee publicate in diverse
tri contractante si in uncle cazuri chiar in alte trtri.
Serviciul international de abonamente sal se faca prin mijlocirea binrourilor de schimb desemnate in acest scop.
Fiecare adrninistratiune va Iix pretul cu care poate liber celorlalte
www.dacoromanica.ro

446

Administratiuni publicatiunile sale interne ; aeest pret nu va pute fi superior abonamentelor interne, decal cu taxele de transport si tranzit.
Aceste din urma taxe se vor stabill LIAO gradul de periodicitate, combinat cu greutatea mijlocie a publicatiunii.

Administratiunea thrii de destinatiune va fix pretul a se plhti de

abonat, adhugand la pretul de revinere o taxa, oarecare i dreptul de comision sau de factaj, far% insh ca acestea sh intreach pe cele ce se percep

pen tru abonamentele interne. Ea poate adhugA insh, dac va fi cazul,

dreptul de timbru fix al Orli sale.
Gazetele i publicatiunile se vor expedi in pachete purtnd indicatia
abonnements poste.,, adresate fie direct biuroului de destinatiune, fie in
bloc biurourilor intermediare.
Modifichrile mai sus artitate, aduse converrtiunii postale universale
aranjamentelor postale in vigoare, s'au pus in aplicare, dupa ce au fost aprobate

de Corpurile legiuitoare, pe ziva de 1 Ianuarie 1.892, afar de aranjamentul

pentru abonamente la gazete i publicatiuni, care s'a stabilit a se pune in aplicare pe ziva de 1. Ianuarie 1.893.
* * *

Cu ocazia aildrii sale la Viena, Directorul Gorjan a studiat organizarea si

Punctionarea serviciilor de posta, telegraf i telefon din Austria i, duph inapoierea sa in Ord, adreseazd, la 17 Iulie 1891, un raport arnhnuntit ministrului

de interne Laschr Catargiu, in care, duph ce arath modul de organizare al

administratiunii centrale si al serviciilor executive, trece la plata personalului,
recrutarea i instruirea lui, cliestiunea localurilor, transportul obiectelor postale
si functionarea serviciului de postd ruralh i ajunge la urmtoarele concluziuni
pentru taxa noastrh :
Statul sh sacrifice in mare parte veniturile ce aduce posta si telegraful in cativa ani consecutivi, spre a le imbunht41, din toate punctele
de vedere, ca ele s poath produce in viitor venituri si mai satisfchtoare
pentru Stat ; chci, altfel, in starea in care se gsesc astzi, orice sforthri,
fdrh sacrificii materiale, nu pot atinge nici idealul administratiunii, nici
a satisfactiunea publicului, care le intretine prin dhrile sale si taxele ce pld1).

Nu mult dupd aceasta, ministrul de interne Lascdr Catargia dddic ordin

Directianii postelor a prepard legile necesare acelei iristituiuni, cari se a/cdtuird
de o comisiune compusei de Directorul Gorjan, impreand ca inspectorii i capii de
servicii din administratia centrald si constau din 2) :
Legea de organizare a corpului ;
1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1891, pag. 393.
2) Dosarul Directiunii postelor No. 70, p. I, 1888.

www.dacoromanica.ro

- 447 Legea de exploatare ;

Legea pentru organizarea serviciului postal rural, i
Legea pentru construirea palatului postelor.
Aceste lucrari s'au inaintat ministrului de interne Cu referatul No. 17.370
din 27/X/1891, pe care ministrul Catargiu, lu scop de a dttiga timp i a nu se
mai face lucrari zadarnice, ca referate la consiliul de minitri, decrete, expuneri
de motive, etc., pune rezolutia ca :
Intrucdt ustfel de proiecte.mai sunt depuse in camera, sd se comunice
delegatilor de sec.tiani noile modiftcdri, spre a le aved in vedere pe cele ce
,,

se vor gdsi bune.

In timpul directoratului lui Gorjan s'au infiintat oficiile Tigveni i Suici

(Arge.) la 1.8/IV i Filiai (Dolj) la 21/XII 1891.
*

Directorul Gorjan, find ins rechemat in arinatd, prsi directoratul postelor i telegrafelor pe ziva de 22 Fevruarie 1892.

www.dacoromanica.ro

DTRECTORA.TUL LUT ERNEST STURDZA.

22 Fevruarie-1 7 Octomvrie 1 892

Ernest Sturdza lua condueerea administratiunii postelor i telegrafelor in

timpul cand in Corpurile legiuitoare se discutau i se intoemeau reforme din cele
mai insemnate pentru aceasta institutie, ca : legea de organizare a corpului,legea
de exploatare, legea de organizare a servicialui postal rural i legea pentru construirea unui palat ci postelor fi. telegrafelor, legi rani au Mat fiint i despre earl
VOW vorbi ael mai jos, in ordinea in cari au.fost votate i puse in aplieare.
.

* * *

Legea de organizare a corpalui, votata de Camera i Senat la 16 i 21 Martie 1892 i sanelionata cu deeretul regal No. 1.574 din 28 Aprilie acela an 1),

este rezultanta imbundtatirilor i completarilor ce s'au adus legii din 1880.in

eursul timpului, prin diferite deciziuni directoriale, modificari de regulament,
modificarea din 1885 privitoare la recrutarea personalului, a imbunatatirilor
prevazute in proiertul depus in sesiunea '1886-87,in timpul direetorului Pastia,
a modifiertrilor introduse In Senat in sesiunea 1888-89 in timpul directorului
Sutu i a celor propuse prin proiectul intocmit in tiinpul directorului Gorjan.
Ca parti insemnate prevazute in noua lege i deosebile de legea din 1880
crasim urmtoarele :
Numrtrul personalului administratirmii postelor i telegrafelor a cost ridicat

la 1.026 functionari, fata de 596 prevazati In legea din 1880, adiert en o diferenta in plus de 430. Cum insa parte din aeeti funetionari fusesera adaugati
prin bugetele anilor trecuti, sporul adevarat n'a fost decat de 216 funetionari,
numar iara insuficient, dupa cum vom vedea mai tarziu, spre a face fata desvoltarii serviciului prin mrirea traficului, inmullirea numrului de oficii i inflintarea de noi servicii.
Numarul ofieiantilor inferiori i al elevilor s'a prevazut ca poate ii sporit
prin buget, dupa trebuintele serviciului.
1) Monitorul Oficial No. 24 din 1892.

www.dacoromanica.ro

- 450 S'a infiintat gradul de subdirector general in loc de inspector general, functiunea de easier central in loc de diriginte contabil, asimilat oficiantului superior
gradul I, functiunile de controlori <le circurnscriptii ca organe ajuttoare ale inspectorilor de circumscriptii, asimilati cu oficiantii superiori gradul III, si s'a,
introdus in ierarhia corpului elevii de gradul III, pltiti cu Cate 100 lei lunar.
Nurniirul inspeetorilor de circurnscriptii s'a ridicat la 6, din cafi unul pentru

biurourile ambulante, si al sefilor de divizii din administratia centrald dela 2

la 3.

In scopul de a se primi in corp tineri cu un nivel cultural mai ridicat, s'a

prevazut ea bacalaureatii sa.' fie adinisi ca elevi gr. I, iar cei ce vor avea diplon-ie
de ingineri electricieni, sau diplome de absolvirea imei scoli superioare de tele-

grafie din strinatate, ori a unei scoli de poduri si sosele din tara sau strainatate, sa fie prirniti in corp ca oficianti inferiori gradul I.
Pentru cazuri de rasboi s'a prevaiznt c5. se va detash din corp personalul ne(Tsar pentru indeplinirea serviciului postal si telegrafic in campanie, sub conducerea inspectorului circumscriptiei din zona de operatiuni si eh acel personal va fi
supus legilor militare.
Resedinta inspectorilor de circurnscriptii s'a fixat prin lege, pe cat posibil in
mijlocul circumscriptiei de administrat.
Conducerea oficillor dela capitalele de judge s'a stabilit a fi Ricutii de eatre
oficianti superiori.
Stagiul cerut la avansari s'a fixat pentru elevi la 6 luni, pentru oficianti inferiori la 2 ani si pentru cei superiori, inspectori si subdirector la 3 ani.
Lefuri le personalului s'a sporit, fata de legea din 1880, precum urrneaz5. :
Pentru elevii
gr. II cu eke 10 lei lunar.
77

79

,
,

g.

77

of. inferiori
71

77

,,

.,

superiori

,,

..

77

,,

77

77

77

77

77

77

77

77

I "
III ,,
II ,
I ,,

III
II
I

77

20
20

72

20 ,

"

30
50
50
50
150 "
250
250

,.

"

77

77

77

77

77

77

46

77

"
inspectori
,,
, subdirectorul general ,, ,,
"
directorul general
,,
,,
In afara de aceasta, diurnele inspectorilor de circumscriptii s'au ridicat dela
77

77

77

150 lei la 300 lei lunar, subdirectorului general dela 150 la 400 lei si a directorului general dela 230 la 500 lei lunar.
Garantiile ce trebuiau depuse de personal s'au sctizut : pentru cassierul central la echivalentul lefli pe 3 ani in loc de 4, iar pentru diriginti si oficiantii superiori dela 3 si 2 ani la echivalentul lefii pe un an.
www.dacoromanica.ro

- 451 Pentru formarea garantiilor s'a stabilit a se retine, ineepand dela oficiantii
inferiori gr. III, cate 50/0 din leafa lunar* iar pentru cei superiori rate 1001o.
Indemnizatii de locuinta, a cate 2 lei pe zi, s'au prevazut a se da i efilor de
divizii, iar personalului de executie dela oficiile Constanta i Sulina sh li se doh
.chte 40 lei lunar in vederea scumpetei chiriilor In aceste localitati.
Pentru personalul transferat in in teresul serviciului s'a prevazut ca cheltuelile de transport ale sotiilor, copiilor i bagajelor lor sa se faca in contul Statului.
Personalului ce calatorete, In scop de inspectiuni sau misiuni, in lo-uri unde
nu este cale ferat, vapoare sau deligent,e, i se va plti pentru transportul cu trasura chte 1 leu de kilornetru.
In cazuri de dislocari sau detaari provizorii s'a prevazut a Ae da o diurnh
de 6 lei pe zi oficiantilor superiori, 4 lei oficiantilor inferiori i 3 lei elevilor.
Asupra pozitiunii personalului s'a stabilit ca :
Cei bolnavi cu boale curabile pot 11 pui in disponibilitate pentru 6 luni, In
uvula unui certificat medical liberat de o cornisiune de doctori;i ca in tirnpul
disponibilitii fungionarul nu-i pierde nici unul din drepturile sale, afarh de
leard, care i se va da pe jumatate.
Cei demisionati se puteau reintoarce in corp cu un grad mai jos i ultimul
Ia vechime, earl de cei demisionati pentru caz de boala bine constatath, earl, se
puteau reprimi in acela grad.
Dupa trecerea insa de doi ani dela demisionare, functionarii nu puteau fi
reprimiti decht eu un grad mai jos i daca dovedeau ea mai posedh cunotintele
profesionale trebuitoare gradului ce urmh sil li se deh.
Destituirea personalului s'a stabilit cli nu poate sa se fach decat pentru
cazuri de:
Lipsa totala a cunotintelor serviciului telegrafo-postal, purtare rea provenith din vitiuri, greeli grave cari aduc discralitarea serviciului, greeli contra
onoarci ca functionar i. ea orn i cari ar scaph prevederilor codului penal, i, in
fine, pentru cei condamnati la inchisoare prin hothrire judechtoreasea definitiva
pentru fapte infarnante;
Inainte de a se aplich insd pedeapsa destituirii, s'a prevazut a se Intl avizul
In seris al unui consiliu de disciplind.
Consiliul de disciplina s'a stabilit a fi compus din subdirectorul general,
un ef de divizie i un diriginte al oficiilor eentrale trai la sorti i din doi functionari egali in grad cu inculpatul, desemnati de el, din administratia eentrala.
Pe lnga directiunea genera1 a'. s'a infihrtat i o Cusd de dotatie, menita de a
veni in ajutorul functionarilor de orice grad i familiilor celor cazuli in infirmithti i flir drept de pensiune.
Fondurile arestei Case s'a stabilit a se alimenth din arnenzile disciplinare
aplicate personalului superior i inferior, din donathini bencvole, din vaean tele
personalului angajat cu diutne i din procentele fond ului.
www.dacoromanica.ro

452

Acestea sant In general modifica,rile i imbundtatirile introduse prin legea

de organizare din 1892; pentru acei insa earl ar dorl sa o cunoasch amanuntit
o dam ad iii intregitne.

LEGE
PENTRU

ORGANIZAREA CORPULUI TELEGRAFO-POSTAL

Sanctionatii prin decretul regal No. 1.574 din 28 Aprilie 1892 .7i publicat5 prin Monitorul
Oficial No. 24 din 1 Maiu 1892
...yraola

Administratia central 1 serviciul activ

Art.'1.
Art. 2.

Administratia telegrafelor i postelor este dependinte de ministerul de interne.

Functionarii telegrafo-postali se impart in cinci clase eu gradele lor.
Clasele sunt :
I-a. Director 0 subdirector general.
II-a. Inspectorii.

1II-a. Oficianii superiori de gradul I, II 0 III.

1V-a. Oficial-11H inferiori de gradul 1, II i III.

V-a. Elevii de gradul 1, II 0 III.

Aeest personal se divide in :
a) Personal de administratiune central ;
b) Personal al serviciului de executiune.
Art. 3.
Corpul telegrafo-postal se compune din personalul urmator :

Administralia eentralii
1 director general.
1 sub-director general.

10 verificatori gradul II.

1 translator.
1 desenator.
1 cassier central i diriginte-eontabil.
3 arhivari.
3 ajutoare de arhivar.
1 registrator.
4 ajutoare de registraturii.

3 e.11 de divizie.
8 efi de biurou.

8 ajutoare de efi de biurou.

2 sefi de lucrdri tehnice.
12 copi0i.
17 controlori.
10 verificatori gradul I.

Personalul servieialni executiv

6 inspectori.
15 oficianti superiori gradul I.
,,
45
,,
n
II.
n
n
75
,,
HI.
,
inferiori
n
80
I.
110

II.

n
460
,
n
III, din cari 20 femei.
140 elevi 0 eleve gradul J.
150 n n n
, II.
7,
150 "
, M.
Y.

Art. 4.

Personalul, atilt din serviciul de execullune cAt 0 cei asimilati, incepAnd

www.dacoromanica.ro

458

dela oficiantii inferiori gradul I inclusiv in jos, se pate adaugA prin legea bugetar dupA
trebuintele serviciului.
Art. 5.
Ierarhia corpului telegrafo-postal este cea urmAtoare :
Director general.
Subdirector general.
Inspector.
Oficiant superior gradul I.
II.
n
" III.
a
inferior
I.
a
tt

HI.

Elev gradul I.
n
II.
n

III.

Art. 6.
Postul de sef de divizie i cassier central se asimileazA cu oficiantul supeperior gradul I ;
Acel de sef de biurou i controlor cu oficiantul superior gradul III ;
Acel de verificator gradul I, de registrator i arhivar, cu oficiantul inferior grad II ;
Acel de verificator gradul II, de translator, de desenator i sef de litcrAri telmice, cu
oficiantul inferior gradul III ;
Acel de ajutor de registratur si de arhivA, cu elevul de gradul I ;
Acel de copist cu elevul gradul II.
Art. 7.
In lipsa Directorului general dela post, subdirectorul general II inlocueste
in toate atributiunile sale.
_
Art. 8.
ExceptAndu-se directorul general, desenatorul san translatorul, cari pot
fi luati si din afarA de corp, nimeni nu poate fi admis in corpul telegrafo-postal decAt ca elev
de gradul III.
Se excepteazA :
af Tinerii cari vor posedA diploma de bacalaureat vor fi admisi in corp ca elevi de gradu I ;

bi Acei cari vor posedA diploma in regulA de ingineri electriciani sau diplome de absoIvirea studiilor dintr'o Foal& superioarii speciald de telegrafie, ori de poduri t i osele din
lard sau din strinAtate, pot 11 admisi in corp ca oficianti inferiori de gradul I.
Art. 9.
Personalul telegrafo-postal, pAn la gradul de oficiant inferior gradul III
inclusiv, se numeste de Rege dupi recomandatiunea ministrului de interne.
Functionarul de orice categorie, cu un salariu mai mic de 200 lei, se nurneste de ministru.
Art. 10.
In timp de rsboi se va (let* din corpul telegrafc-postal personalul neresat' pentru a face serviciu de telegraf i posth in campanie.
Tot personalul aflat in zona de operatie a armatelor va Ii supus legilor militare en
drepturile i obligatiunile ce decurg din acele legi.
Serviciul de campanie este obligatoriu pentru personalul telegrafo-postal.
In timp de rAsboi tot personalul telegrafo-postal este susceptibil de a fi mobilizat ea
t el egrafisti in campanie.

Din momentul ce se va da ordin de mobilizare, nici o demisiune datA de vreun functionar telegrafo-postal nu poate fi primith decAt de ministrul de rAsboi.
In timp de pace personalul telegrafo-postal, aflat in pozitinne de rezervist, va fi scutit
de orice concentrare i exercitii militare.
29

www.dacoromanica.ro

454

Art. 11.
Se institue pe liner directorul general o comisiune consultativa compus5
din subdirectorul general, de inspectorul cu reedinta in Bucureti i de efii de diviziune.
Aceasta comisiune va fi prezidatii de dare directorul general, i, in lipsA-i, de calve
subdirector.
Aceasta comisiune ii dii avizul asupra :
1. FormArii bugetului ;
2. Repartitiunii creditului alocat pentru material ;
3. Asupra licitaiilor i contractelor ;
4. Suspensiunii i destituirea itnpiegatilor ;

5. ii, in general, asupra tuturor afacerilor ce i se defer de dare ministru sau direetorn! general.
Art. 12.
Serviciul telegrafo postal se imparte in cinci circumscriptittni, subimparlite in oficiuri telegrafo-postale, statinni telegrafo-postale dela garile cailor ferate, biurouri
de expeditiuni rurale i o circumscriptiune de ambulanta postaIrt, kate depentlinte de diree tiunea centrali.
In capul fiecarei circumscriptiuni este un inspector.
Reedintele eircumscrippunilor se fixeala ;
1. Craiova ;
2. Bucureti ;
3. Focani ;
4. Iai ;
5. Tulcea.
Art. 13.
In timp de rasboiu, inspectorul de circurnscriptie, delegat de directorul general, dirige serviciul telegrafo-postal In zona de operatiune a armatelor i indeplinete pe
linga generalii cornandanti de armed functii analoage cu ale. directorului general.
Modul de functionare a diferitelor ramuri de serviciu telegrafo-postal in campanie se
va determina printr'un regulament special.
Art. 14.
In capul fiecarui oficiu este cate un diriginte numit de directorul general.
La oficiile din capitolele judetelor dirigintii vor fi numiti dintre oficiantii superiori ; la
eelelalte oficiuri se vor putea nurni i dintre oficiantii inferiori de gradul I, in conditiunile
art. 22 din lege.
Oficiurile judetene se vor dirige de functionarii detnati din corp de mitre Directiune
sub denumirea de manipulanti.
Art. 15.
Personalul detapt din corp pentru a indeplini functiunea de manipulanti
In oficitle judetene nu i pierd nici unul din drepturile celorlalti colegi ai lop.
Timpul cat functionarii telegrafo-postali vor functiona ca manipulanti la oficiile judetelor se va Ira in consideratie la constatarea drepturilor la pensiune, pentru care se vor face
salariilor acelor functionari retinerile legate, cari se vor varsa la casa pensiunilor Statului.
Art. 16.
Pentru a fi prima in corpul telegrafo-postal ca elev de gradul III, trebuie
sa indeplineasca conditiunile urmatoare :
af SA fie roman sau naturalizat ;

bl Sii aibi etate de 18-25 ani impliniti ;

c) SA poseada certificat de absolvirea studiilor a 4 clase gimnaziale sau a unei 4coale
de comert sau reale ;
d) A fr scutit de orice infirmitati de constitutie ;
e) A depune exarnenul prevazut in programul special.
Art. 17.
Inaintarea personalului telegrafo-postal se face In mod ierarhic, din grad
In grad, dupA merit i vechime, alternand inaintarea Intre merit i vechime.

www.dacoromanica.ro

455

Inaintirile din clas in clasA se vor face prin concurs, tot in mod ierarhic.
Meritul la elevi se va constatit numai prin examene.
Inaintarea la clasa de subdirector general si de inspector se face dupii alegere i tot
in mod ierarhic.
Art. 18.
Pentru a aveA dreptul Ia inaintare, personalul telegrafo-postal trebilie s5
ailji stagiul urmitor :
Pentru elevi ase luni ;
Pentru oficiantii inferlori doi ani ;
Pentru oficiantii superiori, subdirectorul general i inspectori trei ani.
Concursul, examenul, formarea tablourilor de inaintare, programul de concurs F,4i examene se vor stabili prin regulamentul de aplicare a acestei legi.
Art. 19.
Ferneile din serviciul telegrafo-postal stint considerate ea personal anx iliar.

Ele se bucurA de toate drepturile bArbatilor prevAzuti prin prezenta lege i pot Inaintit
intre ele numai OM la gradul de oficiant inferior gradul I inclusiv.
Certificatul de absolvirea unei coale secundare de fete va tine toe pentru dAnsele de
certificate de studii prevkute la art. 16 din prezenta lege.
Art. 20:
InviitArntintut profesional al personalului telegrafo-postal se va face dup5
un aniiiue regulament special El este obligatoriu pentru elevi.

Onorarille personalului
Art. 91.

Onorariile personalului sunt urmAtoarele

Leant
Lel

Director general
1000
Subdirector general
800
Inspector de circumscriptie .
700
Oficiant superior gradul I . . . 550
s II .
450
s
375
v III . .
Controlor de circumscriptie .
375
Oficiant inferior gradul I . .
300
H. .
270
220
s III. .
150
Elev gradul I
II
120
s
100
,t
III

Diurnit
Lel

500
400
300

200

99

Garantia
Art. 22.
Cassierul central va depune o garantie echivalentA cu leafa pe 3 ani. Oficiantii superiori de toate gradele, precum i cei inferiori, insArcinati cu dirijarea unni oficin
de Slat, judetean sau comunal, vor depune asemenea o garantie echivalentA cu salariul pe
nn an.
Art. 23.
Pentru formarea garantiilor neeesare fiecArni funclionar, pentru gradul
de oficiant superior sau diriginte, se va retine dela toate gradele, IncepAnd dela oficianti inferiori de gradul III in sus, ciao 50/0 din salariul mensual al fieciirui functionar care n'are
garantie.

www.dacoromanica.ro

i-- 456

Aceste retineri, impreuna cu procentele lor, se vor capitaliza la Casa de depuneri

consemnatiuni pe coniul fiecirui functionar in parte.
Functionarul inaintat la gradul de oficiant superior, sau chemat la dirijarea unui oficiu,
neavand garantia completa, i se va reline 100/0 din salariu pentru acest scop.
Art. 24.
Garantiile vi retinerile prevazute mai sus nu se pot cedh, nici urmari, in
timpul cat impiegatul face parte din corp cleat numai pentru despiigubiri catre Stat.
De asemenea aceste garantii i retineri nu se pot restitui amploiatilor, nici in total,
nici in parte, cleat nut-nal dupa retragerea lor din serviciu i dupa verificarea gestiunii lor
de catre Curtea de conturi.

Indemnizafie de locuintd si transport

Art. 25.
lnspectorii, vefii de divizie, precum i dirigintii de oficiuri call, din eauza
insuficientei localului, nu vor puteh avea locuinta la oficiul ce-I dirig, vor primi o indemnizatie de cate doi lei pe zi.
Impiegatii de orice grad, afara de diriginte, atavati cu serviciul la oficiile Constanta pi
Sulina, vor primi asemenea ca indemnizatie de locuinta cate 40 lei mensual.
Art. 26.
Functionarul telegrafo-postal, transferat in interesul serviciului, are dreptul la transportul sail, al sotiei i copiilor sai in contul Statului cu calea feratii pentru
inspector vi oficiant superior in clasa I; oficiantul inferior vi elevul in clasa II
El are dreptul vi la transportul gratuit al bagajului i mobilierului sdu.
Transportul acestor bagaje i mobilier se va face cu trenul de marfuri.
Art. 27.
In directiunile unde nu existd cale ferata sau bastimente de apd, precum
pi pe drumurile uncle devi ar circula diligente, dar in lipsd de locuri suficiente pentru famine, bagaje i mobilier, personalul telegrafo-postal are dreptul la o indemnizatie in bani,
care se fixeaza pe kilometri dupa cum urrneaza :
Pentru personalul transferat in interesul serviciului :
Lei 1, bani 50, pentru inspectorul, oficiantill i elevul cdsatorit ;
Lei 1 pentru inspectorul, oficiantul i elevul neasatorit.

Pentru personalul ce calatorevte in inspectiune sau misiuni pe cal pe undo nu este

drum de tier sau serviciu de transporturi regulate pe spa sau uscat :
Lei 1 pentru functionarii de orice grad.
Dislocaiuni provizorii
Art. 28.
Personalul clislocat provizoriu, pe langd indemnizatia de transport, are
dreptul la o diurna care se fixeazd la vase lei pe zi pentru oficiantul superior, patru lei pe
zi pentru oficiantul inferior vi trei lei pe zi pentru elev.
Functionarii chemati peste rand in serviciu au dreptul la o indemnizare egald cu jiiimitate leafa gradului lor pe o zi.

Dreptul la pensie
Art. 29.
Pentru reAularea dreptului la pensie, functionarii telegrafo-postali se biicura de toate dispozitiunile legii asupra pensiilor militare.
Pozilia personalului
Art. .90.
Pozitia personalului.telegrafo-postal este activitatea, disponibilitatea, retragerea la pensie, demisiunea i destituirea.
Art. 31.
Activitatea este pozitiunea functionarului rare se gasevte indeplinind veriuna din functiunile serviciului telegrafo-postal.

www.dacoromanica.ro

457

Disponibilitatea este pozitiunea functionarului care inceteaza timporar a face parte din
serviciul activ.
Retragerea la pensie este pozitiunea functionarului care, indeplinind anii de serviciu
prevazuti de lege, se Wawa de plata unei pensiuni.
Demisiunea este pozitiunea functionarului care inceteaza de a face parte din corptd telegrafo-postal, dar susceptibil de a reveni in corp.
Destituirea este pozitiunea functionarului scos delinitiv din corpul telegrafo-postal, fr

drept de a mai reveni.

Art. 32.
Functionarul care are vrsta prevazutd de lege i timpul de serviciu necesar pentru dobilndirea pensiunii complete, se va putea pune la retragere din orient in interesul serviciului.
Despre disponibilitate

Art. 33.
Functionarul telegrafo-postal in activitate nu poate fi pus din 'Akin sau
obtine disponibilitatea deck in urma contractarii unor infirmitati curabile, qi aceasta pe
timp maximum de ease luni.
Art. 34.
Disponibilitatea nu se poate acordA decal, dupa ce functionarul a implinit
un concediu de boala de doubt' luni i in urma unui certificat al unei comisiuni medicate,
constatand starea infirmitatii.
Art. 35,
Functionarul allat in dispunibilitate pentru infir.mitti timporare se bucurd, pe timput ;dig in aceasta pozititme, de toate drepturile acordate persenalulni telegrafo-postal.

Art. 36.
Directorul general poate supune, din oficiu, pe functionarul aflat in dispunibilitate la examinarea unei comisiuni medica1e,i gasindu-1 valid, it va cherni in serviciu.
Art. 37.
Functionarul telegrafo-postal, pe tot timpul allat in disponibilitate, nu are

dreptul deck la jmnatatea salariului gradului san.

Despre demisiune

Art. 38.
Functionarul telegrafo-postal ii poate da singur dennsitmea san i se poate
retrage functiunea din oficiu de catre Directiune, considerandu-se astfel demisionat.
Art. 39.
Demisiunile colective nu stint adrnise.
Art. 40.
Functionarut care demisioneazii nu poate fi reprimit in corp deck cu Ufl
grad mai jos de acel ce a ocupat, i trece cel din urrna la rand pentru inaintari.
Pentru caz de boala insa, bine constatat, se poate reprimi cu gradul cu care a e:;:it din
corp, daca absenta lui a fost mai scurta decat doi ani.
Dupa trecerea de doi ani dela demisionare, functionarut nu poate fi reprimit in corp
deck cu un grad mai jos deck acela cere I-a avut la ieire, i in urma unui examen asupra
cuno0intelor corespunzatoare acestui grad.
Despre destituire

Art. 41.
Functionarul telegrafo-postal din activitate 5 i disponibilitate nu poate Ii
destituit deck pentru until din urmatoarele cazuri :
1. Lipsa totala a cunotintelor serviciului telegrafo-postal ;
2. Ca masura disciplinara
a/ Pentru purtare rea provenita din vitiuri ;
bJ Pentru grepli grave eari aduc discreditare serviciului ;

www.dacoromanica.ro

45S

c) Pentru gTeeli contra onoarei ca functionar i otn, si cari gre;eli ar scapi previziuMkt. co(lului penal ;
d) Pentru cei condainnati Ia inchisoare prin hotarire judecatoreasca definitiva pentru
fapte infamante.
Destituirea se va pronunta de ministru, dupa propunerea directorulni general.
Mai inainte de a propune destituirea unui functionar telegrafo-postal, direetorul general este (Igor sa ia avizul consiliului de disciphn, care Li va formula piirerea in scris.

Consiliul de diseiplina
Art. 1'2.
Se institue pe langa Directiunea general Un eonsiliu de disciplind compus
din : subdirector, tin ef de divizie tras la sot-1i din cei Lrei, unul din dirigintii oficiului cen-

tral tras la sorti, doi functionari in acelat; grad cu inculpatul, desemnati de dansul din administratia eentrala.
Pedepsele diseipliitare
Art. 43.
Pentru abateri dela regulamentul de executie a serviciului zilnir, funetionarii telegrafo-postali sunt supu0 la urmatoarele pedepse dupa gravitatea eazului :
a) Avertistnent ;
b) Amenda care nu va puteit covar0 jumatatea salariului pe o luna ;
e) Transferarea pe contul functionarului ;

dJ Suspendarea din functiune, eu pierderea salariului pc termen maximum de

dourt luni;
e) Destituirea, dupd ec se va lua gi avizul consiliului de di,ciplina prevazut la art. 42.
Art. 44.
In regulamentul desvoltator al acestei legi se va prevede modul de aplicare al acestor pedepse.
Concediurile

Art. 45.

Concediurile functionarilor telegrafo-postali se acorda de caLre dire Aorul

general ; nu se pot acorda concedii mai mart de 15 zile ducat pe baza uuui certilicat
medical.

Casa de dotafie

Art. 49.
Se institue o Casa de dotatie a corpului telegrafo-postal, care se va alimenta din amenzile disciplinare aplicate personalului telegrafo-postal, superior :;;i inferior,
tatted de factori, din donatiuni benovele, din vacantele personalului angajat cu diurna i din
bonilicarea procentelor aeestui fond.
Art. 17.
Fondul i procentele acestei Case sunt destinate a veni in ajutorul functionarilot de mice grad 0 a familiilor celor cazuti in infirmitati i fara drept de pensiune.

Art. 48. tin regulament special va determini modul de functionare a acestei Case,

Jurannint
Art. 49.
juramant :

La intrarea in functiune, functionarul telegrafo-postal depune urmatond

Juramantu.
Jur, pe onoare i contiintii, c voiu indeplini datortile uncle cu credinta
,trespecta cu sfintenie legile i Constitutia Patriei mete.
',Jur ca nu voiu imparta0 nimAnui cuprinderea corespondentelor.
?I Jur credinta Regelui Carol I 0 Dinastiei Sale.
Aa sa-mi ajute Dumnezeuu.

www.dacoromanica.ro

ed

voin

459

Regulamentul desvolWor al WO de, mai sus, sanctionat cu decretul

No. 2.197

din 28 Maiu 1892 1), cuprinde, in afara de partile propriu zise desvol-

tatoare, dispozitiuni detaliate privitoare la atributiunile directorului i subdirectorului general, impartirea administratiunii centrale pe divizii si biurouri, cu
atributiunile fiecarei impartiri, atributiunile inspectorilor i controlorilor de circumscriptii, dirigintilor i manipulantilor.
* * *

s'a votat de Camera si Senat la 19 si 28 Martie

s'a sanclionat cu decretul regal No. 2.350 din 9 Iu lie acela an 2).
Legea de exploat(lre

1892 si

Aceasta lege, fata de cea din 1880 si de modificarile introduse in 1886, contine, in ceeace priveste serviciul postal, ca pri esentiale si deosebite urrnatoarele
modificari i introduceri :

Pentru urmarirea si descoperirea crirnelor si delictelor s'a prevazut a se

Pune corespondentele deschise la dispozitia tribunalelor judecatoresti.
S'au introdus cartile postale inchise de 5 bani pentru interiorul comunelor

si de 15 bani pentru interiorul tarii.

Publicatiunile periodice, cand vor fi puse mai multe foi sub aceeas banda,
sii se taxeze ca imprimate.
Pentru ziare s'a prevazut facultativ principiul Ca administratiunile de ziare
pot sa incredinteze lista abonatilor i costul anticipat, pentru ca distribuirea
foilor sa se fac dupa acele liste.
Scrisorile recomandate s'a admis a fi incarcate cu ramburs pana la 500 lei.
Obiectele chzute in rebut s'a stabilit Ca, dupa, trecerea de un an, sa se deschida de o comisiune, in scopul, pe de o parte, de a se putea inapoia celor In drept,
iar pe de alta, pentru a se putea gdsi obiectele i documentele de valoare si cari,
dupa publicarea prin Monitorul Oficial, sa se -tina la dispozitia expeditorilor.
Termenul de valabilitate al mandatelor s'a fixat la 40 zile in loc de 3 luni.
Taxele mandatelor s'au scazut, fixandu-se la 25 bani de fiecare 25 lei sau

fractiune 'Ana la 200 lei, iar de aci inainte cAte 50 bani de fiecare 100 lei sau
fractiune.
S'au introdus mandatele oficiale (scutite de taxe) pentru nevoile serviciului
administratiunii postelor si telegrafelor.
Valoarea mandatelor ce nu se vor putea, achita destinatarilor, si nu vor fi
reclamate nici de expeditori in timp de 1 an, s'a prevazut a se face venit la Stat
i s'a stabilit ca trirniterile prin mandate sunt proprietatea expeditorilor, Odra in
mornentul predarii locla destinatie.
In privinta mandatelor s'a mai admis avizul de plata, reexpedierea fara a
I) Monitorul Oficial No. 49 din 1892.
2) Monitorul Oficial No. 87 din 1892.

www.dacoromanica.ro

- 460 se supune la taxe i expedierea lor prin telegraf sub denurnirea de mandate tele(Trafice.

S'a introdus in serviciul intern ineasarea cupoanelor, chitantelor, faturilor,

biletelor la ordine, tratelor, a valorilor comerciale si a color platibile Ewa cheltueli Ora la o valoare maxima de1.000 lei, prevazandu-se norme de manipulare
in felul celor din serviciul international.
In serviciul de mesagerii s'au sehimbat bazele de taxare din trecut pe zone,
urmand ca taxele sd se pereeapa pe greutate i valoare.
Pe greutate s'a stabilit o tax unica de 1. leu 'Ana la 5 kg, pentru tot in teriorul tarii, iar de aci in sus s'a dispus a se pereepe cate 20 bani pentru fiecare
kg in plus, oricare ar fi fost distanta.
Pentru valoare taxele s'au fixat la 20 bani pand la 500 lei si 30 bani dela
500 la 1.000 lei. Dela 1.000 lei la 10.000 cate 30 bani de fiecare 1.000 lei peste
taxele cuvenite Ora la 1.000 lei. Dela 10.000 lei la 20.000 lei ate 20 bani de
fiecare 1.000 lei peste taxele aratate pana aci. Dela 20.000 lei in sus se va percope eke 1.0 bani de fiecare 1.000 lei peste taxele aratate mai sus.
Scrisorile de valoure pana la 500 lei s'a prevazut a se taxa, in ce privete
greutatea, ea scrisorile recomandate, la cari se va adauga taxa pe valoare ea la
rnesagerii, iar pentru cele mai mari de 500 lei se vor apliea taxele ea pentru
rnesagerii.

Franearea obiectelor de mesagerii lard valoare deelarata panh la 5 kg s'a

faeut obligatorie la prezentare.
S'a admis ea obiectele de mesagerii sa poata Ii inearcate cu ramburs pana
la 1.000 lei si a se prirni la expediere i mesagerii voluminoase cu taxe pe greutate majorate err 50%.

In privinta serviciului de mesagerii s'a prevazut dreptul de retragere atilt

dupa prezentare cat i dupa expediere i s'a introdus distribuirea la domiriliii
in schitnbul unei taxe de factaj de 25 bani pentru obiectele 00. la 5 kg greutate i de 50 bani pentru cele cari vor trece peste areasta greutate.
lielativ la pereeperea taxelor, in general, s'a prevazut principiul ct ele se
vor ineash juin aplicare de timbre postale pentru corespondente de tot felul,
mandate postale si mesagerii fara valoare [Ana la 5 kg greutate si s'a lsat latitudinea ea sistemul sa se Intinda si la altfel de trimiteri, daca practica va dovedl
ea se inlesneste manipularea ion
Ca trimiteri scutite de taxe s'a prevazut a se considera i trimiterile autoritatilor judetene i comuna le, ale Creditelor agricole, ale portareilor pentru cei
cari se judeca cu {tete de paupertate si ale institutiunilor de binefacere.
S'a prevazut eh anchetele i cercetarile fdeute de inspectorii telegrafo-postali, precum i de agentii desemnati de Directiunea postelor, sa fach proba in
justitie.
Completandu-se dispozitiunile din trecut, s'a prevazut Ca se vor pedepsi ea
www.dacoromanica.ro

461

falsificatori t i cei earl vor contraface timbrele postale ale altor State din Uniunea
postala universala.

S'a introdus in lege dispozitiunile privitoare la arhive i actele de manipula[ie despre cari am vorhit la pag. 443.

Acestea sunt dispozitiunile principale introduse in legea de exploatare din

1892 si la a crtrei completare s'a lucrat atttt in timpul directorului Sulu cat i
al lui Gorjan. Pentru cei cari insa vor vol srt cunoasca textul acestei legi in intregime ii dam ad.:

LEGE
TELEG- R AFO-POSTALA
Sanclionat twin decretul No. 2.350 din 9 lune 1892, publicaVi in Monitorul Oficial No. 87 dela 10 lulie 1892

PARTEA I

Drepturi rezervate Statului

Art. I.Statul ii rezervd dreptul de monopol asupra telegrafului, telefonuluii postei
Nimeni altul, Rind autorizarea Directiunii telegrafelor i postelor, nu are dreptul sd transmita* semnale dela un loc la altul sausd schimbe coresponden0 de verice naturd, fie prin
rna0ni sau aparate telegrafice, telefonice sau orice alt mijloc.
Asemenea nimeni altul n'are dreptul s intiinteze serviciuri pentru transport de serisori, ziare, imprimate de orice fel, probe de mdrfttri, UNE de afaceri, crti postale, bani,
valori i obiecte pawl la greutate de 5 kilograme.

Art. 2.Administratia postelor poate refuzd de a transport prin mijloacele de cari

dispune :

Obiecte prea fragile ;

Obiectele
acelea ale cdror dimensiuni ar aduce di(icultliti la inciircarea i transportul
aj
lor, sau acelea pentru cari s'ar cere o ingrijire deosebitd ;
et)

c) Obiectele de o greutate sau de un volum care nu s'ar pitted transporth prin inijloacele tie cari dispune administratia postelor.

Art. 3.Este oprit a se servi de postd pentru transportarea obiertelor cari ar li expuse fermentatiunii (fierbere) sau putreziciunii, a se infiarna sau face explozie, precum, de
exemplu : praful de pucd, fulminantele, chibriturile, etc.
Oricine va expedia prin postd un asemenea object, fiird a-i fi declarat continutul,
osebit de penalitdtile previlzute de lege, va fi rdspunzdtor 0 de stricaciunile ce ar rezultd.

Art. 4. Oricine are acela drept a se servi de telegraf,. de telefon i cle postd ; se
acord ins preferintd, in ordinea efectudrii serviciului, celor cari privesc un serviciu public
si pentrtr afacerile Statului.
Art. 5.In cuprinsul unui ora sau comund oricine poate distribui obiectele sau corespondenta sa prin expres, dar nu va puted stabili un serviciu pentru distribuirea de diferite
corespondente fdrd autorizarea Directiunii telegrafelor t i postelor.

Art. 6.Dela o localitate la alta, intre cari existd serviciu regulat de postd, oricine
poate corespunde prin expres i trimite obiectele sale proprii la o alt persoand, dar nu va
putei trimite obiecte dela diferite persoane cu prelevare de taxe, sub penalitatea prevdzuta
de aceastd lege.

www.dacoromanica.ro

462

Art. 7.Directitnwa telegrafelor i postelor poate opri transmiterea oricdrei telegrame

prin telegraf sau corespondentd deschisd prin postd, care ar pireA primejdioasd pentru signranta Statului, sau care ar Ii contrarie legilor tdrii, ordinei publice sau bunelor moravuri.
Pe telegramele refuzate se vor insemnit motivele refuzdrii si se vor restitui prezentatorului in termen maximum de 1 8 ore.
PARTEA 11

Serviciul telegrafic
TITLUL I

Despre refeatia telegrafic, corespondenta i arhira

Art. 8. Oficiile telegralice se, impart in trei categorii :

a) (Mehl eu serviciul permanent ;
b1 Olicii cu serviciul complet, adied cari stint deschise publicului dela 7 ore dimineata
pAnd la 9 ore seara, dela 1 Aprilie pinti la 30 Septemvrie si dela 8 ore ditnineata pAnA la
9 ore seara dela 1 Octonivrie pAnA la 31 Martie ;
c) Oficii cu serviciu limitat, adicA cari sunt deschise publicului dela 8 ore ditnineata
pAnA la amiazi si dela 2 ore dupd amiazi pAnd la 6 ore seara.

Art. 9.TeIegramele vor fi redactate in orice limbd ; ele vor Ii lush scrise neapdrat
cu litere latine.
CAnd telegramele nu vor fi redactate in limba romAnd, expeditorul pogo fi obligal a
da traductitmea in scris.
Art. 10.Pentru corespondenta de Stat se admit telegrame compuse in cifre sau litere
secrete, lie in total, fie in parte ; telegramele particulare nu pot Ii redactate decA t in limbaj clar sau compuse in cifre, cu conditiune insA, pentru acest din urmit caz, ea expeditorii s incredinteze administratinnii telegrafice dictionarul cifrelor ce intrebuinteath pentru
comptinerea telegramelor i sa prateasca pe hingd taxa ordinard si taxa de colationare.
Art. I I.Originalele telegramelor, cpiilor i bandele de semne se conservd in Limp
de un an dela data lor, cu toate precautiunile necesare din punct de vedere al secretului ;
dupd acest termen se vor distruge prin incheiere de proces-verbal.
Art. 1;2.Textul telegramelor nu poate fi comunicat dectit expeditorului sau destinatorului, dupd constatarea
Expeditorul si destinatarul au drept de a cere sd 1i se libereze cpii adeverite de pc
telegrama ce a transmis sau a primit.
Expeditorul nu poate cere a se tritnite cpii si la alte persoane dc pe telegramele
adresate M. S. Regelui, ministrilor si autoritdtilor constituite.
Art. 13.Direcliunea centralti este datoare a pune la prima cerere, la dispozitiunea
tribunalelor judecatoresti, judecatorilor (le instructiune si procurorilor telegramele private
si corespondentele postale deschise ce s'ar socoti necesare la descoperirea critnelor sau
delictelor.
TITLE.% II

Taxcle telegrgice
14.Francarea telegrainelor si a taxelor accesorii este obligatorie la prezentare.
Art 15.Taxa telegramelor se stabileste pe cuvAnt.
Taxa unui cuvtint este de opt bani pentru telegramele transmise dela un oras la altul
si de cinei bani pe cuvAnt pentru telegramele transmise in interiorul aceleea cdmune.
Ar

www.dacoromanica.ro

463

Pentru telegramele de orice categoric se va libera prezentatorilor din registrul cu

matca o chitantd de primire, pltind o taxa fixd de 5 (cinei) bani de liecare telegrani.
Art. 16.Tot ceeace expeditorul scrie pe conceptul telegramei sale pentru a transtnite
intra in calculul taxei, afard de indicatiunile sou olpiio, semnele de punctuatiune, apostroful, alinea i trdsurile de unire.
Preambulul telegramelor, adica cuvintele, numerele sau semnele inscrise din oficiu in
interesul serviciului, nu se taxeaz.
Numele oficiului de prezentare, data, ora i ininu tut prezentdrii se inscrie asemenea
din oliciu pe copia ce se predd destinatarului.
Expeditorul peate scrie aceste indicatiuni in total sau in parte in textul telegramei
sale ; atunci insd ele intrd in numdrul cuvintelor de taxat.
Art. 17.La taxare se vor observa prescriptiunile urinatoare :
1. Maximum lungimii unui my:Int este fixat la 15 caractere dupd alfabetul Morse ;
excedentul pAnd la concurenta de 15 caractere se soaotete totdeauna drept un cuviint ;
2. Cu toate acestea se va socoti numai drept un singur cuvant :
cif Numele biuroului telegrafic de destinatiune and este scris in adresii, oricare ar Ii
uttindrul cuvintelor i caracterelor intrebuintate pentru a-I exprima ;
16 Orice caractere, orice litere, orice cifre izolate ;
c) Sublinierea ;
(1) Parenteza (cele doud semne ce o formeazd) ;
Guilemelele (semnele distinctive aezate in capul 0 la finele imui singur pasagiu)
3. Expresiunile unite printeo tritsurd de unire se socotese drept atAtea cuvinte rate
s'au intrebuintat pentru a le forma. Cuvintele separate prin apostrof se socotesc drept atettea
cuvinte izolate ;
4. Impreunarea sau alterarea cuvintelor contrariu uzului limbii nu este de loc admisii.
Cu toate acestea, numele proprii de orae, numele de persoane, numele de localitilti, piete,
bulevarde, strade, etc., numele de cordbii, precum i numirile scrise in litere se socotese
liana la 15 caractere, drept atatea cuvinte ate s'au intrebuintat de expeditor a le ex nim ;
5. Numerele scrise in cifre se socotesc drept attea cuvinte de cdte ori contin cinci
cifre, plus un cuvnt pentru excedent. Aceeal reguld se aplica 0 la calculul grupelor delitere;
6. Se socotesc drept o cifra punctele i virgulele ce lilted in formarea numerelor, precum 0 barele de fractiune ;
7. Literele addugate la cifre pentru a insemnd numerele ordinare se socotesc fiecare
drept o cifrd.
Art. 18.Te1egrame1e cu adresd completd se remit gratuit la locuinta destinatarului
sau la biuroul postal, dacd sunt adresate poste-restante.
Telegramele cu adresi convenitd se admit in serviciul telegratic i se remit destinatamini cu conditiune ca acesta sa-vi aibd adresa inregistrat la oficiul din localitate.
Inscrierea adreselor convenite la oficiu este supusd la o taxi fixd de 50 lei pc an, cu
titlul de abonament Oath de destinatar.
Art. 19.Expeditoral unei telegrame private poate obtine prioritatea de transmitere
predare la destinatie, inscriind cuvantul urgentdu sau ,(D)u inaintea adresei plittind
pentru tot interiorul tdrii o suprataxd de 50 bani.
Telegramele urgente au prioritatea de transmitere numai dupii telegramele de Stat vi
(luta cele urgente de serviciu asupra tuturor telegramelor private i ordinare de serviciu,
iar in toate celelalte privinte telegramele urgente sunt supuse ace1orai prescriptiuni i regule
de inanipulare ca i telegramele ordinare.

www.dacoromanica.ro

464

Art. 20. Orice expeditor poate plati raspunsul ce cere dela corespondentul silu In
aseinenea caz expeditorul trebuie sa scrie inainte de adresa indicatiunea : nraspuns platitu
sau (11. P.), aratand numarul cuvintelor platite pentru raspuns, care se taxeaza conform art. '15
de mai sus. Daca expeditorul nu a indicat numarul cuvintelor platite pentru raspuns, se va

considera raspunsul ca Iliad plata pentru 10 curiinte

Expeditorul unei telegrame multiple care voete s plateasca raspunsul pe care II cere
dela destinatarii telegramei sale, trebuie sa scrie menliunea : *rAspuns platitu inaintea fiecarei
adrese a destinatarului pentru care platete raspunsul.
Expeditorul poate de asemenea cere dela corespondentul sau un rAspuns urgent ; in
asemenea caz trebuie s scrie inainte de adresa indicatiunea: nraspuns plata urgentu (R. P. D.)
i va plati taxa unei telegrame urgente dupa numarul cuvintelor ce cere sa i se raspunda.
Destinatarul unei telegrame cu raspuns plkit primete dela oficiul de sosire un bon
care ii da facultatea de a expedia gratuit qi In limitele taxei platite mai inainte o telegrarnA
la o destinatiune oarecare.
Chid taxa unei telegrame platita printr'un bon excedeaza suma valorii acestui bon,
excedentul taxei se va plan in numerar.
Acest bon nu este valabil deck in timp de ease sdptamani, socotite dela ziva in care
s'a stabilit. Acest termen trecut el se va considera ca nul i neavenit i taxa perces& ramane
catigata

Art. 21.
Expeditorul oricarei telegrame are facultatea de a cere colationarea. In
acest caz expeditorul este obligat a scrie inainte de adresa indicatiunea : ncolationata
sau (T. C.)
Taxa colationarii este de doi bani de cuvant.
Colationarea, care consistd in repetarea integrala a telegramei, se face la toate aparatele de oficiul care a primit telegrama i imediat dupi transmiterea telegramei de colationat.
Art. 22.Expeditorul orichrei telegrame poate cere ca indieatiuriea datei i orei la care
telegrama sa a fost predata corespondentului sau sa i se notifice prin telegraf indata dupa
preaare sau cauzele earl impiedica predarea.
El trebuie sa inscrie in asemenea caz, inainte de adresa, indicatiunea : mprimirea adeve-

rita sau (C. R.)

Taxa adeveririi de primire este egali cu taxa a10 cuvinte.
Art. 23.-0 telegrama multipla poate sh fie adresata, in aceea localitate la mai multi
destinatari sau unui destinatar la mai inuIte domiciliuri din aceea localitate.
Telegrarna multipla se taxeaza ca o singura telegrama, i este supusa, afara de laxa
prevazuta la art. 15, i la uu drept de copie.
Dreptul de copie se taxeaza cu 50 bani pentru fiecare serie de 100 cuvinte sari fractiune de 100 cuvinte i pentru fiecare exemplar. Aceasta taxa se percepe i pentru copiile
eliberate din arhiva.
Art. 24.
0 telegrama care va trebui sa urmareasca pe destinatar prin statiuni in

intriorul tarii va fi supusa de atatea ori la taxa prevAzuta la art. 15, la cite oficii va fi .
adresata.

Expeditorul trebuie sa scrie atunci inainte de adresa indicatiunea : =4 se urniariu

sau (F. S.)
Destinatarul unei telegrame poate cere sa i se transmit/I telegrama in alta localitate,
platind destinatarul la primire taxa de reexpediare.
Telegramele adresate la localitati unde nu exista oficii telegra lice pot fi
Art. 25.
exPediate prin expres de cAtre oficiul cel mai apropiat ; in asemenea 'caz, pe langa taxa pre-

www.dacoromanica.ro

465

vazuta la art. 15, expeditorul va lash un depozit cat se va crede necesar de oficiul de prezentare, platind si taxa adeveririi de primire in contul careia oficiul de destinatiune va avizA
data si ora preclarii sau cauzele cari au impiedicat-o, precum i costul innadinsului pentru
lichidarea ulterioara a depozitului. La telegramele cu innadins expeditorul trebuie sa inscrie
inainte de adres ninnadinsul platitu sau (X. P.).
Art. 26.
Indicatiunile eventuale scrise de expeditor infra In numarul cuvintelor (Ie
taxa t.

Child ins vor fi scrise in mod abreviat, adica cu literele conventionale ale serviciului
telegrafic, se vor taxa drept un cuvant
Art. 27 .
Prezentatorul unei telegrame are dreptul de a-i opri transmiterea fie la
punctul de pernire, fie la cel de deqtinatie ; taxa incasata insa ramhne in profitul fscului.
Art. 28.
Telegramele transmise prin statiunile de ciii ferate nu sunt supuse la
nici o altii taxa speciala deck cele prevazute de aceasta lege.
PARTEA. III

Serviciul postal
T1TLUL I

Serviciul corespondenlelor, taxele postale

Art. 29.

Serviciul corespondentelor cuprinde :

) Scrisorile ;
bJ Cartile postale deschise 5i inchise ;
e) Imprimatele de orice natura ;
di Hartiile de afaceri ;
el Probele de marfuri.

Taxa transportului corespondentelor in toata intinderea nornAniei, cuprinzandu-se i predarea la domiciliul destinatarilor, se fixeaza duph cuin urmeaza :
a) Pentru scrisorile destinate a se distribui in interiorul tarii, la 15 bani in caz de
francare si la indoit in caz contrariu de fiecare scrisoare i pentru fiecare greutate de 15
grame sau fractiune de 15 grame ;
b) Pentru scrisorile destinate a se disfribui in interiorul comunei unde au fost prezentate, la 5 bani in caz de francare, si la indoit in caz contrariu, de fiecare scrisoare :;i
pentru fiecare greutate de 15 grame sau fractiune de 15 grame ;
c) Pentru cartile postale deschise simple la 5 bani de carte pentru toga tara si la 10
bani acele cu rhspuns plait ;
d) Pentru cartile postale. inchise la 5 bani (le carte in interiorul aceleeas comune
la 15 bani pentru toga tam i pentru provinciile limitrofe unde scrisorile sunt admise a
circul cu taxa redusa de 15 bani ;
e) Peotru imprimate de mice natura, on exceptiune de acele prevhzute la lit. c i d
din articolul de Ltd, bartii de afaceri si probe de marfuri, pentru fiecare obiect san pachet
avand o adresa deosebita t i cu conditiune ca acest object sau pachet sa nu contie nici o
scrisoare sau nota manuscrisa avand caracterul de corespondenta actuala sau personalrt i sa
fie conditionat in mod de a putea fi verificat eu inlesnire, se va percepe :
1. Pentru imprimate panat la greutatea de 50 grame, 3 bani ;
'2. Pentru probe de marfuri [Jana la greutatea de 100 grame, 6 bani ;
3. Pentru hartii de afaceri panti la grentatea de 250 grarne, 15 bani;
Art. 30.

www.dacoromanica.ro

466

4. Peste grentatile indicate mai sus sub No. 4, 2 0 3, taxa se sporete cu cAte 3 bani
de fiecare 50 grame mai mult sau fractiune din 50 grame ;
/7 Pentru publicatiunile periodice, un ban 0 jumatate de fiecare nurnar simplu sau
insotit de un supliment, care impreuna nu vor trece peste greutatea de 50 grame. Mai
multe foi sub aceea banda se taxeaza conform alinieatului e de mai sus.
Administratia postelor va tine la dispozitia redactiunilor bandelimbrate pentru francarea ziarelor.
Administratia postelor va puteh pereepe i in numerar aceste taxe dela administratiile
acelor ziare cari ar voi sa incredinteze postei listele abonatilor lor i s se aboneze la distribuirea ziarului dupd aeele liste prealabil depuse. Asemenea abonarnente nu pot insa fi pe un
termen mai scurt de o luna.

Art. 31.In caz de francare insuficientd, obiectele corespondentei de (mice natura

sunt supuse in sarcina destinatarilor la o dubla taxa pentru surna insuficienta.
Cu toate acestea, afara de scrisori, nu se vor da curs :
a) Obiectelor cari nu vor Ii cel putin in parte francate, sau nu vor indeplini conditiiinile cerute mai sus, spre a fi favorizate de moderatiunea taxei ;
b! Obiectele de natura a murddri sau deterior corespondenta can(l nu vor fi impsehetate in conditiunile previlzute de regularnent ;
ef Pachetele de probe de marfuri cari au o valoare cornercialii, asemened niei aeelora
a caror greulate trece peste 350 grame, sau Can prezinta dimensiuni mai mail de 30 centimetri in lungime, 20 in latime 0 10 in grosime, precum i celor in formii de sul, avAnd
hingimea mai mare de 30 centimetri 0 15 centimetri de diametru ;
di Pachetele de hartii de afaceri i imprimate de orice natura, a cAror greutate.trece

peste 2 kg, saa cari prezinta pe una din fetele lor o dimensiune mai mare de 45 centiinetri ; cu toate acestea, pachetele in forma de sill avAnd lungime de 75 centimetri i diainetrir de 10 centimetri, vor fi admise.

Art. 32.Ubieetele aratate la art. 29 pot fi expediate cu recomandatie ; orice trimitere recomandata este supusa in sarcina trimitatorului :
a/ La taxa de francare ordinard a trirniterii dupd natura sa ;
b) La un drept fix de recomandatiune de 25 bani.
Art. 33.Trimildtorul unui object recomandat poate obtine un aviz de prirnirea acestni
object, platind inainte un drept fix de 25 bani.

Art. 34.Trimitatorul unui object recomandat, care n'a cerut la prezentalpa lui a
Aline aviz de primire, poate cere, cu toate acestea 0 in urrna constatarea preddrii, pia tind
inainte taxa unei foi de reclamatiune care se fixeaza la 25 bani.
Pentru constatarea predarii obiectelor recomandate, ale earor avize nu se vor inapoia
in termen de 15 zile cel mult, foaia de reclamatie se va face din oficiu.
Art. 35.Corespondenfele recomandate pot fi expediate cu ramburs parka la suma de
500 lei i se vor trati ca i celelalte corespondente recomandate. Suma incasatA dela
destinatari trebuje sh fie transmisa expeditorului prin mandat postal, dupa scaderea taxei
mandatului ordinar.
Art. 36.Obieetele reexpediate din cauza schimbarii de domiciliu a destinatarilor nu
sunt supuse la nici o suprataxa, afara daca francarea este valabila numai pentru interiorul
linei comune ; in asemenea caz obiectele se vor incarch cu diferenta taxei de francare.
Art. 37.Este cu desavarire oprit de a se introduce in scrisori, fie simple, fie recomandate, bani, valori in hArtie san obiecte pretioase de orice natura.
In caz fortuit, cAnd se descoper asemenea obiecte, se taxeaza i expediazii la destinatie
ca mesagerii, fara a se scadea valoarea timbrelor aplicate.

www.dacoromanica.ro

467

Art. 38.Toate oficiile postale pot primi i face abonamente la jurnale atat interne
cat i internationale. Pentru cele interne se va percepe, peste taxa jurnalului i a transportului, un drept de comision de doi lei la sal in profitul administratiei postelor, care drept
insa nu poate fi mai mic de 25 bani. Pentru cele internationale se va urrna conform eonventiunilor speciale.
Art. 39.In oficiile postale principale se va pune la dispozitia persoanelor, cari vor
face cerere, cisute speciale in cari se vor depune corespondentele ce le sunt adresate. Taxa
ee trebuie s se plateesca pentru o casutal se fixeazi la doi tel pe tuna.
Dreptul de a avei o cAsutii nu scutete pe nirneni dela plata imediatA a taxelor en
earl sunt incarcate corespondentele.

Art. 40.Corespondente1e interne cari, pentru diferite motive, n'au plant fi remise
tiestinatarilor sau au fost refuzate de cAtre acetia, stint declarate raziite in rebut i se insinteaz la finele lunii Directiunii generale.
Suma taxelor scrisorilor nefrancate, cazute in rebut, va fi sciimita in eontul timbrelor ',taxa de platau al lunei la care se rapoarta.
Scrisorile cAzute in rebut se pastreaza in timp de tin an, dupa care se distrug pnin
incheiere de proces-verbal.
Mai inainte de a le distruge, adrninistratia telegrafelor i postelor este autorizatA a
deschide corespondentele cazute in rebut, dupa expirarea termemiliii de tin an, in scop de a
gasi notitele trebuincioase pentru a inapoia aceste corespondente celor in drept i pentrii
a ciiiita'obiectele i documentele de valoare cuprinse intr'insele, tinanilii-le la dispozi tia
celor interesati.
Lista acestor obiecte i numele interesatilor se va publica prin Menitorul Ofieiat.
Deschiderea corespondentelor rebut se va face de catre o comisiune ad-bocu, supusa
juramantului.
Art. 41.Corespondentele nefrancate cazute in rebut se restitue, in caz eventul, depunfitorilor sau destinatarilor pentru taxele de porto cn can an fost incarcate la prezentare
Art. 42.Expeditorii corespondentelor pe eat timp nu au fost predate destinatarilor
pot cere retragerea lor sau modificarea adresei.
Cererea de formulat in aceast privinti
se transmute pin posts san telegraf, pe contul
.
expeditorilor, cari trebuie sA plateascii :
a) Prin posta, taxa unei scrisori recomandate,
1)) Prin telegraf, taxa telegramei dupS tarifa ordinara.
TITLUL II

Mandate postale
Art. 43.-0ficiurile postale cari vor fi anume determinate prin regulamentul respectiv
sunt autorizate a emite i achith mandate postale de o valoare egal cu sumele ce li se vor
vairsa de catre expeditori, pana la suma maximum de 500 lei.

Art. 44.Mandatele postale stint transrnisibile la o a treia persoanS, pistrandu-se

regulele prescrise prin regulament.

Art. 45.Mandatele postale nu sunt platibile decat in termen de 40 zile dela data
lor ; peste acest termen va trebui a se da un nou aviz de dire oficiul expeditor spre a
putea fi platite.

Art. 46.Administratia postelor va percepe o taxa de 25 bani pentru fiecare 25 tel

sau fractiune de 25 lei Oita la suma de 200 tel inclusiv ; dela sum de 200 lei in sus taxa
va ft pentru fiecare sutii de lei sau fractinne de suta de tel de 50 haul.

www.dacoromanica.ro

468

Art. 47. Administratia postelor este autorizati a emite i mandate postale din oficiu
pentru trebuintele serviciului.

Art. 48.Oficiile postale sunt autorizate pentru achitarea mandatelor postale, a le

i, in chz de neajungere, chiar cu din

pliti cu din sumele depuse de citre expeditor

propriul lor venit, cu obligatiune de a se restitul casei din fondul pentru mandatele postale
dela depozitul central, in cel mai scurt termen, spre a se puteh face vdrsdrile la timp, conform legii

Art. 49.Sumele depuse de cltre expeditori neconstituind un venit al Statului, numai taxele pentru mandatele postale se vor face venit.

Art. 50.Valoarea mandatelor postale cari nu se pot achith, nici se vor reclami de
eillre cel in drept in timp de un an dela data Mr, se incaseazd in profitul Statului.
Art. 51.Expeditorul unui mandat postal poate obtine un aviz de plata acestui mandat, achitnd dinainte o taxi fixd de 25 bani.
Art. 52.-Mandate1e postale pot fi reexpediate dupd destinatari, fiir nici un adaus de
take suplimentare.
Art. 53. Sumele convertite in mandate postale sunt garantate depundtorilor Wind in
momentul plaid lor regulate destinatarilor sau mandatarilor bor.

Art. 54.Pentru sumele transmise prin mandate postale depunatorii vor primi chitanta constatatoare in mod gratuit.
Art. 55.Mandatele postale, dupa cererea expeditorilor, pot fi transmise i prin telegraf pand la suma de 500 lei, fixati prin art. 43 ; in atare caz el trebuie si pldteascd :
a) Taxa ordinard a mandatului, i
b) Taxa telegrainei i sub conditiunile prevdzute, rand eventual ar cere si se transmitii cu verio indicatiune speciala.
TITLUL III

Servieiul de incasarea cupoanelor i efectelor de comerl

Art. 56 Stint admise la incasarea prin posta ; cupoanele, chitantele, facturile, biletele la ordin, tratele i, in general, toate valorile comerciale i altele plitibile fdri cheltueli
i ale caron valori nu intrec, pentru fiecard trimitere, suma de 1.000 lei efectivi sau o sumii
echivalenta.

Art. 57.Suma valorilor de incasat prin posta trebuie sd fie exprimata in moneda
166, adich lei i bani.
Art. 58 Trimiterea valorilor de incasat se face sub formi de s.crisoare recomandatil,
adresatd direct de dare depunaor oficiului postal care trebuie sa incaseze fondurile.
Aceea trimitere poate s contind mai multe valori de incasat de acela biurou postal
asupra diferitilor debitori in profitul aceleea persoane.

Art. 59 Taxa unei trimiteri fanut in conformitatea art. 58 precedent este aceea a
linei scrisori recomandate de greutatea acestei trimiteri.
0 recepisi se va liberd gratuit celui interesat pentru fiecare trimitere, in momentul
d epunerii.

Art. 60.Plata partiald nu este admish. Fiecare valoare trebuie sa fie plitita integral
intr'o singurd data ; daca nu, se considera ca refuzata.
Art. 6/.Oficiul postal de destinatiune, instircinat cu incasarea, percepe asupra sumei
fieedrei valori incasate o retributiune de 10 bani.
Art. 6.9.Suma ineasatd, dupti ce se va sradea :
a) Retributia fixatti la art. 61 ;

www.dacoromanica.ro

469

b) Taxa ordinarg a mandatului i, In caz eventual, drepturile fiscale aplicate valorilor,

se convertesc de cdtre oficiul care a operat incasarea Inteun mandat postal In profitul
depungtorului, care, prin exceptiune pentru incasarea valorilor, poate sa fie ping la
1.000 lei. Acest mandat i se trimite fAr nici o alt cheltuiala.
Art. 63.Valorile cari n'au putut fi incasate se inapoiazg biuroului de origing scutite
de port i MI a fi incArcate cu verio taxa oarecare.
Art. 64.Afar de cazul de fort majorg, in caz de pierderea unei scrisori recomandate continand efecte de incasat, Statul plgtete depungtorului o indemnitate de 50 lei, in
conditiunile determinate prin art. 97 din legea de fat.
In caz de pierderea sumelor incasate, Statul plitete depungtorului valoarea integrala
a surnelor pierdute.
Art. 65.Administratiunea postelor nu este responsabilg pentru intgrzierile de transmitere fie a scrisorilor recomandate continAnd valorile de incasat, fie a acestor valori sau a
mandatelor postale.
TITLUL IV

Serviciul mesageriilor
Taxele mesageriilor

Art. 66.Serviciul mesageriilor confine : bani, valori, scrisori de valoare i obiecte

de greutate.
Art. 67.Bazele pentru taxarea obiectelor de mesagerii in interiorul Romaniei stint :
a) Greutatea ;
b) Valoarea.

Art. 68.Taxele obiectelor de mesagerii se compun din taxa cuveniti dupg greutate
i din taxa cuvenitg dupg valoare, in modul urmtor :
1. Taxa pe greutate

Pentru obiectele pang la 5 kilograme, taxa este de un leu in tot interiorul Rornaniei ;
bJ Pentru obiectele cu o greutate mai mare de 5 kilogramo, taxa de 1 len se sporete
numai cu 20 bani pentru fiecare kilogram sau fractiune de kilogram.
2. Taxa pe valoare

Toate obiectele cari au o valoare declarata, deosebit de taxa dupg greutate, mai sunt
supuse i la taxa dupa valoare, care se percepe dui:a cum urmeazg :

a) Pentru o valoare pang la 500 lei inclusiv taxa este 20 bani ; dela 500 pang la
L000 lei inclusiv taxa este de 30 bani ;
b) Dela 1.000 lei pang la 10.000 lei inclusiv taxa se sporete cu 30 bani pentru fiecare
miie de lei sau fractiune, peste taxa cuvenitg pang la 1.000 lei ;
c) Dela 10.000 lei pang la 20.000 lei inclusiv taxa se sporete cu 20 bani pentru
liecare miie de lei sau fractiune de miie, peste taxele prevazute la aliniatele a i b ;
d) Dela 20.000 lei In sus taxa se sporete cu 10 bani de fiecare miie de lei sau fractiune de miie de lei, peste taxele prevazute la aliniatele a, b i c ;
e) Se excepteazg la aceasta regula scrisorile cu valoare declaratg. pans la sum de
500 lei, cari se vor taxg, In ceeace privete greutatea, dupg tarifa scrisorilor recomandate ;
iar In ce privete valoarea, dupg tarifa de mesagerii.
Cand mai multe obiecte de mesagerii sunt expediate sub aceea adresi, cu o singurg
foaie de insolire, taxa se percepe pentru fiecare obiect In parte.
Este interzis a se aeza Inteun pachet mai multe obiecte inchise cu diferite adrese.
30

www.dacoromanica.ro

- 470 Pentru trimiterile In moned sau efecte publice de valoare expeditorul trebuie sa declare adevArata valoare ; in caz eventual de a se constat ca a declarat o valoare mai mica,
va plAti drept amenda o taxa intreita pentru intreaga valoare continuta.
Pentru obiectele de mesagerii fara valoare declarata, cu greutate pAnA la 5 kilograme,
francarea este obligatorie la prezentare ; iar pentru celelalte obiecte de mesagerii fraucarea este facultativA.
Orice declaratiune frauduloasA, superioarA valorii reale introdusti in trimiterile de
grupuri i casete cu bani sau scrisori cu valoare declaratA, fie in monedA, fie in efecte publice de valoare, este opritl.

Art. 69.Se admite la expediere prin postA obiecte incArcate cu ramburs Ora la
suma de 1.000 lei, pentru care francarea este obligatorie la prezentare.
Rambursarea nu se poate face expeditorului decilt dupA depunerea banilor de cAtre
destinatar.
Valoarea rambursului incasAndu-se dela destinatar, dupA ce se deduce taxa ordinara
a mandatului postal, restul se transforma, de &tare oficiul postal de destinatie, In prolitul
expeditorului Inteun mandat postal care, prin exceptiune pentru rambnrsuri, poate sA fie
pAnil la 1.000 lei.

Art. 70.Obiectele de ramburs, in ceeace prive0e taxa transportului i indemnizatia

cuvenitA In cazuri de pierdere sau deteriorare, sunt supuse dispozitinnilor legii ca (nice
obiect de mesagerie.

Art. 71.Obiectele de mesagerie voluminoase, peste taxa cuvenitA dupa greutate,

mai sunt supuse i la o jurnatate din aceastil taxa%
Art. 72.Sunt considerate ca obiecte voluminoase :
a) Acele cari au o lungime mai mare de 150 centimetri ;
b) Acele cari, dupa felul lor, nu se pot incArch cu inlesnire cu alte obiecte 0 au necesitate de un spatiu mai mare.
Art. 73.CAnd un obiect de mesagerie se reexpediaza sau se InapoiazA, va fi IncArcat
cu taxe i pentru noul parcurs.

Art. 74.Expeditorul unui obiect de mesagerie are dreptul de a opri expedierea fie
la punctul de pornire, fie la cel de destinatie ; In asemenea caz insd, dacil obiectul nu va 11
expediat, in caz de francare se va restitui taxa depusA, oprindu-se un drept fix de 25 bani ;
aceastA taxa se va plati i pentru obiectele nefrancate In caz de retragere; iar dacA obiectul

a fost expediat, el va trebui sa achite taxa pentru parcursul efectuat atilt pentru ducere
cat i pentru intoarcere, in caz de a nu fi fost francat ; iar In caz de francare numai taxa
de Inapoiere.

Art. 75.Pentru depunerea obiectelor de mesagerii expeditorii vor primi chitante

constatatoare in mod gratuit.

Art. 76.Expeditorul imui object are dreptul a cere la prezentare i un aviz de primire sau in urmA constatarea predarii obiectului la adresA, plAtind lnainte taxele speciale
prevAzute la serviciul corespondentelor.
Art. 77.
Obiectele de mesagerii servesc drept despigubire pentru taxele cu cari

sunt Incircate; dad destinatarul ar refuza primirea i dad expeditorul este necunoscut sau
nesolvabil, in asemenea caz, dupi trei publicatiuni in Monitorul Oficial, daca nu se va prezenta nimeni in termenul de un an dela data expedierii obiectului, administratia postelor
este autorizatA a se despigubi de taxele rilmase in sarcina sa, prin vAnzarea obiectului.
Daca destinatarul i expeditorul sunt necunoscnti de administratiunea postelor, suma
ce va mai prisosi peste taxa acelui object se va vArsh la casa postalA.

www.dacoromanica.ro

471

Art. 78.
Obiectele de mesagerii predate la domiciliul destinatarilor sunt supuse la
un drept de factaj de 25 bani de bucatd pita la greutatea de 5 kilograme, 0 de 50 bani
pentru cele cari tree peste 5 kilograme.
TITLUL V

Regimul taxelor telegrafo-postale interne fi al condifiunilor de transmitere

Art. 79.
Taxele telegramelor internationale se vor percepe in conformitate cu
conventiunile incheiate sau cari se vor incheid cu rile straine.
Tarifa taxelor pentru corespondentele interne nu are nici o inraurire asupra taxelor
de cari sunt pasibile schimburile internationale ale postei de scrisori ; dar pentru obiectele
de mesagerii ce sosesc din strdindtate i se expediazd pentru strdindtate, deosebit de taxele
internationale cuvenite Statelor prin cari trec, trebuie si se taxeze dupd tarifa interni de
mesagerii pe distanta ce are de parcurat in lard. Conditiunile de transportarea corespondentelor i obiectelor de mesagerii din i pentru strdinaltate sunt cele determinate prin conventiunile speciale incheiate sau cari se vor incheii cu Statele straine.
TITLUL VI

Servieiul transportului calatorilor

in diligente

Taxele calatorilor $ ale bagajelor lor

Art. 80.
Serviciul transportului caltorilor cu diligente contine : transportul caldtorilor 0 al bagajului kr.
Art. 81.
Pentru transportul persoanelor prin diligente pe teritoriul RomAniei,
taxa pentru fiecare kilometru parcurat se fixeazd dupti cum urmeazd :
20 bani un loc clasa I.
15 bani un loc clasa II.
Art. 82.
Fiecare ciildtor are dreptul a i se transporth gratis 20 kilograme de bagaj.
Prisosul se va taxi dupd tarifa de mesagerii.
PARTEA 1V

Dispozitiuni privitoare la ambele servicii

TITLUL I

Perceperea taxelor
Taxele telegrafice se percep in numerar.

Art. 83.
Taxele postale relative la serviciul corespondentelor, mandatelor postale 0. mesageriilor idea valoare declaratd pAnd la 5 kilograme greutate, se vor opera prin aplicare de
timbre postale, precum asemenea i pentru orice elte obiecte pentru cari practica serviciului va dovedl ca lnlesnesc manipulatiunea.
Taxele ale ciror unitti de bani ar da sume nerotunde, se vor rotunji in protaul fiscului din 5 in 5 bani.
Timbrele postale se vor putei vinde drept valoarea lor nominald de pill de gdri,
precum i de debitantii de tutun si de comercianti, acordlindu-se o remizi maximum pAnd la
trei la sutd pentru debitanti i comercianti.
TITLUL II

Corespondenle scutite de taxd

Art. 84. Sunt scutite de plata taxelor :

a) Co respondenta telegraficd i postald de scrisori i de mesagerii ale M. S. Regelui,
cancelariei Sale i adrninstratiunii domeniului Coroanei cu oricari autoritati sau particulari ;

www.dacoromanica.ro

- 472 Corespondenta telegrafich i postalA i de mesagerii ale rninitrilor cu oricari autoritAti i oricare particular In interiorul tdrii In interes de serviciu ;
c) Corespondenta telegraficA a autoritAtilor judetene numai pe liniile infiintate i Intretinute cu cheltuiala lor, in interes de servicin ;
Corespondenta postala de scrisori i mesagerii oficiale ale tuturor autoritAtilor
constituite, dependinte de Stat, judete sau comune intre dAnsele ;
Corespondenta de scrisori i mesagerii oficiale ale stabilimentelor de binefacere
recunoscute de Stat ;
Corespondenta telegraficA i postal de scrisori i mesagerii ale agentilor administratiunii telegrafelor i postelor In afaceri de serviciu ;
gj Corespondentele imesageriile emanate dela casele de credit agricol, precum i acelea
ce vor fi adresate numitelor case de cAtre oricare autoritate sau Banca NationalA ;
h) Trimiterile portAreilor de pe Lang& tribunale, Curti de apel i Inaltei Curti de casatie i justitie, adresate portdreilor, Curtilor i tribunalelor din ;arA, continzind acte relative la procesele persoanelor ce se servesc cu acte de paupertate.
Aceste trimiteri vor trebui s fie depuse la posta in plicuri deschise sau sub bandi
pe care va fi aplicat i sigiliul grefelor instantelor respective, care va servi astfel de garantie postei ca nu stint relative la alte afaceri.

Art. 85.Sunt scutite de plata taxelor postale corespondentele oficiale interne ale
minitrilor plenipotentiari, ale insarcinatilor de afaceri, ale consulilor i agentilor acreditali
pe hingi guvernul tArii, dad in Wile respective minitrii, agentii i consulii Romniei se
bucurA de aceea favoare.
T1TLUL III

Despre manipularea banilor de ciitre diriginiii de ofieii

Art. 86.Veniturile telegrafo-postale se vor vrs regulat, din 10 in 10 zile,la cassieriile districtelor.
T1TLUL IV

Pentru asigurarea servieiului telegrafo-postal

Art. 87.Nici un seehestru nu se poate pune pe obiectele i accesoriile serviciului

telegrafo-postal, precum : cai, trAsuri, hamuri, furaj, material pentru linii, subventii, venit,
etc., obiectele incredintate postei i obiectele oricArui impiegat telegrafo-postal ce este obligat sA aibA prin regulamentele de serviciu.
Art. 88.Curierii, stafetele, trAsurile de post i caii in mergere i intoarcere i tot
personalul serviciului telegrafo-postal vor fi scutiti de toate taxele pentru trecere pe osele
i poduri.

Art. 89.Arestarea personalului telegrafo-postal In exerciPul functiunii sale nu se

va efectuA fArA incunotiintarea efului diriginte respectiv, pentru a lui msuri de inlocuire,

insii pia la Inlocuirea sa se va putek lua mAsuri de pazA pentru asigurarea persoanei
i chiar In oficiu.

In cazuri cnd ar necesit arestarea unui impiegat care insotete o expeditiune, se

poate aplid numai masura de escortare a postei pAnA la cea dinthiu statiune, unde, dupil
Intiintarea efului dirigent local pentru a lutt dispozitiuni de inlocuire, se va lAsit cel urmArit la dispozilia autoritittilor competinte.

www.dacoromanica.ro

473

Art. 90.Orice arestare sau detinere, sub orice mod ar fi, a vreunui impiegat telegrafo-postal cand nu este in serviciu, trebuie comunicata dirigintelui sau administratiunii
centrale In termen de 24 ore.
Art. 91.Numai In afaceri de serviciu autoritatea telegrafo-postala este in drept a
tercet contraventiunile personalului.
Actele dresate de inspectorii telegrafo-postali, precum 0 ale agentilor desemnati de
directiunea respectiva, vor face probi in justitie.
Art. 92.Liniile telegrafice vor fi priveghiate fara remunerar de toti agentii de poduri
pi osele, de toti agentii caller ferate, de agentii puterii publice, pe cari privete politia drumurilor qi politia comunald, fiind datori, in cazuri de intreruperi sau stricaciuni, a irgitiintA

biuroul telegrafic cel mai apropiat 0, in cazuri de delict, a urmarl cu activitate pe culpabili
pentru a-i da pe mna autoritatilor competinte.
Art. 93.Toate autoritatile civile i militare sunt datoare a da tot concursul impiegabber telegrafo-postali, oricand li se va cere pentru executarea serviciului.

Art..94.Comunele sunt responsabile pentru orice furturi sau strickiuni aduse liniilor telegrafice in tot cuprinsul Mr.

Art. 95.Constat5rile facute prin procese-verbale de catre agentii telegrafo-postali

pentru strickiunea liniilor vor fl valabile in justitie pana la proba contrarie.
Art. 96.Obiectele incredintate postei spre expediere in genere, adica : scrisori, gropuri, pachete de orice natura, mandate postale, etc., sunt considerate proprietate exclusiva
a depunatorilor, cari pot dispune de dnsele in orice mod ar voi, pana in momentul predarii
lor regulate la destinatie, dud Statul este scutit de orice rdspundere.
TITLUL V

Pentru despdgubiri in cazuri de pierderi, spoliatiuni i, stricdeiuni

Art. 97. DespAgubirile la cari se supune Statul prin administratiunea telegrafelor
postelor sunt :

pi

al 1. Pentru o telegrami care s'ar fi pierdut.

2. Pentrtio telegrama predata la adresa mai tarziu`decat ar fi putut parveni prin posta.

3. Pentru o telegrama colationata care s'a gre0t in transmitere In mod de a nu

puted indeplinl scopul.
In toate aceste trei cazuri se va restitui taxa telegramei ;
b) Pentru un obiect recomandat, pe lnga taxa platita i o despagubire de 50 lei ;
cJ Pentru obiectele cu valoarea declarata, pe langA taxa platita i valoarea declarata ;
cu toate acestea, indemnitatea poate fi mai mica dad s'ar constati cA valoarea a fost mai
mica decat cea declarata ;
dJ Pentru pachete frA valoarea declarata, 2 lei de fiecare kilogram ;
Pentru obiecte ce s'ar stricd prin transport, administratia postelor poate despagubl

dupa estimatia strickiunii, liberand obiectul in primirea destinatarului sau expeditorului,

sau poate consideri obiectul ca pierdut 0 a despagubl pe cei in drept, dupa cum se specifica
mai sus.

Obiectele pentru cari Statul va fi plata desp5gubiri i cari se vor gasi in

Art. 98.
i
despagubirile
la cari ar fi supu0 impiegatii responsabili sau deturnatorii
urma, precum
acestor obiecte vor raminek in profitul casei postale ; cind insa un impiegat a fost supus la
plata unui obiect care In urmi a fost gasit, sums dela el implinita Ii va fi imediat restituita ;

www.dacoromanica.ro

- 474 iar Directiunea, prin aplicarea legii de urmArire, se va despAgubi dela cel in drept, care va
trebui sl restitue valoarea ce i s'a plata.
Statul este scutit de despAgubirile de mai sus in cazurile urmAtoare :
Art. 99.
a) CAnd intArzierea sau nepredarea la adresA a telegramelor va proveni din lipsa de

adred precid ;
IV Dad Pierderea sau strichciunea obiectelor va proveni din ncindeplinirea dispozitiu.
nilor regulamentelor postale de cAtre expeditori ;
c) Mild valorile ce s'ar pretinde el au fost sustrase sau pierdute din scrisori sau gropuri si pachete nu au fost prealabil declarate si nici a perceput Statul taxele legate pentru
acele valori.
Reclamatiile de despagubire trebuesc acute in termen de 6 luni dela
Art. 100.
data predrii obiectelor la oficiul telegrafo-postal ; iar dup expirarea acestui termen, reclamantul nu mai are dreptul la nici o despagubire.
Orice object va avea greutatea constatat la primire si nu se va vedea
Art. 101.
vdtdmat sau falsificat pe din afarA, sau destinatarul primind obiectul fad nici o observatiune, nu mai dA loc la nici o despAgubire.
In caz de bAnueli, constatarea si deschiderea obiectelor nu se va putei face deck in
fate dirigintelui oficiului.
Afari de despAgubirile prevAzute mai sus, Statul nu i nici o altA 'isArt. 102.
pundere pentru pagubele ce ar proveni din erori, pierderi sau intArzieri in ducerea si predarea core spondentei telegrafo-postale.
Termenele, conditiunile 0 sumele de despAgubiri ce se vor prevede prin
Art. 10,9.
conventiuni speciale cu administratiunile strAine pot fi diferite de cele insemnate in aceast
lege si vor fi asemenea obligatorii, ing numai pentru corespondenta international.
In cazuri de rAsboi sau pericole in genere, Statul poate suspendh orice
Art. 104.
rAspunderi in privinta serviciului, fAcAnd publicatiuni prin Monitorul Oficial 0 afisAnd
aceasta in fiecare oficiu telegrafo-postal.
TITLUL VI

Peutru garantarea secretului corespondentei i penalitiiiile aplicabile functionarilor

telegrafo-postali, in cazuri de abateri 0 contraveniri la lege

Personalul telegrafo-postal, de orice grad, este dator a pasta secretul

Art. 105.
telegramelor si corespondentei postale, sub penalitatea prescrid de lege.
Orice functionar sau impiegat telegrafo-postal va fi destituit si in cazuri
Art. 106.
grave va fi condamnat la amendA si inchisoare, prevAzutA la art. 156 din codul penal :
a) Dad printr'un mijloc oarecare ia cunosting de pe continutul unei scrisori sau unui
pachet in hArtie sigilat ;
bl DacA va inlesni oricui de a sustrage un asemenea object incredintat postei, sau de
a lu cunostinta despre continerea sa ;
cl Dad va sustrage o scrisoare sau un pachet de hArtii ;
di Dad va spune la o a treia persoanA a douA persoane corespund intre ele prin postA;
e) Dad va comunici continutul unei telegrame la orice persoara strAin &are care nu
este adresatA, precum si dacA cu intentiune va suprinah sau modifici in transmitere textul
unei telegrame.
Sunt supusi la penalitAtile prevAzute in codul penal (capitolul II art.140
Art. 107.
si urmAtorii) functionarii si impiegatii telegrafo-postali cari vor cAdeA in unul din cazurile
urmitoare :

www.dacoromanica.ro

- 475 a) Dac pentru imPlinirea datoriilor lor vor prirni bani sau alto foloase earl nu-i sunt
datorite, sau dad vor percepe taxe, emolumente sau alti bani peste tarifele legale ;
b) Daca vor destainui la oricine comunicatiuni verbale sau continutul unor lucrari despre cari au avut cunoqtinta prin functiunile lor i al caror secret le-a lost prescris ;
c) Daca vor lua pe feta sau in secret parte in afacerile de drept sau de interes a caror negociare, concluziune sau priveghere privesc serviciul lor, fie singur, fie in unire cu
alti functionari ;
cl) Dad. va viola en intentiune datoriile puse in sarcina sa.
TITLUL VII

Pdnalitettile aplicabile particularilor pentru contraveniri la aceastei lege

Art. 108.
Oricine va sustrage taxele postale, in total sau in parte, se va supune la
taxa intreita a obiectului; acei ce vor face declaratiuni false asupra continutului obiectelor
predate postei i al caror transport ar fi proibit, vor fi supui la o amenda dela 1-50 lei
de bucati, precun-i i acei ce vor declari o valoare superioara valoarei reale a unui grop sau
caseta cu bani, precum i a unei scrisori cu efecte publice de valoare, constatandu-se ea' continutul a avut o valoare inferioara, n'are dreptul la despagubire in caz de pierdere pentru
diferenta dintre valoarea real& constatata i chiar declarata in mod frandulos superioara.
Amenda se pronunta de Directiunea genecala a telegrafelor i postelor i se va implinl
prin agentii fiscali dupa legea de urmarire.
Este asemenea frauda cand se profita de facultatea acordata ziarelor, tipariturilor,
probelor de marfuri, etc., prin reducerea taxei, pentru a se ascunde i corespondente cu intentiune de a se sustrage dela taxele cuvenite.
Art. 109.
Cel ce se va dovedi ca tine un serviciu elandestin de post& se va pedepsi
cu amenda 'Ana la 1.500 lei, sau cu inchisoare pana la doua Itmi.
Art. 110.
Dupa cererea administratiunii telegrafo-postale, agentii administratiei,
ai politiei sau ai finantelor stint datori a cooper& la ferirea i descoperirea prevaricatiunilor
postale, implinirea taxelor i amenzilor prescrise de lege.
Art. 111.
Se vor pedepsi ca autori de falsificare publica, conform dispozitiunilor codului penal, acei eari vor fabrica, vor vinde, vor colporth sau distribui vignete i timbre postale in uz in serviciul postal, contrafacute sau imitate in cat ar putee fi confundate cu vignetele i timbrele postale emise de Statul roman sau de un altul care face parte de Uniunea postala universala.
Asemenea se vor pedepsi, conform art. 108 pentru intrebuintarea frauduloasa, acei ce
se vor servi la francarea corespondentelor cu timbre postale contrafacute sau cari ar mai fi
fost intrebuintate.
Art. 112. Registrele i actele de manipulatie se vor conserva in arhivele oficrilor
in timp de doi ani ; iar actele de corespondenta i Monitoarele Oficiabe se vor conservii in
timp de 10 ani ; dupa acest termen Directiunea generala le va vinde in folosul Statului cum
se va crede mai avantagios, insa actele de corespondenta se vor da numai fabricilor de
hartie, in sad sigili, spre a se transformi in pasta, sub supravegherea unui amploiat telegrafo-postal.

Condemnatiunile pronuntate de Directiunea generala in contra particuArt. 113.

larilor in puterea art. 108, vor putea fi atacate cu apel la tribunal, conform art. 20 din lemia de urmarire.

Dispozifiuni generale

Art. 114. Orice dispozitiuni contrarii acestei legi sunt i ramn abrogate.

www.dacoromanica.ro

476

Regulamentul desvolta tor al legii de exploatare prin care se stabilete

modul de manipulare al diferitelor ramuri de serviciu s'a sanctionat i pus in
aplicare cu decretul No. 2.351 din 9 Iulie 1.892 1).
* * *

Legea pentru organizarea serviciului postal rural s'a votat de Camera i

ASenat la 20 i 28 Martie 1892 i s'a sanctionat cu decretul No. 2.869 din 13
Iu lie 1892 2).
Prin aceasta lege s'a consfintit tot ce se Meuse pana atunci pentru organizarea

serviciului postal rural In timpul directorilor Sulu, Cezianu i Gorjan, numai in

baza unor aprobri ministeriale, i s'au introdus ca principii noi urmatoarele :
In interesul administratiunii Statului, s'a prevazut ca legatura comunelor
rurale prin factori sa fie astfel facutd in eat ele sa-i primeasca corespondentele
de cel putin trei ori pe saptamana, iar a comunelor reedinta de subprefectura
in toate zilele, Owl de Duminica.
In comunele rurale unde serviciul postal va fi prea desvoltat sau unde se
intalnesc mai multi factori r arab, 4a ca serviciul nu se poate efectua de notari,
s'a prevazut a se infiinta agentii kpeciale cari erau mici oficii postale.

S'a pus obligatiune comitetelor judetene a inscrie in bugetele judetelor

sumele necesare pentru intretinerea postei rurale, aa cum se vor cere de Directiunea postelor, dispozandu-se ca, in caz contrariu, ele sa fie inscrise din oficiu
de catre ministerul de interne.
Aceasta lege find i astzi in vigoare cu mid modifichri, despre cari vom
vorbl la timp, o dau aci pentru cei ce vor vol sa o consulte in detaliu :

LEGE
PENTRII

ORGANIZAREA SERVICIULUI POSTAL RURAL

(Sanctionati prin liialtul decret regal No. 2.469 din 13 Iulie 1892 Ili publicati prin Monilorul Oficial
No. 88 dela 22 lulie 1892)

Serviciul postal rural se va fac9 de impiegati ai Statului numiti de ministeArt. 1.

rul de interne i pui sub ordinele Directiunii generale a telegrafelor i postelor.
Serviciul va fi astfel organizat in cat comunele rurale sh pritneasci i s
Art. 2.
expedieze, cel putin de trei ori pe saptamana, corespondentele lor ; iar intre prefecturi i
subprefecturi schimbul sd se fad in toate zilele, afard de Duminici.
Personalul serviciului postal rural se compune din
Art. 3.
cti Agentii postali ;

b) Factorii rurali.
Atributiunile agentilor postali const in a primi
Art. 4.
i) Monitorui Oficial No. 87 din 1892.
2) Monitorul Oficial No. 88 din 1892.

www.dacoromanica.ro

transmite orice fel de

477

expeditiuni previzute prin legea telegrafo-postalA dup5 cum se va regul de Directiunea generali a telegrafelor i postelor.
DAnsii vor mai putei fi obligati si cu distribuirea la destinatie a obiectelor.
Art. 5. Factorii rurali vor face pe jos, cAlare sau cu trAsura cursele ce li se vor
fixh de Directia generalA a telegrafelor i postelor, calul i trsura find proprietatea lor.
Atributiunile lor consist in a aduce i distribui singuri obiectele ce vor avek pentru

comunele din circumscriptia br, dup instructiunile ce li se vor da, precum si de u primi
dela public numai expeditiile pentru caH vor fi autorizati de Directia general a telegrafelor
pi

postelor.

Art. 6.
In comunele unde nu va fi biurou postal sau agentie postalA, notarii stint
obligati s fad serviciul postal dup instructiile ce li se vor da.
Art. 7. Circumscriptille postale, precum i resedinta agentilor postali si a factorilor
rurali se vor fixi de ministerul de interne.
Art. 8
Sumele necesare pentru plata personalului vor fi In sarcina judetelor, carora le va veni Statul in ajutor cu cAte 10.000 lei pe an pentru fiecare judet. Acest ajutor
se va puteh marl prin legea bugetara, cAnd serviciul va Iu o desvoltare care sd ceard chelWell mai marl.

Art. 9. Cheltueli de instalare, prectim i acelea necesare la completarea i intretinerea In bun stare a obiectelor trebuincioase serviciului vor fi platite de judet.
Art. 10.
Consiliile judetene sunt datoare a trece In bugetele lor, in fiecare an, sumele necesare pentru acest serviciu dupg cum vor fi stabilite de ministerul de interne, iar
in caz contrariu ministerul de interne le va inscrie din oficiu.
Art. 11.
Notarii caH vor face serviciul postal vor primi o indemnizatie de cel putin
cinci lei pe lung i retributiunile agentilor postali si a factorilor rurali se vor fix5 de ministerul de interne.
Art. 12. Agentii postali l factorii rurali vor fi obligati la o garantie de 300 lei, care
se va putei formi i prin retineri lunare din salariile lor.
CAnd se va gAsi necesar si se va InsArcin5 agentii postali sau factorii rurali i cu alte
indatoriri din serviciul telegrafo-postal, afarA de acel al corespondentelor, garantia lor poate
fi mrit Oda la o sumi cel mult egala cu leafa ce primeste Inteun an.
Garantiile agentilor postali si ale factorilor rurali nu vor pute fi urmaArt. 1.3.
rite sau InstrAinate, ci vor servi exclusiv numai pentru despAgubirea Statului.
Asemenea nu se va pute5 pune nici un fel de secbestru pe trsurile, caii pt hamurile
impiegatilor postali rurali, cari se vor considerA tot ca garantii pentru serviciul ce indeplinesc.
Dispozitiunile din legea telegrafo-postal privitoare la despAgubiri sunt aArt. 14.
plicabile agentilor, factorilor i notarilor insArcinati cu serviciul postal rural.
In caz de abateri dela instructiuni ministerul de interne poate aplich noArt. 15.
tarilor amenda pAnd la cinci lei inteo lun, iar agentilor i factorilor rurali le va aplicA amendele prevAzute prin legea telegrafo-postala.
Art. 16. Pentru serviciul militar agentii i factorii rurali sunt considerati ca fAcAnd
parte din corpul telegrafo-postal i, prin urmare, vor fi supusi la aceleasi legi i regulamente
ca i ceilalti impiegati telegrafo-postali.
Un regulament va prevede5 modul executArii serviciului, fixarea circumArt. 17.
scriptiunilor postale, regularea salariilor, obligatiunile i drepturile impiegatilor.
Art. 18. Orice legi i regulamente relative la acest serviciu sunt pi rAmAn abrogate.

Asupra organizarii serviciului postal rural urmeaza a se sti, c6, In timpul

www.dacoromanica.ro

478

directorului Sturza, si lnainte de a se sanctionA legea, acest serviciu s'a mai introdus treptat in urmtoarele judete 1):
Back'
Ft 13 Aprilie 1802.
,,
Ialomita
71

Neamtu

Putna
Romanati
Vaslui
Prahova

77

7,

75

73

71

77

77

71

77

,,

77

77

79

,, 27 Maiu
,, 13 lunie

Gorj
Dorohoi
Dolj

Darnbovita
Constanta
Tulcea

77

75

/I

71

77

71

,,

77

/7

77

7/

77

72

75

,, 27

,,

77

77

77

77

17

71

77

Asa c la intrarea in vigoare a legii sus aratate serviCiul postal rural se

gase organizat in 29 judge, iar cheltuelile pentru intretinerea lui pe exercitiul
1892/93 s'au ridicat lii Sum de 805.787 lei, din care 290.000 lei dati de Stat si
515.787 lei dati de judge.
* * *

Legea pentru construirea palatului postelor, care s'a votat de Camera si

Senat la 20 si 22 Maiu 1892 si s'a sanctionat la 29 Maiu acela an are urmatorul cuprins :
Art. I.

Se autoriza ministerul de interne a construl in Bucuresti

un local pentru serviciul telegrafo-postal, pe un loc care se va hotari de
consiliul de ministri.
Art. H.
Se deschide pe seama ministerului de interne un credit de
3.000.000 lei, care se va acoperi printr'o emisiune de r.enta, sau prin (nice
alte mijloace ce va gasi guvernul mai nemerit.

Art. IILA.cest credit va servi pentru plata terenurilor, pentru constructia localului, precum i perrtru cheltuelile de supraveghere a constructiunii.
Asupra chestiunii cldirii localului urmeaza a se stl ca consiliul de mi-

nistri, In sedinta dela 26 Iulie 1892, a hotarit ca palatul postelor sa se cladeasca pe locul llama piata Constantin-Voda, situat intre strada Carol, Stavropoleos i calea Victoriei, ;i c pentru intocrnirea programului si a proiectului

de constructie sa se insarcineze un arhitect, care impreuna cu o persoana cunoscatoare a serviciului postal si telegrafic sa viziteze cladirilesimilare din straiDarea de searni din 1888194, tabela 6.

www.dacoromanica.ro

479

ntate i sa intocmeasch prograrnul i proiectul necesar, dupa cerintele administratiunii postelor1)

In baza acestei incheieri, ministrul de interne hotarate a se trimite in

straina'tate directorul postelor Ernest Studza, insotit de arhitectul AI. Savulescu,
cari viziteaza in acest scop cladirile de posta din Wiena, Mnchen, Zurich, Geneva, Paris, Bruxelles, Turin, Milano, Venetia i Buda-Pesta i cari, duph inapoiere,

inainteaza ministrului de interne un raport amanuntit asupra celor vazute,

prOpunnd tot de odata i programul lucrarii.
*

In timpul directoratului lui Ernest Sturza s'a dat in circulatie linia ferata
Ia0-Vas1ui la 1/V/1892, cu care ocazie s'a dispozat ca garile de pe acea linie sa
indeplineasca i serviciul postal i telegrafic.
In afara de aceasta, s'au mai infiintat i oficiile Nicoreti (Tecuci) la 4/X. i
Viziru (Braila) la 14/X/1892.
*

Tot in timpul de conducere al directorului Sturdza s'a sanctionat la 23

Maiu 18922) i.s'a pus in aplicare prima lege de exploatare telefonica. Sub irnperiul acestei legi s'a inceput exploatarea serviciului telefonic in tara noastra
s'au infiintat primele retele telefonice in oraele Braila, Go lati i Bucureti.

-+.111.4

I) Dosarul Directiunii postelor No. 90 din 1890.

1) Monitorul Oficial No. 45 din 1892.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI DUMITRU CEZIANU

17 Octornvrie 1892-10 Octornvrie 1895

Dumitru Cezianu a prirnit conducerea administratiunii postelor i telegrafelor pentru a doua oara, in urma stdruintelor personale ale minis(rului de interne de atvnci, Lascdr Catargi, care dorea, sd aibd in capul (westei institutiuni
vn bun administrator, cdt i in urma rugdmintilor ce i s'au put de mare parte
din personalul corpului.

Cezianu, venind in capul adrninistratiunii, gasi de curncl votate de Corpurile legiuitoare legea de organizare a corpului, legea de exploatare, legea pen-

tru organizarea postelor rurale i legea pentru construirea palatului postelor,

legi la alcatuirea carora luase parte fie ca director, fie ca depu tat. Ii rainfinefi
insa acestui director o parte destul de insemnat i de grea, adica a punerii In
aplicare a acestor legi, a completarii i imbunatatirii lor.
*

Pentru o build punere in aplicare i completare a legii de organizare a corpulu i, directorul Cezianu ia urrntoarele deciziuni :
Intoemete o programa speciala de rnateriile i cunotin tele ce trebuiau sa
posede cei cari voiau sa intre ca elevi in corpul teleghfo-postal, pe care o aduce
la cunotinta tuturor, publicAnd-o in Buletinul Telegrafo-Postal din Decemvrie 1892.
Prin acea programa se cereft aspirantilor sa cunoasca : electricitatea
statich, dinamica i magnetismul, aritmetica rationata, geografia Romfiniei, Eu-

ropei i a celorlalte continente, traduceri din limba franceza sau gerrnana

in romnete i caligrafial).
Cum insa directorul Cezianu voift sa ridice nivelul cultural al personalului
i sa-1 selectioneze mai bine, nu mull dupa aceasta modified programa de mai
sus, cernd aspirantilor de a intr in corp cunotinte in plus de istoria romnilor,
algebra, geometrie plana ,i principii generale de fizich asupra gravitatii i caldurii 2).
1) Buletinut Telegra(o-Postal dia 1892, pag. 550.
2) Buletinta Telegrafo-Postal din 1894, pag. 459 0138.

www.dacoromanica.ro

482

Tot de odat dispuse ca aspirantii sh depuna un examen in scris vi oral la

revedintele inspectoratelor telegrafo-postale, rspunzand la chestiunile ce se vor
trimite in plicuri inchise de catre Directiunea generald.

Asupra invatamantului profesional al elevilor admivi in corp, directorul

Cezianu, prin regulamentul sanctionat cu decretul No. 168 din 21 Ianuarie
1893, a stabilit urrnatoarele norme 1) :
Elevii admivi in corp trebuiau sa capete primele cunovtinte profesionale de
la oficiile unde se atavau, prin mijlocirea diriginilor respectivi, urmand ca in
primele vase luni sh capete cunovtintele serviciului telegrafic sau postal in toate
rarnurile lui, dupa care erau trecuti sa invete i celalalt serviciu.
Elevii cari, in urma unui examen, se constath c nu vi7au insuvit cunovtintele uneia din cele doua ramuri principale, erau obligati sa. repete Inca vase
luni partea la care n'au reuvit i daca nici dupa acest termen nu obtineau note
satisfacdtoare, se licentiau ca neapti pentru serviciu.
Elevii ce terminau perioada practica se treceau inteun tablou ce se tinea
la Directiune i duph care se faceau chemarile celor earl trebuiau sA urmeze
cursurile co1ii profesionale a carui durata era fixath la un an.
Programa vcolii cuprindea cursurile urmatoare :
Exploatarea postal i telegrafica ;
Electricitatea, magnetismul 1i electr otelinica ;
Fizica ;

Chirnia elementara ;
Matematica ;
Geografia;

Istalatiunile de oficii ;
Desemnul.

Acest regularnent mai prevedea reguli pentru administrallunea 1colii,

obligalluth pentru profesori, cari puteau fi recrutati vi in afara din corp, indatoririle elevilor, programul amanuntit al fiecarui curs vi reguli pentru exarnene.
Tot prin acest regulament se mai prevedea cri la nevoe se puteau introduce
materii
de un ordin mai innalt, prin cari sh se completeze cursurile unei vcoli
1i
superioare.

Intru cat legea de organizare a corpului i regulamentul sari prevedea ca

inaintarile elevilor sa se fach prin examen, directorul Cezianu, luctnd i avizul comisiunii consultative, stabilevte urmatoarele reguli 2).
Inspectorii de circumscriptii sa examineze pe top elevii gr. III vi II din vase
1) Monitorul Oficial No. 238 din 1893.
2) Butetinut Telegrafo-Postal din 1894, pag. 167.

www.dacoromanica.ro

483

In vase luni, i anume dela 1.5 Fevruarie la 15 Martie vi dela 15 August la 15

Septemvrie, iar tablourile cu notele obtinute sh se inainteze Directiunii pAnzi la
20 st. v. ale lunii Martie sau Septemvrie, unde sh se centralizeze i formeze un
tablou general.
Inainthrile sh se Ned de pe acest tablou, luAndu-se unul la vechime in ordinea din anuar i unul la merit de pe tablou, iar dach tabloul nu se va terminh
pan la epoca unui nou examen, cei rdinavi s deh un alt examen.
Intocmevte noi programe pentru concursurile personalului, pentru trecerea
la clasa de oficianti inferiori i superiori, completndu-le cu materiile necesare,
In scopul de a ridica nivelul cultural vi profesional al functionarilor, vi le publich in Buletinul Telegrafo-Postal 1), spre cunovtinta tuturor.

In scopta de a scapd Directiunea la nvmeroase interveniri

s(drvinte
pentru inaintarea personalului, a nu se mai face nedrepteitile din trecut 0 pen/ru
gi

ca la merit sd nu se Inainteze decdt functionarii cit adevdrat merito0, iar meritul functionarilor sd tie recunoscut numai de organele superioare ale Administratiunii postelor, directorul Cezianu, cu decizia Inregistrath la No. 70.630 din
6/X/1894, hottiravte urmdtoarele 2) :

Tablourile de inaintdri la gr. II 0 I de oficianti inferiori i superiori

se vor face odatd pe an in luna Ianuarie, iar la formarea lor se vor chemet
cu vot consultativ ii inspectorii de circumscriptii i cel al biurourilor ambu,

lante.

De oarece prin legea de organizare a corpului i regulamentul ei de punere

In aplicare se prevhzuse ch functionarii telegrafo-postali se bucurd de toate

drepturile legii asupra pensiunilor militare, far& insh a se prevede i o limita
de viirst, cand functionarii puteau fl scovi la pensie din oficiu, directorul Cezianu, pe de o parte, In scopul de a intineri cadrele corpului, iar pe de alta, de a
pune la retragere pe cei cari nu mai corespundeau cerintelor serviciului, face sh
se completeze art. 1.60 vi 169 din regulamentul de punere in aplicare a legii,
cu urmtoarele aliniate 3) :
La art. 160 se adaugh :
Pentru retragere la pensiune din oficiu, cu dreptul la pensiunea coinpleta, se vor avea In vedere, conform legii pensiilor militare, a se aplich

duph 35 de ani de serviciu pentru functionarii inferiori panh la oficiant

'Ir. I inclusiv ii duph 40 de ani de serviciu pentru ceilatti functionari su-

periori.
1) Buietinul Telegrafo-Postai din 1894, pag. 316.
9) Buletinut Tetegra(o-Postal din 1894, peg. 460.
3) Buletinul Telegrafo-Postal din 1893, pag. 1.

www.dacoromanica.ro

484

La art. 1.69 se adauga :

Trecerea in pozitie de retragere din oficiu, conform cu art. 38 din

',lege, se va putea apnea acelor cad, avand ca functionari inferiori varsta
de 46 ani, iar ca functionari superiori varsta de 50 ani, au cel putin 18
ani de serviciu, cad le da drept la pensiunea prevazuta in legea pensiilor
militarecc.
Regulamentul legii de organizare prevazand ca serviciul de mesagerii se
va manipula numai de oficiantii superiori, sau de oficiantii inferiori gr. I, directorul Cezianu, pentru a putea d acest serviciu si la oficiile mici, dirijate de
oficianti gr. II si III, precum si de elevi, si a veni astfel in ajutorul populatiunii
rurale, modifica art. 90 din acest regulament i ii adauga urmatorul aliniat 1) :
La oficiile judetene, mesageriile se pot manipula de manipulantii
respectivi

Pentru a pune in aplicare principiul stabilit prin legea de organizare a corpului la art. 46, in privinta Casei de dotatie, directorul Cezianu intocmeste un
regu lament pentru functionarea acestei Case, care se sanctiona cu decretul
No. 3.823 din 1.2/XI/1893 si se puse in aplicare pe ziva de 25/XI acelas an 2).
Prin acest regulament se specified, ca se pot acorda ajutoare lunare functionarilor telegrafo-postali i familiilor lor, cari nu vor avea dreptul la pensiune
din cassa Statului, cat i personalului plata cu diurna ca : factori, cantonieri,
oameni de serviciu, etc.
Regulamentul mai prevede norme pentru functionarea i administratia
Casei, constituirea fondurilor, plata ajutoarelor i contabilitatea ce trebuie tinuta.

Dei prin legea organica din 1892 se prevazuse un spor de personal, taus
numarul lui a ajuns in scurt timp neindestulator, prin desvoltarea traficului si
infiintarea de noi servicii, asa eh era cu neputinta sa se mai dea o noud intindere personalului si aceasta mai cu seama ca in anii 1.892/93 si 1893/94 bugetul de cheltueli al administraliunii postelor egalase aproape pe cel al veniturilor.
Cum insa directorul Cezianu, dupa cum vom vedea mai tarziu, voia sa dea
o intindere si mai mare serviciului prin deschiderea de noi oficii si infiintarea

de noi servicii, s'a gandit la crearea unei clase noi de personal, asa zis al
impiegatilor
carora s li se cear conditiuni usoare de admitere, sa
nu fie intrebuintati decal la anumite servicii de mica importantd, sa fie platiti
cu lefuri mici, spre a nu se ingreuia, bugetul de cheltueli i cad sd poata fi Hem-pall la un moment dat, cand situatiunea financiard ar permite largirea Cadrelor corpului.
Butetinut Telegra fo-Postal din 1893, pag. 237.
1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1893, pag, 350.
4)

www.dacoromanica.ro

485

Pe aceste
intormit un proiect de lege, care s'a votat de Corpurile legiuitoare $i s'a sanctionat cu decretul No. 1.559 din Aprilie 1894 1).
Prin aceasta lege se stabileau in principii generale urmatoarele :

Impiegatii auxiliari poe fi barbati sau femei, iar nurna'rul lor se fixeaza

prin bugetul fiecarui an, putand fi sporit sau mic$orat, dupa trebuintele
serviciului.
Ei vor face serviciul de telegraf, post woard, pachete Fara valoare pi
vor mai pute dirija i oficii mici, earl n'au serviciul de mesagerii.
Pentru a fi admi$i ca impiegati auxiliari, aspirantilor li se cerea sa intruneasca urmatoarele conditiuni :
A ffi roman sau naturalizat ;

Sa aiba etatea de 16-28 ani ;

Sa poseada cuno$tintele a cel putin patru clase primare;
Sa alba o buna conduita, i
S satisfaca un examen prin care sa dovedeascii crt an cuno$tinta perrecta de transmiterea i primirea telegramelor prin aparatul Morse, di au
o scriere buna $i cite*, cuno$tinte de arittnetica elementara j notiuni tie
sislemul metric $i ca cunosc geografia Romaniei $i a tarilor straine.
Cei cari retwau la examen se admiteau ca amploiati cu leafa prima de

80 lei lunar, urmand ca aceasta leafa iniiali sa poata fi sporita din an in

an cu cate 20 lei lunar, pana la maximum 200 lei lunar.
Indemnizatiile de locuinta pentru cei cari nu aveau locuinti la oficii
s'au fixat la un leu pe zi, iar pentru dislocari provizorii s'a prevazut a li se
da eLite 2 lei pe zi.

Suspendarea din serviciu pentru mai mult de 1.5 zile i destituirea

acestor functionari s'a prevazut a se da de directorul general, en avizul
co m isiunii consultative.

Pentru transferari si garantii s'a prevazut acelea$i dispozitiuni ca la

personalul corpului.
Unneazd a se 01 insd c directorul Cezianu, de0 aveet vevoie de personal
pentru intinderea serviciului, tottc el n'a admis ca iinpiega.Ii auxiliari deedt pe
acei cari cuno0eau manipulatia aparatelor Morse, cd la plecarea lui vu se Ostia,
decdt un numb' de 115 functionari de aceas(d categorie 0 cd e&nu voia sa de o
intindere mare acestui personal.
hiLeucat conditiunile de admitere ale personalului inferior, ca conductori,
factori urbani, cantonieri i oameni de serviciu, nu erau fixate nici icorin legea de
organizare i nici prin regulamentul de punerea in aplicare al acestei legi i, In
4) Buletinul Tclegrafo-PosIal din 1894, pag. 191.
31

www.dacoromanica.ro

488

scopul de a se recrut pe viitor lin personal mai bun pentru indeplinirea serviciului, directorul Cezianu, cu deciziunea din 12/IV/1893 I), stabilete urmatoarele:

Conditiunile ce trebuie sa indeplineasch aspirantii can solicit postul

de conductor sunt :
ea) SA fie roman sau impAmantenit ;
b) SA' aiba etatea dela 21-35 ani trnp1inii ;
c) SA prezinte certificat de absolvirea studiilor a cel putin 4 clase

primare;
d) SA probeze cA a satisfcut legea de recrutare a armatei ;

e) S probeze di are purtare buna in societate i in serviciul ce a avut,

dach a mai ocupat veriun alt post ;
4) Sa probeze cu certificat medical, liberat din partea medicului primar al orwlui sau judetului, eh nu este atins de verio infirmitate corporal care 1-ar face irnpropriu serviciului.
Pentru cei din Bucureti certificatul trebuie sa fie liberat de medicul
Directiuni i ;

,,g) S depund garantie in numerar san efecte garantate de Stat egala

cu salariul pe un an ;
h) S depuna un examen satisfacator, in prezenta dirigintelui respectiv,
de cunotintele celor patru operatiuni i a cetirii i scrierii vizibil sub dicntando. Notele ce se vor da vor fi dela 1-10 it nu vor fi adinii decal acei

cari vor obtine nota minima' 6. Cei cu studiu superior celor 4 clase primare i fotii sergenti sau subofiteri in armata vor Ii preferati celorlaIi cu
',note egale lor.

Conditiunile pentru admiterea factorilor, pe laugh cele prevAzute la

literele a, b, d, f de mai sus, sunt urmatoarele :
na) SA aibd un certificat de moralitate i buna conduit dela o persoan cunoscuta i bine reputat din localitate, sau dela prirnAria locald ;
sa tie a scrl i ceti ;
c) SA depuna un examen, pdstrandu-se aceea norma ca i la conductori, asupra scrierii i cetirii, precurn i a cunotintei stradelor din comuna unde dorete a fi confirmat factor.
Fotii militari vor fi preferiti ;
,(1) S depund la intrarea in serviciu o garantie de 100 lei.
Conditiunile de admitere a cantonierilor i oamenilor de serviciu sunt
cele prevazute la aliniatele a, b, d, e, f de mai sus din aceasta deciziune ;
acei cu tiintAI de carte vor fi preferili.

***
4) Buletinul Telegrafo-Postai din 1893, pag. 99.

www.dacoromanica.ro

48/

Pentru o bunh punere in aplicare a legii de exploatare i pentru indeplinirea

serviciului in mai bune conditiuni, directorul Cezianu ia urrnhtoarele dispozitiuni:

In scopul de a simplifica operatiunile de manuire ale mandatelor postale

internationale, desfiinteazh veehile registre in cari functionarii trebuiau sh cornpleteze toate stiintele prevhzute in cotor, pe cupon si corpul rnandatului si in
recepisa ce se libera expeditorului i introduse un formular special, in felul celui
de care ne servim actualmente, care O. se completeze de prezentator atat pe
cupon cat si in corpul mandatului, ramanand amploiatului prirnitor a-i trece
numai indicatiunile de serviciu i a-I inregistra.
Aceste reguli de rnanipulatie, prin cari se usura munca personalului si se
inlatura asteptarea i gramddirea publicului la ghisete, s'au pus in aplicare pe
ziva de 1. Aprilie 18931).
Pentru a sirnplifica operatiunile la prezentarea obiectelor recornandate simple
cu ramburs, a scrisorilor cu valori declarate, a mandatelor, coletelor si a
mesageriilor, cu i MI% valoare declarath ;i ramburs, cat ;i a veni In ajutorul
caselor cornerciale, directorul Cezianu infiinteaza libretele de recepise, in cari posesorii urmau sh-si Inscrie singuri : felul trirniterii, valoarea, greutatea i suma

rambursului, ramanand arnploiatuluia verifica nurnai inscrierile, a trece numarul de prezentare, taxa perceputh si a semna de primire.
Aceste livrete, prin cari se usura munca personalului, astepthrile la ghirte,
;i se dhdea publicului posibilitatea de a avezi la un loc toate stiintele relative la
obiectele ce incredintase postei, s'au pus in aplicare pe ziva de 1/13 Fevruarie
1893, costal lor fixandu-se la inceput la 2 lei i apoi reducandu-se la 1. 1en2).
In urma unei intelegeri cu administratiunea C. F. R., directorul Cezianu
obtine ca dela I Noenwrie.1894 statiunile de cale feratet, pe ldnget celelalte seruicii postale, set indeplineascei atcit la prezentare cdt 0 la distribuire serviciul intern
al coletelor i mesageriilor inceircate cu ramburs
set participe la serviciol de distribuire al coletelor postale 0 cutiilor cu valori decktrate inceircate cu.ramburs, ce
vor sosi can strdindtate 3).

In privinta manipuldrii rnesageriilor interne cu ramburs, s'a stabilit aceleasi reguli ca i pentru oficiile postale, iar pentru cele sosite din strinhtate s'a
dispus ca oficiile de frontier sh le carteze la oficiul postal cel mai apropiat de
locul de destinatie, care va oprl mandatul original ede ramburs i va forma un
mandat intern oficial pe care II va trimite Orli de destinatie cu obiectul de
predat i hartiile insotitoare. Gara de destinatie, dup incasarea rarnbursului, trimite oficiului valoarea prin mandatul ce a prima i acesta completeaza' mandatul original de ramburs, pe care il expediazh oficiului de prezentare,
4) Butetinta Telegrafo-Postal din 1893, pag. 87.
Butetenul Telegrafo-Postal din 1893, pag. 56.
3) Bute/taut Telegrafo-Postal din 1894, pag. 481.

www.dacoromanica.ro

488

Cu ocaziunea introducerii acestui serviciu la gari, i in pcopul de a se inlatura abuzurile, se confectiond i se (MA garilor un nou tip de stampila de zi de
forma octagonala, cu instructiuni ca aceste stampile sa fie pastrate sub cheie de
efii garilor i s se aplice numai pe mandatele postale in locul rezervat sigiliului cu armele Orli.
Prin masura de mai sus, directorul (Jezianu a adus un insemnat servicin
populatiunii situate in a propierea celor 154 gdri cari indeplineau serviciul postal,
si cari dela acea data au putut sei prirneascei si sei exped ieze cu cea mai mare inlesnire trimiterile cu ramburs.

In privinta serviciului de mesagerii, i intru cat acest fel de trimiteri mi se

ri(licau regulat dela oficii sau gari, de oarece destinatarii de multe ori nu se grabeau sa le scoath, iar alte ori n'aveau surnele necesare pentru achitarea taxelor
rambursurilor, din care cauza la oficii i la OH se faceau adevarate inagazii de
marfuri, directorul Cezianu a completat art. 78 al legii de exploatare atunci Iii
vigoare cu urmatorul aliniat 1) :
localitatile unde nu exista serviciu de predarea obiectelor de mesagerii la domiciliu, destinatarii stint tinuti a ridica obiectele dela oficiul
',postal in termen de trei zile cel mutt dela primirea avizului. Dupa expira-

rea acestui termen, obiectele vor fi supuse pentru timpul cat vor sta in
depozitul oficiului la plata unui drept de magazinaj de 5 bani pentru fie',care zi de intarziere.
Obiectele ce vor trebul, din orice imprejurare, sa se hiapoeze la ori-

gina sau s se predea, ori sa se expedieze dupa cererea expeditorului la

alta destinatiune, vor fi scutite de taxa de magazinaj cu care au fost in-

carcate.
Tot in ceeace prive-te serviciul de mesagerii i in trucat diferitele autoritati
depuneau spre expediere pachete man i grele i al caror transport in vagoanele
postale, in diligente sau cariole, se facea cu mare greutate i producea
o mul,

time de neajunsuri in manuirea expeditiilor postale i a mesageriilor platite de

public, directorul Cezianu cauta sa indrepte raul i sa puna restrictiuni prin introducerea in regulamentul legii de exploatare, la art. 79, a urmatorului aliMat

2) :

Ministerele i toate autoritatile cari se bucura de gratuitatea taxelor

prevazute de lege nu pot expedia prin posta pachete sau tolete de o greu',tate mai mare de 5 kilograme, afara de casete cu bani, earl se vr putea
priml i expedia pana la greutatea maxima de 50 kilograme.

I) Butetinut Talegrafo-Postal din 1895, pag. 197.

2) Buletinul Telegrap-Postut din 1893, pag. 393.

www.dacoromanica.ro

489

Aceste dispozitiuni dupa intervenirea unor autorithli au fost completate nu

mult duph punerea lor in aplicare in sensul urmtor ) :

Ministerele i toate autoritatile cari se bucur de gratuitatea taxelor
prevrtzute de lege, nu pot expedia prin posta pachete sau colete de greu',tate mai mare de 5 kilograme, afarh de pachetele ca registre son acte de
coulabilitate, earl pot fl i pand la 20 kilograme, precum i casetele cu bani
na chror greutate nu va trece de maximum 50 kilograme.
Pentru a satisface cerintele publicului, Cezianu admite in serviciA intern
blind acere cartilor postale de imlustrie priv(lla i cu ordinul circular No.43.0-11

din 20/X/1894 2) dispozeaz eh asemenea chili postale pot fi de formatul color simple sau cu rhspuns Wait, timbrele de francare sh se aplice duph
nevoe, dimensiunile sh nu treach peste 14 centimetri lungime si 9 lhtime si formatul hrtiei sa fie in felul celei intrebuintate de. administratia postelor pentru
chrtile postale emise de (-Musa.

Pentru astfel de carti postale s'a stabilit ea in caz de francare insuficienta

:4 se perceaph dela destinatari dublul insuficientei, iar in caz de nefrancare asemenea trimiteri s se considere ca scrisori nefrancate.
Tot pentru a satisface cerintele publicului, Cezianu ia dispozitiuni a se admit(' in serviciul intern cu ramburs nu numai scrisorile recomandate, ci i celelalte obiecte, ca imprimate, probe de meirfuri i hdrlii de afaceri ; pentru introducerea acestor dispozitiuni a fost insh nevoie de modificarea art. 92, alin. 1V
din regulamentul legii de exploatare in sensul urmhtor 3) :
Corespondentele recomandate, de (mice categorie, sunt admise la exvediere cu ramburs pan la 500 lei.
Francarea taxei ordinare si de recomandare se opereazh prin timbre,
iar costul rambursului care se noteazit de expeditor pe obiect se incaseazh

in nurnerar.
Pentru a completa undsura luath in primul shu directorat, prin care se
suspendh indeplinirea serviciului de naesagerii in zilele de Duminich duph amiazi,

pentru a se da ore de odihnh personalului dela acest serviciu, directorul

Cezianu, la Ianuarie 1893 4), in scopul de a (l libertate i personalului dela ghisetele pentru primirea obiectelor recomandate i mandatelor postale, care panh
atunci nu avusese nici Pasti, nici Crhciun,intinde msura suspendhrii serviciului
Duminica duph pranz si la acele servicii i hothraste ca serviciile sus artate si
nu se indeplineasc duph amiazi si in zilele de sArbtori mafi ca :
1) Buletinui Te(egrufo-Postal din 1894, pag. 347.
2) Butetinul Telegro fo-Postal din 1894, pag. 479.
3) Buletinul Telegrafo-Postal din 1895, pag. 278.
4) Butetinul Telegrafo-Postal din 1893, pag. 54.

www.dacoromanica.ro

.190

1. Ianuarie.

Sf. Vasile
l3otezul Domnului
Sf. loan

Unirea Principatelor
Intampinarea Domnului
Proclamarea Regatului
Buna Vestire

6
7

75

24
.

2 Fevruarie.
14 Martie.

25

3 zile.

Sf. Pati
Naterea Regelui
Sf. Gheorghe
Sf. Efisaveta

7 April ie.
23

24

Innal[area Domnului
Zece Maiu
Sf. Constantin i Elena
Adormirea Maicii Domnului .
Naterea Maicii Domnului. .

Innaltarea Sf. Cruci

Sf. Dumitru
Intrarea in Biserica
Sf. Nicolae
Craciunul

1.0 Maiu.
21.
.

1:i August.
8. Septemvrie.
1.4

26 Octomvrie.
21. Noemvrie.
6 Decemvrie.
3 zile.

Tot in aceea ordine de idei i pentru a da o jumtate de zi liberh pe suiptiimari personalului dela micile oficii, unde se gsea numai cate un singur amploiat, cu decizia inregistrata. sub No. 65.473 din 13/IX/1895, directorul Cezianu dispune ca la oficiile in cauz Duminile dup5, pranz serviciul postal s fie
suspendat, iar pentru serviciul telegrafic stabilete ca acele oficii sa fie legate
telefonic cu oficiile cu serviciu permanent sau complet, cele mai apropiate, ur-

mand ca Duminicile dupa pranz corespondentele telegrafice ce vor fi sa se

transmit i primeascd prin telefon de catre factorul sau omul de serviciu al
oficiului respectiv1).

In scopul de.a uura lucrarile Administraliunii centrale, directorul Cezianu imparte oficiile telegrafo-postale in independente i sucursale. Ca oficii independente s'a stabilit a fi cele dela reedinta judetului i cele din comunele ur-

bane nereedinte, iar toate celelalte oficii din fiecare judet s'a stabilit a fi sucursale ale oficiului de.reedinth, sau a celor din cornunele urbane din acelajudet.
Prin aceast dispozitiune personalul oficiilor sucursale trecea sub administratiunea directzi a oficiilor independ.ente, dela cari primeau orice ordin i cruia
trebuia sit i se adreseze pentru orice afaceri de serviciu.
Butelinui Telegrafo-Postal din 1895, pag. 372.

www.dacoromanica.ro

491

Contabilitatea oficiilor sucursale se simplifica, intru cat venitul, incasarile

actele de manipulatie se inaintau oficiilor independente i acele le contopeau
cu veniturile, incasarile i actele lor de manipulatie.
Punerea in aplicare a acestor dispozitiuni s'a facut cu incepere dela Octomvrie 1894, cu Care ocaziune s'au publicat instructiuni detaliate, prin cari se prevedea ce au de fault atat oficiile independente, cat i cele sucursale, in tot ce
priveste intreaga adrninistratie i manipulare a serviciului I).

Pentru a completa masurile de activarea mersului corespondentelor si

usurarea manipularii serviciului postal, directorul Cezianu, dupa cum am vazut
in primul sat' directorat, a infiintat biurourile ambulante 5, 6, 7 si 8, iar imediat dupa a doua a sa venire, urmarind acelas scop, infiinteaza :
La 1. Maiu 1893, biurourile ambulante Bucuresti-Predeal No. 11 si PredealBucuresti No. 12, prin cari s'a stabilit o nouti legatura postala cu strainatatea,
prin mijlocirea biurourilor ambulante ungare.
La 1 Maiu 1.894, biurourile ambulante Bucuresti-Iasi No". 9 si Iai-Bucuresti No. 10.
La 1 Septemvrie 1895, &Iva darea in circulatie a poclului de peste Dunre,
directorul Cezianu infiinteaza biurourile ambulante Bucuresti-Constanta No. 13
si Constanta-Bucuresti No, 14 si ia rnasuri pentru stabilirea unei legaturi si
schitnb de trirniteri postale cu biurourile postale din Constantinopol, prin mij-

locirea serviciului de navigatiune romana, pentru a atrage din nou tranzitul

occidentului cu orientul prin tara noastra, tranzit ce scazuse aproape cu totul
dela deschiderea liniei ferate Belgrad-Sofia-Constantinopol.

Tot la aceast data, dandu-se in circulatie, pe linia Bucuresti-Varciorova,

un nou tren de noapte, directorul Cezianu infiinteaza biurourile ambulante Bucuresti-Varciorova No. 15 si Varciorova-Bucuresti No. 16, prin cari se punea
la dispozitia serviciului i a publicului o a treia cursa pe zi in directiunile sus
aratate.
Gain vedem, directorul CezianU, in timpul cdt a condus adatinistraflunea
postelor, a infiinfat 12 bittrouri ambuiante (inainte neflind decdt 4), aducdnd
as(fel o insentnatd iinbundtdfire in indeplinirea serviciului postal 0 tot lui se datorqte punerea in circulafie a vugoanelor postale speciale de sistem mai nou, incdpdtoare 0 practice, pentru efectuarea unui serviciu postal ambulant in bune
condifiuni i alcdtuirea printelor tablouri de cartare pentru acelea0 servicii.
* * *

In timpul directoratului sau, Cezianu s'a ocupat foarte mult cu chestiunea

clddirii palatului postei, staruind pentru intocmirea cat mai repede a planurilor
i inceperea lucrarilor.
t) Buletinul Telegrafo-Postai din 1894, pag. 484-191.

www.dacoromanica.ro

492

Planurile intocrnite de arhitectul Savulescu s'au supus aprobarii consiliului

tehnic superior din lard si in urma s'a cerut avizul arhitectilor profesori din
Paris, d-nii Ginain i Geradett).
Pe baza planurilor dresate, s'a publicat licitatiune publica pentru darea in

antrepriza a cladirii pe ziva de 22/0$93, Insa cum In cursul timpului survenise moclificri, licitatia s'a arnanat pe ziva de 24/I/189-1.

La aceast5, din urma 1icitaie constructia s'a adjudecat asupra Societatii

onncine de constructii i luerdri pablice, reprezentata de directorul ei Effingarn
Grant.
Constructia, gratie struintelor directorului Cezianu, s'a inceput imediat i

s'a urmat cu activitate, aa ca la 20 Octomvrie 1891, cand s'a pus piatra de temelie, ziddria subsolurilor i pivnitelor era scoasa la suprafata parnantului.
Serbarea punerei pietrei de temelie s'a facia cu deosebita solemnitate i ea
a decurs astfel :
Joi, 20 Octornvrie, la orele 11 dimineata, M. S. Regele Carol, insotit de
a(ljutantul de serviciu, a sosit la locul constructiunii, unde a fost intampinat de
Lascar Catargi, prim-rninistru i ministru de interne, cu toti minitrii, preedintele Camerei, preedintele Innaltei curti de conturi, prirnarul Capita lei, principele D. Ghica, preedintele societatii de constructii, directorul Cezianu cu personalul superior al administratiunii postelor i telegrafelor, prefectul politiei
Capita lei si altii.

Un serviciu divin s'a Inceput irnediat, iar dupa sfarirea lui directorul Cezianu rostete urmatoarea cuvantare 2) :
Sire,

Sunt fericit cd mi se prezinta ocaziunea a Va putea aduce recunoscatoarele multurniri ale corpului telegrafo-postal, ch. Ati binevoit a onora
aceasta serbare cu Innalta Maiestatii Voastre prezenta.
Cladirea .acestui palat, la care Maiestatea Voastra pune azi prima
viatra, se impunea prin avantul cc, mai cu seama in aceti din urrna ani,
luat serviciul telegrafo-postal. Acest edificiu va acoperl o suprafata de
8.000 mp i va costa peste 3.000.000 lei, impodobind Capita la cu Ufl monument, care se va putea prenumara intre cele dintaiu palate postale din
E u roa.
"Planurile au fost intocmite de distinsul nostru arhitect Savulescu, iar
cladirea se face prin Societatea romana de constructii i lucrari publice".

Sire,

Serviciul postal, precum ii intelegem astazi, este de data Inca re1) Dosarul Directiei Postelor din 1890, No. 90.

Buielinul Telegrafo-Postal din 1894, pag. 454.

www.dacoromanica.ro

- 493 ,,centa ; In adevr, panA la 1846 el nu se fAcea decat pentru Stat, iar dela
,,aceastA data se organizeazA un serviciu i pentru corespondenta partieu'dark dar indeplinit de catre antreprenori.
,,La 1873, cand s'a Infiintat prima statistich de catre d-1 George Laho,,vari, fost director al postelor i telegrafelor, corespondenta postalit num6ra
,,2.000.000 de scrisori, iar la 1893 ea se ridica la 25.000.000 ; aceasta ne
,,da," msura desvoltarii culturale ce a luat Romania in acest scurt interval;
',valor& ce s'au expediat prin serviciul de mesagerii al postei au trecut dela
,,300 milioane, cat era la 1873, la 1 miliard In 1893.
,,Progresul ce am fAcut este mare ; mai avem insa mult de lucrat
,,pentru a ajunge la tinta ce ne-am propus. corpul nostru telegrafo-postal,
',care a dat uhitea dovezi de harnicie, maned i radare, va 11, sant convins,
la innedtimea acestei misiuni.
',Cu aceasta ocaziune, Sire, permiteti-mi a VA oferl, din partea Direrqiunii generale a telegrafelor i postelor, un atlas, continand barta telegra,,felor i postelor pe fiecare judet, prelucrat de catre aceasta Direepe, ;i nu
,,pot sfaq't mai bine decat zicandu-VA :
,,SA traiti Sire !
,,SA trAiascA M. S. Regina!
sai tralasch intreaga familie RegalA !
,,SA trAiascA Romania !

La aceasta M. S. Regele Carol a binevoit s raspunda prin urmatoarele :

,,Ridicarea acestui mret palat pentru postA i telegraf dovedete din
,,nou cAt de puternic este avAntul pe care Romania 1-a luat in toate ra,,murile publice. Sunt abia 30 de ani, de cand posta internationala, care
',este un drept exclusiv al Statului, era Met in man& Puterilor vecine, i
,,organizarea acestui Insemnat serviciu Incredintat unei misiuni straine.
',Astazi posta i telegraful, conduse prin noi Iniiie, au dovedit o ad,,ministratie de frunte i au putut Ina parte en vrednicie la toate congresele
,,internationale, cari au regulat Intr'un mod minunat re1aiiIe en lumea
,,intreagA.

',Pun dar, cu vie multumire, temelia acestui palat, dorind ea dansul

,,sa fie In curand ispravit, spre a asigura unei administratii, care a luat o
,,desvoltare aa de mare, un adapost demn de importanta sa.

CuvAntarea Suveranului a fost ascultatA de intreaga adunare eu un viu

interes.
Dupa aceasta, M. S. Regele i persoanele aflAtoare semneazA aetul de !bu-

dgie, care impreuna cu o serie de monede romane In circulatie a fost zidit

in coital cladiigi din spre biserica Sf. Dumitru i strada Carol.
www.dacoromanica.ro

494

In urma s'a servit sampanie, la care primul-ministru Lascar Catargi a urat

Maiesttii Sale ani multi si fericiti, spre a putea, asista si la alte multe solemniWO de aceeas natura, pentru binele i prosperitatea tarii.
*

Una din chestiunile vele mai importante, i pa care Cezianu cauta sa o rezolve in modul eel mai bun, si pentru care depuse toga puterea sa de munea, a
fost chestiunea functionarii i executarii serviciulut postal rural, serviciu care era
menit sa wlucd marl foloase celei inai nutneroase clase sociale, adica populagunii
r u rale.

Cezianu, la venirea sa in capul administratiunii postelor, &este organizarea serviciului postal rural facuta in graba, pc principiile pe cari le-am aratat,
in 29 judete ; legea pentru organizarea acestui serviciu, votata abia de cateva
luni, personalul executant neinstruit i lipsit de obiectele trebuincioase manipulatiunii i cu diurnele neprimite din, lipsh de fonduri, pe lunile August, Septemvrie i Octomvrie, de oarece judetele nu varsase cotaparte din sumele necesare pentru intretinere.
Pentru indreptarea acestei sari de lucruri, Cezianu starue e de o parte
pentru obtinerea unui credit suplimentar, cu care sa se fac plata personalului
si de a se pune obligatiune judetelor pentru inzestrarea serviciului cu obiectele
iar pe de alta parte, cu ordinul circular No. 47.586
trebuincioase manipularii
din 2/XIl /1892 cere personalului telegrafo-postal ca, avand in vedere importanta
serviciului postal rural, sei nu-i destninta traditia i sa depuna toata munca,
pentru ca i acest serviciu set se indeplineasca in bane condilluni
Din punctul de vedere administrativ si ea imbuntatiri mai principale, relativ la executarea serviciului postal rural, Cezianu, in timpul directoratului sau,
Ia urmatoarele masuri :
Ia dispozitiuni sa se formeze i sa se tipareasca instructiuni speciale pentru
executarea i manuirea serviciului postal rural de care agerrtii speciali, factorii
rurali i agentii comunali (notarii) 3).
Aceste instructiuni s'au facut cat se poate de amanuntit, in stil popular, spre
a fi intelese de personalul respectiv i aranjate astfel !neat cei in drept sa poata
rauta cu inlesnire stiintele de cari vor avea nevoie.

Pentru a putea imbunatati organizarea si functionarea serviciului postal

rural, directorul Cezianu strue din toate puterile ca la formarea bugetului pe
anul linanciar 1893/94, atat al Statului cat si al judetelor, sa se prevada in plus
fonduri pentru o mai buna organilare a serviciului si Obline 320.000 lei din
I) Buletinut Telegra fo-Postal din 1892, pag. 482.
2) Butetinul Tdlegrafo-Postal din 1892, pag. 535.
J) Buietinul Telegrafo-Postal din 1893, pag. 315.

www.dacoromanica.ro

495

partea Statalui i 691.571 lei din partea judetelor, sau in total 1.021.109 lei
fald de 805.787 lei din exercitiul 1892/93.
Prin sporirea fondurilor s'a ajuns a se face o noud aldituire a circumscriptiilor postale rurale, s'au micsorat circumscriptiile, falcandu-se mare parte din
ele in linie dreaptrt, spre a se putea deservi comunele atat la ducere cat si la Inapoiere, s'a inmultit numrul factorilor, s'au infiintat 91 agentii speciale (mici
oficii postale) in localitatile rurale mai importante, loc de intalnire al factorilor
rurali, i s'au facut curse de 6 ori pe saptdmand prin factorii rurali, la toate oficiile i agentiile speciale, la cari nu existau curse de drum de fier, sau diligente,
activandu-se prin aceasta mersul corespondentelor in mod simtitor.
S'au lucrat i imprimat hartile geografice si postale ale tuturor judetelor,
pe scara de 7,00. Cele geografice contineau toate comunele rurale cu impdgirea
administrativa, drurnurile pe categorii i apele, iar cele postale toate comunele
rurale i modul .de deservire de factori, cu ardtarea numrtrului curselor,
numrul circumscriptiei i felul ei.
Cu aceasta ocaziune s'au vzut prtile slabe ale deservirii localitdtilor iii
rale, i, uzandu-se de serviciile gdrilor i inversdrile curselor, s'a activat mersul
corespondentelor dela centru spre periferii.
Despre aceste haqi, pe cari le-a oferit si M. S. Regelui in doua atlaze, vonbete directorul Cezianu In discursul ce a linut la punerea pietrei fundamentale
a palatului postelor i ele au fost compuse i lucrate de autorul acestei scrieri.
Ia mdsuri pentru formarea, tiprirea si distribuirea la toate oficiile, grtrile
i agentiile speciale a unei nomenclaturi alfabetice, continand toate localittile
rurale din lard, ca comune i caltune, cu aratarea p1ii i judgului din cari fac
parte, ea imph'rtire administrativa, precum i numele oficiului, grii sau agentiei
speciale pin care trebuiesc indrumate corespondentele fiecdrei localitdti.
Aceastd nomenclaturd a fost de mare folos pentru oficii si mai cu seanid
pentru biurourile ambulante, evitandu-se cartrile eronate ce se friceari In treout
i ca atare intarzierile corespondentelor.
Pentru ca populatiunea rurald sd ailirt la indemand timbrele postale trebuincioase la francarea corespondentelor, directorul Cezianu ia dispozitia ca agentii
speciali srt fie creditati cu un depozit de timbre franco i porto in valoare de 50
tei, factorii rurali cu un depozit franco de 20 lei si porto 10 lei si agentii comunali (notarii) cu un depozit franco de 10 lei si porto 6 lei 1).
Timbre le franc s'au dat agentilor speciali, factorilor rurali i agentilor co-

munali, pentru a le vinde populatiunii rurale i cu banii rezultall sa-i intregeasca depozitele cu alte timbre de aceea natura, unii dela aiii i anurne:
agentii cornunali dela factorii rurali, acestia dela ageatii speciali, i acestia din
0 Bilictinal Telegrafo-Postal din 1893, pag. 96, 233 i 30.

www.dacoromanica.ro

496

urmh dela cel mai apropiat oficiu, iar cele porto pentru a se da in schimbul corespondentelor a caror taxa urma sa se incaseze dela destinatari, inlaturandu-se
ast:el tiuerea de socoteli intre organele executive ale serviciului postal rural.
Fiindch notarii comunelor rurale, unii din rea vointh, iar altii din nepasare,
iii voiau sh invete instrurtiunile pentru manipularea serviciului postal rural ;i
ea atare nu Ii indeplineau in butte conditiuni, directorul Cezianu intervine pe
laugh ministrul de interne, 0 acesta cu ordinul circular No. 18.082 din Maiu
1891 chtre prefecti hotara;te ca notarii tuturor comunelor rurale sh se prezinte
in zilele de Dumiiiici i shrbatori, la cel mai apropiat oficiu, unde sub ingrijirea
(lirigintelui -firma s indeplineasca serviciul postal rural, i sh invete instructiunile de manuirea acelui serviciu, panh vor chpiita totalitatea cunotintelor.
Celor cari invatau indeplinirea serviciului i instructiunile li se libera certificate constatatoare de aceasta, iar cei rani nu executau ordinal sau nu erau in
stare de a-0 insu0 acele cuno;tinte urmau sa fie departati din functiunea de
notari, ca neapti I).

Pentru a se avea ;tiinte adevrate 0 cat mai repezi asupra intlpliuinii serviriului postal rural, directorul Ceziann hotara;te ca fiecare oficiu postal. la finele fiechrei luni, s inainteze controlorului din circumscriptia respectivh un
raport amanuntit de felul cum s'a indeplinit serviciul rural in cursul lunii trecute, la circumscriptiile pendinti de acel oficiu, aratandu-se dach notarii au fost
prezenti la trecerea factorilor i in caz de lipsh de rine au fost inlocuiti, starea
cutiilor de scrisori, a stampilelor i cumpenelor, dach agentii au timbre postale
si in fine a arata orice nereguli i neajunsuri s'ar fi intamplat in indeplinirea
serviciului 2).

Rapoartele oficiilor se centralizau de controlorii de circumscriptie pe judete

0 se inaintau biuroului respectiv din Directiune, iar acesta le prezenta directorului Cezianu, care Iine s rezolve i s vad personal intreaga situatiune a
serviciului postal rural, spre a lua masuri de indreptare.

la masuri pentru a se reface tipele lipsa dela stampilele de zi ale commieIon rurale din tara, sh se completeze greutatile lor la cumpene i toate obiectele
necesare manuirii serviciului postal rural, ;i pentru a se tine o socoteald de asemenea obiecte,- la 17/X/1893, hothra;te a se forma la fiecare oficiu inventare separate de zestrea agentiilor comunale, iar duph completarea lor sa se
trimita cOpii Directiunii spre a se forma asemenea inventarii pentru intreaga
tarh 3).

De oarece factorii rurali nu aveau unde sa-0 fac unVormele necesare, i in1) Butetinul Telegrajo-Postal din 1894, pag. 252.
2) Butetinui Tetegra(0-Postal din 1893194, pag. 204 i 408.
3) Ruletinut Telegrafo-Postal din 1893/94, pag. 340, 363 7i 138.

www.dacoromanica.ro

497

trucat de multe ori le plateau 0 scump i se lucrau din material prost, directorul Cezianu pune pe de o parte indatorirea de a se uniformh intregul personal,
iar pe de alta incurajaza formarea unei antreprize in Bucureti, care, cu incepere dela 21X1/1894, a inceput sa furnizeze uniformele personalului rural
pe masurile inaintate de oficiile respective din taxa, stabilindu-se ca achitarea
costului sit' se faca de personalul rural in 40 rate lunare prin retineri din diurnele lor, dupa un pret care s'a hotarit astfel I) :
O manta de postav ser pentru iarna
O gluga
O pereche pantaloni postav ser .
O bluza postav civit pentra iarna
O bluza de dril gris inchis
O pereche pantaloni de dril

Lei

Bani

35

25
75

2
11

20
8
6

Cu modul acesta s'a reu0t ca in scurt timp intregul personal rural sa

poarte acela fel de uniforma pentru intreaga tara i in conditiuni destul de bune
ra pre4 i calitate, fapt care a facut ca la Noeinvrie acela,; an sa se stabileasca
acelea0 reguli i pentru uniformarea factorilor urbani.

Urmarind imbunatiitirea indeplinirii serviciului, i intrucat populatiunea

rural& din catune prirneh corespondentele dela reedinta comunelor mai thuzia
pin vataei, directorul Cezianu s'a gandit ca parte din catune, i anume cele
ae ate in drurnul de trecerea factorilor dela o comuna la alta sau in apropiere
de acel drum, s'ar puteh deservi de factorii rurali cu mici ocoluri sau mariri de
circumscriptiuni, i pentru a face ca i aceasta populatiune sa profile de foloa-

sele serviciului postal rural, cu ordinul No. 55.738 din 1A/XII/1891 eatre inspectorate, a luat masuri ca acetia sa studieze chestiunea deservirii catunelor i sa Lea propunerile trebuincioase spre a se lu masuri de urmare 2).
Pentru ca serviciul postal rural sa fie de aproape supraveghiat i controlat,
lucru ce nu se puteh face numai de inspectorul i controlorul circumscriptinnii,
cat i in scopul de a se vedea in localitate priIe slabe ale organizarii acestui
serviciu, directorul Cezianu hotarmte cu incepere dela Aprilie 1895 3) ca sa se
ataeze pe Varga fiecare inspectorat ate doi oficianti inferiori, sub numele de delegati 1 cu insarcinarile urmatoare :
Inspectarea micilor oficii dirijate de amploiati cu grad egal sau mai mic ca
al delegatului;
Inspectarea agentillor speciale, factorilor rurali i agentilor cornunali din
Buletinut Telegrafo-Postal din 1894, pag. 517.
2) Butetinul Telegrajo-Postai din 1894, paella 569.
Butelinul Telegrafo-Postal din 1895, pag. 175 i 178.

www.dacoromanica.ro

498

judetele ce rompun inspectoratul, precum i instruirea i indrumarea acelui

personal pentru o mai bund indeplinire a serviciului;
Anchetarea diferitelor cazuri de reclamatiuni i mire cercetari privitoare la
indeplinirea serviciului postal rural, precum i studierea i propunerea diferitelor imbunataiiri ce ar urrnh s se introduca in acel serviciu.
Acestui personal i s'a fixat ca cheltueli de transport i diurna cate 200 lei
lunar, tinuti fiind a intrebuinth 20 zile in lurrari afarti de resedinta inspectoratului. Pentru transport acest personal erh ingaduit de a se servi si de cariolele
factorilor in circumscrippe lor.
Acestui personal i s'au dat:
Instructiuni i imprimate de rezerv spre a completh lipsurile ce ar constath la agentiile speciale, la factorii rurali, precum si la agentiile comunale;
0 cutie cn diferite tipe pentru stampilele de zi si una cu diferite greutati,
pen tilt a completh lipsurile la agentiile speriale i comunale;
Un depozit de timbre si carti postale spre a completh depozitele agentiilor
speciale, factorilor rurali i agentilor comunali,si cOpii de pe tablourile de inventar spre a control zestrea postala a organelor ce luau parte la indeplinirea serviriului postal rural.
Pentru inspectarea oficiilor, delegatii urmau sa se serveasca de proceseleverbale existente, iar pentru inspectarea agentiilor speciale i comunale s'au for-

mat modele noi, cu addugire c pentru inspectiunile agentiilor comunale rezultatul constatarilor urma sit' se treaca si in condica de inspectiuni administrative a fiechrei comune pentru a fi vazut de subprefecti i autorithtile judetene
De asemenea, pentru inspectiunile factorilor s'au facut tablouri prin earl
trebuia sa se arate dacii factorii aveau asupra lor obiectele trebuincioase manuirii serviciului si in ce stare se gaseau valoarea timbrelor gasite in natura
in numerar, modul de cunoastere al instructiunilor, rum indeplinesc serviciul si
itinerariul cursei pe teren.
Masurile luate cu infiintarea delegatilor au fost de cel mai mare foThs silo
deplinirea intregului serviciu s'a resinVit in bine in scurt limp dupet infiinprea
acestni personal de control.

Pentru a se veni In ajutorul populatiunii rurale i pentru ca acestia, rand

aveau sa trimita sume de bani, cum ar fi rudelor si copiilor lor aflati in armatii
si coli, sa nu fie nevoiti sa se transporte pana la oficiul sau gara cea mai apro-

piata, si care de multe ori se gaseh la 20-30 kilometri deprtare i uneori

chiar mai mult, directorul Cezianu dispune, cu ordinul circular No. 33.888 din

9jVIII/18942), ca factorii rurali, cu incepere dela 15127 Sep(ernvrie acelq

an, set primeascet in localiteitile rurale ce formeazet circumscriptia lor trimiterile
2) Butetinut Telegrafo-Postal din 1895, pag. 244.
2) Buletinal Telegrafo-Postal din 1894, pag. 366.

www.dacoromanica.ro

490

de bani in numerar !Ana la o valoare maxima de 25 lei, sub denumirea de

mandate postale rurale, 0 tot dekt aceasta data s'a autorizat oficiile 0 garlic sa
primeasca mandate postale panel la aceect suma, destinate tuturor localitalthw rurole, spre a fi direct achitate destinatarilor de catre factorii rurali.

Pentru manuirea acestei noi ramuri de serviciu s'au tiparit i distribuit

personalului instructiuni destul de amanuntite, spre a se inlatura greseli i nereguli.

Rezultatele date de aceasta inovatie au fost de cea mai mare insemnatate,

aducand pe de o parte mari foloase populatiunii rurale, iar pe de alta cresteri de
venituri pentru administratiunea postelor, ceeace a facut pe directorii urmatori
lui Cezianu sa ridice treptat valoarea acestor feluri de trimiteri, atat la prezentare cat si la achitare.
De altfel, pentru a se vedea insemntatea acestei inovatiuni i ctit a fost de
necesara pentru nevoile populatiunii rurale, dam aci mai jos, pe ani, numarul
total al rnandatelor prezentate i achitate in localitatile rurale, prin. interrnediul
factorilor rurali :
7.955 bucati.
In anul 1894
c

s
"

81.402

1.900

1905
1910
1914

... ..
.

'202.670
.

477.854
675.904

s
7/

0 alta inovatie, iaras de cea mai mare importanta pentru populatiunea

rurala, facuta de directorul Cezianu, a fost introducerea in serviciul rural, pe
ziva de 1113 lunie 18951) a coletelor postale atat la prezentare cat 0 la distribuire.

Acest fel de trimiteri s'a dispozat a fi admise pana la greutatea de 3 kilograme, fara valoare declarat, fr. conditiuni de impachetaj i fra scrisori de
expeditie. Ele se puteau preda in localitatile rurale agentilor speciali, agentilor
comunali si factorilor rurali, ins distribuirea lor s'a dispus a se face numai
pnin agentii speciali i factorii rurali.
fti aceasta inovaie, cornpletata de urmasii lui Cezianu, a corespuns cerinlelor i trebuintelor populatiunii rurale, i dovada despre aceasta ne lac datele de
mai jos, in cari se arata, pe ani, numarul total al coletelor postale prezentate si
distribuite in localitatile rurale :
2.212 bucati.
In anul 1895 .
)7

"

/9

7)

91

"

)/

7)

1900
1905
1910
1914

.....

23.707
81.122
237.863
470.111

1) .Buletinul Tetegrafo-Postal din 1895, pag. 204.

www.dacoromanica.ro

c
7)

)7

500

Pentru a satisface cerintele publieului, cat i pentru o mai bung Indeplinire

a serviciului postal rural, Cezianu Infiinteazd In timpul directoratului shu urmiltoarele oficii postale si telegrafice, i anume :
Spre sfarsitul anului 1892 : Tismana (Gorj) i Cernica (Ilfov).
In cursul anului 1894 : Slnic (Prahova), Piatra, CtIuiii, Obarsia i Celaru
(Romanati), Cotesti i Dimitresti (R.-Shrat), Bicaz, 1-langu i Prisecani (Neamtu),
Drhguseni (Covurlui), Ciochina i Brchnesti (Ialomita), Bdcesti (Roman), Murgeni (Tutova), Dorna (Suceava), Vida-Cartojani i Drhggnesti (Vlasca) i Bdilesti
gi

Bistret (Dolj).

In cursul anului 1895 : Balta, Brosteni i SIivi1eti (Mehedinti), Drrtgnesti

pi Bltesti (Prahova), Filiasi (Dolj), Pascani-Thrg (Suceava), Stoiceni (Arges),
AIhrsesti (Putna), Bara, Dhmienesti, Porcesti i Gherhesti (Roman), Bgleesti
(Valeea) i Voinesti i Dragomiresti (Dambovita).
* * *

0 deosebith ingriire depuse directorul Cezianu pentru indeplinirea serviciiiliii statislic, si eentralizarea datelor in administratiunea centrala a postelor si
telegrafelor, pe care chuth sh-1. modernizeze, siinpliRcand forinele din trecut, spre
a prezenta cat mai adevhrat miscarea corespondentelor postale si telegrafice din
intreaga Iar i in sclilinb cu strginhtatea.

In vest scop face sh se tipareasch noi brosuri pentru tinerea statisticilor

de fiecare oficiu, cu explicatiuni asupra complethrii datelor din fieeare tablou si
pe earl trimitandu-le oficiilor cu ordinul circular No. 18.484 din 13/Vi1894 1),
atrage bhgarea de seamd a dirigintilor asupra importantei inenii statisticii, intre
allele, pin urmdtoarele cuvinte din sus arhtatul ordin :
,t0 cunostint in fond de situatiunea serviciului nostru nit se poate obine

fret o statistich care sh reflecteze In mod exact rniscarea atat de variata a

corespondentelor telegrafo-postale.

Orice raport, fie el prezentat sub eolorile cele mai vii, nu va putea
da o idee precisa de irnportanta serviciului intr'un Num telegrafo-postal,
dach ace! raport tiu va fi bazat pe cifre.
*

In scopul de a simplifica si a unifich lucrrile pentru tinerea In reguld a

arhivelor oficiilor, directorul Cezianu cu ordinul circular No. 971 din 11/I
1893 2), stabileste ca &care oficiu s formeze i s in obligatoriu urmhtoarele
dosare de corespondenth :
1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1894, pag. 288.
2) Butetinui Telegra(o-Postal din 1893, pag. 43.

www.dacoromanica.ro

501

1. Dosarul administrativ, implirtit in trei :

a) Lucrhri privitoare la personal ;
b)
n
n serviciul postal rural ;
(.)
diferite Orli administrative.
2. Dosarul contabilitatii ;
7,
3.
privitor la lucrari tehnice ;
4.
instructiunilor de serviciu, circulhrilor i statisticii ;
5.
autorizrilor,
a
6. Acta lucrhrilor privitoare hi operatiunile de inventar, ce trebuiese alturate pe lngh dosarul inventarului.
7)

71

)1

17

Pentru a simplifica lucrhrile de cancelarie in administratia centralh, eat si

pentru a usur operatiunile de inregistrarea i indrumarea corespondentei oficiilor, directorul Cezianu, cii ordinul circular No. 3.164 din 30/1/1893 dispune
ea la referatele oficiilor adresate Direetiunii generale, sub numhrul de ieire, sh se
scrie euvntul rezumat si sub aeesta sh se indice pe scurt afacerea despre care
trateazh euprinsul reeratului, iar sub adresh sa se arate numele diviziei la care
nrineazh sh se indrepteze referatul.

Tot pentru a usur luerdrile registraturii generale, directorul Cezianu, eu

decizia inregistrath la No. 86.968 din 18/Xl1/18942), dispune ea personalul din
Directiunea generalh, care va lucr ordine chtrediferite oficii, s. fach rezumat (le
continutul ordinului si sub acesta s treach, in mod exact, nuinhrul anexelor ce
urmeazh a se aldtur pe langh fiecare ordin.
* * *

Pentru a se stl in mod deslusit situatiunea materialelor i obiectelor proprietatea Directiunii postelor, afltoare in magaziile oficillor postale si telegrarice, directorul Cezianu dispune infiintarea de .noi registre de inventar pentru
oficii, mai simple si mai practice de linut, stabilindu-se reguli pentru faeerea
operatiunilor de inchrcarea i deschrcarea diferitelor materiale i obiecte, i cad
s'au trimis oficiilor cu ordinul circular No. 13.554 din 5/IV/18913).
Tot in acelas scop, cii decizia inregistrath la No. 37.240 din August 189'4 4),

directorul Cezianu dispune inflintarea la Directiune a unui inventar general in

care sh se cuprind toate materialele i obiectele aflatoare in magazia centralh a
Directiunii, la ateliere, la fiecare divizie, la oficiile postale si telegrafiee, hi agentide speciale si la comunele rurale.
* * *
1) Butetima Taegrafo-Postal din 1893, pag. 53.
2) Bult,tinitl Telegrafo-Postai din 1894, pag. 545.
3) Buletinut Telegrafo-Postal din 1894, pag. 200.
4) Buleatiut Telegrafo-Postal din 1894, pag, 401.
32

www.dacoromanica.ro

502

Activitatea lui D. Cezianu, atat de rodnicd in directiunile ce am aratat, s'a

intins tot cu aceea grij i asupra organizrii si functiontirii serviciului telegrafic i telefonic, luand ca mai principale urmatoarele msuri :
De oarece prin Infiintarea serviciului telefonic in oraele Bucureti, Braila
i Galati se simteh nevoia de a se tine convorbiri i intre aceste centre, directorul Cezianu, pe de o parte, la Noemvrie 1893, printeun jurnal al consiliului de
minitri, stabilete taxele convorbirilor interurbane la 2 lei, iar pe de alta, face
lucrgrile necesare pentru propunerea unui proiect de lege, care se vota de Corpurile legiuitoare i se sanction& la 3 Martie 1894, prin care taxele telefonice
pentru convorbirile interurbane se fixau astfel I) :
La 1 leu, 50 bani pentru fiecare convorbire interurbanLi. de 3 minute
pe liniile de 100 kilometri. Aceast tax se mreet en cAte un len pentru
fiecare 100 kilometri de linie.
Pentru convorbirile interurbane se pot face abonamente pe serii de
cate 50 convorbiri, pliitindu-se taxele urmAtoare :
50 lei pentru fiecare serie de cAte 50 convorbiri, pe liniile de cate 100
kilometri indivizibili.
37 lei, 50 bani, peste taxa de mai sus, de fiecare 100 kilometri indivizibili, cari ar trece peste prima sut& de kilometri de linie.
In acela sens i pentru desvoltarea serviciului telefonic, directorul Cezianu
propune i obtine a se vota i sanction& la 3 Martie 1894 urmatoarea lege 2):
Art. unic.
Orice autoritate de Stat, comunald sau judeteand, pre-

cum i orice institutie de binefacere recunoscut& de Stat, poate sa-i

stabileasch, cu a sa cheltuiald, comunicatiuni telefonice intre diferitele sale
servicii, cu conditiune ca liniile telefonice s fie construite i intretinute de
administratia postelor i telegrafelor pe contul autoriatii care le cere.
Asemenea retele vor fi utilizate numai pentru convorbiri relative la
afaceri de serviciu, fax% vreo percepere de taxe.
Autoritatea care ar dorl sd fie in legdturd telefonicd cu reteaua generala a postelor i telegrafelor, asemeni lepturi pot Ii fcute numai intre
statiile centrale i orice convorbiri Intre acestea sau prin aceste statii vor
fi taxate dupa legea comun de exploatatie telefonica.
Prin aceastei lege s'au pus primele baze pentru inflintarea telefoniei rurale,
iar prin lucrarile facute de Cezianu i continuate de catre succesorii si, stdruind
pentru construirea retelelor telefonice judetene cu cheltuiala Judetelor respective,
s'a ajuns in scurt timp sei se lege telefonicefte toate comunele rurale, stabilindu-se
legeiturile la oficii, subprefecturi fi la refedintele judetelor.
Buietinul Telegrafo-Postal din 1894, pag. 155.
Buletinui Telografo-Postal din 1894, pag. 153,

www.dacoromanica.ro

508

Legarea comunelor telefonicete a adus mari foloase administratiilor judetene, atat pentru regularea mai repede a diferitelor afaceri administrative, cat
i pentru siguranta publich. De acele posturi a Inceput in scurt timp sd se serveasch i publicul pentru tranarea intereselor sale, atat prin convorbiri, cat si

pentru transmiterea telegramelor inteun mod cu mult mai repede, decat prin
mijlocirea factorilor rurali.

Tot pentru imbuntrutirea ambelor servicii, Cezianu propune i face sh se

voteze i sanctioneze, pe ziva de 5 Maiu 1895, un proiect de lege prin care se
modified unele articole din legea de exploatare postalh, telegrafich i telefonich,
aducand acestei legi.urmatoarele imbundtatiri I) :

A micorat taxele pentru telegratne dela 8 la 5 bani de euvant, insh

pentru ca venitul telegrafic sa nu scadd in mod sirntitor, a adaugat o suprataxd de 25 bani de fiecare telegramd. Prin aceasth m hsurh, directorul
Cezianu a urmrit schderea taxelor pentru telegrarnele cu un numdr mai
inane de 9 cuvinte i. de cari a profitat publicul care obinuete a da telegrame mai mari i in special comertul i industria ;
A introdus in serviciu un nou fel de telegrame de felicitare, sub denumirea de carti de vizith telegrafice, compuse din adresh i semnatura, frh
nici un text, cu o tax6 fixh de 25 bani de bucath. Acest fel de telegrame nu
se primea la expediere decat la anul nou i in zilele onomastice, scutite find
de taxa recepisei ;
A introdus principiul ca taxele telefonice sh se plteasch semestrial i
in caz de refuz sh se aplice legea de urmrire;
A admis ca posturile principale ale unui abonat sh se poatii leg* direct
fiird a trece prin centrald, cu o fabrich sau un stabiliment al shu propriu,
plAtindu-se o taxa. de 150 lei pentru instalatie si 100 lei anual pentru abonamentele fcute pe trei ani, 125 lei anual pentru abonamentele hicute pe
doi ani i 150 lei anual pentru abonarnentele fcute pe un an ;
A schimbat regulele din trecut ale abonamentelor la retelele urbane,
cari erau fixate anual i duph numr de convorbiri, dar a chror socoteala
inmultea formele de exploatare i manipulatie frh un folos real i a admis
un sistem de abonamente mai rational, pe clase de orae i cu un numhr
ilimitat de convorbiri, i, pentru ca sh se faca un numr mai stabil de abo-

nati, a preyhzut reduceri de taxe pentru abonamentele cu termen

mai lung.
Taxele de instalatie i abonament s'au fixat astfel :
In oraele 13ucureti, Brdila i Galati :
a) 150 lei ca taxd de instalatie;
i) Buletinul Teleyrafo-Postal din 1895, pag. 197-200.

www.dacoromanica.ro

- 504 200 lei anual pentru abonamente ['Acute pe 3 ani;

225
b)1 250

)7

/2

1 an.

Pentru celelalte orae:

a) 150 lei ca taxa de instalatie;
j 120 lei anual pentru abonamente fcute pe 3sani;
"2 n
b) j 145 n
17

11.70

77

77

77

" 1 an.

Tot aceleai taxe s'au stabilit a se plan i pentru posturile instalate in

afarb. de bariera oraelor pana la 3 kilometri, cu adaugire de 10 lei anual
pentru fiecare 100 metri de linie ce ar trece de bariera oraului, ca taxa de
intretinere.
Pentru instalatiunile ['acute la stabilimentele publice, precum : hoteluri, cluburi, restaurante, cafenele, etc., taxele de abonament artate mai
sus se socotesc pentru 1.000 convorbiri, platindu-se cate 10 lei pentru fiecare suta de convorbiri in plus.
Taxele pentru convorbirile din cabinele pubEce s'au redus dela un leu
la 50 bani, scazandu-se in acela timp durata convorbirii debt 5 la 3 minute i s'a prevazut ca abonatii la telefort sa poata vorbl dela cabinele publice gratuit, daca ii vor justified identitatea.
A schimbat apoi regulele de taxare pentru convorbirile interurbane
pe distante, cu taxe proportionale i cu abonamente, fixandu-le in mod mai
practic, precum urmeaz :
75 bani pentru convorbiri de 3 minute intre posturi din acela judet ;

1 leu pentru convorbiri de aceea durata intre posturi din judete

limitrofe ;

2 lei pentru convot biri intre judge nelimitrofe.

Acestea sunt in general mrtsurile, imbunatatirile i inovatiile facute i introduse de directorul Cezianu in timpul cat a condus Adrninistratiunea postelor, telegrafelor i telefoanelor i cari au contribuit, pe de o parte la indrumarea
spre progres a acestei institutiuni, spre folosul tuturor claselor sociale ale tarii,
iar pe de alta la marirea veniturilor administratiunii, i del roadele unor reforme se constatrt dupa un interval de timp, tau cele aicute de Cezianu au inceput a da roade imediate; astfel, de unde veniturile postelor, telegrafelor i telefoanelor pe anul financiar 1892/93 au fost de 6.149.04210, in anul financiar
1895/96 veniturile au ajuns la 8.497.423 lei, adic cu un spor de 2.348.381 lei,
ceeace revine in timp de 3 ani la o cretere a veniturilor de 380/0.

In urma insa a retragerii guvernului prezidat de Lascar Catargi, direcwww.dacoromanica.ro

- 505 torul Cezianu a trebuit sh-si inceteze rodnica i frurnoasa sa activitate, dAndu-0
demisia pe ziva de 16 Octonwrie 1895 ;i pled, numai ea singura parere de rau
ca n'a putut sa-vi desalfdrpasca intregul program, al lucrarilor ce tweet de facut,
pentru a Mace inslitufia postelor la nivelul allor administratiuni siinilare din
straindlate, dar foarte atins de reyretele anunime ale personalulai postal i telegrafic, pe rre Geziana a tiut w de bine sa-1 inteleaga, sa-1 indrameze la
mimed, sa-i apere drepturile i interesele *i sa-1 conduca in fimp de aproape
4 ani in modul eel mai demn *i drept, pentru proyresal insliiuiunii pe care alai
de mult a iubit-o.

In adevr, lui Cezianu, atat in pritnul rand cat ;i la inceputul celui de al

doilea al ski directorat, i-a plcut s5 se pund in rntact cu personalul de executie i nu Facea nici un drum in tail frd a st aproape tot timpul In vagoanele postelor ambulante i nu trecea pe la nici Un oficiu fArd a se pune in contact si a sta de vorbh indelung cu arnploiatii de executie i cu dirigintii, spre a
aG phsurile i nevoile lor, phrtile rele ale serviciului ;i imbunatatirile ce trebuiesc a se aduce atat la centru cat ;i in partea executiva, i numai cei ce 1-au
cunoscut de aproape ;tiu 615, dragoste i bucurie simtea Cezianu cand intalnea
elernente can Ii (Mclean idei 1 i soltrtii bune.

.5i tot Kin personalul de executie Cezianu a chphtat la inceput prirnele infortnatiuni asupra capacittii, puterii de munch ;i priceperii in a conduce ;i da
ordine ale personalului din administratia central, i, duph ce s'a convins personal de fiecare, s'a inconjurat de cei buni i capabili, spre a-1 ajuta in sarcina
ce-si propusese.
Ca putere de munch, Cezianu a dat cel mai frumos indemn subalternilor
shi, el muncind mai mull ca oricare, i cei cari au lucrat in acel timp In apro-

pierea lui Cezianu ii aduc arninte cu admiratie curn acest director, duph ce
lucra cate 8-9 ceasuri pe zi la Directiunea postelor, chutand sh vad i sh-si dea

searna de tot, la plecare Ina de lucru acash vrafuri de corespondenth i rapoarte, pe cari le stadia ;i rezola panh tarziu noaptea.
Un astfel de om negresit ch stia sh aprecieze munca i de aceea Cezianu,
oricand se convingea de subalternii sai eh sunt slujbasi muncitori, inteligenti si
de initiativh, chub sa-i rasplhteasc5. cu vorbe bune i incurajatoare, cu multumiri, cu incredintari de servicii mai insemnate, sau cu avanshri la merit, lucruri
pe cari le face pe de o parte ca sa-i indemne la noi sforrari de munch, iar pe
de alta ca sh serveasch de incurajare celorlalti functionari.
Una din prtile cele mai frumoase ale lui Cezianu a fost insh aceea ch, pentru a aphra drepturile i interesele gal ale functionarilor cat i ale Administratiunii, a chutat s. punk capt amestecului in Administratiunea postelor a politicianilor, cari cereau diferite favoruri ca : admiteri de personal, muthri din o
localitate in alta, avanshri, mentinerea in localitatile lor politice a unor anumite
persoane, numai pe motivul eh aa cer interesele de partid, infiintari de oficii,
www.dacoromanica.ro

- 506 inchirieri de anumite localuri, schimbari de curse in anumite scopuri, etc., etc.,
pe cari Cezianu le refuza categoric.
Cand unii ins5 insistau i chutau sa-1 forteze, adeseaori Cezianu le raspundea... : Ei bine, d-le prefect, deputat sau senator, eu m'am amestecat vreodatet in
ad ministrutia judetului ce conduceti, sau in afacerile politice ale judetelor in cari
vet a flati?... .5i la raspunsurile negative ale acelora le adaugh... vet rog set ma lcisati, set administrez institutia postelor tict cum este drept 0 bine.
Claud !net intervenirile erau de ordin mai important si mai mari, Cezianu,
pentru a nu i se micsora prestigiU1, nu ezita un moment pentru a-pi d demisia,

care i-a fost respinsa de multe ori de batranul om de Stat Lascar Catargi, care
ave o deosebita dragoste i incredere in Cezianu.
Acest om intreg, drept, dernn i leal, prinsese atata simpatie si se iden-

tificase atat de mult de interesele corpului si ale institutiunii ce condusese, in

cat, mult timp dupa plecarea sa, simtea cea mai mare pldcere i bucurie s stea
de vorba cu persoanele din corp pe cari le cunoscuse de aproape, cautand s afle
cuin merge fiecare din rarnurile de serviciu, ce roade au dat reformele sale si s
indice ce ar mai trebul de facut In Administratia noastra.... sfpronunta penoastrd
ca i cand ar mai fi facut parte din ea, lucru care facea, pe multi s intrevada
revenirea lui Cezianu in capul Administratiunii postelor, la venirea din nou la
guvern a partidului conservator.
Dar nemiloasa moarte a facut ca Cezianu sa dispara dintre cei vii la 17
Fevruarie 1898, in varsta numai de 46 ani, spre regretul tuturor cari 1-au cunoscut si in special al personalului postal i telegrafic, uncle impresiunea acestei
neasteptate si premature pierderi a fost cat se poate de rniscatoare i dureroasa.
Directiunea generala a postelor i telegrafelor, dup. aflarea mortei lui Cezianu, a trimis tuturor ziarelor din acel timp urmatorul comunicat:
Moortea prematura a mult regretatului fost director general al postelor
pi telegrafelor, Dumitru Cezianu, a produs cea mai dureroas impresiune
asupra intregului personal postal si telegrafic, dela directorul general pana
la cele de mai jos grade.
D-1 director general C. Chiru, adanc miscat, voind a aduce un oma-

giu memoriei raposatului Cezianu, a dispus pe de o parte trimiterea

unei coroane demnd de meritele raposatului, iar pe de alta a propus in comisia consultativa, care a admis in unanimitate, facerea in bronz a bustului regretatului Cezianu, care sa se aseze in una din sable noului palat al
postelor.

Bustul se va face prin subscriptia corpului postal si telegrafic.

Coroane pe cat afalcul lui D. Cezianu s'au depus, in afard de Directiune, de
personalul telegrafo-postal din Bucuresti, de acelas personal din diferitele orase
ale tarii i chiar de personalul inferior, iar telegrame de condoleantc au fost
www.dacoromanica.ro

- 607 adresate familiei dela toate oficiile si tot personalului telegrafo-postal se datoreste baterea unei medalii comemorative, ca omagiu fostului for director general.
Medalia aveh in fald bustul lui Cezianu, inconjurat de inscriptia : n Dimitrie Cezianu, neiscut 1859, decedat 17 Fevruarie 1898,, ; iar pe verso : n Omagii
# vepicei amintire din partea corpului telegrafo-postal, fostului director general

in anii 1889 # 1892.

In privinta bustului lui Cezianu, fostul inspector D. Bratescu, in numele
unui comitet constituit in acest scop, a trimis corpului un miscrttor apel, pe care
ii dam mai jos in intregime :
_Witt colegi,

Totdeauna Corpul telegrafo-postal s'a distins prin insusirile i sentirnentele cele mai alese; in toate ocaziunile el a probat ca inimosia este una
din calitatile sale esentiale ; orice act inirnos 1-a atras i entuziasmat. Astfel

inzestrat de natura, functionarul telegrafo-postal imbratisaza cu graba

orice idee demn de caracterul su, orice fapta care innalta pe om.
Intemeiat pe aceste virtuti, mi-am permis a 1u sarcina sa ma adresez

d-voastre, pentru a v ruga sa vt asociati la un act, prin care sa se eternizeze memoria unuia din cei mai harnici Directori generali de telegrafe i
poste, anume Dimitrie Cezianu, decedat acurn cateva zile, si care In tinip de
aproape 4 ani i-a consacrat toat activitatea sa pentru progresul telegrafelon si postelor.

Cu totii stim cu cata hotarire i dragoste, cu cata inima i ardoare,

cu cat interes i dreptate, cu cat devotarnent i entuziasm Cezianu a lucrat pentru propsirea institutiei telegrafo-postale, pe care atat de mult a
iubit-o.
Lucrarile lui Cezianu au dat un avant puternic desvolthrii serviciilor
telegrafo-telefonice si postale in diferitele directiuni, au Innaltat institutia,
gi Impreuna cu dansa i corpul telegrafo-postal. Lucrarile lui Cezianu au
fost apreciate de oameni competinti; d-1 director general Chiru, in pozitie

de a cunoaste valoarea predecesorilor d-sale, a fost cel Intaiu a constata

meritele raposatului Cezianu, si, pentru a concretiza sentimentele sale, d-1
director Chiru a propus facerea bustului lui Cezianu in bronz i asezarea
lui in una din Wile noului palat telegrafo-postal spre a eterniza memoria
decedatului fost director general Cezianu.
Daca aceasta fapta onoreaza pe actualul domn director general Chiru,
care merit toata lauda, apoi cu atat mai mult este de demnitatea corpului
telegrafo-postal de a o realiza.
In scop dar de a da fiint acestei fericite idei, s'a constituit un comitet
de actiune compus din inspectorul Cociu, sefii de divizie Preda, Punescu,
Bulgaru i subsemnatul, cari, adresandu-ne d-voastra cu toga increderea,
www.dacoromanica.ro

- 508 facem un apel calduros; rugandu-va a va asocia cu noi i a contribui fiecare

cu ce poate, pentru facerea bustului in bronz al raposatului Cezianu.

Orice suma oferita in acest scop va fi achitata in 3-4 rate lunare,

cu incepere dela Martie.
Pentru subscrierea contributiei vi se trimite aci anexat o lista de subscriere, in care se va nota suma subscrisa, iar banii adunati sa se trimita In
fiecare luna d-lui Alexandrescu, dirigintele-contabil al oficiului postal central Bucuresti.
Subscrierea se face nurnai de functionarii telegrafo-postali si de acei
cari sunt retrasi la pensiune.
Listele, dupa terminarea subscrierilor, sa se inapoiezd subsemnatului.
.Prqedintele comitetului,
Inspector, D. Bralescu.

Persona lul corpului telegrafo-postal a raspuns la acest apel cu cea mai

mare grabh i dragoste, si bustul lui .Cezianu, fault de sculptorul Balacescu, a
fost asezat in scurt timp in gala comitetului consultativ din palatul postelor,
uncle se &este si astazi.
Un alt bust al lui Cezianu, lucrat de sculptorul Romaneli din initiativa Directiunii, prin anul 1906, a fost asezat pe scara de onoare a palatului postei, la a
cdrui constructiune a contribuit atat de mult.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI CONSTANTIN CIIIRU

19 Noemvrie 1895-23 Aprilie 1899

In urma retragerii lui Dumitru Cezianu, pe ziva de 16 Octomvrie 1895;

Adrninistraliunea postelor, telegrafelor i telefoanalor a fost condush de subdirec-

torul general St. Chiritescu pand la 19 Noeinvrie 1895, (Ind a fost nurnit
director general inginerul-;ef Constantin Chiru.

Directorul Chiru venind in capul Administratiunii postelor, telegrafelor ;i

telefoanelor, a cAutat sa continue ;i s Imbunhateasch uncle din lucrrile incepute de predecesorul sau, sh fach reforme de interes general si dea noi indrumhri exploathrii serviciilor postale, telegrafice i telefoniee.
* * *

In ceeace priveste personalul i phrtile privitoare la organizarea lui, directorul Chiru ia ca mhsuri mai principale urmtoarele :

In scopul ca Directiunea sh cunoasch starea socialli a personalului shu i

greuthtile lor familiare si a le aveA in vedere la detashri i transferhri dintr'o loealitate in alta, dispune ca fiecare oficiu st intocmeaseh i s inainteze un tahlou
de starea social a fiechrui functionar, inclusiv conductorii postali, aratandu-se
dach este sau nu insurat, dach are sau nu copii i chti. Tot deodatil se stabill ea
pe viitor oficiile s incunostiinteze Directiunea de orice schimbare ce ar surveni
in starea sociald a acelui personal1).
Pentru ca in personalul inferior sh nu se strecoare oameni cu purthri rele,
incorecti sau cari au suferit condamnari, s'a dispozat, cu incepere dela 4 Octomvrie 1898, ca dirigintii, la recomandarea factorilor i oamenilor de servieiu, sh
caute a se convinge de trecutul lor, cerndu-le acte din cari sh se constate ocupatiunile i faptele din trecut, respingand pe cei cu purthri rele si earl au suferit
condamnri 2).
1) Bulelinul Telegrafo-Postal din 1896, pag 169 i 504.
2) Buletinul Telegrafo-Postal din 1898, pag. 258.

www.dacoromanica.ro

510

Pentru pastrarea secretului corespondentelor i ca personalul s fie pdtruns

de rdspunderile i peclepsele la cari sunt supusi cei cari contravin, dispune ca
intreg personalul inferior de orice categorie, precurn i cel care se va nurni in
urrna., sii. depund jurdmantul prevazut la art. 49 din legea de organizare a corpului, ea la depunerea jurrnantului sh i se ceteasch dispozitiile privitoare la Os-

trarea seeretului corespondentelor din legea de exploatare de sub art. 105-107

si

ca foile de jurdmant semnate in regula s se inainteze spre a se pastra

in arhiva Directiunii 1).

In seopul de a alege elemente mai bune si in stare de a urma cursurile

scoalei profesionale de telegraf si post, dispune ca aspirantii, inainte de a fi admisi in scoald, s treaca satiedeator un examan asupra cunostintelor din : aritmetica rationala, geometria pland si in spatiu, algebra pand la ecuatiunile de gradul I
si fizica. Programa amdnuntit s'a publicat in Buletinul Thlegrafo-Postal 2).

lntrucat In timpul din urma exploatarea postelor

i telegrafelor ca.pdtase
in tindere prin introducerea serviciului telefonic, dispune moclificarea programelor

pentru concursurile de oficianti inferiori si superiori, introducand in ambele

programe cunostinte tehnice si de exploatare a telefoniei i adaugd in cea pentru
superiori cunostinte asupra istoricului postelor i a legilor de exploatare si de
organizare a corpului 3).

De oarece personalul inferior al Administratiunii postelor, ca conductori,

capi de cantonieri, capi de factori, factori urbani, factori rurali, cantonieri
oameni de serviciu, purtau uniforme cari difereau ca forme si calitti de materii,
sau erau confectionate prea luxos, pentru functiunea i gradul ocupat, directorul
Chiru intocmeste un regularnent relativ, care se sanctiond cu decretul regal
No. 3.698 din '1897, stabilindu-se astfel reguli pentru uniformele cle yard si
iarn, la fiecare categoric din personalul sus ardtat, ca forma i felul materiei,
pentru tunici, bluze, mantale, pantaloni i epci, precurn i semnele distinctive
la gradele aceleeas categorii de personal 4).
In privinta personalului, in tirnpul directoratului lui Chiru, din cauza desvoltdrii serviciilor si a inmultirii oficiilor postale, s'a simtit nevoie a i se Spori
numrul. Acest spor Irish, din spirit de economie, irnpus de cerinte bugetare, s'a
Meta in cea mai mare parte la personalul auxiliar, personal lipsit si de cunostintele cerute unui bun functionar de postd, cat si de pregatirea necesard, ridicandu-se numdrul lui dela 115 (in timpul lui Cezianu) la 213.
In acelas thnp, tot pentru aceste motive, cat si a diferitelor interveniri, s'a
1) Buletinul Telegra fo-Postal din 1898, pag. 267 i 281.
2) Buietinul Telegrafo-Postal din 1897, pag. 58.
3) Buletinul Telegrafo-Postal din 1896, pag. DO.
1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1897, pag. 468.

www.dacoromanica.ro

511

dat intindere i personalului feinenin, care in anul 1899 a ajuns la 299 functionare, fata de 1.213 functionari brbati, ceeace reprezinta. o proportie de 24.6 0/0,
proportie destul de ridicatd, comparativ cu personalul administratiunilor similare din strindtate, unde proportia personalului fernenin NO de cel bdrbdtesc iii

acel timp era de 5-8-10 sau cel mult 15 h.

Ca parte privitoare la organizarea persondlului, trebuie addugat cd in limnpul directorului Chiru s'a agitat foarte mult o chestiune de nedreptate ce se facea personalului telegrafo-postal prin legile atunci in vigoare si anume :
Prin legea de organizare a corpului din 1892 la art. 29 se prevhzuse ed. :
Pentru regularea dreptului la pensiune, functionarii telegrafo-postali
a se bucurd de toate dispozitiunile legii asupra pensiunilor militare.
Cand ins functionarii telegrafo-postali ii regulau drepturile la pensiune,
Casa.pensiilor civile le apnea dispozitiile legii militare nuinai in ceeace pri yea
anii de serviciu, cerandu-le 40 ani serviti, spre a avea maxiinul de pensiune, pe
cand functionarilor civili li se cerea 30 ani; iar and era vorba de retineri nu le
fdcea 10 0/0 ca la militari, ci 18 0/0 ca la functionarii civili.
Cu modal acesta functionarii telegrafo-postali erau mai napastuiti ca ceilalt.i functionari civili, desi ei fAceau un serviciu mai greu i rnai penibil ca oricari altii.
Functionarii telegrafo-postali au protestat i cerut In repetate randuri asimilarea cu functionarii civili, lucru ce nu convenea ins functionarilor superiori
ai Administratiunii centrale, cari voiau sh ramand in functiunile Ion pand la 40
ani serviti, ceeace a fdcut ca spiritele sd se agite, s se facd interveniri pe laugh
oamenii politici i acestia sa depund in Camera, din initiativd parlarnentard, un
proiect de lege in sensul vederilor personalului.
De altfel, in aceastd chestiune, directorul Chiru inclin pen(ru tranarea ei
in avantajul mtsldsioti, ins, din cauza motivelor ce am ardtat si a schimbdrilor
politice, lucrurile au rdinas in suspensie pand in anul 1902.

In ceeace prive:Je legea de exploatare, cat i pentru o mai bunk indeplinire

a serviciilor, directorul Chiru ia urmdtoarele msuri :

Propune si face a se vota i sanctiona la 12 lunie 18961), printr'o lege speciald, modificarea unor articole din legea de exploatare, pentru motivele i in
sensul ce se va ardta aci mai jos.
In scopul de a veni in ajutorul soldatilor i grdelor inferiuure din -rntota
i) Buletinul Telegrafo-Pos)al din 1896, pag. 1E5.

www.dacoromanica.ro

- 512 pentru ca scrisorile nefrancate ce primeau dela phrintii i familiile lor,

lie din netiinth sau lipsi de timbre postale, sh nu tie supuse la indoitul taxelor,
la art. 30, alin, a, care fixeazh taxele scrisorilor, adaugh un non aliniat formulat
astfel :

Scrisorile nefrancate adresate soldatilor i gradelor inferioare din

artnath vor fi inchrcate la destinatie en porto de 15 bani de fiecare greurr tate de 15 grame san fractiune de 45 grame.
lt,ntra a veni in acantajul ngriculforilor 41 cotnertulai de cerenle, cani nu
puteau expediA probe de cereale deck pAnh la o greutate de 350 grame, cantitate neindestulhtoare pentru ca cumphratorii s-i dea seama de calitatea marfii,
pe de o parte ridich maximul greuthtii la astfel de trimiteri la 550 gratne, addugimd la art. 31, alin. c urmhtoarele :
Se excepteazA dela aceste reguli probele de cereale, cari se pot adn mite pAnii la 550 grame ;
iar pe de alta parte stabilete ca taxele pentru prohele de cereale [And la 550
gname sh fie cele ca pentru 350 grame, athiugAnd la art. 30, punctul .1, alin. e,
urmatoarele :

Se excepteaza insh dela aceste dispozitii probele de cereale, dirora

se apnea' taxa prevazuta pentru probele de 350 grame, chiar dach au o
greutate mai mare ca aceasta.
rr

Pentru a micorA taxele postale ale publicatiunilor periodice, in cari se cuprind i gazetele i cari inainte se taxau cu cAte 1.1/2 bani de fiecare numar
Iona la 50 grame, iar cAnd se trimiteau la colportori in pachete se considerau
ca imprimate i ca atare se percepea cAte 3 bani de fiecare 50 grame, modifich
alin. f de sub art. 30 in sensul urmator :
Pentru publicatiunile periodice 1 ban de liecare numAr simplu sau
insotit de un supliment, 'Ana la greuta tea de 50 grame ; iar cAnd publi-

cattunea va cAnthri mai mult de 50 graine se percepe 1 ban de fiecare

4 50 grame sau fractiune de 50 grame.
Pachetele continAnd mai multe foi sub aceea banda i la aceea
adresh se taxeazh cu 1.1/2 bani de fiecare 50 grame sau fractiune de 50
s grame..
fleducerea facutd in facoarea gazetelor reprezintd 50'10 din taxa postald ce
perceited inainte i. a twat ca rezultal reducerea costvlui de vdnzare cunutndrul
n1
nbonatiwntelur, din care a decurs tnarirea tirujtthi ;4, intultirea nuntdrului
pi
(flat al gazetelor cat i al revistelor.
In scopul de a vent in avantajul caselor comerciale, i duph cererile acestora,

admite principiul i autorizh casele comerciale sh imprime pentru trebuintele

Ion formulare de mandate postale interne, cu condi-Pune ca aceste formulare sit
www.dacoromanica.ro

513

tie intocmite la fel cu cele ale postei, ca forma, coloare si carton, insa fara sa
poarte marca tarii i timbru incrustat, urmand ca timbrele sh se aplice la prezen tare I).

De oarece prin art. 78 din legea de exploatare era prevazut ca obiectele de

mesagerii predate la domiciliul destinatarilor se supun la un drept de factaj de
25 bani de trimitere pita la 5 kilograme si de 50 bani pentru cele cari tree de
5 kilograme i, intrucat legea se interpreta ca achitarea taxelor de factaj sa se
fach numai de care destinatari, din care cauza se ivea o multime de neajunsuri
intre expeditori i destinatari, directorul Chiru di. o interpretare dreapta acestei
chestiuni i cu ordinul circular No. 3.095 din 1899'2) pune in vederea oficiilor
ca taxa de factaj se pate plan si la prezentare, in care caz 'se va aplica pe buletinul de expeditie o eticheta cu inscriptia factaj platitw, langa care se va bpi si
tittibrill de factaj corespunzator, in valoare de 25 bani, sau.de 50 bani.
Creterea din ee in ce a numarului de colete i pachete sosite din strainatate prin mijlocirea serviciului postal, mai cu searna pentru Bucuresti si rani
trebuiau supuse la operaliunile de varnuire, i neputinta pnblicului i comerciautilor de a-si paras1 afacerile, pentru indeplinirea acelor opergiuni, an contribnit

la stabilirea unui acord intre Adrninistratiunea postelor si a vanrilor, in !mu

cartlia posta ii lua sarcina de a intiinta tin biuron de cotnisitute si expeditinne
pe laugh vama postei din Bucuresti.
Acest biurou a inceput s functioneze ea incepere dela 1 Octomvrie 1896,
avand ca insarcinari :
Indeplinirea formalitatilor de vamuire pentru pachetele importate, pentru
cele destinate tranzitului sau exportului, lichidarea taxelor de transport, \Tama
si a rambursurilor, precum i predarea pachetelor la locuinta destinatarilor.

Drepturile de comision ale biuroului s'au stabilit pe baza unei tarife

intocmite de catre Camera de cornert din Bucuresti i erau de 1 leu pentru formarea unei declaratiuni de import si de 20 bani de fiecare pachet.
Sumele incasate se vrsau oficiulni postal central si serveau la plata personalului ce forma biuroul de expedilie, compus dintr'un sef, declarant.' si itnpiegati. Cu incepere Mgt dela 1 Aprilie 1897 s'a dispus ca intregul venit sui se
verse la Stat, iar plata acelor functionari sa se Ne din buget 3).

In scopul ca toate vehiculele postei, atat proprietatea Directiunii cat si ale

antreprenorilor, sa tie vopsite intr'o coloare uniforma pentru intreaga tara, s'a
dispozat cu ordinul circular No. 14.245 din 1898 4) ea furgoanele, trasurile,
1) Buletinal Telegrafo-Postal din 1898, pag. 292.
2) Buletinul Telegra fo-Postal din 1899, pag. 17.
3) Darea de seansd din 1894-1905, pag. 58. Baletinul Telegrafo-Postal din 1897, pag. 126,
4) Buletinul Tel egrafo-Postal din 4898, pag. 116,

www.dacoromanica.ro

-- 514

cariolele i cdrucioarele ce se intrebuintau la transporturile postale sa fie vopsite

in coloare galbend, coloare ce a rmas adoptata pana in prezent.

Terminarea podului peste Dundre, dela Cerna-Voda, infiintarea biurourilor

ambulante BucureVi-Constanta in 1895, Crearea serviciului maritim roman

intre Constanta-Constantinopol i prelungirea trenurilor exprese Paris-OstandaBucureti Ora la Constanta in legatura cu vapoarele romaneti, cari activau
iniwarea calatorilor din Occident spre Orient i vice-versa, pe calea cea mai
scurta, au fost cauze cari au facut pe directorul Chiru sei urmeireascei atragerea
tranzitului de corespondente postale, telegrafice i mesagerii pe teritoriul nostru.
In acest scop, a intrat in tratative pe de o parte cu serviciul maritim roman,
pentru transportul pbstei intre Constanta-Constantinopol, iar pe de alta cu Administratiunea postelor otomane i cu celelalte oficii postale strine din Constantinopol, pentru ca ele s expedieze posta ce vor avea pentru Austria, Germania i State le din Nord-Vestul Europei prin serviciul nostru maritim1), lucru ce
s'a i admis, intrucat era bine probat ca noua cale deschish era cea rnai scurtd.
Pentruca legatura intre posta romand, cea otomand i cele straine din
Constantinopol sa se faca mai bine i in scopul de a se asigura un mijloc de
mai buna indrumare a tranzitului ce urma sa se atraga pe la noi pentru AsiaMica, Egipt, Grecia i chiar Extremul-Orient, directorul Chiru a urmeirit i flintarea unui oficiu postal roman la Constantinopol, precum aved Anglia, Fran la,

Austria, Germania i Rusia, i pentruca faptul sa se petreaca mai pe nesimpte,

cu consinTtimantul serviciului maritim roman, a insarcinat pe agentul sau I. A.
Seymery din Constantinopol cu supravegherea corespondentelor sosite pentru
Orient i cu efectuarea serviciului postal la prezentare, in biurourile acelei agentii,
in care scop a dat sus numitului agent, pe ziva de 16 Martie 1896 2), un depozit

de timbre postale romne surcharjate, cele de 25 bani cu 1. piastru, cele de

10 bani cu 20 paras, cele de 05 bani cu 10 paras i crtile postale de .10 bani
cu 20 paras.
Totdeodata s'a confectionat i i s'a dat pe aceea zi stampile de zi.speciale
cu inscriptiile din modelul de mai jos, spre a-i servi la stampilarea timbrelor

Stampila oficiului din Constantinopol

ce se aplicau pe trimiterile de corespondenta depuse la acea agentie.

i) Buietinul Telegrafo-Postai din 1895, pag. 553.
Buletinul Telegralo-Postal din 1896, pag. 109.

www.dacoromanica.ro

515

Serviciul postal romdn s'a indeplinit in Constantinopol kind la 9 Main

acelq an 1), cdnd, in urma protestului guvernului otoman, care se opuned diii
reisputeri la stabilirea altor of icii postale strdine in Constantinopol, a trebuit set se
retragei depozitul de timbre Ti s'a intrat astfel in starea normald, Ca, prin mijlo-

cirea serviciului rnaritiin roman, sa se faca numai tranzitul trimiterilor postale

ale biurourilor otomane i cele straine pentru Occident i vice-versa.
Starea aceasta s'a mentinut pana la 1. Iulie 1897, cand s'a incheiat de Directia postelor o conventiune cu Administratiunea C. F. R., de care depinde in
acel timp serviciul maritim.
Prin acea conventiune se stabileau in principiu urmatoarele :
nServiciul postal pe vapoare se va indeplini de catre 1111 ofiter al vapo-

rului, autorizat a face schimbul corespondentelor cu biurourile din Con,stanta i Constantinopol la bordul vaporulni.
,Serviciul maritim roman va priml 1 leu de bucata pentru transport ul
eutiilor de valoare, plus cate 10 bani de fiecare 300 lei sau fractiune.
Pentru scrisorile de valoare s'a fixat tot 10 bani de 300 lei sau fracti une.

Pentru coletele postale o taxa de 25 bani de colet, plus taxa pe valoare, and coletele ar avea i valoare declarata.
Pentru obiectele de mesagerii 25 bani de fiecare 5 kilograinc sau
fractiune, plus taxele pe valoare.
Cate 1 leu pe kilograrnul de scrisori i chili postale expediate inchis
ni 121/2 bani pentru kilogramul de imprimate, hartii de afaceri i probe de
rnarfuri, adich jumatatea taxelor de cari beneficiaza Administratiunea
postelor romane dela Administratiunile strine, in baza conventiunilor
universale, pentru transportul tranzitului teritorial.

Serviciul maritirn roman ii lu rdspunderea pentru valorile san

robiectele pierdute, sustrase sau spoliate de personalul vapoarelor, in conformitate cu conventiile i aranjamentele postale.
Nu ii lua raspunderea insa pentru riscurile maritime, rarnanand ca
Administratiunea postelor romane sh le asigure la o societate, lucru ce s'a
facut, tratandu-se in acest scop cu societatea Dacia-Romania,,.
Atragerea tranzitului din Occident pentru Orient i vice-versa prin Romania
era impartaita i de Administratia postelor germane, atat din punct de vedere
exploatativ, intru cat in acel timp parcursul Berlin-Viena-Belgrad-Constantinopol se efectua in 59 de ore, pe cand cel dintreBerlin-Krakau-Cernauti-Constanta-

Constantinopol in 50 ore, adica o diferenta care insemna mult in tranarea

afacerilor cornerciale i econornice, cat i din punct de vedere al innaltelor rapuni

de Stat, pentru a nu se intampla ca la un moment dat acea tar& O. Omani izolata de Orient, cand singura cale prin Belgrad-Sofia ar fi fost intrerupta.
1) Buletinut Telegrafo-Postal din 1896, pag. 173.

www.dacoromanica.ro

516

Aceste considerente an put pe ministrul postelor germane Podbielsky s

crude a desvollet relatiunile cu Administratiunea postelor romane i in acest scop
a facia un voiaj in fara romcineasai, cu care ocaziune la 28 lunie 1898 s'a ceizul
de acord in principiu pentru incheierea unei conventiuni, prin care se stabileau
comunicatiuni directe i repezi intre Berlin, Bucurqti i constantinopol, spre a
asigura, un serviciu direct de corespondente postale 0 telegrafice intre Rmminin,
Germnia i Oriet..
Prin acea conventiune se prevedeau urmhtoareM1):
Art. I.
In conformitate cu aranjamentele incheiate intre Directiunea
Chilor Ferate Romhne de o parte si acele ale Prusiei i Austriei de alth parte,

un tren zilnic, accelerat si de post se va stabill intre Berlin si Bucuresti,

prin calea Myslo vitz-Cracovia-Lemberg-Cernhuti-Burdujeni.

Acest tren va circulh cel putin de 2 ori pe siiptamanh intre Buzhu si

Constanta, spre a fi in leghturh cu vasele rornhne de posta, earl fac druninrile intre Constanta-Constantinopol.
Art. If.
Ca urmare a stabilirii trenului direct, arhtat la articohil
precedent, cele douh Innalte prti contractante s'au inteles a schdeh taxele
pentru coletele postale venind din Germania si din tar& de dincolo de Germania, indreptate spre Constantinopol si Orient si vice-versa.
In acest scop, Guvernul Regal al RomAniei va reduce, cu incepere dela
1 Aprilie 1899 (stil nou), en 25 bani taxa de tranzit ce ii revine de fiecare
colet postal. Departamentul Postelor Imperiului German va reduce de asemenea. cu incepere dela aceeas data, cu 25 centime partea din taxe ce i se
euvine pentru aceste colete.

Zisul departament se mai indatoreaz a stabill, prin calea ariltath la

art. 1, expeditiunea directh a coletelor postale din Germania pentru Romania.
Tot pin aceast conventiune se prevedeau i parti relative la infiintarea un

fir telegrafic direct Berlin-Bucuresti-Constanta, prelungit printr'un cablu la

Constantinopol, clrestiune despre care vom vorbi putin mai departe.
Conventiunea stabilith in principiu, s'a chutat, de comun acord, a se wince
cat mai curand la indeplinire si in acest scop s'au luat msuri pentru infiintarea
de biurouri ambulante la trenurile exprese ce urmau sh se infiirrteze intre Bucnresti-Burdujeni i Burdujeni-Bucuresti, menite sh inlesneasch schimbul de corespondenth cu Roman:a i tranzitul pentru si din Orient, asa ch duph ratificarea
conventiunii (17 Fevruarie 1899) si sanctionarea ei (2 Martie 1899) ea s'a putut
pune in aplicare pe ziva de 1 Main 1899..
Incheierea conventiunii cu Germania si chestiunea asigurarii maritime,
pentru care se percepeau suprataxe ingi.euetoare pentru uncle Administratiuni
9 Bulelinul Telegrafu-Postal

din 1899, pug. 347,

www.dacoromanica.ro

411

de posth, cari gseau chi mai ieftene pentru expedierea tranzitului lor, au fiicut
necesarh revizuirea conventiunii incheiate cu serviciul maritirn roman din 1.897
si pe 1. Iarivarie 1899 s'a pus in aplicare noile dispozitiuni, prin cari se prevedea ch :

Serviciul maritim renunth la taxele pe valoare pentru ohiectele de

mesagerii de tot felul, asa ca. Romania n'a mai fost nevoith sh mai perceaph

suprataxe pentru asigurari

eh taxele pe greutate pentru .transportul

corespondentelor, cutiilor cu valoare declarath si al coletelor clank' la 5 kilo-

grame s'au mentinut ca in trecut, iar ale pachetelor mai mari de 5 kilograme i phnh la 50 kilograme, precum si ale gropurilor cu bani, s'au ridicat
dela 25 la 50 bani de fiecare 5 kilograme sau fractlune.
S'a prevhzut ca serviciul maritim si dea locuint pe vapor si nutriment

gratuit arnploiatului postal, care s'a prevhzut s. insoteasch expeditiunea

pan la Constantinopol i inapoi.

Prin munca incordath ce s'a depus in chestiunea atragerii tranzitului pc

teritoriul nostru i prin dispozitiunile luate, s'a ajuns in scurt timp ca, pe lang
tranzital corespondentelor, sh se atragh i tranzitul unui insemnat numhr de
colete din Occident pentru Orient si vice-versa, al chror numar total a crescut precum se arath rnai jos :
In anul 1897 s'au tranzitat 19.385 Uncap.
s
34.088
1.898 ,,
47.191.
1899 e
),
a
1900
55.169
n
80.633
1902
a
s
e
114.685
1.904 n
Or , acest numdr mereu crescand de colete a dat insemnate avantaje bane*.ti
atat administraliei noastre postale cat i serviciului maritim i daca aceasta idee
71

)7

91

17

s'ar fi urrnarit cu aceeaf ardoare ft daca serviciul maritim, roman ar ft facut

curse zilnice la Constantinopol i ar fi intins serviciul cu curse regulate in estul
marii, Mediterane, ar fi rezultat pentru tam noastra avantaje 0 mai marl ft
poate ca am fi atras i marea cursd ',Manes des Indes, care circula intre 'Andra
cu corespondente i trimiteri pentru intreg Extremul Orient.

***
Un deosebit interes depune directoryl Chiru pentru inmultirea numrului de
oficii postale si telegrafice, mai cu seamd In localitatile rurale, spre a pune mai
la indemtma publicului acest important serviciu.
Astfel, in timpul directoratului su, s'au infiintat urmtoarele oficii :

In anul 1896: Frumusica (Botosani), Vanju-Mare (Mehedin11), Dornnesti (Ilfov), Cara-Murat (Constanta), Puesti (Tutova),
33

www.dacoromanica.ro

518

Maicdnesti (R.-Srat), Cataloi (Tulcea), Petrosita (Dambovita), Gaiceana (Tecuci).

In anul 1897: Brezoi (Valcea), Vidra (Putna), Comnesti (Bacau).
In anul 1898: Caineni (Valcea), Lespezi (Suceava), Pogoanele (Buzau).
In anul 1899: Leordeni (Muscel), Malini (Suceava), Poiana (Do 1j), Comana (Vlasca), Lehliu (Ialomita) i Ghergani (Dambovita).
* * *

Tot din punct de vedere de a se pune serviciul postal mai la indemana publicului, in timpul directoratului lui Chiru s'a dat indeplinirea serviciulni postal
la noi stalluni de cale ferata i anume :

In anul 1896 la garile : Borcea, Dunare'a, Saligny (linia Fetesti-Saligy), Livezile, Salcuta, Segarcea, Portaresti, Afurnati,
Btilesti, Motatei

Golenti (linia Craiova-Calafat), Ca-

rasu, Vorniceni, Ungureni, Dangeni; Trusesti, Zlatunoaia, Todireni, Rediu, Larga, Movileni, Vlddeni si Soldnesti (linia Iasi-Dorohoi).
In anul 1897 la garile : Plosca (Alexandria-Rosiori), Barzesti (VashiiIasi), Matasaru (Bucuresti-Pitesti).
In anul 1898 la garile : Gradistea (Bucuresti-Giurgiu), Valea-Larga
(Ploiesti-Predeal), Smardioasa i Tiganeti (AlexandriaZimnicea) i Jiblea (R. Valcea-Caineni).

In anul 1899 la garile Bascov, Merisani

Radu-Negru (Pitesti-

Curtea de Arges).
* * *

Directorul Chiru la venirea sa in capul administratiunii postelor, telegrafelor i telefoanelor a Visit formate de cdtre predecesorul sau tablourile statistice i grafice necesare alcatuirii unei &xi de seama asupra mersului serviciului
postal, telegrafic i telefonic pe anii '1888-1893, nedata insa la lumina din cauza
demisiunii lui Cezianu.
Cum insa o astfel de lucrare avea o deosebit insemnatate, directorul Chiru
ia imediat msuri pentru terminarea i publicarea ei spre sfarsitul anului 1896,
avand delicata atentiune de a constata i arat chiar dela inceput i meritele
predecesorului sau.
Modul cum a fost alcatuita darea de seama, din care reiesea progresul vadit
in mersul institutiunii postelor, telegrafelor i telefoanelor, a &cut pe ministrul
de interne V. Lascar sa trimita directorului Chiru urmatoarea adresa I) :
9 Buietinui Telegrafo-Postal dia 1897, pig. 65.

www.dacoromanica.ro

519

Domnule director,

Am cetit cu atentiune darea de seama ce faceti despre mersul servi.ciului importantei Directiuni ce conduceti, pe anii 1.888-1.893, impreun
.cu statistica acelor ani i ma grabesc a va exprima deplina noastra satis, factiune pentru lucrarea d-voastra.

.Guvernul, si in special subsemnatul, nu poate cleat sa v multumeasca atat d-voastra personal cat i functionarilor superiori ai Directiu.nii, cari au ajutat i colaborat la aceasta opera de merit, destinata sa invedereze la toti neintrerupta desvoltare i progresele realizate, niai cu
,seamei in acqti din unnd ani, de institutia noastra telegrafo-postala..
Ministru, V. osc(IR.

In timpul directoratului su, Chiru se ocupd foarte mult cu lucrarea consir uctiunii palatului postelor, chutand sa activeze lucrarile si in adevar ch reu$
ca la plecarea sa sa lase constructia aproape terminata si tot sub el s'a inceput
si primele studii pentru arnenajare, luminat, incalzit:mobilier, etc. Terminarea
acestor lucrari s'a fcut insa, dupa cum vom vedea, sub urmasul sau, M. Ghica.
*

0 deosebit activitate depuse directorul Chiru pentru bunul mers al serviciului postal rural, cautand s obtina fonduri mai mari, atat din partea Statului
cat si a judetelor, in scopul ca sh inmulteasca nurnrul curselor, sh le intocmeasca in mod mai practic si pentru ca corespondenta sa ajunga mai curand la
destinatie.

Pentru a aduce o mai mare inlesnire populatiunii rurale, ia msuri ca dela

13 Octomvrie 1897 valoarea mandatelor postale, ce se manipulau de factorii
rurali, atat la prezentare cat si la achitare, sa se ridice dela 25 la 50 lei de trirnitere i ca greutatea de admitere a coletelor postale manuite de acela personal s se ridice dela 3 la 5 kilograme, atat la prezentare cat si la distribuire 1).
Pentru acest din urma fel de trimiteri si tot in scopul mai sus aratat, cu
incepere dela 1 lanuarie 1899, a luat masuri ca coletele rurale s se admita
cu valoare si ramburs pana la 50 lei de trimitere2).
Ambele intinderi de servicii, pe langa inlesnirea populatiunii rurale, au
avut ca urmare sporirea nurnrului de mandate postale si colete din si pentru
localittile rurale i ca atare sporuri de venituri pentru administratia postelor.

Ca urmare a largirii atributiunilor personalului rural, si in scopul de a

putea sd-i mai dea, i alte insarcinari, cu incepere dela Maiu 1898, ia msuri ca
garantiile agentilor speciali si ale factorilor rurali sa fie sporite dela 3001a 500 lei,
I) Buletinui Telegrafo-Postal din 1897, pag. 394.
l) Buiettinui Telegrafo-Postai din 1899, pag. 18.

www.dacoromanica.ro

520

si pentru ca sd nu fie impovratoare depunerea diferentei, aranjaza ca aceasta

suma s se retina' din diurna lunar% ce primea fiecare cate 100/a, cu exceptie de
cei cari vor vrea sa o depunA deodat I).

In vederea desvoltrii postelor rurale si intru cat administratia, exploatarea

si controlul asupra acestei ramuri de serviciu se fcea in Directiunea generala de
un biurou special, zis al postelor rurale, care capatase desvoltare mai mare ca
toate celelalte biurouri, directorul Chiru dispozeazh, cu decizia No. 102.661 din
22/12/1898, transformarea lui inteun serviciu independent, cu dreptul ca seful
serviciului sa ia parte la lucrrile comisiunii consultative si pune principiul ca
acest serviciu la o modificare a legii de organizare s fie prevAzut in impA'rtirea
administratiunii centrale ca o a patra diviziune2).

In timpul directoratului sdu, Chiru a cdutat sci introducd o inovatie de un

ordin economic de cea mai mare insemndtate, 0, adicd efectuarea distribuirii prodvselor regiei monopolurilor Statului in localiteitile rurale prin mijlocirea ser viciului postal 0 in special a factorilor rurali.
Ideea acestei inovatiuni a pornit pe la iiweputul anului 1898 dela Vintila I.
(. Bratianu, pe atunci director general al Regiei, care, preocupat d.e sporirea veniturilor acelei institutiuni, a constatat ea distribuitorii Regiei nu treceau prin
commie, spre a aproviziona pe debitanti, decat la 15-20 zile, ca prin unele treceau la.2-3 luni odata, el erau comune mai izolate prin cari distribuitorii nu
trecusera dela infiintarea Regiei, cd satele si chtunele erau lipsite de debite tocmai
pentrucd distribuitorii nu treceau nici odata, pe acolo si ca populatiunea rural,
neavand la indernana produsele Regiei nu le consuma sau se deda la diferite contrabande, ce fceau ca veniturile acelei institutiuni s fie stationare sau O. aiba
cresteri mici, ce in total nu reprezentan puterea de consum a insemnatei populatiuni rurale.

Pe de alta parte a observat a. de multe ori pe acela drum pe care mergeau distribuitorii Regiei spre a duce produsele monopolizate mergeau si factorii

rurali spre a duce posta, cd acestia au si ei cariole si ca yin in fiecare comunii

de 3 ori pe sa.ptamang, nu la 2-3 luni odata, si ci daca factorii rurali s'ar pane
in mAsura de a avea rnijloace de transport mai bune si s'ar inmulti numarul Ion,
pentru ca sa deserveasca si c'atunele, s'ar putea face o distribuire a produselor
Regiei cu mult mai practica si mai cu folos ca in trecut.
Aceste principii comunicate directorului Chiru, care, dup cum am aratat,
era preocupat de a inmulp cursele si a aranja mai bine efectuarea serviciului, in
care scop la formarea fiechrui buget facea mari sforpri pentru a obtine oarecari
sporuri dela Stat sau juderte, negresit ca au fost primite cu bucurie, al/rid astfel
posibilitatea ca cu sumele ce cheltuia Regia pen tru distribuirea produselor sale,
1) Buietinut Telegrato-Postal din 1898, pag. 135,
I) Buletinul Telegrafo-Postai din 1898, pag. 304.

www.dacoromanica.ro

- 524 s Inmulteascd numArul factorilor rurali, al curselor la comune i sA deserveascA

Fi cAtunele.

Tratativele incepute prin Martie 1898 intre sus citatii directori generali a
douA institutiuni de Stat din cele mai insemnate si pornite din interesele ce fiecare purta, institutiunii ce conducea, i avAnd un scop comun de a se servl mai
bine interesele populatiunii rurale, au ajuns la bun sfArsit, stabilindu-se ca, cu
incepere dela 1 Septemvrie 1898, in judetul Teleorman distribuirea produselor
Regiei, ca incercare, s se facd prin personalul postal, cAruia Directiunea Regiei
s-i punk la dispozitie suma respectivA de 26.340 lei, ce cheltuia cu distribuitorii i cu care Directiunea postelor s punk' in rasurA serviciul postal rural din
arel judet a corespunde scopului propus.
Principiile asupra cdrora s'a cAzut de acord pentru organizarea serviciului
de distribuire al produselor Regiei in judetul Teleorman au fost urmAtoarele :
S. se infiinteze pe langa fiecare oficiu cAte un subdepozit de fabricate
de ale Begiei i treptat ce se vor vinde i vArsh bani rezultati, s se intregeasch depozitele cu mrfurile necesare dela manufactura de tutun si fabricile de chibrituri, timbre si pulbere.
SA se indatoreze factorii rurali ca, in schimbul unor sporuri de diurne,
sh transporte si fabricatele Regiei necesare debitantilor in localitatile ce deservesc.

SA se aranjeze ca in localitAtile nedeservite de factori (Mune) acestia

sa meargA cel putin odatk pe sAptilmand, exclusiv numai pentru a duce
produse debitantilor i lu comenzi pentru sdptamAna urmhtoare.
SA se facA predarea fabricatelor la factori pentru fiecare debitant in
colete sau saci in greutate de 5-15 kilograme.
In afard de acestea, s'a stabilit ca fiecare diriginte sit tinit pentru subdepozitul sku aproape aceleasi scripte ca i sefii depozitelor Regiei.

In baza celor stabilite, dela 1 Septemvrie 1898 numitrul curselor pentru

cornune s'a sporit la 1, 5 si 6 pe sAptrnAnd, deservindu-se in acelas timp
()data pe saptman5, i cdtunele rnai izolate.

Rezultatele obtinute imediat dupd punerea in aplicare au fost cat se poate

de satisfAcAtoare atAt pentru Directiunea Regiei, cat i pentru a postelor. Directiunea Regiei isi vedeA vAnzArile crescAnd, iar Directiunea postelor ajunsese sd
sporeascA numarul curselor la comune si s deserveascd si cAtunele, din care
pe land avantajele pentru public, prin cresterea corespondentelor, si-a putut
mAri i veniturile.

Avantajele Regiei au fcut pe acea administratie ca la 27 Noemvrie acela

an s propund Directiunii postelor ca dela 1 Aprilie 1899 sh intinda acest serviciu i in judetele : Bacdu, Botosani, Dambovita, Dorohoi, Ialomita, Neamtu,
Vaslui si Vlasca, tot cu titlu de incercare, in schimbul unei plati de 220.504 lei,
40 bani.
www.dacoromanica.ro

522

Directiunea postelor prirnind acest lucru, s'au luat mdsuri pentru organizarea serviciului de distribuire prin post pe aceleai principii pe cari le-arn
aratat mai sus.
Cum ins la cateva zile dela intinderea serviciului, directorul Chiru a parasit conducerea postei din cauza schirnbarii guvernului, ramane sa vorbim despre Indeplinirea acestui serviciu si de rezultatele ce a dat la directoratul succesorului sau.
* *

In relatiunile c rile straine in tirnpul directoratului lui Chiru interviii

urmtoarele fapte :

La 15 Main 1896 director ul Chiru incheie o con ventiune postala cu Bulgaria, prin care se modified art. 8 al conventiunii postale din 1885, stabilindu-se
ca taxele scrisorilor preschhnbate intre cele cloud taxi sa fie reduse dela 25 la 15
bani de fiecare 15 grame sau fractiune de 15 grame In caz de francare i la 30 bani
de aceea greutate in caz de nefrancare.
Tot prin aceea conventiune se prevedeau i oarecari modificari la conturile
de mesagerii 1).

In urma unei invoieli cu administratiunile postelor din Austria i Ungaria

i in scop de a se simplified schirnbul mesageriilor intre Romania i acele tari,
s'a convenit ca, incepand dela 1 Martie 1897, toate obiectele de mesagerii pand
la greutatea de 5 kilograme, fard sau cu valoare declarata pand la 500 lei, sa fie

francate obligatoriu la prezentare, taxandu-se i considerdndu-se ca colete

postale 2).

La 1. Aprilie 1899 incheie un aranjament postal cu Rusia, desfiintandu-se

conventiunea postala ce aceasta lard incheiase cu noi in 1873 i care de fapt nu
mai corespunded cu schimbarile ce intervenise in indeplinirea serviciului.
Prin acest aranjarnent, intre altele, s'a stabilit c schimbul obiectelor postei
de scrisori, al scrisorilor i cutiilor cu valori declarate i al coletelor s se faca
in conformitate cu conventiunile i aranjamentele internationale.
S'a mai prevazut apoi dispozitiuni privitoare la trimiterile de mesagerii, ce
nu intruneau conditiunile de a fi admise ca colete, dispozitiuni .pentru rambursuri, atat intre ambele taxi cat i In tranzit, i s'au stabilit reguli pentru lichidarea conturilor 3).

Acest aranjarnent, In urma aprobrii consiliului de minitri, s'a pus In

aplicare Pe ziva de 1 Iunie 1899.
1) Butetinul Telegrafo-Postal din 1897, pag. 118.
Butetinul Telegrafo-Postal din 1897, pag. 53.
a) Butetinul Telegrafo-Postal din 1899, pag. 175.

www.dacoromanica.ro

523

In titnpul directoratului lui Chiru in relatiunile internationale a mai intervenit i revizuirea Conventiunii postale universale si a aranjamentelor internationale atunci in vigoare, de cdtre congresul postal ce s'a tinut la Washington
dela 5 Maiu pand la 15 lunie 1897 i la care Romdnia a fost reprezentatd prin
directorul Chiru i prin feful diviziei contabilittii R. Preda.
In Conventiunea universal& congresul a introdus mai multe modificAri, pe
cari le vom art aci mai jos, dintre cari cea mai principal& a fost cea privitoare la tranzitul corespondentelor.
Chestiunea tranzitului preocupase congresele anterioare in sensul gratuiMtn absolute, la care Irish nu s'a ajuns din cauzd c unele Administratiuni interesate, prin veniturile ce le aducea tranzitul corespondentelor, se opuneau, desi
se recunostea de toti ca sistemul adoptat in trecut era nedrept i inegal.
Aceast chestiune a dat nastere la discutiuni intinse atat in comisiuni cat si in
sedintele plenare ale congresului dela Washington, pana s'a ajuns la o solutie mai
echitabil, i asupra ei, intr o edintd plenard a congresului,directorul Chiru des-.
chizdnd discutia a pronuntat urmdtoarea' cumintare1) :
Domnule Prefedinte, Domnilor membri ai congresului,

Delegatiunea Romaniei ii permite a crede c modificatiunile aduse

"art. 4, relativ la plata cheltuelilor de tranzit, nu dau o just& solutiune
chestiunii de inegalitate ce exist& astzi intre diversele tri ale Uniunii. Eu
gsesc c remuneratia tranzitului nu este complectamente justificat i ch
interesul general cere a i se pune capht.
Rezult din deliberatiunile primei comisiuni c aproape toti membrii
wuz recunoscut, in principiu, c sistemul actual al platilor cheltuelilor de
qranzit nu mai poate fi mentinut i aceasta este foarte natural, d-lor, c&ci
"acest sistem a fost introdus pentru relatiunile existand inainte de creatiu,,nea Uniunii postale universale.
Dar astazi cand Uniunea cuprinde lumea intreagd i cand are o im,portan p. considerabil atat prin intinderea enorm i crescand a comu.,nicatiunilor internationale, teritoriale si maritime, cat i prin imensa cres-

tere a obiectelor de corespondenta, sistemul actual de plata cheltuelilor

de tranzit nu mai corespunde scopului si a dev enit injust i chiar contrariu spiritului unittii teritoriului postal al Uniunii.
Cu toate acestea, delegatiunea roman& recunoaste cu plcere c& in,,telegerea diferitilor membri, survenit in cursul desbaterilor, cu privire la
"plata cheltuelilor de tranzit, realizeaz un pas inainte pe calea progresului
1) Buletinut Telegrafo-Postai din 1897, pag. 192.

www.dacoromanica.ro

524

si a interesului general, i imi permit a face cele mai frurnoase elogiuri la

"told reprezentantii trilor din Uniune pentru spiritul de cnnciliare ce au

-manifestat.
Delegatiunea Romaniei dorind a fi in perfecta concordanta de vederi

-cu foarte onoratii sai colegi ai congresului i pentru a mentine spiritul

salutar de conciligiune, are onoare a declara ca ea adopta modificarile
introduse la art. 4, sperancl tokleodata ca, in viitor, lucrarea privitoare la
-platile cheltuelilor de tranzit va putea fi terminath intr'un sens mai sa,tisfacator i mai liberak.
Dupa lungi discutiuni, la cari au luat parte delegatii celor mai insemnate
State, se pune la vot propunerea coinisiunii pentru reducerea taxelor de tranzit
si se adopt de congres cu 48 voturi pentru i 3 contra, stabilindu-se ca :
Deconturile stabilite dupd statistica tinuta in luna Maiu 1896 vor
servi. de bald pentru plata cheltuelilor de tranzit pana la viitorul congres
postal, insa cu modificarile urmatoare:
1. Plata tranzitului teritorial se reduce cu 50/0 pentru cei din tai 2
ani dela punerea in aplicare a conventiunii ;
Cu 100/0 pentru cei 2 ani urmatori, i
Cu 15010 pentru tori anii ce vor urrna dupa aceti 4 ani de mai sus.
Aceast reductiune se va opera asupra sumelor ce datoreazd diferitele taxi
din Uniune pentru tranzitul teritorial.
Tarile ale caror cheltueli i venituri in materie de tranzit teritorial
nu vor trece impreuna peste suma de 5.000 lei pe an i ale caror cheltueli
intrec veniturile acestui tranzit sunt scutite de mice plata de tranzit.
2. Pretul tranzitului maritim, care era fixat la15 lei kilogramul pentru
scrisori i carti postale, se va reduce:

La 11 lei pentru cei dintai 2 ani dela punerea in aplicare a convon ti unii ;

La 12 lei pentru cei 2 ani urmatori, i

La 10 Jei pentru toti anii ce vor urrna dupa cei 4 ani de mai sus.
In afara de acestea, in conventiune s'au mai introdus modificarile i adaugirile urrnatoare :
S'a prevazut ea pentru cartile postale nefrancate s se ia taxa dubl
a cartilor postale, ne mai find considerate ca scrisori.
Tot in ce privete cartile postale, s'a prevazut c in cazul cand cele
simple se supun la supra-taxe autorizate de conventiune, se vor supune la
areleai taxe i fiecare din prtile unei carp eu raspuns platit.
Greutatea maxima a probelor de marfuri s'a ridicat dela 250 la 350
arame.
Cererile de informatiuni asupra soartei uniii object recomandat s'a
www.dacoromanica.ro

- 515 prevhzut ea se poate face si In urma depunerii, plhtindu-se aceea taxa de

25 bani.
Maximul rambursului pen tru corespondeirtele postale s'a ridicat dela
500 la 1.000 lei, cu facultate pentru fiecare administratie de a micsor
acest maximum panh la 500 lei.
S'a stabilit eh in cazul cnd un mandat de ramburs nu se poate plati
destinatarului i cade in rebut, el rmne la dispozitia thrii de originh a
obiectului inchrcat cu ramburs.
Trtrile cari isi asum rAspunderea pentru obiectele recomandate in caz
de forth major vor pute sh perceaph o suprataxa de 25 bani de fiecare
trirnitere.
In caz de pierdere a unui obiect recomandat, in imprejurdri de forth
rnajora, pe teritoriul sau in serviciul unei tali, care se insrcineazii cu riscurile previizute aci mai sus, tara uncle a avut loc pierclerea este rhspunzhtoare chtre Adrninistratia expeditoare, dach aceasta din urmd se insarcineazh
si ea cu riscurile de aceeas naturd.
In privinta desphgubirilor pentru obiecte recomandate, s'a prevazut c
Adrninistratia de origin este autorizath a despgubi pe expeditor in contul
Administratiunii intermediare sau destinatare, cari, incunostiintate in reguild, au ltisat sh treach un an MTh a rezolv afacerea. Mara de aceasta, in
caz cand o Administratiune, a chrei responsabilitate este stabilita Iii regula,
a refuzat deocamdath plata despagubirii, ea trebuie sal ia in sarcina sa,
afarh de desphgubire, cheltuelile accesorii rezultate din inthrzierea nejustificath adus Oath.
S'a interzis francarea corespondentelor in serviciul international, cu
timbre postale emise pentru scopuri speciale, curn sunt timbrele postale
numite comemorative, rhmanand ca aceste timbre sh se intrebuinteze numai
in serviciul interior al thrii cari le-a emis.
S'a scutit de taxe jurnalele i pachetele cu jurnale cari von purt mentiunea Abonnements-poste i cari se expediazd in virtutea aranjarnentului
particular pentru abonamente la jurnale.
Dreptul de a corespunde cu scutire de taxe s'a intins i asupra biurourilor postale ale tuturor tarilor din Uniune.
S'a stabilit c hartiilor de afaceri, probelor de mrfuri i imprimatelor
ce nu vor indeplini conditiunile cerute de impachetare nu li se vor
da curs.
De asemenea, eh trimiterile ce vor contine rnaterii explozibile, inflamabile sau periculoase se vor distruge pe loc, fard a se mai inapoi la originii.
S'a mai prevtizut apoi Ca fiecare propunere relativh la regimul Uniunii,
ce s'ar face in intervalul reunirii congreselor, sh fie sustinuta inch de alte
doua Administratiuni.
www.dacoromanica.ro

- 526 Congresul dela Washington a revizuit i aranjamentele ce se incheiaserh

pana atunci, modificandu-le i completndu-le in principii generale, precum
urineaza. :

La aranjament al privitor la schimbal scrisorilor i cutiilor cit valoare

declaraki, in afard de moclifichrile ce se refer la manipulare, s'au mai introdus urmhtoarele :

S'a ridicat maxirnul rambursurilor atat pentru scrisori cat i pentru

cutii dela 500 la 1.000 lei de trimitere, cu facultatea pentru Administratiuni
de a rnicora acest maximum la 500 lei.
S'a interzis introducerea in scrisorile de valoare a inonedelor, a obiectelor supuse la drepturi varnale, a materillor de aur i argiut, a bijitteriilor
si a pietrelor pretioase.

S'a stabilit ca in caz de pierdere a unei scrisori sau cutii cu valoare

expeditorul sh fie despgubit cu valoarea declarath i cu taxele platite, afara
de taxa de asigurare.
La conventia coletelor postale s'au introdus imbunttirile i modifichrile urmhtoare :

Maximul de greutate al coletelor postale, care in trecut era de 3 sau

5 kilograme, s'a generalizat pentru toate thrile la 5 kilograme, cu facultatea
pentru Adrninistratiunile can't an vol sh dea o desvoltare mai mare coletelor

de a putea ridich acest maximum pan la 10 kilograme, sporindu-se in

proportie taxele i rdspunderile.
Deosebit de taxele pentru greutatea coletelor, s'a prevhzut ch Adminis-

tratiunile tarilor de originh bonifich larilor de tranzit o taxa de asigurare

de 5 bani pentru tranzitul teritorial i de 10 bani pentru cel maritim, de
fiecare valoare de 300 lei sau fractiune.
Taxa speciald de ramburs s'a prevhzut a se impart] in mod egal intre
Administratiunile de origin i destinatie.

Pentru cererile de informatiuni asupra coletelor s'a fixat o taxa. de

25 bani.
In caz de pierderea sau spolierea unui colet s'a fixat o despagubire de
25 lei, iar pentru cele cu valoare declarath o sum egald cu valoarea, plus
taxele platite, afarh de taxa de asigurare.

La aranjamentul pentru schinthul rnandatelor postale s'au introdus ca

imbunatatiri j modifichri ursmdtoarele :

Taxa mandatelor s'a fixat la 25 bani pentru liecare 25 lei sau frac[iune panh, la 100 lei, iar de aci in sus Me 25 bani de fiecare 50 lei sau
fractiune.
Din aceast dispozitiune a rezultat o reducere de taxe pentru sumele
www.dacoromanica.ro

527

mai mari de 100 lei, intrucat dela prima suta in sus taxa de perces s'a
fixat la 50 bani de fiecare sutd, in loc de 1 leu, cum era fixat inainte.
Tendinta congresului ar fi fost ca s se scad taxele la mandate i la
prima sutd de lei, insa directorul Chiru, in vedere ca la incheierea conturilor lunare balanta Romaniei se stabilete cu solduri de platrt i c, deosebit de acestea, comisionul pentru facerea pltilor In strainatate este prea
scump, n'a acceptat aceast propunere, arritand pagubele ce ar rezult pentru taxa noastra.
Congresul a tinut searna de aceste motive i a fixat taxele pentru prima
suta ca 0 mai inainte.
S'a mai admis ca mandatele telegrafice s poata fi reexpediate la o
noua destinatie, intocinai ca i cele postale.
S'a prevazut c reclamatiunile relative la plata unui mandat dare o
persoand neautorizath nu se vor admite cleat in termen de un an din ziu,
expirarii validittii normale a mandatelor i ca dupd trecerea acestui termen Administratiunile inceteaza de a fi responsabile de platile pentru achitari false.

La aranjamentul privitor la serviciul recavrernentelor s'a introdus

numai cloud mici modificari, i anume :
S'a stabilit ca trimiterile de recuvremente nu vor putea coatine decal

nurnai maximum cinei valori de incasat asupra a diferiti debitori, i s'a

prevazut c mandatele de recuvremente, ce nu s'au pltit benaficiarilor,
dupa expirarea termenului legal de prescriptie, sd se incaseze de catre Administratiunea Orli expeditoare a valorilor de incasat.

La aranjarnentul privitor la abonamentele la jurnale s'au introdus iara

cloud mici modificari, i anume :

S'a stabilit ca modificarile in pretul abonamentelor la jurnale nu se

aplich decat la noua perioada de abonament i n'au putere retroactiva, i
S'a determinat c modul de lichidarea conturilor de abonamente prin
mandat postal nu este absolut i ea dou Adininistratiuni pot liehida conturile lor i in alt mod, dac cred necesar.
La aranjamentul privitor la libretele de identitate, care nu este incheiat
decal intre putine State, nu s'a facut nici o modificare.
Modificdrile i imbundttirile sus artitate, aduse conventiunii postale universale i aranjamentelor postale s'au pus in aplicare, dupii ce au fost aprobate

i de Corpurile legiuitoare, pe ziva de 1 Ianuarie 18991).

*
9 Buletinal Tclegrafo-Postal din 1898, pag. 29%.

www.dacoromanica.ro

528

Directorul Chiru depune o activitate intens i pentru organizarea i buna

funetionare a serviciilor de telefon i telegraf, luand ca mai principale urmdtoarele masuri :

La serviciul telefonic, directorul Chiru a cautat sa traducd in fapt principiile din legea propusa de Cezianu i sanctionath la Martie 1891, relative la
intiintarea retelelor telefonice de care autoritatile de Stat, ca judetele si comunele, i, in urma indemnurilor i staruintelor catre prefectii judetelor, a
reuit cu in timpul directoratului sau sfi infiinteze i sc (lea in exploatare 205
post uri telefunice in comunele rarale din diferite jadete i s lase in curs de executie iork un numeir insermult de posturi.
Tot relativ la serviciul telefonie, directorul Chiru a urinat tratative ett Adininistratia postelor din Bulgaria pentru infiintarea unui fir telefonic intre Bueuresti-Giurgiu, care sh se lege la Rusciuc eu reteaua telefonicd bulgard printr'un
cablu subfluvial, ins aceasta s'a adus la indeplinire de succesorul shu M. Ghica.

La serviciul telegrafic, la 3 Maiu 1896, directorul Chiru incheie un

aranjament telegrafic cu Bulgaria, prin care taxa intre Romania si Bulgaria s'a redus dela 13 la 10 bani pe euvant, cu un minimum pentru fiecare telegrama de 1 leu.
Bonificarea s'a stabilit a se face ate 5 bani de cuvant, cu adaugarea taxelor
a ccesori i.

Dispozitiunile acestui aranjainent au intrat in vigoare la 1. Aprilie 1897 1).

Un alt aranjament telegrafic a incheiat cu Serbia, in baza cdruia taxa telegrafica intre ambele tdri s'a redus dela 13 la 10 bani de cuvant, dispozandu-se
in acelas timp pentru simplificarea contabilittii ca taxele s rdmand in profitul
tarii care le-a perceput 2).
Dispozitiunile acestui aranjament au intrat in vigoare dela 1 Maiu 1897.

Asupra serviciului telegrafic urmeaza a se ;AI c in tirnpul directoratului

lui Chiru s'a tinut la Buda-Pesta, intre 16 lunie si 21. lulie 1896, o conferinta
telegrafica la care Romania a fost reprezentata prin directorul Chiru si inspectorul Stefan Dimitrescu.
Cu aceast ocaziune se introduse in executarea serviciului telegrafic international i unele modificdri principale, ca :
Dispozitiuni pentru masurarea izolamentului i rezistentei firelor telegrafice internationale ;
S'a adoptat aceeas ord pentru toate hiurourile unui Stat ;

S'a admis intrebuintarea in aceeas telegrama a lirnbajului clar

secret ;
4) Buietinui Telegrafo-Postal din 1897, pag. 120.
2) .Buletinul Telegrafo-Postal din 1897, pag. 222.

www.dacoromanica.ro

si

- 529 S'au introdus dispoziliuni privitoare la telegramele convenite ;

S'a adoptat un maximum de lungirne al cuvintelor atat in regimul

european cat si extraeuropean ;
S'a lasat la facultatea destinatarului de a tiza de bonul raspuns-plalit
nu numai la oficiul de unde i s'a liberat, ci si dela alt oficiu ;
S'a sirnplificat contabilitatea.
Punerea in aplicare a dispozitiunilor de mai sus s'a facut pe ziva de 1 Ellie
4.897.

Cu ocaziunea acestei conrerinte, la care se gaseau reprezentate toate /Arne,

directorul Chiru a reusit sh incheie mai multe aranjamente telegrafice cu diferite
State, obtineind recluceri de taxe destul de insemnate i cu minime sacrilicii din
partea noastrd spre folosul publicului si mai cu seamd ctl comerfului i induslriei.
Astfel de aranjamente s'au incheiat cu :
Italics, prin care acea tara a reclus taxa terminala cu 1 ban de cliviint,
iar Romania cu 1/2 ban, asa ea taxa telegrafica pe cuvant intro
Romania si Italia s'a redus dela 2'k 1/2 bani la 23 bani.
Spania, prin care acest Stat a redus taxa terminala pe cuvant dela 10
la 8 bani, iar Romania dela 61/2 la 6 bard, asa ea taxa telegraflea pe cuvant intre Spania i Romania s'a redus dela 36 112
bani la 34 bani.
Austro-Ungaria, prin care taxa telegrafica pe cuvant s'a scazut dela
1.5 la 12 1/2 bani de cuvant, din care 7 1/2 bani pentru AustroUngaria si 5 bani pentru Romania.
Totdeodata Austria a convenit sa reduca si taxa de transit
dela 8 la 6 112 bani de cuvant pentru telegramele preschimbate intre Romania si Germania.
Germania, prin care acest Stat a redus taxa terminala pe cuvant dela
10 la 7 1/2 bani, iar Romania dela 61/2 la 6 bani, si cum Austria scazuse taxa de tranzit dela 8 la 6 1/2 bani de cuvant, s'a
ajuns ca taxa telegrafica intre Romania i. Germania s se scada
dela 241/2 bani la 20 bani.
Anglia, prin care acest Stat a micorat taxa terminala pe cuvant dela
10 la 8 bani, iar Romania dela 61/2 la 51/2 bani i cum AustroUngaria consimtea a-si scade taxa de tranzit dela 8 la 6 bani,
s'a ajuns ca taxa telegrafica intre Romania i Anglia sa se reduca dela 421/2 la 371/2 bani.

Tratative pentru reduceri de taxe a urmrit directorul Chiru i cu alte

State ca : Franta, Belgia, etc., dar nu s'a ajuns la un bun rezultat, intru cat
acele State puneau reducerea taxei lor terminale in legatura cu reducerea taxei
de tranzit aIarilor intermediare, cari n'au consimlit la reducerea acestui drept.
www.dacoromanica.ro

530

In anul 1897 Serbia reducand taxa sa de tranzit dela 4 la 3 bani de cavant

hi scopul de a se atrage prin aceast tara tranzitul din Occident pentru Bulgaria
i Orient, directoral aim propane 0 face sei se voteze i sanctioneze o lege prin
care se reduce 0 la noi taxa pentru tranzit dela 4 la 3 bani de cuvnt1).
La pagina 516, vorbind de conventiunea incheiata intre Romania i Germania, am aratat c conventiunea continea i dispozitiuni relative la infiintarea
unui fir direct telegrafic intre Bucureti-Berlin i a unui cablu Constanta-Cons t a ntinopol.

Dispozitiunile prevazute in conventiune sunt urmdtoarele 2) :

Art. III.
0 noua linie telegrafica cu sarma de bronz de 3 mm va fi
stabilita intre Buciiresti i Berlin prin Galiia. Aceast linie va strilbate
granita germana la Myslovitz i granita romana la Burdujeni:
Linia este destinata a functiona cu aparatul Hughes, direct, fail translatiune.

Exploatarea acestei linii va incepe indata ce guvernul austriac va fi

terminat partea intermediara cu sarma de bronz.
Art. IV.
Linia telegrafica, mentionata la articolul precedent, va ft
prehingita dela BucurWi pana la Constanta, i de acolo, printr'un cablu
submarin, pand la punctul de ieire pe tarmul Turciei, 1ng Constantinopol.
Art. V.
Principiile urmtoare vor fi observate la constituirea i exploatarea dablului dela Constanta la ConstantinopOl :

a) Construgiunea i asezarea cablului se vor face de o societate privan, ale carei statute vor fl aprobate de guvernul regal al Romaniei i de
guvernul imperial al Gerrnaniei.
Guvernul regal al Romaniei va acorda acestei societati dreptul de ai
fixa la tarm la Constanta capatul cablului, fra nici un prejudiciu pentru
drepturile de suveranitate teritoriala ale Romaniei.
Exploatarea cablului pe teritoriul Romaniei va apartine Directiunii
regale a postelor i telegrafelor din Bucureti.
Supravegherea administratiunii societatii va apartine departamentului
postelor imperiului german;
b) Dreptul de a fixa la trm capatul cablului va fi concedat societatii
pe timp de 30 ani.
La implinirea acestui termen de 30 ani, societatea va avea dreptul de
a continua sa functioneze intrucat ea va fi indeplinit conditiunile concesiunii i dna guvernul roman nu va Vol s schimbe concesionarul.
In acest caz, societatea va fi preferita clack va priml noile conditiuni ;
t) Buietinut Telegrafo-Postal din 1897, pag. 111.
2) Buletinul Telegrafo-Postal din 1899, pag. 349,

www.dacoromanica.ro

- 531 e) In timpul acestui termen de 30 ani guvernul roman se indatoreste

a nu concede nimanui altuia de a construi un eablu submarin intre Romania i Turcia ;

d) Societatea va fi indatorit a inmultl numarul cablurilor dintre

Constanta i Constantinopol in cazul cand i intrucat, dupa apreciatiunea

comuna a guvernelor roman si german, aceasta va fi necesar pentru expeditiunea regulata a telegramelor ;
e) Cablul va avea o singura &Irma conducatoare si va Ii construit
dupa metodele cele mai per fectionate ;
1) Cablul, precum i materialul trebuincios la instalarea sa i la construirea cladirii cablului, vor fi scutite de taxe vamale in Romania ;
g) Societatea va fi datoare s meatind permanent in buna stare cablul dintre Constanta i Constantinopol, precum i capetele de pe tarm ale cablului ;
h) Convergiunea internationala telegrafica si regulamentul ei de executiune, precum i complementele i modificarile sale eventuale vor fi aplicate cablului i exploatarii sale;
i) Concesiunea va lua sfarsit in cazul cand societatea ar contraveni en
*Uinta la conditiunile stipulate sau daea cablul nu ar fi in stare a func-

tionh timp de mai mult de vase luni din cauze altele &cat afele de fortrt
majora bine constatate.

Art. VI. Guvernul roman se indatoreste a acorda societatii cablului

o subventiune anuala de 50.000 franci, platibila in patru termene, la sfarsitul fiecarui trimestru.
In caz cand veniturile brute ale societatii, provenite din taxele ce se
cuvin cablului dintre Constanta i Constantinopol, ar intrece 50.000 franci
pe an, subventiunea amintita mai sus va fi redus cu 5.000 franei de fiecare 1.0.000 franci deplini din acest excedent.

Dad, intreruperea exploatarii cablului ar dura mai mult de o luna,

ieducerea subventiounii anuale se va face in proportie cu timpul care ar
trece peste o hind.

In baza celor stabilite in principiu, directorul Chiru a luat imediate masuri

pentru construirea firului direct pe teritoriul nostru intre BucurestiBurdujeni,
lucrare ce s'a terminat la 31. Decemvrie 1898, timp in care si Germania Meuse
constructia firului pe teritoriul su.
0 comunicatie telegrafica directa insa intre BucurestiBerlin nu s'a putut
obline decal la 7 Octomvrie 1.899, data cand s'a terminat constructia firului
pe portiunea Austriei. Cat priveste chestiunea cablului, ea nu s'a rezolvat decal

dupa cativa ani, din cauza amanrii tratativelor cu Turcia, care, avand obligaiuni cu societatile englezesti de cahluri, facea greutati la darea concesiunii
unei societati germane.

www.dacoromanica.ro

- 532 Ideea insei urmetritet cu inflintarea firidui direct Bucurefti Berlin a avut
ca avantaj c s'a activat foarte mult mersul eorevondentelor noastre cu Germailia si cu tetrile de dincolo de acea lard 0, vice-versa, inletturdndu-se intdrzierile
en retransmiterile in ambele directiuni, iar prin infiintarea cablului Constanta
Constantinopol, avdnd in vedere insemndtatea corespondentelor telegrafice din
Occident pentru Orient i vice versa, s'a ?trim-a-it par simplu atragerea lor pe
teritoriul nostru, pentru, a aveet foloase materiale insemnate, dupet cum vom vetted mai tdrziu.
*

Din cauza retragerii insd a guvernului prezidat de Dirnitrie Sturdza, directorul Chiru a trebuit sa-si inceteze rodnica i insemnata activitate depush pentru imbunatatirea serviciilor postale, telegrafice si telefonice, din cari au reieit
insemnate foloase pentru art, i s treaca la rninisterul lucrrilor publice, Spre
a conduce, ca inginer7ef, luerdrile circumscriptiunii Bucuresti, unde nu mult
dupa aceasta a lost Maintat la gradul de inginer inspector general.

www.dacoromanica.ro

tt

nom./ if I

isonnaverolit. IL

nem*

irtrver.-41%r

Mr.1 ft- lona.

own

ilia: laid IgESIO ALUM i

"

Palatul
Administraliunii postelor.
www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI MIHAIL GHICA.

27 Aprilie 1899 14 Fevruarie 1901

In urma retragerii lui Const. Chiru a fost numit, pe ziva de 27 Aprilie

1899, ca director general al postelor, telegrafelor i telefoanelor locotenentul-colonel in rezerva Mihail Ghica.

Intre primele lucrari cari au preocupat pe directorul Ghica, imediat dupa

venirea sa in capul Adrninistratiunii, a fost chestiunea terinindrii constructiunii
palatulai postelor i facerea instalatiunilwr necesare, pentra ca Adininistratiunect

manila i oficlile centrale postal, telerp.afic si telefonic sd se mute cdt mai curdnd
in noua cladire.
In acest scop, directorul Ghica starue si Aline, la 3 Maiu 1899, un credit

extraordinar de 209.227 lei, 50 bani, pentru instalarea luminei electrice si a

ascensoarelor, iar prin legea dela 2 Iu lie acelas an deschiderea unui alt credit
de 1.1.91..227 lei, pentru efectuarea lucrarilor de amenajare, instalatii de lumina, pentru aparatele, instrumentele, mainiIe, materialele i lucrarile necesare
instalatiunilor speciale de telegraf, telefon i posta, precum i pentru confectionarea mobilierului necesar 1).
Cu sumele obtinute i struinta depusa, directorul Ghica reuseste ca, pe la

Octomvrie 1899, sa mute in noul palat divizia tehnica si a contabilitatii , *la

Aprilie 1.900 celelalte divizii i servicii ale Administratiunii centrale, si nu mult
dupa aceasta i oficiile centrale postal, telegrafic i telefonic.
* * *

In ceeace priveste personalul i partile privitoare la organizarea lui, directorul Ghica ia in timpul directoratului sau urrnatoarele masuri
Intru cat factorii distribuitori dela oficii n'aveau nici o zi de odihna i erau
ingreuiati de lucru i Duminicile i sarbatorile, directorul Ghica, cu incepere de
I) Buletinut Telegrafo-postat din 1899, pag. 137 i 167.
34

www.dacoromanica.ro

534

la Iunie 1899, dispozeazrt ca factorii in zilele de Duminici i srbtorile prevh-

zute in legea repauzului duminical s nu facd decal o singur curs de distribuire i aceasta dupd sosirea cursei celei mai insemnate ; iar in oraele mai mari
i cu mai multe curse importante de sosire s se facd cloud distribuiri, factorii
Irnprtindu-se In cloud serii, pentruca un factor s nu efectueze decat o singurrt
distribuire in zilele mai sus ardtate 1).

Modific condirmnile de admitere ale conductorilor stabilite de directorul

Cezianu i despre care am vorbit in pag. 486, in sensul urmtor 2) :
Alin. d) Se admit aspirantii cari pe 1ang6. celelalte conditiuni vor probh
c au fcut serviciul militar.
Subofiterii reangajati i liberati din armat vor fi preferati,
frtr a mai depune examenul prevrtzut la litera h.

Cei dispensati de serviciul militar pentru infirmitati nu se

vor admite.
Alin. f) Aspirantii vor fi examinati de medicul primar al oraului sau
judetului, in fata inspectorului circumscriptiei respective, i nu
se vor admite decat cei cari se vor constata ca nu sunt atini de
vreo infirmitate corporald, care i-ar face improprii servicialui.
Pentru cei din Bucureti examenul medical se va face de
doctorul corpului.
Alin. h ) Exarnenul asupra cunotintelor ce posedd aspirantii se va cercet de inspectorii respectivi, cari vor aprecia i vor da notele
cuvenite.

In scopul de a descentralith lucrdrile Directiunii 0 a da puteri mai largi

inspectorilor de circurnseriptii, in interesul unei mai bune efectudri a serviciului.
directorul Gthica prin decizie directoriald stabilete urmtoarele 3) :
Se deleaga." d-ior inspectori urrntoarele drepturi i indatoriri :
I. A aprobi concedii personalului superior 0 inferior rani la 15 zile inclusiv, lstindu-le toat libertatea de apreciere in asemenea aprobari, ingrijind ca ele s nu se transforme intr'un fel de licen0 prejuditiabil serviciului, In care caz rdman responsabili.
Cererile de concedii mai mari de 15 zile se vor adres, in ordine ierarhicd, tot d-lor inspectori cari, dupi ce le ver apreci, vor pune pe ele avizul in scris 0 le vor inaint Directiunii
In original fall alt raport. Concediile pia la 15 zile le vor aproba prin rezolutii pe rapoartele respective 0 le vor trimite interesatilor In original, cu obligatie pentru diriginte a le
Inapoia la expirarea concediului cu referat scris pe raportul de concediu chiar, prin care s
se arate data punerii in aplicare i inapoierii la post.
Butetinta Telegrafo-Postai din 1899, pag. 170.
1) Butetinut Telegrafo-Postal din 1899, pag. 335.
3) Buletinul Telegrafo-Postal din 1900, pag. 174.

www.dacoromanica.ro

535

Pentru concediile ce vor aproba, d-nii inspectori vor tine lunar un tablou in care vor
inscrie :

Numele i pronumele amploiatului ;

Oficiul unde face serviciul ;
c) Gradul ;
cif Numarul zilelor aprobate ;
e) Data de cand a pornit in concediu ;
f) Data inapoierii din concediu ;
gi Zilele absentate peste concediu ;
h) De cine a fost inlocuit in serviciu pe timpul concediului.
Pentru cazul dela lit. g vor arati la observatii : deed absentarea peste concediu a fost
motivata de un caz de boala bine constatat sau de forla majora i dad acea absentare a fost
sau nu aprobata.
Acest tablou il vor inainti Directiunii la finele lunii cu raport separat.
cc)

51

Concediile mai mari de 15 zile aprobate de Directiune se vor comunica i d-lor inspectori.

La aprobarea concediilor se va tine cont de concediile aprobate in cursul unui an,

socotit dela punerea in aplicare a primului concediu din acelas an si imediat ce se vor
implini 60 zile de concediu pentru caz de boala amploiatul respectiv va fi pus in disponibilitate.
Orice zi de absentare dela serviciu peste 48 ore, ce poate acorda dirigintele, conform

art. 186 din regulament, pentru caz de boala al unui amploiat, dirigintele respectiv este
obligat a le raporta inspectorului respectiv, care le va inscrie in tabloul lunar de concediu.
ILLa zilele onomastice i sarba.tori mari, pentru chemarile peste rand, d-nii diriginti
vor raporta d-lor inspectori i acestia vor aproba chemarea peste rand a amploiatilor strict
necesari pentru trebuintele serviciului.
Pentru asemenea aprobari se va forma un tablou in care se va inscrie personalul pe
oficii i indemnizatia cuveniti, conform art. 28 din lege. Chemarile peste rand trebuie sa fie
cel putin 6 ore de serviciu pentru a se acorda indemnizatia.
Acel tablou se va inainti Directiunii care dispune ordonantarea pentru plata indemnizatiei.

cerere de detasari de personal superior sau inferior d-nii diriginti de oficiu

o vor aclresa d-lor inspectori cari, gasind-o justificata, dispozeaza satisfacerea cu personalul
dela un oficiu din circumscriptia de unde ar fi posibila o detasare provizorie.
Gaud asemenea cereri sunt motivate de interese personale ale unui amploiat, ramplasarea prin detasare se face pe contul amploiatului care a provocat-o, gall de cazul cind la
un oficiu nu este decat manipulant.
Pentru ambele cazuri d-nii inspectori vor refera detailat Directiunii generale la finele
fiecarei luni, indicand i nurnarul zilelor de detasare, spre-a se mandata plata diurnei, conform art. 28 din lege, daca este caz.
IV.D-nii inspectori vor suspenda imediat din serviciu, sub rezerva aprobarii Directiunii generale, pe oricare amploiat din cireumscriplie, care s'ar face vinovat :
De o lipsa de bani din cassa oficiului sau obiecte de valoare incredintate postei, cum
5i pentru cazurile prevazute la art. 41 din legea de organizare a corpului telegrafo-postal.
Vor face Directiunii generale propunerile pentru distribuirea personalului din
V.
circumscriptie dupa trebuintele reale ale fiecarui oficiu i vor semnala. Directiunii prisosurile, cum si orice alte lipsuri bine motivate.

www.dacoromanica.ro

- 536 La 1 Septernvrie al fiedrui an vor inainth Direeiunii un tablou pe oficii cupringtor de personalul necesar fiecArui oficiu, in care vor india separat sporurile de orice natura ar mai trebui pentru a se avei In vedere la alcAtuir6a bugetului.
Orice cereri pentru infiintfiri de linii telegrafice sau telefonice, pentru reparaVI.
tiuni, modificAri sau schimbri de trasee, d-nii dirigini le vor adresii d-lor inspectori i
acestia, dui:4 ce le vor studi i constath utilitatea lor, vor cere aprobarea Direciunii, cu
care ocazie vor trimite schitele de plan, devizele de materiale si de cheltueli.
VII.
Orice cereri pentru reparatiuni de locabari, mobilier sau pentru adause de
mobilier, aparate, etc., d-nii diriginti le vor adres d lor inspectori cari, incredintlindu-se
de utilitatea cererii, vor pune pe ele avizul In scris si le vor inaint in original Directiunii.
VIII.D-nii inspectori vor fix cantitAtile de lemne necesare oficiului pentru timpul iernei,
socotit dela 1 Octomvrie Orli la 1 Aprilie, i vor inainti Directiunii, cel mult la 1 Maiu in
fiecare an, un tablou In care vor indich cantithile de lemne in steri sau stinjeni pentru fiecare oficiu, cu arAtarea pretului, notndu-se separat i costul taiatului, numArul de sobe
intrebuintate pentru serviciu, avAnd in vedere preturile obisnuite In localitate. La oficiile
unde incAlzitul se face cu cirbuni se va indich cantitatea de cArbuni necesarA i costul.
Pentru iarna anului viitor acel tablou ni se va inaintA cel mult OnA la 15 Iunie.

IX.Amenzile aplicate de inspectori pe baza art. 73 din regulament, se vor comunica Directiunii la finele fiecArei luni inteun tablou detailat. Amenzile aplicate de diriginti
pe baza aceluias articol se vor comunic d-lor inspectori, cari le vor inscrie In tabloul lunar.
Dirigintii vor comunici inspectorului respectiv puma rul jurnalului sub care s'a incasat
amenda sau numArul referatului si data cu care au trimis-o Direcliunli pentru casa de dotatie a corpului.
Tabloul va cuprinde urmAtoarele coloane
cif Oficiul unde este atasat amploiatul amendat ;
b) Gradul ;
eJ Suma amenzii ;

clf NumArul ziarului casei sub care s'a incasat ca venit extraordinar ;
e) NumArul referatului cu care s'a Inaintat amenda Directiunii (lath' se cuvine casei
de dotalie :
1) De cine este aplicatA amenda ;
gf Cauza care a motivat amenda ;
IIJ Observatiuni.

X. La 1 Octomvrie al fiecArui an d-nii inspectori vor mai inaintii Directiunii urmA

toarele tablouri
a) Un tablou care va cuprinde cantitalile de stalpi cu dimensiunile br, necesari constructiilor sau reparatiilor de linii din campania de lucru a anului urmitor ;
b) Un tablou care va cuprinde cantitAtile de stapi cu dimensiunile lor, buni de intrebuintat, aflati In depozitul fieckui oficiu, in care tablou se vorInscrie si stalpii cu dimensiunile
lor earl n'ar mai putek servi ca proptele ;
cf Un tablou care va cuprinde toate reparatiunile i felul lor sau r econstructiile de
linii necesare a se efectu in campania anului urmitor.

Descentralizarea ce a voit Ghica sa introducd in lucrdrile Administratiunii

a fost cat se poate de nemeritd, de oarece inspectorii circumscripliilor i organ ele
lor de control sunt in msurd sd cunoascd mai bine ca Directiunea personalul
fiecdrui oficiu, starea lui de sndtate i chiar interesele lui, i s poata t1 dacd,
www.dacoromanica.ro

- 537 acordand concedii, urmeaza sau nu s se trimeata inlocuitori i, in caz afirmativ, dela care oficiu, spre a nu se produce cheltueli prea mari cu deplasarea.
De asemenea, In chestiunea chemrilor peste rand i a detaarilor singuri
inspectorii sunt in masura a-i da seama de nevoile serviciului, cantitatea lucrului i personalul ce trebuie chemat pentru a face serviciu suplimentar i tot
el va putea ti mai bine ca oricare altul dach dela un oficiu se poate detaa un
arnploiat la alt oficiu sau daca un oficiu are nevoie de vreun amploiat in detaare.
Tot acela lucru se poate zice de aranjarea i distribuirea personalului, reparatiile i intretinerile de localuri, mobilier, aprovizionarea cu combustibil, pedepsele de aplicat personalului, infiintarea liniilor telegrafice i telefonice, constructia,
intretinerea I reparatia lor, tiut fiind ca inspectorul aflator in mijlocul circumseriptiei sale, i ca atare aproape de acele lucrari, poate sa le conduca i O. le

supravegheze cu mult mai bine decat cei cari se gasesc la sute de kilometri.
In administratia postelor insd nedonvnind o unitate de vederi i o continuitate de lucidri, (Taipei retragerea mi Ghica, aceste mdsuri, cari bine aplicate an ft
adus foloase certe, constatate in dile Administratiuni, uu etzut in clesuetudine.
Prin legea de organizare a corpului din 1892 am vazut ca.' se prevazuse la
art. 1.0 i 13, cd in timp de rasboi se va deta0 din corp personalul necesar pentru a face serviciul de post i telegraf in campanie, c. serviciul in campanie
este obligator pentru personal, cd el va fi supus legilor militare, crt din momentul
mobilizrii nici o dernisiune din corp nu va fi primith decat de Ministerul de
rasboi, eh in timp de rsboi un inspector de circumscriptie detaat va conduce
serviciul de post i telegraf in campanie i c modul de functionare al serviciului se va determinh printr'un regulament special, iar In schimbul acestora s'a
prevazut ca in timp de pace personalul telegrafo-postal, aflat in pozitie de rezerviti, va fi scutit de orice concentrari i exercitii militare.
In baza celor de mai sus i a celor prevazute prin art. 20 din regulamentul
asupra serviciului in campanie al armatei, in timpul de conducere al directorului Ghica, de comun acord intre Directiunea postelor i Marele stat-major al
armatei, s'a aldituit un regulament pentru functionarea serviciului de corespondentd mallard telegrafo-postald, atcit in timp de pace, cdt i in limp de rCtsboi.
Acest regulament, care s'a decretat la 1.3 Decemvrie 1900, continea in principiu urmtoarele dispozipuni :
1.. Indeplinirea serviciului telegrafic militar se lasa in sarcina ofiterilor

trupelor de geniu, iar posta militara in sartina personalului postal i

telegrafic civil, pus in timp de manevre i campanie la dispozitia Ministerului de rsboi.

2. Se stabilea relatiuni de serviciu intre personalul civil telegrafopostal i autoritatile militare, se echivala gradele din corp cu cele militare
i se stabileau semnele distinctive ce acetia urmau s poarte.
www.dacoromanica.ro

538

3. Se infiinta o comisiune mixta telegrafo-postala, cornpusa din organe superioare ale armatei i postei, pentru a stabill reguli pentru indeplinirea serviciului in manevre i campanie, formarea instructiunilor pentru
autoritatile militare i personalul postal si telegrafic civil, relativ la corespondenta telegrafo-postala rnilitara, determinarea conditiunilor ce trebuie sa
indeplineasca materialele de telegraf, telefon i posta i exarninarea proiectelor de linii noi telegrafice, telefonice si postale ale Statului sau private.

La 25 Fevruarie 1900, printr'un regulament decretat, directorul Ghica

modifica cateva articole din regulanaentul de aplicare al legii de organizare a
corpului, privitoare la examenele pentru avansarea elevilor i pentru linerea
concursurilor ce trebuiau trecute de cei cari urmau sa fie avansati la clasele de
oficianti inferiori i superiori.
Acest regularnent continetl urmtoarele dispozitiuni 1) :
Art. 139.
Examenul pentru inaintarea la gradul II qi grSdul I de elev va fi oral i
se va face de inspectori odati pe an sau de doui ori de va fi necesitate, dup programul
stabilit de Directiune.
Art. 140.
Concursul pentru gradul III de oficiant inferior i gradul III de oficiant
superior se va face cu teze in scris i examen oral.
Art. 142. Concursurile in scris se vor face la reedintele inspectoratelor de circumscriptiuni in prezenta inspectorului i a delegatuluiDirectiunii; iar examenul oral se va face
la Bucureti de cdtre juriul numit ad-hoc de citre directorul general ; subdirectorul general
este de drept preedintele acestui juriu.

Art. 143.La tinerea concursului se vor observi urmitoarele reguli :

a) Doi membrii alei din comisiunea consultativi vor stabill, in unire cu directorul
general, subiectele asupra cirora candidatii vor trebul si fad teze in scris ;
b) Aceste subiecte se vor pune in plicuri sigilate i se vor trimite prin un delegat
inspectorilor la reedinta carora se va tine concursul, astfel ca la toate reedintele si se
concure la aceea

orA ;

c) Inspectorul va deschide aceste plicuri la ora hotarit, chid incepe concursul, in

prezenta candidatilor, cari vor putei observi ci plicul este sigilat, intact, i va dicta candidatilor subiectele de tratat.
Se acordi 4 ore candidatilor pentru concursul in scris ; dupi trecerea acestui timp
concursul se inchide ; se strange dela concurenti tezele scrise, semnate de dinii, apoi se
semneazi de inspector i de delegati qi se pun toate intr'un plic sigilat i semnat de inspectori i de diveri candidati i se inainteazi astfel Directiunii generale ;
d) Juriul cercetead aceste teze i dd notele cuvenite, Main-Lind tezele i rezultatul
concursului Directiunii generale spre confirmare ;

e) Notele de apreciere le vor indici prin cifre arabice, dela 1-10 inclusiv ;
f) Acei cari vor obtine la teza in scris media mai mica de 7 vor fi respini ;
Gil In timpul concursului in scris orice comunicatie intre concurenti sau cu alte persoane, precum i intrebuintarea de carti, note, etc., cari ar vicii impartialitatea concursului,
este interzisi i atrage dupa sine excluderea candidatului ;
ml

Buietinui Telegrafo-Postal din /900, pag. N.

www.dacoromanica.ro

- 539 11) Juriul concursului, dupa cercetarea tezelor in scris, i dupa confirmarea Directiunii
asupra rezultatului concursului In scris, procedeaza la examinarea orala a candidatilor cari

au reuvit la concursul in scris, dndu-le note dela 1-10 pentru fiecare materie &supra
careea au fost examinati, face media acestor note, vi aceasta medie, unita cu aceea dela
concursul In scris, formeaza media generala, dupa care se face tabloul de_clasificare al
concurentilor ;

i) La clasificare se va aveh in vedere nota medie generala cea mai mare ; and lug
doi sau mai multi concurenti sunt de aceeav krt.& clasificarea se face dupa ordinea vechimei ;
jJ Candidatii cari au media generala mai mica ca vapte sau la vreo materie la examenul oral mai putin de vase Bunt de drept eliminati ;
k) Dupa terminarea operatiunilor, juriul incheie un proces-verbal, in care va inscrie,
in ordinea clasificarii, pe toti candidatii. Acest proces-verbal va fi inaintat Directiunii.
Art. 144.
Comisiunea consultativa, prezidata de directorul general, fixeaza zilele
pentru tinerea concursului, decide asupra chemarilor, asupra regularitatii iuerii concursului,
asupra casarii kr In total sau in parte, asupra formarii tablourilor de inaintare i asupra
eliminarilor din acel tablou.
Eliminrile se fac pentru greveli grave sau rea purtare i sunt valabile vase luni printr'o
deciziune a Directiunii generale, data In urma parerii motivata a comisiunii consultative.
Toate aceste operatiuni se vor constat prin proces-verbal motivat i deciziunile vor fi
luate cu majoritate de voturi.
In caz de paritate, votul prevedintelui este preponderent.
Tablourile formate astfel de comisiunea consultativ vor fi valabile pe timp de vase luni.
Tablourile de inaintarea elevilor reuviti la examenele date Inaintea inspectorilor, con-

form art. 139, vor fi valabile timp de un an.

Sistemul inaugurat de directorul Ghica prin regulamentul sus aratat avea

fat de trecut urmtoarele desavantaje :
Se disloca un nurnar de functionari din Administratia Centrala egal cu
numarul inspectoratelor i eaatat inspectorii cat i aceti functionari nu faceau
altceva cleat a supraveghea lucrarea tezelor de catre concurenti.
Se dislocau concurentii odat la inspectorat pentru a trece concursul in
scris i a doua oara peste catva .timp, la Bucuresti, pentru, a trece examenul
oral.

Se ocazionau pe de o parte cheltueli Directiunii cu functionarii cari se

trimiteau la resedinta inspectoratelor, pentru a asista la tinerea concursurilor
in scris, i cu detaprea functionarilor cari trebuiau s inlocueasc pe cei chemati
la concurs de cloud on i in randuri deosebite, iar pe de altd parte cd i concurentii faceau cheltueli indoite, odat cu tinerea concursurilor la resedinta inspectoratelor i a doua oara cu tinerea celor din Bucuresti.
In afara de acestea, cu valabilitatea tablourilor numai pentru ase luni, pe
de o parte se stric un principiu vechiu, care era in spiritul legii de organizare,
ca asemenea tablouri s fie valabile pand la epuizare, iar pe de alta eh, din ase
in ase luni, urma sa se Ned perturbari in toga tara cu chemarile a sute de
functionari i cu repetarea neajunsurilor ce am artat mai sus.
Inconvenientele semnalate au fcut ca aceasta modificare sa. nu se poata
www.dacoromanica.ro

540

mentine i, sub urniwil lui Ghica, prin abrogare, s'a revenit la dispozitiunile
regulamentare din trecut.

La 20 Maiu 1900, directorul Ghica, printr'un regulament decretat, modifIcA unele articole din regulamentul legii de organizare a corpului, privitoare la
cornpunerea comisiunii consultative i impartirea Administratiunii Centrale in
sectiuni, subsectiuni, servicii i biurouri, cu atributiunile personalului de conducere.
Acest regulament contine urmtoarele dispozitiuni 1) :
Dispozitiuni generale
Art. 1.
Administratia telegrafelor i postelor depinde de ministerul de interne si se
administreazi de tin director general, responsabil de toate actele administratiunii sale.
Art. 2. Administratiunea general& a telegrafelor si postelor se imparte in administratia central& si serviciul de executiune.
Art. 3.
In administratiunea central& functioneazi o comisiune tonsultativa, cornpus& din :

Subdirectorul general;
efii de sectiuni (inspectorii de circumscriptie cu resedinta in Bucuresti) ;
Subse6i de sectiuni (sefii de divizie).
efii de servicii se vor convoca ori de dote ori vor fi chestiuni privitoare la serviciile lor.
Aceast& comisiune este prezidatl de directorul general sau In lips& de subdirector.
Art. 4.
Asemenea functioneazd i un consiliu de disciplind, compus conform articolului 42 din lege.
Art. 5.
Administratiunea central& se imparte, in ce priveste rezolvarea lucrarilor'
Ii semnfitura, in trei sectiuni :
er.) Sectiunea administrativ5. ;

b) Sectiunea de exploatare ;
c) Sectiunea tehnia.
Sectiunea administrativ este condus& de chtre subdirectorul general.
Sectiunea de exploatare i sectiunea tehnic& sunt conduse de cei doi inspectori, cu
resedinta in Bucuresti, dui:a cum se va deterrninh de directorul general.

Atributiuni

Directorul general
Art. 6.
Directorul general exercit toate atributiunile ce comport& directiunea superioar pentru conducerea, desvoltarea i exploatarea tntregului serviciu al telegrafelor,
postelor i telefoane'or.
Art. 7.
Directorul general lucreaz& direct cu ministrul, corespun le cu toate autoritatile i administratiile din tar i straine, in tot ce priveste serviciul te'egrafo-postal.
El prescrie toate masurile pentru rnersul regulat al serviciului si face a se aplici legile, regulamentele i instructiile date, observand ca tot personalul st-ci indeplineasca ebbgatiunile ce Ii incumbi, pentru ca toate lucrrile BA se efectueze la timp, cu Ingrijire si regularitate.
1) Butetinut Teiegrafo-Poslal, supliment la No. 16 din 1900.

www.dacoromanica.ro

- 541 Art. 8.
Directoruf general prezinta ministrului toate lueririle rezervate aprobdrii
deciziunii sale, 0 eari, prin natura lor, ar angaja responsabilitatea ministrului, 0 contrasemneath corespondefita ministrului relativa la serviciul telegrafo-postal.
Art. 9.
Sunt rezervate aprobri ministrului :
4. Proiectele de legi i regulamentele asupra diverselor ramuri de serviciu ;
2. Propunerile pentru imbunitdtiri i modificirile ce s'ar reelami de diferite imprejurdri ;
3. Numirile, inaintiirile, destituirile, suspendarile cari tree peste 30 2ile, punerea
funetionarilor In disponibilitate, retragerea functiunilor 5i demisiuni'e ;
4. Toate chestiunile cari au un interes general pentru serviciu, 5i
5. Proiectele de bugete anuale.
Art. 10.
Directorul general, dupa delegatia ministrului, poate numi t i destitui personalul platit eu diurne, precum i personalul inferior. Amploiatii din cadre *i impiegatii
auxiliari se numesc i destitue prin decizie ministeriald pan la salariul de 200 lei, iar prin
decret regal pentru functiunile retribuite cu mai mult de 200 lei.
Art. 11.
Directorul general prezidi licitatiunile relative la serviciul sail, decide definitiv asupra acelora de o valoare pada' la 4.000 lei, dupd delegatia speciald a ministrului,
51 prezinti aprobirii ministrului pe cele de o valoare superioard.
Art. 12.
Directorul general emite i subscrie in numele ministrului ordonantele
pentru plata lefilor, de material i orice alte cheltueli relative la serviciul sail in limitele
sumelor alocate prin buget i numai dupi delegatia speciali a ministrului.
Art. 13.
El aprobi cheltueli pang la suma de lei 4.000, dar tot dupd delegatiunea
speciald a ministrului.
Art. 14.
El poate incheia contracte i pentru cheltueli superioare acestei sume,
in urma aprohdrii ministrului.
Art. 15.
El libereaz, dupd delegatia ministrului, certificate de cilitorie en calea
feratd, pentru personalul corpului i numai in interes de servieiu.

Subdirectorul general
Art. 16.
Subdirectorul general asistd pe directorul general 0 il inlocue0e de
drept in toate atributiunile sale, oricand acesta lipse0e dela post.
Art. 17.
Subdirectorul general ajutd pe directorul general in toate insareindrile
i, deosebit, el are controlul serviciului in general, atat in administratia centrald cat 0 in
serviciul executiv.

Art. 18.
El rezolvd. In special rapoartele i procesele-verbale de inspectiuni ale inspectorilor de circumscriptiuni 0 ale biurourilor postale ambulante, supunand rezultatul la
cungtinta direetorului general, 0, independent de toate insfireinfirile sale, el face 0 inspectiuni generale, oricand credo de cuviinti, sau oricand aceste inspectiuni sunt reclamate de
serviciu, atit in administratia centrali cat 0 in serviciul de executiune, pentru care va cere
in totdeauna i aprobarea directorului general, caruia la intoarcere ii va referit.
Art. 19.
Gaud subdirectorul general lipsete dela post, el este inlocuit eu unul din
inspectorii aflati eu reedinta in Bueure0i.
Inspectorii ;e fi de secliuni

Art. 20.
Inspectorii efi de sectiuni vor face 0 inspectiuni in toat tara, relative
la serviciile sectiunii lor, oricand vor crede necesar cu autorizarea directorului general, OA-

www.dacoromanica.ro

542

tAnd a Ina cu da.n0i pentru a-i ajuti la lucrrile de inspeciiuni i control un amploiat special
din serviciile lor.
Directorul general deleagg pentru rezoivarea i semnarea lucrArilor 0 a corespondentelor pe subdirectorul general i pe cei doi inspectori, cari rarnan responsabili de toate lucrarile privitoare la sectiunile lor.
Delegatiunile pentru semnaturd se dau qefilor de sectiuni in marginile ce se vor stabili
de directorul general pentru fiecare.
In nici un caz insd efii de sectiuni nu vor puteh lu nici o dispozitiune, care direct,

sau indirect ar ocasioni cheltueli, angajari, numiri, destituiri de personal, contracte de lucrdri sau orice alte obligatiuni pentru Directiunea generald.
Asemenea In nici un caz nu vor puted rezolvi, nici semna lucriri relative la conventiuni chiar gratuite, liberalitati sau donatiuni fag cu terte persoane sau Administratiuni straine
acestea find toate rezervate directorului general.
.efii de sectiuni sunt raspunzitori de executarea lucrdrilor in sectlunile Mr i de aplicarea tuturor dispozitiunilor reglementare de citre subefii de sectiuni i efii de serviciu.
efii de sectiune pot aplica personalului, ce depinde direct de dinii i pentru abated
privitoare la serviciul lor, urmtoarele pedepse :
Reprimanda verbald ;
Reprimanda in scris ;
Amenda cu salariul dela una pand la 8 zile, raportand directorului general pedepsele
ce le aplici, precum oi cele aplicate de subefii de sectiuni.

Pentru a se asigura unitatea de directiune i armonie intre lucririle tuturor sectiunilor, carf adesea ori urmiresc a tingerea unui aeela scop, efii de sectiuni vor fi intruniti
cel putin de doud oH pe siptimini de directorul general pentru a-si face raport. Raportul
consisti in prezentarea de catre fiecare ef de sectiune al listei lucrarilor, efectuate de sectiunea so, afard de afacerile curente, cari nu prezinti nici un interes pentru Directiunea
gene raid.

Pe langa prezentarea acelei liste de lucrdri, efii de sectiuni adaugl fiecare ci pe rand
in auzul celorlalti toate relatiunile verbale ce crede necesar pentru a pune la curent pe directorul general, care la rindul siu provoaci explicatiunile trebuincioase. La raportul directorului general, acesta di ordinele cuvenite pentru indrumarea lucrarilor in sensul ce
crede folositor serviciului.
Ordinele directorului general, precum i explicatiunile sale verbale sunt notate de sefii

de sectiuni sau de sublefii de sectiuni, caH asisti i ei la raport.

Aceste note se iau in carnete speciale vizate de ceful de sectiune, ci numite ,carnete

de raport..
Secretarul direetorului general asist la raport oi-i prezinti dupd terminarea raportului procesul-verbal incheiat de dansul dupi notele ce le va bud.
Directorul general poate delegi pe subdirector pentru primirea raportului, procedindu-se in acest caz intocmai dupi cum s'a explicat mai sus. Se specified' cd pe langit atributiunile aci expuse pentru efii de sectiuni, subdirectorul general pistreazi toate atributiunile acestei din urmi functiuni. El face adeseaori inspectiuni 0 In serviciile sectiunilor II 0 III.
Atributiunile se filer de diviziune sau subsefli de sectiune,

Art. 21.
Pe langd fiecare cef de sectiune functioneaza Cu gradul de cef de diviziune un su4ef de sectiune, care este ajutorul cefului de sectiune i it inlocuete iii toate
atributiunile sale in caz de absenta.

www.dacoromanica.ro

543

Subefii de sectiune primese dela registratura generala corespondenta relativa la

i o Impart intre servicii, insemnAnd cu cerneala roie initiala serviciului.
Ei controleaza ea biurourile in diferitele servicii sa execute intocmai lucrarile ce cad in
cercul lor de atributiune, obligAnd pe efii de servicii a conduce cu severitate i activitate
sectiunea lor

lucrarile in biurou 0 a studiit personal i de aproape toate chegtiunile de resortul serviciului

lor, astfel ca nici una din ramurile multiple ale acelor servicii si nu fie neglijata.
Subefii de sectiune se incredinteaza ca intregul personal din sectiunea lor se conforma programului de serviciu zilnic, raportAnd efului de sectiune orice abateri i orice
nereguli. Ei inspecteaza adeseaori i In detalii registrele de intrare si ieire, arhiva i toate
actele la diferitele servicii, raspun zAnd de buna ordine 0 de conservarel actelor. Asemenea
inspecteaza in detaliu depozitele de materiale de orice fel ce ar depinde de sectiunea lor,
controlAnd registrele i inventariile cel .putin odata pe trimestru i raportAnd In scris efului de sectiune.

Subefii de sectiuni sunt raspunzatori de pastrarea i buna intretinere a localului

ocupat de serviciile lor 0 a obiectelor i rnobilierului intrebuintate in biurourile acelor
servicii.

In acest scop, unul din efii de biurou in fiecare sectiune va fi Insarcinat a tine, sub
controlul subefului de sectiune, inventariile necesare. Fiecare ef de biurou raspunde de
toate obiectele i localul ce le are in primire pentru uzul biuroului sau.
Orice pierdere sau stricaciune de mica importanta se vor imputh de subeful de sectiune vinovatului sau celui raspunzator i se vor inlocul indata prin propria Ingrijire a subefului de sectiune, de catre personalul sail de serviciu. Pentru cazurile unde nu s'ar gsi
mijloace de Indreptare direct de subeful de sectiune, acesta va raportA in scris suhdirectorului general, care va lui masuri de Indreptare.
Pe MO toate aceste atributiuni, subefii de sectiuni iau toate masurile ce vor rezulth din instructiunile de serviciu ce le vor primi dela efii de sectiuni.
Subefii de sectiuni sunt autorizati a pedepsi pe toti functionarii din sectiunea lor cu
avertisment Insotit de observatiuni verbale sau in scris, precum i cu amencla egala cu leafa,
dela I. la 3 zile, referind efului de sectiune.
In caz de lipsa, subefii de sectiune sunt inlocuiti de un ef de serviciu, ce se va desemnA de directorul general.
Art. 22. efii de servicii conduc in executarea serviciului biurourile ce compun serviciile lor; efii de servicii au sub controlul lor direct registratura i arhiva serviciului,
raspunzAnd fata cu subefii de sectiune de buna ordine 0 de conservarea actelor.
Ei primesc corespondenta destinata serviciului lor dela subeful de sectiune, o studiaza, prezinta pentru rezolvare efului de sectiune afacerile ce au trebuinta de a fi studiate de acesta i repartizeaza lucrarile intre biurouri, insemnAnd pe hArtia respectiva
nurnarul biuroului, in forma de fractiune, sub initiala serviciului sat', pusa de subeful de
sectiune.
Vegheaza cu cea mai mare atentiune i exigenta ea fiecare ef de biurou sa lucreze
toate chestiunile ce-i sunt incredintate Cara nici o intArziere, dAndu-i toate instructiunile si
explicatiunile necesare, fara Ind,. a lucrA In locul efului de biurou.
Studiaza personal toate afacerile ce cad in cercul atributiunilor serviciului ce dirige,
find dator a provoch la timp prin referate-memorii i propuneri verbale din partea efului
de sectiune toate masurile de executiune necesare pentru a asigurA bunul mers i progresul
neincetat al administratiunii.
efii de serviciu contrasemneaza toate luerarile biurourilor lor, iar efii de biurou vor

www.dacoromanica.ro

544

contrasemnit conceptele ; in caz de lips, sefii de servicii sunt inlocuiti de un sef de biurou
ce se va desemnh prin ordin in scris de seful de sectiune.
Art. 23.
efii de biurou lucreaza personal dupi ordinele i instructiunile sefului de
serviciu. In principiu ei copiaz singuri lucrrile lor, i nurnai pentru lucrarile prea lungi
sau in caz dud serviciul este prea impovrat, se autorizd a se insrcinh un copist cu transcrierea. In acest caz, seful de serviciu poate singur incredint lucrarea biuroului de copisli.
0 lucrare.e totdeauna mai bine executat dud e copiath de autorul ei.
efii de biurou tin toate registrele i inventarele relative la biurourile lor.
Art. 24.Pe langa fiecare sectiune functioneazi un biurou de copisti, sub directiunea
unui surveillat. Acesta pr'meste lucrArile de copiat dela sefii de servicii, le distribue copitilor i rdspunde de exactitatea copierii si de actele ce sunt Incredintate copistilor. Nici
un copist nu poate fi intrebuintat direct de diferitele biurouri; nu poate exist& In administratiunea central alti copisti decit cei din biuroul special al sectiunii.
Art. 25.
Orice lucrare ce infra in Directiunea generalii sau iese din cancelariile
sale este inregistrata la registratura generala. Aceasta imparte corespondenta sosil la registraturile de sectiuni i primeste dela acestea lucrrile ce trebuie expediate.
In fine, afara de registraturile de sectiuni, flecare serviciu are registratura sa.
Pe laugh fiecare serviciu este o arhivi, care va tine in dosare clasate pentru fiecare
biurou in parte arhiva serviciului.

Modificarea regulamentului in sensul i cuprinsul areitat mai sus era bine

feicuta si cfplicarea lui ar [1 dat bane rezultate ; 'bud intreaga reformil a peicettuil
prin faptul ed era feicutei printr'un regulament desvoltator, care nu numai cei nu

se bath pe un text de lege, dar contineet si unele dispozitiuni contrarii legii de

organizare.

Astfel, legea de organizare prevedeh eh cornisiunea consultativk se coinpune din subdirectorul general, inspectorul cirrumscriptiei II, inspectorul biuroursilor ambulante si seri de divizii, pe cand regularnentul prevedeh ca se cornpune din subdirectorul general, sefii de sectii, subsefii de sectii ft dupa caz ft
sefii de servirii.

Legea de organizare prevede5. impartirea Administratiunii Centrale in divizii, fixAndu-le nurnirul, iar nu in sectii, ai ciiror sefi nu existau nici in ierarhia corpulni i nici in legea bugetara.
Legea prevedeh c in capul fiecdrei circurnscriptiuni se affLi un inspector,
si cd acestia faceau parte din servicial executiv, cu atrihutiuni definitive, iar
prin regularnent inspectorii erau adusi in Adrninistratia Centrala" ca sefi de
sectie i inspectoratele rmneau sa se conduch de oficianti superiori.
Cauzele de mai sus au facut pe urmasul lui Ghica s dea inspectorilor atrihutiimi fixate prin lege si sh se reintre in legalitate, prin revenirea la vechea
organizare.

In ceeace priveste personalul, in timpul directoratului lui Ghica se constat c numrul personalului barbtesc a descrescut dela 1.213 (in timpul lui
Chiru) la 1.176 t'unctionari, iar persoralul fernenin a crescut la 317 functionare,
www.dacoromanica.ro

545

ridicdndu-se astfel proportia personalultti fernenin fold de cel bdrbdtesc dela

24,610 la 27 70.

In timpul directoratului lui Ghica, relativ la personal, au intervenit unele

fapte cari au fost mult discutate de personal i au dat natere la polemici i
proteste prin presa, atat in acel timp cat i in timpul de conducere al succesorilor s.i, pana ce cauzele au incetat. Dar iata faptele :
La 1 Aprilie 1900, in vederea modificarii legii generale de pensiuni, care
urrna sa se modifice in rail, din cauza crizei fmanciare, un inspector i un oliciant superior, in cursul lunii Martie, li dau demisiile pentru caz de boald, i
ii reguleaza drepturile la pensie, fail a inceth serviciul pand la 31 Martie, iar
pe ziva de 1 Aprilie sunt reprimiti in corp printr'un jurnal al consiliului de
Minitri 1).

La Octomvrie acela an, i pentru aceleai motive, subdirectorul general i

trei oficianti superiori gradul I dernisioneazd pentru caz de board in cursul lunii
Sep ternvrie, ii reguleaza drepturile la pensie, fard a inceta serviciul papa la 30
Sep teinvrie, i pe 1.

Octomvrie, prin decret regal, sunt reprimiti in corp in

gradele ce avusesera.' pana atunci 2).

Aceste reprimiri s'au facut pe baza art. 40, alin. II din legea de organizare
a corpului, insa cum faptele citate au lezat pe multi functionari i pentruca nedreptatile fcute in acel timp sa nu serve de indemn i exemplu altor nedreptati
credem necesar a discuta legalmente faptele i a le caracteriza.
Legea de organizare a corpului din 1892, la art. 30, prevedea ca pozitia
personalului este : activitatea, disponibilitatea, dernisiunea, retragerea la pensie
i destituirea; iar la art. 31, c functionarii telegrafo-postali nu pot sa-i reia
functiunea decal din pozitiunea de disponibilitate i demisiune.
Tot In aceea lege, la art. 40, in baza cdruia s'a facut reprirnirea functionarilor sus aratati, se prevedea ca :
Art. 40. Functionarul care demisioneaza nu poate fi repriinit in
corp decat cu un grad mai jos de acel ce a ocupat, i trece cel din urma la
randul pentru inaintari.
Pen tru caz de boald insa, bine constatat, se poate reprimi cu gradul cu
care a ieit din corp, daca abserrta lui a fost mai scurta cleat doi ani.

Ori, numai caz de boald bine constatat nu puted ft cdnd functionarii ii

dudeau demisiile, ii regulau drepturile la pensinne, continuau serviciul pdnd la
31 Martie sau 30 Septemvrie, iar pe ziva de I Aprilie sau 1 Octomvrie deveneau
sdndtosi tun 0 10 reluau serviciul cu aceleasi grade 0 insdrcindri.
De altfel, nelegalitatea faptelor reiese i mai bine din aceea ca, din mo-

mentul ce functionarii demisionati ii regulau drepturile la pensiune, ei ii

4) Buietinut Telegra fo-Postal din 1900, pag. 147.
2) Buletinul Telegrafo-Postal din 1900, pag. 339.

www.dacoromanica.ro

546

schimbau pozitiunea, nu mai erau demisionati i ca atare nu mai puteau fi reprim iti .

Aceasth calcare de lege a fost insa facuta pentru a se favorizh unii functionari superiori cari voiau, pe de o parte, sa.-0 asigure pensiuni bune, profitand
de vechea lege de pensiuni, iar pe de alta, nu le conveneh sh renunte la avantajele functiunilor ce aveau : ca diurne, indemnizapi, etc.
* * *

In ceeace privete executarea serviciului i phrtile privitoare la exploatare,

directorul Ghica l urmatoarele masuri :

Pentru o mai bunh indeplinire a transporturilor postale in Bucureti, i

adica intre posta centrala i gara Nord, intre posta centrala i oficiile sucursale
din Capitald, transportul coletelor la domiciliu, ridicarea corespondeatelor din
cutiile de scrisori i transportul factorilor distribuitori dela posta centrala pana la
anumite distante, spre a inlesnl distribuirea i intru cat cu subventia ce se plteh
antreprenorilor nu se puteh ohtine un serviciu efectuat in bune conditiuni, directorul Ghica a dispus ca acest serviciu sa se caute in regie de Administratiapostelor.
In acest scop, s'au construit grajduri, remize pi locuinfe personalalui pe terenul (fin calea Plevnei i s'a ajuns in scurt timp a se owed cai, cariole, uizitii
con(lucluri in bwne condifiuni si prezentabili, farei a se depei0 cu mult cheltuelile
din trecut, intru cat antreprenorilor li se platea o subventie de 62.866 lei anual,
iar cheltuelile in rezie pe anul 1900 s'au ridicat la 75.775 lei.

Tot in acest ordin de idei, prin anul 1900 s'a incercat a se face in regie i
transportul expeditillor i pasagerilor prin curse de diligente intre BucuretiUrziceni, Bucureti-Oltenita i Buzau-Patarlage, dar dupa cateva luni de incercare, stabilindu-se ch cheltuelile sunt prea mari, s'a renurrtat a le mai executh.
Am al-Mat la pag. 489 ci in tirnpul liii Cezianu, i pentru a se pune capat
trimiterilor oficiale -de mesagerii grele i voluminoase, s'au adus modificari
regulamentului legii de exploatare, in sensul ca nu se poate expedia prin posta
de dare autoritali pachete mai mari de 5 kilograme, afara de pachetele cu acte
de contabilitate, cari se admit pana la 20 kilograme, i cassetele cu bani panh la
o greutate de 50 kilograme.
Cum insa, in bozo acestor dispozitiuni, Directiunea C. F. R. voi sa ne
opreasca chiar transportul in vagoanele noastre a trimiterilor Administratiunii
postelor catre oficiile sale, i vice-versa, directorul Ghica a fost nevoit a interven1
si a face ca consiliul de minitri sa deh In edinta dela 12 Decemvrie 1.900 o in-

cheiere, prin care se interpreth articolul privitor din regulament in sensul

urnrator 1) :
1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1901, pag. 2.

www.dacoromanica.ro

547

Art. 167 din regulamentul de aplicare al legii telegrafo-postala nu se

aplica transporturilor Directiunii generale a telegrafelor si postelor si, dar,
aceasta Directiune, precum si organele sale, vor putea transporta cu vagoanele postale ambulante materiale si obiecte pand la o greutate de 50
kilograme.
Pentru a se satisface ceriatele diteritelor case comerciale, directorul Ghica
a admis, cu incepere dela Octomvrie 19001), ca prezentatorii pachetelor sau co-

letelor interne cu ramburs sa poata forma singuri mandatele de ramburs pe

formularele regulamentare si sa le alature pe langd buletinele de expeditie respective, pe cari sh puna adnotatia cu mandat de rambursa.

Intru cat legea de exploatare postald si telegrafica data din 1892 si ca

acestei legi in cursul timpului i se adusese modificari de directorii Cezianu pi
Chiru prin legi speciale, cat si in scopul de a se introduce i exploatarea telefonica, care se facea in baza unei legi speciale, de a da flint& legal biurourilor de
comisiune si expeditie, precurn si in scopul de a se mai introduce in acea lege
modificarile crezute necesare, directorul Ghica alcatuete un proiect modificator
al legii de exploatare, care s'a votat de Corpurile legiuitoare la 3 si 19 Fevruarie
1900 si s'a sanctionat la 25 Feveuarie acela an 2).
Ca modificari mai principale si deosebite de legea din 1892 s'au introdus
ur atoarele :
S'a precizat i definit mai bine intinderea monopolului postal, telegralic
si telefonic.

S'a introdus un nou fel de oficii postale, sub denumirea de biurouri

autorizate, despre cari vom vorbi mai tarziu.
S'a prevazut dispozitia ca in timp de rdsboiu scrisorile adresate militarilor grade inferioare, dela soldat pana la exclusiv sublocotenent, s fie
scutite de taxe.
Taxele scrisorilor i a cartilor postale inchise loco s'au ridicat dela 5
la 10 bani.
Pentru inlturarea contraventiunilor ce se faceau cu punerea de bani,
valori in hartii si obiecte pretioase in scrisori simple sau recomandate, s'a
prevazut ca contravenientii vor fi supusi la o amenda dela 10 la 100 lei,
iar obiectele vor fi supuse la taxa rnesageriilor.
Pentru obiectele recomandate incarcate cu ramburs, s'a prevlizut a se
incasa la destinatie pe langa taxele din trecut i o retributie de 10 bani.
S'au scazut taxele pentru mandatele postale interne pana la 10 lei, dela

25 la 10 bani si in schimb s'a prevazut ca formularele pe cari se scriu

1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1900, pag. 408.
2) Buletinul Telegrafo-Postat din 1900, paff. 57.

www.dacoromanica.ro

- 548 mandatele sa fie platite de public cu eke 5 bani, reprezentat printr'un

timbru postal incrustat pe formular.
Tot la mandate s'a prevgzut c pentru cele ce se vor achit la domiciliul destinatarilor sa se perceapa o taxa de factaj de 1.0 bani la mandatele
cu o valoare pand la 100 lei si de 20 bani la cele cu o valoare mai mare
de acea suma. De taxa de factaj au fost insh scutite mandatele 00, la 1.0 lei.
S'a prevazut a nu se admite mandate postale scutite de taxe dela nici
o autoritate.
S'a limitat la cinci nurna.'rul valorilor de incasat ce se pot trimite inteo
scrisoare, pentru a ne pune in concordanta cu partile referitoare din serviciul international.
Pentru mesagerii s'a introdus o taxa pe greutate de 20 bani pentru
pachetele loco I:dna la 5 kilograme si una de 50 bani pentru cele ce urmeaza a se expedi in tara pana la greutatea de 21/2 kilograme, iar taxele
pentru coletele mai mari de 5 kilograrne s'au ridicat dela 20 la 25 bani de
fiecare kilogram sau fractiune.
In ceeace priveste taxele pe valoare, la mesageriile pana la 10.000 lei
au rrnas apoape ca si in trecut. Dela 10.000 lei insa, pan la 20.000 lei,
taxele s'au scazut dela 20 la 5 bani de fiecare 1.000 lei, ceeace reprezinta o
scadere de 75 O/0, iar dela 20.000 lei in sus taxele s'au scazut dela 1.0 la 5
bani, ceeace reprezinta o scadere de taxe de 50')/.
Tot la mesagerii s'a mai prevazut ca obiectele nefrancate sa fie supuse
la destinatie, in afara de taxele obisnuite, la o taxa de 25 bani, ca pentru
mesageriile incarcate cu ramburs s se perceapa la destinatie o retributie
de 10 bani, ca taxele de factaj pentru obiectele 'Ana la 5 kilograme sa se
scazd dela 25 la 20 bani si ca taxele de magazinaj sa se ridice dela 5 la 10
bani.

S'a introdus in lege functionarea biurourilor de comisiune si expeditiune, care luase fiinta din timpul directoratului lui Chiru, stabilindu-se in
mod legal atributiunile si taxele de perces.
Acestea sunt principalele modificari ale legii de exploatare din 1.900, relative la serviciile postale, ramnand ca partile privitoare la telegraf si telefon sa
le aratam mai tarziu.

Din modificarile aratate mai sus se constata ins ca la alcatuirea lor a

doninit un spirit de fiscalitate nu tocmai justificat, urrnarindu-se cresterea veniturilor cu orice pret..
In afar% de aceasta se mai constata ca tendinta sporirii veniturilor n'a fost
urmarita in mod egal pentru toate partile serviciilor, iar fixarea unor taxe a fost
chiar irationala, astfel, desi in acel timp aveam pentru mandatele postale interne
cele mai ridicate taxe, cornparativ cu ale tuturor administratiunilor similare din
strainatate, totus acele taxe s'au mai marit prin taxele de fac.taj, si, contrariu,

www.dacoromanica.ro

- 549 de1 pentru valori aveam cele mai scdzute taxe din lume, tau prin noua lege
i mai cu seamd pentru valorile mari taxele s'au scdzut enorm, cu toate ca valorile de asemenea naturd se depun de case mari, ca band i societati, cari au
cdtiguri destul de insemnate i ca atare pot pldti taxe mai ridicate.
Asupra legii de exploatare, despre care am vorbit mai sus i care este in
vigoare i astdzi (cu micile modificdri introduse in 191.3), mai avem de addugat
cd in privinta biurourilor autorizate, creatiune din nou, legea prevede c asemenea biurouri se von infiinth numai in comunele rurale, precurn i in cele urbane a cdror populatie nu trece peste 6.000 locuitori i se von incredint a. la persoane notabile sau comercianti din cornund, cdrora s li se acorde o remiza de
cel mult 50 0/0 din venitul biuroului.
Prin regulament i instructiuni se stabilise eh conducatorii unor astfel de
biurouri trebui s. pund la dispozitia Directiunii localul i mobilierul necesar
pentru instalarea oficiului i sd asigure distribuirea corespondentelor In localitatea unde functionau prin mijloacele de cari vor dispune.
efii de biurouri autorizate trebuiau s depund o garantie in numerar sau
efecte, fixat de Directiune dupd veniturile oficiului, i puteau sa. initieze in serviciul telegrafo-postal pe un membru al familiei lor in scopul de a avert eine
sd-i inlocueasca in cazuri de concedii sau boald.
Remiza ce urm sd se acorde efilor de biurouri autorizate s'a stabilit pnin
instructiuni ca sd se fixeze prin actul de autorizare i sh consiste din o sumd fixa
din vanzarea timbrelor postale i din cel mult 50% din celelalte venituri.
In baza acestor dispozitiuni, cu incepere dela 1. Maiu 1.900, oficiile 13al,
Sulita, Secueni, Poiana, DrAgdneti-Olt, Tigveni, Balceti-Valcea i Filiai s'au
transformat in biurouri autorizate.
Ideia functionarii acestor biurouri i incredintarea conducerii lor la persoane in afard de personalul corpului telegrafo-postal, urmand ca aceste persoane in schimbul unei plati s suporte cheltuelile de exploatare, a fost luatd
dupd biurourile de asemenea naturd ce existd in unele administratiuni din straiinatate. Aplicarea insd in fapt a acestei idei i prevederea de a se acordd conducdtorilor acelor biurouri o remizd de cel mult 50 0/0 din veniturile biurourilor a
fost contrarie legii contabilitalli generale a" Statului, i intrucdt acea lege pre-'

veded cii veniturile trebuiesc yirsate in intregime la Stat, s'a recurs. la darea
remizelor numai din vnzarea timbrelor; iar mai tarziu, tot pentru aceleai motive, s'a prevazut ca conducatorilor acelor biurouri sa li se pliteasca o suma
fixd prevAzutd prin buget.

Cum insa bugetului nu i se poate d intindere dupa voie, nu s'a mai putut
infiinth astfel de biurouri i astazi, dupa ateita timp dela punerea in aplicare a
acestor biurouri, n'avern in winrt decal un nuindr de 9 biurouri autorizate.
*
35

www.dacoromanica.ro

050

In timpul directoratului lui Ghica s'a infiintat un nurndr restrAns de oficii,

i adicd : Buteni (Iunie 1900), Azuga (Julie 1900) i Oneti (August 1900).
Tot in acest tirnp s'a dat indeplinirea serviciului postal la urmAtoarele statiuni de cale feratd:
In 1899 la gdrile Asdu, Goioasa, AgA, Palanca, Uzu i DArmAneti
(linia Tg.-Ocna-Palanca); Maria, Goldei, Folteti, Tuluceti,

Frumu4a, Fulgereti i Ghibdrteni (linia Galati-Bereti) ;

halta Pdtroaia (Gdeti-Piteti) ; halta Rddiana (A djud-Tg.Ocna); Gdgeni (Buda-SlAnic) ; SmArdioasa i Tigaineti (Alexandria-Zimnicea).
In 1900 la gdrile Bereti (Galati-BArlad); Jiblea (R. Valcea-CAineni);
Elie-Radu (Com Aneti-Palanca) i Gura-Vaii (Severin-VArciorova).
* * *

In ceeace privete serviciul postal rural in timpul directoratului lui Ghica,

avem de observat urrndtoarele :

Prin legea de organaare a serviciului postal rural din 1892, la art. 8, se

prevAzuse cd: Sumele necesare pentru plata personalului vor fi in sarcina judetelor, cdrora le va veni Statul in ajutor cu cAte 10.000 lei pe an pentru fiecare
judet. Acest ajutor se va pute A. marl prin legea bugetard, cAnd serviciul va lud o
desvoltare care sd ceard cheltueli mai mari.

In baza acestor dispozitiuni, judetele au contribuit pe anul financiar

1899-1900 pentru intretinerea serviciului postal rural cu suma de 758.729 lei,
iar Statul cu 320.000, ceeace fAce cd pentru intretinerea serviciului se cheltui
suma de 1.078.729 lei. Cum frig se sii%eA nevoie de a se aduce imbundtAtiri i
mai mari acestui serviciu, in legea de exploatare din 1900, la art. 11, s'a prevAzut cd : plata cheltuelilor pentru intretinerea i exploatarea serviciului postal
rural privete pe judge i pe Stat, in proportie de 50 0/0 fiecare.
Prin aceastA dispozitie se credeA cd Statul va contribul i el cu aceea sumd

de 758.729 lei anual, cu care contribuiau judetele, i ca atare se va ajunge la o

mai bund organizare a serviciului ; insd din cauza crizei financiare ce a urmat,
judetele n'au mai putut inscrie In anul financiar 1901 1902 decAt 427.918 lei
si Statul Inscriind o aceea sumd, bugetul de cheltueli al postelor rurale s'a
redus dela 1.078.729 lei la 855.836 lei.
La 7 Noemvrie t900 se iau dispoz4iuni ca ager4iile speciale sA primeasch
la prezentare mandate postale interne pand la 100 lei 1).

Relativ la serviciul postal rural am ardtat ca. la 1 Aprilie 1899 se introdusese serviciul distribuirii produselor regiei prin factorii rurali Inca' In opt judete.
I) Buletinul Telegrafo-Postal din 1900, pag.

410.

www.dacoromanica.ro

- 551 In acest timp ins intervenind schimbarea partidului de guvernhrnant

ea atare si retragerea ambilor directori generali, cari luaserh parte la introducerea i organizarea serviciului de distribuire, noul serviciu a rhmas, putem
zice, ca un copil lipsit de sprijinul phrintilor si, supus la criticile i loviturile
ce i se dau de unii functionari superiori ai Administratiunii postelor i regiei,
eari, rutinati i obinuii cu indeplinirea unor anurnite servicii i duph anurnite
reguli, n'au putut intelege insernntatea economich a acestei reforme.
Functionarii superiori ai postelor, cari erau contra acestui serviciu, sustineau ca dirigintii sunt prea mult ocupati cu complicata contabilitate ce urmau
sh -tin i eh factorii rurali nu-si indeplineau inshrcindrile lor de distribuire a

coresponderrtelor postale, ocupandu-se mai mult cu vanzarea produselor regiei.

Functionarii regiei sustineau crt factorii rurali nu vor puteh transporta

cantitatile de produse trebuincioase debitelor, ch prin transporturi dese si in
mici cantitati debitantii Ii vor micsorh capitalurile intrebuintate pentru cumprarea produselor, eh' factorii nu vor a yea. autoritatea cuvenith asupra debitantilor pentru a-i face sh se aprovizioneze si nu vor putea sa le dea pe datorie,
din care cauzh veniturile regiei vor schdea.
In primele luni serviciul s'a efectuat satisfchtor, atat pentru post, cat si
pentru regie, intrucat vanzarile mergeau bine; ins in timpul verei intervenind
seeeta grozavh din 1899/900 si cu ea criza agricola cea rnai teribil, consumarea produselor regiei a inceput sa scazh treptat in toga tara si mai cu seanah in
judetele de camp, 'ajungand ca spre inceputul iernei sa devin oarecum ingrijitoare.
Desi Irish descresterea vanzhrilor, Curn vom vedea mai jos, era generala,
totus parte din organele Administratiunii postelor si ale regiei, ajutati de antrepozitari, cari Isi vedeau interesele primejduite, au inceput s aduch invinovtiri
noului serviciu de distribuire, sustinand eh din cauza lui Statul va suferi pierderi de milioane.
Cauzele aratate au fcut ca, prin luna Decemvrie 1899, A. se numeasch o
comisiune mixth, compusa din doi reprezentanti ai Directiunii postelor i doi ai
Directiunii regiei, cu insrcinarea s studieze cauzele descresterii vanzhrilor regiei, dach ele sunt datorite relei organizhri i sa-si dea avizul dach mai trebuie
sau nu continuath distribuirea prin serviciul postal.

Comisiunea s'a ocupat mai mult cu stabilirea de relatiuni si reguli intre

cele douh Administratiuni interesate, iar in raportul ce a fAcut a incheiat ea
indeplinirea serviciului de distribuire prin intermediul postei sh urmeze in cele
9 judete, tot ca incercare, inch un an de zile.
Delegatii regiei inaintand raportul lor, rninistrul de finante de atunci, Generalul G. Manu, a aprobat ca sisternul de distribuire al prod uselor regiei prin postd
sd se continue tot ca incercare i in cursul anului financiar 19001901.

Directorul Chica, rdu sfdtuit insd de unii din consilierii sai, cu referatul

www.dacoromanica.ro

552

No. 3.749 din 21/1/1900, dare ministerul de intrne, arath in linii generale ea'
Directiunea postelor nu-si poate lu angajamentul de a raspunde pentru pierderea, stricbiciunea sau lipsa produselor ce i se incredinteazA de regie, cci descre-

terea vdnzdrilor produselor regiei in cele 9 judge, in cari distribuirea se face

prin poste", a foe cu mult mai mare dead in judgele cdutate prin antrepozitari,
c pierderea este etc 90010 mai mare in judgele in cari serviciul s'a indeplinit
prin postd, cci prin aceasta se cornprornit veniturile regiei, cd. se indrumeazd serviciul postal pe o cale grefitd, compromikiniu-se i executarea acestui serviciu fl
cd pentru aceste motive roaga pe ministru sd aprobe incetarea serviciului de distribuire prin postd pe ziva de 1 Aprilie 1900.

Pe acest referat ministrul de interne, Generalul G. Manu, care trecuse de

putin timp dela departa mental de finante la cel de interne, pune urmtoarea
rezolutie :

Se va comunica regiei cii Directiunea postelor renunt pentru viitor

ala serviciul ce-i aducea, i c se roagh regia st revie i pentru judetele pe
undo deserveste posta cu sistemul drii in intreprindere, si aceast reveanire o aprob 9i eu, chiar dacd am aprobat, ca ministru de finante, ca Sd
se mai facd o incercare cu sistemul actual incd un an.
Schimbarea va incepe dela 1 Aprilie 1900".
In acest mod s'a desfiintat serviciul distribuirii produselor regiei prin pos0,
serviciu nascut, dup 5. cum am aratat, din cele mai frumoase intentiuni ale directorilor generali Const. Chiru i Vintild Brdtianu, recurgana-se pentru aceasta
chiar la argumente neadevrate.
Astfel, principalul argument al desfiintdrii serviciului a fost cd se aduceet regiei o pagubd insemnatd i cd pierderile prin postd au fost cu 90 01.0 mai mari de
cdt in judgele cdutate prin antrepozitari, pe cdnd din datele statistice se constatd

cd in anul 18991900 vdnzdrile produselor regiei in cele 9 judge cdutate prin

postd au fost de 6.329.271 lei, 50 bani, &Id de vdnzdrile efectuate in 1898199,
in valoare de 7.283.723 lei, 60 bani, deci cu un deficit de 954.452 lei, 10 bani,
ceeace reprezintd o descreVere de venituri de 13,10 0/0 iar vcinzdrile in cele 23
judge cdutate prin antrepozitari an fost in 1899/900 de 14.608.390 lei, 15 bani,
fald de vdnzdrile din 1898199, in valoare de 15.991.2.52 lei, 65 bani, deci cu un
deficit de 1.382.862 lei, 50 bani, ceeace reprezintd o descrqlere. de venituri (1e
8,64 0/0 1).

Cum se vede, dar, diferenta de descresteri intre vnzrile efectuate prin

post si antrepozitari n'a fost deceit 4,46 0/0 iar nu de 90 0/0, cum intentionat s'a
ardlat ministrului de rezort.

Tot asupra acestei chestiuni mai avem de adugat eh, prin inmultirea
curselor postale rurale in cele 9 judete in cari se introdusese serviciul distribuirii
4) Darea de seamit asupra postelor rurale din 1894-1905, pag. 23.

www.dacoromanica.ro

553

produselor regiei, s'a activat mersul i schimbul corespondentelor din i pentru

localitiitile rurale i din datele statistice se constata cd in anul 1898-1899,

aind am avut un numeir mai restreins de curse, numdrul corespondentelor din

intreaga tard, preschimbate cu localitile rurale, au fost de 10.335.198 buceiti ;
iar cdnd in 1899-1900 am avut un numeir mai mare de curse, nameirul corespondentelor s'a ridicat la 15.936.722 buceiti, deci cu o creftere de 5.601.524 bu:
cati, ceeace reprezintd o cre0ere de venituri de peste o jumdtate milion de lei, fi
Ca, dupd ce s'a desfiintat serviciul distribuirii produselor regiei tt s'a redus numdrul curselor, numeirul corespondentelor in anul 1900
1901 a sceizut la
10.338.578 buckti1).
* * *

In relatiunile cu strinatatea, in tirnpul directoratului lui Ghica, intervine

urmatoarele:
La Ianuarie 1900, printr'un aranjament incheiat cu Britania-Mare, se stabilete, pe langa schimbul de'mandate postale care functiona dela 1.890, i schim-

bul de mandate telegrafice Ora la o valoare de 252 lei.

Aceasta dispozitie s'a pus in aplicare pe ziva de 1 Fevruarie 1900 2).
Cu incepere dela 1 lanuarie 1901 s'a admis un schithb de mandate postale
;i telegrafice intre Romania i Munte-Negru 3).

S'a cautat a se da intindere tranzitului de trimiteri postale intre Occident

i Orient prin Romania, stabilindu-se la Maiu 1900, un schimb direct intre biurourile Pasau i Myslovitz pentru coletele din Germania, pentru biuroul german
din Smirna (Asia Mica) i un schimb direct de scrisori i cutii cu valoare intro
biuroul german din Constantinopol i oficiul nostru Constanta 4).
* * *

In afara de cele ce am aratat, privitoare la administratia, conducerea i indeplinirea serviciului postal, directoral Ghica a fcut lucrari i luat masuri i in
ceeace privete serviciul telegrafic i telefonic, dintre cari citam aci mai jos :
Relativ la serviciul telegrafic, prin legea de exploatare din 1900, a introdus
urmatoarele modificari :
A prevazut ca adresa telegramelor sa se considere i taxeze ca doua
cuvinte i aceasta in scopul ca publicul sa scrie adresa cat mai completa,
pentru a se inlesni predarea la destinatie.
Darea de searnA asupra postelor rurale din 1894-1905, pag. 22.
2) Darea de seami 1891-1904, pag. 52.
3) Darea de seamA 1894-1904, pag. 53.
4) Darea de seami 1894-1904, pag. 43.

www.dacoromanica.ro

- 554 S'a ridicat taxele pe chitantele de prirnirea telegramelor dela 5 la 10

bani.

S'a stabilit eh primirea chrtilor de vizith telegrafice sa se fach nu numai in zilele onomastice, ci i in mice zi a anului.
S'd prevhzut ca corespondenta telegrafich prezentath de corespondentii
de ziare, formal autorizati, chtre redactiile respective i depuse la oficii intre orele 2 p. m. i 6 a. m. sh se bucure de o reducere de 30 0/0 din costul
telegramei.

S'a introdus pentru telegrame adeverirea de primire prin post, percepandu-se o taxh de 25 bani.
S'a prevhzut infiintarea de bonuri telegrafice de diferite valori, purtnd timbru incrustat, cari, de1 s'au experimentat atat in timpul directo-

ratului lui Ghica cat i mai tarziu, totu n'au putut prinde, nefiind
practice.

De asemenea s'a prevhzut infiintarea de chrti telegrafice cu taxa de

25 bani deschise i 50 bani Inchise, cari sh se distribuie prin exprei in
schimbul unei reMize, dispozipe ins care nu s'a adus la indeplinire.
Relativ la serviciul telefonic, prin aceea lege de exploatare, s'au introdus
urmAtoarele modifichri :

S'a mentinut taxa de instalatie la 150 lei, schimbandu-se insh normele

pentru abonarnente, cu o taxa unich de 100 lei anual pentru toate localittile In cari vor fi re-tele urbane (cu un minimum de 25 posturi).
Pentru posturile unde abonatul ii exercita profesiunea sau comertul,

abonamentul s'a fixat la 150 lei anual, iar pentru posturile instalate la
eluburi, hoteluri i stabilimente publice la 200 lei anual. Pentru aceste din
urm posturi, dach numrul convorbirilor trece de 2.500 anual, abonatul

va mai plti cate 50 lei pentru fiecare 500 convorbiri sau fractlune din
acest numar.
S'a admis ch posturi principale pot fi instalate i in afar% de raionul
unei localithti cu retea urbana, pltind aceleai taxe de abonament, instalatia duph deviz i o taxd de intretinere de 50 lei anual pa.n la 3 kilometri,
iar pentru distantele in plus Gate 1.0 lei anual pentru fiecare kilometru ce
trece peste acea distant.
S'a prevzut introducerea de sonerii In interior, pltindu-se instalatia
duph deviz i un abonament de 5 lei anual.
S'a introdus infiintarea de posturi de interior in aceea clhdire cu postul principal sau in cldiri diferite ale aceleea propriethti, pentru can s'a
stabilit a se plati ca instalatie 1.50 lei, plus 20 lei anual ca tax de abonament.
S'a prevhzut inflintarea de posturi suplimentare legate cu postul prinwww.dacoromanica.ro

- 555 cipal, f8r drept de a cornunica cu statia centrald, pentru care sd se pldteased o taxd de instalatie de 150 lei si un abonament de AO lei anual.
S'a stabilit ea taxele rezultate din instalatiuni s nu se fac venit ci sa
formeze un fond special, care sh serveascd pentru procurarea materialelor
necesare instalatiunilor telefonice.

Pentru rnutdri de posturi dinteo camera in alta in acela imobil s'a

prevdzut a se percepe 20 lei, iar pentru rnuthri dintr'un iinobil in altul
60 lei,

S'a dat drept abonatilor de a expedi si pritnI telegrame telefonate,

pldtind pe langa taxele telegrafice i un supliment de abonament de 25 lei
anual.

Durata convorbirilor s'a fixat la 5 minute.

Taxa pe convorbire in retelele urbane s'a fixat la 25 bani.
Taxa unei telegrame telefonatd s'a fixat la taxa telegrarnei, plus o suprataxd de 25 bani, iar cea pentru o fonogramd la 50 bani de o serie de 20
cuvinte.
Taxele de 25 si 50 bani pentru telegramele telefonate i fonograme se
pldtesc indoit pentru cele ce se vor prezent dela ora 10 seara la 6 dimineata.
Taxele convorbirilor interurbane s'au redus la :
50 bani pentru convorbirile intre cloud posturi din acelas judet, ;
1 leu pentru posturi din judete limitrofe, si
1. leu, 50 bani pentru posturi din judete nelirnitrofe.
Aceste taxe se socotesc duble pentru convorbirile intre 10 seara i 6
dim ineata.

Convorbirile urgente se pltesc dublu i cu precadere asupra celorlalte.

Taxa unui aviz telefonic s'a fixat la 25 bani.
S'au prevdzut dispozitiuni pentru instalarea retelelor judetene pe contul

judetelor, iar exploatarea sh se facd de Stat, dandu-se si judetelor 50 0/0

din venit.
S'au introdus dispozitiuni pentru infiintarea retelelor private, cari nu

sunt legate la nn post de Stat sau judet, precum i a celor in legaturd cu

astfel de posturi, stabilindu-se cd cele dintal se pot face si de particulari,
iar cele din urrnd numai prin intermediul administratiunii postelor dupd
deviz.

S'au prevalzut abonamente dela posturile private pentru convorbiri cu

cornunele din acela judet, fixAndu-se la 50 lei pentru 200 convorbiri 0100
lei pentru 500 convorbiri, cu un supliment de 25 lei pentru fiecare 100 de
convorbiri in plus.
De asemenea s'au prevazut abonamente dela posturile private pentru
retelele urbane in acelas judet sau judete vecine cu o taxd de abonament de
200 lei anual sau 120 lei semestrial.
www.dacoromanica.ro

- 556 Este de observat insit crt pe rand la serviciul postal taxele s'au majorat, urrnrindu-se astfel o pronuntath fiscalitate, taxele telefonice pentru abonamente
s'au schzut simtitor lath de trecut i fat de taxele similare din strainhtate, undo
se constath taxe intreit si imphtrit mai mari.

In baza dispozitiunilor sus arhtate, prevhzute pentru infiintarea fondului

instalatiilor cu decretul No. 2.977 din 6 Iu lie 1900, s'a sanctionat regulamentull
pentru administrarea fondurilor instalatiunilor telefonice particulare, judetene si
private.
Prin acest regulament s'a stabilit eh sumele incasate pentru instalatiunile

telefonice particulare, judetene si private nu se vor face venit la Stat, ci vor

form un fond in cassa administratiunii postelor, spre a servl la cumpararea
materialelor trebuincioase si la plata lucrhtorilor intrebuintati pentru facerea
acelor instalatiuni.
Tot la acel fond s'a dispus a se vArsh i taxele de intretinere pentru postu-

rile in gall de bariera oraselor, precum si taxele de intretinere pentru retelele

judetene ce urmau a se plati de judete duph o prealabil invoialh incheiatrt cu
a dmi nistratia postelor.

Administrarea fondului s'a stabilit a se face de directorul general si de un

oonsiliu de administratie compus din inspectorul circ. II ca presedinte, 2 functionari superiori din administratia centralh i un secretar.
Asupra acestui regulament este de observat eh &sit prin art. 143 din lege
se prevhzuse c fondul se va formh numai din taxele de instalatii, totus prin
regulament s'a dispus ca la acel fond sh intre i taxele de intretineri i, desi legea
prin acelas articol prevedeh ck fondul nu va putea fi intrebuintat decal pentru
cumphrarea materialului necesar pentru instalatiuni, totus in regulament s'a
prevrtzut ch din acel fond se va face si plata, de lucatori.
Infiintarea acestui fond a fost de mare utilitate pentru adrninistratia noastrh,
mai cu seamh c. prin buget nu se prevedeau fondurile necesare pentru curnprtrarea de materiale, ins mai tarziu, din cauza legii contabilittii generale, acest
fond in anul 1908/909 s'a trecut in bugetul general al Statului, iar in anul1909
a fost desfiintat.
*

Tot in ce priveste serviciul telefonic directorul Ghica a mai contribuit

luat parte la facerea urmhtoarelor lucrari:
A dat intindere retelelor telefonice judetene, frIcand ca in timpul directoratului shu sh se de in exploatare un numr de 415 posturi telefonice situate in
diferite comune rurale din tarh.
A luat mhsuri pentru instalarea unui multiplu telefonic in noul palat al
postelor, furnizat de casa Western Electric Compani, cu o capacitate de 3.000
abonali.
www.dacoromanica.ro

557

Prin introducerea acestui multiplu s'a putut suprirnh dela abonati sursele
de electricitate atat pentru apel cat i pentru conversatiuni, si sh se asureze foarte
malt exploatarea, prin faptul Ca instalatiunea permitea ca personalul de executie,
Mr a fi in circuit, sh observe inceputul i finitul conversatiilor, precum si deranjamentele ce surveneau pe huh.
A introdus pe o distanta de aproximativ 3 kilometri firele telefonice in Canaluri subpamantene, &and astfel un mai mare izolament firelor, inlturand deranjamentele din trecut i uratul aspect al stalpilor de lemn pe stradele cele mai
insemnate din mijlocul Capita lei.
*

In relatiunile cu strainatatea, directorul Ghica, urmand lucrrile incepute

de predecesorul shu Chiru, la 13125 Fevruarie 1900 incheie cu Bulgaria 0 conventiune relativh la stabilirea unei comunicatiuni telefonice cu acea tar41).
Prin acea conventiune se stabileau in principii generale urmtoarele:
Jonctiunea retelelor se va face intre Giurgiu-Rusciuc printeun cabin,

iar exploatarea se va intinde pe de o parte asupra retelelor din Giurgiu,

Bucuresti, Brila si Galati, iar pe de alta asupra retelelor din Rusciuc, Sofia,
Filipopoli si Varna..
Administratia postelor romane se inshrcinh cu furnitura, pozarea ri
intretinerea cablului, urmand ca cheltuelile cc se vor face sh fie suportate
in parti egale de ambele Administratiuni.
Unitatea adoptath pentru perceperea taxelor s'a fixat la 5 minute, du-

rata unei convorbiri neputand fi mai mare de douh uniti, afar bine inteles de cazurile cand nu vor mai fi alte convorbiri cerute.
Taxele s'au stabilit :
Intre Giurgiu i Rusciuc lei 1, bani 50.
Bucuresti i Rusciuc lei 2.
Bucuresti, Giurgiu si Sofia, Filipopoli, Varna lei 2, bani 50.
s Brila, Galati si Sofia, Filipopoli, Varna lei 3.

Taxele pentru convorbirile urgente s'au fixat la intreitul taxelor ordinare.

Imphrtirea. taxelor incasate din convorbiri se vor face in doua parti

egale intre ambele Administratiuni.

Punerea in aplicare a conventiunii nu s'a facut lush deck duph asezarea

cablului, care a avut loc mai tarziu.

1) Buletinul Telegrajo-Postal din 1900, pag. 255.

www.dacoromanica.ro

- 558 Din cauza retragerii partidului conservator dela guvern, directorul Ghica
demisiona pe ziva de 1.1 Fevruarie 1901 si nu mult duph aceasta muri.
Duph moartea sa i intrucat din subscriptia pentru facerea bustului lui

D. Cezianu prisosise suma de 2.748 lei, 20 bani, unii din functionarii superiori ai Administratiunii centrale i pe motivele eh Ghica a lucrat mult pentru
terminarea palatului postelor si instalarea serviciilor, cat i pentru eh a fhcut ;i
alte imbuntatiri de interes general, au propus ca suma sus artath sh fie intrebuintath la facerea unui bust fostului director general Ghica, care sit' se aseze in
interiorul palatului postelor.
Directorul Cerchez, ca aceast suma i cu alte fonduri, a dispus sa se &eh
inch un bust lui Cezianu i unul lui Ghica,..cari au fost lucrate de sculptorul
Romanelli, ;i s'au asezat la Fevruarie 1906 in palatul postelor, in ambele parti
ale scarii principale ce duce la Administratia centrald.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI EMIL BALABAN

28 Fevruarie 1901

15 August 4903

In urma retragerii lui Mihail Ghica, s'a numit ca director general al postelor, telegrafelor i telefoanelor pe ziva de 28 Fevruarie 1901 inginerul-ef
clasa I Emil Balaban.

Intre primele lucrdri, cari au preocupat pe directorul Balaban, imediat

dupti venirea sa in capul Administratiunii, au fost reducerile de indeplinit in
intregul buget de.cheltueli al Directiunii postelor, telegrafelor i telefoanelor pe
anul financiar 1901/902, reduceri impuse de alttel tuturor autoritatilor i institutiunilor publice din cauza starii financiare a trii, destul de rea, in urma crizei
agricole i financiare din anul 1899/900.
Cu aceasta, ocaziune s'au scAzut lefurile personalului in mod simtitor, prin
aplicarea a aa zisei curbe a lui Haret, prevsazAndu-se in bugetul pe 1901/902
precum urmeaza :
..11

Director general
Subdirector
Inspector de circumscriplie
Oficianti superiori gradul I
))
II
n
n
n
III
n
n
inferiori
I

Leafd

Diurnii

500
400
300

)7

7)

11

1000
800
700
550
450
375
300
270

))

73

7)

111

'220

Elevi gradul
)1

"

I'
II
III

Du1,5 bugehd din 1901/902

Dupii legea din .1892

150
120
100

Leafil

Diana

800
640
560
465
390
330
272
217
202

400
320
240

141

114
95

Reduceri proportionale s'au facut i la lefurile personalului auxiliar, cum

www.dacoromanica.ro

560

si ale celui inferior, ajungandu-se pentru intregul personal la lefuri aproape

egale cu cele de prin 1870, adica cu 30 ani indarat.
S'au redus de asemenea locurile vacante din ierarhia corpului si anuine :
2 locuri de inspector.
2
oficianti superiori gradul II.
9
inferiori
v
I.
6
7
2

18

))

II.

29

2)

71

2)

elevi gradul II.

III.
7,

lleduceri insgmnate s'au Mout si la fondul pentru intretiuerea serviciului

postal rural si la toate capitolele bugetare, scazandu-se bugetul de cheltueli dela
8.220.491 lei la 7.006.352 lei, adica cu mai putin de 1.214.142 lei, ceeace inseinneaza ca asupra intregului buget s'a fdcut o reducere de 14,770/0.
* * *

In ceeace priveste personalul i prtile privitoare Ia organizarea lui, directorul Balaban a luat 'urrnatoarele masuri :

Vazand anomaliile ce se creiasera prin modificarea art. 139, 110, 112,

113 si 114 din regulamentul legii de organizare, privitoare la tinerea concursiirilor, formarea i durata tablourilor, pentru obtinerea gradului de oficiant infe-

rior si superior; anomalii pe cari le-am aratat la pag. 538, a facut un raport
motivat ministerului de interne si duph aprobarea data de consiliul de ministri,
cu decretul regal No. 1.967 din 12 Maiu 19019, pe de o parte se abrogit dispozitiunile introduse in tirnpul directoratului Ghica, iar pe de alta se repune in
vigoare dispozitiunile vechilor articole ale regulamentului din 1892.
Intru cat conductorii postali, cari faceau curse in trenuri, aveau de suportat
cheltueli pe la punctele de destinatie din micile lor lefuri, directorul Balaban, cu
tot spiritul de economie ce domnea pe atunci, a dispus, cu incepere debt 1 Aprilie
1901, sa se dea conductorilor postali o diurna de 50 bani pentru fiecare noapte
facuta in serviciu in afar% de circumscriptia oficiului de care depinde 2).
Acest principiu odata stabilit a servit altor directori ca mai tarziu s mareasca aceste alocatiuni si sa se aduch astfel o imbuntatire i acestor mici
functionart.

La pag. 515 am aratat cum in timpul directoratului lui Ghica, i contrariu

legii de organizare, s'a admis ca functionarii postali i telegrafici sa-si de dernisiunile pentru caz de boald, pe ziva de 31 Martie sau 30 Septemvrie, s-si
4) Baletinul Telegrafo-Postal din 1901, pag. 308.
2) Bidetinul Telegrafo-Postal din 1901, pag. 314.

www.dacoromanica.ro

561

reguleze drepturile la pensie si pe 1 Aprilie sau 1 Octornvrie sa fie reprimiti in

activitate cu acela grad.
Precedentul odat stabilit a creat drepturi si altora, si in baza diferitelor
influente strine, nu numai ea' starea s'a continuat si in timpul directorului Balaban, pentru cei deja admisi, dar cu toara opunerea acestuia s'a mai repri tnit
un inspector pensionar, i, la 1. Aprilie '1901, un alt inspector si trei oficianti
superiori gradul I si-au dat demisiunile si dupd regularea drepturilor la pensiune au fost reprimiti in aceleasi grade 1).
Cu ocaziunea modificdrii legii generale de pensiuni, in 1902, duph sthruin ta

directorului Balaban si intervenirile fcute de personal, in fine, s'a recunoscut

nedreptatea ce se Ikea, functionarilor telegrafo-postali prin aplicarea legii pensiunilor in trecut, fapt despre care am vorbit la pag. 51.1, i prin noua lege s'a
stabilit pe de o parte ca ei vor fi asimilai in totul cu functionarii civili, iar pe
de alta, al/Arida-se in vedere munca acestor functionari in anumite servicii, la
art. 8, alin. II s'a prevazut ca functionarii dela postd, ca : conductorii diligentelor, personalul ambulantelor, personalul de revizie al telegrafelor i telefoanelor de pe linii, manipulantii telegrafo-postali i telefonici pan la gradul de oficiant inferior clasa I inclusiv, li se vor socoti anii de serviciu petrecuti efectiv
in aceste functiuni sporiti cu 35 "10, fr ca acest spor s poat trece peste 5 ani,
iar etatea la care acesti functionari vor putea s-i exercite drepturile la pensie
se va determin scdzandu-se din limita de vArsta de 60 ani, 35 0/0 din timpul
petrecut in serviciile mai sus enumerate.
In baza acestor dispozitiuni si a celor prevazute prin regulamentul de aplicare al legii generale de pensiuni, s'a stabilit ca vor avea dreptul la avantajele
prevazute mai sus functionarii cari se vor gsi in condipunile de serviciu mai
jos specificate 2) :

a) Conductorii postali cari fac curse postale cu diligenta, cu cariola l

gar i inapoi, cu vaporul, cu barca, cu trenul, precum i acei cari fac
cursele pe jos la gar ;
b) Personalul care face curse cu ambulantele postale si anume : factorii, conductorii, impiegatii auxiliari, elevii i oficiantii in feriori pana la
gradul I inclusiv ;
c) Personalul de revizie al liniilor telegrafice i telefonice i anume :
constructorii, capii de cantonieri i cantonierii, cari construesc si intretin
liniile telegrafice i telefonice ;
d) Manipulantii telegrafo-postali i telefonici, 'Ana la inclusiv gradul I

de oficiant inferior si anume: irnpiegatii auxiliari, elevii si oficiantii inferiori pAriLi la inclusiv gradul I, explicandu-se ci prin manipulant telegrafo1) puletinul Telegrafo-Postal din 1901, pag. 307.
2) Butelinut Telegrafo-Postal din 1903, pag.. 9.

www.dacoromanica.ro

562

postal si telefonic se intelege functionarul care exercita un serviciu la aparatele telegrafice i telefonice, la post la ghisete, .cel care indeplineste

functiunea de diriginte la un oficiu mic, ori ca manipulant la un oficiu

sucursal.

Totdeodat s'a stabilit ca la Directiune s se ia nota de timpul pe care fiecare functionar ii serveste in fun(4iunile ce le da drept la acele avantaje, spre a
se avea in vedere la regularea drepturilor la pensiune.

In privinta personalului urmeazd a se sti ca directorul Balaban a inteles

cel dintAi pericolul ce se creia bunului mers al serviciului postal si telegrafic,
prin intinderea data personalului femenin, si in timpul directoratului situ a cautat, pe de o parte, sa sporeasca, numai personalul barbatesc, iar pe de alta sa reduca pe cel fernenin, astfel numrul personalului barbatesc dela 1A76 a fost
sporit la 1.217, iar cel femenin dela 317 a fost scazut la 273, facand astfel ca
proportia personalului femenin fata de cel barbtesc sa se reduca dela 27 (1/0
la 22 0/0.

De altfel, directorul Balaban a atras bagarea de seama a guvernului asupra acestei chestiuni, prin expunerea de motive la bugetul pe anul financiar
1903/904 1), cand a aratat ca personalul femenin nu mai poate fi sporit, ca este
in interesul serviciului de a i se micsora proportia, ca aceasta proportie in alte
State este de 5/0 in Germania, 9 0/0 in Bulgaria, 10 0/0 in Elvetia, i ca. In acele
tari sunt supuse la nopli man i transferari, adica la conditiuni de egalitate cu
hrba4ii, cari nu se pot ajunge si la noi i cari de altfel nici n'ar fi in interesul
creneral a se realizA.
* * *

In ceeace priveste executarea serviciului i partite privitoare la exploatare,

diretorul Balaban a luat urmatoarele msuri :

Fa Id de lipsa de personal si intrucAt la unele oficii serviciul de telegraf

pentru public era deschis toata noaptea, far% ca traficul local sa ceara acest incru, dispozeaza, cu incepere dela 1. August 1901, ca oficiile: Falticeni, Dorohoi,
Vaslui, IIui, R.-Sarat, Tg.-Jiu, R.-VAlcea, T.-Vestei i Campulung, iar dela
1 Septemvrie acelas an ca oficiile: Piatra-Neamtu, Tulcea i Sulina sa faca serviciu de telegraf pand la ora IA noaptea 2).
Pentru cazurile de o mare urgent insa a dispus ca in oficiile mai sus ardtate sa ramana dela ora 11 inainte cAte un factor in sala aparatelor, spre a raspunde la cherndrile ce se vor face prin sonerii de oficiile cu serviciu permanent.

Pentru inkaurarea mancurilor i suinizarilor gresite si pentru ca cei cari

Buletinul Telegrafo-Postal din 1903, pag. 74.
I) Buletinul Telegrafo-Postal din 1901, pag. 358.

www.dacoromanica.ro

563

le faceau inadins sa nu pretinda ch sunt greseli involuntare, i ca plusurile rezultate din mancuri sau sumizari gresite se gsesc in casele oficiilor, directorul
Balaban stabileste, la Octomvrie 1901, urrnatoarele norme :1)
In caz cand s'ar constath plusuri in casele oficiilor a cdror provenient nu
se poate stabil], se va inchei, chiar in ziva constatrii, un proces-verbal semnat

de diriginte si de amploiatul la care s'a constatat plusul. Procesul-verhal i

plusul se va pastra in cassa Dirigintelui inteun plic sernnat de acesta si amploiatul in cauza, iar directiunea va fi incunostiintata printr'un referat facut (1 e
diriginte, la care se va alatura i copie de pe procesul-verbal.
Lipsa acestor formalitti, in cazuri de mancuri i sumizari gresite, va face
convingerea Directiunii c ele au fost fcute intentionat, i vinovatii, pe langa
acoperirea mancurilor, vor fi supusi si la pedepse disciplinare.

Pentru a se stabill o controla mai build asupra veniturilor extraordinare,

provenite din vanzari de stalpi i mobilier vechiu, asupra atnenzilor aplicate
particularilor pentru contraventiuni, precum i asupra sumelor a caror incasare
nu se putea face prin registrele cu matca ce existau, s'a infiintat, cu incepere
dela 30/XI/19011) un registru special pentru incdsarea veniturilor extraordinare,
stabilindu-se ca din aceste registre se vor liber chitante de primire cefor in
drept, ct sumele se vor inainta Directiunii prin dirigintele-contabil al oficiului
postal central, si ca, la sfarsitul anului financiar, registrele se vor inaintft. spre
verificare Directiunii generale.

Pentru un mai bun control in lucrarile serviciului de ordonantare din directiunea generald, cu decizia No. 110.170 din 27/X11/1901 3) s'au stabilit noi

reguli pentru inregistrarea cererilor de plata, stabilirea sumelor ce trebuiesc

pltite, prezentarea la aprobare, formarea ordonantelor, pastrarea in dosare,
snuruirea, sigilarea, numerotarea i certificarea lor.
*

In ceeace priveste functionarea serviciului postal rural, urrneaza a se stl ci

din cauza econorniilor ce s'au fcut in bugetul de cheltueli al Adininistratiunii

postelor pe anal financiar 1901-1902, fondurile pentru intretinerea acestui

serviciu s'au scazut dela 1.078.729 lei la 885.836 lei, adica cu 222.893 lei, din
care cauza a trebuit sa. se reduca numrul curselor postale, sa se desfiinteze age4ii speciale i sa se micsoreze diurnele factorilor, ceeace insearnna un pas
irapoi in organizarea acestui insemnat serviciu.
*

In ceeace priveste oficiile telegrafo-postale in timpul directoratului lui Balaban

1) Buietinul Telegra(o-Postal din 1901, pag. 463.
2) Buletinut Telegrafo-Postal din 1901, pag. 531.
3) Buletinui Telegrafo-Postal din 1902, pag. 3.

www.dacoromanica.ro

564

nu sa putut infiinta deck oficiul Butenari (Prahova), iar din cauza de economii s'au desfiintat oficiile : Pucheni (Prahova), Oneti (Bacau) i Dumitreti
i Balta-Alba (R.-Sarat).
Tot in acest timp s'a dat efectuarea serviciului postal la garile : Govora,
Cornet i Lotru (linia Piatra-Raul Vadului), i Parvu i Mierleti (linia PitetiSla tin a).
*

In relatiunile cu strainatatea, in timpul directoratului lui Balaban, intervin

urmatoarele :
Dela 1 Maiu 1901 s'a stabilit un schimb direct de colete postale in saci inchii
in tre Londra i biuroul englez din Constantinopol, pe via Pasau-Viena-Varcio-

rova-Constanta, iar dela 1. Septemvrie acela an un schimb de scrisori cu Valoare declarat intre Turcia cu Romania i cu Rusia 1).
S'au incheiat aranjamente postale : la 2 Iunie 1902 cu Elvetia,-la 13 Septemvrie 1902 cu Serbia, la 11 FeVruarie 1903 cu Luxemburg, la 28 Martie
1903 cu. Norvegia si la 30 Aprilie 1903 cu Olanda, toate privitoare la lichidarea
prin mandate postale a rambursurilor cu cari sunt incarcate coletele postale 2).
In baza unui aranjament cu Turcia, la 1 Julie 1902, s'a pus in aplicare LID
schimb de mandate postale intre Romania i Turcia de Europa i Asia, stabilindu-se in principil generale ca :
Suma maxima pana la care se pot emite mandatele din Romania pentru
Turcia va fi de 500 lei, iar din Turcia pentru Romania de 2.200 piatri.
Valoarea in litere i cifre la fiecare mandat,din Romania pentru Turcia, s'a
prevazut a fi scrisa in limba romana in lei i bani, iar din Turcia In Romania
in limba turca, cu caractere latine, in piatri i lire.
S'a stabilit tabloul de conversiunea monedelor i nurnele oficiilor autorizate
de a emite mandate.
Pentru celelalte reguli se va avea in vedere aranjamentul mandatelor iMernationale dela Washington.
In baza unui aranjament cu Grecia, la 7 Noemvrie 1902, s'a revenit asupra

dispozitiunilor din trecut, cand numai 6 biurouri din Grecia participa4 la

schimbul mandatelor postale, i s'a intins acest drept Inca asupra a 88 biurouri 3).
Regulile de manipulare s'au stabilit a fi cele prevazute prin aranjamentll
mandatelor internationale dela Washington, cu deosebire c numai oficiile dh
Athena, Patras, Pireu, Sira, Volo i Corfu urmausa Lica achitarea mandatelor It
1) Darea de seam5 din 1894-1904, pag. 45 i 46.
I) Buletinul Telegrafo-Postal din 1902 i 1903.
3) Buietinut Telegrafo-Postal din 1902, pag. 325.

www.dacoromanica.ro

565

aur, iar celelalte in Mr tie moneda, la care s se adauge diferenta de curs dupa
cota oficiala, c mandatele emise pentru cele 88 biurouri se vor expedi la oficiul
Athena, care le va converti in mandate interne, percepand taxe interne de 30
lepta pentru valori Ora la 50 drahme, 50 lepta [Ana la 100 drahme, 1. drahrna
pana la 200 drahme si de acl in sus cate 30 lepta pentru fiecare sut de drahme
Ora la 500 drahme, maximum de achitare 1).
Conventiunea postala incheiata intre Romania si Austria la Viena in 1868
ne mai corespunzand, in cea mai mare parte, cu legile interne si cu conventiunile ii aranjamentele internationale, s'a cazut de acord sa se inlocueasca printr'un aranjament postal ce s'a incheiat la Cernauti (Bucovina) la 1.5 Fevruarie
1903, pe de o parte intre Romania si Austria, iar de alta intro Romania si Ungaria.
La facerea acestui aranjament, care s'a pus in aplicare dela 1 Aprilie 1903,
Romania a fost reprezentata prin G. Gabrielescu, seful diviziei de exploatare.
Prin acest aranjament s'au stabilit, fatA de trecut, urmatoarele modificari
mai principale 2):
Taxa limitrofa pentru scrisori s'a mentinut intre Romania si Austria
(pentru Bucovina), iar cea pentru Ungaria (Banat si Transilvania) s'a desfiintat, ramanand in fiinta taxele prevazute prin conventia universald.
Corespondenta scutita de taxe s'a prevazut a nu se mai admite decat
cea oficiala a administratiunilor i biurourilor postale.
Valoarea mandatelor postale si telegrafice atat cu Austria cat si cu
Ungaria s'a ridicat dela 500 la 1.000 lei, sau 1.000 coroane.
Pentru ca unele din oficiile noastre sa nu intampine dificultati in achitarea mandatelor, s'a stabilit ca numai oficiile Bacau, Barlad, Botosani,
Braila, Bucuresti, Buzau, Constanta, Craiova, Dorohoi, Foc.sani,
Giurgiu, Iai, Ploesti, Tulcea i i T.-Severin s achite mandate mai mail.
de 500 lei.
Coletele postale, scrisorile i cutiile cu valoare declarata s'au admis
fa'ra a le limita valoarea, coletele putand contine i o scrisoare adresata destinatarului coletului, iar scrisorile cu valoare sa poata contine i piese de
monede.

S'a admis ca expeditorii coletelor pentru Austria si Ungaria sa i in

sarcina lor, daca vor, plata taxelor vamale, comunale si a biurourilor de
comisiune i expeditiune, pentruca destinatarii s nu aibt de plata nici
o taxa.

Pentru coletele destinate Romaniei s'a admis numai in principiu

i) Buietinta Telegrafo-Postal din 1902, pag. 323.
2) Butetinul Telegrafo-Dostea din 1903, pag. 60.
36

www.dacoromanica.ro

- 586 aceasta masurd, ramanand ca punerea ei in aplicare sa se fac dupace se vor

fi luat msurile necesare pentru mersul regulat al acestui serviciu.
S'a prevazut ca in caz de inapoierea coletelor la origind A. se anuleze
toate taxele cu cari ar fi incarcat coletul, afar% de cele postale.
Pentru usurinta manipularii, s'a prevazut ca coletele si mai cu seamh

cele cari contin monede sa nu aiba dimensiuni mai mici de 6 centimetri

intr'o directiune si 3 inteo alta.
In schimb cu Austria, s'a admis scrisori recomandate i scrisori
cutii cu valoare declarath 0i cu ramburs pand la 1.000 lei, insa.pentru Ungaria s'a mentinut maximul din trecut, de 500 lei.
Pentru trimiterile de mesagerii s'au mentinut dispozitiunile vechei conventiuni, i, in fine,
S'a stabilit ca trimiterile de mesagerii, cum si coletele, scrisorile I cu-

tiile cu valoare declarata destinate autoritatilor consulare austro-ungare si

nu mai fie scuti te de taxele postale.
Asupra acestei conventiuni urmeazh a se stl ca Ungaria, in privinta scrisorilor, a declarat c nu mai admite taxe limitrofe si a cerut ca taxa scrisorilor
simple expediate din Romania pentru intreg teritoriul Ungariei sa se fixeze la
15 bani de 20 grame si a celor expediate din Ungaria pentru Romania sa fie
de 10 denieri, lucru ce stia ca n'o sh admitem, de oarece taxele noastre interne
ar fi fost mai ridicate decat cele pentru Ungaria.

In realitate ins aceasth tara a urmhrit sh inlature taxele reduse cu Banatul i Transilvania, cari datau din 1868, si ca atare de a ingreuia relatiunile
cu romanii de peste Carpati, supunand scrisorile la taxe mai ridicate.
Din partea noastra s'a cerut a se prevedea in aranjamentul incheiat, ea corespondente scutite de taxe nu se admit decal numai pentru corespondentele
oficiale intre administratiunile si biurourile de posta, inPaturandu-se astfel gratuitatea ce o avea Austro-Ungaria cu ministrul sau din Bucuresti i cu numerosii si consuli i yiceconsuli din tam noastra, lucru ce s'a stabilit de comun
acord de chtre delegatii cari au incheiat conventiunea, specificandu-se eh gratuitali nu se acorda nici pentru valori, nici pentru trirniteri de mesagerii.
In preajma insh a punerii in aplicare a aranjamentelor incheiate, ministrul
austro-ungar din Bucuresti a intervenit, invocand lipsa de fonduri i reciprocitatea (desi noi avem patine organe consulare in Austria si Ungaria) si a cerut

ca sa mentinem gratuitatea din trecut, lucru ce s'a aprobat de autoritatea

noastra superioard si se mentine contrar aranjamentului incheiat.
* * *

In afara de cele aratate mai sus, privitoare la administatia, conducerea si

executarea serviciului postal, directorul Balaban a facut lucrari si in ceeace priveste serviciul telefonic i telegrafic, dintre cari citam ca mai principale :
www.dacoromanica.ro

- 56/ A depus un deosebit interes pentru continuarea lucrdrilor incepute de

dare predecesorii sai, relative la Infiintarea telefoniei rurale, i in adevr in
timpul directoratului ski s'a ajuns a se da in exploatare 1.209 posturi telefonice in comunele rurale din diferite judete.
A facut O. se instaleze un cablu telefonic subfluvial intre Giurgiu-Rusciuk,

pentru a se lega retelele telefonice din Romania cu cele din Bulgaria i a se

pune astfel in aplicare conventiunea telefonich incheiata intre Romania i Bulgaria de dare predecesorul sau Ghica.
A reprezentat Romania la conferinta telegrafica ce s'a tinut la Londra, cu
incepere dela 26 Maiu pand la 10 Iulie 1903, cu care ocaziune s'a revizuit regulamentul telegrafic international, introducandu-se ca mai principale modifichri
urmtoarele :
A prevazut ca pe liniile aglomerate de corespondenta sa se introduca aparate rapide ca Baudot i Wheastone, cari s'au constatat ca corespund trebuintelor serviciului.
A stabilit noi norme pentru intrebuintarea limbajului convenit.
A fcut sh se reduca taxele pentru traficul din regirnul extra-european.
A introdus dispoziiuni privitoare la telegramele de pres, carora s li se
Ned o.reducere de 500/0, cu conditiune ca acele telegrame s fie adresate jurnalelor sau revistelor periodice, sa lie destinate publicarii i sa fie prezentate dela
orele 6 seara 'Ana la 9 dimineata.
A stabilit norme pentru simplificarea contabilitapi i lichidarea conturilor
dupa nurnrul telegramelor, cu o medie de cuvinte, i, in fine,

A prevazut norma pentru executarea serviciului telefonic international in

mod detaliat.
*

Directorul Balaban, plecand la Londra pe la 9 Maiu 1903, i-a incetat de

fapt dela acea data conducerea Adrninistratiunii postelor, 6.6, la inapoiere, spre
dat
sfaritul lunii Julie, nemultumit de unele fapte petrecute in lipsa sa,
demisiunea pe ziva de 15/28 August 1903.
Asupra conducerii din acel timp avem de adaugat ca trsura caracteristich,
ca directorul Balaban, in chestiunea avansarilor personalului, la mutari i transferari, a cautat sa nu aiba in vedere.decat interesele serviciului, nelsandu-se
influentat de alte cauze, i pe cat era de drept i prevenitor cu interesele personalului care ii facea datoria, pe atat a fost de aspru i a pedepsit fara (Tulare
pe toti acei cari se dedau la incorectitudini bneti fv.th de public i de Administratie.

www.dacoromanica.ro

INTERIMATUL LUI DIMITRIE BERLESCU

16 August 1903 -- 31 Maiu 1904

In urma retragerii directorului Balaban, ministrul de interne de atunci,

Vasile Lascar, n'a numit un titular, lsand conducerea Adrninistratiunii postelor,
telegrafelor i telefoanelor subdirectorului general D. Berlescu, care de fapt conduce institutia dela 9 Maiu 1903, de cand plecase din Vara directorul Balaban,
spre a reprezenta Romania la conferinta telegrafica. dela Londra.
* * *

In ceeace prive;te personaluli partile privitoare la organizarea lui, in tiinpul

de conducere al subdirectorului Berlescu, s'au luat urmtoarele msuri :

Pentru a se veni in ajutorul functionarilor telegrafo-postali in grade mici,

ca : oficianti inferiori, elevi i impiegati auxiliari, precurn i al personalului infe-

rior, ca : conductori, factori, cantonieri i oameni de serviciu, cari aveau lefuri

mid, mai cu seama in urma reducerilor facute in 1901, din care cauzti erau nevoiti sa se hrneascd rau, prin birturi rele sau prin carciumi, subdirectorul Berlescu, cu referatul No. 28.306 din 1/VII/903 I), a propus ministrului de interne
inftintarea in palatul postelor a unei cantine, care sa procure personalului sus
aratat o lirana igienica, indestultoare si cat posibil mai ieftind.
Regulamentul pentru infiintarea cantinei, decretat la 18 Iulie st. v. 1903,
conlinea, in principii generale, urmatoarele :
Cantina se va administra de un consiliu compus din dirigintii oficiilor
centrale din Bucureti, sub preedintia unui inspector, pentru care insdrcinare nu vor primi nici o indemnitate.
Economul i personalul de executie al cantinei se va nuini de consiliul
de administratie.
Veniturile cantinei s'au stabilit a fi : din abonamentele incasate dela
personal, din ofrande, din- dobanzile garaatiilor in nurnerar ale perso1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1903, supliment la No. 13.

www.dacoromanica.ro

570

nalului i cari nu se puteau itnparti celor in drept, precurn i din alto

venituri intampltoare.
Consiliul de administratie va ingriji, printr'un delegat, de aprovizionarea
cantinei cu cele necesare, va verifich cheltuelile i prepararea alirnentelor.
Cantitatea de brand la fiecare masa va fi indestulatoare i va consta

din cloud feluri de mancare , cuprinzand elementele nutritive i painea

necesara.

Plata abonamentului lunar pentru dejun i pranz va fi de 1.5 lei lunar,

iar numai pentru o masa de 8 lei lunar.
Cheltuelile pentru instalarea cantinei se vor lu din fondurile Casei
de dotatie.

Totodata, pentru o mai blind regula, s'au alcatuit instructiuni detaliate

de atributiunile consiliului i personalului executiv, reguli pentru : facerea

furniturilor i plata lor, incasarea veniturilor, preturi i ordinea de tinut

in cantinal).
Inaugurarea cantinei s'a facut la 7 Septemvrie 1903, cu oarecare solemnitate, spre bucuria micilor functionari i a personalului inferior, i exploatarea ei
a mers catva timp in cea mai bun& reguld, aducand reale foloase personalului
Administratiunii.
Mai tarziu, insa, dezinteresarea i lipsa de supraveghere a celor insarcinati
cu administratia i unele mici nereguli din partea personalului de executie, a
contribuit la desfiintarea cantinei, cazand astfel un principiu bun, umanitar i
de un irinalt ordin economic i social.

Tot relativ la personal i pentru a venl in ajutorul societatii corpului telegrafo-postal, subdirectorul Berlescu, cu ordinul circular No. 43.640 din 10/X
din 1903 2), a atras aterrtiunea personalului asupra multiplelor nevoi la cari sunt
supui in parte fiecare, lipsa de mijloace din partea Direciunii, spre a le veni in
ajutor, foloasele rezultate din asocieri, ajutoarele date de societatea corpului meinbrilor si i familiilor lor in cazuri de boale, decesuri i alte nenorociri, i ca,

pentru aceste motive, Directiunea acordand tot sprijinul acestei societati, cere

dirigintilor de a pune in vederea intregului personal din corp ca dorinta sa

personala ar fi :
Ca societatea corpului si progreseze cat se poate de mult, ca ajutoarele ce va da personalului sa fie cat de mari i pe toate terenurile i ca noi,

membrii aceluia corp, sa ne gasim cu too adunati la un loc, in scopul

umanitar de a veni in ajutorul aproapelui nostru i a ne ajuth unii pe
la nevoi ca i membrii aceleea
In adevr, acest indemn i atragere de atentiune a avut un rezultat frumos,
i) Butetinut Telegrafo-Postal din 1903, supliment la No. 18.
2) Buietinui Telegrafo-Postat din -1903, pag. 299.

www.dacoromanica.ro

571

chci numarul functionarilor postali si telegrafici ce s'au inscris in societate a lost

foarte insemnat, societatea luand astfel o si mai mare desvoltare.

In privinta personalului, avern de adkugat ea in timpul de conducere al

directorului Berlescu s'au facut noi incercari si stdruinte pentru a spori personalul femenin fail succes insa si nu credem de prisos a da aci mai jos incheierea
Comisiunii consultative dela 5 Octomvrie 1903, relativ la aceasta chestiunel):

Avand in vedere ca in prezent exista in corpul telegrafo-postal un

numar mare de femei, comparativ cu tarile straine ;
Avand in vedere ca femeile nu pot fi utilizate in serviciu ca barbatib
de oarece sunt dispensate de serviciile de noapte, nu pot indeplini servicii
grele, obositoare, cum le indeplinesc barbatii, si nici nu pot suferl transfertiri ;
Avand in vedere nasterile si boalele de copii la cele castorite, pre,,c urn si alte imprejurari inerente sexului femeesc in genere, cari le fac a
lips1 dese ori din serviciu, in care timp nu-si pot pune suplinitoare, spre
,,a nu suferl serviciul, cum se procedeaza in invtmant, cu institutoarele
si profesoarele ;
Pentru aceste motive, comisiunea este de parere nu numai a nu se
admite cererile suplicanielor, dar chiar a se micsora numrul fetneilor
aflate deja in corp, urmand ca pe masurd ce se vor declara locuri vacante,
ele A. fie completate cu barbati, pana .cand se va ajunge la proportia de
1.00/0 femei, din numarul total al functionarilor.
$i cu toate acestea urmeazei a se reline cd prin acel timp proportia personalului femenin fatet de cel bdrbdtesc nu era deceit cam 20010.
*

In ceeace priveste serviciul postal rural, in timpul de conducere al subdirectorului Berlescu s'au luat urmatoarele msuri :
Pentru inlesnirea transactiunilor intre populatia urbana si cea rural, cu
incepere dela 1. August 1.903, s'a dispus ca valoarea mandatelor postale marmite

de factorii rurali, atat la prezentare cat si la achitare, s se ridice dela 50 lei la

1.00 lei 2).

Tot in acest scop, pe ziva de 1 Iuilie 1904, s'a admis ca toate agentiile
speciale sa primeasca, atat la prezentare cat si la achitare, mandate postale pana
la o.valoare de 200 lei, manipulandu-le prin condici it-souche, ca si oficiile3).
In vederea unei mai bune intocmiri a itinerariilor factorilor, cat si pentru
studii relative la intinderea serviciului postal rural, in scopul de a se deservl
1) Butetinut Telegrafo-Postal din 1903, pag. 320.
2) Butetinul Telegrafo-Postal din 1903, pag. 234.
9 Butetinul Telegrafo-Postal din 1904, pag. 89.

www.dacoromanica.ro

572

toate localith4ile rurale, s'a dispus ca Serviciul postelor rurale. din Directiunea

general s lucreze heirtile geografice 0 postale ale tuturor judgelor pe scara

100.000.

Hdrtile geografice contineau comunele urbane i rurale i toate cdtunele i satele cu populatiune cat de mica, apele, caile ferate i calle de comunicatie pe categorii ca : sosele nationale, judetene, vicinale i comunale, precum i drumurile
naturale, si au fost de un real folos pentru toate studiile ce s'au facut in urrnA,
gat la estinderea serviciului postal rural, cat i pentru infiintarea retelelor telefonice judetene.
Hdrfile postale contineau comunele, catunele i satele, cu indicatiunea numrului locuitorilor, situatiunea oficiilor postale si telegrafice, a biurourilor autorizate, agentiilor speciale si a garilor, cu aratarea serviciilor ce fac, iar pe ele
s'au trasat itinerariile factorilor rurali, indicandu-se, prin sernne conventionale :
locul de plecare al factorilor, numrul i felul circumscrippilor, diurna fiecdruia,
zilele i orele de pornire, distantele intre localiti i orele de sosire in fiecare
localitate.

Prin intocmirea acestor harti s'a reusit pe de o parte a se avea la un loc

cat mai multe date asupra functiondrii serviciului postal rural, iar pe de alta
de a se stabili ca in acel timp se deserveau prin tactorii rurali, in majoritate de
trei on pe saptamana, 2.718 comune si 1.684 catune, cu o populatiune rurali de
3.226.677 locuitori si nu se deserveau 26 comune si 4.889 atune cu o populatiune de 1.822.645 locuitori si pot s5. afirm c aceste harp au servit a convinge atat pe directorii generali cari s'au succedat, cat i pe unele organe mai
superioare, de necesitatea intinderii serviciului postal rural, lucru la care nu se
ajunsese cu repetatele rapoarte facute in scris asupra acestei chestiuni.

Pentru a vehl in ajutorul personalului Ca : factori rurali, factori rurali

condudori, ajutoare postale si agenti speciali, personal expus la diferite boale
accidente, la moartea i epuizarea cailor, stricarea cariolelor, iar (And nu mai
pot efectua serviciul, dupd ani de zile, din cauza de boald, accidente sau batrinete, sa nu mai rAmana muritori de foame intru cat rm aveau drept la nici
un ajutor sau pensiune, subdirectorul Berlescu a dispus crearea.unei Case de
ajutor si retragere a personalului postal rural, care s'a infiintat pe baza unui
regularnent aprobat i decretat la 18 Iunie 1903.
Principiile generale pe caH s'a infiintat Casa, imediat dupd decretarea regulamentului, au fost urmatoarele 1):

1. De a venl in ajutorul personalului in caz de boali, accidente

si

moarte, ivite in timpul si din cauza serviciului ;

2. De a venl in ajutorul personalului cand le mor caii, sau li se disI) Butetinut Telegrafo-Postal din 1903, supliment la No. 43

www.dacoromanica.ro

- 573 trug cariolele din cauza unui accident in timpul i din cauza serviciului,
prin curnpararea altor cai i cariole ;
3. De a imprumuta personalului sumele necesare pentru curnpararea
cailor i cariolelor, epuizati sau stricate printr'o lunga intrebuintare ;
A. De a venl in ajutorul personalului in caz de boale sau mearte Iii
familie, cu mici imprumuturi fart.' dobanda i rambursabile in mici rate
lunare ;
5. De a servi. personalului ajutoare lucare de retragere in cazuri de
batranete i infirmitti cdptate in timpul serviciului ;
6. De a servi acelegi ajutoare femeilor i copiilor rninori rarna0 duprtinoar tea personalului.
Fondurile Casei s'au stabilit a se forma din :

Procentele rezultate la depunerile in numerar pentru fortnarea r(carantiilor personalului rural, formand un fond inalienabil ;
Din amenzile personalului ;
Din economiile prin vacante ;
Din o retinere consimtita de 2 0/0 din diurnele personalului ;
Din verice alte sume neprevAzute i extraordinare.

Casa s'a prevazut a se administra de un consiliu de administratie,

compus din doi functionari superiori din directie, numiti pe eke un an, F,;.i
din eful serviciului postelor rurale, de drept.
Acest comifet lucra sub preedintia director ului sau subdirectorului
general.
Functiunile de preedinte i consilieri erau onorifice, iar pentru eful
serviciului postelor rurale, care avea i atributia de secretar, s'a prevazut
o diurna de 60 lei lunar.
Ajutoarele de retragere pentru cei cari deveneau incapabili de a munci
s'au fixat astfel :

Du0 10 ani serviti 30 0/0 din diurnii.

,7

I7

15
20
25
30

,,

,,

40 0/0

,,

,7

,7

500/o

"

))

,,

I)

60 0/0
70 0/0

a
J)

Vaduvele dupa cinci ani de casatorie aveau dreptul la 50 0/0 din pensia cuvenita sotului.
Personalul postal rural care se retragea de bund voie, pentru a aveft

drept la ajutor de retragere trebuia sa aib varsta de 60 ani i cel putin

20 ani serviti.
Pentru a se veni in ajutorul personalului care avea ani serviti inainte
de creiarea Casei, s'a. prevazut ca timpul servit inainte sh fie considerat
www.dacoromanica.ro

574

ca drept chstigat pentru ajutoare de retragere, acelora cari vor vrsh retinerile de 20/0 pe anii serviti mai inainte, cu doband de 5 0/0, in termen
de 2 ani dela promulgarea regulamentului Casei.
Ajutoarele prevhzute prin regulainentul Casei s'a stabilit a se dh chiar
dela infiintarea ei, iar ajutoarele de retragere duph 5 ani, timp in care
Casa ii va forma fondul trebuincios.
Instructiuni pentru manuirea fondurilor i veniturilor Casei de ajutor
s'au format si publicat la iimp prin Buletinul Telegrafo-Postal 1).

In timpul de conducere al subdirectorului Berlescu s'au fhcut de s Serviciul

Pustelor rurale,, din Directiunea generalh studii intinse asupra unei reorganizhri
a serviciului postal rural, pentru. a se ajunge la cleservirea in fiecare zi a tuturor
bornunelor i catunelor si aceasta dupd cererea ministrului de interne de atunci,
care prin legea pentru organizarea comunelor rurale dela 1 Maiu 1904 prevhzuse urmtoarele principii pentru organ izarea serviciului postal rural :
Art. 3.Comuna care nu va puteh suporth toate serviciile ce Ii sunt impuse, va aveh dreptul sh se intruneasch cu una sau mai multe comune vecine.
Art. 10, alin. rt.
A inflintet i intretine serviciul telefonic intre rqedinta comunei 0 satele i cdtunele ei.
Art. 104.Ele (comunele) pot infiinth in caz de trebuint, singure sau
mai multe comune invecinate, un revizor de vite, un picher, unul sau mai
multi cantonieri, un impeirtitor postal, etc
Art. 108.
El (secretarul printdriei) mai este inseircinat cu serviciul
postal rural fi serviciul telefonic, acolo unde nu sant oficii telegrafo-postale
sau agen(ii speciale.
Art. 109.
La caz de absentd sau impiedicare, secretarul va putea fl

inlocuit provizoriu prin unul din consilierii comunali cu tiintel de carte

desemnat de consiliu i fdrd drept de retributiune.
Art. 117.Din refributiunea secretarilor se va retine I 00/0.
Fiecare secretar va aveh un livret al Casei de economie.
Perceptorul fiscal, inshrcinat cu perceperea veniturilor comunale, va
phstrh livretul secretarului si va vrsh in fiecare lima la Casa de economic
retinerile efectuate.
Aceste retineri se vor considerd pi ca garantie pentru indeplinirea serviciulvi postal rural i serviciului telefonic.

Art. 118. La iesirea din funcpune livretul se ve remite secretarului,

iar in caz de moarte urmasilor shi.
Art. 123.
Impetrtitorii postali vor face serviciu la comunele, satele
ceitunele in cari vor function&
1) Buietinul Telegrafo-Postal din 1903, suplirnent la No. 18.

www.dacoromanica.ro

pi

575

Ei sunt numiti si revocati de Directia generala a telegrafelor, postelor

ei telefoanelor.

In baza celor stabilite prin legea comunala i in sensul vederilor Ministrului V. Lascar, s'a hotdrit ca organizarea serviciului postal rural s se fack" in
principiu astfel :
a) Resedintele comunelor negrupate in cercuri i resedintele cercurilor sa
s(' deserveasca zilnic prin factori rurali, plecnd dela oficii, biurouri autorizate,
agentii speciale i gri, ca si in organizarea existenta.
b) Dela resedintele comunelor negrupate si dela resedintele cercurilor sh
plece factori in legatur cu cei dela punctul a, can s deserveascd zilnic satele,
ctunele i comunele negrupate, precurn i comunele, satele i catunele ce forrneazA cercurile.

In acest sens s'au facut lucrdri pentru deservirea tuturor localittilor rurale din intreaga lard, stabilindu-se c sumele necesare pentru executarea serviciului in astfel de conditiuni se ridic la 1.998.454 lei, adica cu un plus de
1.141.570 lei, cari trebuiau s se suporte parte de Stat si parte de judge.
Principiile nouki organizri ministrul LaScar le-a comunicat i prefectilor
de judge in conferintele ce s'au tinut prin tuna Maiu 1894, cdnd le-a cerut sa
facet' toate sacrificiile pentru estinderea serviciului postal rural, atcit din punclul
de vedere al ratiunii de Stat, cdt i pentruca posta este, dupd roald, principalul
factor pentru intinderea culturii 0 raspdndirea

Tot in aceast conferinta ministrul Lascar a comunicat prefectilor eh a

hotrit trimiterea in straingtate a sefului serviciului postelor rurale din Directiunea generalk, pentru a studia. in Germania si Elvetia organizarea i functionarea serviciului postal rural si a aduce norme pentru o mai buna organizare.
* * *

Subdirectorului Berlescu 'i se mai datoreaza faptul Ca gasind in depozitul

Directiunii generale un stoc de timbre postale fa'cute in 1900 la Paris, spre a fi
puse in circulatie la inaugurarea palatului postei, si care n'a avut loc din dife-:
rite imprejurari, pune in circulatie acele timbre i, curn ele au fost cumpara te
de colectorii i filatelistii din lard i strAindtate, reusete a se realizA un beneficiu
de 453.000 lei far ca venitul timbrelor postale obisnuite afltoare in curs sa 6
scazut cu ceva.
In baza acestui beneficiu, subdirectorul Berlescu cere i Aline deschiderea
unui credit extraordinar de 40.436 lei pentru imbunattirea i completarea grajdurilor Directiunii postelor, spre a corespunde mai bine transporturilor postale
inultiplicate in ultimul timp, si a unui credit de 398.661 lei, 90 bani, pentru inlocuirea liniilor telefonice aeriene din centrul Capitalei prin cabluri subterane
asezate inteo canalizare speciala 1).
ij Butetinul Telegrafo-Postal din 1903, supliment la No. 13.

www.dacoromanica.ro

576

Prin acest din urrna credit s'a putut prelungl canalizarea subterana de 3
kilometri inceputd de directorul Ghica cu Inca 6 kilometri, inlaturandu-se astfel
pe de o parte deranjamentele ce se iveau in retelele aeriene mai cu seama in timpul
iernei, iar pe de alta aspectul urat ce se dddea strzilor Capita lei, prin stalpii de
lernn incarcati cu sate de fire si marile i greoaiele console de fier fixate in diferite cldiri.
* * *

In relatiunile cu trile straine in timpul de conducere al subdirectorului

Berlescu intervin urmatoarele :

S'a incheiat la 5 Decernvrie 1.903 un aranjament postal cu Bulgaria, relativ la schimbul de colete postale incarcate cu ramburs i lichidarea rambursurilor prin mandate postale, care s'a pus in aplicare pe ziva del Ianuarie1.9011).
Printr'un acord cu Britania-Mare, cu incepere dela 1 Aprilie 1.904, s'a dispozat ca valoarea mandatelor postale si telegrafice preschimbate intre Romania
Britania-Mare i Irlanda sa se ridice la 501 lei, iar pentru colonii s'a mentinut maximul de 252 lei din trecut 2).

S'a admis ca dela 1. Aprilie 1904 sa se dea curs -cartilor postale ilustrate
sosite din strainatate, a caror fata rezervata puntru adresa va fi divizata in doua
Niro, printr'o linie verticala si din cari pe una (care nu trebuie s fie mai mare
(lecal 1/2 din suprafata totald) sa se scrie corespondenta, iar pe cealalta adresa
destinatarului 3).
*

Pentru a studi mai bine si din toate punctele de vedere mice schimbari de
sisteme in instalatiuni, mice rnodifichri i introduceri de noi aparate si mateHale, subdirectorul Berlescu, cu decizia inregistrata sub No. 1.7.1.77 din
3/111/1904, dispune infiintarea unui comitet tehnic, compus din functionarii cu

studii speciale si din cei cunoscatori ai materialelor tehnice, care va avea sarcina sa studieze i sa-si dea parerea asupra chestiunilor sus aratate, ce i se vor
triinite de Directiunea generala 4).
* * *

Subdirectorul Berlescu Imbolnavindu-se insa gray de cord, ministrul Lascar

a numit la 1 Iunie 1.901 ca directpr general pe inginerul-sef P. A. Zahariade,

iar el a rmas ca subdirector general mai mult in concediu 'Ana la inceputul
anului 1.905, cand s'a retras la pensie.

1) Buletinul Tetegrafo-Poatal din 1903, pag. 344.

I) Dares de seam& din 1894-1904, pag. 53.
3) Buletinul Telegrafo-Postal din 1904, pag. 67.
4) Buletinul Telegrafo. Postal din 1904, pag. 45.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI PETRE A. ZAHARIADE

1 Iunie 1904-30 Decemvrie 1904

Petre A. Zahariade, inginer-ef al portului Constanta, a fost numit director general al postelor, telegrafelor i telefoanelor pe ziva de 1 Iunie 1904.
Numirea sa, spre sfar,itul de guvernamant al unui partid i ca atare pentru
un scurt timp de conducere, n'a permis acestui director sa atace chestiuni mai
mari sau de interes general, marginindu-se a face nutnai acte de administratie.
Directorul Zahariade, ca lucrari mai importante, face urmatoarele :
Stabilete reguli pentru numirea i revocarea personalului plait din fondul
transporturilor, in care intra i personalul grajdurilor Direciunii, urrnand ca
acestea sa se fac numai de serviciul personalului 1).

Dispozeaza, cu decizia inregistrat la No. 95.221 din 8/XII/90t Ca administratia cantinei telegrafo-postala sa se faca nurnai de consiliul de administratie, inlaturandu-se amestecul altor organe 2).
Ia masuri pentru punerea in aplicare, pe Iulie 1904, a modifichri lor introduse
in regulamentul telegrafic international, in urma conferintei dela Londra 3).
flotarate, cu decizia inregistrata la No. 90.697 din 23/XI/901, a se pune regule

in manuirea baneasca a fondului instalatiunilor telefonice, stabilind ca la furnituri i contracte O. se respecte legea contabilitatii generale a Statului, iar aprobarea cheltuelilor din acel fond sa se fad, in conformitate cu art. 8, 11 i 13 din
regulamentul legii de organizare 4).
Continua lucrarile pentru purierea in aplicare a prevederilor din legea comu-

nala, privitoare la serviciul postal rural, insii cum ministrul Vasile Lasear s'a
Butetinut Telegrafo-Postal din 1904, pag. 267.
2) Buielinul Telegrafo-Postal din 1904, pag. 267.
3) Butetinut Telegrafo-Postal din 1904, pag. 128.
4) Buietinta Telegrafo-Postal din 1904, pag. 260.
2)

www.dacoromanica.ro

- 578 retras din minister prin luna Noemvrie 1904, i cum in urm s'a schimbat i
partidul de guvernrnnt, posta ruralai a rdmas tot in starea din trecut.
Urmrete completarea retelelor telefonice judetene i face in tirnpul sdu de
conducere s se deh in exploatare 121 posturi telefonice infiintate in diferite comune rurale din tara.
*

In urma retragerii partidului liberal dela guvern, directorul Zahariade demisionh pe ziva de 30 Decemvrie 1904.

.111111-1r,

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI GR. CERKEZ

31 Dezemvrie 1904-4 Noemvrie 1908

Gr. Cerkez, arhitect, inginer-sef i profesor la scoala de poduri i sosele, a fost

numit director general al postelor, telegrafelor i telefoanelor pe ziva de 31 Decemvrie 1904, in urma retragerii lui Petre Zahariade.
* * *

In ce priveste organizarea i functionarea Administraliunii centrale, care,

prin desvoltarea serviciilor, nu mai corespundeA organizatiei din 1892, directo-

rul Cerkez, in timpul sau de conducere, a luat ca rnasuri mai principale urmdtoarele :
In scopul de a dA serviciului tehnic o organizatie mai rationala si in conform i-

tate cu noile cerinte, la intocmirea bugetului pe anul financiar 1905-1.906 a

prevazut ca seful diviziei tehnice sa fie un inginer, iar pe ziva de 9 Aprilie
1905 a numit in aceast funcliune pe inginerul-sef N. Vasilescu-Karpen, absolvent al scolii superioare de electricitate din Paris 1).
Tot in scopul aratat i pentru ca la servicii speciale, cum ar fi arhitectura,
atelierele, verificarile, etc., sa se gaseasca oameni cu cunostinte mai speciale, prin
acelas buget a prevazut infiintarea a trei posturi de ingineri, cari s'au si cornpletat pe ziva de 14 Maiu 1.905 2).

In vederea desvoltarii ce luase serviciul postal rural prin organizrile anterioare i prin intinderea data cu ocaziunea reintroducerii serviciului de distribuirea
produselor regiei, la formarea bugetului pe anul financiar 1906 1907, a prevazut, cu incepere dela Aprilie 1906, infiintarea in Administratia centrala a unei
noi divizii, sub denumirea de "Divizia postelor rurale.

Pentru a usurA lucrrile diviziei administrative, care avea in sarcina sa

lucrarile serviciului contabilitatii, prin bugetul pe 1907-1.908 aprevazut deslipii) Butetinut Telegrafo-Postal din 1905, pag.

71.

2) Butetinut Telegrafo-Postal din 1905, pag. 105.

www.dacoromanica.ro

580

rea acestui serviciu i transformarea lui inteo divizie aparte, sub denumirea de

Divizia
Intrucat lucrarile serviciilor ce formau divizia de exploatare luasera o mare
desvoltare, din care cauza nu se mai puteau studia i rezolva de un singur sef
de divizie, cu decizie directoriala a dispus, cu incepere dela 12/25. Noernvrie
19071), ca serviciile din acea divizie sa se imparta precum urmeaza :
Divizia I-a : cuprinzand lucrarile de exploatare postal intern& i internationala, transporturi, localuri, instructii i conventiuni postale.
Divizia II-a : exploatarea telegrafica i telefonica, statistica interna si internationala 0 i drile de searna anuale.
Divizia III-a: controla mandatelor interne si internationale i controlele postale, telegrafice ii telefonice interne si internationale.
De oarece postele ambulante i cursele postale nu mai erau bine con trolate
supraveghiate dela reclucerea inspectoratului respectiv din 1901-1902. 0 cum
in cursul timpului ele trecusera sub supravegherea a diferiti inspectori cari nu cunosteau aceste ramuri ale serviciului, prin bugetul pe anul financiar 1907.-1908

si cu incepere dela 1. Aprilie 1.907 a prevazut din nou postul de inspector al

biurourilor postale ambulante.
In scopul de a se indeplini mai bine controlul i supravegherea serviciului
care luase o mare desvoltare, atat prin introducerea serviciului postal rural, cu
ocaziunea introducerii serviciului de distribuirea produselor regiei, cat i prin
desvoltarea serviciului telefonic si a retelelor judetene, prin decizie directoriala
si cu incepere dela 1/14 Maiu 1.907 a hotrit ca serviciul executiv sa se imparta
in sase circumscriptiuni, compuse precum urmeaza 2) :
Circumscriptiunea I-a judetele : Mehedinti, Dolj, Gorj, Valcea si Romanati, cu resedinta in Craiova.
Circumscriptiunea II-a judetele : Prahova, Ilfov, Vlasca i Ialornita, cu
resedinta In Bucuresti.
Circumscriptiunea III-a judetele : Buzau, R.-Sarat, Patna, Bacau, Tecuci,
Tutova i Falciu, cu resedinta in Focsani.
Circumscriptiunea IV-a judetele : Neamtu, Roman, Iasi, Vaslui, Suceava,
Botosani i Dorohoi, cu resedinta in Iasi.
Circumscriptiunea V-a judetele : Olt, Arges, Teleorman, Muscel si Dambovita, cu resedinta in Pitesti.
Circumscriptiunea VI-a judetele : Tulcea, Constanta, Braila i Covurlui,
cu resedinta in Braila.
1) Buletinul Telegrafo-Postol din 1907, pag. 258.
Buletinul Telegrafo-Postal-din 1907, pag. 121.

25

www.dacoromanica.ro

581

Totdeodata, pentru conducerea acestor circumscriptii, de oarece nu exista

numrul necesar de inspectori, a dispus ca trei din ele sh fie conduse de ofici-

antii superiori gradul I, cu titlul de rfi de circurnscriptie i cu o diurna de

150 lei lunar pentru deplashri.
*

In ceeace privete personalul i partite privitoare la organizarea lui, directorul Cerchez a luat ca masuri mai principale urmatoarele :
In scopul ca In personalul auxiliar sa se prirneasch tineri cu nivelul cultural

mai ridicat ca in trecut, a dispozat, cu incepere dela Maiu 1906, ca aspirantii

pentru posturile de impiegati auxiliari sa aibh cel patio patru clase gimnaziale 1).

Pentru a ridica nivelul cultural al personalului din cadrele corpului i in

scopul ca acestor functionari, men4i sh treac prin intreaga ierarhie a corpului,
sh li se dea o culturh profesionala corespunzatoare, a hothrit infiintarea unei
Foale profesionale, bazata pe urmatoarele principii 2) :
Durata invatamantului teoretic i practic sa fie de doi ani.
La admiterea in coalh s se ceard fiechrui aspirant a depune :

Extract de pe actul de na.tere, din care sh rezulte ch are etatea de

18 25 ani ;
Act doveditor ca este roman sau naturalizat ;
Act medical ca este sanatos i eh nu suferd de boale cronice sail Marrnitti constitutionale, i
Diploma de absolvirea unui liceu real, modern sau clasic.
Absolventilor colii sh li se libereze, duph notele obtinute, diplome
sau certificate. Cei cu diplome sa fie primiti in corp ca elevi gradul I, iar
ceilalli ca elevi gradul III.
In coald sa fie admii i elevii din corp caH ar avea preghtirea de a
urma cursurile.
Cursurile de predat in coala s'au stabilit astfel 3) :
Electricitatea 0 telegrafia faret fir, predate de inginerul-rf clasa II N.
Vasilescu-Karpen, care indeplineh i functiunea de director al colii.
Matematica 0. rezistenta materialelor, de inginerul-rf clasa II V. Cristescu.

Fizica 0 chimia, de inginerul ordinar clasa II N. Brtescu.

Constructiile de linii, de oficiantul superior gradul I Al. Mihalcea.
Telegrafia, de oficiantul superior gradul II C. Cotescu.
Telefonia, de oficiantul superior gradul I G. Radacovici.
1) Butetinta Telegrafo-Postal din 1906, pag. 85.
2) Buletinut Telegrafo-.Postat din 1905, pag. 237.
3) Buletinut Telegrafo-Postal din 1905, pag. 273.
37

www.dacoromanica.ro

582

gxploatarea fi geografla postald, de oficiantul superior gradul II C.

Minescu.

Exploatarea telegraficd, de oficiantul superior gradul II A. Arsenescu.

Limba germane", de inginerul ordinar clasa III G. Vidrascu.
Desemnul 0, geom('tria descriptive', de inginerul ordinar clasa TII V.
Tandsoiu.

Gonstructiile civile, de inginerul ordinar clasa III L. Eraclide.

Statistica, dreptvl i economia politicd, de oficiantul inferior gradul II
P. Popescu.
Limba francezd, de profesorul Maurice Juiland.
Deschiderea scoalei i inceperea cursurilor s'a fcut in ziva de 1 Noeinvrie
1905, cu care ocazie directorul general Gr. Cerchez a tinut frurnoasa si simtitoarea cuvntare pe care o dam mai jos 1) :
Domnilor,

Sunt fericit c mi-a fost dat s pot reintemei scoala de posta, telegraf
telefon, care daduse rezultate ant de frumoase si care a fost supriman
sub pretext de o meschinti economie.

A tgddul utilitatea acestei scoli este un non sens in epoca in care

trim. Ca s construesti o sosea comunal se cere sii. fi invatat car tea cea
mai grea a ingineriei; ca s te faci soldat scoalii speciald; ca s te faci silvicultor, agricultor, lucrtor de ateliere se cere scoald speciald ; ca st fii ajutor de judeator de pace in cea mai neinsemnata" comun6 rurari, sau ca s
devii subcomisar se cere licent; chiar pentru a deveni copist la orice dreghtorie se cere cel putin diploma de bacalaureat. De ce oare nurnai pentru
serviciul telegrafo-postal unde se AA instalgiuni atat de delicate de telegrafie, telefonie, telegrafie frd sarmA, etc., unde trebuiesc cunostinte intinse
de geografie, limbi stralne, s fie deajuns instructia care se poate ca"pata in
4 clase primare sau cel mult in 4 clase gimnaziale ?
Nivelul cultural s'a ridicat in toate ramurile activittii noastre nationale, trebuie Me doar i poate sa fie innaltat si in corpul telegrafo-postal,
cdruia cettenii Ii incredinteazd interesele lor cele mai primordiale si care
trebuie s fie un corp de elit.
Netaghduit, d-lor, ca, personalul actual al postelor, compus din mare

parte de persoane cArora pentru admitere nu li s'au cerut conditii de instructie innaltd, formeaz taus un personal excelent, mai bun poate deck
acela al multor State din strAindtate cu o cultura i civilizatie mai veche
deck a noastr, dar aceasta nu va s zicd ci. acest corp trebuie s5, se cristalizeze in forma lui initiala si ca.' nu este susceptibil de perfectionare.
1)

Buletinul Telegralb-Postal din 1905, pag. 254.

www.dacoromanica.ro

- 588 Negreit eh se poate merge bine i sdratos In trasura, chiar pe un drum

de camp ; nu va s zich c. pentru aceasta nu trebuie sh se mai infiinteze

drumuri de fier.
Si in vremurile vechi, cand tiinta erh apanajul unei mici caste, unui
numar mic de initiati, au existat meteugari buni, artiti chiar; dar numai
cand ideile liberale cari au preghtit secolul XIX, au venit s impr4tie invaitatura ca o man bine facatoare asupra intregei omeniri, atunci nuinai
toate ramurile activittii omeneti au luat desvoltarea aceea uimitoare de
ale chror binefaceri societatea modernh se bucura.
Gratie acestei rhspandiri s'au ivit toate acele inventii surprinatoare,
rani fac mai mult parte din bazmuri, aceasta a nascocit aburul, chile ferate,
gazul, aplicatiunile minunate ale electriciatii, telegraful, telefonul, telegrafia
MLA sarm, etc.

De aceea, d-lor, in totdeauna instructia cat mai largh, cat inai intinsa
va fi considerata ca cea mai mare binefacere data unei natiuni.

Am auzit zicandu-se: Ce trebuie atata carte ca sh formezi un amploiat postal, destinat sh bath telegrame la aparatul Morse sau s taxeze o
scrisoare ?

Gandesc eh ar fi trist dach nu am considerh pe un amploiat postal de

cat ca o maina, ca un automat, destinat ca toata vieata lui sa o petreaca
garbovit pe un aparat Morse ,i sh bath din degete pand ce moartea sau un
reumatism va venl ca s-1 scape de acel chin. Nu, d-lor, gandesc ca personalul telegrafo-postal trebuie sa aiba un ideal mai mare i oricare s alba
putinta sh aspire a urch cat mai sus treptele ierarhiei i sh fie in totdeauna
gata de a puteh ocuph orice alth fungiune decat aceea de a bate cu mai
mult sau mai putina pricepere manipulatorul aparatului Morse.
Dar, oare, chiar pentru a bate cu degetul acest aparat nu trebuie sil
run oti aparatul pe care lucrezi, principiile pe cari se bazeazh ?
Oare, in a fara. de orele de serviciu nu ram ane amploiatil or vieata sociala ?

Nu trebuie ca ei s poath discuth cu temei cu un copist de tribunal ?

De aceea, d-lor, cred ca am facut bine intreg corpului postal, reinfiintand aceasta, coald.
V'am ales ca profesori persoanele cele mai meritoase, cari cunosc apro-

funzit, atat teoretic cat i practic, materiile cari sunteti chemati a le invhth.
In capul colii am pus pe d-1 Vasilescu Karpen, eful diviziei tehnice,
unul din cei mai distini electricieni, cu care tam se poate fall i pe care
ma bucur cd am putut sh-1 atrag in corpul telegrafo-postal.
Puneti-vd la lucru, cautati sh corespundeti sacrificiilor ce Statul le face
cu aceast coala, cautati sh deveniti harnici i destoinici amploiati postali.
Dei poate plata ce o yeti priml la inceput nu va fi in raport cu meritele ce le veti dobandi, aveti Irish in vedere ca la terminarea acestor 2 ani

www.dacoromanica.ro

584

de studii veti gsi inaintea d-voastre o carier sigurh, inarnovibild, ocrotith

prin legi speciale si in can Inaintrile, dac sunt incete, sunt Irish sigure.
Nu-mi rhmne decal s v zic din nou : puneti-va la lucru i succes bun I

Cursurile scolii au durat Ora la 1. Iunie 1906, dup care elevii au fost
trimi0 O. facd perioada practica fa diferite oficii i servicii, iar dela 1 Octornvrie
1906 au inceput a urmh cursurile anului al doilea.

-'coala a functionat in conditiunile mai sus ardtate phria in vara anului

1909, and s'a desfiintat. In acest timp ins ea a,format i dat corpului elemente
bine preparate, cari s'au deosebit in toate ramurile de serviciu pe unde au lost
atasate j dach scoala s'ar fi mentinut Ora in prezent n'am fi avut s ne plngem

atat de mult de reaua recrutare a personalului i nici de lipsa cunostintelor

profesionale.

In scopul de a veni in ajutorul intregului personal al administratiunii postelor a cdrui stare materiald lsa de dorit, mai cu seam din cauza reducerii lefurilor din 1.901/902, a intocmit un proiect de lege pentru infiintarea unui ayezamnt, care prin economie, credit si ajutor s usureze starea acelui personal.
Principiile pe cari s'a infiintat acest asezmnt sub denumirea de Casa de
economie, credit si ajutor, stabilite prin legea din 28 Maiu 1905, sunt urmrrtoarele 1) :

A capitalizh si face productive micile retineri ale personalului.

A inlesni creditul personalului prin avansuri asupra lefurilor, diurnelor san
pensiilor lor, scpandu-i de camdtari i oameni de afaceri.
A veni in ajutorul functionarilor membrii ai Casei si a farniliilor lor, prin
ajutoare bnesti, in cazuri de boale, morld si alte nenorociri.
A servi pensiuni lunare functionarilor reforma-ti din cauza infirmitatilor si
cari n'ar aveh dreptul la pensiuni dela Stat.
A Infiini i intretine cantine postale, stabilimente de sndtate, aziluri si institutii de educatie pentru copiii i orfanii functionarilor membrii ai Casei.
Administratia i conducerea Casei a hotrit a se face de un consiliu de ad-

ministratie, numit dintre functionarii superiori ai Administrallei centrale si a

oliciibor centrale din Bucuresti, rAspunzator de administrarea Casei.

Pe lnga consiliu, Casa va aveh un director, un subdirector, un cassier

personalul de execatie trebuincios, recrutat de -preferint dintre pensionarii Administratiunii postelor.
Prin regulamentul desvolttor al legii a prevrizut in mod amnuntit indatoririle consiliului de administratie 0 ale personalului Casei, regulele pentru
phstrarea fondurilor, facerea retinerilor, darea imprumuturilor, ajutoarelor i
pensiunilor, furmarea fondurilor pentru stabilimente, bugetul i contabilitatea
Casei.
i) Monitoral Oficial No. 46 din 1905.

www.dacoromanica.ro

585

Tot prin regulament a mai prevhzut c pensiuni lunare nu se vor acordh

dec(tt peste 5 ani dela infiintarea Casei.
Primul consiliu de administratie al Casei, nurnit pe ziva de 1/it Iunie 1905
si care a fcut primele lucrdri pentru infiintarea i functionarea Casei, a fost
compus astfel 1) :

Tache Ionescu, inspectorul circumscriptiei II ;

N. Vasilescu-Karpen, eful diviziei tehnice ;
Al. Petrovici,
administrati ve ;
n
postelor rurale ;
Const. Minescu,
Chr. Bolintineanu, dirigintele oficiului telegrafic central ;
Dim. Ghitescu, seful serviciului ordonarrthrii ;
P. Popescu, seful serviciului statistic ;
C. Negroni, oficiant inferior gradul I ;
iar ca organe principale de executie au fost numiti :
N. Voinescu in postul de director ;
Al. Phunescu
subdirector ;
I. Stoicescu,
cassier,
chte i trei fosti oficianti superiori gradul I in Administratia postelor.
Casa si-a inceput imediat activitatea, dnd insemnate ajutoare personalului,
iar in timpul ce urmeazh a chutat sh-si modifice regulamentul i legea constitutivh, pentru a corespunde si mai bine scopurilor ei.
71

Astfel, la 20 August 1906, s'a modificat art. tI3 din regulamentul Casei,
in sensul de a se acordh pensiuni mernbrilor Casei cari n'ar aveh dreptul la pensiuni dela Stat, duph un an dela inscrierea lor ca membri 2). Ofi, cum la introducerea modifichrii trecuse un an dela infiintarea Casei, cea mai mare parte
din functionarii Administratiei au chphtat imediat dreptul la asemenea ajutoare.
La 30 Aprilie 19073), printr'o lege special, s'a moclificat chteva articole
aliniate din legea Casei, prin care s'au introdus urmhtoarele imbunhtatiri :
S'a intins acordarea ajutoarelor de retragere (pensiuni) si asupra satiilor si
copiilor membrilor Casei, morti inainte de a aveh dreptul la pensiune dela Stat.
S'a prevhzut acordhri de burse i ajutoare pentru studii copiilor i orfanilor
inembrilor Casei i ajutoare pentru mhritisul fetelor.
S'a dat dreptul sotiei i copiilor membrilor decedati de a puteh sh rhmanh
ca membrii ai Casei.
S'au creiat noi venituri pentru Casa' i s'a scutit averea Casei i operatiu-

nile ei de orice taxe de timbru

inregistrare si de dari Care Stat, judet sau

comunh.

S'a stabilit eh, dispunand de fonduri, Casa sh poath da imprumuturi si

Buletinul Telegrafo-Postal din 1905, pag. 123.
Butetinut Telegrafo-Postal din 1906, pag. 229.
9 Buletinul Telegrafo-Postal din 1907, pag. 85.
1)

www.dacoromanica.ro

586

functionarilor dela alte autorithti ca si pensionarilor civili, sh-si plaseze fondurile in impnirnuturi ale autoritalilor constituite, sau sh cumpere imobile.
Si, in fine, pentru a se suprima retinerile ce se hiceau personaluldi postelor

telegrafelor pentru formarea garantiilor, retineri cari faceau ca lefurile acestor functionari sh fie si mai mult micsorate, s'a prevhzut ca garantarea
Statului contra sustragerilor sau pierderilor pricinuite Administratiunii postelor
de personalul sau sh si-o i asuprh-si Casa de credit, On la o suma egaRi, cu
salariul pe un an al fiechrui functionar.
In schimb s'a prevAzut ca functionarii, cari trebuiau s aibh garantii,. sh
si

depunh la Casa de credit o.surnA care s'a fixat astfel :

Pentru elevi i auxiliari
50 lei.
oficiarrti inferiori 200
superiori 350 5,
Partea practich a principiului aratat a fost ch din sumele depuse s'a format
13

un fond destul de insemnat, care fructificat de Cash a produs atat cat sh acopere unele lipsuri, sh se dea o dobancl de 3 010 depundtorilor fondului i sh rezulte i un frumos beneficiu si pentru Cash.
Rezultatele "date de Casa de credit au fost cat se poate de bune si din darea
de seamh a anului 1908 se constath 1) :
Ch numrul membrilor inscrisi la finele acelui an era de 3.153 functionari

dinteun numar total de 3.728.

CA in scurt timp membrii Casei aveau din depunerile permanente si din
garantii, averea lor proprie, 521.677 lei.
Ca averea Casei ajunsese la 753.231 lei, si

Ca in acest interval de timp se dhduse personalului insemnate ajutoare

pentru boalh, moarte i pensiuni.
In privinta personalului, in timpul de conducere al directorultti Cerkez, din
cauza eresterii traficului i infiintArii de noi servicii i oficii postale si telegraflee, s'a simtit nevoia a se marl numhrul.

Personalul brbtesc, care prin bugetul pe 1904/905 era de 1.192, s'a

sporit treptat ajungand in anul1908/909 la 1.355, deci cu un spor de 163 functionari. Din acest spor Irish, 40 functionari au fost adhugati la personalul din Cadrele corpului, iar restul de 123 la personalul auxiliar, personal lipsit de pregh-

tirea necesara, cat si de cunostintele cerute unui bun functionar de posth

ii

telegraf.

Cat priveste personalul femenin, in acelas interval de timp numarul lui s'a
ridicat dela 234 la 715, adich cu un spor de 481 functionari, ceeace a fcut ca
proportia personalului femenin, fat& de eel barbatesc, care in 1904/905 era de
19,79 0/0, sh ajungk in 1908/909 la 52.76 0/0. Proportie pdgubitoare bunului
1)

Buletimil Telegrafo-Posiat din 1909. suplitnent la No. 17.

www.dacoromanica.ro

587

mers al institutiei din toate punctele de vedere si care nu se &este in nici o

alta Administratiune de posta.

Tot relativ la personal urmeaza sa se stie ca functionarii cu drepturile regulate la pensiune, i despre cari am vorbit la pag. 545 si 560, in cursul

tirnpului si sub oarecari presiuni s'au retras treptat, ultimii plecand pe ziva de
1 Main 1908 1), data dela care, dupa un indelungat timp, s'a intrat in leaalitate.
* * *

In ceeace priveste indeplinirea serviciilor i phrplor privitoare la exploatare,

in timpul directoratului lui Cerkez s'au luat ca masuri mai principale urmatoarele:

Cu incepere dela 18 Martie 1905 s'au admis si la prezentare, atat in serviciul intern, cat si in schirnb cu strainatatea, cartile postale ilustrate, a caror
parte rezervat adresei este impartita in doua, servind una pentru scrierea
adresei, iar cealalt pentru corespondenta 2).

Pentru a se veni in avantajul orbilor, i avand in vedere volumul scrisorilor ce acestia primesc sau expediazd, a admis, cu incepere dela 1. Ianuarie 1906,
ca scrisorile adresate orbilor din on i ce parte a trii i destinate a fi citite de
.acestia, precum i cele scrise de orbi i adresate la mice persoana, sa fie considerate si taxate ca imprimate spre a se bucura de reducerea taxelor pentru astfel de trimiteri.
Asemenea corespondente s'a prevazut a fi prezentate in plic deschis, sub
banda sau legate crucis cu sfoara, iar continutul sa fie scris cu litere in relief
sau cu litere mari facute cu creionul. Adresa acestor trimiteri s'a prevazut a fi
scrish astfel in cat sa poata fi cetita de functionarii postei 3).
In vederea inarelui interes public, ce ii prezinta corespondenta scolilor
secundar cu parintii, tutorii sau corespondentii elevilor, privitoare la situatiu7
nea elevilor din acele coli, cu incepere dela 31. Tanuarie 1908, s'a dispozat ca
astfel de corespondente scrise pe formulare speciale i depuse de scolile secundare sa fie admise a circula fara plata 4).
Ia msuri pentru intocmirea i publicarea darii de seama i statisticii asupra rnersului serviciului postal, telegrafic si telefonic dela 1 Aprilie 1894 pana
la Aprilie 1905, lucrare care s'a i dat la lumina pana la August 1906 5).
Tot o asemenea dare de seama s'a facut si publicat i pentru intervalul
dela Aprilie 1.905 pana la Aprilie 1907.
0 Buletinul Telegrafo-Postal din 1908, pag. 12i.
2) Buletinul Telegrafo-Postal din 1905, pag. 65.
Buletinul Telegrafo-Postal din 1906, pag. 10 foi 30.
4) Buletinul Telegrafo-Postai din 1908, pag. AO.
5) Buletinul Telegrafo-Postat din 1905, pag. 459

www.dacoromanica.ro

588

In scopul de a se putea retrage din circulatie oricand si a se schimba valorile

de pe timbrele postale si de pe orice formula de valoare a Directiunii postelor, se

niodifica, cu decretul No. 3.409 din 6 Octomvrie 1906, paragraful 3 de sub

art. 121 din regulamentul legii de exploatare in sensul urmator 1) :
Timbrele postale, cartile, mandatele carton, etc., se pot modifica.
retrage din circulatie la orice epoch' ar crede Directiunea generala ; tot prin
deciziunea Directiunii generale se pot pune in surcharge (in surcharge, poate:
',surcharge) pe timbrele mobile sau pe cele incrustate, dupa necesitatile ser"viciului"

Pentru a se activa mersul corespondentelor si a se usur manuirea serv'

ciului postal, in Maiu 1.905 dandu-se in circulatie un nou tren accelerat pe linia
Bucuresti-Varciorova, in legatura cu trenurile ungare spre Occident, s'au infiintat biurourile ambulante No. 19 Bucuresti-Varciorova i No. 20 VarciorovaBucuresti.
De asemenea, in acela scop, prin Decemvrie 1_905, s'au infiintat biurourile

ambulante No. 21. Bucuresti-Giurgiu si No. 22 Giurgiu-Bucuresti, in legatura

cu biurourile ambulante bulgare, atat pentru schimbul intre ambele tari cat si
pentru tranzit 2).
Intru cat mandatele postale se achitau la domiciliul destinatarilor numai in
anumite orase, unde erau conductori postali cari faceau acest serviciu, iar in toate
celelalte parti publicul urma O. se prezinte la oficii sa le incaseze, cu incepere
dela 9/V/1908 s'a dispus ca toate oficiile sa fad.' obligatoriu achitarea mandate-

lor la domiciliu prin personalul de care dispune, fie conductori, fie factori

lora.
Prin aceast masura s'a servit publicul, inlaturandu-i multe neajunsuri
si s'au creiat venituri prin incasarea taxelor de factaj 3).

In scopul de a face ca trimiterile de bani prin mandate telegrafice sa nu

sufere intarzieri, cu incepere dela 26/111/1907 s'a dispus ca astfel de trimiteri
sh se achite nu numai in orele cat este deschis posta, ci in tot timpul cat este
deschis serviciul telegrafic 4).

Spre a inlatura neplcerile destinatarilor de mandate la achitarea taxelor

de factaj, cu incepere dela 4/1/1908 dispozeaza ca asemenea taxe s poata fi
achitate la prezentare, in care caz sa se lipeasca de fata mandatului o eticheta
factaj pldtit", iar pe dos s se aplice timbre taxa de plata in valoare egala cu
taxa ce s'ar fi cuvenit pentru factaj 5).
1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1906, pag. 267.
5) Darea de seanad din 1905-1907, pag. 103.

3) Buletinul Telegrafo-Postal din 1908, pag. 139.

4) Buletinul Telegrafo-Postal din 1907, pag. 60.
5) Buletinul Telegrafo-Postal din 1908, pag. 9.

www.dacoromanica.ro

589

Pentru a inlesni trimi terea sumelor mici prin posth i inandu-se searnh c
populatiunea mrginase a marilor orase n'are in totdeauna oficii in apropiere,
din care cauzh pierde timp i interese, cu incepere dela 8/21 Decemvrie 190(3
s'au pus in circ.ulatie formulare de mandate carp postale, cari se puteau procura
dela oficii si dela debitantii de timbre 1).

Formularele aranjate in carnete pe categorii erau imprimate pe carton

acoperit cu Lin filigran, in care se ardta valoarea in lei pentru fiecare, adich :
0 lei, 1 leu, 2 lei . . . . . . . pang la 10 lei.
Pe marginea cotorului se afla o serie de cifre, crescand din 5 in 5, cari reprezin tau banii, iar prin thierea din cotor se putea ca pe lng valorile fixe in lei,
sh se arate i valorile banilor dela 5 [dna la 95.
Modul de intrebuintare al acestor mandate-chili era urmaltorul :
Trimitatorul, duph curnphrarea formularului i achitarea valorii lui, scria
pe fata mandatului-carte adresa destinatarului, pe dos adresa sa proprie si intr'un loc anume rezervat corespondenta privitoare la trimitere. Cartonul-mandat

mai prevedea pe latura opush cartonului o parte care se putea detasa si care
servea ca recepish de trimiterea mandatului.
Formularul completat de public se pute depune in ()rice timp i in mice
cutie postal, de unde se ridica de agentii postei.

Aduse la oficiu, mandatele-chrti postale se scriau in registrele respective si, dupd investirea cu formele cerute, pnin cari chptau valoare liberatoare,
se expediau la destinatie, unde se achitau ca ori i ce mandat postal.
Din cauz Irish ci debitantii nu voiau sh se incarce cu atatea feluri de formulare, iar pe de alta ch publicul nu voia sh iash din regulile cu cari era obisnuit, inovalia n'a prins, cu toath staruinta depus de directorul Cerchez, i cu
toate eh dela Iunie 1908 fhcuse obligatorie emiterea mandatelor pana la 10 lei
pe formularele ardtate 2).
Relativ la mandatele-carti, avem de adhugat ca. la Octoinvrie 1908 3) se
reusise a se face un singur formular de mandat piinh la 10 lei, inlaturandu-se
parte din neajunsurile din trecut, insh, din cauza retragerii directorului Cerchez,
acest formular nu s'a pus in aplicare, si nu mult dupd aceasta s'a retras din circulatie i mandatele-carti.
Unul din motivele principale pentru infiintarea diviziei III de exploatare, a
fost ca acea divizie sh stabileasch noi reguli pentru facerea unei controle mai
rationale asupra serviciului mandatelor postale interne si internationale i ca
consecinth a se putea cunoaste situatiunea exacth a manuirii unui fond de peste
80.000.000 lei anual.
I) Buletinut Telegrafo-Postal din 1906, supliment la No. 23.
2) Buletinul Telegrafo-Postal din 1908, supliment la No. 12.
Buletinul Telegrafo-Postal din 1908, pag. 320.

www.dacoromanica.ro

590

In adevdr, in Administratiunea postelor, la introducerea rnandatelor pos-.

tale interne, cu prezenthri i achithri prin oficii, ce a avut loc in anul 1880, si la
acea a mandatelor internationale, prin anul 1879, s'a aranjat facerea unei controle restranse, care consta in a se verifica achithrile i prezentarile, iar excedentele ce reprezentau valoarea mandatelor neprezentate la plata se reportau din

hind in lunh asupra lunilor urmtoare si din an in an asupra anilor urrntori.

Din cauza acestui fel de controlh, in Administratia postelor nu s'au incheiat
situatiuni lunare sau anuale, prin cari s'ar fi descoperit nereguli facute in manuirea fondurilor i s'ar fi stiut cari sunt, dupd ata-tia ani, profiturile Directiunii
postelor i ca atare ale Statului, din mandatele neprezentate la achitare, sau din
operatiunile fcute cu fonduri de milioane, cari produceau dobanzi si dela manuirea chrora ramaneau beneficii insemnate din diferente de plhti.
In afarh de acestea, controlele mandatelor postale gasindu-se in acel timp
in intarziere cu ani de zile, Administratia suferea pagube insemnate, de oarece
neregulile in manipulatde se descopereau prea tarziu i astfel lipsurile nu se mai
pu teau acoperl dela cei vinovati.
Pentru a se pune capht acestei stari si in baza propunerilor facute de autorul acestei scrieri, care studiase in Germania si Elvetia functionarea unor askfel de controle1), s'a hothrit ca, dela 1 Aprilie 1908, sh se ia urmtoarele msuri :
SA se infiinteze un nou fond al mandatelor interne si internationale, care, la
cassieria generala, sh aibh o singurd partida i numai in scriptele Directiunii sh
fie separat.
SA se fach lunar controla asupra operatiunilor duph regulile propuse, stabilindu-se achitrile, prezenthrile i cele rAmase in suferiat, urmand ca totalul
achithrilor j cu cele rrnase in suferinp sa se balanseze cu totalul prezenthrilor.
Sa se urmhreasch achitarea mandatelor rhmase in suferintia, fie destinatarilor, fie prezentatorilor, iar cele ce nu se vor putea achita sh se -tinh in evident,
spre a se face la timp venit la Stat.
SA se indeplineasch treptat controla asupra trecutului i sh se stabileasch, in
fine, ce fonduri ar fi trebuit sh se gaseasch ca beneficii pentru un timp de 28 ani
i cari ar fi reprezentat mandatele neprezentate la platti pana in acel timp, precum si dobanzile fondului i diferentele de conversiune si de curs ce se adaugase
la acelas fond.

Del directorul Cerchez a urmhrit cu mult interes transarea acestei ciestiuni, totus, din cauzh ch cei insrcinati cu indeplinirea lucrdrii n'au depus pricepere i munca trebuincioash, noua controld nu s'a tinut in curent i cea veche
nu s'a terminat, iar mai tarziu, neputandu-se face pltile necesare in contul
fondului vechiu, ambele fonduri s'au reunit i starea din trecut a dainuit, duph
cum vom vedea, inch cativa ani.
') Miuescu. Studii asupra organizrii serviciului postal, 1907, pag. 164.

www.dacoromanica.ro

591

Intrucat in acel timp existau uncle oficii cari nu indeplineau serviciul de

inesagerii externe, altele cari fceau numai serviciul de mesagerii interne, cu
valori limitate sau nelimitate, i altele numai cu servici al de mandate interne,
pentru a stabill o uniformitate, cu incepere dela 1 Aprilie 1.908 I), a dispus Ca
toate oficiile sa fie obligate a indeplinl toate ra Murile de servicii postale interne
internationale, i anume : posta usoarh, mandate postale si telegrafice, mesagerii, colete, cutii i scrisori cu sau fr ramburs i cu valoare nelimitatd, obiecte recomandate cu ramburs, recuvremente, abonamente la chstrte postale,
abonamente la jurnale, livrete de recepise, livrete postale de identitate, cum si
achitarea la domiciliu a mandatelor postale si telegrafice.
Pentru a se veni in ajutorul societatilor de binefacere Policlinica, Teseitoarea

i Elisaveta, societhti puse sub patronajul M. S. Reginei Elisaveta, i Obobd

push sub patronajul A. S. Regale Principesa Maria, s'au tiphrit si pus in vanzare la inceputul anului 1.906 2) timbre postale zise de binefacere, en valori pos-

tale de 3, 5, 1.0 si 15 bani, si se vindeau publicului pe valori de 10, 15, 20 si

25 bani, urmand ca diferenta intre valorile postale si cele de vindere sh se deh
societhtilor sus arhtate.

Din vanzarea acestor timbre s'au putut (l societhtilor de sub patronajul

Reginei o surnd aproape de 130.000 lei, iar celei de sub patronajul Principesei
Maria 26.000 lei.
In scopul de a simplifica i usura formele pentru obiectele de mesagerii,
directorul Cerchez a urmrit ideea de a desfiinta scrisorile de expeditie (fra c-

tele) cari insotesc astfel de "trimaeri, intrucat sunt ingreuietoare atat pentru
public cat i pentru serviciu.

In adevar, scrisorile de expeditie trebuiesc procurate de public dela debitantii de tutun, completate cu o multime de stiinte i sh poarte pe ele sigiliul de
cearh i tus, la fel cu cel de pe pachete, stiut fiind ch orice nepotriviri sau omisiuni de forme fac ca trimiterile sh fie refuzate la primire.
Afar de acestea, personalul postal manuitor al unor astfel de trimiteri are
o munch mai mare, prin faptul ch este obligat sh controleze inscrierile i sh fach
operatiunile de inregistrare atat pe pachete cat i pe scrisorile de expeditie.
Desi aceste neajunsuri ar fi justificat desfiintarea cu totul a scrisorilor de
expeditie, totus, pentru ca msura sh fie luath treptat, s'a dispozat, cu incepere
dela 3 Decemvrie 1905 3), desflintarea scrisorilor de expedilie numai pentru coletele postale interne WA valoare i Mid ramburs.
Aceast dispozitie s'a aplicat insh cu multh greutate din rauza rclei vointe
Buletinul Telegrafo-Postal din 1908, pag. 95.
2) Buletinul Telegrafo-Postal din 1906, pag. 16.
8) Buletinul Telegrafo-Postal din 1905, pag. 279.

www.dacoromanica.ro

592

a celor ce trebuiau sa o execute, mai cu seamd in Bueuresti, si imediat dupa

retragerea directorului Cerkez ea a fost desfiintata.
Cu toate acestea, masura era buna si, in sustinerea ei, ardt cd in Elvetia,
tar cu un serviciu postal foarte bine organizat, toate obiectele de mesagerii cu
si fara valoare declarata si ramburs se manipuleazd fara scrisori de expeditie si

lucrurile rnerg in cea mai perfecta regula, probandu-se astfel ea adeseaori

multe idei bune nu prind sau se inlatura din cauza spiritului rutinar al functionarilor insarcinati cu aplicarea bor.

Construindu-se prima linie de drum de fier de interes particular intro Marsesti-Panciu, s'a crezut necesar ca si pe acea linie sa, se facai transporturi postale si ca garile infiintate sh fac serviciu de post, telegraf si telefon. In acest
scop si in urma tratativelor urmate, la 17 Noemvrie 1905, s'a incheiat o conventiune prin care s'au stabilit conditiunile in cari s se indeplineasca aceste
servicii.

Conditiunile mai principale cari formeaza baza conventiunii sunt urmatoarele 1) :

Societatea ,, VranceaK isi ia obliggiunea de a indeplini, prin functionarii sai, in statiunile de pe linia Marsesti-Panciu, serviciul de posta, telegraf si telefon, in conformitate cu legile, conventiunile, regulamentele si
instructiunile de serviciu ale Administratiei postelor.
Serviciile de telegraf si telefon se vor indeplinl gratuit de personahd
societtii ; iar pentru serviciul postal, Adininistratia postelor va plati manipulantilor, prin mijlocirea societatii, o diurna lunara de 20 lei, in care intr
si cheltuelile de cancelarie, pentru fiecare statiune care va indeplinl acest
servici u.

Administratia postelor va procura societatii imprimatele, registrele,

tarifele interne si externe privitoare la manuirea serviciilor de posta, telegraf si telefon, precum si obiectele necesare ca : cumpene, cutii de scrisori,
siampile, dulapuri de post-restante, etc., far nici o sarcind de cheltueli
pentru societate.
Pentru transportul postei intre Mrsesti-Panciu, Directiunea postelor
va plti o surna anuala de 1.200 lei, iar societatea va pune la dispozitia

conductorului postal un compartiment special in vagonul de bagaje si va

procura, gratuit luminatul si incalzitul acelui compartiment.
In caz cand cerintele serviciului vor impune circulatia unui vagon
special de posta, Administratia postelor va plati societatii o taxa de rulaj
socotita a 71/2 bani de osie si kilometru.
S'a dat societatii facultatea ca pentru fiecare telegram particulara
prezentata, sau sosita, interna, sau externa, la vreuna din statiunile sale, sa
1) Buletinui Telegrajo-Postal din 1906, pag. 74.

www.dacoromanica.ro

503

incaseze, pe langa taxele cuvenite Statului, i o taxa fixa de 50 bani in profitul societatii, oricare ar fi numarul cuvintelor.
S'a stabilit ca statiunile Meireilse0i- Vrancea, Crucea-de-Jos, Reizoare i
Diocheti sa faca, cu rezervele prevazute prin conventiune, i serviciul postal
intern i. international, insa numai ca posta upard, adica primiri i expedieri de plicuri oficiale, scrisori, carti postale, jurnale, hartii de afaceri, irnprimate de orice natura i probe de mrfuri, toate NIA ramburs.
Functionarii societatii, cari vor manui serviciul postal, se vor supune,
in cazuri de pierderi sau predarea neregulata a obiectelor recomandate, la
aceleai reguli ca i funclionarii Administratiunii postelor.
In baza acestei conventluni, dela 3 Martie 1.906, statiunea Marde$ti-Vrancea a inceput sa indeplineasca serviciul de posta ward, telegraf i telefon, iar
statiunea Panciu numai serviciul de telegraf i telefon.

Cu incepere dela 1 Ianuarie 1.908 s'a pus in aplicare o conventiune incheiata cu judetul Prahova, care construise i exploath linia ferata Ploieti-Valeni,
pentru ca i garile de pe aceasta linie sa execute serviciul postal, telegrafic i
telefonic 1).

Conditlunile pentru indeplinirea serviciilor au fost identice cu cele aratate

prin conventia incheiata cu societatea Vrancea, cu singura deosebire cd, pentru
indeplinirea serviciului telefonic, s'a prevazut ca functionarilor manuitori sa li
se dea o prima de 20 0/0 din taxele telefonice incasate la prezentare.
In baza acestei convenpuni i dela data sus aratata, grile : Blejoi, Scdeni,
Lipaneti, Magurele i Scaioi au inceput a indeplini serviciul postal, telegrafic
i telefonic.
*

In scopul de a inlatura formele zadarnice i a face ca unele parti ale serviciilor sa se indeplineasc cu brate cat mai putine, fhcandu-se astfel o exploatare
cat mai intensai mai economica, dupa exemple luate din Administratiunile postale straine i in baza propunerilor fcute de autortil acestei scrieri 2), s'au introdus in indeplinirea serviciilor urmatoarele modificari :
Contabilitatea timbrelor postale.
De zeci de ani aprovizionarea oficiilor
postale cu timbre franco i porto se facea de Directiunea generala prin trimiteri
dela depozitul central, urmand ca dupa primire sa fie incarcate in conturile lunare ce se tineau separat pentru timbrele franco de cele porto.
In aceste conturi oficiile erau indatorate ca zilnic sa treaca in coloane orizontale i verticale pe categorii vanzarea i intrebuintarea timbrelor franco i
porto, iar la finitul coloanei sa puna valoarea totala a timbrelor din acea coloana.
i) Buietinui Telegrafo-Postal din 1908, pag. 148.
1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1905, supliment la No. 18.

www.dacoromanica.ro

594

La sfarsitul lunii se adunA fiecare coloand verticala, oblinandu-se astfel numarul timbrelor vandute in cursul lunii din fiecare categorie, iar totalul valorilor fiechrei coloane verticale trebui s fie egal cu totalul general al valorilor zilnice din coloanele orizontale.
Totalul vanzrilor i al valorilor, precum i al celor date ca remize san
aplieate pe rebuturi se scadeh din totalul primirilor, iar restul se trecea in contul
I im i i ur matoare.

Conturile timbrelor Franco i porto, dupli inchidere, se inaintau Directiunii

postelor spre verificare.

In afarrt de acestea oficiile trebuiau s ind conturi de gestiune in cari se

treeeau lunar totalul primirilor i intrebuinprilor, iar la sfaritul anului se centralizau i se inaintau Innaltei Curti de conturi, care verifica gestiunea fiecarui
oficiu i dade hotariri descarchtoare.

Operatiunile de mai sus dadeau nastere la o intinsa corespondenta intre

oficii i Directiune, o deosebit activitate unui biurou special din Directiune, care
verificA conturile, i o munca incordata i migaloasa dirigintilor, rapindu-le un
Limp pe carel-ar fi putut intrebuinp mai eu folos la supravegherea i indrumarea serviciului executiv.

In urma studiilor fcute, cu incepere dela

Noernvrie 1905, s'a dis-

pozat ca ') :
S5 se desfiinteze conturile lunare de timbre franco i porto, precurn si
('onturile de gestiune ;

Depozitul central al Directiunii sa acorde fiecarui oficiu un credit fix

de timbre franco i porto egal cu intrebuintarea pe cloud luni, i
Intregirea creditului sa se faca direct de care oficii dela depozit, prin
trimiterea banilor rezultati din vanzarea timbrelor.
Cu modul acesta s'a fcut economie de costul imprimatelor trebuincioase
vechei manipulri i s'a usurat munca diriginibor, controlei din Direetie i Curtii
de conturi.
Acest fel de corespondent dadea foarte mutt de
lucru personalului fiechrui oficiu, intru cat, dup primire, se cartilin stelaje speciale pe oficii i OH de destinatie, iar in urrnd corespondenta fiecdrui oficiu se
inregistr in faturi speciale bucat cu bucat ca numdr de ordine, numar oficial
pi adresa autoritatii destinatare.
Numarul faturilor depindea dupa numdrul i destinalia corespondentelor
oficiale, astfel ca dach un oficiu avea plicuri oficiale pentru multe oficii i ghri
din lard, el trebui sa faca zilnic sute de aceste faturi.
Faturile se numerotau si se inregistrau apoi intr'o condica speciahl, spre a
Corespondenta oficiala.

1) Buletinul Telegrafe-Postat din 1905, pag. 195.

www.dacoromanica.ro

595

se urmarl inapoierea, iar duph aceast operatiune se legau impreun ea corespondentele oficiale si se expediau oficiilor respective.
Oficiile de destinatie dupd ce verifica continutul faturii, certifica primirea
corespondetelor i inapoia faturile oficiului de origina, inscriindu-le in alte faturi ce se formau de aceste oficii cdtre oficiile de origind.

Oficiile de origina primind faturile expediate trebuiau st le scoata din registrul special de expediere despre care am vorbit mai sus si si urmareasca inapoierea tuturor fa turilor expediate.
Cum vedem, dar, o munch cat se poate de mare depusa de personalul din
intreaga Ora i o risipa insemnata de imprimate prin expedierea zilnica a mii si
in ii de faturi in toate directlunile 'aril.
Pentru inlaturarea celor mai sus aratate si in scopul ca in manuirea corespondentelor oficiale s se introduca aceleasi reguli ca in thrile straine, cu incepere dela 1. Oetomvrie 19051) s'a dispus in principiu ca :
Autorittile publice s depuna corespondentele oficiale, fie in cutiile de
scrisori, fie la oficii, cut condicile de transport. In acest din iirma caz se va
semna de primire de functionarii primitori.

Corespondentele oficiale cu o irnportanta speeiala se vor depune la

oficii cu adnotatia recomandat".
Expedierea corespondentelor depuse in cutii sau ca condicile de transport se va face ca si a corespondentelor simple particulare, iar a celor cu
mentiunea recomandat ca a obiectelor de aceeas categorie.
Prin aceste simplificri s'a reusit ca un insemnat numar de functionari, cari
in trecut erau ocupati numai cu manuirea corespondentelor oficiale, sh ramana
disponibili pentru alte servicii a caror indeplinire suferea i s'a facut o insernnata economie cu suprimarea imprimatelor ce se intrebuintP u la manipulatia
din trecut.

Pentru a se simplifica manuirea obiectelor recomandate si a se scaph de

formele ingreuietoare din trecut, cu incepere dela 1 Octomvrie 1905 2) in principiu s'a dispus :
sa se infiinteze noi formulare iientru inregisti area la prezentare a
obiectelor recomandate, inlturandu-se rubricile netrebuincioase.
SA se faca in serviciul intern expedierea hi bloc dela oficii la oficii,
precum si dela oficii la biurourile ambulante, adica trecandu-se in faturi
nurnarul total al recornandatelor, parasindu-se forma din trecut si care
consta in trecerea fiecarui obiect in parte ca numar de prezentare, origina
destinatie.

1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1905, pag. 210 si suplirnent la.No. 18, pag G.
2) Buletinul Telegrafo-Postal din 1905, pag. 211.

www.dacoromanica.ro

596

Prin aceste dispozitii s'a qurat munca personalului la prezentare, s'au activat primirile dela public, s'a micorat activitatea personalului dela serviciile de
expediere i din, biurourile ambulante i s'a reu0t a se face i economii la fondul
imprimatelor.

Tot In scopul de a se simplifica. operatiunile 0 a se scapa de formele zadarnice i ingreuietoare din trecut, cu incepere dela 1. Ianuarie 1.9061) s'a dispozat
desfiintarea registrelor cartonate i legate pentru inregistrarea telegrarnelor, a

mandatelor 0 a obiectelor de mesagerii, Inlocuindu-se cu noi . formulare, In

cari, dupd ce s'au scos coloanele netrebuincioase, s'a reu0t ca pe o singura fil
sa se inregistreze un numdr inzecit mai mare de trimiteri cleat in formularele
vechi.

Prin aceste rnasuri s'a Inlaturat munca fr folos a functionarilor i s'au

facut Insemnate economii la fondul imprirnatelor.

Cu prilejul implinirii a 40 ani de domnie a Maiestatii Sale Regelui Carol I,

s'a organizat o mare Expozitie nationala la care a luat parte 0 Administratia
postelor, expunand Intr'un pavilion special, numit Hanul de postclu, tot ce s'a
putut aduna privitor la institutia postelor, telegrafelor i telefoanelor.
Pavilionul acezat in partea stangd a expozitiei, pe aleea Grigore Ghica Voevod, a fost construit in stilul vechilor case de posta din Moldova, dupa planurile
intocmite de comisariatul general al Expozitiei.
Ilanul de post se compunea din doua caturi :
In catul de jos erau cloud Incaperi la cari se intra printr'un gang.In partea
stanga se instalase un oficiu postal, telegrafic i telefonic, cu mobilier in stil nornanesc i care a fost deschis publicului in tot timpul cat a durat expozitda. In
partea dreapta era o camera ce reprezenta vechea capitnie de post, aranjata
inobilata ca in timpurile trecute.
Langa hanul de posta era tin opron i o curte in care se &eau aranjate :
vechiul olac, felurite cariole postale vtchi i noi, ci diferite scule i materiale Intrebuintate la constructiile de linii telegrafice i telefonice, dela cele mai vechi
pana la cele mai noi.
Tot acl se mai afla un model de canalizare telefonica subterana, intrebuinta in Capitala, iar pe peretii opronului se wzasera diferite tablouri ce reprezin tau vechile carute de pesta In mers, precum ci curieri ci lipcani.
In catul de sus erau cloud &Ili din cari una mai mare 0 alta mai mica.
In sala cea mare se expusesera diferite aparate telegrafice ci telefonice i

1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1405, suplimenie la No. 18 qi 24.

www.dacoromanica.ro

424`

111

I416

130

ray:Mt

1,4

111

v.

II.

Iert
drvir

'AT

't

..i

17111 Tr 4N
1.1
./A

AL

. 4r,

II

L17.1 y
I

11'

11

-1

2'44

....Awboram

Hailed de po,,la
dela Expozitia nalionala din 1906.
www.dacoromanica.ro

771

os.-ssonarosrniass,

..41)

O..

J.

46=

'`

.
i
,:---1, ,

.'4,

-.._

www.dacoromanica.ro

Vedere fotografica 1uat langS pavilionul postei dela Expozitia nationalS din 1906, in momentul cand M. S. Regele astepta plecarea unui olac.

- 597 rnodeluri din materialele intrebuintate la construirea liniilor telegrafice i telefonice, aranjate in felul cum s'au intrebuintat, treptat cu desvoltarea serviciului.
In aceeas sala se instalase un cornutator telefonic automat pentru 20 abonati i aparate rapide Hughes, puse in functionare in scopul de a fi observate de
public.
Pe peretii slii se pusesera panouri pe cari se aranjaserd diferite piese de
aparate, fotografii ale personalului in costumele vechi de uniforma, vederi din
serviciile Administratiei i ale oficiilor, plecari de factori i diligente, diferite
stampile i sigilii cu caracter istoric, tablouri i colectii de timbre postale din

1858 1898, etc.

Tot in aceea said i deasupra panourilor se aranjase o galerie de tablouri,
in care, la mijloc, se aflau portretele MM. LL. Regele i Regina, iar dela stanga
spre dreapta portretele directorilor generali ai postei, in ordinea in care au functionat, incepand cu M. Costiescu, primul director general la sosirea In -tar% a
Domnitorului Carol, si sfarsind cu Gr. Cerkez, aflat in functiune la data Expozitiei.

In sala cea mica se expusesera diferite harti relative la organizarea i indeplinirea serviciului postal rural, tablouri de deservirea localitatilor, tablouri statistice de corespondenta postala pe categorii preschimbata cu localitatile rurale,
precum si diferite obiecte postale intrebuintate in acest serviciu ca : cutii de
scrisori, stampile, goarne, genii, instructii, etc.
Tot in aceasta sala, se instalase o mica statiune de telegrafie fard fir, in comunicatiune cu alta statiune instalata in palatul postelor.
I lanul de post a stat deschis publicului pe tot timpul cat a durat Expo-

zitia, iar la 12 Septemvrie 1.906 pavilionul a fost vizitat cu deamnuntul de

M. S. Regele Carol, care s'a interesat de aproape de mersul si progresele realizate de Administratia postelor, telegrafelor i telefoanelor.
Cu ocaziunea acestei vizite s'a luat o vedere fotografica langa pavilionul
postei, in momentul cand M. S. Regele, langa care se afla directorul general Gr.
Cerkez cu d-na i comisarul general al Expozitiei, Dr. C. Istrati, inconjurati de
personalul din Administratia postelor si public, atept plecarea unui olac, condus de surugiul Radu Odobac, care cu 40 ani mai inainte condusese pe M. S.
Regele la intrarea in tara, pe distanta Slatina-Mogoesti.

Cu ocazia jubileului de 40 ani de domnie, Directiunea postelor a pus in

circulatie o ernisiune de timbre postale, sub denumirea de Timbre jubilare,,,
executate in taille-douce la Londra.
Aceste timbre au fost cele mai bine reuite din toate emisiunile de timbre

scoase pand atunci, atat ca lucrare artistica, cat i ca conceptie, reprezentand

scene i intampldri din vieata Dornnitorului i Regelui Carol I, astfel :
Timbrele de 1 ban reprezentau momentul cdnd Domnitorul Carol depune jurdmdntal in fata Corpurilor legiuiloare, in 1866.
38

www.dacoromanica.ro

598

Timbre le de 3 bani reprezentau calatoria prin tara cu posta a Mariei

Sale Domnitor ului .
Timbrele de 5 bani reprezentau pe Maria Sa Domnitorul Carol Ilatragerea intdiului foc de .tun impotriva dusmanului din bateria dela Calafat in 1877 .

Timbrele de 10 bani reprezentau intdlnirea Mariei Sale Domnitoralui

Carol cu Osman Pasa, la 1877 , in timpul capitularii dela Plevna.

Timbrele de 15 bani reprezentau chipul Maiestatii Sale Regelui la

1866 si la 1906, adumbrite de aripile vulturului romeinesc.
Timbrele de 25 bani reprezentau trecerea armatei rometne in 1877 , in
faa Mariei Sale Domnitorului Carol.

Timbrele de 40 bani reprezentau intrarea triumfala in Bucuresti a

Mariei sale Domnitorului Carol in prezenta armatei.

Timbrele de 50 bani reprezentau pe Domnitorul Carol I in fruntea

armatei la 1877.
Timbrele de 1 leu reprezentau pe Maiestatea Sa Regele Carol la sfinlirea Catedralei Curtea-de-Arges, in 1896.
Timbrele de 2 lei reprezentau pe Maiestatea Sa Regele Carol si Familia Regale!. la tdrnosirea bisericii Sf. Nicolae (Iasi), 1904.

Tot in anul 1906, implinindu-se 25 ani dela proclamarea Regatului, s'a

scos si pus in circulatie o alta emisiune de timbre postale sub denamirea de
',timbre comemorative, avand acelas format, colori si valori ca cele de mai sus.
Timbrele comemorative reprezentau in miniatura o pagina din evanghelia
bizantina, iar in interiorul cadrului un arhanghel care incununeazd cu stejar si
laur figura M. S. Regelui Carol.
Timbrele jubilare i comemorative au fost valabile 'pentru francarea corespondentelor postale, atat in interiorul tarii cat si in strainatate, dela 1 Iulie
1906 pana la 1 Iulie 1907, iar din vanzarea lor (in afara de vanzarea obisnuit)

s'a realizat un beneficiu de peste un milion lei, ceeace a permis directorului

Cerkez s ceard deschiderea unui credit de 800.000 lei, cu care s'a sporit numarul firelor telegrafice i telefonice in diferite parti ale tarii, s'a pus in build
stare de functionare cele vechi i s'a marit capacitatea multipluhii telefonic din
Bucuresti dela 1.200 la 3.000 de numere.
Tot cu ocazia Expozitiei i dupa staruintele Comisarului general Dr. C.
Istrati s'a scos o emisiune speciala de timbre postale cu vederi din Expozitie.
Aceste timbre, cu valoare de : 5, 1.0, 15, 25, 30, 40, 50 si 75 bani, 1 leu 50
bani, 2 lei 50 bani i 3 lei, n'au cireulat decal 3 zile, nu s'au vandut decat la
oficiul in interiorul Expozitiei i n'au servit decat la francarea corespondentelor din interiorul tarii.
Din vanzarea lor, Administratia Expozitiei a obtinut un beneficiu de 80.000 lei.

***
www.dacoromanica.ro

wre .-

1-

MIL

'
M S. Regele Cat ol I in 1906.

www.dacoromanica.ro

590

Chestiunea construirii de localuri proprii pentru oficiile postale a preocupat pe multi directori generali, prin faptul c. localurile in cari se instalau oficiile erau case construite pentru locuinte de familii i, astfel, in cele mai multe
cazuri, neincaphtoare i irnproprii aranjamentului i executhrii serviciilor
postale.

Pe langh acestea, se mai adhugau neajunsurile diferitelor interveniri, pentru a se inchiria, cldiri vechi i neigienice, precurn i cheltuelile mari ce se provocau, in cazuri de muthri, cii facerea instalatiunilor de interior i cu schimbarea traseurilor liniilor telegrafice i telefonice.
Pentru inlturarea acestora, directorul Cerkez, prin stdruintele sale, face
sh se voteze i sanctioneze la 1. Martie 1.906 o lege prin care se stabileh in principiu ch I):
Se autoriza Directiunea postelor a construi localuri proprii instalrii
serviciilor, iar costul constructiilor i cumphrrii locurilor sh se fach prin
anuithti, dupd normele societhtilor de Credite urbane.
Fondurile necesare pentru aceste operatiuni sh se procure prin imprumuturi dela Creditele ardtate sau dela alte aezhminte de credit.
Plata anuittilor la imprumuturile con tractate sh se &ct din fondurile ce se vor aloch prin bugetul Directiunii postelor, pentru chirii de lo.

caluri i indemnizartii de locuinte.

Pentru orice lucrhri de clAdiri sau cumphrri de terenuri sh se ohtinri aprobarea consiliului de minitri, i ca valoarea cldirilor i cumph-

rdrilor ce se vor face in baza acestei legi sh nu intreach suma de

3.000.000 lei.
Dupd votarea legii in chestiune, directorul Cerkez a inceput lucrdrile de constructie pe la 7 Ellie 4906 i treptat a fdcut sh se construeasch urmtoarele localuri : Barlad, Bolintin, Botoani, Calafat, Craiova, Curtea-de-Arge, Galati, Govora, Mizil, Oltenita, Roman, Sinaia, Targovite i R.-Valcea.

In dispozitivul inchperilor in noile localuri s'a tinut seamd in primul rand

de felul serviciilor, de leghtura lor cu publicul i de controlul ce dirigintele
trebuie sh exerciteze asupra serviciilor i intregului local ; iar in al doilea s'a
chutat sh se adapteze clhdirile sub raportul arhitectural, in stil romanesc, format dupa vechile monumente istorice.
Sumele necesare pentru cldiri, intru cat nu s'au putut luh dela Creditele

urbane, s'au acordat de Stat, prin deschideri de credite extraordinare succesive asupra anilor 1907 1910, ridicandu-se irnpreunrt cu amenajrile la
3.394.'154 lei.

Buietinul Telegrafo-Postal din 1906, pig. 43.

www.dacoromanica.ro

600

Un deosebit interes depune directorul Cerkez pentru sporirea numdrului

oficiilor postale, telegrafice i telefonice, mai cu seama in localittile rurale, spre

a pune mai la indemana publicului acest important serviciu.

Astfel, in timpul directoratului sau, s'au infiintat urrnatoarele oficii :
ln anul 1905 : Cornarnic i Valea-Calugreasca (Prahova).
In anul 1906 : Mihai-Bravul (Vlasca).
In anul 1907 : Ddrinrmesti (Bacdu), Clucereasa (Muscel), Zlotesti (Teleorman), Cis lati (Buzau), Ildsboeni (Neamtu), Melinesti (Do lj), Monteoru Buzau), Murfatlar (Constanta),
Piatra (Romanal,i), Bhicoi (Prahova) i biuroul autorizat
Breaza (Prahova).
In anul 1908 : Plenita (Do lj), Cudalbi (Covurlui), Ilacaciuni (Bachu),
Ianca i Faurei (Braila), Vutcani (Falciu), Carbunesti
(Gorj), Crivina i Inotesti (Prahova), Stnisesti (Tecuci),
Ghidigeni (Tutova), Spineni (Olt), BM testi (Prahova),
Beresti (Covurlui), Voinesti (Dmbovita), Telega, Moreni i biurourile autorizate Rancezi i Chiojdeanca
(Prahova).
*

Tot pentru a se pune serviciul postal la indemana publicului, in timpul directoratului lui Cerkez, s'a dat indeplinirea serviciului postal la urmatoarele statillni de cale ferath :
ln anul 1905 : la garile Poiana-Tapului (Ploiesti-Predeal) i Dobrina
(Crasna-Husi).

In anul 1907 : la garile Vrancea (Mrsesti-Panciu) i Teleajen (Ploiesti-Mizil).

In anul 1908 : la garile Ivanesti (Bucuresti-Ciulnita), Piscu i Liesti

(Barbosi-Tecuci), Frunzeasca (Tecuci-Barlad) i Blejoi,
Scaeni, Lipnesti, Magurele i Schiosi (Ploiesti-Valeni).
* * *

Una din preocuparile de capetenie ale directorului Cerkez a fost imbunata.tirea serviciului postal rural. La venirea sa in capul Administratiunii postelor a
gasit di. din intreaga lard, afar& de localitatile.unde functionau oficii i agentii
speciale, se deserveau prin factorii rurali, In majoritate de 3 ori pe sAptmnd,
2.718 comune si 1.684 sate si cAtune, cu o populatiune de 3.226.677 locuitori

si nu se deserveau 26 comune si .4.889 sate sau catune cu o populatie de

1.822.645 locuitori.
Din cauzl ins ed fondurile bngetare nu-i permiteau s sporeascti numrul
www.dacoromanica.ro

- 601 curselor i sa deserveasca i localittile lipsite de un serviciu postal rural, a eautat sa, convinga pe ministrul de finaryte Take Ionescu i pe secretarul situ general

N. Capitaneanu, c e bine de a se reluh pe alte haze incercarile re se facusera

mai inainte, de a se distribul fabricatele monopolizate prin factorii rurali.
Bazele pe cari s'a reluat chestiunea distribuirii produselor regiei prin organele postei au fost :
1. Evitarea greselii dela 1899 si 1900, Gaud se inmultisera cursele nuinai la
comunele i satele situate in clrumul factorilor rurali, dispozandu-se ca la celelalte localitati sa se duca factorii rurali numai odata, pe saptamand, cand puteau,
numai spre a aprovizionh pe debitanti cu fabricate monopolizate, si
2. Simplificarea scriptelor relative la contabilitatea subdepozitelor dela ofi-

ciile postale, in scopul de a se scaph dirigintii de rnultirnea de formalitati din

trecut i eari le rapeau prea mult timp din cel ee trebuih sa pun pentru executarea si supravegherea serviciilor postale, telegrafice i telefonice.
Tratativele ducand la bun sfarsit, pe ban conventiunii incheiate i cu sumele ce se plateau antreprenorilor s'a aranjat dela 1114 Aprilie1905 distribuirea
produselor regiei prin factori, insa nurnai en titlu de incercare i numai in judetele: Botosani, Dorohoi, Iai i Vaslui.
In anul 1904-1905 se dispuneh pentru intretinerea serviciului postal rural
din aceste 4 judete de 88.620 lei si cu 85 factori se deserveau :
23 cornune si 28 sate sau catune de 6 ori pe saptamana.
1

19
131

1.

)7

7)

7)

21

77

98

77

1)

))

7)

4
3

71

17

11

a
7)

7)

mttnnd ca 5 comune i 674 sate sau catime sa fie deserviteprin vataseii cornunelor, sau ca populatiune se deservea un numar de 245.125 locuitori si nu se
deserveh 261.640 locuitori.
Dup incheierea conventiunii cu administratia regiei, avandu-se la dispozitie i suma ce se cheltui de regie pentru distribuirea fabricatelor monopolizate
in mentionatele judge, s'a sporit pentru anul 1905/906 numarul factorilor rurali dela 85 la 161 si astfel s'a putut deservi absolut toate localitatile in mod regulat i anurne: toate comunele i un numar de 275 sate sau catune de Gate 6
ori pe saptamana i restul de 547 sate sau catune de 3 ori pe saptamand.
Serviciul postal rural in cursul acelui an s'a indeplinit in cele 4 judete cat
se poate de bine, populatia rurala a fost foarte rnultumita intru cat priti inmultirea curselor la localitatile deservite s'a pus populatia in masur sh-si transeze
mai cu inlesnire si in scurt timp afacerile, iar populatia nedeservita pap atunci
a putut in fine sa profite si ea de avantajele serviciului postal rural, inlaturandu-se astfel arnestecul autoritatilor comunale si al vataseilor.
Numrul total al corespondentelor particulare preschimbate prin factorii rurali in cele 4 judge, in anul 19041905 (cand a fost un numr restrans de curse),
www.dacoromanica.ro

- 602 a fost de 1.109.060 bucall, pe cand in anul urmator 1905/906 (cand s'au deservit toate localittile) numarul corespondentelor s'a ridicat la 1.751.155 bucati,
adica cu un spor de 642.095 bucati, ceeace reprezint o crestere de 57 0/0.
Prin introducerea sistemului de distribuirea produselor regiei prin organele
postale au rezultat foloase pentru debitanti, populatia rurala i adrninistratia regiei, caci prin aprovizionarile dese ale factorilor debitantii n'au mai fost nevoiti
s imobilizeze capitaluri prea mari, populatia rurala a putut avea produsele de
o fabricatie mai proaspata i in toate Iocalit4ile ori cat de izolate ar fi fost, iar

administratia regiei si-a sporit veniturile chiar in primul an cu suma de lei

146.285.

Rezultatele incercarilor acute find cat se poate de bune s'a intervenit pe

lng acelas ministru de finante i s'a admis ca noul sistem sa se intinda cu incepere dela 1/14 Aprilie 1907 inca in 115 judete i anume : Arges, Bcau, Buzau,
Constanta, Dambovita, Dolj, Ialomita, Ilrov, Muscel, Neamtu, Roman, Romanati,
Teleorman, Tulcea i Vlaca.
In aceste judete, in anul 1906/907, cu 458 de factori rurali se deserveau :
8 comune
de 7 ori pe saptamand.
s
318
si 278 sate sau catune ,, 6
5

"

10

,,

,,

129
693

7)

210
818

"

7,

,,
)9

)3

)7.

77

77

4n
)7

7)

71

77

71

si nu se deserveau 4 comune 0 2.304 sate, cu populatiune de 849.547 locuitori;

jar cu incepere dela punerea in aplicare a distribuirii produselor regiei prin organele postei cu 717 factori rurali s'au deservit :
8 comune
de 7 ori pe saptamand.
4.209
.
si 1.686 sate sau catune ,, 6
59

77

47

109
46

77

,)

7)

77

77

,1

77

/7

n4
n3

n
33
n 1.610 n
s
s
ceeace face& ca toate comunele, satele i catunele din mentionatele judete sa pron

fite de avantajele serviciului postal rural.

Organizarea serviciului in aceste judge s'a facut de pe modelul celei din

Botosani, Dorohoi, Iai i Vaslui si a dat de asemenea rezultate bune, atat pentru posta rurald cat si pentru distribuirea i vanzarea produselor regiei, ceeace
a facut ca sistemul sa se generalizeze cu incepere dela 1/14 Aprilie 1908, and
s'a introdus acela sistem 0 in cele 13 judete ce mai ramasesera i anume :
Braila, Covurlui, Falciu, Gorj, Mehedinti, Olt, Prahova, Putna, R.-Sdrat, Suceava, Tecuci, Tutova i Valcea.

In aceste din urma 13 judete, in anul 1907, cu 351 factori se deserveau :

3 sate sau Mune de 7 ori pe saptamana.
5 comune 0
6
n 135 s
183
n
77

7/

22

www.dacoromanica.ro

7,

79

603

1.11 comune si 1.1.0 sate sau catune de 4 ori pe saptamana.

3 n
n
761
r
r 503 r
77

71

si nu se deserveau 8 comune si 1.700 sate sau catune cu o populatie de 602.663

locuitori; iar cu incepere dela punerea in aplicare a distribuirii produselor regiei,
cu 532 factori s'au deservit :
4 sate sau Mune de 7 ori pe saptamana.
16 comune i
573
308
105

77

7)

I)

771

7)

6
5
4

77

7)

/7

77

77

77

,,

71

))

382
65
" 1.292

77

,,

77

77

77

77

7)

71

77

77

71

71

facandu-se astfel ca toate localitatile rurale si intreaga populatie s profite de

avantajele serviciului postal rural.

Progresul realizat in posta rurald, cu incepere dela 1/14 Aprilie 1905, in

urma organizrii ce s'a Mcut cu ocazia introducerii .serviciului de distribuirea
fabricatelor regiei in toate judetele, se poate vedea comparand situatia serviciului
din 1904/905, cand era un numar restrans de curse, cu felul deservirii localitatilor
rurale in Aprilie 1.908, cand s'a generalizat noul sistem de distribuire, si anume :

In anul 1904-1905 cu 902 factori rurali se deserveau 1)

4 sate sau catune de 7 ori pe saptamana.
16 comune si
:

449

7)

77

77

7)

255
1.992
2

7)

2,

,,

334
10
178
1.158

77

7)

77

77

,,

17

77

))

,I

77

77

,,

,,

,,

,,

17

71

6
5
4

,,

,,

'7

77

77

3 "
2 r

ramanand nedeservite 26 comune si 4.889 sate sau catune, sau ca populatie rurala se deserveau 3.226.677 si nu se deserveau 1.822.645 locuitori ; iar la 1.
Aprilie 1908 cu 1.401 factbri rurali s'au putut deservi :
4 sate sau Mune de 7 ori pe saptaman.
24 comune si
6 , n
,,
,, 2.763
1.876
77

/7

7)

77

77

5
491
358
,
,
,,
,,
n
,,
4
152
111
3
n
, ,,
,
38
,, 3.447
ceeace face ca toate localitatile si intreaga'populatles fie.deservita prin factorii rurali.
,,

,,

77

71

Rezultatele obtinute prin introducerea serviciului de distribuire, in afard de

faptul ca, fail sacrificii din partea Statului, s'a putut indeplinl sporirea numarului de curse si deservirea tuturor localitatilor rurale, reforma prin ea Irish's a
dat si foloase materiale de cea mai mare insemntitate, atat Administratiei postelor cat si regiei.
I) Intre totalul localitS tilor din 1904/905 si 1908 existd deosebiri mid din eauza moditietrilor introduse In
legea comunald

www.dacoromanica.ro

604

Directiunea postelor, prin Inmultirea nurnrului de curse si intinderea serviciului la localitatile nedeservite, a dat nastere la un schimb de corespondent
de toate categoriile, din si pentru loca1it4i1e rurale, cari s'au desvoltat treptat
dupa' cum se vede mai jos :
ANII

Totalul coreapondentelor

1904-1905
1905 1906
1906-1907
1907-1908
1908-1909
1909-1910

.....

15 065 969
. 18.574.312
19.407.276
26.150.296
28.652.047
28.486.985
1910-1911.
36 173 081
1911 1912
40.264.119
1912-1913
44.551.243
1913-1914
46.592.178
1914-1915 .
50.107.739
Din tabloul de mai sus se vede ch, intr'un interval de 10 ani, nurnrul corespondentelor preschimbate cu 1ocaIiti11ile rurale a crescut treptat dela 15 la
50 milioane de trirniteri, adica, la mai mult ca intreit. Sporul de corespondente

aduce ins& sporuri de venituri, si cum in 1904-1905 Administfatia posteIon a incasat pentru totalul corespondentelor preschiMbate cu localittile rurale
1.500.000 lei, prin cresterile dirian in an s'a ajuns cash' 1914-1915 aceleasi incasdri s5, se ridice la peste 5.000.000 lei.
Directiunea Regiei, printr'o aprovizionare cu produse a localittilor rurale
mai repede si mai deas, fcutd pari In cele mai izolate si mai mici localitati,
vzut veniturile crescnd treptat, dupa, cum se vede-in tabloul de mai jos :
Vemzirlle produselor
In primate 4 Judete

ANII

1904-1905
1905-1906
1906-1907
1907 1908
1908-1909
1909-1910
1910-1911
1911 1912
1912-1913
1913-1914
1914 1915

2.932.905,32*1)
3.079.490,85
3.266.083,35 .
3.408.854,46 . .
3.553.983,70 . .
3.676.442,65 . .
3.587.007,70 . .
3.953.055,60 . .

\Tantalite tn 15 judete

VAnzttrile In ultimele
13 Judete

17.248.902,10 *1)

18.061.314,89 . . . 11.069.342,30*1)
.
. 18.191.172,45 .
.
. 11.602.979,80
. . 19.166.300.66 .
. . 12.618.899,65
. . 20.175.884,07 .
. . 12.830.832.50
.
. 22.437.818,15 . .
.
14.108.200,49
42 369 785,10 Cu incepere dela 1 Aprilie
44.856.741,40 1912 nu s'a mai tinut socoteala separata'.
47 842.642,25
.

1) Cifrele Insemnate eu * reprezintA vandirile fAcute prin antrepozitari, celelalte prin post.

www.dacoromanica.ro

605

Din aceste date se observa creterile realizate in fiecare an din vnzarea

produselor regiei, i daca se neglijaza primii ani i se i ca terrnen de comparape anul 1907-1908, se vede c. totalul vanzarilor, care in acel an se cifr la
32.539.511 lei, a crescut anual cu sporuri mari, ajungand la 1914/915, adica
peste 6 ani, la suma de 47.842.642 lei, ceeace da, un spor de 15.303.131 lei
sau o cretere de venituri de aproape 500/0.
Frumoasele rezultate date de asta data de serviciul de distribuirea produselor regiei prin factorii rurali se datorete in cea mai mare parte continuitiiiIucriiiIor si, in aceast privinta, autorul acestei scrieri, care a avut conducerea
serviciului postal rural din 1903 pana in 1913, poate s afirme ca directorii generali P. Zahariade i V. Verzea, cari au succedat lui Cerkez, precum i directorul general al regiei Oscar Kiriacescu, au dat tot concursul lor pentru reuita
acestei reforme de interes general.
Relativ la indeplinirea serviciului postal rural avem de adaugat cri in timpul
de conducere al directorului Cerchez s'au mai luat urmatoarele masuri :

Pentru a se inlesnl trimiterile de bani in numerar, din i pentru localitatile

Turale, s'a dispozat ca valoarea mandatelor postale rurale, cari se manipulau de
chtre agentii speciali pana la o valoare maxima de 200 lei i de catre factorii

rurali pand la 100 lei, cu incepere dela 1 Maiu 1908 sa se ridice la 500 lei,
uniformizandu-se astfel trimiterile de mandate in serviciul intern 1).

Prin modificarea legii comunale, la 28 Aprilie 1908, s'a prevazut la deetuarea serviciului postal i telefonic urmatoarele :
Secretarul primariei va indeplini serviciul postal rural i serviciul telefonic i c secretarului sau functionarului insrrinat cu acest serviciu i
"Se va bonificA o remiza din taxele incasate, care se va fixa de Directiunea
postelor prin regularnentul legirde exploatare.
In baza acestui principiu, prin modificarile introduse in acel regularnent, i
care s'a sanctionat la 4 August 1908 2), s'au stabilit urmtoarele remize :
5 bani pentru fiecare convorbire simpla in interiorul aceleea comune ;

10 bani pentru o convorbire simpla in cuprinsul judetnlui ;

20 bani o convorbire simpla intre posturile din judete limitrofe ;

25 bani pentru o convorbire simpla intre. posturile din judete nelimitrofe ;

5 bani pentru o carte de vizith telegrafica prezentat (C. V. T.) ;

5 bani pentru fiecare aviz telefonic prezentat ;
10 bani pentru o fonograma prezentata ;
i) Buletinut Telegrafo-Postal din 1908, pag. 141.
Butelinul Telegrafo-Postal din 1908, pag. 291.

www.dacoromanica.ro

606

1 ban de cuvant cu un maximum de 20 bani pentru fiecare telegram telefonatd, chiar cand numrul cuvintelor ar trece peste 20 ;
lei de fiecare taxa de abonament, i
2 n 0
suplimentar.
n
Aceste remize s'a prevAzut a se phiti celor in drept de oficiul de care depinde postul judetean, facandu-se scaderile din actele de manipulatie.

Prin aceea lege comunala s'a mai prevazut a se infiint coli preghtitoare pentru cei cari vor vol s ocupe functiunea de notar inteo comura rurald. Asemenea coli s'au i infiintat la Tg.-Jiu, Curtea-de-Arge, Panciu si
Tg.-Neamtu, i dirigintii oficiilor postale din aceste localitaiti au fost insrcinati s predeA elevilor cunotintele necesare teoretice 0 practice asupra indeplinirii serviciului postal, telegrafic i telefonic in localittile rurale.

In scopul de a contribui la desvoltarea gustului de cetit i raspandirea jurnalelor i revistelor in localithtile rurale, directorul Cerkez aproba, cu incepere
din luna August 1905, ca factorii rurali s vanz in localittile ce deservesc ziarele : Universul, Dimineata, AdevOul i Tara, in conditiunile urmatoare 1) :
Foile s fie trirnise de dire administratiile ziarelor in pachete pe adresa
factorilor rurali i acetia sh le vanza la eerere pe valoarea nominal& amatorilor ce voiau s le cumpere.
Taxarea acestor pachete se fcea in conformitate cu legea, adicA un ban de
fiecare numgr pand la greutate de 50 grame.
Din valoarea foilor vandute factorii opreau in folosul lor cate un ban de
fiecare nurnr, iar la finitul lunii inapoiau administratiunii ziarelor respective
foile nevandute i banii incasati.
Foile nevndute la inapoiere se taxau cu cAte 1.1/2 bani de fiecare 50 grame
sau fractiune.
Inovatiunea fcut a prins i in scurt timp din ziarele Universul, Dimineata i Adevgrul se trimiteau zeci de mii de numere, pentru care posta incash
taxele obipuite, iar factorilor le ramaneau i lor mici beneficii.
Incercarea fAcut ar fi condus cu timpul la introducerea abonamentelor la
ziare numai prin postA, sistem ce exist in Administratiunile similare din striratate si care simplificA operatiunile ingreuietoare de ast6zi, ins din cauza turburrilor tarneti din 1907 msura s'a revocat 2).
*

In relatiunile cu strainatatea, in timpul de conducere al directorului

Gerkez, a intervenit revizuirea conventiunii postale universale 0 a aranjamen1) Buletinul Telegrafo-Postai din 4905, pag. 175, 203 qi 235.
I) Buletinul Tetegrafo-Postal din 1907, pag. 493.

www.dacoromanica.ro

- 607 telor internationale atunci in vigoare, de catre congresul postal ce s'a tinut la
Roma dela 7 Aprilie pax& la 26 Maiu 1906 si la care Romania a fost reprezentan prin directorul Cerkez i seful diviziei de exploatare G. Gabrielescu.
Congresul dela Roma a introdus in ceeace priveste Conventiunea Universld
urmatoarele modifichri :

S'a fcut pentru prima data deosebire intre tranzitul teritorial pe distante si intre tranzitul inchis i cel deschis, stabilindu-se taxe deosebite
pentru tranzitul cu lungi distante de parcurs i taxe foarte ridicate pentru
tranzitul deschis, intru cat acesta dadea mai mult de lucru biurourilor
de tranzit.
Taxele pentru tranzitul inchis s'a fixat astfel :
a) 1 leu, 50 bani pentru kilogramul de scrisori i carp postale (in loc
de 2 lei) si 20 bani pentru kilogramul de alte obiecte, ca imprimate, hartii
de afaceri, probe de marfuri (in loc de 25 bani), daca distanta parcursa nu*
trece de 3.000 kilometri ;
b) La 3 lei de kilogramul de scrisori si carti postate si la 40 bani de
kilogram pentru celelalte obiecte, daca distanta parcursa este mai mare de
3.000 kilometri, dar nu trece peste 6.000 ;
c) La 4 lei, 50 bani pentru kilogramul de scrisori i carti postale si la
60 bani de kilogram pentru celelalte obiecte, dac distanta parcurs este
mai mare de 6.000 kilometri.

Pentru tranzitul maritim, pand la 300 mile marine, s'a prevazut

aceleasi taxe ca la punctul a, iar penfru tranzitul maritim peste 300 si panla
1.500 mile taxele s'au scazut dela 5 la 4 lei pentru kilogramul de scrisori
si carti postale, mentinandu-se la 50 bani taxa pe kilogram pentru celelalte
obiecte.

De asemenea s'au scazut taxele dela 15 la 8 lei de kilogramul de scrison i carti postale si s'a mentinut 1 leu de kilogram la celelalte obiecte
pentru tranzitul maritim, trecand peste 1.500 mile marine.
Taxele pentru tranzitul aeschis intre cloud Administratiuni din Uniune,
s'au fixat pe categorii de corespondenta si fra a tine seam de greutate
sau destinatiune astfel :
Pentru scrisori 6 bani de bucata ;
carti postale 2 1/2 bani de bucat ;
alte obiecte 2 1/2 bani de bucata.
S'a hotarit ca unitatea de greutate .pentru taxarea scrisorilor s se ridice dela 15 la 20 grame, iar taxa dela 20 grame in sus sa fie 15 bani pentru fiecare 20 grame sau fractiune in caz de francare si la indoit in caz de
nefrancare.
S'a stabilit a nu se admite ca imprimate, adica cu taxa redusk trimi11

www.dacoromanica.ro

- 608 terile rani contin timbre sau formule de francare, obliterate sau nu, precu in si mice imprimat constituind semnul reprezentativ al unei valori.
S'a completat o lipsh, prevAztindu-se cd la crtile postale cu raspuns

platit expeditorul s nu poata cere conditiunea de recomandare pentru

cartea raspuns.
S'a fixat pentru rambursuri ca limit obligatorie suma de 1.000 lei in
loc de 500, precizandu-se totdeodat c ara de destinatie rAmne rspun-

ztoare de plata rambursului chiar in cazul rand s'a uitat a se not in

scripte rnentiunea ramburs i surna rambursului.
S'a admis pentru obiectele recomandate cu ramburs ca expeditorul sa
aibd facultatea de a anula sau a reduce rambursul in aceleasi conditiuni
cum se face modificarea adresei.
S'a prevdzut ca biuroul international din Berna s imprime cupoanc
rdspans pIatit, pe cari s le vanda Administratiunilor cari ar dori st introduca serviciul de raspuns plata.
Aceste cupoane s se vand publicului pe pret minimum de 28 centime unul, sau echivalentul acestei sume in moneta trii care le vinde i sh
se pun de expeditor in scrisoarea la care doreste sh aibh raspuns.
Corespondentul se prezint cu acest cupon la un ghiset postal, de unde
i se libereazh un timbru postal pentru a-si franca raspunsul.
La finele anului, fiecare administratie trimite biuroului international
cupoanele pentru call a dat in schimb timbre si biuroul international stabileste creditele i debitele.
S'au scutit de plata taxelor postale corespondentele expediate sau primite de prizonierii de rdsboi, fie direct, fie prin intermediul biurourilor de
informatiuni, ce se vor infiinta eventual in trile beligerante sau neutre cari
au primit beligeranti pe teritoriul bor.
S'a precizat ca hartiile de afaceri, probele de marfuri cd imprimatele
cari nu indeplinesc conditiunile de admitere, dar cari din gresal au fost
admise la expediere, s poata fi predate la destinatie daca, tara respectiva"
este irnputernicit de legislatia sa.intern a face aceste predri.
De asernenea s'a precizat c este oprit a se expedia prin scrisori, fie
simple, fie recomandate, piese de monet, pana atunci. fiind oprite riumai
monetele avand curs, ceeace era greu de constatat.
S'au addugat la interdictiuni obiectele a caror circulallune e oprita in
Tara de destinatie.
Congresul dela Roma a revizuit i aranjamentele ce se incheiaser pana
atunci, modificAndu-le i completndu-le in principii generale, precum urmeaza:

La aranjament al privitor la se/timbal scrisorilor si cutiilor cu valoare

deelarata" s'au introdus ca irnbunttiri si modificAri urmtoarele :
www.dacoromanica.ro

- 609 S'a stabilit ca pentru serisorile cu valori declarate, drepturile de trimzit cuvenite administrallilor intermediare sh se constate prin tineri de statistici, ca i pentru corespondentele recomandate, la epoci ce se vor stabill
prin regulament.
S'au redus taxele pe valoare pentru scrisori i cutii la 5 bani de &care
300 lei sau fragiune, pentru fiecare tara ce concurh la transportul teritorial.
S'a admis scutirea _de plata taxelor pentru prizonierii de rdshoi.
S'a prevhzut, pentru trimiterile cu ramburs, ca expeditorul s aibh facultatea de a anula sau reduce rambursul in aceleai conditiuni cum se
face modificarea adresei.
S'a interzis a se introduce in scrisorile de valoare obiecte al chror im-

port nu este pernais in lara de destinatie, hothrindu-se ca cele ce eventual

s'ar descoperi sh nu se mai inapoieze la originh, dac administratia de destinatie este autorizath de legile i regulamentele interne sh le predea la destinatie sub anumite conditiuni.
S'a dispus cain cazuri de reclamatiuni, cand se constath ch neajunsurile
cad in sarcina serviciului postal, sh se restitue cheltuelile fcute cu reclamatia.

S'a introdus dispozitia ca pentru trimiterile adresate post-restant

administratia destinatarh sh nu alb nici o rhspundere, cand a Mcut predarea in manile unei persoane care a justificat identitatea sa, potrivit regulilor in vigoare in acea tub'. i pe cat timp numele i calitatea persoanei
sunt la fel cu indicatiunile din adresa obiectului.
La convenlia coletelor postale s'au introdus imbuna thtirile i modifichrile urmAtoare :
S'au micorat taxele pentru tranzitul maritim, fixandu-se astfel :

50 bani pentru un parcurs maritim mai mare ca 500 mile marine,

dar care nu trece peste 2.500 mile ;
1. leu dela 2.500-5.000 mile marine ;
leu, 50 bani dela 5.000-8.000 mile marine ;
2 lei dela 8.000 mile marine in sus.
In acela timp s'a stabilit ca pentru coletele cari nu vor 11 mai grele
de 1 kilogram taxa maritinah sa nu tread. de 1 leu, oricare ar fi parcursul
maritim ce ar face.
S'au redus taxele pe valoare, fixandu-se la aceleai sume ea i eele
pentru scrisorile i cutiile cu valoare deelaratd.

S'a fixat la 1.000 lei suma maxima a ramhursului eu care poate fi

incarcat un colet.
S'a introdus dispozitia ca coletele expediate sau primite de prizonierii
de rilsboiu sh fie scutite de taxe.

S'a acordat prilor destinatare dreptul de a percepe dela destinatari

www.dacoromanica.ro

taxe de rnagazinaj, egale cu taxele interne, in caz cand coletele nu sunt ridicate la timp.
S'a prevazut ca farile cari au organizat serviciul de plata taxelor vamale in contul expeditorilor sa poata incasa o taxa care s nu fie mai mare
de 25 bani de colet.
S'a completat articolul privitor la interdictii, specificandu-se ca materfile explozibile, inflama bile i periculoase, animalele sau insectele vii,
scrisorile sau notele ce au caracter de corespondenfa, obiectele oprite de
legile vamale i alte legi, nu pot fi introduse in coletele postale.
La aranjamentul pentru schimbul mandatelor postale s'au introdus ca
imbunatafiri i modifichri urmatoarele :
S'au scazut taxele pentru prima 100 lei dela 25 bani de fiecare 25 lei, la 25

bani de fiecare 50 lei i s'a ridicat maximul valorii unui mandat la1.000 lei;
S'a prevazut scutire de taxe pentru mandatele prezentate sau destinate
prizonierilor de rasboi ;
S'a introdus dispozifia ca expeditorii mandatelor sa poata cere i in
urrna un aviz de plata in schimbul unei plati de 25 bani ;
S'a admis ca expeditorii mandatelor telegrafice s poata a le retrage
sau a le modifica adresa cu restricliunea insa ca cererile sa fie satisfacute
numai dup prirnirea prin posta a avizului de plata. confirmativ.
Tot pentru al-est fel de mandate s'a mai introdus o inlesn ire, ca ele sa poath

fi reexpediate dupa destinatar chiar i prin telegraf, dacd tara nouei destina1 iuni indeplinete serviciul de mandate telegrafice i dac destinatarula declarat ch cheltuelile de reexpediere sa i se opreasca din valoarea mandatului.

La aranjanientul privitor la serviciul recuvrementelor s'a introdus nurnai o singura modificare i anume :
Ca depunatrul unui plic care confine valori de incasat sa poata
retraga cu totul sau in parte, sau in cazuri de erori vadite sa poata rectifich

indicaliunile inscrise in borderoul cu care s'au expediat acele valori, atat

tiinp cat efectele n'au fost nici achitate de debitori, nici inapoiate sau reexpediate de biuroul insarcinat cu incasarea.
La aranjamentul privitor la livretele de identitate s'a introdus de asemenea o singura modificare i anume :
S'a prevazut ca pe livret sub fotografia i semnatura posesorului sa se tipareasca o lista a larilor earl au aderat la acest serviciu i unde livretele sunt
valabi le.

La aranjamentul privitor la abonamentele la jurnale si publicatiuni

periodice s'au introdus ca imbunatafiri i modificari urrnatoarele

S'a hotirit ea sehimbirile de prefuri pentru abonamente sa se aplice

www.dacoromanica.ro

tHt

numai la abonainentele cari se cer dupa primirea notificarii preturilor celor

noi de catre biuroul la care se face abonamentul ;
S'a adinis a se face abonamente prin intermediul postei i pentru termene rnai mici ca trei luni, pentru a veni in avantajul publicului care viziteaza localitatile climaterice i balneare.
Modificarile i imbuntatirile aduse conventiunii postale universale i aranjamentelor in vigoare s'au pus in aplicare, dup ce au fost aprobate de Corpurile
legiuitoare, pe ziva de 1. Octomvrie 1.907.
Imediat dupa punerea in aplicare a dispozitiunilor stabilite in congresul de
la Boma i In conforrnitate cu cele prevazute la art. XXXIII din regularnentul
conventiunii, s'a tinut statistica pe timp de 28 zile din luna Noemvrie, pentru a
se stabill drepturile ce fiecare tara trebui s plateasca celorlalte taxi pentru corespondentele ce expediau, precum i cele ce trebuia sa incaseze dela celelalte
ri pentru tranzitarea corespondentelor lor.
In administratia noastra cei insrcinati 'Ursa cu punerea in aplicare a con-

ventiunii i cu luarea masurilor pentru tinerea statisticii nedandu-0 seama de

importanta modificarilor privitoare la taxele de tranzit i de marea diferenta de
taxe intre tranzitul inchis i cel deschis n'au luat nici o masurd pentru a lirnita
sau micpra expedierea tranzitului deschis i au mentinut carthrile din trecut,
cand se &idea deschis la biurourile de tranzit austriace i germane o mare parte
din corespondente, cari s'ar fi putut expedia. inchis.
Ori, cum tranzitul deschis, dupa noile prevederi ale conventiunii dela Roma,

costa de 7-1.0 ori mai scump ca tranzitul inchis, s'a ajuns Ca de unde tara
noastra plate strainatalli ca drept de tranzit 29.478 lei, 47 bani, dupa noua statistica a trebuit sa platim 66.31.2 lei, 89 bani, deci cu un plus de 36.834 lei, 42
bani anual, i cum prin acea statistica s'au stabilit pli1e pentru 6 ani (1908
pawl la 1.91.3 inclusiv), a urmat ea, dintr'o nepricepere condamnabila, tara noastra a platit in plus Statelor straine 221.006 lei.

Asupra relatiunilor cu strainatatea avem de adaugat ca, in timpul directorului Cerkez tranzitul postal din Occident spre Orient, i viceversa, a continuat
sa se desvolte, mai cu seama prin faptul ca una din cursele Constanta-Constantinopol s'a prelungit pan& la Pireu (Grecia), jar cu incepere dela 5/18 Octomvrie
1906 pand la Alexandria (Egipt), stabilindu-se astfel noi legaturi i debueuri
postale.

Cu aceasta ocazie s'a revizuit conventia incheiata cu serviciul maritim roman, .cu care s'a convenit ca taxele stabilite pentru trirniterile destinate la Constantinopol i in Turcia s fie aceleai i pentru Grecia.
*

Aceea activi tate in tensa depuse directorul Cerkez

www.dacoromanica.ro

pentru buna orga-

612

nizare i functionare a serviciilor telefonire i telegrafice, luand ca mai principale

urmdtoarele mdsuri :

In ceeace privete serviciul telefonic directorul Cerkez a chutat s completeze lucrdrile predecesorilor shi, privitoare la retelele telefonice judetene, cari
ajungeau in acel timp spre completare i in timpul sdu de conducere dd in exploatare peste 200 posturi telefonice in diferite localitdti rurale.
Pentru o bunk' indeplinire a serviciului telefonic in Capitald directorul Cerkez pe de o parte a chutat sh intindd canalizarea subterand, iar pe de altd parte
pentru a satisface noile cerinte a mrit capacitatea multiplului.
Tot in acela scop a cdutat ca din creditul de 800.000 lei obtinut i despre
care am vorbit la pag. 598 sd infiinteze linii speciale telefonice intre oraele urmtoare1) :
Bucureti-Caracal-Craiova-Severin.

-Constanta.
-Sinaia.
-Campina-Comarnic.

Spre a se inlesni cornunicatiunile telefonice pentru 'Agile mai deprtate de

rentru sau de oficiile telegrafo-postale, directorul Cerkez a introdus in exploatarea serviciului aa zisele telefoane automate a cdror experimentare cu bune rezultate se Meuse in multe centre insemnate din strindtate.

Astfel de telefoane s'au introdus in anul 1906, cand s'a instalat rate tin
post la Palatul de justitie, la Expozitie, la gara de Nord i la primdria Capitalei
in leggurd cu oficiul telefonic central, la Ramadan in leg:A-turd cu oficiul Giurgiu, la gara Galati in legaturd cu oficiul Bursa' i la gara Feteti in legdturd cu
oficiul Feteti.

Dei insd s'ar fi putut da extensiune la astfel de posturi, mai cu searnd in

orfiele mari, instalandu-se pnin localuri publice i institutii, din cari ar fi reiei t

inseinnate avantaje atat pentru public cat i pentru Administratie, totq ideea
n'a fost urmdrit.
In scopul de a da intindere comunicatiunilor telefonice cu thrile vecine, in
urma tratativelor urmate, la 9 Octornvrie 1905 a incheiat un aranjament pentru
stabilirea unui serviciu de comunicatii telefonice intre Romania i Ungaria 2).
Prin acest aranjament s'a stabilit legatura retelelor telefonice romane cu
eele ungare prin purirtul Predeal, urmand ca taxele pentru convorbiri i oraele
cari le vor face sa se stabileasca de comun acord de cdtre Administratiile respective.
,1

1)

Darea de 8eatn5 din 1905-1907, pag. 214.

Buletinul Telegrafo-Postal din 1905, pag. 268.

www.dacoromanica.ro

643

In baza acestora, comunicatia intre BucurestiBuda-Pesta i alte cateva

orase din Romania i Ungaria s'a inceput la1/14 Decemvrie 1905, stabilindu-se
durata unei convorbiri la 3 minute cu o taxa de 3 lei, din care 1 leu se cuvenea
Romaniei si 2 lei Ungariei.
Pentru convorbirile de pres i pentru abonamente in timpul noptei s'a
prevazut o reducere de 30 0/0.

Numarul convorbirilor crescand ins, s'a mai infiintat un fir special telefonic intre BucurestiBrasov, care s'a dat in exploatare la 4 Septemvrie 1906,
dela care data s'a dispus ca pe arul principal sa se tin convorbiri intre BucurestiBrailaGalati cu Buda-yesta, iar pe celdlalt fir convorbirile localitatilor
de pe valea Prahovei cu localitatile din Ungaria.
In ceeace priveste serviciul telegrafic, directorul Cerchez, din creditul de
800.000 lei obtinut in urma vanzarii deosebite a timbrelor jubilare i comemorative, reuseste sa reconstrueasca parte din traseele telegrafice principale i sa
adauge noi fire, pentru a se face o mai buna scurgere a corespondentelor telegrafice 1).

Pentru a activa distribuirea telegramelor adresate abonatilor la telefon, cu

incepere dela1/.14Aprilie 1907, s'a admis ca expeditorii, in schimbul platii cuvenite,

s. scrie pe astfel de telegrame distribuge telefonica. . In acest caz, oficiul de

sosire sa transinita destinat trului imediat dupa sosire continutul telegramei prin
telefon, i dupd aceea sa-i trimita i originalul acasa prin factori.
De asemenea s'a admis dela aceeas data ca abonatii la telefon sa poata cere

ca orice telegrama ce ar sosl pe adresa lor sa le fie transmisa prin telefon in

schimbul unui abonament anual de 25 lei2). Aceste dispozitiuni au fost luate in
baza art. 175 din legea de exploatare, cari desi existau de mult totus nu fusesera
aduse la indeplinire.

In scopul de a simplifica formalitatile de prezentare a telegramelor, directorul Cerkez a reluat chestiunea bonurilor telegrafice infiintate in timpul lui
Ghika (pag. 554), i cu incepere dela 15/28 Septemvrie 1.905 a pus in circulatie
bonuri telegrafice de 25 bani pentru cartile de vizita telegrafice si de 60, 70 si
1 leu pentru telegrarne, avand ca text si semnatura 3, 6 si 11 cuvinte.
Principiul era ca pe aceste bonuri publicul sa scrie telegramele ce ar avea
de expediat, i astfel formate sa le depuna la ghisetele oficiilor sau in orice cutie
de scrisori aflata pe strazile orasului, inlaturandu-se cu motivul acesta gramadirile i asteptarile publicului la ghisete sau ducerea lui pand la oficiul cel mai
apropiat.
Pentru reusita acestui scop i pentru a indemna publicul la intrebuintarea
1) Darea de searni din 1905-1907, pag. 179.
2) Buletinul Telegrafo-Postal din 1907, pag. 62.
39

www.dacoromanica.ro

614

bonurilor, cu toate ch cu incepere dela Septemvrie 1906, prin modificarea regulamentului de exploatare, s'a dispus ca telegramele scrise pe bonuri s fie
scutite de taxa pentru recepisa, ceeace facea ca astfel de telegrame sa coste cu
10 bani mai putin, totus introducerea bonurilor, desl ca parte teoretica ar fi
prezentat foloase, n'a prins, publicul nu le-a intrebuintat, iar dupa retragerea directorului Cerkez bonurile au fost scoase din circulatie 1)
Pentru a inlesnl comunicatfile telegrafice ale presei, in urma unei intelegeri cu Administratia postelor ungare, cu incepere dela 1 Noemvrie 1905, s'a
admis intre ambele taxi schimbul de telegrame de preset cu un tarif redus, de 7 bani

de cuvant, in loc de 13 bani.

Astfel de telegrame trebuiau sa fie prezentate de corespondentii ziarelor,
publicatiunilor sau agentiilor de publicitate i sa contina informatiuni i noutati
politice sau comerciale, destinate a fi publicate in ziare.
Telegramele de presa urmau sa fie adresate numai ziarelor, publicatiilor
sau agentillor respective, sa fie redactate in limbaj clar in limbile romana, ungara, franceza sau germana i sa se expedieze numai intre orele 6 seara pana la
9 dimineata 2).

In urma multor amandri din partea Turciei, guvernul german oblinnd, in

fine, in primdvara anului 1905, asezarea cablului Constanta-Constantinopol, directorul Cerkez pe de o parte a luat msuri pentru intinderea unui fir special de
bronz intre Bucuresti-Constanta, iar pe de alta a dat tot concursul Companiei
Osteuropdische Telegraphengesellehaft, pentru facerea lucrarilor necesare la scufundarea cablului, care s'a facut eta- mare solemnitate in ziva de 16 Maiu 1905.
La aceasta solemnitate a luat parte: M. M. L.L. Regale si Princiare; baronul
Marschal von Bieberstein, Ambasadorul Germaniei la Constantinopol ; Kinderlen
Waechter, Ministrul Gerrnaniei la Bucuresti ; Kiazim Bei, Ministrul Turciei la
Bucuresti ; P. S. S. Episcopul Pimen al Dumarii-de-Jos, Minitrii Thrii 0 al9
innalti demnitari ai Statului, cand, dupa oficierea unui serviciu religios, s'a semnat actul comemorativ care s'a zidit pe parnantul romanesc, la casuta de unde
a pornit desfsurarea cablului3).
Lucrarile pentru scufundarea cablului s'au continuat cu togi graba, asa
ci pe la 20 Iulie 1905 s'a i inceput schimbul de corespondente intre BucurestiConstantinopol ; iar pe la 3 Octomvrie acelas an, prin aranjarea unei tranzlatii
cu aparate Hughes, s'au ajuns la comunicatii directe intre Berlin-Constantinopol
gi vice-versa.

Traficul corespondentelor preschimbate prin mijlocirea cablului fiind des-

tul de insemnat, Statul roman n'a dat ca subventie societatii cablului in anul
1) Buletinui Telegrafo-Postal din 1905-1906, pag. 205, 228 si 239.
Butetinul Telegrafo-Postal din 1905, supliment la No. 19.
11) Buletinul Telegrafo-Postal din 1905, pa& 124.

www.dacoromanica.ro

UI UNItilh I
1 UINTA flill1111

111 Mk\ 11111 IIIIMNE311

REIT ARIIMAHIEI
)al.'?"e A trot= Relritict,1 ea sh2meem lOrmni beeaft r ea-

Deint urmare Conventft4nel

anul 1699 inVe I

Li

in4li la

Rdele Romaniei

1 Marlie(,11Pevruarie)
MajetTarlea

& 1126-.

Retie al Prw.lel

ralul Germaniei

a&---= -

SitS Noisurrh Tara

lea twora-4-irei

-4- -.----,-

AAt in al rarrceaeedlea an al Sornniei Noatt'..e, tuna Mai I:ona

e niLl Mirei 1\14.ire,in no14Irorrc1Q., iar 61,1 COrdfcm. ani 190, nia- Am

Contelefra potatr'a Sel;melie, Kitgr Se wipe .rornir, laird iSe a'armai rrragr al
'1
Irareiriei
aeela
4,5r1i.nui,dere.4urariAlanv marea va le44-(rm41 Rornaniai
bit.smans..--_-_=1-.7-1---:

ga,

-4

Si pre&4rn va%ele Rornane poornire l,/e la atelet

in

p
tirAirvir; Sa.arTA; fiaSpinir isvorate. Pin inapeltata Noas'ITS tetra'
C

Tofalel ateK IT.;

"n

eilizaveta

.1;1 reNmari mend

Ronta'ne:.,d rate'

eel?

Prindi elr Carol

'I;

1.11

"r
t_iunarei oe

Faro

ae marbbiat. 1.._riebertein

-34

Rn

EI0it.
=M& N

Priveiresa

11,....,orptari1or

ti

tdw RomAn mai

Mini.1rut

r lat

German*

1.1

urot
a

Irmraratr,,,

B.5 . kazim

ersoana Noas11?-a.

S teil4trinattl6r4iiro:m

unoare

z rreduen

ijoa 1,.;ealil

.-A-A. -

Ra'

B.,(-`0.D.

Auamasaoorm irnraraliet Germane

B.S.10erlen liVarerer
otrom.na
1.in&i
I3e MinitnAi Tw ei aere.)i
Fee._,

Preri

or-

en.; kvilit: Alt Riteitviltii.

,6rgatorirc JL4t4 Noatit site Maletteita ..Szt
I s; P.
vomaniel
..ritleireka D
P
Afretde hoe F2,!Ipte .rintire.e

oiL4 tarci la

P.S. p

.e)c'e .Stir4t11

ArstilZft4

l'e.ga Irn./iiirarde

au.!.iudfi 'tor do

ia1.4

4?==c--1== -Q-

nig; vin !ari .e:tritine .

.?

hman, Atigarat4 in5rile`Pud

eei demi rn rneii-vta

!or

ai

u.inf-de

matra di'nee la inn3lonre adectaluerare.

_ro

PS.S. r.ord Ekmarel

Pcsed
MinisIVI,

roi

MA 4

..
72..4.Cr.
64.

ltristii,

lFnnij

144,4"1

Mo4F. luerari tor puglift

If;

ItraitZi

47=

`U0 t.i+1:f;1.

.L.Cf

ELthr,1Germarki 4.
Vide, reAnttic

lAiniAt; C`Ulfel00.Jirietu. dtruipull& v/71,

Jkr,i.;.

nediai

Prs3atielt tiknda; C
Pres'ilnreic :amen; 9$.?"'

'"

Mi13t1, afd6e.ri!Or itrdir,e

MinA "de. trr.r,ec.

"Mir.:G.

r la* 1174 ofC,t

/IL 4,61k71.0,.-C4)4.

artAk inVrrIcy, .L.N.047:11

--

1a0,:a

;,(.1,117

'`.--'4-4,44,

,-.1-anrcl.cm-mr-o 4-4...

e.....e.rogEtteclor iolt:.cal.,e'

Dirediar....V.nmal A 13+41110r.polit1Gr4Wefanlor

GOG,

//

..:ontft.rozie;

417".

Actul comemorativ sernnat cu ocaziunea scufundzirii cablului Constanta-Constantinopole, Maiu 1905.

www.dacoromanica.ro

1,0.-

615

1.905 decal suma de 8941 lei, iar in primul semestru din 1906 suma de lei
5000.

De ad in colo, de oarece venitul cablului a ajuns la 150000 lei anual, conform conventiunii, nu s'a mai plata nici o subventie, iar venitul Administratiunii
noastre din taxele de tranzit au crescut treptat.

Telegrafia fara fir capatand din ce in ce o mai buna aplicapune, in anul

1905 serviciul maritim roman, prin societatea orientala de radiotelegrafie, a infiintat o astfel de statiune la Constanta in legaturk cu posturile depe vapoarele
acelui serviciu, cad faceau cursele Constanta-Constantinopol-Smirna.
Cum insa aceasta statiune pentru a-si ajunge scopul trebui legata cu reteaua telegrafica a Statului i cum singura Directiunea postelor are dreptul de
monopol asupra comunicatiilor telegrafice, de comun acord cu serviciul maritirn,
s'a intocmit i decretat la 29 Noemvrie 1905 un regulament pentru stabilirea
raporturilor intre ambele Administratii, cu privire la infiintarea i exploatarea
serviciului de telegrafie far& fir1).
Dupd acest regulament, deservirea i intretinerea statiunilor se facea de catre S. M. R. cu personalul sari, iar schimbul de corespondenta intre statiunile de
coasta i reteaua telegrafica a Statului trebuia sd se faca prin intermediul oficiului Constanta, care servea,si ca biurou de control. -Tot prin regulament s'au
fixat taxele i impartirea lor intre ambele Administratii, indeplinirea serviciului
incepand la 1 Decemvrie 1.905.
Relativ la serviciul telegrafiei fr fir, in anul 1906 s'a tinut la Berlin dela
3 Octomvrie pana la 3 Noemvrie o conferinta radiotelegrafica internationala, la
care a luat parte si Romania, reprezentata prin directorul Cerkez.
La aceasta conferinta s'a regulamentat punerea radiotelegrafiei in serviciul
public international, stabilindu-se reguli pentru comunicarile intre statiunile de
bord i de coasta, si vice-versa, precum i legarea celor de coasta cu reteaua Statelor i fixarea taxelor.

Dispozitiunile acestei conventiuni s'au aprobat de Corpurile legiuitoare

printr'o lege speciala, care s'a pus in aplicare la 16 Iunie 1908 2).

*.
Asupra serviciului telegrafic in relatiune cu strinatatea urmeaza a se stl c
in timpul directorului Cerkez a intervenit tinerea conferintei telegralice internationale dela Lisabona, care a avut loc intre 4 Maiu si 1.1. Iunie 1908 i la care
Romania a fost reprezentata prin directorul Cerkez i seful de divizie A. Arseenescu.
1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1905, pag. 271.
Buletinul Telegrafo-Postal din 1908, pag. 193.

www.dacoromanica.ro

846

Cu aceasth ocazie s'a introdus in executarea serviciului international mai

multe modificdri i imbundtatiri, din cari citam ca mai .principale urmtoarele :
S'au stabilit noi reguli pentru intrebuintarea limbajului convenit ;
S'a prevhzut ca adresele telegramelor poste-restante sau telegraf-restant s
poatd fi indicate prin cifre sau litere, dacti oficiile de destinatie admit acest lucru;
S'a dispus ca telegramele adresate unor agentii de reexpediere in scop de
sustrageri de taxe sd fie refuzate.
S'au redus taxele telegrafice pe cuvant astfel :
Pentru Statele mari :
La 9 bani.taxa terminald (dela 1.0 bani);
7 n
de tranzit
8
Pentru Statele mici in cari se cuprinde 0 Romania.:
La 6 bani taxa terminald (dela 61/2 bani) ;
31/2 n
n
de tranzit
4
h
S'au introdus principii privitoare la radiotelegrafie.
* * *

Acestea sunt in general mdsurile, imbunttirile i inovatiile fcute de directorul Cerkez in timp de aproape 4 ani, cat a condus Administratia postelor, telegrafelor i telefoanelor i ele au contribuit la imbundtiltirea situaliunii personalului si la indrumarea spre progres a institutiunii.
Dacd uncle din mdsurile luate n'au dat rezultatele dorite de Cerkez si constatate in alte Administratiuni similare din straindtate, cauzele n'au fost datorite,
dupd cum am ardtat, decal lipsei de elemente muncitoare i pricepute in ale exploatdrii serviciului.
Caracteristic este insd faptul cd Cerkez a fost numit ca Director general la
31 Decemvrie '1 904, sub un guvern conservator, si cd la 1.2 Martie 1.907, venind
un guvern liberal, Cerkez a fost mentinut in functiune.
Faptul acesta a fcut pe multi O. creadd c, in fine, s'a rupt cu legenda ca
la orice schimbare de gevern s se schimbe i directorul general al postelor i cii
s'a inteles i la noi ca Directiunea postelor este o institutie care .trebuie condusa,
ca i administrapunile de acelas fel straine, de titulari bine alesi, cdrora sa li se
dea timpul de a cunoaste serviciile ce li se incredinteaza, de a concepe, de a pune
in aplicare i de a duce la bun sfarsit reforme de interes general spre binele institutiei i folosul tarii.

In urma insa a unor nemultumiri provocate de cativa din subalternii sii,

Cerkez a demisionat pe ziva de 4 Noemvrie 1.908.

www.dacoromanica.ro

DIREGTORATUL LUI PETRE ZAIIARIADE

30 Pecemvrie 1910

5 Noernyrie 1908

In urina retragerii lui Or. Cerkez, pe ziva de 5 Noernvrie1908, a fost nurnit

Director general al postelor, telegrafelor i telefoanelor inginerul inspector general P. Zahariade, care mai ocupase aceast functiune dela 1 lunie pAna. la 30
Decemvrie 190/k.
*

In ceeace prive0.e personalul i partite privitoare la organizarea i functio-

narea lui, directorul Zahariade, in timpul sail de conducere, .a. luat ca masuri
mai principale urmatoarele :
Pentru a iinbunht41 situatia inaterial a personalului postal si telegrafic,
atht de ingreuiata prin reducerile de lefuri din 1901, directorul Zahariadestarue
din toate puterile i reuseste ca, prin bugetul pe 1909/91.0, sh se readuck lefurile
personalului la cele dinaintea curbei din 1901, adich la sumele stahilite prin
legea din 1892.

Prin acelas buget directorul Zahariade sporeste indemnizatille functionarilor,

couductorilor i factorilor cari fceau curse in biurourile postale ambulante si a
conductorilor postali cari fhceau curse noaptea in diferite trenuri.

Intrucat prin legea de organizare din 1892 se stabilise ca, pentra chernri
in serviciul suplimentar, sal se plateasch functionarilor jurnatate din leafa pe o zi,
ceeace fdcet1 ca functionarii rnici in grade si mai cu seama auxiliarii shprimeasch,
pentru o munch de 6-7 ore peste serviciul regulamentar, numai cAte 1 leu, 50
bani, directorul Zahariade, prin bugetul pe 1909/910, stabileste principiul plii
unui astfel de serviciu pe ora de munch, dispozand ca pentru fiecare orh de serviciu suplimentar sa se plteasch oficiantilor de toate gradele chte 1 leu, iar elevilor i auxiliarilor chte 75 bani.
Prin aceasta, msura s'a ajuns ca, mai cu seamh elevii i auxiliarii platiti
www.dacoromanica.ro

618

cu lefuri mici pentru un serviciu suplimentar de 6 ore, si. poata prirni o plata
de 4 lei, 50 bani.

In vederea scumpirii chiriilor, directorul Zahariade prin bugetul pe

1.910/91'1 sporeste indemnizatiile de locuinta pentru subdirector, inspectori, sefii
de circumscriptii, cassierul central si sefii de divizii dela 2 la 4 lei pe zi, si prevede sefilor de servicii, controlorilor de circurnscriptii i atasatilor tehnici indemnizatii de locuinta de cate 2 lei pe zi.
Tot pentru aceleasi motive, si prin acelas buget, prevede indemnizatii de locuint de cate 30 lei lunar personalului dela oficiile Predeal, Varciorova, Cainpina i Sinaia.

De oarece functionarii postali i telegrafici erau supusi la dese mutari in

interesul serviciului i aceasta in ori i ce timp al anului, din care cauza trebuiau
sa-si paraseasca locuintele pentru cari platisera chiria i ajunsi la nouile destina-

tiuni trebuiau sa p1ateasc5. alta chrie, directorul Zahariade, pentru a Inltur

aceste neajunsuri, pe de o parte, ia masuri ca, pe cat posibil, transferarile sa se
fad. inainte.de Sf. Gheorghe i Sf. Dumitru, iar pe de alta, pentru cazurile cand
imprejurrile n'ar permite acest lucru, prin bugetul pe 19'10/911. prevede, la
art. 121, principiul despagubirilor de chirii pentru mutdrile facute in cursul semestrului.
Aplicarea acestei masuri s'a facut prin decizie directorial, cu incepere dela
1 Iunie 1910, hotrindu-se in principiu urmatoarele I) :

Functionarii transferati sau incunostiintati despre aceasta cu o lun

Inainte de Sf. Gheorghe i Sf. Dumitru sa nu primeasca nici o indemnizare.
Functionarii transferati sau neavizati in conditiunile de mai sus, sa
primeasca o indemnizatie echivalent cu chiria pe lunile ramase pana la Sf.
Gheorghe sau Sf. Dumitru urmator, socotit dup contractul de Inchiriere,
ins despagubirea sa nu poata trece In nici un caz prevederile legii de organizare a corpului si a impiegatilor auxiliari, adica cate 2 sau 1 leu pe zi.
Functionarii necasatoriti sa primeasca drept indemnizare o suind fixa,
socotita astfel :
15 lei pentru cei transferati din comunele rurale ;
n
a
20 a
urbane neresedinta de judet;
a
a
resedinta de judet
30 a
a
a
dela Predeal, Varciorova, Sinaia i Campina ;
40 lei pentru cei transferati dela Constanta i Sulina.
)7

77

Functionarii casatoriti cari nu ar putea stabill prin con tracte in regula chiria ce platesc, s fie despagubiti dupa regulile stabilite mai sus pentru functionarii necasatoriti.
i) Buletinut Telegrafo-Poetal din 1910, pag. 130.

www.dacoromanica.ro

619

Functionarii transferati dupa cerere sau drept pecleapsa, cei mutati in

urma inaintarii in grad si cei transferati ca diriginti sau manipulanti de

oficii nu vor primi nici o desphgubire de chirie.

Prin art. 21 din legea Casei de-credit i ajutor a personalului postal si telegrafic se prevazuse el : Pentru sumele avansate ca impruniut in con scduriului
sau pensiunii Casa .va percepe o dobcindd de 7010 pe an, care se va retine prin an-

ticipage la primirea avansului 'acordat ; iar prin regulamentul desvoltator la

art. 1.30 se prevdzuse ca : Pentru sumele avansate in contul lefli; diurnei sau
pensiunii, Casa va percepe o dobcinclei de 7' pc an, calculate& asupra totalei sume
7hufo

acordate 0 se va retine prin anticipatie la primirea avansului.

Desl restituirea sumelor imprumutate se facea in rate lunare, totus dispozitia acestor articole s'a interpretat in sensul ca dobanda de 7 0/0 trebuie A. se
calculeze la suma totald imprumutata, fall a se tine searna de amortisment, astfel ca desl legea prevedea un procent de 7 0/0, totus, prin faptul luarii inainte pi
pentru tot timpul procentul ajungea la aproape indoit.
Pentru a se veni in ajutorul personalului si a se inltura incasarea unei
astfel de dobanzi, directorul Zahariade a modificat art. 1.30 din regulamentul
Casei de credit si ajutor in modul urmtitor 1) :
Art. 130. Pentru sumele avansate in contul lefii, diurnei sau pensiunii Casa
va percepe o doband de 7 0/0 pe an, care se va retine prin anticipatie la primirea avansului.
In calcularea dobanzii se va tine seama, de micsorarea capitalului imprurnutat prin amortismentele succesive.
Cu modul acesta s'a ajuns ca dobanda incasath de Casa s fie cu adevarat
(le 7 0/0 si perceputa numai la capitalul imprumutat sau care ramilnea neplatit.
In scopul de a sitnplifica operatiunile ce se faceau cu garantiile personalului
inferior si a se veni in ajutorul acestui personal prin micsorarea sumelor ce tre-

buia sa aiba ca garantii, si ca atare a retinerilor ce se faceau in acest scop, directorul Zahariade, cu incepere dela 27/X11/1909, a stabilit pentru fiecare categorie de personal suma ce trebuia s posede ca garantie si care era cu mult mai
mica ca in trecut, dispunand in acelas timp ca aceste sume sa fie trecute la Casa
de credit si s se manipuleze acolo dupa, regulile prevazute pentru sumele depuse
ca garantie de personalul superior 2).

Intru cat numarul personalului femenin fata de cel barbatesc luase o proportie ingrijitoare pentru bunul mers al serviciului, i pe motivul c acest personal flu poate fi intrebuintat decat pentru anumite servicii, directorul ZahaI)
1)

Buletinul Telegrafo-Postal din 1910, pag. 144.

Buletinut Telegrafo-Postal din 1909, supliment la No. 24.

www.dacoromanica.ro

820

riade, prin decizia din 9 Ianuarie 1909, stabileste ca, Ora la alte dispozitiuni, sh'
nu se mai primeasca nici o femee in personalul postal si telegrafic 1).
In ceeace priveste personalul, directorul Zahariade cu decizia No. 6334 din
22/111909 2) a intoomit o comisie compus din functionari destoinici, cu insarcinarea de a studia legea de organizare din 1892 si legea pentru infiintarea personalului auxiliar din 1894 si a propune irnbunthtirile i rnodificarile ce ar gsi
cu cale a se aduce acestor legi.
Comisiunea s'a achitat de insrcinarea data si a intocmit in scurt timp un
proiect modificator al legilor sus ardtate, cuprinzand dispozitiuni privitoare la
organizarea i functionarea intregului personal intrebuintat in Administratia postelor, telegrafelor i telefoanelor.
Prin.proiectul propus se aduceau reale imbundatiri atat organizarii Administrallunii centrale, cat si recrutarii, plii i pozitiunii personalului 3). Din cauzA
insd ea' in bugetul pe anul 1909/910 se prevazuse un spor bugetar prin desfiintarea curbei i intru cat prin noul proiect de lege se provocau noi sporuri de
cheltueli, lucrarea a ramas in cartoanele Directiunii.
*

Relativ la exploatare i partile privitoare la indeplinirea serviciilor postale,

directorul Zahariade, in timpul sau de conducere, a luat ca rnsuri mai principale urmAtoarele :

In scopul de a completa conventiunea incheiata cu judetul Prahova pentru

indeplinirea serviciului postal, telegrafic i telefonic, de grifile depe linia PloiestiVleni, la 3 Martie 19094) a incheiat cu administratia acelui judet un suplirnent
de conventiune, prin care s'au introdus in serviciul acelor gri :
1. Prezentarea i achitarea mandatelor postale interne ;
2. Primirea, expedierea i inmanarea obiectelor de mesagerii ca : gropuri i scrisori cu valoare declarat, colete postale si mesagerii interne cu
pi fra.' valoare i ramburs, colete i mesagerii externe gra ramburs.

Mini cat urma sa se dea in exploatare calea ferat de interes particular

Buzau-Nehoias concesionan bAncii Marmorosch, Blank et Comp. si in scopul ca
garile acestei linii s indeplineasca serviciul postal, telegrafic i telefonic pentru
public, la 11 Martie 1 9095) a incheiat cu nurnita societate o conventiune speciald, care s'a pus irnediat in aplicare.
AceastA conventiune a continut aproape aceleasi principii ca i conventiunile
incheiate pentru liniile Panciu-Marasesti pi Ploiepti-Valeni.
Buietinut Telegrafo-Postal din 1909, pag. 23.
s) Butetinut Telegrafo-Postal din 1909, pag. 27.
8) Dosarul Directiunii postelor No. 71 din 1909.

4) Butetinut Telegrafo-Postal din 1909, pag. 82.

Buletinul Telegrafo-Postal din 1909, pag. 74.

www.dacoromanica.ro

621

Pentru a se inlatura unele reclarnatiuni, cu incepere dela 15 Aprilie 1909 f)

a dispozat ca functionarii postei s semneze de primirea corespondentelor oficiale
in condicile de transport ale autoritatilor i ca la predarea catre autoritti aceleasi corespondente sa se tread+. in -registre speciale in cari sa semneze de primire
delegatii autoritatilor respective.

Spre a usura urmarirea obiectelor recomandate, cu incepere delal Decemvrie 19102), a revenit in parte asupra simplificarilor facute in manipularea acestor corespondente si a dispus ca oficiile la expediere sh le treaca individual in
faturi i ca la sosire in loc de a fi inscrise intr'un registru special s fie trecute
in parte in faturile de sosire.
De oarece prin legea de exploatare se prevgzuse in serviciul intern taxe reduse pentru jurnale i reviste, in scopul de a se incuraja astfel de publicaliuni cari
apar in tara noastr i intru cat prin ingaduire se dadea acest avantaj i publicatiunilor introduse la noi, la 11. Main 19103) stabileste i dispozeaza ca
jurnalele i publicatiunile period ice aphrute in straintate, cand se vor depune
la oficiile din Ora' spre a fi expediate in serviciul intern, s se taxeze ca imprimate, percepandu-se cate 3 bani de fiecare 50 grame sau fractiune.

In scopul de a se inlatura intarzierile

neregulile cauzate cu achitarea

mandatelor postale si predarea obiectelor de mesagerii adresate gradelor inleioare din armata prin sistemul de a se incredinta astfel de trimiteri cassierilor
trupelor sau delegatilor lor, s'a dispozat, in intelegere cu ministerul de rasboi, ca
dela, 4 Noemvrie 19104), astfel de trimiteri sa se achite sau sa se predea celor in
drept direct de personalul postal.
In acest sens s'a stabilit ca oficiile sri. reguleze cu comandantii de trupe ca
de douh ori pe s6ptman la ore hotarite conductorii postali s achite i sa predea celor in drept trimiterile sus aratate in fata comandarrtilor de companii, escadron sau baterie si ca acestia s certifice identitatea persoanei i semnaturii,
aplicand sigiliul oficial al corpului respectiv.
i

Pentru ca personalul postal s5. cunoasca forma si coloarea timbrelor postale

In uz, la 23 Iunie 19105) a dispozat ca oficiile sa formeze i afiseze un tablou

care sd cuprindrt cate un exemplar din fiecare fel de timbre aflate in uz, inlocuind pe cele ce intamplator ar fi retrase din circulatie.
Spre a se aduce inlesnire publicuhii, cat si in scopul de a se micsorit nu1) Butetinul Telegrafo-Postat din 1909, pag. 100.
2) Buietinul Telegrafo-Postal din 1910, pag. 281.
8) Buletinul Tclegrafo-Postal din 1910, pag. 132.
4) Buletinul Telegrafo-Postal din 1910, pag. 260.
5) Butetinul Telegrafo-Postal din 1910, pag. 158.

www.dacoromanica.ro

622

marul cartilor postale chzute in rebut, cu incepere dela 2/XI/1910 1) a dispozat

ea expeditorii unor astfel de trimiteri sit poata seri sau imprirna adresa sau firma
lor pe partea rezervata pentru adresd.
* * *

In tiinpul de conducere al directorului Zahariade, pentru a se pune mai la

indeinana publicului serviciul postal, telegrafic i telefonic s'au infiintat urmdtoarele oficii :

In anul 1909: Buftea (Ilfov).

n
1910: Nehoiu (Buzau), Balcesti (Valcea) i Dorna (Suceava).
s
Tot in acest scop s'a dat indeplinirea serviciilor postale si telegrafice Ia
urmatoarele gri :
In anul 1909 : La gdrile Vernesti, Candesti, Palanca, Ojeasca, Magura, Rusavatu i Paltineni (linia Buzau-Nehoiasu).
In anul 1910: La grile Badila (Buzau-Nehoiasu), Saratuica, Brosteni pi
Merii (Ploesti-Slobozia), Galbinasi (Bucuresti-Budesti), Filesti (Gala ti-Tecuci), Sighireanu (Bucuresti-Ciulnita), Simian (Craiova-Severin), Raul Vadului (R. Valcea-Caineni)
pi Belcesti i Cotnari (Harlau-Podu Iloaei).
* * *

In ceeace priveste indeplinirea serviciului postal rural, directorul Zahariadc

in timpul shu de conducere a luat urmatoarele masuri :
In scopul de a inlesni expedierea trimiterilor de bani in numerar din si pentru loralithti le rurale, cu incepere dela 27 Fevruarie 1909 a dispus ca toate agenthle speciale cari au instalatiuni telegrafice s indeplineasca i serviciul de mandate telegrafice, atat la prezentare cat si hi achitare
Spre a satisface pe de o parte cerintele ministerului de finante si a rdspunde
pi cerintelor publicului, cu incepere dela 1 /14 Julie 19103)a dispus ca un numAr
de 44 agentii speciale sa manueasca atat la prezentare cat si la sosire in serviciul intern pachete pang. la 50 kilograme greutate pi cu ramburs pana la 1.000
lei, gropuri i scrisori cu valoare pana la 2.000 lei si cu exceptiune ea trimiterile perceptorilor catre administratiile financiare sd fie admise la prezentare panA
la o valoare de 5.000 lei.

Pentru a venl mai malt in ajutorul personalului postal rural, cat i pentru
a cornpleta unele lipsuri, directorul Zahariade, la Iunie 1.909 4), a modificat reI) Butetinul Telegrafo-Postal din 1910, pag. 258.
2) Buletinul Telegrafo-Postal din 1909, pag. 67.
8) Butetinut Telegrafo-Postal din 1910, pag. 177.
4) Butetinut Telegrafo-Postal din 1909, supliment la No. 16.

www.dacoromanica.ro

623

gularnentul Casei de ajutor i retragere a personalului postal rural din 4904, in

care a facut sh se introduch ca mai principale urmatoarele modificalri :
S'a considerat ca facand parte din personalul postal rural conductoriiexpeditori i oamenii de serviciu, personal infiintat in urma introducerii
serviciului de distribuire al produselor regiei.

S'a prevazut a se acorda factorilor rurali imprumuturi pentru procurarea de furaje, iar in cazuri de secete mari Casa s cumpere i sh irnpart acestui personal furaje in natura".
S'a stabilit a se da ajutoare pentru boli, accidente i moarte pentru
cazuri provenite din cauza serviciului, des1 nu in timpul serviciului.
S'a hotrit a se da personalului imprumuturi fara dobandd i in eazuri de nasteri in familie.
S'a pus de acord regulamentul cu prevederile legii CaSei de credit a
corpului, pentru ca fondul inalienabil al Casei rurale sa se deA ca imprumut cu dobandh Casei de credit a corpului.

S'a ridicat la 200 lei imprumuturile ce se acordau factorilor rurali

pentru procurarea cailor i cariolelor.
S'a introdus dispozitia ca personalul care, in urma vreunui act de curaj
sau devotament in indeplinirea serviciului, va chpta leziuni sau infirmitti
grave ce 1-ar pune in neputint de a-si intretine vieata s i se adauge la anii
serviti Inca cinci ani, specificandu-se c ajutorul de retragere nu va fi mai
mic de 400/0 din ultima diurnd, oricare ar fi timpul servit.
S'a prevazut ca vaduvele cu copii minori sa" primeasch intreg ajutorul
de retragere cuvenit sotului.
S'a redus vArsta la care sd se poatri, retrage personalul de build voie
la pensiune, dela 60 la.57 ani etate.
S'a hotarit ca ajutoarele de retragere s se constate i s se acorde in
ori 0i ce timp, spre a nu rrnA.ne personalul luni de zile MIA ajutoare, i, in tine,

S'au stabilit reguli mai practice pentru darea ajutoarelor, linerea contabilitiitii Casei i milnuirea fondurilor.
* * *

In afar% de cele aratate mai sus, privitoare la Adrninistratia, conducerea

indeplinirea serviciilor postale, directorul Zahariade a fcut i lucrari privitoare
la serviciul telefonic, din cari Main ca mai principale urmatoarele :

A urmat lucrrile predecesorilor sai pentru terminarea retelelor telefonice

rurale.
A stabilit reguli in ceeace priveste incasarea unor taxe telefonice, cari nu
erau prevhzute prin lege si regulament, astfell) :
1).Buletinul Telegrafo-Postal din 1909, pag. 101,

www.dacoromanica.ro

624

Pentru posturile suplimentare interurbane instalate In acela local cu

posturile principale s'a hothrit ca sh se perceapa c.te 20 lei anual, peste
taxele posturilor principale.
Pentru cazurile de mutarea unui abonat intr'un local unde se afla instalat un post telefonic, de oarece nu se mai executa nici o lucrare, s'a stabilit ca nu trebuie sa se incaseze taxele pentru mutare, prevazute de lege.
De asemenea cand doi abonati se muta unul in localul ocupat de cellalt nu se vor plan taxele de mutare.
Se va plati insa taxa de mutare, cand prin repararea localului sau alte
imprejurri, instalatia s'a deranjat si este nevoie pentru buna functionare

de schimbarea aparatelor sau sa se fac lucrari cu intrebuintare de materiale.

A facut lucrarile necesare pentru procurarea cii instalarea unui nou multiplu telefonic cu o capacitate mai mare intru cat numrul abonatilor la telefon
crescand simtitor, multiplul din 1900 se completase in intregime.
In acest scop directorul Zahariade a vizitat instalatiile de acela fel din mai
multe orase din strainatate i, in urma studiilor facute, a ales sistemul propus de
Casa Siemens i Halske, cu o capacitate de 6.000 abonati, aranjat astfel ca pentru
mai tarziu capacitatea s se poata ridich la 10.000 i chiar 14.000 abonati.
A modificat, in unire cu directiunea porturilor i comunicatiilor, regulamentul pentru indeplinirea serviciului radiotelegrafic, prevazand ca schimbari
mai principale urmtoarele 1) :
Scaderea taxelor pentru radiotelegrarnele de Stat i particulare.
Intinderea serviciului i pentru Marea de Marmara i Egee, stabilindu-se i taxele respective.
Introducerea principiului ca achitarea taxelor sa-se rack' in intregime
la prezentare.

A incheiat, la 2 Decemvrie 1909, cu administratia postelor ungare o invoiala pentru regularea raporturilor privitoare la serviciul telegrafic, stabilindu-se ca mai principale urmatoarele2) :
Taxele integrale pentru corespondentele telegrafice preschimbate intre
Romania i Ungaria sa fie de 10 bani de cuvant, cu o reducere de 500/0
pentru telegramele de presa.

Taxele de tranzit pentru corespondenta telegrafica din Romania cu

destinatie pentru Austria i care ar tranzita prin Ungaria s priveasca pe
Administratia tarii de destinatie.
Pentru inlturarea socotelilor, s'a prevazut ca taxele percepute in Un1) Butetinui Telegrafo-Postal din 1909, pag. 268.
2) Buletinul Telegrafo-Postal din 1910, pag. 102.

www.dacoromanica.ro

625

garia pentiu corespondentele telegrafice destinate in Romania i cele percepute in Romania cu destinatie pentru Ungaria s ramand in folosul tdrii
care le-a incasat. In schimb insd Administratia roman s bonifice Administratiei ungare anual o sum de 8.000 lei. De asemenea s'a mai prevAzut
ca taxele pentru raspunsuri s ramand si ele in profitul t.tirii care le-a incasat.

In scopul de a se mentine tranzitul corespondentelor telegrafice din occident

pentru orient prin Romania i a nu lil alte cdi mai ieftine, prin legea sanctiona
la 20 Angust 1910 1) a scdzut taxa terminald a Romaniei in relatiunile cu Turcia

dela 5 la 41/2 bani de cuvant, iar cea de tranzit dela 3 1/2 bani de cuvant la :
.3 bani pentru corespondentele din Belgia, Olanda, Luxemburg, Danemarca, Suedia i Norvegia ;
2 1/2 bani pentru corespondentele din Germania ;
2 bani pentru corespondente din Britania-Mare i Elvatia.
1 3/4 bani pentru corespondentele din celelalte taxi din occiaent in recu Turcia de Europa i de Asia.

***
Din cauza insti a retragerii, guvernului liberal, directorul Zahariade a demisionat pe ziva de 30 Decernvrie 1910 i a trecut ca director de serviciu in
administratia C. F. II.
Conducerea Administratiunii postelor, telegrafelor i telefoanelor de cdtre di-

rectorul Zahariade se poate caracteriza, in special, prin imbundtatirea soartei

personalului i prin o build i dreaptd adrninistrare, neinfluentatti de cauze din
afard.

,.

1) Buletinul Telegrafo-Posial din 1910, pag. 219.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI VICTOR VERZEA

30 Decemvrie 1910-16 Octomvrie 1912

In urma retragerii lui Petre Zahariade, pe ziva de 30 Decemvrie 1910, a

fost nuinit director general al postelor, telegrafelor si telefoanelor Locot.-colonel
Victor Verzea.
* * *

In ce priveste organizarea, functionarea i buna stare a personalului, directorul Verzea, In timpul shu de conducere, a luat, ca masuri mai principale,
urmkoarele :

Pentru a pune capt diferitelor interveniri, provocate in cea mai mare parte
de unii functionari ai Administratiunii postelor, cernd di ferite favoruri in paguba
colegilor lor, directorul Verzea la 17 Martie 1911 ) dh un ordin circular, prin
care, dupd ce desaprobh astfel de obiceiuri, pune in vedere personalului c dna
au de semnalat sau de cerut ceva, s o fach personal i in scris pe cale ierarhied, sau chiar direct, cunoscand ch acei cari vor mai recurge la mijloace injositoare pentru functionari cu pozitiuni asigurate prin legi si regulamente, vor fi
notati rdu la caziere si chiar pedepsiti.
DeI ordine in acest sens se mai cliiduserh si de alti directori, totusi caracteristic a fost ch directorul Verzea, desii venit numai de chteva luni in capul
administratiunii, a iffteles ch de asemenea mijloace nu se slujesc deck numai
anume functionari, cari le.repeth sub toate regimurile politice i sub toti directorii, infierand astfel de obiceiuri prin urmtoarele cuvinte :
Cercetand de aproape, m'am convins ct cea mai mare parte din cei
cari au recurs la asemenea mijloace, sunt dintre functionarii speculatori
de imprejurdri si duph notele gsite din trecut, am constatat c s'au servit
de aceleasi mijloace insh de alte persoane, intervenind ditre directia tre1) Buietinul Telegrafo-Poetal din 1911, pag. 61.

www.dacoromanica.ro

628

cuta ; pe cand cu bucurie am constatat ea functionarii meritoi i constiinciosi de datoria lor si-au urmat en incredere calea functionarului cinstit,
demn si increzator numai in meritele sale, find convinsi ea legile existente
asigura drepturile ce au.
Negresit c astfel de cuvinte, urmate de fapte i acte de dreptate, au hapresionat in bine intregul personal si au avut de efect cd chiar cei eau nal-AN/4i
s'au abtinut mai tarziu dela interveniri.
Convingandu-se eh personalul femenin se marise in mod simtitor fald de
personalul barbatesc, i ca acel personal nu putea fi intrebuintat decal in serviciile cele mai usoare si nu mai in timpul zilei, pe cand functionarilor barbati le
ramaneau noptile man i servidile cari incep dela ora 4 sau 5 dimineata, directorul Verzea, la 19 Octomvrie 1911 1), printr'o decizie motivata, dispune pe
deoparte ca sa nu se mai admita nici o functionara-femee in Administratia postelor, iar pe dealta ca toate cererile de admitere ce se gaseau la directie sa se
puna la dosar, inapoindu-se actele celor in drept.
De altfel, dandu-se intindere personalului brbatesc i reducandu-se cel femenin, s'a ajuns, la Iunie 1912, ca proportia personalului femenin fata de cel
barbatesc sa scada dela 52.70/0 la 48.4 Vo.
In scopul de a se.forma, elemente din cari sa se recruteze functionari pentru Administratia postelor, directorul Verzea infiinteaza la 1 Julie 19112) o
scoald profesionala practipd, in care sa se invete manuirea aparatelor Morse,
Hughes si Wheatstone si cunoasterea modului de functionare al acestor aparate.
Durata coIii s'a fixat la 5 luni i in ea s'a stabilit a se admite tineri cu studii de
eel patin 4 clase gimnaziale, dandu-se preferinta celor cu cunostinte mai inaintate.
Elevilor colii s'a stabilit sa li se plateasca o diurna de 50 lei lunar, iar

dupa terminarea cursurilor cei cari probau ca si-du insusit cunostintele necesare
erau admisi in personalul auxiliar.

Intrucat in cursul timpului in personalul corpului si al impiegatilor se introdusesera functionari MI-bap i femei cari nu invatasera dela inceput manuirea aparatelor telegrafice i ca atare nu puteau fi intrebuintati la toate serviciile, ceeace facea ca lipsa personalului sa fie si mai simtita, directorul Verzea
dispune pe deoparte ca functionarii din aceasta categorie, atat din corp, pana .1a
oficianti inferiori gradul I cat i cei din personalul impiegatilor, sa faca practica
pentru invalarea manuirii aparatelor telegrafice, iar pe de alta ea acesti functionari sa fie examinati in lunile Aprilie i Maiu 1912, si eh celor ._ce nu-si vor
insusl cunostintele necesare sa li se aplice pedepse disciplinare cari sa-i inlatune de la inaintari3).
Buletinul Telegrafo-Postai din 1911, pag. 242.
1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1911, pag. 138.
8) Buietinul Telegrafo-Postal din 1911-1912, pag. 179 i 23.

www.dacoromanica.ro

629

Aceste masuri aplicate cu strictete ar fi facut ca intregul personal sh poata

fi intrebuintat mai cu folos, dar cum ele nu s'au mai aplicat dupa retragerea
directorului Verzea, starea din trecut s'a continuat.
ln dorinta de a veni cat.mai mult in ajutorul personalului, directorul Verzea, prin legea speciald din 27 Fevruarie 1.9121), introduse modificari in legea
Casei de economie, credit 0 ajutor a personalului pendinte de Administratia postelor, telegrafelor i telefoanelor, in cuprinsul urmator :
S'a stabilitt ca consiliul de administratie sa se compuna din 5 functionari din Administratia centrala 0 4 pensionari, fo0i functionari superiori in corpul telegrafo-postal. Membrii pensionari s fie numiti pe 5 ani.
S'a prevazut ca preedintele consiliului de administratie sa se aleaga
din tre membrii consiliului cu majoritate de voturi.
S'a introdus dispozitia ca directorul i personalul superior al Casei sa
nu poat fi revocat din functiune decat pentru motivele cu cari se inlocuesc sau se destitue functionarii telegrafo-postali.
S'a hotarit ca functionarii Administratiunii postelor, telegrafelor 0 tele foanelor in activitate sa fie inscrki din oficiu ca membri ai Casei i ca retinerile pentru depunerile permanente s fie obligatorit
S'a completat dispozitiunile privitoare la despagubiri din fondul comun al garanthlor, prevazandu-se ca cererile pentru despagubiri sa fie insotite de acte prin cari sa se constate ca delapidatorii au fost condamnati
de just4ie i ca, in cazuri de deces, sinucideri sau disparitie, sa se stabileasca
faptele prin incheieri de acte in regula.

In afard de modificarile de mai sus, s'au mai prevazut intre scopurile casei
cloud noi principii de cel mai mare interes economic i social pentru intregul
personal i- prin care Casa era autorizata :
a) De a inlezni membrilor Casei, functionari in activitate, Procurarea
de locuinte ieftene i igienice pnin cldire, cumparare, degrevare de datorii
i ipoteci i acordarea de imprumuturi pentru reparatiuni i adause ;
b) De a inlezni membrilor casei procurarea de combustibil sau alte
obiecte de prima necesitate prin infiintarea unui magazin de desfacere cu
preturi avantajioase.
Pentru aducerea la indeplinire, mai cu searna a celor din urma principii,
directorul Verzea a depus o deosebit staruinta i, ajutat de directorul Casei N.
Voinescu i de consiliul de administratie, a luat urmatoarele masuri :
A ciimparat cu suma de 1.40.000 lei dela Creditul urban din Bucureti, un
loc in suprafata de 72.000 m. p., situat in oseaua Millai-Bravu (Bulevardul de
centura), foarte aproape de linia tramvaiului din calea Dudeti, in scopul de a-1
1) Butetinul Telegrafo-Postal din 1912, pag. 36.
40

www.dacoromanica.ro

- 630 parcek si a se construi de Casa de credit locuinte pentru personalul inferior.

Tot in acest sens, directorul Verzea a urmgrit cumprdri de terenuri in aceea
directiune, dar mai aproape de centrul orasului, pentru a se construi locuinte
personalului superior.

A cumparat dela Casa Bisericii un loc in suprafat de 3.109 in. p., situat
langa Palatul Postelor i Biserica Sf. Dumitru, cu pret de 93.277 lei, pret cat
se poate de a vantajios, in scopul de a se cldi pe el un local special pentru Casa
de economie, credit si ajutor, amenajat astfel .ca s rezulte noi foloase atat pentru Casg cat i pentru personalul administratiunii postelor, telegrafelor si telefoanelor.

Programul de ce trebui sg cuprindg constructia i dispozitivul, in liniamente generale, a fost intocmit de directorul Verzea i consiliul de administratie
al Casei, stabilindu-se astfel :
In subsol, s'a prevgzut a se face bai calde i reci pentru personalul superior
si inferior, servindu-se gratuit, canting pentru personalul inferior cu preturi cat
se poate de reduse, MI de distractie pentru personalul superior cu reviste, jurnale, bilearde, popice, etc., si pivnitele necesare pravgliilor din parter.
In parter, s'a prevazut a se face in ambele pa4i despre post i biserica
Sf. Dumitru prgvglii i biurouri, cari s se inchirieze i sg producg venituri
Casei; canting pentru personalul superior al Administratiei postelor ; said mare
de spectaco le cu anexele ei, servind ca salg pentru conferinte, intruniri, serbari,
serate i baluri date in cerc intim sau public de personalul postal si care la
tievoe sg poat fi inchiriath si la alte societti, i sli pentru magazinul de

consum cu materii de prima necesitate, trebuincioase personalului pendinte de

Administratia postelor.
In etajul I, s'a prevgzut a se face biurouri pentru Administratia Casei de
credit, sgli pentru societatea corpului, a conductorilor i pentru consultatiuni
medicale cu tot confortul necesar.
In etajele II 0 III, s'a prevazut a se face camere confortabile pentru inchiriat cu luna personalului Administratiunii postelor din Bucuresti, cat i pentru
cei veniti din provincie.
Intregul local s'a prevazut a ave incglzire central, Iumin electricg, ascensoare, precum i toate cele necesare unei cldiri moderne.
Pe baza acestui program, arhitectul P. Antonescu a intocmit planul i devizele, stabilindu-se ca intreaga cldire s coste 1.300.000 lei.
Executarea constructiei s'a dat prin Iicitaie publicg antreprenorului S. Vasilescu, care a lasat pretul cel mai avantajios. Lucrarile s'au inceput in toamna
anului 1912 si s'au continuat, actualmente find aproape terminate.
Cat priveste constructfile de locuinte pentru personalul superior si inferior,
dui:4 retragerea directorului Verzea, ideea n'a mai fost urmrit si Casa de cre-

www.dacoromanica.ro

631

dit n'a intervenit decat prin imprumuturi individuale pentru cumpardri si degrevari de imobile la un nu mr restrans d6 functionari.
*

Una din chestiunile cele mai insemnate si pentru care directorul Verzea a
depus o deosebita bunavointa i putere de muncd, atat pentru binele institutiei
cat i pentru buna stare a personalului, a fost modificarea legii de organizare a
corpului dip 1892 si a personalului auxiliar din 1894; legi cari, dupd o existent
de aproape 20 ani, nu mai corespundeau cerintelor unei bune organizari i functiondri a Administratiunii postelor, telegrafelor i telefoanelor.
In acest scop i pentru a face o lucrare cat mai 'mina i folositoare, direcLoral Verzea la 27/VI/1911, cu decizia No. 73.6919, pe de o parte intocmeste o
comisiune restransti pentru adunarea materialului i stiintelor necesare la intocmirea unui ante-proiect pentru organizarea personalului Administratiunii postelor, telegrafelor i telefoanelor, iar pe de alta cere tuturor inspectorilor, sefilor
de circumscriptii i celor mai buni diriginti din tara sa studieze i sa propuna
modificarile ce ar trebui aduse legilor in vigoare.
Directorul Verzea i membrii comisiunii restranse au intocmit ante-proiectul legii, si la 20 Octomvrie 1911 a fost dat in discutiunea comitetului consultativ, la care s'au chemat i inspectorii, sefii de circumscriptii i unii dintre dirigintii oficiilor din lard.
Dupa o lungh discutiune, in scopul de a se introduce tot ce s'a crezut mai
bun si mai fotositor institutiei si corpului, ante-proiectul luand o forma

definitiv a fost aprobat de consiliul de ministri in sedinta dela 8 Fevruarie

1912, devenind astfel proiect de lege.
Acest proiect, gratie staruintelor directorului Verze si bunei vointe a mi-

nistrului de interne Al. Marghiloman, a devenit lege, votandu-se de Camera la

3 Martie 1912 cu 61. voturi pentru si 3 contra si de Senat la 7 Martie acela
an cu unanimitatea membrilor prezenti 2 ).
Prin aceasta lege s'au introdus ca modificari mai principale fata de legile
din 1892 si 1.894 urmatoarele :
Personalul Administratiunii postelor, telegrafelor si telefoanelor s'a
impartit inteun mod mai rational in patru clase i anume :
Personalul din cadre, format din personalul corpului, cuprins in legea
din 1892.
Personalul impiegatilor, format din personalul auxiliar primit in conformitate cu legea din 1894 si parte din personalul femenin
din corp, pana la elevele de gr. I inclusiv.
Personalul afara din cadre, format din personalul cu cunostinte speciale
de inginerie, arhitectura, mecanica, etc.
1) Dosarul Directiunii Postelor, serviciului personalului, No. 65 din 1912.
Buietinul Telegra fo-Postal din 1912, pag. 67.

www.dacoromanica.ro

- 632 Personalul inferior, format din magazineri, conductori, onstructori,

cantonferi, factori, etc., cari pana atunci n'au avut o pozitiune definitd i n'au fost prevazuti in nici o lege organica.
S'a pievazut principiul ca personalul sh poata fi.sporit prin legile bugetare, treptat cu desvoltarea exploatarii i introducerea de noi servicii.

Administratia centrala s'a impartit, dupd natura lucrarilor, in trei

mari despartiri, conduse fiecare de Cate un inspector i anume :
lnspectorul personalului, contenciosului i contabilittii.
Inspectorul exploatarii postale, telegrafice i telefonice.
Inspectorul serviciilor tehnice.
Acestor inspectori ii s'au dat diferite atributiuni in scop de descentra-

lizare, pentru a uura pe directorul general de lucrarile de mai mica hnportanta i a i se lasa thnpul sa se ocupe cu studiul chestiunilor de ordin
mai superior.

Fiecare inspectorat s'a imprtit in divizii, specificandu-se prin lege

numarul lor.
Tot in scop de descentralizare, s'a prevazut ca inspectorilor regionali,
pe langa atributiunile de inspectiuni i control, sa li se dea personalul necesar, sul poata sa ia rnasuri in cazuri de concedii, ramplasari provizorii, detaari dintr'o localitate in alta i sa ia dispozitiuni in cazuri de intreruperi
i deranjamente de linii, etc., pentru ca nu la mice cerere de concediu i la
mice cheltueala, fie cat de mica, sa se atepte personal sau aprobari dela
Directiunea generala.

Din ierarhia corpului s'a scos gradul de subdirector general, pentru

ca cel ajuns in aceast treapta ierarhica sa nu mai fie inlaturat prin punere
la pensie ca in trecut i s'a transformat in functiune, care sa fie incredintata,
dupa aprecierea directorului general, unuia dintre inspectorii cei mai Capabili.

De asemenea s'a prevazut ca inspectorul ce ocupa functiunea de subdirector, inspectorii din Administratia centrala i inspectorii regionali sa
fie egali in grad i sa aiba aceea leafa, directorul general repartizandu-i i
dandu-le insarcinari dupd priceperea i puterea lor de munch'.
Partea avantajoasa a acestor dispozitiuni a constat, pe de o parte, in
aceea ca se desvolta emulatiune intre inspectori, top cautand sa munceasca i
sa se distinga spre a fi observati i alei ca inspectori in Administratia centrala sau ca subdirector; iar pe d alta, ca daca un director se inela in aprecieri sau daca cei alei nu inai corespundeau insarcinrilor date, raul se
putea repara printr'un simplu ordin de serviciu, pe cand cu totul altfel s'ar
fi petrecut lucrurile daca acele functiuni ar fi fost grade, in care caz cei
cari le ocupau ar fi trebuit sa le mentina in paguba institutiei ani de zile.

www.dacoromanica.ro

- 633 S'au stabilit noi dispozitiuni pentru indeplinirea serviciului postal i

telegrafic in timp de rsboi, pentru infiintarea de linii strategice, precum
i pentru procurarea materialelor necesare din timp de pace, in intelegere
cu marele stat-major al armatei.
S'a prevhzut ca oficiile postale i telegratice din principalele orae ale
Orli sd fie dirijate de oficianti superiori gr.I, iar cele din celelalte reedinte de ju-

dete i de oficianti superiori gr. II, in scopul, pe de o parte, ca aceste func[iuni sh fie ocupate de personal mai incercat, iar pe de alta, pentru ca ei,
avand lefuri mai bune, s poatd reprezenta Directiurna inteun mod mai
demn.

Pentru a ridich nivelul cultural al functionarilor Administratiunii, s'a

prevdzut ca recrutarea personalului din cadre, men it a forma cea mai insemnatd parte a personalului de executie i conducere, sh se facd numai
dintre tineri bacalaureati, sau absolventi ai colilor superioare de comert,
cari vor trebul sa intruneascd conditiuni speciale de adrnitere i sd urmeze
cursurile unei coli profesionale.'
Tot in acela scop s'a prevAzut ca tinerii cari vor absolvi coli speciale de postd, i telegraf din strdindtate, cu cursuri superioare colii profesionale din lard, sd fie prirniti in personalul din cadre ca asistenti gr. I,
adicd cu un grad mai superior- decal ies absolventii colii noastre ; iar cei
caH vor poseda diplome de ingineri electriciani, recunoscute de corpul tehnic,

sa fie admii in personalul afard din cadre, cu leafa gradului ce v or avea

in acel corp.

In personalul impiegatilor s'a trecut personalul auxiliar, brbati i

femei, i elevele din corp i s'a prevAzut ca pe viitor in aceast clash' de
personal sd, nu se mai admit decal femei i acestea pentru anumite beautii i servicii, in cari ar putea fi utilizate cu folos.
Acestui personal i s'a stabilit conditiuni de admitere mai ridicate ca
cele dinainte, i, in scopul ca s nu i se mai dea intindere prea mare, in
interesul bunei indepliniri a serviciului, s'a prevdzut conditinnea ca numarul total al personalului feinenin, fat de cel bdrbdtesc, sd nu intreacd
proportia de 25/0.
Tot pin lege s'a prevazut ca locurile personalului impiegatilor devenite vacante sh se teargd din buget, iar din sumele rezultate s se creeze
locuri pentru personalul din cadre, astfel ca intr'un interval de timp personalul auxiliar s dispard i sh nu rdmand decat impiegate femei, bine
inteles intr'o proportie redus.
S'a prevAzut conditiuni de admitere atat pentru personalul afard din
cadre cat i pentru personalul inferior.
www.dacoromanica.ro

- es4

Pentru inaintarile personalului din cadre, s'a mentinut concursurile

pentru obtinerea gradului de oficiant inferior si superior gr. III, in scop de
selec4ionare, iar pentru inaintarile intre celelalte grade s'a cautat sa se dek
mai mult ca in trecut, preferinta vechimii in grad, gall de ultimele grade
ierarhice, unde s'a dat preferinta meritului.
In ceeace priveste inaintarile la merit, s'au stabilit noi reguli s'a
prevazut ca ele sa se fac prin tablouri anuale intocmite de comitetul consultativ, dupa recornandrile inspectorilor regionali i inandu-se cont de
notele aflate la Directiune, puterea de munch, aplicare i serviciile indeplinite de fiecare functionar, iar pentru gradele mai superioare, pe lng cele
de mai sus, s se aibii in vedere ca cei propusi s posede spirit de conducere,
initiativa si imp unere subalternilor.

Titlurile academice cdpatate de personalul din cadre din propria lui

initiativa sau dupg desemnarea Directiunii generale, precum si lucrarile
originale Acute de acela personal si cari ar -aduce servicii institutiei s
constitue drepturi la o singura inaintare la alegere.
Inaintrile personalului tehnic (inginerii) afar din cadre s'a prevazut
a se face dupa regulile si stagiul prevazut in legea de organizare a corpului
tehnic, iar a celuilalt personal earl din cadre si a personalului inferior
dupa regulile stabilite prin regulament.
Lefurile personalului din cadre s'au sporit simtitor fat de cele fixate
prin legea din 1892, sporuri justificate prin multiplicarea serviciului, marea
raspundere baneasca i prin faptul ea in tirnp de aproape 20 ani de cand
datau cele vechi, vieata i conditiunile de traiu se scurnpiser foarte mult,
ceeace facuse ca in acest interval lefurile functionarilor din alte administratiuni sa se sporeasca chiar de mai multe ori.
Aranjamentul sporurilor a fost fascut astfel ca sa profile mai mult
functionarii din clasa de mijloc si cei mici.
Cat priveste personalul impiegatilor, pe de o parte, s'au prevdzut locuri
prin lege, pentru a se putea sa li se imbundtateasca starea prin inaintare,
iar pe de alta, s'a stabilit ca acestor functionari sA li se sporeasca lefurile
din 3 in 3 ani cu cate 20 lei lunar.

Dela aceste sporuri se inldturau insa, pentru un anumit timp, sau

pentru o perioada de 3 ani, cei cari aratau rea vointa, sau aveau puntaxi rele.

S'a prevazut intregului personal din cadre, afar% din cadre si al impiegatilor, iar personalului inferior numai celui din orasele resedinta de
judifte si dela frontiera, indernnizatii anuale de locuinta, echivalente cu leafa
bugetara dela 1. pand la 3 luni, tinandu-se cont de clasa din care face parte
functionarul si de localitatea in care functioneaza.
www.dacoromanica.ro

- 635 Aceste indemnizatli au fost de eel mai mare folos functionarilor telegrafo-postali, cari sunt supusi la cele mai dese transferdri i, din cauza felului
de serviciu de zi si noapte, sunt obligati a st pe chirii mai scumpe, In apropierea oficiilor postale, situate in centrul oraselor.

Pontru transferari in interesul serviciului, pe langa transportul sari, al

sotiei, copiilor si bagajelor in contul Statului, s'a mai prevazut a se acorda
functionarilor o indemnitate de demenajare i arnenajare fixata la 450 lei
pentru inspectori. oficianti de toate gradele i asimilatii lor, 300 lei pentru
asistenti, impiegati i asimilatii lor si 150 lei pentru personalul inferior,
reducandu-se pentru personalul necasatorit la a treia parte.

S'au suprirnat diurnele fixe lunare decate 300 lei pentru inspectori si
200 lei pentru controlori, prevazute in trecut, si s'a stabilit a se da acestui
personal diurne numai pe zilele cand vor fi in inspeetiuni sau anchete.
S'a aranjat in mod inai rational plata personalului dislocat provizoriu.
sporindu-se indemnitatea la 10 lei pe zi pentru oficiantii superiori i asirnilatii lor, 8 lei pentru oficiantii inferiori i asimilatii lor, 6 lei pentru asistenti i impiegati si 4 lei pentru personalul inferior.
Pentru personalul necasatorit insa indemnitatile de mai sus se scadeau
la jumatate.

Regularea drepturilor la pensiune s'a stabilit a se face in conformitate

cu legea generala de pensiuni, ins, avandu-se In vedere c functionarii
Administratiunii postelor, telegrafelor i telefoanelor, prin natura serviciilor
ce indeplinesc, se epuizeaza mai repede ea funetionarii altor institutiuni, s'a
prevazut Ca eei eari, vor irnplinI etatea de 57 ani si 36 ani de serviciu efec-

tivi, in conformitate cu art. 1, al. V si art. 21, al. c din legea generala de
pensiuni, sa fie de drept i obligatoriu pusi la retragere din oficiu, pentru
a-si regula drepturile de pensie la cea dintaiu epoc de inscriere.
Totodata s'a mai prevazut ca functionarii cu drepturile regulate la
pensiune.sub nici un rnotiv sa nu mai poat continua serviciul, sau O. fie
reprirniti optand pentru functiune, spre a nu se mai repeta cazurile din
trecut si a se pune capt ineercarilor facute in acest sens.
S'a stabilit aplicarea pedepselor intr'un mod mai rational, dispunandu-se ca pedeapsa suspendarii si a transferarii pe contul functionarului,
pedepse cu urmari destul de grave, s se aplice de comitetul consultativ.
Tot relativ la pedepse, s'a prevazut ca pentru lipsa cunostintelor serviciului, pentru purtarea rea provenita din vitiuri i greseli ce aduc discreditarea serviciului, fara a se fi comis fapte infamante sau cari cad sub prevederile codului penal, sa nu se mai aplice, ca in trecut, pedeapsa destituirii,
ci retragerea functiunii, care se va hotari de consiliul de disciplina.
www.dacoromanica.ro

636

S'a introdns dispozitia ca fiecare functionar sa poatrt obtine anual concedii

recreative dela 15 la 30 zile, tinandu-se cont de grad, vechime i serviciile

indeplinite, si ea aceste concedii s se acorde treptat in cursul anului, pentru

ca serviciul s nu sufere.

in fine, s'a prevazut ea dispozitiunile legii sa se puna in aplicare pe

1 Octomvrie 1912, cu exceptie de sporurile de cheltueli, cari sa se prevada
in bugetul dela 1 Aprilie 1913.
Acestea sunt in general modificarile i imbunattirile mai principale introduse prin legea pentru .organizarea personalului Administra4iei postelor, telegrafelor, teleloanelor si a serviciilor dependinte, iar principiile ei au fost luate din
cele mai bune legi ale Adrninistratiilor postale din tarile straine, adaptate mijloacelor tarii noastre i erau menite s dea aceleasi roade ca si in acele tri, si
sh indrumeze spre progres intreaga noastra institutie.

Pentru punerea in aplicare a partii financiare a legii trebuind ins ca bugetul de cheltueli al Administratiunii postelor sa fie sporit eu aproximativ
1.800.000 lei, directorul Verzea, in scopul ca Statul s nu primeasea dela aceasla Adrninistratie un excedent de venituri mai mic ea in trecut, in acelas
timp intocmeste i un proiect modificator al legii de exploatare, despre care
voni vorbi mai tArziu, menit sa ereeze noi i insemnate surse de venituri pentru
serviciile de post, telegraf i telefon.

lmediat dupa sanctionarea legii de organizare, directorul Verzea, ajutat de

comisiunea care a luat parte la intocmirea ei, a procedat la formarea regularnentului desvoltator al legii.
Regulamentul intocmit in mod cat se poate de arnanuntit i explicand toate
pArtile legii, spre a nu se mai da loc la interpretari, a fost dat in discutiunea cea
mai larga a comitetului consultativ, la care au fost chemati i inspectorii din
lark sefii de eircumscriptii i unii din dirigintii de oficii.
Regularnentul astfel format si discutat, s'a sanctionat la 21 Septemvrie
1912 I}, punandu-se in aplicare in tot ceeace privesqe partea administrativa pe
ziva de 1 Octomvrie acelas an.
Paralel cu intocmirea rep ulamentului, in intervalul dela Aprilie pand la
Octornvrie 1912, directorul Verzea ia masuri treptat pentru punerea in aplicare
a dispozitiunilor administrative continute in lege, astfel: infiinteaza inspectoratele exploatarii i cel al serviciilor tehnice, (land ambilor inspectori atributiuni
de descentralizare ; intocmeste comitetele de exploatare i tehnic pentru studierea
anumitelor*chestiuni; pune in aplicare concediiie recreative in spiritul legii ; ia
masuri pentru infiintarea colii profesionale, care s formeze personalul corpului ; i, in fine, face toate lucrarile ca la Octomvrie 1912 totul s fie gata pentruca
1

Monitorul Oficial No. 146 din 191%

www.dacoromanica.ro

637

Adminfstratia postelor, telegrafelor i telefoanelor s se conducA, in ceeace priveste pArtile administrative, dupA noua lege de organizare i regulamentul desvolttor.

In ceece priveste indeplinirea serviciilor postale si pArtile privitoare la exploatare, directorul Verzea a luat ca mAsuri mai principale urmAtoarele :

In scopul de a usura formele pentru predarea obiectelor recomandate, aprobd, cu incepere dela Decemvrie 1911 1), ca asemenea trimiteri s se poatA
preda irnputernicitilor cu procuri lega1iz4te de autoritAtile judiciare sau poliierAmanand ca procuri autentificate, conform dispozitiunilor regulamentului, sd se ceara numai pentru mesagerii.
Pentru a face ca cotele burselor ce functioneazd pe langA Camerele de comeg, f i cari publich pretul de vanzare al efectelor, cerealelor i alirnentelor, sh

poat fi distribuite la un numar cat mai mare de persoane din intreaga tart,
dispune, cu incepere dela Septemvrie 1911 2), ca atat cota oficialrt a Bursei din
Bucuresti cat si a celorlalte Burse din tard, sA se considere ca publicatiuni periodice, i ca atare sa se taxeze cu 1 ban de fiecare exemplar, iar nu ca imprimate, cu taxa de 3 bani.
De oarece la ghisetele de poste-restante ale oficiilor se prezentau, pentru a
ridich corespondenta, biei si fete sub varsta de 18 ani, unii purtand chiai uniformele scolilor ce urmau, si in scopul de a se pune caprtt cAderii in desfrau ;i
imoralitate, dupA cum se fAcuse si in Virile strAine, cu incepere dela Aprilie
1912 dispune ca 3) :
SA se refuze hberarea oricrtrei corespondente la ghisetele de poste-restante
minorilor cari nu vor fi insoti[i de prtrinti si de rude adulte, sau dacrt nu vor
prezenta autorizatiuni legalizate din partea acestora, cd pot ridich astfel de corespondente.

Cat pentru scolarii In uniforme ei sa prezinte autorizatiuni vizate de directorii scolilor ale cAror cursuri urmeazd.

In urma cererilor i pentru a satisface interesele caselor cornerciale, cu incepere dela 22 Iulie 1912 4), dispozeazA ca pachetele cu i fan valoare declarath
s poatA fi inchise i cu plumburi, in felul celor ce se intrebuinteaza la biurourile varnale si la calle ferate, i pe cari -sa," se imprime cu ajutorul unor masini
iniiaIele sau marca special a expeditorului. Totdeodatrt s'a stabilit ca, in ase1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1911, pag. 283.
2) Buletinul Telegrafo-Postal din 1911, pag. 236 *i 286.
3) Buletinul Telegrafo-Postal din 1912, pag. 142.
4) Buletinul Telegrafo-Postal din 1912, pag. 230.

www.dacoromanica.ro

038

menea cazuri, pe foile de insopre, in locul rezervat pentru sigiliul cu ceard, s

se aplice cu tus facsimilul initialelor sau march aplicate pe plumb.

Spre a completa prevederile art. 122 din regulamentul legii de exploatare si in scopul de a stabill reguli uniforme, dispozeaza, cu incepere dela 9 Septernvrie 19121), ca toate oficiile cari au casate postale cu chei pentru public, s
perceapa dela fiecare abonat o garantie de 5 lei, spre a se avea cu ce sh se refaca cheia in caz de pierdere sau nepredare la expirarea abonamentului.
Totdeodat s'a stabilit ca, pentru verificarea situatiunii calsatelor si a depozitelor, oficiile s infiinteze un registru de partizi, in care s se indice numele
abonatului, data cand s'a facut abonanientul, termenul lui i depozitut pentru
garantie.

In scopul de a aetivA mersul trimiterilor postale pe liniile aglomerate, dispozeaza, la 21/VIII/1911, infihrtarea biurourilor ambulante BucurestiGalati
No. 23 si GalatiBucuresti No. 24, iar cu incepere dela 16/VIII/1912 inflintarea

biurourilor ambulante BueurestiCampu-Lung No. 25 si Campu-LungBueuresti No. 26.

Pentru a simplifica operatiunile de trimiteri de bani in nurnerar hare

oticii si spre a nu ingreuia operatiunile controlei din Directiune, cu incepere dela
Aprilie 1911 2), dispune ca mandatele postale schimbate intre oflcii in interesul serviciului s se emita pe valori nelimitate.

Privitor la mandatele postale si Intrucat perceperea (liferentei de curs se

facea numai in baza aranjamentului international al mandatelor postale, iar fixarea ei depindea de diferite irnprejurri, printr'un regulament, sanctionat la 17
Ianuarie 1911 3), stabileste ea diferenta de curs sa se fixeze de catre Directia generald a postelor, la 1 si la 16 ale fiecarei luni, dupa' cursul schhnbului asupra
strainatatii, pe pre-tul oferit pentru napoleoni de aur, cuprins In cota oficiala a
Bursei, publicata in Monilorul Oficial, rotunjindu-se fractiunile din 25 In 25
bani.

Tot relativ La perceperea diferentei de curs si de oarece pentru mandatele

postale in ternatiouale, cari nu se achitau celor In drept, la Inapoere nu se restitui decat valoarea depus, iar di ferenta de curs ramnea. In profitul Administratiei, ceeace era nedrept, a dispozat, cu .incepere dela Ianuarie 1912 4), ca la
toate mandatele internationale inapoiate, odata cu valoarea br,. sh se restitue
depunatorilor i diferenta de curs perceputa la prezentare.
Intrucat operatiunile cassieriei generale se faceau In asa mod ca nu se putea
if Buletinul Telegrafo-Postal din 1912, pag. 256.
3) Buletinut Telegrafo-Postal din 1911, pag. 93.
3) Butetinta Telegrafo-Postal din 1911, pag. 93.
4) Butetinut Telegrafo-Postal din 1912, pag. 10.

www.dacoromanica.ro

639

stabill cu usurinta situatiunea cassei, cat si in scopul de a se Indeplinl un control

practie asupra unei insemnate manipuldri banesti, en incepere dela 1 Aprilie

1.9121), stabileste noi reguli i registre de contabilitate, cari s se tina unele de
Directie i altele de cassierie, putandu-se astfel verifica zilnic si cu cea mai mare
usurinta incasarile, platile i soldul cassei.

In scopul de a se inlatura intarzierile ce se faceau cu rambursarea cheltuelilor ocazionate oficiilor pentru diferite lucrari, cat i pentru a se indeplinl un
control mai serios asupra lor, dispune, cu incepere dela Iunie 19122), pe de o
parte ca toate oficiile sa Inainteze actele de portofoliu aflatoare in casele lor spre
a se face lichidarea cat mai in grabh, iar pe de alta stabileste noi reguli de urmat pentru viitor.

Ches tiunea functiondrii controlei mandatelor postale si stabilirea situatiunii

de mannuirea fondurilor din trecut, despre cari am vorbit la pag. 589 a preocupat
foarte mult pe directorul Verzea, care imedit dupa ce a luat conducerea Admi-

nistratiunii postelor a cautat cu insistent s puna regula In efectuarea controlei mandatelor i sa i se prezinte situatiunea exacta a fondului, Insa neputand
obtine rezultatul dorit, la 20 Noemvrie 1911, prin deeizia motivata de mai jos,
constata faptele i dispozeaza. :

Avand in vedere ca dela introducerea serviciului de mandate internationale, in anul 1879, si a modificarilor introduse in manipularea mandatelor interne, in 1880, nu s'a facut la aceste servicii decat o controlk prin
care se stabilea achitrile i prezentarile, i aceasta cu mari intarzieri, iar
suma celor ramase neachitate se reporta din an In an asupra anilor urrnatori, i ca atare nu s'a stabilit nici odata o situatiune exacta de manipularea
unor atat de Insemnate fonduri ;
Avand In vedere ca aceasta stare de lucruri a Lost recunose.uta si de
predecesorii mei i, ca In 1908 s'au luat dispozitiuni pentru introducerea
unui nou sistem de controla, care sa permita facerea situatiunii fondului,
precum si de a se Uchida fondul anterior acelei date, dispozitiuni cari n'au
fost aduse la Indeplinire de diviziile de exploatare i contabilitate ;
Avand In vedere Ca dela venirea noastra In capul acestei Administratiuni am cerut a se stabill situatiunea fondului din trecut si a celui actual
[Ana la finitul anului 1.910, si c sus aratatele diviziuni n'au putut a ne da
o situatiune exacta, clara i bazata pe acte ;
1) Dosarul Direetei postelor No. 70, din 1910.
Buietinul Telegrafo-Postal din 1912, pag. 209.

www.dacoromanica.ro

640

Noi,

Directorul general al postelor, telegrafelor i telefoanelor,

Decidem :

1. Controlele mandatelor interne si internationale cu biurourile lor de

reclarnatiuni, arhiva respectiva, precum si personalul acelor servicii se deslipesc dela divizia de exploatare si se alipesc la divizia postelor rurale, unde

vor forma cloud servicii, dirijate fiecare de care un sef de serviciu, sub
conducerea sefului acelei diviziuni, Const. Minescu ;

2. Dela 1 Ianuarie 1912 se va infiinta un nou fond al mandatelor interne si internationale, urmand ca de aci inainte ambele controle sa se
faca lunar si in asa mod Meat sa cunoastem exact situatia fiecarei luni, iar
fondul actual sa se lichideze treptat i pe indsurd ce se va controla si lichid
conturile lunilor trecute si in curs ;
3. Divizia contabilittii ii va aranja registrele pentru noul fond, in
asa mod ca s avem o situatie clara i exacta a sumelor intrate
si tot astfel o situatie a lunilor asupra carora controla s'a efectuat definitiv
de care divizia postelor rurale
Domnii sefi de divizii, posta rural, contabilitate, exploatare i administratie vor aduce la indeplinire prezenta deciziune.
Directorul general, Locotenent-Colonel V. VERZER.

Controla mandatelor inceputa dela 1 lanuarie 1912 pe bazele sus aratate

s'a Indeplinit in reguld, stabilindu-se lunar suma prezentarilor, achitrilor si a

celor rainase in suferinta. Pentru acestea din urma se punea struinta a se

achit fie destinatarilor, fie expeditorilor, rrnanand ca cele ce nu se puteau achit

sa se fad la timp venit la Stat.

Ca punerea in aftlicare a noulai sistem de control s'a cautat a se simplifica

formele de rnanuire ale mandatelor postale, astfel, cu incepere dela Maiu

1912 1), s'a dispus sa se tina o singura situatiune pentru mandatele achitate, in
loc de dotia ca In trecut i ca In acea situatiune sa se treac mandatele in ordinea achitrii, inlaturandu-se munca zadarnica din trecut, cnd mandatele se
aranjau pe oficiile de origina, numar de prezentare si data ernisiunii.
De asemenea, cu incepere dela lulie 1.912 '1), s'a dispus a nu se mai oprl
la oficii cpii depe registrele de prezentare ale mandatelor postale, inlaturandu-se iaras munca personalului i intrebuintarea unei mari cantitati de impri mate.

Cat priveste vechea controld, Orli la Aprilie 1912 s'a adus si ea in curent,
s'au achitat mandatele in restanta 'Ana la sfarsitul anului 1911 si s'au lichidat
conturile cu strainatatea.
4) Bulelinul Telegrafo-Postai din 1912, pag. 176.
2) Buietinul Telegrajo-Postal din 1912, pag. 228.

www.dacoromanica.ro

- 641 Cu aceasta ocazie la fondul vechiu al mandatelor in loc de excedent insemnat, cum ar fi trebuit s fie, de oarece la acel fond se adaugasera sume Insemnate din dobanzile rezultate din manuirea fondului, din diferentele de conversiune si din mandatele neprezentate la achitare pe timp de 31. ani, s'a constatat un deficit destul de mare, ce urma sa se defineasca printr'o revedere a
manuirii fondului in trecut, lucru care ar fi putut duce si la stabilirea rdspunderilor, dar care, dupa. retragerea directorului Verzea, spre sfarsitul anului 1912,
nu s'a mai continuat cu ravna ceruta si nu s'a sfarsit Inca.
* * *

0 chestiune de mare insemntate si folos pentru Administratiunea.postelor.

telegrafelor i telefoanelor, si care s'a transat satisfcator in timpul de conducere
al directorului Verzea, a fost chestiunea privitoare la tranzitul corespondentelor,

despre care am vorbit la pag. 611. si pentru care, dintr'o lipsh de prevedere,
Administratiunea noastra platise in plus Administratiunilor straine, in timp de
6 ani, peste 200.000 lei.
Cum in acel timp se apropia termenul pentru tinerea unei noi statistici,
dupa care urma sa se stabileasca plata tranzitului pe un period urmator de alti
6 ani, s'a dispus punerea in cartare direct a biurourilor postale ambulante romane cu mare parte din biurourile straine, inlaturandu-se astfel tranzitul deschis, care, fiind de 7-10 ori mai scump ca cel inchis, provocase sporul de cheltueli sus aratat.
Prin masurile luate, si in urma statisticii ce s'a tinut spre inceputul anului
1913, s'a ajuns ca de unde in trecut se plateau Administratiunilor straine anual
61.000 lei, sa nu mai platim nirnic, ba Inca sLi incasain dela ele 215.000 lei
anual.

***
Construirea de localuri proprii pentru oficii a preocupat foarte mult i pe
directorul Verzea, care a dispus s se studieze i sa se intocmeasca planuri tip,
pentru oficii midi situate in comunele rurale, pentru oficii situate in comunele
urbane, pentru oficii in mice capitala de judo; si pentru oficii in orase unde se
afla i resedinta inspectoratelor regionale.

A intrat apoi in tratiiri cu o societate straina de construcliuni, care dispunea de marl capitaluri i Meuse constructiuni in alte ini, pentru a ne Collstrui localurile trebuincioase, platind un amortisment anual de 51/2 60/0,
ceeace ar fi facut ca nurnai din chiriile ce se plateau sa se amortizeze costul cladirilor. bin cauza insa a izbucnirii rasboiului balcanic si a retragerii capitalurilor, chestiunea a ramas in suspensie.

www.dacoromanica.ro

640 --

In scopul de a pune mai la indemana publicului serviciile de post, telegraf i telefon, directorul Verzea in timpul sau de conducere a infiintat urmatoarele oficii :
In anul -1911 : Bucuresti-Bursk Potcoava (Olt), Poiana (Dolj), Govora
(Vakea) i biuroul autorizat Zvoristea (Dorohoi) ;
In anul 1912 : Onesti (Bacau), Islaz (Braila), Sulita i Ripiceni (Botosani) i biuroul autorizat Ceptura (Prahova).

Tot in acest scop s'a dat indeplinirea serviciului postal la urmtoarele statiuni de cale ferata
In anul 1911 la garile : Calinesti (Bucuresti-Pitesti), Spinoasa (Podul
Iloaiei-Harlau), Nehoiasul (Buzau-Nehoiu), Crttelu (Bucuresti-Oltenita), Stanesti, Chiriacu si Toporu (Giurgiu-Draganesti), Ialomita, Armsesti i Poenaru-Bordea
(Ploiesti-Slobozia), Docaneasa i Tlasmani (BalladBeresti), Palas, Medeea i Valul lui Traian ( Cernavoda:

Constanta).

In anul 1912 la garile : Pasarea, Bogdana, Baraganul i Dorobantul

(Bucuresti-Constanta), Baldnoaia (Giurgiu-Draganesti),
Ciorani, Netoti, Andrasesti i Crizanesti (Ploiesti-Slobozia),
Baldovinesti (Braila-Barbosi), Ulmuletu i oimu (Roe
siori-Zimnicea) i Umbraresti (Galati-Tecuci).
*

In ceeace priveste indeplinirea serviciului postal rural, directorul Verzea a

luat ca msuri mai prineipale urmatoarele :

Pentru a aduce o mai mare inlesnire populatiurni rurale, a dispus, cu incepere dela lunie 1912, ca toate agenpile speciale pe lng serviciul de colete
postale interne sa indeplineasca si serviciul de colete externe cu valoare si rainburs, ins numai la sosire 1).

Tot in acelas scop a dispus, cu incepere dela August 1912, ca toate agentiile speciale i factorii rurali sa primeasc la prezentare i sa distribuie direct
publicului colete postale interne cu valoare i ramburs pana la 500 lei 2)

Relativ la serviciul postal rural, este de adaugat c intru cat prin modificarea legii generale de pensiuni s'a prevazut trecerea tuturor caselor de ajutor
la Casa generala de pensiuni a Statului, cu incepere dela 1/14 Aprilie 1912, Casa
de ajutor a personalului postal rural s'a desfiintat, iar fondul ei in suma de
360.910 lei, 25 bani s'a trecut la Casa pensiilor.
t) Buletinul Telegrafo-Postal din 1912, pag. 191.
2) Butatinut Telegrafo-Postal din 1912, pag. 231.

www.dacoromanica.ro

643 --

Prin masurile luate i sustinute de ministrul de finante de atunci s'a prevazut ca numai parte din ajutoarele ce se acordau personalului rural de Casa
lor sa se acorde de Casa generala, de pensiuni, factorii rurali fiind astfel lipsiti
de imprumuturile pentru cumprari de cai, cariole i furaje $i de ajutoarele cand
le mureau caii sau li se stricau cariolele in timpul $i din cauza serviciului, ajutoare de cea mai mare insemnatate pentru buna indeplinire a serviciului postal rural.
*

In relatiunile cu strinatatea, in timpul directorului Verzea, a intervenit o

intelegere Mire Romania $i Grecia pentru introducerea mandatelor telegrafice
intre ambele taxi cu incepere dela Octomvrie 19121).
*

Aceea$ activitate intens a depus directorul Verzea i pentru buna organizare i functionare a serviciului telegrafic $i telefonic, luand ca mai principale
urmatoarele masuri :
In ceeace privgte serviciul telegrafic :
A continuat lucrarile incepute de predecesorul su pentru mutarea i instalarea oficiului telegrafic central Bucure$ti in actualele sali, lii scopul ca in
locul sau sa se instaleze multiplul telefonic.
A stabilit, cu incepere dela 23 Iunie 1911 2), ca reducerea de 300/0 acordata
corespondentilor de gazete sa se fac atat agentiei telegrafice romane din Bucti-

re$ti pentru telegramele adresate sucursalelor sale din tail, cat $i sucursalelor
pentru telegramele ce vor adresa agentiei.
A admis, cu incepere dela 19 Iunie 19123), ca pentru telegomele de presa
preschimbate intre Rusia $i Romania de catre agentiile telegrafice din Bucure$ti
$i Petersburg $i intre cea din urma i agentul sail din Bucure$ti s se acorde o
reducere de 500/0.

A dispus, in scopul de a se activ mersul corespondentelor telegrafice $i a

se inltura infiintarea multor fire telegrafice directe, sa se fac studii amanuntite
pentru formarea de centre telegrafice, in di ferite parti ale Orli, cum ar fi :
Craiova, Pite$ti, Bucuresti, Ploieti, Constanta, Braila, Galati, I3acau $i Ia$i, la
can s abutizeze oficiile din regiunea lor, iar centrele s se lege intre ele prin
aparate rapide.
1) Buletinui Telegrafo-Postal din 1912, pag. 255.
1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1911, pag. 183.
9 Buietinul Telegrafo-Postal din 1912, pag. 198.

www.dacoromanica.ro

644

A introdus in serviciul oficiului telegrafic central Bucuresti in Julie 1911.

aparatul rapid Wheatstone, in scopul de a se activ schimbul corespondentelor
telegrafice intre Occident si Orient pe via Berlin-Bucuresti-Constantinopol.
Cum insh in Administratia postelor germane se incerc un nou aparat rapid
Siemens,,, directorul Verzea, cu ocaziunea uneivizite ce a racut la Berlin, a
intervenit pe 1nga acea Administratie sh se construeasch i sh se introduch asemeni aparate i pe linia Berlin-Bucuresti-Constantinopol.
in ceeace priveste serviciul telefonic :
A'continuat lucrrile incepute de predecesorul shin si a activat instalarea
multiplului telefonic din Bucuresti.

A dispus, cu incepere dela 27 Ianuarie 1911 I), sh se formeze tablouri pe

oficii de existenta i situatia tuturor posturilor telefonice judetene, intrucht se
instalaser o multime de astfel de posturi Mr tirea i aprobarea Directiunii.
A inmultit numhrul circuitelor telefonice dintre Bucuresti-Sinaia i dintre
Bucuresti-Brhila-Galati, in scopul de a usura cornunicatiunite telefonice intre
aceste locafitati.

A facut sh se lucreze si sh se dea in exploatare la 1 August 1912 2) un circuit telefonic special intre T. Severin-Varciorova-Orsova, admitandu-se a se
tine con vorbiri intre Craiova, Severin i Varciorova cu Orsova, llerculesbad,
Lugos, Ternesvar, Nagykikinda si Szeged.
A inceput la Julie 1911 tratative cu Administratia postelor austriace pentru
inflintarea unei comunicatiuni telefonice directe intre Bucuresti-Viena, farh a
trece pe teritoriul ungar, In scopul de a se satisface atttt multiplele interese couterciale, industriale si de pres, cat i ca innalth ratiune de Stat.
Tratativele au dus la bun sfarsit, incheihndu-se in acest sens o conventiune
in anul 1912. Linia Bucuresti-Viena s'a intins pe un traseu special dealungul
chiei ferate Buoresti-Buzdu-Bachu-Burdujeni, in leghturh cu linia austriach, ce
urtna drutnul Cernhuti-Lemberg-Krakau-Viena.
A luat mhsuri sh. se fac studii pentru refacerea retelelor telefonice judetene
pe principiul ea in fiecare judeh pe lngh oficiile agenpile speciale existente,
st se mai infiinteze i alte oficii i agentii, ca la acele centre sh se lege prin fire
directe fiecare localitate ruralh i ca centrele sh. se lege intre ele i cu capitala
judetului prin fire speciale i directe.
Prin acest sistetn s'ar Ci ajuns sh se infhture neajunsurile exploathrii de
asthzi si dach s'ar fi legat i capitalele de judete cu centrul 1irii prin lire speciale.arn fi putut sh a vern un serviciu telefonic real.
* * *
1) Buletinul Telegrafo-Postal din 1911, pag. 41.
2) Buletinut Telegrafo-Postal din 1912, pag. 232.

www.dacoromanica.ro

645

Pentru a aduce la indeplinire prevederile art. 10, al. IV, din legea de organizare a personalului Administratiunii postelor, telegrafelor i telefoanelor
a serviciilor dependinte, in privinta constructiilor liniilor telegrafice de interes
strategic si procurarea materialelor de post, telegraf i telefon necesare in timp
de rsboi, directorul Verzea,inainte de votarea acelei legi, cu adresa No. 7466 din
FevruPrie 1912 1) a aratat ministerului de rsboiu reaua stare si lipsa de cele
trebuincioase in care se gsea. Administratia postelor i c materialul de care
dispune armata nu corespunde scopului din toate punctele de vedere si a cerut
a se numi o comisiune mixtd, care s intocmeasca pe de o parte un nou regulament pentru functionarea diferitelor ramuri de serviciu postal, telegrafic si telefonic In campanie i manevre, iar pe de alta s stabileasca materialele necesare
pentru a corespunde cerintelor de atunci i cele viitoare.
Desi ins 5. comisiunea s'a achitat de insrcinarile date si desi msurile propuse au fost aprobate de comisia mixt superioara compus din delegali ai marelui stat-major i ai Directiunii postelor, prin luna Decemvrie 1912, totus campania din 1913 ne-a &it, in ceeace priveste serviciile de post, telegraf si telefon, destul de nepreparati.
* * *

In acelas timp cu intocmirea legii de organizare a personalului Administratiunii postelor si a serviciilor dependinte, si despre care am vorbit mai inainte,
directorul Verzea s'a gandit si la modificarea legii de exploatare din 1.900, in
scopul pe de o parte de a pune acea lege in acord cu noile cerinte ale serviciilor,
iar pe de alt parte a revizul taxele, a dA. desvoltare unor anumite servicii si a

introduce altele noi, spre a marl si crei noi venituri Administratiunii postelor, telegrafelor i telefoanelor.
In acest scop, la 28 Iunie 1911, pe de o parte intocmeste o comisiune pentru a strange materialul necesar la alcAtuirea legii de exploatare, iar pe de alta
cere inSpectorilor, sefilor de circumscriptie i unora din dirigintii oficiilor din
Ora sa fac propunerile ce vor crede c trebuiesc aduse acestei legi.
Directorul Verzea i membrii comisiunii au intocmit ante-proiectul legii
de exploatare i 1-a dat in discutiunea comitetului consultativ, la care s'a chemat
a luA parte si cei carora li se ceruse a face propuneri de modificari.
Pupa o lung discutiune, in scopul de a se intocm1 o lucrare cat mai bun,
ante-proiectul a luat forma definitiv si a fost aprobat de consiliul de ministri
in sedinta dela 22 Fevruarie 1.912, depunandu-se pe biuroul Camerei la 4 Martie acelas an.

Prin acest proiect se aduceau legii de exploatare din 1900 ca mai principale urmtoarele moclifichri :
-1) Dosarul Direqiunii Postelor No. 74 din 1911
41

www.dacoromanica.ro

- 646 Plata cheltuelilor pentru intrelinerea i exploatarea serviciului postal

rural s'a prevazut a fi pusa in sarcina Statului care incaseaza veniturile,
degrevandu-se judetele de insemnatele sume cu cari contribuiau la intrginerea acestui serviciu.
Intre serviciile ce se indeplinesc prin posta s'a prevazut a se introduce :
Operatiunile de incasarea, plata i transfertul sumelor de bani prin
cekuri i virimente, serviciu care aduce mult inlesnire comertului, industriei i intregului public in Austria, Ungaria, Elvetia, Germania i Belgia
Distribuirea actelor judiciare (citatiuni, somatiuni, etc.), dupa cum se
face in Germania, Elvetia, Franta, Belgia, etc., dispoz4ie ce ar aduce foloase populatiunii, intru cat s'ar putea indeplini diferite proceduri cu taxe
minime.

Posibilitatea ca Directiunea postelor sa se insarcineze i cu alte servicii, a caror introducere s'ar gasi necesara, Med a fi nevoie s se modifice legea.

Totdeodata s'a mai prevazut ca :

Taxele pentru scrisori sa se scada prin ridicarea greutatii de taxare

dela 15 la 20 gr.
Predarea obiectelor recomandate sa se faca i cu expres, prin trimii
speciali, imediat dupa sosirea curselor, in schimbul unei suprataxe de 25
bani de trimitere.
Pentru inlesnirea comertului, industriei i presei sa se introduca aa
zisele scrisori in garew, can sa se predea destinatarilor la sosirea trenuri-

lor, percepandu-se o suprataxa de 50 bani sau un abonament lunar

de 5 lei.
Taxa jurnalelor i publicatiunilor periodice, ce se trimit .colportorilor

in pachete, s se scada dela 1 1/2 la 1 ban de 50 grame sau fractiune, prevazandu-se ca greutatea unor asemenea pachete sa se ridiu dela 2 la 5 kg.
Publicaiunile straine, cari se introduc in tar pe alt cale decat prin
posta, sa fie supuse la taxele de imprimate.
Corespondentele recomandate s poata fi incarcate cu ramburs Ora

la 1000 lei de trimitere, in loc de 500 lei, i ca taxa:de:retributie sa se incaseze la prezentare, intru cat personalul postal face serviciul i in cazurile
cand nu le poate preda la destinatie.
Corespondentele cazute in rebut din cauei ca nu s'au putut preda nici
destinatarilor, nici expeditorilor sa se deschida imediat, iar nu dupa un an,

i, dupa ce se aft numele expeditorilor, sa li se inapoieze impreuna cu

actele sau valorile continute.
Valoarea mandatelor postale in serviciul intern s se ridice dela 500
la 1000 lei, iar taxele sa se scada in mott rational, avndu-se- in vedere
www.dacoromanica.ro

do

ch taxele mandatelor la noi erau de 5-10 ori mai scumpe ca in toate thrile din lume.
Mandate le telegrafice urgente sh se plteasch chiar in cursul noptii,
percepandu-se o suprataxh.
Taxa de factaj pentru mandatele postale sh se percea ph pentru toath
lumea, scutindu-se de ea numai mandatele pana la 10 lei adresate rnilitarilor grade inferioare in activitate, precum si ale elevilor scolilor pe timpul duratei cursurilor.

Valoarea mandatelor ce nu se vor putea achita nici prezentatorilor,

nici destinatarilor sh se fach venit la Stat duph trecere de un an, iar nu
duph trei ca in trecut.
Titlurile amortibile si chitantele de abonamente la jurnale si reviste sh
se admith la incasare, considerandu-se ca efecte de comert, venindu-se astfel

in ajutorul presei, care cheltueste sume insemnate cu incasatorii abonam entelor.

Trimiterile de bani in gropuri si scrisori sh fie sup use la taxe mai ridicate pentru valorile marl, intru cat taxele in vigoare pentru astfel de trimiteri sunt mai schzute ca in toate thrile strine.
Cutiile cu valoare declarata sh se introduch si in serviciul intern.
Taxele de 'factaj pentru coletele postale si mesageriile mai mari . de
5 kg, pentru localithtile rurale, sh se perceaph de factorii rurali in folosul
lor, pentru ca acestia sh poath sh-si faca cariole mai incaphtoare si sh ail:b
cai mai buni.
In scopul de a se activa vmuirea coletelor si pachetelor postale sosite
din strhinatate sh se fach operatiunile necesare numai de chtre functionarii
postelor si ai vmii, inlturandu-se amestecul persoanelor strhine, cari
cauth O. phgubeasca. StatuL Tot de odath sh se scadd taxele pentru astfel
de operatiuni.
Pentru a se spori veniturile ,i a se inltura fraudele, O. se scada remiza ce se acord debitantilor pentru vanzarea timbrelor postale dela 2
la 1 0/0.
Taxele telegramelor adresate ziarelor de corespondentii Ion sh se scadh
prin ridicarea reducerii dela 30 la 50 0/0.

Telegramele cu adrese convenite sh poath fi predate duph o anumith

or si in alth stradh sau numar in schimbul unei suprataxe anuale de

25 lei.
In cazuri de retragerea corespondentelor telegrafice, dach n'a avut loc

transmiterea, sh se restitue taxele incasate, oprindu-se numai un drept fix

de inregistrare de 25 bani de telegrami.
Unitatea de taxare pentru convorbirile telefonice sh se reduch dela 5
la 3 minute, duph cum se &este in cele mai multe State.

www.dacoromanica.ro

- 648 --=

iletelelor telefonice s li se dea o impartire mai rationa1d 0 sa se desfiinteze taxele pentru instalatie i intretinere, majorandu-se in schimb
taxele de abonament cu o mica surna, pentru a se creh noi venituri.
Aceste sporuri de taxe erau justificate pe de o parte prin marile cheltueli de exploatare, iar pe de alta prin micimea taxelor noastre fata 'de Orile straine, caci in Bucureti pentru un post telefonic se platete ca abonament anual 100 lei, pe cand in Budapesta 315 lei, in Viena 438 lei, in Berlin
437 lei 0 in Paris 400 lei.
In retelele judet.ene sa fie limitat numarul autoritatilor cari au drept
la telefon, in laturandu-se astfel abuzurile.
Taxele convorbirilor linute de corespondentii ziarelor cu redactiile respective sa fie reduse cu 500/0.
Pentru depunerea trimiterilor inregistrate sa se infiinteze livrete de
recepise, cari sa se vanda publicului pe costul lor, sirnplificandu-se astfel
formele de depunere i inregistrare.
_
Taxele postale, telegrafice i telefonice, fixate prin lege, sa fie considerate ca taxe maximale, 0 ca atare ele sa se poata sporl sau reduce, dupd
aprobarea consiliului de minitri, cu decret regal, 0 aceasta in scopul ca

sa nu se mai recurga la procedeul lung i complicat al facerii unei legi

pentru orice modificare cat de neinsemnata.
Toti cei cari vor contraveni legii de exploatare, vor frustra taxele postale, telegrafice i telefonice i vor cant& sh inlature monopolul Statului,
precum 0 cei cari vor confectiona i vor intrebuintA, fAra autorizarea
Directiunii, sigilii, stampile de zi, chei de cutii de scrisori, lazi i saci de ai
postei, sa fie supgi la pedepse mai aspre.

Pentru diferite cercetari 0 urmariri asupra diferitelor prezentari de

obiecte, bani 0 valori ce necesit intrebuiritarea personalului in timp mai
indelungat i MIA folos pentru Administratie, cei interesati A. plateasca Directiunii cheltuelile ce se vor ocaziona cu chemarea personalului pentru a
face asemenea lucrari in orele afar& din serviciu.
In vedere cd sporirea veniturilor Administratiunii postelor, telegrafelor
i telefoanelor este datorit inrnultirii trimiterilor postale de toate categoriile, a telegramelor 0 a convorbirilor telefonice, pentru a caror satisfacere
se cere un numar mai mare de brate, o munch' mai multd i cheltueli mai
mari de exploatare, sa se inscrie in bugetul Statului din excedentul de venituri, rezultat la in,heierea anului precedent, cel putin 50 0/0 pentru spo-

rul de personal necesar, aprovizionarea de materiale i alte imbunatatiri.

Materiale trebuincioase Administratiunilor publice ale StatuIui, judgelor
sau chiar particularilor spre a servi la instalatiuni in legatura cu liniile Sta-

tului si nu se poata intrebuinta OM nu vor intrunl conditiunile tehnice prevazute in caietele de sarcini Intocmite de Administrgia postelor,
www.dacoromanica.ro

- 649 telegrafelor si telefoanelor, i aceasta din cauzi Ca materialele i aparatele

telegrafice si telefonice respinse de Administratia postelor, pe motiv ca nu

intrunesc conditiunile cerute, se luau si se intrebuintau de serviciile militare, de autoritatile judetene sau de alte institutiuni.
Verificarea acestor aparate i materiale sa se facd de serviciul respectiv
din Directiunea postelor i telegrafelor, suportndu-se cheltuelile de administratiunea interesat in intrebuintarea lor.

Directorul Verzea, tot prin acest proiect, a cautat s ded o solatiune

satisfazdtoare chestiunii gratuitatii postale, care fceb, ca veniturile Administratiunii postelor sa creased incet i s nu reprezinte adevarata capacitate de producere.
In adevar, dupd datele statistice, in anul 1871, in serviciul intern, la
2.129.684 scrisori particulare, i pentru cari s'au incasat taxe, s'au prezentat 595.122 corespondente scutite de taxe, adica la fiecare 100 scrisori
pltite se depuneau 27,9 nepldtite.
Dela aceast data, prin inmultirea autoriatilor de Stat i prin lArgirea
gratuitpi la institutiile de binefacere, creditele agricole, portarei, bancile
populare, obstele i coopera ti vele sdtesti, casele de credit ale militarilor,
profesorilor, functionarilor dela interne si finante, si la o multime de societdti, s'a ajuns ca proportia corespondentei nepldtite, NIA de cea platitd, s
creased treptat, ajungand :

In 1892 la
o

1900 s
1905 s
1910

36010

46%
58,8 0/0
73,8 0/0

pe cand in alte taxi corespondenta scutita de taxe fat& de cea pltit este
foarte redusa, avnd proportie de : 30/0 in Germania, 60/0 in Franta, 120/0
in Elvetia, 13% in Olanda, 17010 in Austria, iar in altele gratuitatea este
cu totul inlturatd.
Conducdndu-se de lucrarile i regulile stabilite In alte State, directorul
Verzea prin proiectul despre care am vorbit a prevzut cd :
Vor fl scutite de taxe :

a) Corespondenta de scrisori i mesagerii, telegraficd i telefonicd a

M. S. Regelui, A. S. R. Principelui Mostenitor, a cancelariilor Lor si a Administratiunii Domeniilor Coroanei, adresate autoritatilor i particularilor ;
b) Corespondenta telefonich in interes de serviciu a autoritatilor judetene pe liniile infiintate i intretinute cu cheltueala judetului. Aceasta insd

numai pand ce Statul va lu intretinerea unor asemenea instalatiuni pe

seama sa ;
c) Corespondenta postala de scrisori, mesagerii, telegrafica i telefonici,

www.dacoromanica.ro

- 650 In afaceri de serviciu, a Administratiunii postelor, telegrafelor i telefoanelor

si a organelor sale adresata autorittilor sau particularilor.

Vor fi supuse la taxe recluse :

a) Corespondenta postala de scrisori si mesagerii in interes de serviciu, a tuturor autorittilor dependinte de Stat, judete i comune, intre
dnsele i chtre particulari. Nu se vor bucura insh de taxe reduse : Cassa
de depuneri, Monitorul Oficial, teatrele, barourile avocatilor, Creditele agricole 0 viticole, bhncile populare i obtele cu Cassa central, Cassele de
credit ale militarilor, profesorilor, functionarilor dela finante i interne, si
orice alte institatiuni similare, cari au capitaluri, venituri i excedente ;
b) Corespondenta postald de scrisori si mesagerii a institutiilor de

binefacere recunoscute de Stat, adresata autorithtilor sau particularilor.

Pentru institutiile de binefacere, cari nu primesc subventii dela Stat si cari
din operatiunile lor se vor dovedl eh n'au excedente de venituri, s'a prevdzut a se inscrie in bugetul Statului o suma, in schimbul chreia sh li se puna
la dispoz4ie timbre postale pentru Fi:ancarea tri naiterilor, dupd cum se face
in Elvetia ;
c) Corespondenta postala deschish sau sub band, a portareilor de pe

langa tribunale 0 Curti, intre danii, continnd acte relative la procesele

persoanelor ce se judech cu certificate de paupertate.
Taxele reduse pentru trimiterile de mai sus fuseserh fixate astfel :
Pentru scrisori 2 bani de fiecare 20 gr sau fractiune, cu un maximum
de 500 gr.
Pentru mandate postale 5 bani de fiecare 100 lei, i
.

Pentru mesagerii 25 bani de trimitere pa.n6. la 5 kg, 50 bani dela

5-20 kg si 1 leu dela 20-50 kg.

In ceeace privete perceperea taxelor, se stabilise ca ele sa se fach prin
timbre postale speciale, cari sh, se vnd de Directia postelor autorittilor

si institutiilor respective, iar acestea sh le distribue organelor lor, prevazhnclu-se i modal cum s se faca verificarea, spre a se evith fraude din
partea functionarilor dela acele autoritti.
Aceste principii ale proiectului de modificarea legii de exploatare erau
menite sa, schimbe bazele exploathrii serviciilor postale, telegrafice 0 telefonice,
sh modifice i sh aranjeze taxele in mod mai rational, sh modernizeze posta prin
completarea 0 lrgirea serviciilor existente 0 sh introduch noi servicii ca indeplinirea procedurilor O. infiintarea cekurilor i virimentelor, servicii de cea mai
mare utilitate pentru public.

Toate acestea trebuiau s dea un spor de venituri de cel putin 4-5 milioane anual, care ar fi acoperit sporurile ocazionate cu punerea in aplicare a legii
de organizare i ar fi dat Statului i un excedent cu mult mai mare ca in trecut.
Proiectul de lege in chestiune dupa ce a trecut prin sectiunile Camerei s'a

www.dacoromanica.ro

- 651 pus la ordinea zilei, la inceputul lunii Aprilie 1912, ins, din cauza schirnbArii
ministrului de interne, votarea s'a amanat pentru sesiunea de toamna, cand, intervenind formarea unui nou guvern, proiectul a rmas in cartoanele Camerei.
* * *

Cele de mai sus arata in general masurile i imbuntatirile introduse de

directorul Verzea, in scurtul timp cat a condus A.drninistratia postelor, telegrafelor i telefoanelor.

Conducerea sa a fost caracterizata printr'o buna i dreapta adrninistratie,

neinfluentata de cauze din afara, printr'o strict aplicare a legilor si regulamentoter, printr'o deosebit grija de buna stare a personalului, tradush in fapt prin
legea de organizare, care a imbunatatit atat de mult soarta functionarilor telegralo-postali i enuntarea principiilor ce sunt trebuincioase la o exploatare cat
mai rationala a serviciilor de posta, telegraf i telefon, principii pe cari n'a putut
sa le aduca insa la indeplinire din cauza retragerii sale pe ziva de 16 Octomvrie 1912.

www.dacoromanica.ro

INCHEIERE
11.1..1.
Acestea sunt fazele prin cari a trecut institutia postelor in tara noastra,
in tot ceeace privete origina, desvoltarea i legislatiunea lor, din timpurile cele
mai indepartate, pana catre sfarOtul anului 1912, i daca ne-am oprit la aceast
data, cauza este el fap tele ce urmeaza sunt prea recente i deci este bine ca ele
sa fie apreciate mai tarziu.
Pentru a se vede insa in mod mai concret desvoltarea 400, la noi de serviciile postale, dam aci o serie de tablouri cuprinzand : date statistice din anul
1867 sau dela introducerea unor anumite servicii 'Ana inclusiv 1912, asupra
micarii trimiterilor postei de scrisori, mesagerii i mandate postale, atat in serviciul intern cat i international ; veniturile pe categorii si cheltuelile facute din
alocatii bugetare sau din credite, precum i deficitele i excedentele cuvenite
anual Statului.

Din cele aratate amdnuntit prin aceasta lucrare rezulta destul de vddit
marile progrese facute de institutia postelor, telegrafelor i telefoanelor din taxa
noastra, mai cu seama in epoca de domnie a Regelui Carol I, in care am ajuns
sa ne ridicam la nivelul vechilor organizatii similare din strainatate, aa ca astazi putem zice Ca aceasta institutie este constituith pe baze solide li ea poate sh
corespunda tuturor cerintelor.
Cu toate acestea, institutia postelor, telegrafelor i telefoanelor, mai mult
ca oricare alta institutie, nu trebuie s stea pe loc, ci s mearga tot inainte, spre
a raspunde trebuintelor publicului i Statului, cari se maresc pe fiecare zi i reclama noi inlesniri potrivite cerintelor vieei moderne ; astfel ca cu too trebuie
sd ne silim s perfectionam i s desdvarim o astfel de institutie, despre care cu
drept cuvant s'a zis ca Gradul de ctivilizatie al unui popor, sau al unei taxi, se
meisoard dupd starea de perfectiune a acestui supranatural organ de transmitere
al ideilor, simtinwintelor 0 al lucrurilor, fi ca acolo unde manifestarile sunt regulate, sigure, repezi i putin costisitoare, acolo este prosperitatea economicd, activitatea comerciald i vieata inteligentd.

www.dacoromanica.ro

- 655 -

13 L., 0 I2T

Do obiectele postei de scrisori prezentate In serviciul intern In cursul anilor 1867-1912

ANII

1867. ..
1868

1869...
1870
1871

1872...
1873...
1874
1875
1878
1877
1878

4879..
1880
1881
1882
1883
4884
1885

1886.
1887
1888

1t89
1890
1891
4892
1893.
1894
1895
1896

1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903

1904
1905
1906

1907
1908
1909
1910
1911
4912

Scrisori

858.848
789.375
1.357.123
1.819.176
2.129.864
2.399.290

2.155.047
2.281.434
2.278.310
3.223.169
4.245.397
3 205.230
3 576.257
4.104.357
4.393.803
4.706 626
4.932.196
5.600.904
5.815.850
6.021.422
5.712.523
6.477.690
6 539.702
7.438.568
7.475.760
7.869 595
8.657.415
8.271.318
8.217.307
10.275.996
10.084.834
10.372.212
9.754.403
9.061.075
12.058.237
12.519.567
14.551.953
4.688 634
16.150.298
15 910.550
20 138.296
16.436.254
49.835.019
19.490.969
23.665.545

Jurnale

Cart i postale

si imprimate

si

Probe
hArtii de Recomandate
afaceri

--

---

534.051
500.786
595.122
693.103

78.237
101.252
130.139
189.846
348.405
628 141
685 802
699.765
946.102
995.184
1.057.569
1.295.186
1.314.815
1.386.458
2.022.581
1.900.720
2.188.097
2.504.830
2.812.051
6.986.080
6.181.376
6.807.724
7.154.230
12.258.681

8.943.63'
8.273.018
8.799.022
9.940.933
44.447.646
15.270.799
18.232.465
20.597.756
25.095.807
26.470.707
28.579.818
26.566.892
29.671.837
32.681.960
35.786.716

1.254.871
1.647.129
1.189.715
3.470.574
3.757.453
4.206.784
1.599.864
'1.936.658
1.983.884
2.001.112
2.396.739
2.886.315
2.929.540
2.875.212
2.329.450
2.615.149
2.729.865
2.964.378
2.979.499
3.128.154
10.943.221
22.183.928
23.276.348
25.784.390
23.267.817
28.380.773
22.669.690
17.625.427
24.908.318
24.508.545
35.080.805
146.885.039
138.659.746
69.232.308
70.050.342
68.150.982
73.068.768
72.035.437
73.056.060

OBSERVATION

531.196
501.242

--

--:

Oliciale

Nit exista date.

12.583

16.835
25.829
85.046
182.318
175.450
193.787
197.810
176.713
443.913
495.592
475.910
523.423
554 910
554.725
726.864
730.498
767.018
304.655
228.444
385.797
423.927
582.215
840.420
471.113
541.199
576.936
672.108
657.987
733.669
898.553
748.091
742.594
568.154
1.079.253
810.087
1.099.535

124.872
140.122
139.138
248.669
188 614
218.670
221.565
244.063

368560
384.440
279.528
497.527
501.214
605.113
589.522
597.115
611.074
964.285
1.060.124
1.125.641
706.929
725.135
783.662
867.533
960.833
1 194.076
888.145
769.322
814.722
1.084.134
.1.094.398
1.287.871

1.338.897
1.761.727
2.180.375
2.245.347
2.002.705
2.183.342
2.835.514

www.dacoromanica.ro

1.012.597
955.820
764.833
954.954
4.009.807
1.097.424
1.961.086
1.847.099
1.915.248
1.985.131
1.493.261
2.052.195
2.129.847
2.211.160
2.907.571
2.798.715
2.429.847
2.696.548
2.710.030
2.845.590
2.860.724
3 511.552
4 311.825
6.011.848
6.733.795
6.451 633
4.493.292
5.142.470
5.085.723
6.622.780
7.226.499
8 205.898
12.413.108
7.152.079
10.666.375
12.128.616
11.998.296
13.187.352
12.942.961

- 656 -

TABLOU
De obiectele postei de scrisori prezentate pentru strinAtate in cursul anilor 1872-1912

ANII

1872
.

1874
1875
1876

1877 ...
1878
.

4880
1881

1882

1883. .
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
.1892

1893
1894
1895
1896
4897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
.1908

1909
1910
1911
4912

CAN postale

--

516.633

1873...

1879 .

Scrisori

638.246
899.956
1.081.248
1.653.665
1.739.673
543.051
832.973
1.247 913
4.389 511
1.590.947
1.515.892
1.483.236
1.479.182
1.497.494
2.493.372
2.379.265
2.506.495
2.905.319
3.020.249
3.170.324
2.484.272
2.795.279
2.786.509
3.072.440
3.665 842
3.987.292
3.561.852
3.944.977
3.845.269
5.496.985
4.711.250
5.660.972
5.393.842
4.514.302
4.355.658
3.879.112
4 726.832
7.723.156
8.248.034

--

Zijre

Probe si hArtii

si imprimate

de alaceri

-140 986

35.435
53.448
67.485
41 837
67.054
165 028
215.781
193.416
188.095
199.840
204.394
203.536
855.556
791.756
816.466
996.952
1.232.911
1.294.601
900.021
936.491
1.132.597
1.156.434
1.123.602
1.214.141
4.642.588
1.939.251
2.550.607
3.780.051
3.437.696
3.675.254
4.176.816
3.845.812
3.526.602
2.716.941
3.226.974
4.913 099
4.792.147

162.719
196.190
250.024
386.341
185.498
246.263
355.745
407.452
375.465
374 748
454.361
460.522
474.999
804.013
700.904
738.353
896.821
873.583
917.128
617.969
776.201
971.084
1.064.106
850.825
988.511
947.083
1.088.268
1.474.714
1.755.158
1.454.206
1.709 360
1.753.347
1.828 656
1 378.483
1.379.083
1.310.663
2.416.820
2.894.229

--37.118
27.730
44.489
41.458
53.040
114.065
142.951
160.841
162.987
149.421

150.169
156.136
364.774
342.691
333.796
409.944
554.989
582.694
313.518
260.232
377.377
396.000
399.857
415.841
356.508
408.896
559.712
946.127
644.732
564.178
853.380
522.218
447.353
454.809
767.725
770.720
579.065

www.dacoromanica.ro

Recomaudate

OBSERVATI1INI

192.596

91.123
104.045
88.165
4 14.413

140.950
117.667
197.305
276.829
347.489
324.155
316 250
201.562
205.787
208.268
348.832
347.345
363.806
416.693
514.412
544.727
391.885
378.083
393.386
464.147
582.894
476.684
463.939
430.790
398.523
434.368
424.937
479.021
649.060
654.133
602.043
616.511
664.215
707.908
719.373

Nu existl date.

- 657 -

TABLOU
De obiectele postei de scrisori sosite din strAinatate In cursul anilor 1872-1912

Serisori

A NII

598.483

1872
4873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880
1881
1882
1883
1884
1885
4886
1887
1888

1889....
1890
1891
1892
4893
1894
4895
1896
1897
1898

785.595
861.606
845.761
725.746
1.021.356
744.274
1.128.897
1.752.052
1.488.692
1.528 136
1.496.498

4899-1900
1901
1902
1903
1904
1905

1906..
1907
1908
1909
1910
1911
4912

'1.361.577
1.370.692
1.440.106
2.248.325
2.081.633
2.313.325
2.692.832
2.741.706
2.878.211

3.019.308
2.794.653
3.292.864
3.380.522
3.589.432
4.403.400
4.296.995
2.878.397
5.121.155
6.095.859
1.623.441
5.521.627
6.788.760
5.146.745
6.037.089
4.887.629
5.248.675
6.629.555
6.914.708

CIO pos1a1e

-16.410
35.842
37.796
54.222
79.819
97.088
107.911
111.616
110.780
169.126
167.977
171.502
568.816
612.264
935.114
1.040.385
1.055.280
1.103.280
1.095.332
697.584
845.398
971.391
1.083.479
1.471.258
1.622.077
1.513.978
2.212.738
2.881.828
2.584.933
3.272.450
3.823.364
3.064.515
3.768.947
2.683.781
2.860.312
2.914.415
3.005.462

Ziare

Probe si Mirth

si imprimate

de eaceri

--

--

--

32.998
33.635
47.928
38.216
51.439
76.651
97.032
120.601
121.199
118.752
120.440
125 555
340.668
325.062
340.993
457.038
456.478
479.263
320.974
181.558
241.048
328.981
316.572
286.779
310.946
256.188
394.894
374.906
381.929
428.570
491.391
383.301
376.197
342.038
538.496
379.538
477.420

79.774
125.688
155 589
179.546
192.764
190.581
164,695
163.195
166.581
380.372
389.281
490.755
544.785
563.493
591.518
332.094
314.141
349.993
437.717
476.576
481.511
388.658
422.777
344.786
348.409
380.124
362.559
413.242
431.377
456.468
476.484
480.127
721.742
974.993

653.547
721 352
681.409
785.942
906.645
781.103
965.993
1.023.095
1.137.492
1.209.984
1.203.378
1.131.125
'1.137.699
1.148.458
1.773.914
1.713.448
2.041.910
2.318.497
2.366.024
2.484.263
1.992.507
2.533.780
3.381.177
3.024.932
2.531.721
1.621.525
3 .142.271

2.211.772
3.002.292
5.461.373
3.293.271
3.916.121
3.783.453
3.539.491
3.542.855
3.955.747
4.122.265
4.577.069
4.015.559

--

www.dacoromanica.ro

Recomandate

OBSERVATIUNI

74.760
79.361
'82.511
80.963
89.995
116.828

Nu existi date.

- 658 a

TABLO-U
De obiectele de rnesagerii prezentate In serviciul intern In cursul anilor 1867 -1912

ANII

Colete si pachele
cu si Irma valoare Scrisori si gropuri Pachete oficiale

si ramburs

1 867

1868
1869
1870
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878

1879 ....
1880
1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1901
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912

94.113
92.557
133.923
178.483
220.400

Scrisori

si gropuri o1icio1e

OBSERVITIUNI

45.246
42.166
45.140
42.672
47.884
54.461

15,2.133

Nu ex istg date.

59.123
59.970
55.496
58.409
69.420
34.026
59.918
68.305
79.180
81.220
80.195
75.986
77.215
79.310
'77.280
78.959
69.702
78.038
81.137
89.026
165.862
235.082
283.196
271.885
282.462
293.333
391.310
446.108
500.368
592.419
586.025
674.325
718.252
626.047
653.074
838.821
948.412
890.811
905.397

99.747
103.858
109.801
116.634
130.698
99.208
130.587
131.416
144.494
161.424
159.610
154.991
155.782
157.910
188.435
177.520
185.314
197.295
198.281
207.691
124.200
136.526
145.555
145.645
1 79.262

173.426
141.318
168.368
165.925
1 77.678
154.539

179.118
191.791
202.405
235.875
208.241
222.770
239.717
234.807

26.400
29.438
30.112
29.283
30.687
19.830
41.217
37.097
41.064
45.401
44.951
48.939
49.291
51.712
47.718
49.475
38.315
49.526
49.773
52.258
70.973
82.083
85.144
82.324
93.953
102.155
105.473
103.339
1 20.339
130.368
127.341
145.034
162.867
157.307
171.372
188.296
188.215
188.862
327.072

www.dacoromanica.ro

24.534
25.709
30.110
24.524
32.664
24.370
39.026
36.331
36.841
37.367
36.195
46.579
45.975
46.710
45.494
40.910
55.315
64.895
65.219
67.479
60.924
53.376
53.880
56.256
57.536
91.062
81.163
86.037
86.090
84.339
81 296
84.981
89.995
92.497
96.740
126.519
100.641
94.259
109.036

- 659 -

TABLOU
De obieetele tie mesagerii preschimbate cu strAingtatea In cursul anilor 1872-1912

SOSITE

PREZENTATE

A NII

Pachete
sl colete cu si
fr valoare
si ramburs

Gropuri,

scrisori si cutil
cu valoare

1872
1873
1874
1875
1876 .

1877
1878

1879 . .. .
1880
1881
1882
1883

1884
4885 .0
1886
1887
4888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
4912

52.5331
I

7.9781
8.3881
7.8701

9.023
8.769
11.635
13.58.
14.433
16.364
16.137
16.815
12.005
12.914
10.825
25.714
30.320
55.412
42.434
44.862
47.118
31.294
22.575
24.009
93.122
92.109
112.425
48.23
34.390
37.439
34.187
32.675
37.887
52.483
33.460
38.533
36.493
44.491
37.466
42.32

-54.841
52.355
52.238
74.935
69.587
49.565
52.023
71.388
80.247
108.505
106.928
89.440
90.872
91.225
51.171
59.479
61.615
64.181
64.788
68.021
33.249
31.393
27.798
28.563
30.178
26.933

47.587
40.289
26.043
26.813
25.669
23.393
23.555
25.852
25.168
28.886
:18.592

25.564
15.094

Colete

si pachete cu
si fari valoare
si ram burs

28.391

27.702
26.320
24.091
31.155
86.648
33.261
35.624
35.150
39.380
69.830
71.499
71.600
75.284
78.353
114.850
161.775
145.487
211.397
215.779
226.584
276.911

433.492
488.847
476.681
526.658
602.692
504.791
455.959
524.939
555.032
550.31
541.817
587.724
510.839
574.947
507.636
723.415
878.806
703.9641

www.dacoromanica.ro

Gropuri

si scrisori cu

OBSERVATIUNI

valoare

Nu ex isti date.
13.181
13.321
15.968
16.164

15.348
15.756
19.201
18.393
18.821
18.793

18.520
22.890
24.476
25.066
30.027
32.444
45.787
39.311
40.512
42.523
18.354
18.926
21.080
25.112
36.035
37.095
14.464
25.574
24.720
22.212
20.445
25.141
28.046
22.665
21.730
49.952
22.743
27.517
28.613

- d60 -

TABLOU
De mandatele postale din servici6I intern i internalional In cursul anilor 1871-1912
MANDATE INTERNATIONALE
MANDATE INTERNE

ANII

-Valori

SueA9

PREZENTATE

Buci

1883.
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899

..

255
1.619
2.364
3.409
2.575
1.922
3.083
2.748
1.262
7.703
23.706
71.834
104.259
126.1374

141.887
152.449
173.988
187.606
210.989
253.1-17

1909
1910

255.873
283.319
307.484
395.239
484.051
515.555
557.144
714.412
885.515
663.873
776.317
860.694
941.046
935.954
1.106.045
1.146.048
1.396.485
'1.260.134
1.578.782
1.691.559

1911

'1.728.841

4912

1.821.496

1900.
1901

1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908.

18.108
79.728
140.508
173.855
122.082
89.489
153.112
181.702
94.924
564.006
1.426.129
3.821.650
5.414.496
6.518.673
7.141.771
8.159.823
9.032.675
9.758 738
11.214.667
12.498.695
14.882.478
44.467.796
15.191.184
17.560.940
20.998.258
22.685.776
26.750.055
27.939.384
25.127.136
27.194.088
28.027.829
29.255.915
32.343.020
31.758.985
39.516.433
43.593.444
51.476.468
56.495.584
61.737.756
67.427.849
68.385.830
78.838.323

OBSERVATIIINI

Budii

503.827
3.459
8.870 1.255.001
12.988 1.764.550
18.566 2.293.619
21.873 2.423.639
22.304 2.280.068
21.826 2.289.702
23.472 2.444.963
26.844 2.624.897
33.550 2.747.217
51.908 3.956.782
65.916 4.873.147
86.792 6.644.211
119.125 9.939.127
160.330 11.543.098

198.069 12.829.919
239.020 14.811.420
258.426 15.358.009
282.618 16.128.675

206.615 17.500.868
243.828 17.220.580
284.906 15.779.110
316.101

16.242.863

359.801 16.019.435
330.311

13.633.606

317.526 13.414.647
394.045 20.038.671
374.833 27.919.161
372.275 31.676 465
350.782 26.698.046
377.125 20.160.873
389.243 22.039.393
391.591 21.782.413
410.588 24.489.767

www.dacoromanica.ro

Valori

Lei

Lei

Lei

1871
1872
1873
1874 ..
1875
1876
1877
1878
1879
1880
1881
1882

Valori

SOSITE

504
1.229
1.406
2.173
3.125
3.879
4.315
4.986
6.809
8.147
10.414
13.106
14.572
16.544
18.996
22.541

24.885
26.972
30.956
32.032
30.997
57.069
55.647
61 247
69.254
1.0:i 39
73.633
78.961
78.299

76.886
82.046
83.146
89.039
86.218

48.633
120.586
124.075
170.816
241.518
270.271
317.386
388.917
484.540
603.451
804.659
950.537
997.626
1.162.970
1.399.479
1.383.885
1.550.431
1.652.250
1.878.933
2.128.140
1.581.548
2.909.664
3.288.831
3.506.226
3.854.342
3.768.675
4.159.008
4.546.331
4.720.051
4.522.451
5.083.448
5.183.962
5.583.535
5.608.017

661

TABLOU
De veniturile Administratiunii postelor i telegrafelor In cursul anitor 1867

VENITUR 1
ANII

Posta
L

1867
1868
1869
1870.
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877

1878
1879
1880
1881
1882

1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894

1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1914

4942

ei

B.

455.724 22
532.379 47
1.267.566 20
1.234.227 19
947.237 37
1.074.097 42
4.290.459 09
1.425.974 90
1.421.245 3g
1.560.645 57
2.090.357 34
4.321.591 97
3.544.677 95
2.327.358 04
2.385.934 51
2.453.728 24
2.507.757 46
2.439.348 54
2.508.031 19
2.547.784 58
2.862.198 52
2.923.600 19
3.408.779 26
3.463.461 84
3.649.035 15
3.650.123 88
4.098 443 40
4.974.640 22
5.527.080 32
5.593.472 91
6.029.548 51
6.672.047 90
6.329.007 95
6.258.814 08
6.548.690 33
6.855.439 36
7.416.147 34
7.138.385 19
7.561.061 34
8.776.385 92
9.954.694 16
10.778.670 42
12.158.775 87
12.072.976 01
13.426.482 73
13.823.188 03

Lei

L.E

B.

896.258 90
1.041.213 26
1.120 521 84
1.095.334 38
1.089.469 28
1.099.485 06
1.125.788 72
1.148.911 06
1.231.132 07
1.263.319 74
1.875.193 48
2.039.475 64
1.442.315 17
1.472.184 52
1.642.793 32
1.623.493 49
1.573.378 74
1.541.748 73
1.733.957 42
1.982.684
2.187.020 36
1.969.919 55
2.091.517 39
2.471.113 14
2.395.698 58
2.498.918 59
3.119.835 58
2.731.916 53
2.789.661 73
2.669.293 66
2.718.196 51
2.979.215 38
2.611.168 57
2.691.930 74
2.654 254 55
2.787.391 02
2.628.923 47
2.950.572 21
2.975.827 73
3.420.796 60
3.830.906 01
3.368.491 47
3.459.743 63
3.654.456 14
4.466.243 63
4.766.610 10

L ei

B.

--------6- 0.614 79

102.935
180.681
218.379
266 359
296.045
339.071
409.845
463.635
568.686
645.282
687.870
808.866
967.121
1.116.473
1.213.637
1.389.736
1.807.493
1.976.872
2.336.249

OBSERMIIINI

Total

Telefon

Telegrat

1912

48
25
91

90
89
42
95
41

52
51

29

24
83
34
50
22
79
87

www.dacoromanica.ro

L ei

113

1.351.983 12
1 573.592 73
2.388.088 04
2.329.561 57
2.036.706 65
2.173.582 48
2.415.947 81
2.574.885 96
2.652.377 45
2.823.965 31
3.965.550 82
6.361.067 58
4.986.993 12
3.799.542 56
4.028.727 83
4.076.921 43
4.081.136 20
3.981.097 27
4.241.988 61
4.530.468 58
5.049.218 88
4.893.519 74
5.200.296 65
5.934.574 98
6.044.733 73
6.149.012 47
7.278.593 77
7.809.492 23
8.497.423 30
8.481.146 48
9.014.104 92
9.947 309 17
9.279.247 52
9.360.590 24
9.666.580 83
10.211.516 79
'10.690.353 33
10.776.827 91
11.345.755 36
13.164.303 76
14 902.074
15 360.799 23
17.008.256
17.534.925 37
19.869.599 15
20.926.048

- 662 -

TABLOU
De cheltuelile Administraliunii postelor i telegrafelor in cursul anilor 1867-1912

CHELTUELILE
ANII

Lei
1867
1868
1869
1870
1871
1872
1873
1874

1875..
1876
1877
1878
1879
1880
1881

1882
1883
1884
1885
1886

1887....

1888
1889

1890....

1891
1892

1893
'1894

1895
1896
4897

1898....
1899
4900
1901
1902
1903
4904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912

Credite

Dupi buget

Lei

B.

2.413.707 65
2.980.148 14
3.400.539 67
3.133.132 93
2.783.356 47
3.114.010 34
3.132.244 07
3.219.761 96
3.190.571 58
3.181.195 66
2.950.904 94
3.941.735 '11
3.523.585 34
3.665.398 59
3.602.106 77
3.723.320
3.666.169
3.553 009
3.592.094
3.639.510
3.595.924 33
3.527.153 62
3.780.777 33
4.094.580 44
4.404.894 32
5.974.800 78
7.192.985 45
7.889.980 69
8.060.831 25
7.955.104 15
8.136.270
8.278.270
8.287.270
8.220.494
6.925.352
6.952.588
7.002.580
'7.542.853
7.630.788

8.643.460
8.273.460
9.622.460
41.473 460
11.523.460
11.959.580
12.859.580

1B.

6.193 85
184.933 65
296.900 43
'193.521 67
417.688 18
369.424 92
214.584 15
138.660 04
76.151 51

492.198 68
93.883 94
39.080 33
50.130 53
264.048 53

---

----------

II

57.442 42
131.015 55

,1

213.994 08
222.878 96
'157.007 59
144.773 55
160.638 20
396.768 90
234.402 86
150.474 68
150.933 46
27.210 66
73.252 25
157.000
128.000
41.100
45.055 45
5.532 50
33.970 85
8.239 65
81.239
81.898 25
425.951
45.250 95
373.096 70
1.488.544 45
2.414.993 55
961.729 60
617.620
617.620
613.612 90
1.454.640

--

--

COMPARAND VENITUL CU MELT UELILE

RE ZULTA :

Total
Lei

Deficit
1B.

2.419.901 50
3.165.081 79
3.697.440 10
3.326.654 60
3.201.044 65
3.483.435 26
3.344.828 22

3.358.422 3.266.723 09

3.676.394 34
3.044.788 88
3.980.815 44
3.573.715 87
3.929.447 12
3.659.519 .19
3.854.335 55
3.880.163 08
3.775.887 96
3.749.101 59
3.784.283 55
3.756.562 53
3.923.922 52
4.015.180 19
4.245.055 .12
4.555.827 78
6.002.011 44
7.266.237 70
8.046.980 69
8.488.831 25
7.996.204 15
8.181.325 45
8.283.802 50
8.321.240 85
8.229.482 65

7.006.591 7.034.486 25

7.128.531 7.588.103 95
8.003.884 70
10.132.004 45
10.688.453 55
10.584.189 60

12.091.080 42.141.080 -

42.573.192 90
14.314.220

Lei

Excedente
1B.

Lei

B.

1.067.918 38
.1.591.489 06
1.309.352 06
997.093 03

1.164.338 4.309.852 78
928.880 41
783.536 04
614.315 64
852.429 03

920.761 94
2.380.252 14
1.413.277 25

129.904 56

-_-

__-

__-

_-

369.478 64
222.585 88
200.973 12
205.209 31
492.887 02
746.185 03
1 292.656 35
969.597 22
1.185.116 46
1.689.519 86
1.488.905 95
14.7.031 03

--

12.356 07

237.488 46

-- ------

-- ----

--- ----

www.dacoromanica.ro

--

308.592 05
484.942 33
832.779 47
1.663.506 67
958.006 67
1.131.107 59
2.659.989 83
3 177.030 54
3.561 822 33
3.188.723 96
3.341.870 66
3.032.299 31
4.213.620 45
4.776.609 63

4.917.176 5.393.845 37
7.296 406 25

6.611.828 -

OBSERVATIUNI

TABLA DE MATERII
Pa gi na

1. Prefata
2. Numirea, originea, ethnologia si definitiunea cuvntului postu
3. Posta in antichitate : in Egipt, Persia, Grecia, China, la Romani 0 Arabi
4. Primele inceputuri ale postei moderne. Curierii mntistiresti. Mesagerii universitari
5. Postele moderne in principalele State din Europa :
In Franta .
a Austria
Germania
Belgia .

Italia
a Spania
Britania-Mare
a Elvetia
a Rusia.
,
6. Postele romane in Dacia-TraianA
7. Disparitia lor in urma invaziunii barbarilor
8. Constituirea Statelor romane. Primele inceputuri ale postei
9. Functionarea postelor in t'arile romne in epocile dela :

3
5
7

23
27
39
46
57
62
68
17

81

87
93
101

105

1418-1504
1504-1601
1601 1716
1716 1821
1822-1834
1834-1848
1848-1859

109
111
113
117
141
151
175

10. Functionarea postelor in timpul Domnitorului Cuza. Unirea postelor din Muntenia cu cele
din Moldova. Unirea postelor cu telegrafele. Directoratul lui Librecht. . . .
11. Organizarea, functionarea 0 desvoltarea postelor in epoca de domnie a Regelui Carol I

211.

257

Perioadele de conducere :
Directoratul lui Miltiad Costiescu
*
a Ion Nenici
Ion Falcoianu .
AI. Cociu

www.dacoromanica.ro

259
261
265
...

281

11

Pa gi na

Directoratul lui Al. Zisu

"

* E. Peridi
* George Lahovari
* Stefan
Filcoianu
')
s C. Pilat
s C. F. Robescu

"

Al. Lipoianu
Mihail Pastia

* Mihail Sulu
* Dumitru Cezianu
s
s Mihail Sulu
s
. August Gorjan
s
* Ernest Surdza
s
* Dumitru Cezianu
s
n Constantin Chiru
. Mihail Ghica
s
s Emil Balaban
Interimatul lui Dimitrie Berlescu
Directoratul lui Petre Zahariade
X
Grigore Cerkez
s

79

s Pare Zahariade

* Victor Verzea

293
329
331
353

359
367
403
407
419
425
429
437

449
481
509

533
559
569
577
579
617
627

12. Incheiere

653

13. Tablouri statistice pentru diferite trimiteri din 1867-1912 .

*
ri, . venituri i cheltueli din 1867-1912
14.
*

655
661

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro