Contabilitate Bancara de Ciornii Revilia

Cuprins:
Capitolul 1. Obiectul contabilităţii bancare .
Capitolul 2. Bilanţul bancar.
Capitolul 3. Documentaţia bancară şi circuitul documentar.
Capitolul 4. Contabilitatea mijloacelor proprii ale băncii.
Capitolul 5. Contabilitatea mijloacelor atrase ale băncii.
Capitolul 6. Contabilitatea operaţiunilor de casă cu numerarul.
Capitolul 7. Contabilitatea activelor materiale la bancă.
Capitolul 8. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor băncii.
Capitolul 9.Contabilitatea operaţiunilor de decontări .
Capitolul 10. Contabilitatea operaţiunilor de creditare
Capitolul 10. Contabilitatea operaţiunilor cu valori mobiliare.

2
Capitolul 1. Obiectul contabilităţii bancare .
1.1.Obiectul contabilităţii bancare.

Obiectul contabilităţii a fost determinat pe măsura dezvoltării ştiinţei despre
contabilitate în ansamblu. O dată cu editarea în anul 1975, în Franţa, a lucrării lui Edmond
de Granjeu “La teme des livres rendue facile” acesta a fost stabilit definitiv ca fiind
patrimoniul întreprinderii.
Concepţia economică constă în faptul că obiectul contabilităţii este determinat ca
mişcarea capitalului examinat din punct de vedere al utilizării acestuia (pe termen lung sau
scurt) şi al modului de procurare al acestuia (propriu sau atras).
Creşterea rolului şi a gradului de independenţă al instituţiilor financiare în condiţiile
economiei de piaţă, orientarea lor la utilizarea experienţei, acumulate în practica
internaţională, au determinat trecerea la sistemul de evidenţă şi analiză ale operaţiunilor
efectuate în baza standardelor internaţionale ale evidenţei.
În scopul reorganizării sistemului evidenţei a fost elaborat Planul de conturi al
evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii financiare din Republica Moldova (ulterior –
Planul de conturi) şi au fost descrise conturile .
Drept obiect al contabilităţii bancare servesc:
• Activele;
• Obligaţiunile;(pasive)
• Capital şi Rezerve; ;(pasive)
• Veniturile;
• Cheltuielile.
1.1.Obiectul contabilităţii bancare.
În definirea activului şi pasivului se creează în plan metodologic posibilitatea de a pune

în evidenţă modul de valorificare al patrimoniului. Altfel spus, activul prin elementele sale
componente formează baza materială, iar pasivul caracterizează în expresie valorică
felul relaţiilor economice privind gestiunea bazei materiale.
Activele grupeaza mijloacele băncii dupa componenţa lor.
La activele băncii se referă:
- Mijloacele băneşti (în casierie, în casele de schimb valutar şi în drum);
- Contul „Nostro” la BNM şi la alte bănci;
- Credite bancare;
- Valori mobiliare investiţionale;
- Plasamente în bănci;
- Active pe temen lung;
- Materiale şi OMVSD;``````````````````````
- Dobânda sporită ce urmează să fie primită;

- Decontări cu personalul (creanţa);
3
- Decontări cu debitorii;
-Alte active.
Activele societăţilor bancare pot fi grupate în:
1) Active interne:
a) numerar în casieriile bancilor;
b) credite interne, care pot fi credite neguvernamentale pe termen scurt, mediu si lung
şi credite guvernamentale;
c) sume în tranzit între sediile băncii;
d) active interbancare;
e) alte active (credite preluate de bănci, profit repartizat, diferenţe nete nefavorabile
din reevaluarea activelor şi pasivelor externe).
2) Active externe:
Activele externe reflectă, pe de o parte, activele exprimate în valute convertibile, iar
pe de altă parte, active externe exprimate în valute neconvertibile.
Obligaţiunile băncii includ:
- Conturi Loro (conturile altori bănci deschise la bancă);
- Împrumuturi primite;
- Titluri de valoare emise;
- Certificate de depozit;
- Depozitele clienţilor;
- Conturi curente ale clienţilor;
- Dobânda sporită ce urmează să fie plătită;
- Decontări privind leasingul (datorii);
- Decontări cu personalul (datorii);
- Decontări cu bugetul;
-Carduri de debit (depozit);
-Alte obligaţiuni.
La Capital şi rezerve se referă:
- Capitalul social (acţiuni simple şi preferenţiale);
- Surplus de capital (diferenţa dintre valoarea nominală şi cea de piaţă a acţiunilor
emise şi plasate);
- Capitalul de rezervă;
- Profitul net;
- Capitalul secundar (diferenţa din reevaluarea activelor pe termen lung);
Pasivele societăţilor bancare deasemenea pot fi grupate:
1) Pasive interne:
a) depozite ale clienţilor nebancari care cuprind disponibilităţi la vedere ale agenţilor
economici şi ale populaţiei,economiile populaţiei la vedere sau la termen,depozite în
lei,în valuta convertibită şi neconvertibilă;
b) sume în tranzit între sediile băncii;
c) pasive interbancare;
d)depozite publice, care cuprind disponibilităţi pentru investiţii de la bugetul de stat,
disponibilităţi ale bugetelor locale, fondul pentru sănătate, disponibilităţi ale
asigurărilor sociale de stat, disponibilităţi ale Trezoreriei statului ş.a.;
4
d)fonduri proprii care cuprind capitalul social, fondul de rezervă, profitul net, acţiuni,
fondul de risc, alte fonduri;
i) alte pasive.
2) Pasive externe, care cuprind în principal:
a) pasive pe termen scurt, respectiv împrumuturi de la bănci străine, depozite
ale băncilor străine, depozite ale altor nerezidenţi, angajamente şi acorduri
bilaterale de plăţi ş.a.;
b)pasive pe termen mijlociu şi lung exprimate atît în valute convertibile, cît
şi în valute neconvertibile.
Veniturile bancare cuprind :

1.Veniturile aferente dobânzilor;
2. Veniturile neaferente dobânzilor
Veniturile aferente dobânzilor Veniturile neaferente dobânzilor

Veniturile aferente la contul nostru Venituri din comisioane
Veniturile la plasările în bancă Venituri din amenzi, penalităţi primite
Veniturile la valorile mobiliare Venituri din ieşirea activelor pe termen
investiţionale lung
Veniturile la creditele acordate Venituri din operaţiuni cu cardurile
Veniturile la leasingul financiar Venituri excepţionale
Alte venituri
Cheltuielile băncii includ:
1.Cheltuieli aferente dobânzilor;

2. Cheltuieli neaferente dobânzilor
Cheltuieli aferente dobânzilor Cheltuieli neaferente dobânzilor

Conturi Loro Întreţinerea personalului băncii
Împrumuturile primite Cheltuieli privind imobilul
Certificat de depozit Alte cheltuieli operaţionale ale băncii
Depozitele clienţilor Amenzi, penalităţi plătite
Conturile curente Ieşirea activelor nemateriale
Valorile mobiliare emise Cheltuieli extraordinare
La leasingul financiar şi alte dobânzi Cheltuieli privind impozitul pe venit
1.2.Planul de conturi al evidenţei contabile în bănci.
Planul de conturi are drept menire organizarea ţinerii evidenţei contabile, asigurarea
utilizatorilor cu informaţia economico-administrativă necesară, precum şi întocmirea
dărilor de seamă financiare şi a altor rapoarte stabilite.
5
Planul de conturi este elaborat în baza standardelor internaţionale, normativelor
mondiale, regulamentelor şi experienţei evidenţei contabile.
Planul de conturi are următoarea structură:
Conturile sunt grupate în clase:
-clasa 1 - Active;
-clasa 2 - Obligaţiuni;
-clasa 3 - Capital acţionar;
-clasa 4 - Venituri;
-clasa 5 - Cheltuieli;
-clasa 6 - Conturi condiţionale;
-clasa 7 - Conturi memorandum.
Conturile claselor “Active ” şi “Cheltuieli” sunt active, conturile claselor “Obligaţiuni” ,
“Capital acţionar”, “Venituri” sunt pasive.
În limita fiecărei clase conturile sunt unite în grupe după destinaţia lor economică.
În clasa “Active” conturile sunt repartizate în ordinea descreşterii lichidităţii.
Pentru evidenţierea în clase a grupelor de conturi, în grupe – a conturilor aparte, este folosit
principiul ierarhic.Ierarhia claselor, grupelor, conturilor este reflectată cu ajutorul sistemului
de notaţii numerice.
Pentru notarea conturilor concrete se foloseşte numărul din 4 cifre.
Prima cifră a numărului contului reprezintă clasa contului, indicînd apartenenţa la active,
obligaţiuni, capital acţionar, venituri, cheltuieli, conturi condiţionale sau conturi
memorandum.
A doua şi a treia cifră reprezintă grupa contului, care grupează conturi cu apartenenţă
economică omogenă.
A patra cifră reprezintă obiectul concret al evidenţei.
În cadrul acestei structuri fiecare grupă poate include pînă la 9 conturi. Cu toate acestea,
pentru a evita divizarea conturilor, avînd conţinut general economic, unele grupe includ un
număr mai mare de conturi. În acelaşi timp, într-o grupă se include conturile care (după
cifra a doua şi a treia) ar fi trebuit raportate la diferite grupe.
Conturile sunt multivalutare.
Folosirea Planului de conturi se simplifică prin aplicarea principiului sincronizării ultimelor
3 cifre din numerele conturilor claselor “Venituri” – “Active” şi “Cheltuieli” -
“Obligaţiuni”.
Soldurile conturilor claselor “Active” , “Obligaţiuni”, “Capital acţionar” se folosesc la
întocmirea “Dării de seamă privind starea financiară (bilanţul contabil)”, iar soldurile
conturilor claselor “Venituri” şi “Cheltuieli” se folosesc pentru întocmirea “Dării de seamă
cu privire la venituri şi cheltuieli”
Evidenţa pe conturile primelor cinci clase se efectuează după metoda dublei înscrieri.
Evidenţa pe conturile condiţionale se divizează în conturi debitoare şi creditoare după
destinaţia operaţiunilor efectuate. Evidenţa se ţine prin înscrierea operaţiunea la debitul/
creditul contului şi trecerea la scăderi prin contabilizarea inversă. Metoda dublei înscrieri nu
se aplică.
6
Pentru evidenţa valorilor şi documentelor importante în activitatea băncii sau consemnate la
aceasta sunt destinate conturile memorandum. Evidenţa pe conturile memorandum se ţine
după schema: intrare, ieşire, sold.
În afara de Plan fde conturi şi descrierile conturilor, în aactivitatea sa practică băncile se
vor conduce şi de alte active normative ale BNM reglementînd ţinerea evidenţei contabile,
precum şi de Standardele naţionale ale evidenţei contabile.
7
Capitolul 2. Bilanţul bancar.
Obiectivele capitolului:
• Definirea bilanţului contabil al băncii şi distingerea principalelor tipuri de bilanţuri
bancare.
• Descrierea structurii bilanţului contabil al băncii.
• Dezvăluirea funcţiilor bilanţului contabil.
Bilanţul contabil, aşa cum prevede Legea Contabilităţii, reprezintă documentul oficial
de gestiune al unităţilor patrimoniale, asigurînd formarea unei imagini fidele, clare si complete
în ceea ce priveşte patrimoniul, situaţia financiară şi rezultatele obţinute. Prin conţinutul şi
funcţiile pe care le îndeplineşte, bilanţul constituie un instrument deosebit de important în
procesul de fundamentare a deciziilor privind dirijarea activităţii curente şi îndeosebi a celei
de perspectivă.
Bilanţul bancar reprezintă, ca în orice ramură economică, o expresie esenţială a
activităţii societăţii bancare, punînd în lumină resursele utilizate, plasamentele angajate, şi
rezultatele activităţii din domeniul bancar.
Bilanţul contabil poate să-şi îndeplinească rolul important ce-i revine în procesul
conducerii numai în măsura în care îndeplineşte anumite condiţii sau cerinţe:
1) Reflectarea realităţii privind elementele de activ şi de pasiv existente la dispoziţia
societăţii bancare constituie condiţia fundamentală pe care trebuie să o îndeplinească bilanţul.
În acest scop, este necesar ca operaţiile economice să fie înregistrate integral, corect şi la
timp, pe baza documentelor justificative în care au fost consemnate.
2) Bilanţul contabil trebuie să prezinte datele după un sistem unitar, după aceleaşi norme
metodologice în vederea aprecierii corecte şi comparative a activităţii şi pentru
centralizarea datelor la nivelul direcţiilor din cadrul băncilor centrale.
3) Respectarea metodologiei de detertminare a indicatorilor, în vederea redării corecte,
atît a aspectelor pozitive, cît şi a celor negative din activitatea desfăşurată de unităţile
bancare, ceea ce permite luarea deciziilor corespunzătoare care să înlăture deficienţele
constatate.
4) Întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite constituie o altă condiţie pentru bilanţ,
prin intermediul căreia se asigură conducerea, controlul şi analiza activităţii desfăşurate,
în mod operativ şi eficient, precum şi o centralizare a datelor la termenele prevăzute.
Întocmirea bilanţului contabil bancar presupune, în primul rînd, lucrări pregătitoare,
cum ar fi: înregistrarea în conturi a tuturor operaţiilor, verificarea exactităţii înregistrărilor
în conturile analitice şi sintetice, în al doilea rînd, întocmirea propriu-zisă a bilanţului prin
completarea formularelor, anexelor şi a raportului explicativ ce se prezintă Consiliului de
Administraţie.
Caracteristicile esenţiale ale activităţii bancare sunt evidenţiate clar cu ajutorul
bilanţului bancar.
Oglindind mijloacele şi resursele băncii, bilanţul contabil reflectă, cu ajutorul
conturilor, respectiv al indicatorilor pe care îi conţine, funcţiile îndeplinite de bănci în
cadrul economiei naţionale.
Funcţiile bilanţului contabil:
8
1.De generalizare - sistematizează şi grupează informaţiile contabile după o structură
bine determinată, care este unică şi obligatorie pentru toate unităţile şi are un rol esenţial
de informare pentru demonstrarea rolului Băncilor Comerciale în sistemul informaţional
contabil. Ea rezultă din analiza datelor prezentate la Banca Comercială care astfel e
transformată într-un instrument de gestionare eficientă şi de conducere a întreprinderii.
Prin bilanţ se prezintă situaţia elementelor patrimoniale şi rezultatul perioadei de
gestiune, se cunoaşte starea bunurilor economice la un moment dat, a creantelor,
datoriilor şi a surselor proprii.
2.De analiză - o continuare şi o desfăşurare a funcţiei de informare. În baza bilanţului se
analizează situaţia patrimonială şi financiară a băncii, capacitatea de plată a acesteia, starea
decontărilor cudebitorii şi creditorii.
Bilanţul contabil bancar are formă verticală şi constă din trei părţi:
Active, Obligaţiuni şi Capital şi Rezerve.
Posturile de activ sunt grupate în bilanţ în sensul micşorării lichidităţii, adică începînd cu
cele mai lichide şi terminînd cu cele mai puţin lichide.
Pasivele sunt grupate în sensul descreşterii exigibilităţii obligaţiunilor.
Structura bilantului contabil bancar
Cont Subcon Articol Sub Denumirea indicatorilor Suma

t articol
A B C D E I
1 ACTIVE X
1 1 0 Mijloace băneşti în numerar
2 0 Mijloace băneşti datorate de bănci
3 0 Mijloace băneşti datorate de BNM
4 0 Mijloace plasate overnight
5 Hîrtii de valoare X
1 Hîrtii de valoare cumparate pentru
vînzare
2 Hîrtii de valoare investiţionale
9 Total hîrtii de valoare
6 Credite şi cerinţe privind leasingul
financiar
1 Credite
2 Cerinţe privind leasingul financiar
3 Minus Reduceri pentru pierderi la
credite
9 Credite si cerinţe privind leasingul
financiar net
7 0 Mijloace fixe nete
8 0 Dobînda sporită ce urmează sa fie
primită
9 0 Alta avere imobilă
10 0 Alte active
1 1 99 9 Total active
9
A B C D E I
2 OBLIGAŢIUNI ŞI CAPITAL X
ACŢIONAR
2 1 OBLIGAŢIUNI X
1 Depozite fără dobîndă X
1 1 Mijloace băneşti datorate băncilor
2 Depozite ale persoanelor fizice
3 Depozite ale persoanelor juridice
9 Total depozite fără dobîndă
2 1 2 Depozite cu dobîndă X
1 Mijloace băneşti datorate băncilor
2 Depozite ale persoanelor fizice
3 Depozite ale persoanelor juridice
9 Total depozite cu dobîndă
2 1 99 9 Total depozite
2 2 1 0 Hîrtii de valoare vîndute conform
acordurilor “REPO”
2 0 Împrumuturi overnight
3 0 Alte împrumuturi
4 0 Dobinda sporită ce urmează să fie
plătită
5 0 Alte obligaţiuni
6 0 Datorii subordonate
2 2 99 9 Total obligaţiuni
2 3 CAPITAL ACŢIONAR X
1 0 Acţiuni ordinare
2 0 Acţiuni preferenţiale
3 0 Surplus de capital
4 0 Fond de reevaluare (indexare) a
mijloacelor fixe
5 0 Profit nedistribuit
2 3 99 9 Total capital subscris
2 9 99 9 Total obligaţiuni si capital subscris
Egalitatea bilantului contabil bancar se determină după relaţia:

Active =Obligaţiuni +Capital şi Rezerve
10
Capitolul 3. Documentatia bancara si controlul bancar intern
• Caracterizarea documentaţiei bancare.
• Definirea şi descrierea circuitului documentar bancar.
• Identificarea tipurilor de control bancar intern.
1.Notiunea, conţinutul, si clasificarea

documentelor.Documentaţia reprezintă actul scris în care se reflectă executarea
operaţiunilor economice sau modul în care vor fi reflectate aceastea.
În funcţie de conţinutul şi destinaţia lor, rolul documentelor se manifestă pe multiple
planuri.
Documentele îndeplinesc următoarele funcţii:
1. funcţia de consemnare, letrica si cifrica, cantitativă şi valorică a operaţiunilor
economice efectuate în cadrul întreprinderii;
2. funcţia de acte justificative;
3. funcţia informativă;
4. funcţia de asigurare;
5. funcţia de calculaţie;
Cu ajutorul documentelor se poate urmări activitatea economico-financiară a
unităţilor economice şi financiare în cele mai mici detalii.
 După natura operaţiilor la care se referă documentele se împart în:
a. documente privind activitatea financiar – contabilă: (activele pe termen
lung, activele curente, salariile, pasivele, rapoartele financiare)
b. documente privind alte activităţii: (documente privind activitatea de cercetare,
activitatea de control).
 După caracterul şi funcţia pe care o îndeplinesc, documentele se împart în:
a. documente de dispoziţie:(ordin de plată, ordin de plată incasso, ordin de
încasare);
b. documente justificative:( factura, chitanţa);
c. documente mixte:(cererea de plată, cerere de acreditiv);
 După locul întocmirii şi circulaţiei, documentele pot fi:
a. documente interne:( ordin de plată de casă);
b. documente externe:(ordin de plată, cerere de plată, cec de numerar).
 În raport cu modul de întocmire, conţinut şi rolul lor în cadrul procesului informaţional
– economic distingem;
a. documente primare:(cec de numerar,ordin de încasare, nota de contabilitate);
b. documente centralizatoare(balanţa de verificare);
 După forma de prezentare, se deosebesc:
a. documente tipizate- se întocmesc pe formulare tip strict determinate;
b. documente netipizate- se întocmesc pe formulare specifice.
 După regimul de tipărire şi utilizarea formularelor folosite la intocmirea documentelor
se disting:
11
a. documente întocmite pe formulare cu regim special – au un regim deosebit de
tipărire, numerotare, gestionare, evidenţă, folosire şi păstrare;
b. documente fără regim special.
 După suportul care depozitează informaţia, se disting:
a. documente pe suport de hîrtie;
b. documente pe suporturi magnetice:(benzi, dischete).
 După numărul operaţiilor economice pe care le cuprind, documentele se împart:
a. documente singulare;
b. documente cu multiple operatii.
 După tehnica întocmirii, se deosebesc:
a. documente care se întocmesc manual;
b. documente care se întocmesc cu mijloace tehnice (calculatoare).
Conţinutul documentelor se concretizează în anumite elemente obligatorii.
Dintre aceste elemente unele au un caracter comun, adică se refera la toate categoriile
de documente, iar altele au un caracter specific.
Caracterul operaţiilor bancare şi diferenţa lor de alte operaţii efectuate în ramurile
economiei naţionale necesită utilizarea unei documentaţii specifice. Documentaţia bancară
este elaborată şi certificată de BNM şi este obligatorie pentru toate unităţile bancare,
persoanele fizice şi juridice care efectuează diferite operaţiuni prin intermediul instituţiilor
financiare.
Bancile comerciale efectuează zilnic un volum mare de operaţiuni. Aceste operaţiuni
necesită o organizare raţională a lucrului cu documentele. În acest scop documentele
bancare sunt standardizate şi unificate.
Standardizarea este utilizarea documentelor unice la efectuarea operaţiunilor
similare în toate băncile comerciale. Unificarea prezintă micşorarea numarului de tipuri de
documente pentru operatiunile bancare.
După caracterul operaţiunilor efectuate documentele se împart în :
 documente de casă;
 documente memoriale;
 documente de memorandum sau extrabilanţiere.
Destinaţia documentelor de casă constă în perfectarea dreptului de încasare şi
eliberare a numerarului în valută natională sau străină. La ele se referă:
 Ordinul de încasare
 Borderoul însoţitor;
 Ordinul de plată;
 Cecul de numerar.
Documentele memoriale prezintă documentele utilizate pentru efectuarea
operaţiunilor de decontari prin virament. La ele se referă:
 Ordinul de plată;
 Ordinul de plată incasso;
 Cererea de plată;
 Cererea de acreditiv
 Borderou de utilizare a acreditivului.
12
Documentele extrabilanţiere sunt utilizate la bancă pentru reflectarea operaţiunilor la
conturile extrabilanţiere. La ele se referă: dispoziţii extrabilanţiere pe venit şi dispoziţii
extrabilanţiere pe cheltueli.
Documentul în care sunt corectate: suma, denumirea clientului, numărul contului de
decontare nu sunt primate spre execuţie. Documentele primite la bancă, atît în timpul
operativ cît şi după expirarea lui, sunt semnate de executorul responsabil şi de un lucrător
al băncii care a verificat operaţiunea. Contabilul - şef semnează numai documentele ce
reflectă operaţiunile de casare incontestabilă de la conturile clientilor.
2.Circuitul documentar graficul lui. Circuitul documentar reprezintă
mişcarea succesivă a documentelor bancare de la momentul întocmirii lor pînă la
transmiterea lor în arhivă. De la organizaţia reuşită a circuitului documentar depinde
reflectarea la timp a operaţiunilor bancare în bilanţul băncii. Pentru aceasta în bancă este
întocmit graficul circuitului documentar.
În graficul circuitului documentar se prevede mişcarea documentului de la o
diviziune la alta. Acest grafic este aprobat de conducatorul băncii. Circuitul bancar intern
are loc în baza unor principii bine determinate:
La efectuarea operaţiilor de casă cu numerarul sunt respectate două condiţii:
 La încasarea numerarului operaţia efectuată se reflectă în evidenţa contabilă
numai după ce numerarul este încasat în casierie;
 La eliberarea numerarului operaţiunea se efectuează numai după ce a fost
reflectată în documentul evidenţei contabile .
 La efectuarea decontărilor fără numerar, cînd clienţii sunt deserviţi de aceeaşi
instituţie bancară, documentele memoriale se reflectă în primul rînd în Debitul
contului plătitorului şi după aceea în Creditul contului beneficiarului.
3. Controlul bancar intern.Totalitatea procedeelor şi metodelor utilizate de
aparatul operativ şi de evidenţăpentru verificarea operaţiunilor bancare poartă denumirea
de control bancar intern.Scopul acestui control constă în asigurarea integrităţii valorilor
băncii şi efectuarea operaţiunilor în corespundere cu legislaţia în vigoare.
Controlul bancar intern se divizează în control preventiv, controlcurent şi ulterior.
Controlul preventiv este efectuat cu scopul prevenirii efectuării unor operaţiuni
bancare în care se încalcă legislaţia: plăţi de orice fel faţă de furnizori, plata drepturilor
salariale, dobînzi şi comisioane ce urmează să fie plătite, eliberarea în consum a
materialelor etc. Controlul preventiv este executat de contabilul şef al băncii, directori de
filiale şi şefi de agenţii.
Controlul curent este efectuat în procesul circuitului documentar şi se ocupa cu
verificarea perfectării documentelor şi operaţiunilor bancare în corespundere cu legea în
vigoare. La control curent se referă şi verificarea registrelor de evidenţă sintetică şi
analitică la încheierea zilei de lucru. Controlul curent este efectuat de executorii
responsabili, contabil, şef de secţie. Executorul responsabil la efectuarea operaţiei de
decontare şi casare verifica disponibilul la cont. În unele cazuri în lipsa mijloacelor la cont
documentele sunt achitate dacă clientul întocmeşte cu banca contractul de deservire
overdraft. Unui control riguros sunt supuse documentele privind operaţiunile de casă. La
înregistrarea operaţiei la contul executorului verifică semnatura executorului responsabil
din banca plătitoare. Această semnatură dovedeşte că operaţiunea dată a fost efectuată
13
anterior. Contabilul şef verifica numai dispoziţia incasso. Un rol important în controlul
curent aparţine examinării reclamanţiilor şi plîngerilor din partea clienţilor. Deasemenea
sunt verificate toate extrasele bancare şi anexele lor. În baza extraselor bancare are loc un
control reciproc a datelor din contabilitatea bancară şi contabilitatea financiară a
clientului.Cu toate că controlului curent sunt supuse toate operaţiunile efectuate la bancă
este necesar şi un control ulterior al acestor operaţiuni.
Controlul ulterior este efectuat periodic. Controlul ulterior este efectuat lunar sau
trimestrial. Principalele obiective urmărite de controlul ulterior sunt:
-concordanţa evidenţei contabile sintetice şi analitice la bancă;
-lucrările privind decontările reciproce;
-modul de dirijare a evidenţei tehnico-operative;
-respectarea termenilor de acordare şi rambursare a creditelor şi dobînzilor restante.
Controlul ulterior se divizează în:
 Control tematic;
 Control complex;
 Control total;
Scopul controlului tematic constă în stabilitatea stării de activitate pentru un indicator
concret (tema concreta) pe intreaga instituţie bancară. Acest control este efectuat sau în
baza documentelor respective sau în baza observaţiilor.
Controlul complex constă în controlul activităţii unui lucrător concret sau a unei secţii
concrete.
Controlul total constă în verificarea întregii activităţi a băncii. Mai efectiv se consideră
controlul complex.
Rezultatele controlului ulterior sunt înregistrate în Proces -verbal.
14
Capitolul 5. Contabilitatea resurselor atrase ale băncii
Obiectivele capitolului
• Descrierea tipurilor de depozite deschise la bancă.
• Determinarea dobânzii la depozitele bancare.
• Întocmirea formulelor contabile în baza operaţiunilor bancare.
• Perfectarea documentară a operaţiunilor cu depozitele.
Resursele atrase de bancă constituie aproximativ 80-90% din resursele totale ale
băncii. Aceste resurse băneşti sunt necesare pentru realizarea operaţiunilor active.
Mobilizarea pe un termen anumit a mijloacelor băneşti temporar disponibile de la
persoanele fizice şi juridice îi permite băncii să folosească aceste mijloace pentru
creditarea agenţilor economici.
În funcţie de caracteristicile resurselor atrase, ele pot fi grupate în:
 Resurse depozit, pe care banca le poate avea în portofoliul ei. Dintre acestea fac
parte: conturile de disponibilităţi ale agenţilor economici, ale persoanelor fizice,
ale instituţiilor financiare şi publice, ale băncilor şi Trezoreriei statului;
Depozitele la vedere şi la termen ale persoanelor fizice şi juridice; certificatele de
depozit; depozitele instituţiilor financiare internaţionale; depozitele
corespondente ale altor bănci; sumele în tranzit între unităţile băncii.
 Resurse nondepozit, pe care banca le poate procura în situaţii dificile, cum ar fi
lipsa de lichidităţi. Dintre acestea fac parte: împrumuturi de la Banca Naţională a
Moldovei; împrumuturile de pe piaţa interbancară de la alte bănci; vînzarea
temporară a bonurilor de trezorerie şi altor titluri de stat sau valorilor mobiliare
corporative pe care le are în portofoliul ei; emiterea obligaţiunilor, cambiilor
bancare.
5.1. Tipuri şi particularităţi ale conturilor bancare. Contul bancar este un cont
analitic deschis de bancă pe numele titularului de cont, prin care se efectuează operaţiuni
de încasări şi/sau plăţi ale mijloacelor băneşti.
Contul curent bancar este contul deschis de bancă pentru titularul de cont, care
serveşte la înregistrarea în ordine cronologică a operaţiunilor în numerar şi/sau fără
numerar efectuate în/din acest cont în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Cont de depozit este un cont deschis de bancă pentru titularul de cont, destinat
evidenţei operaţiunilor de depunere şi plasare a mijloacelor băneşti temporar libere la
termen (cont de depozit la termen - cont deschis de bancă, în care sînt depuse mijloace
băneşti cu dobîndă, pentru o perioadă fixă de timp) sau la vedere (cont de depozit la vedere
- cont deschis de bancă, în care sînt depuse mijloace băneşti cu sau fără dobîndă fără
fixarea termenului de plasare) în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Contul de credit este contul bancar deschis pentru înregistrarea creditelor acordate
persoanelor fizice şi juridice.
Contul Loro este contul bancar deschis de către o altă bancă la banca dată.
15
Cont provizoriu este contul bancar deschis pentru persoanele fizice şi juridice pe o
perioadă de timp limitată, destinat acumulării de mijloace băneşti suficiente pentru
formarea capitalului social.
Sistemul de codificare a conturilor este conceput astfel încît conţine o cantitate de
informaţii referitoare atît la client, cît şi la bancă.
Numărul de cont este construit pe două niveluri:
• nivel sintetic;
• nivel analitic.
Nivel sintetic al contului este format din patru caractere şi reprezintă clasa, grupa,
subgrupa şi tipul contului. Nivelul sintetic al conturilor utilizat de băncile comerciale
trebuie să fie aprobat de BNM.
Nivel analitic al unui cont include un număr de caractere ce poate varia de la cîteva
caractere la douăsprezece. Aceste poziţii sunt folosite la identificarea mai multor tipuri de
date pentru a facilita operaţiunile în cont sau ca informaţii de gestionare solicitate de
bancă. Caracterele la nivelul analitic redau următoarele: cifra-cheie a băncii, codul băncii,
al filialei, numărul clientului, tipul clientului, indicatorul de valută, alte informaţii.
5.2.Operaţiuni de depozit. Ponderea cea mai marea a resurselor atrase o constituie
mijloacele acumulate la conturile de depozit.În majoritatea ţărilor conturile de depozit sunt
clasificate după următoarele modalităţi:
a) În funcţie de modul de retragere şi scopul plasării mijloacelor depozitate;
b) În funcţie de categoria de depunători:
c) În funcţie de modul de calcul şi de achitare a dobînzii.
Conform modului de retragere şi scopului plasării mijloacelor depozitate deosebim:
Depozite la vedere-mijloacele depuse în contul de depozit de către persoana fizică sau
juridică fără a specifica termenul de retragere a acestora. Ele au un înalt grad de lichiditate
pentru deţinătorii lor şi deaceea banca bonifică dobînzi mici sau nu bonifică deloc (în
cazul depozitelor la vedere în valută). Aceste surse sînt utilizate de către bancă în scopul
creditării, deoarece acest tip de depozit constituie o resursă ieftină pentru bănci.
Depozite la termen-mijloacele depuse de către persoanele fizice sau juridice pe o
perioadă fixată în scopul economisirii. Depunătorul are dreptul să-şi retragă mijloacele
depuse în cont numai la termenul indicat în contract. Depozitele la termen se clasifică în
categoriile:
• Depozite pe termen scurt (scadenţa pînă la 1 an)
• Depozite pe termen mediu (scadenţa de la 1 an pînă la 5 ani)
• Depozite pe termen lung (scadenţa de la 5 ani şi mai mult)
Aceste depozite sînt bonificate de bancă la dobînda pieţei, dar, spre deosebire de
cele la vedere, sunt mai mari.
16
În funcţie de categoria de depunători:
 Depozitele persoanelor fizice, care se mai numesc depozite personale. Resursele
plasate de populaţie fără stabilirea scopului de economisire sunt depozite obişnuite,
iar depozitele de economii sunt mijloacele depuse în scopul păstrării şi economisirii
ca ulterior să fie utilizate de depunător conform unor necesităţi concrete.
 Depozitele persoanelor juridice, adică ale agenţilor economici şi a organizaţiilor de
stat. Ponderea cea mai mare a depozitelor agenţilor economici o reprezintă
depozitele la vedere şi disponibilităţile băneşti aflate în conturile curente.
 Depozite ale băncilor şi ale altor instituţii financiare sunt resursele pe termen scurt
care variază, de regulă între o zi şi un an şi apar ca efect al reciprocităţii în relaţiile
de decontare pe piaţa interbancară. Depozitele atrase de la bănci reprezintă
principala modalitate de completare a resurselor unei bănci pe termen scurt. De
regulă depozitele băncilor sunt numite plasamente bancare.
 În funcţie de unitatea monetară în care se depune depozitul deosebim:
o Depozite în monedă naţională;
o Depozite în valută. În Republica Moldova băncile practică atragerea
resurselor depozitare în dolari SUA şi în euro.
 Conform modului de calcul şi achitare a dobînzii, depozitele se clasifică în:
 Depozite la vedere şi conturi curente fără dobînzi;
 Depozite cu dobînzi.
Conturile curente se creditează de client cu sumele de la diverşi debitori sau prin
acordări de credite şi se debitează cu plăţile făcute către creditori sau cu rambursările de
credite.Conturile curente sunt conturi de pasiv. În credit se înregistrează deschiderea sau
completarea contului curent. În Debit se reflectă achitarea parţială sau închiderea contului
curent. Soldul iniţial şi final -creditor.
Deschiderea contului curent fără dobîndă al persoanei fizice:

a) în numerar
Debit contul 1001 – „Numerar în casierie”
Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”
b) prin transfer la altă bancă
Debit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM”
c)prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fizice
Debit contul 2311 – „Depozite de economii ale persoanelor fizice”
d)prin închiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoană fizică
Debit contul 2374 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai
puţin)”
e) prin închiderea depozitului la termen mediu al persoanei fizice
Debit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice (mai mult de
1 an şi pînă la 5 ani)”
17
f) prin închiderea depozitului la termen lung al persoanei fizice
Debit contul 2376 – „Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de 5
ani)”
g) închiderea unui depozit privind cardul de debit
Debit contul 2259 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice”
Închiderea unui cont curent fără dobîndă al persoanei fizice
c) în numerar
Debit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”
Credit contul 1001 – „Numerar în casierie”
d) prin transfer la altă bancă
Credit contul 1031 – „Contul „NOSTRO” în BNM”
e) prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fizice
Credit contul 2311 – „Depozit de economii al persoanei fizice”
f) prin deschiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoana fizică
Credit contul 2374 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai
puţin)”
g) prin deschiderea depozitului la termen mediu al persoanei fizice
Credit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice (mai mult
de 1 an şi pînă la 5 ani)”
h) prin deschiderea depozitului la termen lung al persoanei fizice
Credit contul 2376 – „Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de
5 ani)”
i) prin deschiderea unui card de debit al persoanei fizice
Credit contul 2259 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice”
2. Deschiderea contului curent fără dobîndă al persoanei juridice:
a) în numerar
Credit contul 2225 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”
c)prin închiderea unui depozit de economii al persoanei juridică
Debit contul 2312 – „Depozite de economii ale persoanelor juridice”
d)prin închiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoană juridică
18
Debit contul 2371 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane juridice(1an şi mai
puţin)”
e) prin închiderea depozitului la termen mediu al persoanei juridice
Debit contul 2372 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane juridice (mai malt
f) prin închiderea depozitului la termen lung al persoanei juridice
Debit contul 2373 – „Depozite la termen lung primite de la persoane juridice(mai mult de
5 ani)”
Debit contul 2258 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor juridice”
Închiderea unui cont curent fără dobîndă al persoanei juridice:
a) în numerar
Debit contul 2224 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”
c) prin închiderea unui depozit de economii al persoanei juridice
Credit contul 2312 – „Depozit de economii al persoanei juridice”
d) prin deschiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoana
juridică
Credit contul 2371 – „Depozite la termen scurt primite de la persoanejuridice(1 an şi mai
puţin)”
e) prin deschiderea depozitului la termen mediu al persoanei juridice
Credit contul 2372 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane juridic(mai mult
f) prin deschiderea depozitului la termen lung al persoanei juridice
Credit contul 2373 – „Depozite la termen lung primite de la persoane juridice (mai mult
de 5 ani)”
g) prin deschiderea unui card de debit al persoanei juridice
Credit contul 2258 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor juridice”
b. Deschiderea contului curent cu dobîndă al persoanei fizice .
a) în numerar
Debit contul 1001 – „Nmerar în casierie”
19
c)prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fizice
Debit contul 2311 – „Depozite de economii ale persoanelor fizice”
Credit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice „
d)prin închiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoană fizică
Debit contul 2374 – „Depozite la termen scurt primite de la persoane fizice (1 an şi mai
puţin)” (5000 lei)
e) prin închiderea depozitului la termen mediu al persoanei fizice
Debit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice (mai mult de
1 an şi pînă la 5 ani)”
f) prin închiderea depozitului la termen lung al persoanei fizice
Debit contul 2376 – „Depozite la termen lung primite de la persoane fizice (mai mult de 5
ani)”
Debit contul 2259 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice” (5000 lei)
5.3.Contabilitatea operaţiunilor de depozit

Contabilitatea operaţiunilor de depozit se gestionează în clasa a II a planului de conturi, la
grupele 2310- 2370. Conturi pasive . În credit se înregistrează deschiderea şi completarea
depozitelor, în debit achitarea parţială sau închiderea depozitelor. Soldul iniţial şi final
-creditor şi reflectă suma depozitului la sfîrşitul perioadei de gestiune.
Deschiderea si completarea depozitelor se poate efectua din diferite surse:
c) în numerar
Debit contul 1001
Credit contul 2310- 2370
b) din contul curent fără dobîndă:
Debit contul 2224-2225
c)din contul curent cu dobîndă:
Debit contul 2251-2252
d) prin transfer din altă bancă
Debit contul 1031
e) prin închiderea unui cont de depozit şi deschiderea altuia:
Debit contul 2310- 2370
j) prin transfer de la un card de debit
20
Debit contul 2258- 2259
Credit contul 2310-2370
Contabilitatea dobînzii la conturile de depozit se ţine în clasa a II la grupul de conturi 2700
„Dobînda sporită ce urmează să fie plătită”. Conturi pasive . În credit se înregistrează
calcularea dobînzii la depozitele deschise la bancă, în debit se reflectă achitarea dobînzii.
La calculul dobînzii pentru depozite se va respecta principiul sincronizării, care
constă în concordanţa dintre clasele: a II-a cu a V-a din planul de conturi contabile.
Conturile din grupul 2700 sinhronizează cu rupurile de conturi din clasa a V „Cheltuieli”
5310-5370.
Formula de calcul: D=Si*T*Rd/360(365)*100%Unde:
Si-soldul contului de depozit (Si=5000 lei)
T-timpul pentru care se calculează dodînda (în zile) (T=360 zile)
Rd-rata procentuală a dobînzii. (Rd=13%)
Reflectarea în contabilitate are loc în felul următor:
1.calcularea dobînzii la depozitele de economii:
Debit contul 5310
Credit contul 2722
2.calcularea dobînzii la depozitele deschise băncilor:
Debit contul 5340
Credit contul 2725
3.calcularea dobînzii la depozitele deschise clienţilor:
Debit contul 5370
Credit contul 2728
Achitarea dobînzii calculate la conturile de depozit:
a)în numerar
Debit contul 2700
Credit contul 1001
b) prin transfer în altă bancă
Debit contul 2700
Credit contul 1031
c) prin deschiderea depozitului de economii al persoanei fizice
Debit contul 2700
Credit contul 2311
d) prin deschiderea unui card de debit
Debit contul 2700
Închiderea conturilor de depozit se efectuiază invers de schiderii lor.
Calcularea dobînzii la conturile curente ale persoanelor fizice

La calculul dobînzii pentru depozite se va respecta principiul sincronizării, care
constă în concordanţa dintre clasele: a II-a cu a V-a şi I-a cu a IV-a din planul de conturi
contabile.
Calcule: Formula de calcul: D=Si*T*Rd/360(365)*100%
21
Unde:
Si-soldul contului de depozit (Si=5000 lei)
T-timpul pentru care se calculează dodînda (în zile) (T=360 zile)
Rd-rata procentuală a dobînzii. (Rd=13%)
Reflectarea în contabilitate are loc în felul următor:
Debit contul 5252 – „Cheltuieli aferente dobînzilor la conturi curente ale persoanelor
fizice” (650 lei)
Achitarea dobînzii calculate la conturile curente ale persoanelor fizice
a)în numerar
Debit contul 2719 – „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi”
d) prin transfer în altă bancă
e) prin deschiderea depozitului de economii al persoanei fizice
Credit contul 2311 – „Depozite de economii ale persoanelor fizice”
d) prin deschiderea depozitului la termen scurt al persoanei fizice
puţin)”
e) prin deschiderea depozitului la termen mediu al persoanei fizice
Credit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice(mai mult de
1 an şi pînă la 5 ani”
d) prin deschiderea depozitului la termen lung al persoanei fizice
5 ani)”
g) deschiderea unui card de debit al persoanei fizice
Credit contul 2259 – „Depozitul privind cardurile de debit ale persoanei fizice”
Închiderea unui cont curent cu dobîndă al persoanei fizice
a) în numerar
c) prin închiderea unui depozit de economii al persoanei fizice
Credit contul 2311 – „Depozit de economii al persoanei fizice”
22
d) prin deschiderea depozitului la termen scurt primit de la client persoana
fizică
Debit contul 2252 – „Conturi curente ale persoanelor fizice”(5000 lei)
puţin)”
e) prin deschiderea depozitului la termen mediu al persoanei fizice
Credit contul 2375 – „Depozite la termen mediu primite de la persoane fizice (mai mult
f) prin deschiderea depozitului la termen lung al persoanei fizice
5 ani)” (5000 lei)
g) prin deschiderea unui card de debit al persoanei fizice
Credit contul 2259 – „Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice”
Pentru conturile curente cu dobîndă deschise persoanelor juridice se gestionează contul
2251 – „Conturi curente ale persoanelor juridice”.
5.4. Creditele interbancare.
O sursă importantă utilizată de banca comercială pentru menţinerea lichidităţii şi
completarea resurselor financiare necesare constituie creditele interbancare. După sursa de
creditare deosebim:
 Credite centralizate;
 Credite decentralizate.
Creditele interbancare sunt centralizate atunci când Banca Naţională a Moldovei acordă
credite băncilor comerciale, iar creditul interbancar descentralizate sunt în cazul când o
bancă comercială sau altă instituţie financiară acordă credit băncilor comerciale.
Mai deosebim următoarele tipuri de credite interbancare:
 Credite directe
 Credite overnight
 Credite de lombard
 Facilitate sub formă acordurilor REPO
Creditele directe sunt acordate de Banca Naţională a Moldovei băncilor comerciale
pentru ca acestea ulterior să le acorde cooperativelor de construcţie a locuinţelor pentru
complexul agro-industrial şi în alte scopuri în economie. Aceste credite sunt acordate
băncilor la o rată de bază a dobânzii stabilită de Banca Naţională a Moldovei, echivalentă
cu rata de bază la creditele pe termen lung în vigoare. Drept sursă de asigurarea a
creditelor acordate băncilor comerciale servesc mijloacele din contul corespondent LORO,
rezervele obligatorii şi valorile mobiliare de stat disponibile din portofoliile proprii ale
băncilor.
Creditele overnight se acordă de Banca Naţională a Moldovei peste noapte băncilor
comerciale în scopul efectuării plăţilor acestora, precum şi în scopul menţinerii rezervelor
obligatorii. Banca Naţională a Moldovei acordă aceste credite, în lei MD cu termen de
rambursare în prima sesiune de decontare a următoarelor zile operaţionale şi astfel acest
23
credit se consideră credit cu termen de o zi. Volumul garanţiei (volumul valorilor
mobiliare de stat la valoarea nominală) trebuie să depăşească cu 3 % valoarea totală a
creditului (suma creditului, dobânzi şi comisioane oferite).
Rata dobânzii pentru acest credit se stabileşte de consiliul de administraţie al Banca
Naţională a Moldovei. Dobânda la creditul respectiv se achită concomitent cu creditul ce
se calculează pentru fiecare zi după formula:
D = S * Rd * N / 100 * 365
unde
D- suma dobânzii pentru utilizarea creditului overnight
S- suma creditului overnight
Rd- rata dobânzii

N- numărul zilelor de utilizare a creditului overnight care poate fi mai mare sau egal cu
1.
Formula respectivă se aplică pentru calcularea dobânzii la creditele cu termenul de o zi
şi pentru creditele la termen ce se prelungesc în zilele de odihnă sau de sărbători.
Creditele de lombard (facilitatea de lombard) reprezintă cumpărarea de către Banca
Naţională a Moldovei a activelor eligibile vândute de către o bancă comercială la un preţ
determinat urmată de recumpărarea aceloraşi active de către băncile comerciale de la
Banca Naţională a Moldovei la un preţ determinat de recumpărarea în timp de maxim 5
zile. În alţi termeni Banca Naţională a Moldovei în scopul administrării lichidităţii băncile
comerciale acordă un credit pe un termen de maxim 5 zile, asigurat cu active eligibile.
Active eligibile reprezintă valori mobiliare de stat, dematerializate emise de Ministerul
Finanţelor în monedă naţională. Activele se consideră eligibile numai dacă prevăd data
scadenţei după data recumpărării de banca comercială şi au termen de circulaţie de până la
91 zile din data cumpărării lor.
Preţul de cumpărare este suma preţurilor de cumpărare (Pi) ale tuturor valorilor
mobiliare eligibile individuale, oferite pentru vânzare Banca Naţională a Moldovei. Preţul
de cumpărare al unei valori mobiliare individuale este stabilit în modul următor:
Pi = VNi / 1 + Rd * T i / 100 * 365

unde
Pi – preţ de cumpărare a unei valori mobiliare individuale de stat
VNi – valoarea nominală a unei valori mobiliare individuale
Rd – data dobânzii cu care au fost procurate valorile mobiliare
Ti – numărul actual de zile dintre data cumpărării de Banca Naţională a Moldovei şi
data scadenţei valorilor mobiliare.
Preţul de recumpărare este suma preţului de cumpărare (PRi) al tuturor valorilor
mobiliare eligibile, oferite spre vânzarea de Banca Naţională a Moldovei. Preţul de
recumpărare al unei valori mobiliare individuale este calculat astfel:
PRi = Pi * (1 + Rl * T / 100 * 365)

unde:
24
Pri – preţul de recumpărare al valorilor mobiliare individuale
Pi – preţul de cumpărare al valorilor mobiliare individuale
RL – rata de lombard
T – numărul actual de zile dintre data cumpărării şi data recumpărării
Contul creditului interbancar se gestionează în clasa a doua la conturile 2060 – 2090,
sunt conturi pasive în
Credit contului– primirea şi înregistrarea creditelor interbancare
Debit contului – rambursarea creditelor primite.
Înregistrarea creditelor interbancare
Debit contul 1031 –„Contul „Nostro” în BNM”
Debit contul 1032 –„Conturi „Nostro” în bănci”
Credit contul 2060 –„Împrumuturi overnight”
Pentru creditul interbancar este calculată dobânda
Debit contul 5060 - „Cheltuieli aferente dobînzilor la împrumuturi overnight”
Credit contul 2700 –„ Dobînda sporita, ce urmează să fie plătită”
Achitarea dobânzii
Debit contul 2700 –„ Dobînda sporita, ce urmează să fie plătită”
Credit contul 1031 –„Contul „ Nostro” în BNM „
Credit contul 1032 –„ Conturi „Nostro” în bănci”
Credit contul 2032 –„ Conturi „Loro” ale băncilor”
Rambursarea creditelor
Debit contul 2060 –„Împrumuturi overnight”
Credit contul 1031 –„Contul „ Nostro” în BNM „
Credit contul 1032 –„ Conturi „Nostro” în bănci”
Credit contul 2032 –„ Conturi „Loro” ale băncilor”
25
Capitolul 6. Contabilitatea operaţiunilor de casă cu numerarul.
• Explicarea esenţei şi rolului operaţiunolor de casă;
• Descrierea ordinii şi contabilitatea operaţiunilor de încasare a numerarului;
• Descrierea ordinii şi contabilitatea operaţiunilor de eliberarea a numerarului;
6.1.Caracteristica departamentului casierie şi tipurile de case.

Numerarul reprezintă expresia materială a banilor pe care autorităţile monetare
din fiecare ţară îi emit în conformitate cu propriile reglementări, fiind cunoscute generic ca
bancnote în cazul celor de hîrtie, sau ca monedă în cazul celor de metal.
Bancnotele sunt titluri de credit emise de băncile centrale, care se obligă să
restituie la prezentare (la vedere) valoarea nominală a acestora.
Monedele metalice sunt piese de metal de formă circulară, mai exact discuri plate
ştanţate cu modele specifice în relief, ce se utilizează din cele mai vechi timpuri ca
echivalent al valorii. Astăzi, monedele sunt confecţionate din aliaje simple, de regulă
feroase, şi servesc în majoritatea cazurilor ca monedă divizionară, asigurînd expresia
monedei pentru valorile fracţionare ale unităţilor monetare sau ca reprezentante ale
speţelor monetare de valori mici.
Casieria bancară are următoarele funcţii principale: primirea, verificarea, păstrarea
şi eliberarea numerarului şi a altor valori ale băncii sau ale clienţilor ei. În cadrul fiecărei
bănci sunt organizate casierii bancare.
Casieriile bancare sunt gestionate de conducătorul departamentului respectiv,
contabilul-şef şi şeful de casierie din bancă, în funcţiile cărora intră organizarea, asigurarea
funcţionării şi controlul activităţilor de casierie în conformitate cu prevederile normelor în
vigoare. Totodată, ei sunt obligaţi să asigure efectuarea corectă şi la zi a evidenţelor
operativ-contabile şi statistice, în scopul reflectării în orice moment şi cu exactitate a
existenţei şi a mişcării numerarului şi a celorlalte valori gestionate de către personalul
casieriei. De asemenea, asigură respectarea tuturor dispoziţiilor cu privire la păstrarea şi
paza numerarului şi a celorlalte valori, pentru asigurarea integrităţii acestora.
Ca personal operativ în casieriile bancare pot fi angajaţi controlori-operatori şi
casieri. Personalul casieriei cu funcţie de gestionar încheie contracte privind răspunderea
materială şi contracte privind răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor materiale,
precum şi orice alte documente referitoare la aceste probleme. Necunoaşterea legilor şi a
normelor de casă nu poate fi invocată în apărare de cei ce urmează să răspundă material
pentru gestionarea incorectă a banilor şi a celorlalte valori.
Personalului i se interzice:
• să încredinţeze altor persoane sarcinile primite privind operaţiunile cu valori;
• să execute direct dispoziţiile altor bănci sau ale clienţilor băncii privind eliberarea
sau primirea de numerar ori de alte valori în contul lor, primirea documentelor de
vărsămînt sau de plată fără efectuarea prealabilă a controlului contabilităţii.
26
• în cazurile de părăsire a locului de muncă să lase banii şi celelalte valori pe mese
sau să le lase deschise, ori cu cheia în broască, casetele de fier şi dulapurile metalice în
care se păstrează valorile.
Fiecare casier de ghişeu are locul său de muncă într-o cabină separată. Cabinele
sunt dotate cu casete de fier sau cu dulapuri metalice cu încuietori pentru păstrarea
valorilor în timpul programului de lucru.
Controlorii-verificatori de bani vor avea casete de fier sau dulapuri metalice cu
încuietori pentru păstrarea valorilor în timpul programului de lucru; mese de verificat
numerarul, compartimentate cu geamuri transparente. La părăsirea temporară a locului de
muncă verificatorul de bani va introduce numerarul în dulapul metalic prevăzut cu
încuietori, ale căror chei vor fi ţinute de persoanele care depozitează numerar în acestea.
Pentru maşinile de numărat monede metalice se vor amenaja locuri speciale, care să
permită atît asigurarea securităţii numerarului, cît şi atenuarea zgomotului. Pentru
verificarea banilor de către clienţi se vor amenaja încăperi separate sau spaţii speciale,
dotate cu mese şi geamuri transparente. Aceste încăperi vor fi amplasate cît mai aproape
de ghişeul de plăţi.
Accesul în incinta casieriei a altor persoane în afara personalului acesteia, a
conducătorului, gestionarilor de valori, organelor de control ale băncii delegate se
realizează doar cu aprobarea conducătorului băncii respective.
Pentru asigurarea securităţii valorilor care se manipulează şi se păstrează în timpul
programului de lucru de către personalul casieriei se vor instala mijloace tehnice de pază şi
alarmă. Aceste mijloace vor avea capacitatea de a fi declanşate cu uşurinţă de către şeful
casieriei, casierii de ghişeu, controlorii-verificatori, persoanele care supraveghează
numărarea banilor de către clienţi şi în caz de necesitate ei vor avea posibilitate să
alarmeze uşor posturile de pază. Şeful casieriei este obligat să verifice zilnic, înainte de
începerea programului, modul de funcţionare a sistemelor de alarmă sonoră instalate în
casierie.
Numerarul şi celelalte valori aflate în bancă se păstrează în mod obligatoriu în
tezaur, iar în lipsa acestuia, în seifuri de fier refractate, prevăzute cu cel puţin 2 chei.
Tezaurul este construit în conformitate cu cerinţele tehnice. El este dotat cu rafturi pentru
depozitarea numerarului şi cu instalaţie de aerisire în vederea prevenirii producerii
umidităţii şi a altor factori cu repercusiuni asupra bunei păstrări a bancnotelor şi
monedelor metalice şi a altor hîrtii şi obiecte de valoare. Pentru asigurarea securităţii
valorilor (inclusiv cel pentru casete), tezaurul trebuie să fie prevăzut cu mijloace tehnice
automate de alarmă.
Tipuri de case bancare
Compartimentul casierie funcţionează în încăperi special amenajate, separate de
locul de muncă al celorlalte departamente şi corespunde cerinţelor tehnice de proiectare şi
organizare a compartimentelor de casă şi tezaur.
În cadrul casieriei se pot organiza mai multe tipuri de case:
- case operative de încasări primesc depunerile de numerar de la clienţii săi pentru
diverse operaţiuni în timpul programului de ghişeu sau programului prelungit. Operaţiunile
de primire a numerarului se efectuează în baza următoarelor documente de casă: ordin de
încasare a numerarului ,borderou însoţitor
27
- case operative de plăţi – se efectuează eliberarea de numerar la cererea
clienţilor în timpul programului de lucru stabilit. Operaţiunile de eliberare a
numerarului se efectuează pe baza următoarelor documente de casă: cec de numerar
(Anexă 10); ordin de eliberare a numerarului
- case pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de deponenţi (persoane
fizice sau juridice) – în principal se ocupă de operaţiunile legate de expertizarea şi
depozitarea acestora. Valorile depuse la bancă spre păstrare se depozitează în tezaurul cu
casete;
- case cu program prelungit (special) - funcţionează, de obicei, cîteva ore (de la 2 la 5
ore) după programul obişnuit de lucru al casei operative;
- case de încasări serale - funcţionează pe toată perioada de noapte;
- case de verificare a numerarului – numerarul încasat de bănci cu borderou însoţitor
sau ordin de încasare se verifică, se triază şi se împachetează de către grupele de verificare
organizate în cadrul casieriei. Verificarea se face după îndepărtarea banderolelor,
numărîndu-se bancnotă cu bancnotă de la 1 la 100 fiecare pacheţel;
- case de încasări în lei, amplasate în afara sediului băncii;
- case pentru operaţiuni valutare: încasări şi plăţi în conturile curente valutare
ale persoanelor fizice şi juridice; încasări de cecuri de călătorie şi nominale; alte
operaţiuni valutare cu valute efective. Casele valutare vor fi dotate cu tehnică de calcul
adecvată, precum şi cu aparatura necesară pentru depistarea falsurilor (lămpi cu lumină
ultravioletă şi detectoare de cerneală magnetică, albume cu specimene de bancnote,
buletine informative de falsuri şi emisiuni de valută etc.
- case de schimb şi de vînzare a formularelor de strictă evidenţă, a certificatelor de
depozit, a acţiunilor şi a altor hîtrii de valoare: se ocupă cu schimbul de bancnote uzate
prezentate de către clienţi cu bancnote bune. În băncile unde nu se pot organiza astfel de
case, aceste operaţiuni se vor efectua de către unul din casierii de ghişeu, stabilit pentru
efectuarea acestor operaţiuni.
Fiecare bancă, în funcţie de volumul operaţiunilor efectuate, tipurile de clienţi, poate
deschide diverse tipuri de case în compartimentul casieriei bancare a centralei, filialei,
agenţiei. Băncile care efectuează un volum mai mic de operaţiuni pot comasa aceste
activităţi. Un singur funcţionar bancar poate efectua cîteva oparaţiuni a caselor comasate.
6.2.Perfectarea documentară şi contabilitatea operaţiilor de încasare a
numerarului.
Casele de încasări ale băncilor primesc depunerile de numerar de la clienţii lor
pentru diverse operaţiuni în timpul programului de ghişeu sau al programului prelungit.
Operaţiunile de primire a numerarului prin casele de încasări se efectuează în baza
următoarelor documente de casă: ordin de încasare, borderou însoţitor.
Primirea numerarului se face numai după înregistrarea sumei în Jurnalul de casă,
iar operaţiunea de înregistrare în contul clienţilor respectivi se efectuează în aceeaşi zi,
după verificarea numerarului de către casieri. În cazul depunerii numerarului după
încheierea programului operativ de lucru prin genţi sigilate sau cu foaie de vărsămînt,
înregistrarea în contul clienţilor se va face cu data următoarei zile lucrătoare.
Pentru depunerea numerarului la bancă se utilizează şi documente de casă
perfectate la calculatorul electronic cu respectarea normelor tehnice ale acestora. Acestea
28
se ştampilează şi se semnează de persoanele autorizate şi au acelaşi mod de control,
înregistrare şi circuit ca şi foaia de vărsămînt şi celelalte documente tipizate.
Depunerea cu ordin de încasare
Ordinul de încasare se întocmeşte pentru depunerile de numerar în operaţiile
interne ale băncii, cum ar fi restituiri de avansuri spre decontare neutilizate, salarii
neplătite, depunerea numerarului rezultat din vînzarea formularelor cu regim special,
încasările zilei precedente în timpul programului prelungit de lucru, încasarea numerarului
de la persoanele fizice pentru alimentarea conturilor de depozit, pentru restituirea
creditelor şi în alte cazuri.
Ordinul de încasare se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul pentru
contabilitate, unul pentru casierie, altul pentru client. Pentru înregistrarea numerarului
primit de la BNM în evidenţele casieriei şi ale contabilităţii şi pentru alimentarea cu
numerar a casei de operaţiuni se foloseşte ordinul de încasare întocmit în 2 exemplare,
dintre care unul pentru contabilitate, altul pentru casierie. Acesta se perfectează de contabil
şi se înregistrează în jurnalul de casă.
Depunerea numerarului cu borderou însoţitor
Băncile pot organiza depunerea numerarului prin genţi sigilate de către clienţii cu
un volum mare de încasări. Programul de depunere a genţilor sigilate se stabileşte de bancă
de comun acord cu clienţii. Pentru depunerea numerarului prin genţi sigilate banca încheie
un contract cu clienţii respectivi. Ca document de depunere în toate cazurile se foloseşte
borderoul însoţitor întocmit în 3 exemplare, dactilografiat sau completat manual.
Depunerea încasărilor la bancă prin genţi sigilate se poate face:
 prin colectarea de către seviciul de încasare a valorilor din cadrul băncii;
 la ghişeele băncii în timpul programului operativ de ghişeu la ghişeele băncii
 în afara programului operativ de ghişeu, dar pînă la finele programului de lucru;
 la ghişeele băncii, la casa de încasări serale .
Programul de ridicare de la clienţi a genţilor sigilate cu numerar se stabileşte de
bancă, de comun acord cu clienţii, în baza unui contract.
Înregistrări determinate de operaţiuni de încasare a numerarului în lei:
Existenţa şi mişcarea numerarului din casieriile băncii se evidenţiază cu ajutorul
contului 1001 „Numerar în casierie”
Contul 1001 „Numerar în casierie” este un cont activ.
Se debitează cu sumele reprezentînd încasări în lei.
Se creditează cu plăţile în numerar exprimate în lei.
Soldul debitor exprimă numerarul în lei existent în casieriile băncii.
1. Alimentarea casei cu numerar de la BNM:
Debit contul 1001– „Numerar în casierie”
Credit contul 1031 – „Contul NOSTRO în BNM”
2. Alimentarea casei cu numerar de la alte unităţi ale aceleeaşi bănci:
Credit contul 1032 – „Conturi NOSTRO în bănci”
3. Achitarea de către clienţi a dobînzii în numerar:
Credit contul 1700 – „Dobînda sporită ce urmează să fie primită”
29
4. Salariatul băncii (titularul de avans) întoarce în casă suma neutilizată a avansului:
Credit contul 1804 – „Decontări cu salariaţii băncii”
5. Depozite la vedere fără dobîndă primite de la clienţi:
Credit contul 2220 – „Depozite la vedere fără dobîndă primite de la clienţi”
6. Depozite la vedere cu dobîndă primite de la clienţi:
Credit contul 2250 – „Depozite la vedere cu dobîndă primite de la clienţi”
7. Depozite de economii primite de la clienţi:
Credit contul 2310 – „Depozite de economii”
8. Depozite la termen primite de la bănci:
Credit contul 2340 – „Depozite la termen primite de la bănci”
9. Depozite la termen primite de la clienţi:
Credit contul 2370 – „Depozite la la termen primite de la clienţi”
10.Vînzarea acţiunilor ordinare în numerar:
Credit contul 3001 – „Acţiuni ordinare plasate”
11.Vînzarea acţiunilor preferenţiale în numerar:
Credit contul 3003 – „Acţiuni preferenţiale plasate”
12.Se încasează dobînda din plasările creditelor overnight în numerar:
Credit contul 4060 – „Venituri aferente dobînzilor la plasările overnight”
13.Se încasează dobînda din plasările garanţiilor la vedere:
Credit contul 4070 – „Venituri aferente dobînzilor la plasări-garanţii la vedere”
14.Se încasează dobînda din plasările la termen în bănci:
Credit contul 4090 – „Venituri aferente dobînzilor la plasări la termen în bănci”
15.Se încasează dobînda la hîrtiile de valoare pentru comercializare:
Credit contul 4150 – „Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare p/u
comercializare”
16.Se încasează dobînda la hîrtiile de valoare investiţionale:
Credit contul 4180 – „Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale”
17.Se încasează dobînda la creditele acordate agriculturii/industriei alimentare:
Credit contul 4230 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate agriculturii/
industriei alimentare”
30
18.Se încasează dobînda la creditele acordate pentru construcţie şi îmbunătăţirea
funciară:
Credit contul 4260 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate pentru
construcţie şi îmbunătăţirtea funciară”
19.Se încasează dobînda la creditele de consum:

Credit contul 4290 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele de consum”
20.Se încasează dobînda la creditele acordate industriei energetice şi a combustibilului:
Credit contul 4320 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate industriei
energetice şi a combustibilului”
21.Se încasează dobînda la creditele acordate băncilor:
Credit contul 4350 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate băncilor”
22.Se încasează dobînda la creditele acordate Guvernului:

Credit contul 4380 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate Guvernului”
23.Se încasează dobînda la creditele acordate industriei/comerţului

Credit contul 4410 – „Venituri aferente dobînzilor la creditele acordate
industriei/comerţului”
24.Se încasează dobînda la creditele acordate pentru procurarea imobilului:
procurarea imobilului”
25.Se încasează dobînda la creditele acordate pentru construcţia drumurilor şi
transportare:
construcţia drumurilor şi transportare”
26.Se încasează dobînda la creditele acordate clienţilor:
Credit contul 4490 – „Venituri aferente dobînzilor la alte credite acordate clienţilor”
27.Se încasează dobînda pentru leasingul financiar:
Credit contul 4530 – „Venituri aferente dobînzilor privind leasingul financiar”
28.Se încasează plata de comision pentru ţinerea contului;
Credit contul 4677 – „Conturi curente”
31
6.3.Perfectarea documentară şi contabilitatea de plată a numerarului
Prin casele de plăţi se efectuează plăţi în numerar în timpul programului de lucru.
Sumele plătite trebuie înregistrate în evidenţele casieriei şi ale contabilităţii. Operaţiunile
de eliberare a numerarului prin casele de plăţi se efectuează în baza următoarelor
documente de casă: cecul de numerar; ordin de eliberare a numerarului.
Casierul plătitor primeşte un avans în numerar din casa de operaţiuni de la
casierul-şef la începutul fiecărei zile operative sau pe parcurs în baza semnăturii depuse în
registrul acestuia. Suma avansului eliberat casierul plătitor va fi stabilită de casierul-şef,
respectîndu-se plăţile programate pentru ziua respectivă, astfel încît la închiderea casei să
nu rămînă numerar neutilizat.
Eliberarea numerarului în baza cecului de numerar
Cecul din carnetul de cecuri de numerar este un instrument de plată prin care
emitentul de cec dă ordin băncii de a-i elibera la prezentare o anumită sumă în numerar
mandatarului indicat în cec sau însuşi emitentului. Cecul de numerar este utilizat în
retragerile de numerar din conturile curente de către agenţii economici. Cecul se
completează pe formular tipizat de document primar cu regim special de evidenţă, păstrare
şi utilizare, care reprezintă o filă din carnetul de cecuri de numerar. Cecul se decupează din
carnetul de cecuri de numerar numai după emitere pentru a fi prezentat la bancă. Termenul
de valabilitate a cecului pentru a fi prezentat la bancă este de 10 zile lucrătoare. Ziua
emiterii nu se ia în calcul.
Întreprinderile, de regulă, primesc de la instituţiile financiare ale Republicii bani în
numerar prin cec pentru retribuirea muncii, plata pensiilor şi indemnizaţiilor,
achiziţionarea producţiei agricole, procurarea ambalajului şi obiectelor de la populaţie,
acoperirea cheltuielilor de deplasare, cît şi pentru alte scopuri prevăzute de legislaţie.
Cecul de numerar se prezintă de către client executorului contabil. După ce
executorul contabil şi controlorul verifică cecul de numerar conform prevederilor
Regulamentului privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar în vigoare, îl semnează
şi îl transmite la casierie pe cale internă.
Casierul plătitor, primind cecul de la contabilitate, este obligat să verifice
corectitudinea îndeplinirii cecului de numerar. Îi este interzis să elibereze numerarul altor
persoane decît clientului (împuternicitului acestuia) numele căruia este înscris în cec şi
care a semnat de primirea numerarului cecul de numerar. De asemenea, este interzis să se
revină asupra structurii numerarului eliberat după ce s-a efectuat plata.
După eliberarea numerarului casierul plătitor semnează pe versoul cecului, iar pe
faţa cecului pune ştampila cu menţiunea "Plătit".
Eliberarea numerarului în baza ordinului de eliberare a numerarului
Ordinul de eliberare a numerarului se utilizează la eliberarea din contul curent în
valută a echivalentului în numerar în lei moldoveneşti la cursul de schimb stabilit de
bancă; eliberarea din contul curent în lei moldoveneşti a echivalentului în numerar în
valută la cursul de schimb stabilit de bancă; eliberarea din contul curent în valută a
echivalentului în numerar în altă valută la cursul de schimb stabilit de bancă; eliberarea
numerarului aferent cheltuielilor proprii ale băncii, pentru răscumpărarea certificatelor de
depozit, cumpărarea de valută şi efectuarea plăţilor la casa cu program prelungit, pentru
32
înregistrarea în evidenţa contabilă a depunerii excedentului de numerar la BNM, la
eliberarea numerarului între bănci (filiale) ş.a.
Ordinul de eliberare a numerarului se perfectează în trei exemplare la calculator
de către executorul contabil, care ulterior verifică corectitudinea completării formularului,
corespunderea sumei în cifre cu cea în litere şi aplică semnătura pe ordin. După
aceasta executorul contabil înregistrează suma din ordin în jurnalul de casă, pe care
ulterior îl transmite pentru verificare controlorului împuternicit cu drept de semnătură.
Acesta este obligat să verifice ordinul de eliberare a numerarului din punctul de vedere al
întocmirii corecte, precum şi înregistrarea în Jurnalul de casă, după care semnează
ordinul şi îl transmite la casierie pe cale internă.
Eliberarea numerarului prin bancomat
Deţinătorii de carduri bancare au posibilitatea de a-şi transforma banii de cont în
numerar prin intermediul bancomatului.
Bancomatul (distribuitorul automat de numerar) este un dispozitiv electromagnetic
ce permite utilizatorului autorizat să retragă numerar sub formă de bancnote şi monedă
metalică.
Pentru alimentarea bancomatului şi scoaterea din acesta a numerarului, printr-un
ordin al conducătorului băncii se desemnează responsabili ai băncii, unul dintre care este
casier sau încasator. Cheile de la bancomat sunt deţinute de aceşti angajaţi. Alimentarea
bancomatului cu numerar se efectuează pe măsura necesităţii, în baza Cererii scrise a
casierului responsabil de deservirea bancomatului.
În baza informaţiei tipărite de bancomat, contabilul băncii emite ordinul de
încasare pentru numerarul predat în casă şi ordinul de plată pentru reflectarea pe conturile
de card ale clienţilor, care se întocmesc în 2 exemplare, unul pentru contabilitate, altul
pentru casierie.
Înregistrări determinate de operaţiuni de eliberare a numerarului în lei:
Sume depuse la BNM şi alimentarea cu numerar a caselor altor unităţi ale
societăţii bancre:
Debit contul 1031 – „Contul NOSTRO în BNM”
Debit contul 1032 – „Conturi NOSTRO în bănci”
1. Se acordă credite pentru agricultură/industrie alimentară:
Debit contul 1230 –„ Credite acordate agriculturii/industriei alimentare”
2. Se acordă credite pentru construcţie şi îmbunătăţirea funciară:
Debit contul 1260 – „Credite acordate pentru construcţie şi îmbunătăţirea funciară”
3. Se acordă credite de consum:
Debit contul 1290 – „Credite de consum”
4. Se acordă credite industriei energetice şi a combustibilului:
Debit contul 1320 – „Credite acordate industriei energetice şi combustibilului”
Credit contul 1001– „Numerar în casierie”
5. Se acordă credite pentru bănci:
33
Debit contul 1350 – „Credite acordate băncilor”
6. Se acordă credite pentru Guvern:
Debit contul 1380 – „Credite acordate Guvernului”
7. Se acordă credite industriei/comerţului:
Debit contul 1410 – „Credite acordate industriei/comerţului”
8. Se acordă credite pentru procurarea imobilului:
Debit contul 1440 – „Credite acordate pentru procurarea imobilului”
9. Se acordă credite pentru construcţia drumurilor şi transportare:
Debit contul 1470 – „Credite acordate pentru construcţia drumurilor şi transportare”
10.Se acordă credite clienţilor:
Debit contul 1490 – „Alte credite acordate clienţilor”
Credit contul 1001– „Numerar în casierie”
11.Sînt procurate active materiale pe termen lung:
Debit contul 1600 – „Active materiale pe termen lung”
12.Sînt procurate active nemateriale:
Debit contul 1630 – „Active nemateriale”
13.Închiderea unui depozit la vedere fără dobîndă primit de la clienţi:
Debit contul 2220 – „Depozite la vedere fără dobîndă primite de la clienţi”
14.Închiderea unui depozit la vedere cu dobîndă primit de la clienţi:
Debit contul 2250– „Depozite la vedere cu dobîndă primite de la clienţi”
15.Închiderea unui depozit de economii primit de la clienţi:
Debit – contul 2310 – „Depozite de economii”
Credit – contul „1001” – „Numerar în casierie”
16.Închiderea unui depozit la termen primit de la bănci:
Debit – contul „2340” – „Depozite la termen primite de la bănci”
17.Închiderea unui depozit la termen primit de la clienţi:
Debit – contul „2370” – „Depozite la la termen primite de la clienţi”
Achitarea dobînzii în numerar:
Debit – contul „2700” – „Dobînda sporită, ce urmează să fie plătită”
18.Achitarea dividendelor acţionarilor în numerar:
Debit – contul „2808” – „Dividende către plată”
34
19.Răscumpărare de acţiuni la valoarea de piaţă:
Debit – contul „3005” – „Acţiuni ordinare de tezaur”
Debit – contul „3006” – „Acţiuni preferenţiale de tezaur”
20.Dobînzi plătite în numerar pentru conturile de depozite la vedere:
Debit – contul „5250” – „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite primite de la
clienţi”
21.Dobînzi plătite în numerar pentru conturile de depozite de economii:
Debit – contul „5310” – „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite de economii”
22.Dobînzi plătite în numerar pentru depozitele la termen primit de la bănci:
Debit – contul „5340” – „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite la termen primite
de la bănci”
23.Dobînzi plătite în numerar pentru depozitele la termen primite de clienţi:
Debit – contul „5370” – „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite la termen primite de
la clienţi”
24.Salarii achitate personalului băncii:
Debit – 5710 – „Cheltuieli aferente remunerării muncii şi defalcărilor obligatorii”
Credit – 1001 – „Numerar în casierie”
35
Capitolul. 7 Contabilitatea activelor materiale şi nemateriale la bancă
• Examinarea modului de evaluare a activelor materiale ale băncii;
• Descrierea modului de contabilizare a operaţiunilor cu activele materiale pe termen
luing şi a stocurilor de materiale ale băncii;
• Studierea metodelor de calculare a uzurii mijloacelor fixe şi a obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată.
• Reflectarea rezultatelor inventarierii în contabilitatea băncii.
7.1.Evaluarea activelor materiale ale băncii.Activele materiale pe termen lung

reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală cu durata de funcţionare utilă
mai mare de 1 an, care pot fi utilizate în activitatea băncii pentru a obţine un avantaj
economic sau care se află în proces de creare şi nu sunt destinate vînzării.
Activele care corespund acestor cerinţe se contabilizează în conformitate cu S.N.C.
16 ”Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.
Acele active pe termen lung ce nu sunt folosite în activitatea băncii ,ca clădirile ce nu
se folosesc, terenurile se includ în componenţa proprietăţii de investiţie şi îşi ţin
evidenţa conform cerinţelor S.N.C.25 „Contabilitatea investiţiilor”.
După componenţă şi omogenitate activele materiale pe termen lung se divizează în
următoarele grupuri:
 Active materiale în curs de execuţie;
 Terenuri;
 Mijloace fixe.
Activele materiale în curs de execuţie reprezintă cheltuielile privind achiziţionarea şi
crearea activelor la beneficiarul construcţiei în decursul unei perioade îndelungate
(construirea clădirilor, de exemplu).
În componenţa activelor materiale în curs de execuţie pot fi incluse şi investiţiile
capitale ulterioare( modernizarea sau reparaţia ulterioară)
Terenurile prezintă un gen special de imobil, ce are o durată de utilizare nelimitată în
desfăşurarea activităţii băncii sau poate fi destinat închirierii.
În componenţa acestei categorii intră ariile de pămînt de care dispune banca ,ocupate
sub clădirile şi edificiile ei.
Mijloace fixe sunt activele materiale ,al căror preţ unitar depăşeşte plafonul stabilit de
legislaţie(1000 lei),planificate pentru utilizare în activitatea băncii mai mult de 1an,sunt
destinate închirierii sau în scopuri administrative.
Din mijloace fixe fac parte clădirile , mijloacele de transport ,inventarul.
Uzurabile sunt numite activele materiale pe termen lung cu o durată de utilizare
limitată , pe
parcursul căreia se calculează uzura. Această grupă o constituie mijloacele fixe.
Active materiale pe termen lung neuzurabile numin activele care au o durată de
utilizare nelimitată sau se află în proces de creare.Acestea cuprind terenurile şi activele
materiale în curs de execuţie.
36
În funcţie de apartenenţă , distingem active materiale pe termen lung proprii (ce intră în
patrimoniul băncii)şi active materiale pe termen lung închiriate(ce aparţin altei persoane
fizice sau juridice).
Exista evaluare initiala si ulterioara a activelor materiale pe termen lung.
Evaluarea initiala. Aceasta evaluare are loc in momentul constatarii obiectului respectiv
drept activ la valoarea de intrare.
Valoarea de intrare a acivelor materiale pe termen lung cuprinde:
o Valoarea de procurare(ce include tote taxele vamale,taxe de import,impozitele
prevazute de legislatia in vigoare)
o Cheltuielile de aducere a obiectului acizitionat in starea de lucru pentru a fi
utilizat dupa destinatie.
Cheltuielile de aducere a obiectului acizitionat in stare de lucru,pracum si cheltuielile le
gate de procurarea lui includ: cheltuieli de pregatire a terenului de constructie; cheltuieli de
transport; montaj;instalare si experimentare;salariile specialistilor.
Modul de reflectare în evidenţa contabilă a intrărilor de mijloace fixe este prevăzut de
S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” şi depinde de condiţiile şi
modul de achiziţionare şi creare.
Modul de achiziţionare a mijloacelor fixe la bancă sunt deja foarte cunoscute:în urma
construcţiei, procurării contra plată de la alte persoane fizice sau juridice primirii cu titlu
gratuit, stabilirea plusurilor de mijloace fixe cu ocazia inventarierii, achiziţionării prin
schimb.
Documentele primare:
 factura de expediţie;
 Factura fiscală;
Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe este considerat data punerii ţn
funcţiune a obiectului. Calcularea uzurii mijloacelor fixe se efectuiază începînd cu luna
ulterioară lunii trecerii la intrări,iar pentru obiectele ieşite nu se calculează,şirii acestora.
începînd cu luna ulterioară lunii ie
Documentul de bază a punerii în funcţiune a obiectului este Procesul verbal de primire-
predare a mijloacelor fixe.
Pentru evidenţa mijloacelor fixe la bancă este destinat grupul de conturi 1600 „Active
materiale pe termen lung”.
Mijloacele fixe procurate de la alte persoane fizice şi juridice sunt reflectate în
contabilitate în modul următor:
 Dacă mijloacele fixe nu necesită montaj şi data punerii în funcţiune coincide cu
momentul procurării, valoarea de cumpărare, precum şi cheltuielile de procurare şi
aprovizionare , sunt incluse nemijlocit în debitul conturilor 1600 „Active materiale
pe termen lung”.
 Atunci cînd mijloacele fixe nu necesită montaj, iar data procurării acestora nu
coincide cu momentul punerii în funcţiune( de exemplu, conform condiţiilor tehnice
de exploatare, a mijloacelor de transport auto noi, le pot fi incluse în componenţa
mijloacelor fixe numai după rodaj. Sau alt exemplu, banca a procurat în ianuarie
anul curent, un set de mobilă şi l-a instalat, în luna februarie, atunci cheltuielile
37
acumulate la achiziţionare sunt iniţial colectate în contul 1602 „Active materiale în
curs de execuţie”.
 La procurarea mijloacelor fixe ce necesită o perioadă îndelungată pînă la punerea în
funcţiune (construcţia clădirilor, altor obiecte),cheltuielile acumulate iniţial sunt
colectate la contul sintetic 1602 „Active materiale în curs de execuţie” în
contrapartidă cu conturile grupei 1600 „Active materiale pe termen lung”.
7.2. Înregistrarea intrării mijloacelor fixe ce necesită montaj.
În cazul intrării mijloacelor fixe ce necesită montaj e necesar de conabilizat valoarea de
cumpărare a obiectului şi cheltuielile la montarea şi instalarea acestuia.
Exemplu:
Să admitem că banca a procurat un bancomat la valoarea de 54 000 mii lei,inclusiv TVA 9
000 lei la următoarele condiţii:
 Dacă achitarea este efectuată în timp de 30 zile, cumpărătorul plăteşte toată suma,
 Dacă achitarea este efectuată în timp de 30 zile, cumpărătorului i se permite o
reducere în mărime de 2% din valoarea de cumpărare (fără TVA).
Presupunem că banca - cumpărătoare s-a achitat cu furnizorul timp de 10 zile.
Cheltuielile la transportarea bancomatului constituie 480 lei, inclusiv TVA-80 lei;
Cheltuielile de montare şi instalare a bancomatului au constituit 1972 lei, inclusiv:
Retribuirea muncii.........................................................................................1200 lei,
Contribuţii pentru asigurările sociale........................................3..72 lei,( 1 200*0,31)
Costul materialelor folosite..............................................................................300 lei,
Alte servicii a lucrătorilor................................................................................100 lei.
La transportare bancomatul a fost parţial deteriorat, fapt ce a necesitat următoarele
cheltuieli suplimentare:
Valoarea pieselor schimbate.............................................................................2500 lei,
Achitarea serviciilor efectuate de specialişti.......................................................200 lei.
În baza operaţiilor exemplului nominalizat, vor fi întocmite următoarele formule contabile:
1) Înregistrarea bancomatului primit (minus reducerile efectuate 2%) 53 000 lei
[45 000 +(45 000* 0,2)-(45 000* 0,02)]
Dt 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 53100 lei
Ct 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” 53100 lei
Acceptarea facturii organizaţiei de transport privind serviciile de transport:
Dt 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 480 lei
Ct 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” 480 lei
2) S-a virat furnizorului pentru bancomatul procurat la valoarea de procurare exclusiv
rabatul acordat, precum şi organizaţiei de transport pentru servicii de transportare
efecuate:
Dt 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” 53580 lei
Ct 1001 „Numerar în caserie”
Ct 1031 „Contul NOSTRO „ 53580 lei.
3) Reflectarea cheltuielilor de instalare a aparatului:
Dt 1602 „Active materiale în curs de execuţie”
-la suma totală a cheltuielilor 1972 lei
Ct 2804 „Decontări cu salariaţii băncii” 1200 lei
38
Ct 2802 „Alte decontări cu bugetul de stat”
-La suma contribuţiilor pentru asigurările sociale 372 lei
Ct 1660 „Materiale”
-la valoarea materialelor consumate 300 lei
Ct 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice”
-La suma altor servicii prestate de specialişti 100 lei.
În conformitate cu Legea privind taxa pe valoare adăugată, se determină suma TVA din
suma efectivă a cheltuielilor de montaj. Ea constituie 394,40 lei (1 972*0,2).
4) S-a calculat TVA:
Dt 1602”Active materiale în curs de execuţie” 394,40 lei
Ct 2802 „Alte datorii cu bugetul de stat” 394,40 lei.
La punerea în funcţiune după finisarea lucrărilor de montaj, se întocmeşte un proces-
verbal de primire-predare a mijloacelor fixe. În el se indică suma totală a cheltuielilor ce
constituie valoarea de intrare ( valoarea de procurare cheltuielile de montaj, cheltuielile de
încercare).Conform exemplului de mai sus, ele constituie 55 946,40 lei (53 100 + 480 + 1
972 + 394,40 ) .
5) Punerea în funcţiune a bancomatului (înregistrarea lui în componenţa mijloacelor
fixe):
Dt 1604 „Mobilă şi utilaj” 55946,40 lei
Ct 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 55946,40 lei
Cheltuielile privind înlăturarea cheltuielilor de deteriorare a mijlocului fix în drum nu
sunt încluse în valoarea lor de intrare. Asemenea cheltuieli se referă la cheltuielile de
reparaţii, ţinîndu-se cont de destinaţia viitoare a mijlocului fix.
Ţinîndu-se cont de aceasta, cheltuielile privind înlăturarea defectelor la deteriorare vor fi
reflectate în contabilitate în felul următor:
6) Reflectarea consumului piesei pentru repararea mijlocului fix:
Dt 5911 „Cheltuieli pentru repararea mobilei sau a utilajului” 2500 lei
Ct 1660 „Stocuri de mărfuri şi materiale” 2500 lei
7) Au fost plătite din casă serviciile specialistului terţ pentru înlăturarea deteriorării
mijlocului fix.
Dt 5911 „Cheltuieli pentru repararea mobilei sau a utilajului” 200 lei
Ct 1001 „Casa” 200 lei.
Valoarea obiectului pus în funcţiune constituie totalitatea de cheltuieli privind procurarea,
instalarea, precum şi punerea în funcţiune, reglarea şi încercarea pînă la momentul
întocmirii documentului privind punerea în exploatare.
7.3. Înregistrarea obiectelor de mijloace fixe ce nu necesită montaj
Atunci cînd obiectele de mijloace fixe nu necesită montaj, iar momentul achiziţionării
coincide cu momentul punerii în funcţiune, acestea se includ în componenţa mijloacelor
fixe direct, fără a fi reflectate ca active materiale în curs de execuţie.
Exemplu:
Să presupunem că banca a procurat mobilă în valoare de 13400 lei (inclusiv TVA în sumă
de 2 400 lei)
Data procurării inventarului se consideră data punerii în funcţiune.Serviciile transportului
propriu au constituit 200 lei.
39
Această operaţie va fi reflectată în contabilitate în felul următor:
1) Înregistrarea mijlocului fix:
Dt 1604 „Mobilă şi utilaj” 13400 lei
Ct 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” 13400 lei.
2) Serviciile transportului propriu sunt trecute la valoarea mobilei procurate .
Ct 5901 „Cheltuieli de transport” 200 lei.
3) Calcularea bugetului TVA în mărime de 20% din costul serviciilor de transport:
Ct 2802 „Alte decontări cu bugetul de stat” 40 lei.
Prin urmare banca începe calcularea uzurii pe tipurile respective de mijloace fixe, în
conformitate cu metoda aleasă începînd cu luna următoare de la momentul punerii în
funcţiune.
7.4. Intrările de mijloace fixe cu titlu gratuit
În conformitate cu utilizarea normelor matodologice a conturilor contabile, valoarea de
intrare a mijloacelor fixe intrate cu titlu gratuit, precum şi a obiectelor intrate sub formă de
subvenţii guvernamentale se evaluează la valoarea venală.
Astfel, banca şi în acest caz trebuie să contabilizeze obiectul de mijloace fixe la valoarea
reală determinată de piaţă în momentul intrării.
Se presupune că preţurile de piaţă trebuie să fie publicate periodic în buletine speciale. În
prezent de această informaţie dispune Camera de Comerţ şi Industrie şi Ministerul
Economiei al Republicii Moldova.
Dacă preţul de piaţă al unui obiect nu este confirmat, valoarea de intrare a acestuia este
determinată de o expertiză independentă sau conform datelor din actele de primire-predare
a mijloacelor fixe.
Este evident că în baza actelor de primire-predare, în cazul intrării mijloacelor fixe parţial
uzate, valoarea de intrare a acestora o constituie valoarea de bilanţ.
Atunci cînd obiectul de mijloace fixe intrat cu titlu gratuit necesită cheltuieli (reparaţie,
montaj, instalare ) aferente pregătirii acestuia pentru exploatare, în componenţa valorii de
intrare a unui atare obiect se includ şi consumurile apărute.
Intrarea de mijloace fixe primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli aferente
pregătirii pentru utilizarea ulterioară
Obiectele primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli de montaj şi instalare se iau la
evidenţă nemijlocit în contul mijloacelor fixe.
Exemplu:
Să presupunem că băncii i s-a donat un autocamion evaluat la valoarea venală în sumă de
45 000 lei, suma uzurii calculate la momentul intrării autocamionului constituind
43 000 lei.
Formula contabilă în acest caz va fi întocmită în felul următor:
Dt 1605 „ Mijloace de transport” 45 000 lei
Ct 4941 „Alte venituri” 45 000 lei
Conform prevederilor S.N.C. 16 ”Contabilitatea activelor pe termen lung” ,suma uzurii
calculate pentru obiectele de mijloace fixe intrate cu titlu gratuit nu trebuie reflectată.
40
Mijloacele fixe şi alte obiecte intrate cu titlu gratuit ce necesită cheltuieli aferente
pregătirii pentru utilizarea ulterioară se reflectă ca active materiale în curs de execuţie.
Exemplu:
Banca a primit cu titlu gratuit calculator a cărui valoare venală este egală cu 38 000 lei,
cheltuielile de transport sunt achitate în numerar în sumă de 800 lei, prin intermediul unui
titular de avans, fără a-l fi primit în prealabil din caserie. Cheltuielile pentru montajul au
constituit:
- Salariul calculat muncitorilor 700 lei
- Contribuţiile pentru asigurările sociale 217 lei
- Valoarea materialelor consumate 600 lei
Formulele contabile vor fi următoarele:
1) Se înregistrează calculatorul primit cu titlu gratuit în componenţa activelor în curs
de execuţie.
Debit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 38 000 lei
Credit contul 4941 „Alte venituri” 38 000 lei
2) Reflectarea cheltuielilor aferente transportării calculatorului:
Debit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 800 lei
Credit contul 2804 „Decontări cu salariaţii băncii” 800 lei
3) Se reflectă cheltuielile pentru montajul obiectului.
Debit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 1 517 lei
Credit contul 2804 „Decontări cu salariaţii băncii” 700 lei
Credit contul 2802 „Alte decontări cu bugetul” 217 lei
Credit contul 1660 „Stocuri de mărfuri şi materiale” 600 lei
4) se calculează TVA din suma aferentă cheltuielilor pentru montaj – 303,40 lei
( 1 517*0,2):
Debit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 303,40 lei
Credit 2802 „Alte decontări cu bugetul ” 303,40 lei
5) Punerea obiectului în funcţiune la cost efectiv:
Debit contul 1604 „Mobilă şi utilaj” 40 620,40 lei
Credit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 40 620,40 lei
În exemplul examinat mai sus valoarea de intrare a obiectului pus în funcţiune în sumă de
40620,40 lei se compune din valoarea venală a acestuia - 38 000 lei, cu care s-a mărit
venitul băncii, cheltuielile de transport-800 lei, cheltuielile de montaj şi instalare -
1517 lei şi TVA cu 303,40 lei.
În momentul punerii obiectului în funcţiune banca determină: durata de funcţionare utilă,
valoarea rămasă probabilă, valoarea uzurabilă , stabileşte metoda de calculare a uzurii, în
baza căreia se calculează norma anuală şi suma uzurii.
7.5. Contabilitatea plusurilor de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii

Obiectele de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii se înregistrează în
contabilitate majorînd concomitent veniturile.
Principalul constă în determinarea corectă a valorii obiectelor necontabilizate.
Conform principiilor standardelor naţionale, plusurile de mijloace fixe constatate cu ocazia
inventarierii trebuie să fie evaluate la valoarea de bilanţ în momentul depistării. Valoarea
41
de bilanţ e necesar să fie determinată la preţ de piaţă concret pentru fiecare obiect,
ţinîndu-se cont de uzura fizică şi morală.
Exemplu:
Să admitem că în secţia de creditare s-a depistat o imprimantă a cărei valoare de piaţa este
egală cu 2 200 lei. Această sumă se şi consideră valoarea de bilanţ a acesteia.
Pentru această sumă trebuie să se întocmească formula:
Debit 1604 „Mobilă şi utilaj” 2 200 lei
Credit 4941 „Alte venituri” 2 200 lei
Suma uzurii nu se reflectă în conturile contabile.Evidenţa analitică a mijloacelor fixe se
ţine în fişe de inventar.Evidenţa sintetică a intrării mijloacelor fixe se ţine în diferite
registre,în funcţie de căile de intrare a acestora.
7.6.Metode de calculare a uzurii. În conformitate cu cerinţele S.N.C. 16 „Contabilitatea
activelor materiale pe termen lung”, banca utilizează următoarele metode de calcul a
uzurii:
 Liniară;
 În raport cu volumul de servicii prestate;
 Soldului degresiv.
Ultima metodă făce parte din metodele accelerate. Este de menţionat că în baza calculării
uzurii mijloacelor fixe după primele două metode stă valoarea uzurabilă, iar după a treia -
valoarea de bilanţ a obiectului respectiv. Totuşi valoarea probabilă rămasă este necesară
pentru a determina uzura obiectului din ultimul an al duratei de funcţionare utile.
La calcularea uzurii mijloacelor fixe se va înregistra:
1) Debit contul 5680„Cheltuieli priind uzura acumulată la mijloacele fixe”
Credit contul 1680 „Uzura acumulată”
Trecerea la scăderi a uzurii acumulate:
2) Debit contul 1680 „Uzura acumulată”
Credit contul 1600 „Mijloacele fixe”
7.7.Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe din patrimoniul băncii.
În procesul desfăşurării activităţii băncii mijloacele fixe pot fi scoase din funcţiune din
cauza uzării complete, comercializării, transferului cu titlu gratuit, schimbului, lichidării.
La casarea mijloacelor fixe, din cauza uzurii integre, cît şi a calamităţilor naturale, se
întocmeşte un proces-verbal de lichidare, în cazul transmiterii cu titlu gratuit, schimbului,
comercializării, se întocmeşte un proces-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe.
Astfel, la scoaterea în rezultatul uzurii complete se întocmeşte formula:
Casarea uzurii acumulate:
Credit contul 1600 „Mijloacele fixe”
Casarea valorii de bilanţ:
4) Debit contul 5920 „Scoaterea din uz a activelor necomerciale”
Credit contul 1600 „Mijloace fixe”
Înregistrarea materialelor la intrări:
3) Debit contul 1663 „Alte stocuri de mărfuri şi materiale”
Credit contul 1600 „Active materiale pe termen lung”
La predarea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe se întocmeşte:
42
Casarea uzurii acumulate:
Casarea valorii de bilanţ:
2) Debit contul 5920 „Scoaterea din uz a activelor necomerciale”
Înregistrarea TVA din valoarea obiectului donat:
3) Debit contul 5941 „Alte cheltuieli”
Credit contul 2802 „Alte decontări cu bugetul de stat”
Pentru activitatea economică şi administrativă a băncilor se folosesc diferite mijloace, care
prin specificul utilităţii şi a circulaţiei valorii lor nu întrunesc cele două condiţii ce
caracterizează mijloacele fixe, fiind mijloace cu o valoare sub limita pentru mijloacele fixe
sau cu o durată de funcţionare utilă mai mică de un an.
Aceste obiecte, de regulă, nu se consumă într-un singur ciclu de exploatare, ci îşi transferă
valoarea lor în mai multe cicluri, pe măsura utilizării lor, în cheltuielile activităţilor sub
formă de uzură calculată în proporţie de 100 % din valoarea acestora, diminuată cu
valoarea probabilă rămasă. Excepţie fac obiectele de mică valoare şi scurtă durată, a căror
valoare unitară este mai mică de 1/20 din limita stabilită. Ele se trec la cheltuieli pe măsura
predării lor în exploatare.
Potrivit regulamentului cu privire la obiectele de mică valoare şi scurtă durată Nr:05/2-
30.154 din 3 iunie 1997 şi paragrafului 34 al S.N.C. 2, obiectele de mică valoare şi scurtă
durată sunt active care:
 au o valoare unitară mai mică decît limita stabilită de legislaţie, indiferent
de durata de exploatare.
 Au o durată de serviciu mai mică de un an, indiferent de valoarea unei
unităţi.
Pentru realizarea contabilităţii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se folosesc
conturile:
-1661 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, care se debitează cu valoarea obiectelor
intrate şi se creditează cu suma trecută la cheltuieli a valorii uzurabile, precum şi cu
valoarea bunurilor materiale utilizabile obţinute din lichidarea obiectelor.
-1692 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”- pentru obiectele ce nu se
consumă la prima lor utilizare. Creditul acestui cont reflectă valoarea uzurabilă a
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată inclusă în cheltuieli sau consumuri în momentul
dării lor în folosinţă, iar debitul reflectă casarea uzurii calculate aferentă obiectelor scoase
din folosinţă.
Exemplu:
Banca procură obiecte de mică valoare şi scurtă durată de 108000 lei.
Cheltuielile de transport sunt de 8500 lei. TVA constituie 18000 lei. Se transmit în
expluatare obiecte cu valoarea de 85000 lei. La sfîrşitul anului, cînd se desfăşoară
inventarierea, nu se mai constată obiectele respective.
Valoarea rămasă a fost calculată în mărime de 850 lei.
Înregistrări:
1) Aprovizionarea de la furnizori cu plata ulterioară.
43
Debit contul 1661 „Active de mică valoarea şi scurtă durată” 98500 lei
Debit contul 1802 „ Alte decontări cu bugetul statului” 18000 lei
Credit contul 2805 „ Alte decontări cu persoane fizice şi juridice” 116500 lei
2) Uzura obiectelor date în folosinţă (valoarea uzurabilă se determină ca 85000-850=
84150)
Debit contul 5692 „Cheltuieli privind uzura activelor de mică valoare şi scurtă durată ”
84150 lei
Credit contul 1692 „Uzura activelor de mică valoare şi scurtă durată” 84150 lei
3)Scoaterea din folosinţă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
Debit contul 1692 „Uzura activelor de mică valoare şi scurtă durată” 84150 lei
Credit contul 1661 „Active de mică valoare şi scurtă durată” 84150 lei
Dacă valoarea rămasă a activelor de mică valoare şi scurtă durată determinată în prealabil
este mai mare decît valoarea materialelor obţinute la scoaterea din folosinţă a obiectelor,
diferenţa în cauză se înregistrează prin formula:
Debit contul 5941 „Alte cheltuieli”
Cebit contul 1661 „Active de mică valoare şi scurtă durată”
Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind categoriile de bunuri econmice aflate la dispoziţia
băncii pentru a fi:
 consumate la prima lor utilizare
 înregistrate ca producţie în curs de execuţie
 vîndute (dacă este necesar)
Activele date sînt gestionate la grupul de conturi 1660 „Stocuri de mărfuri şi materiale”
şi cuprind conturile:
-1661 „Active de mică valoare şi scurtă durată”
-1662 „Pietre şi metale nemonetare preţioase”
-1663 „Alte stocuri de mărfuri şi materiale”În debitul conturilor se reflectă intrarea
materialelor în patrimoniul băncii, iar în creditul conturilor ieşirea materialelor din
patrimoniul băncii.
Înregistrări:
1.Aprovizionarea de la furnizori cu plata ulterioară
Debit contul 1660 „Stocuri de mărfuri şi materiale” 98500 lei
Debit contul 1802 „ Alte decontări cu bugetul statului” 18000 lei
Credit contul 2805 „ Alte decontări cu persoane fizice şi juridice” 116500 lei
Utilizarea stocurilor la bancă:
Debit contul 5900”Alte cheltuieli operaţionale”
Credit 1663„Alte stocuri de mărfuri şi materiale”
44
Capitolul 8. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilore bancare

• Studierea modului de formarea a veniturilor şi cheltuielilor bancare;
• Examinarea modului de determinare a rezultatului financiar la bancă;
• Descrierea căilor de reparizare a re
• udierea metodelor de calculare a uzurii mijloacelor fixe şi a OMVSD.
• Reflectarea rezultatelor inventarierii în contabilitatea băncii.
8.1.Caracteristica, clasificarea şi contabilizarea veniturilor bancare.Veniturile bancare

reprezintă valorile sau sumele încasate sau care urmează a fi încasate din dobînzile aferente
creditelor acordate şi altor investiţii, livrările de bunuri, executările de lucrări, prestările de
servicii şi din avantajele pe care banca a consimţit să le primească, executarea unei obligaţii
legale sau contractuale din partea tertilor, sumele sub forma veniturilor excepţionale şi a altor
sume, obţinerea cărora reprezintă scopul activităţii băncii.
Procesul de creare a veniturilor băncilor constă din patru etape deosebit de importante şi
anume crearea, facturarea, încasarea şi incorporarea.
Crearea veniturilor este momentul în care se constituie rezultatul ca produs al
activităţii consumative de resurse, cum ar fi: stabilirea dobânzilor de încasat de la debitori sau
hotărârea de a vinde active.
Facturarea constă în transferarea dreptului de proprietate de la unitatea bancară către
client, de exemplu, momentul acordării creditului.
Încasarea constituie o etapă în care rezultatul vândut se transformă în bani, de
exemplu, încasarea efectivă a dobînzii pentru creditul acordat, sau încasarea activului vândut.
Incorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în
rezultatele necesare absorbirii cheltuielilor corespondente.
După natura lor, veniturile bancare se divizează în următoarele categorii de venituri:
Venituri din dobânzi – se acumulează din activitatea de bază a băncii, mai sunt numite şi
venituri din activitatea operaţională sau venituri procentuale. Aceste venituri includ:
veniturile aferente dobînzii de la creditele acordate bancilor, persoanelor fizice şi juridice,
guvernului;
veniturile aferente dobînzii de la contul NOSTRO în BNM;
veniturile de la plasările la termen în alte bănci;
veniturile de la plasările OVERNIGHT;
venituri în urma încasării dobînzilor aferente investiţiilor in valori mobiliare de stat şi
corporative;
veniturile aferente operaţiunilor de factoring, leasing financiar, cambii bancare, etc.
Aceste venituri se reflectă în evidenţa contabilă a băncii conform principiului specializării
exerciţiului, adică în momentul calculării lor, fără a lua în consideraţie momentul achitării
efective a acestora.
2. Venituri neaferente dobânzii – sunt veniturile formate în rezultatul desfăşurării activitaţii
neoperationale a băncii, din această cauză mai sunt numite şi venituri neoperaţionale sau
45
venituri neprocentuale. Aceste venituri includ veniturile formate în urma încasării
comisioanelor de la următoarele tipuri de activităţi şi servicii prestate:
operaţiunile de creditare;
investiţiile în valori mobiliare;
operaţiuni cu valutele străine;etc.
3. Venituri extraordinare – sunt veniturile care apar foarte rar în activitatea bancară, ele
includ veniturile de la creditele care au fost anulate înainte şi la moment achitate. Ele mai
incorporează sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurari sub formă de
recuperare a pierderilor din calamităţi, perturbări politice, accidente şi alte evenimente
excepţionale.
Evidenţa analitică a veniturilor se ţine pe tipuri de venituri, surse, perioade de obţinere a
acestora şi alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a băncii. Evidenţa sintetică a
veniturilor se gestionează în clasa a IV-a „Venituri”.Conturile din clasă sunt conturi pasive.
În credit este indicată formarea şi majorarea veniturilor, iar în debit- închiderea veniturilor la
sfîrşitul anului de gestiune la contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul
curent”.
La reflectarea dobânzilor calculate se va înregistra formula contabilă:
Debit grupa de conturi 1700 ”Dobînda sporită ce urmează să fie primită”
Credit contul din grupa de conturi de venituri aferente unei din categoriile de credite
La calcularea dobînzilor:
-Calcularea dobînzii la contul NOSTRO:
Debit contul 1701 „Dobînda sporită la conturile Nostro”
Credit contul 4031 „Venituri aferente dobînzilor la contul Nostro”
-Venituri de la plasări în bănci:
Debit contul „1707 „Dobînda sporită la plasări la termen în bănci”
Credit contul 4090 „Venituri aferente dobînzilor la plasări la termen”.
-Dobînzile la creditele acordate agriculturii:
Debit contul 1716 „Dobînda sporită la creditele acordate agriculturii”
Credit contul 4230”Venituri aferente dobînzilor la creditele agriculturii”.
La încasare:
-Încasarea în numerar a comisionului pentru ţinerea contului:
Debit contul 1001 „Numerar în casierie”
Credit contul 4677 „Comisioanele băncii pentru ţinerea conturilor”.
Trecerea la scăderi de la contul curent al clientului a unei amenzi achitate băncii:
Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
Credit contul 4951 „Amenzi, penalizări şi alte sancţiuni primite”
Este depistat surplus de mijloace fixe la inventariere:
Debit contul 1600 „Active materiale pe termen lung”
Credit contul 4941 „Alte venituri”
Veniturile se închid la sfîrşitul perioadei de gestiune la contul 3504 „Profit
nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”:
Debit clasa a IV-a „Venituri”

Credit contul 3504. „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”.
46
Informaţia privind veniturile bancare este generalizată în raportul financiar „Raportul de
profit/pierdere a băncii”.
8.2.Caracteristica, clasificarea şi contabilizarea cheltuielilor bancare
Cheltuielile bancare reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru resursele
împrumutate sau atrase, servicii primite şi lucrări prestate de terţi da care beneficiază banca,
materialele consumate, remunerarea salariaţilor, executarea unor obligaţiuni legale sau
contractuale, cheltuieli excepţionale.
În funcţie de sursele de intrare, cheltuielile bancare se clasifică în:
 Cheltuieli aferente dobânzilor;
 Cheltuieli neaferente dobânzilor.
Conturile de evidenţă a cheltuielilor sunt conturi de activ în care se foloseşte dubla
înregistrare. În conformitate cu Planul de Conturi nr. 55/11 – 01 al Evidenţei Contabile, în
bănci şi alte instituţii financiare din Republica Moldova di 26.03.1997, evidenţa cheltuielilor
băncii se ţine în conturi analitice deschise în cadrul clasei a V-a “Cheltuieli”. Sumele de
cheltuieli efectuate în dependenţă de tipul lor se vor înregistra în conturi analitice conform
destinaţiei lor.
Cheltuielile bancare se înregistrează în evidenţa contabilă în baza principiului specializării
exerciţiilor.
Principiul specializării exerciţiilor - care presupune faptul că cheltuielile se constată şi se
reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare ale acelei perioade în care a avut loc
calcularea lor indiferent de încasările sau plăţile efective ale mijloacelor băneşti.
Sumele de cheltuieli se înscriu în contabilitate în baza formularelor contabile cu utilizarea
atât a documentelor bancare reglementate de BNM, cât şi a celor pentru uz intern: Ordin de
plată, Ordin incaso, Nota de contabilitate,Cerere de paltă, Cerere de acreditiv.
Cheltuielile se determină ţinîndu-se cont de patru aspecte esenţiale în activitatea băncii:
angajarea, consumul, plata ţi imputarea.
Angajarea are loc în momentul în care se contractează obligaţia bănească generatoare de
plăţi sau consumatoare de resurse. În cazul contractării unui depozit, angajarea cheltuielilor
intervine în momentul în care s-a creat obligaţia bănească de a rambursa depozitul, inclusiv
dobînda aferentă.
Consumul este specific utilizării efective sau „sacrificării” resurselor în scopul satisfacerii
cerinţelor activităţii bancare. De exemplu, utilizarea depozitelor primite în scopul plasării
sub formă de credite în economie.
Plata constă în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor financiare.
Achitarea obligaţiei băncii faţă de creditor reprezintă o plată ca echivalent. În schimb, plata
impozitului pe profit reprezintă un transfer fără echivalent.
Imputarea reprezintă momentul cînd cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra
rezultatelor obţinute.
Contabilitatea cheltuielilor bancare se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor:
• Cheltuieli aferente dobînzilor;
• Cheltuieli neaferente dobînzilor;
• Alte cheltuieli.
La cheltuielile aferente dobînzilor se referă:
sume de bani plătite clienţilor sub formă de dobînzi fixate sau variabile;
47
plasamentele bancare;
dobînzi achitate la certificatele de depozit etc.
La cheltuielile neaferente dobînzii, se referă:
☺ cheltuieli privind remunerarea muncii;
☺cheltuieli legate de prime;
☺cheltuieli legate de achitarea impozitelor şi taxelor;
☺cheltuieli privind plata serviciilor de consulting şi auditing etc.
Alte cheltuieli:
☻amenzi, penalităţi, sancţiuni plătite de bancă;
☻cheltuieli extraordinare;
☻plata impozitelor şi taxelor;
☻pierderi din vînzarea valorilor mobiliare, a activelor fixe şi a altor materiale etc.
Cheltuielile sunt gestionate în clasa a V-a „Cheltuieli” a planului de conturi.
Conturile sunt active, în debit se înregistrează formarea cheltuielilor, iar în credit închiderea
lor la sfîrşitul anului în contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”.
Conturile de cheltuieli corespondează cu grupul de conturi 2700 „Dobînda sporită, ce
urmează să fie plătită”, la calcularea dobînzilor şi cu conturile de numerar la achitarea
nemijlocită a cheltuielilor şi conturilor de activ, la consumul şi ieşirea lor.
La calcularea dobînzii se va înregistra:
a) calcularea dobînzii la conturile curente:
Debit contul 5250”Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite la vedere primite”
Credit contul 2719 „Dobînda sporită la depozitele la vedere primite de la clienţi
b) calcularea dobînzii la conturile LORO:
Debit contul 5030 „Cheltuieli aferente dobînzilor la conturile Loro”
Credit contul 2701 „Dobînda sporită la conturile Loro”
c) calcularea dobînzii la certificatele de depozit:
Debit contul 5130 „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite”
Credit contul 2713 „Dobînda sporită la certificatele de depozit”
d) dobînda la depozitele la termen:
Debit contul 5370 „Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite la termen”
Credit contul 2728 „Dobînda sporită la depozite la termen”
e) achitarea de la contul Nostro a unei amenzi:
Debit contul 5950 „Amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni”
Credit contul 1031 „Contul Nostro”
f) s-au consumat materiale pentru cheltuieli de reclamă:
Debit contul 5908 „Cheltuieli de reclamă
Credit contul 1663 „Alte stocuri de mărfuri şi materiale”
g) s-au calculat salariul personalului băncii:
Debit contul 5711 „Cheltuieli pentru remunerarea muncii”
Credit contul 2804 „Decontării cu salariaţii băncii”
La sfîrşitul anului de gestiune cheltuielile se închid la contul 3504 „Profit
nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”, cu următoarea înregistrare:
Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent
Credit clasa de conturi V.
48
Informaţia privind cheltuielile bancare estegeneralizată în raportul financiar „Raportul de
profit/pierdere a băncii
Erorile legate de sumele şi înregistrările contabile a sumelor de cheltuieli comise şi depistate
se corectează numai prin note de contabilitate. Sume incorect înregistrate în baza notelor de
contabilitate de corectare se trec la ieşire din contul în care a fost reflectată incorect în contul ce
urmează a fi reflectată corect. Nota de contabilitate de corectare se întocmeşte în 4 exemplare
pe formulare tip dintre care:
Primul exemplar serveşte drept ordin pentru executarea contabilizării şi se anexează la
documentele memoriale de zi. Al doilea şi al treilea exemplar servesc drept anexe pentru
înscrierile în Debitul şi creditul contului. Al patrulea exemplar rămâne în “Carnetul de note de
contabilitate de corectare”. Se indică data când a fost comisă eroarea şi trimiterea la
documentul de bază.
8.3.Modul de constituire,calcularea şi contabilizarea rezultatelor financiare la bancă.
Periodic, lunar, trimenstrial sau anual, în funcţie de convenţia adoptată în contabilitate, se
determină rezultatele financiare bancare. Rezultatele financiare la rîndul lor, la fel ca şi
veniturile, cheltuielile sunt divizate conform unor criterii şi sunt supuse unei clasificări.
În acest sens, conturile de cheltuieli şi conturile de venituri în care se înregistrează, în funcţie
de natura lor, cheltuielile, respectiv veniturile, se închid provizoriu prin rezultatul exerciţiului.
Rezultatul exerciţiului reprezintă profitul sau pirderea, ce se determină ca diferenţă între
veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii lor.
Rezultatul exerciţiului(profitul sau pierderea) cuprinde:
 rezultatul curent;
 rezultatul excepţional;
 impozitul pe profit;
 profitul net;
Rezultatul curent reprezintă diferenţa dintre veniturile din operaţiunile curente pe de o parte,
respectiv veniturile din exploatare şi veniturile din provizioane şi recuperări de creanţe
amortizate şi cheltuieli curente, pe de altă parte, respectiv cheltuielile de exploatare şi
cheltuielile cu provizioanele şi pierderi din creanţe nerecuperabile. Rezultatul curent este dat de
formula:
Rc=Vc-Cc=(Ve+Vprc)-(Ce+Cppc),
unde:
Rc=rezultatul curent;
Vc=veniturile din operaţiunile curente;
Cc=cheltuieli din operaţiuni curente;
Ve=venituri din exploatare;
Ce=cheltuieli din exploatare;
Vprc=venituri din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate;
Cppc=cheltuieli din provizioane şi pierderi de creanţe nerecuperabile;
Rezultatul excepţional reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile excepţionale. Ele
constituie rezultatul unor operaţiuni efectuate de bancă, care nu sunt legate de activita-
tea curentă, normală a acestei bănci. Sintatic, rezultatul excepţional este dat de următoarea
formulă:
R exc=V exc-C exc, în care:
49
R exc=rezultatul excepţional;
V exc=venituri excepţionale;
C exc=cheltuieli excepţionale.
Impozitul pe profit reprezintă suma pe care banca o datorează statului şi care se calculează
prin aplicarea cotei de impozitare, stabilite prin actele normative privind profitul brut,
determinat conform reglementărilor în domeniu. Banca, înregistrînd profitul brut, va achita
impozitul pe profit (în Republica Moldova, începînd cu 01.01.2006, cota stabilită a impozitului
pe profit al băncilor comerciale este de 15%).
Conturile de venit şi cheltuieli se inchid la contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere
neacoperită)- anul curent”.
Veniturile se închid la sfîrşitul anului cu următoarea înregistrare:
Credit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”
Debit clasa a IV-a „Venituri”
Cheltuielile se închid cu următoarea înregistrare:
Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”
Credit clasa de conturi V”Cheltuieli”.
Contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent nu are sold iniţial şi final.
Cheltuielile se înregistrează în debit, iar veniturile - în credit. Diferenţa dintre debitul şi creditul
contului 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent” constituie profitul
brut(pînă la impozitare).
Rata impozitului pe venit pentru anul 2006 constituie 15%.
La calcularea impozitului pe venit, se înregistrează următoarea formulă contabilă:
Debit contul „5991” „Impozitul pe veni”
Credit contul 2801 „Datorii curente privind impozitul pe venit”
Contul 5991 „Impozitul pe venit” se închide cu contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere
neacoperită)- anul curent”, cu următoarea înregistrare:
Debit contul 350” „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent
Credit contul 5991 „Impozitul pe venit”.
Profitul net se formează după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii şi rămîne la
dispoziţia băncii. Profitul net poate fi utilizat pentru:
 plata dobînzii sau a altor venituri aferente obligaţiunilor plasate de societate;
 acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
 formarea capitalului de rezervă şi a altor fonduri necesare băncii;
 plata recompenselor către membrii Consiliului societăţii şi ai Comisiei de cenzori;
 invesrirea în vederea dezvoltării băncii(deschiderea reprezentanţelor, punctelor valutare,
plasarea serviciilor bancare noi, procurarea sistemelor bancare automatizate etc.);
 plata devidendelor. Devidend este cota-parte din profitul net al sociatăţii, care se
repartizează între acţionari în conformitate cu clasele şi proporţional numărului de
acţiuni deţinute. Banca este în drept să plătească devidende
intermediare(trimestriale,semestriale) şi anuale pentru acţiunile aflate în circulaţie.
Decizia cu privire la plata devidendelor intermediare se ia de Consiliul băncii, iar
hotărîrea cu privirea la plata dividendelor anuale se ia de Adunarea generală a
acţionarilor, la propunerea Consiliului societăţii
50
 pentru alte scopuri, în conformitate cu legislaţia şi cu statutul societăţii.
1) Majorarea rezervelor:
Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent
Credit contul 3502 „Capital de rezervă”
2) Calcularea devidendelor:
Debit contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită) anul curent”
Credit contul 2808 „Devidende către plată”
Calculul rezultatului financiar obţinut la bancă este prezintat în tabelă.
Calculul rezultatului financiar obţinut de bancă
I. Rezultatul ordinar al activităţii băncii
1a. Venituri aferente dobînzilor=soldul 1b.Cheltuieli aferente dobînzilor=soldul

tuturor articolelor clasificate la tuturor articolelor clasificate la categoria
categoria venituri aferente dobînzilor cheltuieli aferente dobînzilor
2. Venit net aferent dobînzilor=venituri aferente dobînzilor-cheltuieli aferente dobînzilor
3. Venit net aferent dobînzilor după defalcări pt reduceri pt pierderi la credite=venit

net aferent dobînzilor-defalcări pt reduceri sau pt pierderi la credite
4a. Venituri neaferente 4b. Cheltuieli neaferente

dobînzilor=soldul tuturor articolelor dobînzilor=soldul tuturor articolelor
clasificate la categoria venituri clasificate la categoria cheltuieli
neaferente dobînzilor neaferente dobînzilor
5a. Alte venituri=soldul tuturor 5b. Alte cheltuieli=soldul tuturor

articolelor clasificate la categoria alte articolelor clasificate la categoria alte
venituri cheltuieli
6a. Total venituri neaferente 6a. Total cheltuieli neaferente

dobînzilor=venituri neaferente dobînzilor=cheltuieli neaferente
dobînzilor+alte venituri dobînzilor+alte cheltuieli
7. Venitul net neaferent dobînzilor = total venituri neaferente dobînzilor-total cheltuieli

neaferente dobînzilor
8. Venitul(pierderi) net pînă la impozitare şi pînă la articole extraordinare=venit net

afferent dobînzilor după defalcări pentru reduceri pentru pierderi la credite- venitul net
neaferent dobînzilor
51
9. Impozitul pe venit=Venitul(pierderi) net pînă la impozitare*cota procentuală a
impozitului stabilită conform legislaţiei în vigoare
10. Rezultatul(venit sau pierdere) net din activitatea ordinară =venitul(pierderi) net
pînă la impozite şi pînă la articole extraordinare- impozit pe venit
II. Rezultatul excepţional(extraordinar) bancar

11a. Venituri excepţionale 11b.Cheltuieli excepţionale
12. Rezultatul excepţional net înaintea impozitului=venituri excepţionale-cheltuieli
excepţionale
13. Rezultatul excepţional net =rezultatul excepţional înaintea impozitului-rezultatul

excepţional înaintea impozitului*cota procentuală a impozitului stabilită conform
legislaţiei
III. Rezultatul net

14.Profitul net/pierdere a(l) activităţii băncii=rezultatul net din activitatea
ordinară+rezultatul net excepţional
52
Capitolul 9. Contabilitatea operaţiunilor de decontări .
9.1.Caracteristica şi contabilitatea transferurilor de credit prin ordin de plată.

Decontarea fără numerar reprezintă orice plată efectuată prin intermediul
documentelor de decontare fără a întrebuinţa moneda în forma sa concretă (bilete
de bancă şi monedă metalică). Prin urmare, raportul juridic de decontare constituie
relaţia în care o persoană juridică sau fizică numită plătitor plăteşte documentul de
decontare din contul propriu sau din contul creditului bancar unei alte persoane
numite beneficiar (persoană fizică sau juridică desemnată prin documentul de
decontare în vederea primirii unei anumite sume de bani ).
Pentru toate persoanele juridice şi fizice care utilizează transferuri de credit la
Bancă sînt obligatorii următoarele noţiuni:
Beneficiar – persoana în favoarea căreia se transferă mijloacele băneşti.
Banca plătitoare – banca care în baza ordinului de plată efectuiază transferul de
credit.
Banca beneficiară – banca care finalizează transferul de credit efectuînd
operaţiunile relevante.
Emitent – persoana care emite un ordin de plată.
Ordinul de plată – document de plată în baza căruia se efectuiază transferul de
credit.
Plătitor – persoana din mijloacele / contul căreia se efectuiază transferul de credit.
Titular de cont bancar – persoana pe numele căreia este deschis cont bancar.
Transferul de credit reprezintă o serie de operaţiuni care începe prin emiterea de
către emitent a ordinului de plată şi executarea de către banca plătitoare a acestuia
în scopul punerii la dispoziţia beneficiarului a unei sume de mijloace băneşti şi se
finalizează prin înregistrarea de către banca beneficiară a sumei respective în contul
beneficiarului.
Transferul de credit poate fi efectuat atît în lei moldoveneşti cît şi în valută
străină , conform prevederilor actelor normative în vigoare. specificul utilizării ,
transferul de credit se clasifică în transfer ordinar şi transfer bugetar.Transferul de
credit la Banca se efectuiază în baza ordinului de plată întocmit de către emitentul
acestuia.
La efectuarea transferului de credit în lei moldoveneşti , emitentul ordinului de
plată , în funcţie de mijloacele tehnice disponibile , utilizează formularul ordinului de
plată
La efectuarea transferului de credit în valută străină , emitentul ordinului de plată
utilizează formularul stabilit de sine stătător de către banca plătitoare. Banca
plătitoare poate stabili formularul ordinului de plată conform modelului stabilitrdinul
de plată utilizat la efectuarea transferului de credit în lei moldoveneşti se
întocmeşte în conformitate cu modul de completare a ordinului de plată.
53
La întocmirea ordinului de plată utilizat la efectuarea transferului de credit în
valută străină se indică elementele menţionate.
Ordinul de plată se emite :
a) într-un singur exemplar în cazul emiterii de către banca plătitoare la
efectuarea transferului de credit în nume şi pe cont propriu;
b) în 2 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar, precum şi
de către banca plătitoare la efectuarea transferului în numele titularului de
cont bancar ;
c) în 3 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar la
efectuarea transferului de credit în adresa Întreprinderii de Stat ”Poşta
moldovei”, la care se anexează la necesitate şi 3 exemplare ale listei
destinatarilor mijloacelor băneşti.
Ordinul de plată se prezintă spre executare la banca plătitoare de către emitent
sau de către persoana împuternicită a acestuia în ziua în care a fost emis , iar în
cazul emiterii ordinului de plată de către unitatea Trezoreriei de Stat , acesta se
prezintă spre executare la banca plătitoare cu data emiterii în decursul anului
bugetar curent.
În cazul cînd Banca este bancă plătitoare se acceptă spre executare ordinul de
plată dacă sînt respectate următoarele condiţii:
- plătitorul are deschis cont bancar la banca plătitoare în conformitate cu
prevederile actelor normative în vigoare;
- mijloacele băneşti din contul plătitorului sînt suficiente pentru efectuarea
transferului;
- asupra mijloacelor băneşti din contul plătitorului nu sînt aplicate
restricţii privind utilizarea acestora din partea organelor abilitate prin
lege;
- la ordinul de plată este anexat documentul justificativ , în cazul în care
acest fapt este prevăzut de actele normative în vigoare.
Ordinul de plată neacceptat spre executare se restituie de către Bancă emitentului
cu indicarea motivului refuzului.
Decontările prin ordinul de plată pot avea loc între clienţii care sunt deserviţi de
aceeaşi instituţie bancară, cît şi între clienţii deserviţi de instituţii bancare diferite.
La Bancă clienţii trebuie să aibă deschise conturi curente (la dorinţă: cu dobîndă
sau fără dobîndă, prin care vor fi efectuate operaţiuni de decontare. Conform
legislaţiei în vigoare, fiecare persoană fizică sau juridică poate deschide mai multe
conturi curente în valută naţională în diferite bănci, indiferent de amplasarea
teritorial-administrativă a acestuia.:
Contabilitatea operaţiunilor de decontări la băncile comerciale se ţine în conformitate cu
„Planul de conturi Nr.55/11-01 al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii financiare
din RM”, precum şi cu prevederile actelor normative în vigoare ale BNM în domeniul
contabilităţii.
Decontările prin virament sunt gestionate la următorele conturi:
1)Contul 2224„Conturi curente ale persoanelor juridice:
La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti înregistrate la cont.
54
La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti.
Soldul creditor -reflectă suma mijloacelor băneşti disponibile la cont la un
moment dat.
2)Contul 2250„Conturi curente ale persoanelor fizice
La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti primite.
La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderea mijloacelor băneşti.
Soldul creditor - reflectă suma mijloacelor băneşti disponibile la cont la un
moment dat.
Astfel:
1) în cazul cînd ambii clienţii sunt deserviţi de Banca de Economii
achitarea prin intermediul ordinului de plată are loc debitîndu-se contul plătitorului
şi creditîndu-se contul beneficiarului:
a) În cazul cînd clienţii au deschise conturi curente fără dobîndă, se va
înregistra:
Debit contul 2224„Conturi curente ale persoanelor juridice”
2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice”
(contul plătitorului), în dependenţă de categoria de depunători.
Credit contul 2224 „Conturi curente persoanelor juridice”
2225„Conturi curente ale persoanelor fizice”
(contul beneficiarului)
b) cînd au deschise conturi curente cu dobîndă, se va înregistra:
Debit contul 2251„Conturi curente ale persoanelor juridice” 2252
„Conturi curente ale persoanelor fizice”
(contul plătitorului), (în dependenţă de categoria de depunători)
Credit contul 2251„Conturi curente ale persoanelor juridice”
2) În cazul cînd clienţii sunt deserviţi de instituţii bancare diferite, achitarea
prin intermediul ordinului de plată are loc debitîndu-se contul plătitorului şi
creditîndu-se contul „Nostro”:
a) În cazul cînd plătitorul a deschis un cont curent fără dobîndă vom avea
următoarea formulă contabilă:
(contul plătitorului)
Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”.
b) În cazul cînd plătitorul a deschis un cont curent cu dobîndă vom avea
următoarea formulă contabilă:
55
9.2.Modalitatea de organizare şi contabilitatea decontărilor prin cerere de plată.
Debitarea directă este o modalitate de plată care constă în debitarea de către
banca plătitoare a contului bancar al plătitorului cu suma plăţii indicată în cererea
de plată emisă de beneficiar şi creditarea corespunzătoare de către banca beneficiară
a contului bancar al beneficiarului .
Debitarea contului bancar al plătitorului de către banca plătitoare se efectuiază în
conformitate cu mandatul de debitare directă , iar creditarea corespunzătoare de către
banca beneficiară a contului bancar al beneficiarului în conformitate cu
angajamentul privind debitarea directă.
Mandatul de debitare directă este un act juridic prin care plătitorul acordă o
împuternicire unui anumit beneficiar pentru a emite cereri de plată , precum şi
băncii plătitoare pentru a-i debita contul cu sumele indicate în cererile de plată.
Mandatul de debitare directă se întocmeşte în 3 exempare în conformitate cu
cerinţele din, se legalizează cu semnăturile persoanelor împuternicite ale plătitorului
şi beneficiarului şi se prezintă de către plătitor la banca plătitoare.
La Banca de Economii debitarea directă se efectuează în baza cererii de plată
emise de către beneficiar, care în funcţie de mijloacele tehnice disponibile poate
utiliza formularul cererii de plată .
Cererea de plată se prezintă de către beneficiar sau de către persoana
împuternicită a acestuia la banca beneficiară în două exemplare. Primul exemplar al
cererii de plată se legalizează cu semnăturile persoanelor cu drept de semnătură şi
ştampila beneficiarului
Cererea de plată urmează a fi prezentată la banca beneficiară cu 3 zile lucrătoare
înainte de data finalizării plăţii . Data finalizării plăţii se indică de către beneficiar
în cererea de plată şi reprezintă data în care banca beneficiară urmează să crediteze
contul beneficiarului .
Banca beneficiară primeşte spre executare cererea de plată, dacă sînt respectate
următoarele condiţii :
a) beneficiarul are deschis cont bancar în conformitate cu prevederile actelor
normative în vigoare ;
b) cererea de plată este întocmită în conformitate;
c) banca dispune de angajamentul privind debitarea directă al beneficiarului.
În cazul în care banca beneficiară nu primeşte cererea de plată spre executare,
aceasta se restituie beneficiarului cu indicarea motivului refuzului.
Pe primul şi al doilea exemplare ale cererii de plată primite spre executare se
aplică menţiunule.
Decontările prin cerere de plată la Banca de Economii pot avea loc între clienţii
care sunt deserviţi de aceeaşi instituţie bancară, cît şi între clienţii deserviţi de
instituţii bancare diferite.
La bancă clienţii trebuie să aibă deschise conturi curente (la dorinţă: cu dobîndă
sau fără dobîndă) la băncile comerciale, prin care vor fi efectuate operaţiuni de
decontare. Fiecare persoană fizică sau juridică poate deschide mai multe conturi
curente în valută naţională în diferite bănci, indiferent de amplasarea teritorial-
administrativă a acestuia.:
56
Decontările prin virament sunt gestionate la conturile :
1) Contul 2224 :
La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti primite.
La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti.
moment dat.
2)Contul 2250-La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti primite.
La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderea mijloacelor băneşti.
moment dat.
Astfel:
1) în cazul cînd ambii clienţii sunt deserviţi de Banca de Economii
achitarea prin intermediul cerere de plată are loc debitîndu-se contul plătitorului şi
creditîndu-se contul beneficiarului:
a) cînd clienţii au deschise conturi curente fără dobîndă, se va înregistra:
(contul plătitorului), în dependenţă de categoria de depunători.
Credit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
b) cînd au deschise conturi curente cu dobîndă, se va înregistra:
(contul plătitorului), (în dependenţă de categoria de depunători)
2) în cazul cînd clienţii sunt deserviţi de instituţii bancare diferite, achitarea
prin intermediul cererii de plată are loc debitîndu-se contul plătitorului şi
creditîndu-se contul „Nostro”:
a) cînd plătitorul a eschis un cont curent fără dobîndă vom avea următoarea
formulă contabilă:
b) cînd plătitorul a deschis un cont curent cu dobîndă vom avea următoarea
formulă contabilă:
57
9.3.Caracteristica şi contabilitatea decontărilor prin acreditiv.
Acreditivul reprezintă angajamentul unei bănci de a plăti o sumă determinată
beneficiarului pentru marfa livrată sau serviciile prestate contra remiterii într-un
termen fixat, la prezentarea documentelor ce dovedesc că marfa a fost expediată
sau serviciile prestate.
Forma decontărilor în baza acreditivelor se aplică în cazurile, în care această
formă de decontare este stabilită în contract de către plătitor şi beneficiar.
Pe teritoriul Republicii Moldova se aplică numai acreditivul acoperit şi irevocabil.
Acreditivul acoperit se numeşte acreditivul, la deschiderea căruia Banca
plătitoare transferă Băncii beneficiare mijloace băneşti în contul de bilanţ separat
„Creditori privind decontări documentare”.
Acreditivul irevocabil nu poate fi modificat sau anulat fără consimţămîntul
ambelor părţi contractante.
Deschiderea acreditivului se realizează din contul mijloacelor personale ale
plătitorului sau din contul creditului băncii. Acreditivul este destinat pentru
decontări cu un singur beneficiar şi poate fi transferat numai dacă este destinat de
către banca emitentă ca fiind transferabil. Acreditivul se achită prin virament
integral sau parţial. Nu se admite achitarea acreditivului în numerar.
Deschiderea acreditivului are loc din contul mijloacelor personale ale plătitorului
sau din contul creditului Băncii.
Termenul de valabilitate al acreditivului se stabileşte pînă la 25 de zile.
Termenul închiderii acreditivului, deschis din contul mijloacelor bugetare, nu poate
depăşi limita anului bugetar, adică 31 decembrie.
Pentru a deschide un acreditiv clientul -plătitor prezintă Băncii de Economii
cererea de acreditiv în 4 exemplare. Toate exemplarele cererii de acreditiv se
legalizează cu semnăturile persoanelor împuternicite şi cu amprenta ştampilei
rozunde a ordonatorului conform fişei cu specimene de semnături şi cu amprenta
ştampilei, care se păstrează la banca emitentă. (figura 1, mişcarea 1).
Primul exemplar serveşte ca bază de trecere la scăderi a mijloacelor din contul
plătitorului şi se coase în mapa Băncii plătitoare cu documentele zilei.
Exemplarele al 2-lea şi al 3-lea se remit prin intermediul Băncii Naţionale
Băncii beneficiare, (mişcarea 2 ). Exemplarul al patrulea, marcat cu ştampila băncii
plătitoare şi cu extrasul din cont anexat, se remite clientului plătitor drept
confirmare a operaţiunii executate (mişcarea 3 ).
Mijloacele băneşti primite de la banca emitentă privind acreditivul deschis se
înregistrează de către banca beneficiară în baza cererii de acreditiv în contul de
bilanţ “Creditori privind decontări documentare”, destinat pentru evidenţa
acreditivului. Banca beneficiară avizează beneficiarul privind deschiderea şi
condiţiile acreditivului în ziua înregistrării de către acestea a sumei acreditivului în
contul “Creditori privind decontări documentare”, înmînîndu-i un exemplar al cererii
de acreditiv cu menţiunile băncii (mişcarea 4 ).
igura 1Mecanizmul de derulare a decontării în baza acreditivului.

58
5
Plătitor Beneficiar
1 3 9
8 4 6
7
Banca plătitoare 2 2 Banca
BNM beneficiară
Notă : Cu săgeată neîntreruptă este indicată circulaţia cererii de acreditiv, cu

săgeată întreruptă circulaţia borderoului cererii.
Pentru a primi mijloacele pe acreditiv beneficiarul, expediind marfa sau prestînd

serviciile, (mişcarea 5 ), prezintă Băncii beneficiare borderoul de utilizare a
acreditivului în patru exemplare, alăturînd documentele de expediere şi alte
documente prevăzute în cererea de acreditiv, (mişcarea 6 ).
Contabilizarea operaţiilor prin intermediul acreditivului este reflectată prin
următoarele înregistrări :
In cazul cînd Banca de Economii este bancă plătitoare.
1) La prezentarea cererii de deschidere a acreditivului se va debita contul
plătitorului şi se va credita contul „Nostro”.
a) în cazul cînd plătitorul are deschis un cont curent fără dobîndă:
(Contul plătitorului, în dependenţă de categoria de depunători
b) în cazul cînd plătitorul are deschis un cont curent cu dobîndă:
(Contul plătitorului, în dependenţă de categoria de depunători)
Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”. (banca plătitoare)
2) La banca beneficiară se va debita contul „Nostro” şi se va credita contul 2807.
Contul 2807 „Creditori privind decontări documentare” este un cont de pasiv din
clasa II „Obligaţiuni” şi este destinat pentru evidenţa sumelor destinate diferitor
creditori privind decontările documentare. Pe debit se reflectă micşorarea creditorilor
privind decontările documentare pe credit majorarea creditorilor privind decontările
documentare.
Debit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM” (banca beneficiară)
Credit contul 2807 „Creditori privind decontările documentare”.
În cazul cînd Banca de Economii este Bancă Beneficiară.
59
Banca Beneficiară sumele acreditivelor deschise se vor înregistra concomitent şi la
contul de Pasiv a clasei VI – „Conturi condiţionale” – 6501 „Acreditive”; pe Debit
se reflectă – transferarea sumei acreditivului, iar pe credit majorarea sumei
acreditivului. Credit contul 6501 „Acreditive”.
3) La prezentarea documentelor justificative de către beneficiar privind efectuarea
operaţiei (documentele date vor fi indicate în cererea de deschidere a acreditivului),
se va debita contul destinat pentru evidenţa diferitor creditori privind decontările
documentare, şi se va credita contul beneficiarului.
a) în cazul în care beneficiarul are deschis un cont curent fără dobîndă:
Debit contul 2807 „Creditori privind decontările documentare”.
(Contul beneficiarului, în dependenţă de categoria de depunători).
b) în cazul în care beneficiarul are deschis un cont curent cu obîndă:
Debit contul 2807 „Creditori privind decontările documentare”
(Contul beneficiarului, în dependenţă de categoria de depunători).
La achitarea acreditivului concomitent se va debita contul de acreditive.
Debit contul 6501 „Acreditive”
4) În cazul cînd suma acreditivului este achitată parţial, suma neutilizată se va
întoarce la contul plătitorului, astfel debitîndu-se contul de pasiv „Creditori privind
decontările documentare” şi se va debita contul „Nostro” al băncii beneficiare.
Debit contul 2807 „Creditori privind decontările documentare”
Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”. (contul băncii plătitoare)
Concomitent a suma neutilizată se va debita contul de acreditive.
Debit contul 6501 „Acreditive”.
Iar la banca plătitoare se va debita contul „Nostro” şi se va credita contul
plătitorului.
a) în cazul în care plătitorul are deschis un cont curent fără dobîndă:
Debit contul 031 „Contul „Nostro” în BNM”. (contul băncii beneficiare)
(Contul beneficiarului, în dependenţă de categoria de depunători)
b) în cazul în care plătitorul are deschis un cont curent cu dobîndă:
Debit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM” (contul băncii beneficiare)
(Contul beneficiarului, în dependenţă de categoria de depunători)
5) După cum ştim acreditivul este valabil timp de 25 de zile, în cazul
nerespectării condiţiilor contractului după expirarea termenului de 25 de zile,
acreditivul este închis cu înregistrarea:
Debit contul 2807 „Creditori privind decontări documentare”
Credit contu l 1031 „Contul „Nostro” în BNM”. (banca beneficiară)
60
Concomitent se va debita contul acreditivelor:
Debit 6501 „Acreditive”.
61
Capitolul 10. Contabilitatea operaţiunilor de creditare
• Explicarea rolului şi funcţiilor creditului băncar;
• Descrierea modului de reflectare a operaţiunilor bancii cu creditele bancare;
• Contabilizarea operaţiunilor de acordare şi rambursare a creditelor bancare;
• Analiza solvabilităţii clientului solicitant de credit;
• Calcularea dobînzii la operaţiunile de creditare şi contabilizarea ei.
10.1.Caracteristica operaţiunilor de creditere.

Creditarea nu este o ştiinţă exactă şi de aceia nu este posibil ca prin utilizarea unei
formule sau utilizarea unei teorii să se garanteze că suma acordată unui client va fi
rambursată cu dobînda aferentă. Există, totuşi, principii generale de creditare, care, dacă
sînt aplicate consecvent, permit reducerea gradului de incerditudine, şi prin urmare, a
riscului aplicat în creditare.
Activitatea de creditare a banca are la bază următoarele principii:
• Minimizarea riscului de nerambursare a creditului – întregul sistem de administrare a
creditelor, inclusiv etapa de examinare a cererilor credit, eliberarea şi monitorizarea
creditelor, va contribui la atingerea scopului menţionat;
• Utilizarea creditului conform destinaţiei - creditul e necesar să fie utilizat strict după
destinaţie, în corespundere cu contractul de credit şi actele prezentate de împrumutător
ce ţin de măsurile de creditare;
• Asigurarea creditului – creditul va fi asigurat prin formele de asigurare
corespunzătoare, prevăzute în legislaţia RM;
• Caracterul plătibil al creditului – în corespundere cu destinaţia creditului, asigurarea,
termenul de utilizare, gradul, de risc, costul resurselor antrenate şi alţi factori, va fi
determinat “preţul” creditului – rata dobînzii, care să asigure acoperirea cheltuielilor
băncii aferente creditării şi obţinerea unui profit optimal;
• Solvabilitatea împrumutătorului - creditele se eliberează de regulă, numai
împrumutătorilor cu indici de solvabilitate în limita stabilită de politica normelor în
vigoare, care să asigure rambursarea la termen a creditelor şi dobînzilor aferente;
• Termenul creditării – creditele se acordă în termeni prevăzuţi în contractul de credit.
Acceptul băncii de a acorda un credit reflectă punctul ei de vedere privind
capacitatea de rambursare, prezentă şi viitoare, a clientului. Prin urmare, este esenţial ca
banca să obţină cît mai multe informaţii în legătură cu situaţia financiară a potenţialului
client şi să fie sigură că se poate baza pe toate informaţiile oferite de acesta. În această
analiză, banca ia în consideraţie măsura în care îl cunoaşte pe client; analiza se face
diferenţiat pentru un client nou şi pentru un client tradiţional.
Dacă solicitantul este deja client al băncii, banca va lua în considerare evidenţele sale
referitoare la acesta. De exemplu, referitor la creditările anterioare: dacă a fost respectat
graficul de rambursare a ratelor şi dobînzilor. Orice solicitare de reînnoire a unui credit se
bazează pe relaţiile anterioare cu clienţii.
62
Solicitările noilor clienţi a băncii este tratată diferit. Dacă cel care solicită un credit
nu este clientul băncii, ca un prim pas, trebuie să se obţină referinţe satisfăcătoare despre
integritatea şi situaţia financiară a persoanelor care conduc afacerea. Trebuie să se obţină
informaţiile financiare relevante, de care are nevoie banca, deci să estimeze solvabilitatea
împrumutătorului.
Solvabilitatea este capacitatea agentului economic de a rambursa creditul şi dobînda
aferentă în termen şi volum deplin.
Sursele principale de rambursare a împrumutului sînt:
• Venituri din realizarea măsurii creditate;
• Venituri din altă activitate;
• Alte surse (realizarea proprietăţii).
Analiza financiară a stării împrumutătorului începe cu estimarea şi analiza
coeficienţilor financiari. Coeficienţii financiari reprezintă coraportul dintre diferite conturi
de bilanţ, rapoarte cu privire la venituri şi mişcarea mijloacelor băneşti
Coeficienţii financiari se divizează în 4 categorii principale:
1. Lichiditatea
2. Solvabilitatea
3. Leverage
4. Profitabilitatea
Prin lichiditate se subînţelege capacitatea de a transforma rapid activele în bani fără
pierderea postului lor de viaţă. Pentru ca întreprinderea să aibă o lichiditate înaltă, ea
trebuie să menţină coraportul acceptabil dintre transformarea activelor curente (pe termen
scurt) şi termenele oblgaţiunilor curente.
• Coeficientul lichidităţii pe termen – preconizează ca pentru rambursarea
împrumutului pe termen scurt este posibil să fie lichidate uşor doar unele active
curente. Din activele curente curente se exclud stocurile şi cheltuielile achitate în
avans, deoarece valoarea acestora în active provoacă dubii în cazul falimentării,
sau lichidării şi ele se află la sfîrşitul listei activelor supuse transformării în bani. În
baza formularului 2,3 avem:
Coeficientul Mijloace băneşti + Investiţii pe termen scurt + Datoria debitoare

Lichidităţii ═ ——————————————————————————
pe termen Obligaţiuni pe termen scurt
Valoarea admisibilă a acestui coeficient este de la 0,5 pînă la 2.

• Coeficientul lichidităţii curente – indică în care măsură prevederile creditelor pe termen
pot fi satisfăcute prin activele lichide. Concomitent, coeficientul lichidităţii curente
reprezintă o estimare aproximativă privitor la faptul cu cît valoarea activelor pe termen
scurt poate fi redusă în rezultatul lichidării silite, ca pînă la sfîrşit să satisfacă cerinţele
creditării.
Coeficientul Active curente

Lichidităţii ═ —————————
63
curente Obligaţiuni curente
Valoarea optimală: mai mare de 1.
Capital Propriu
Solvabilitatea = ————————
Pasiv Total
Pasivul include: obligaţiuni, capital, datorii pe termen scurt şi datorii pe termen

lung.
Solvabilitatea este indicatorul ce se apreciază pozitiv dacă valoarea lui este cuprinsă
între 0,3 şi 0,5.
Clientul care se adresează la bancă pentru primirea creditului este obligat să prezinte
cererea de acordare a unui credit, care va conţine informaţia iniţială privind împrumutul
solicitat: scopul, mărimea creditului, tipul şi termenul împrumutului, asigurarea probabilă.
Cerere va fi semnată de conducătorul sau adjunctul organizaţiei, care este împuternicit să
soluţioneze chestiuni financiare. În dependenţă de caracterul măsurii pentru care se solicită
creditul concomitent cu cererea , în bancă se prezintă şi următoarele documente:
• Bilanţul întreprinderii
• Argumentarea tehnico-economică privind eficienţa măsurii creditate cu calculele
necesare ce ţin de cheltuielile prognozate şi veniturile de la realizare
• Contractele cu privire la procurarea mărfurilor, materiei prime, utilajului, etc., precum
şi contractul privind realizarea produselor, mărfurilor şi serviciilor;
• Documentele, care să confirme garantarea obligaţiunilor în una sau cîteve forme ce ţin
de rambursarea creditelor;
• Persoanele fizice vor prezenta buletinul de identitate şi certificatul ce confirmă fluxul
veniturilor.
Poate fi solicitat avizul serviciului de audit cu privire la rezultatele analizei activităţii
economico-financiare.
10.2.Contabilitatea acordării şi rambursării creditelor bancare
Creşterea rolului şi a gradului de independenţă al instituţiilor financiare în condiţiile
economiei de piaţă, orientarea lor la utilizarea experienţei acumulate în practica
internaţională, au determinat trecerea la sistemul de evidenţă şi analiza operaţiilor
efectuate în baza standardelor internaţionale ale contabilităţii.
Evidenţa contabilă a creditelor eliberate şi a angajamentelor pe termen primite de la
împrumutător se ţine în conformitate cu “ Planul de conturi Nr.55/11-01 al evidenţei
contabile în bănci şi alte instituţii financiare din RM “, precum şi cu prevederile actelor
normative şi altor documente în vigoare ale BNM în domeniul evidenţei contabile.
Creditele acordate agenţilor economici şi persoanelor fizice se înregistrează în
conturile bilanţiere din grupele 1230-1490- “ Credite acordate clienţilor ”. Aceste conturi
fac parte din clasa I –“ Active ”. În Debitul lor se reflectă sumele creditelor eliberate, iar
creditul acestor conturi reflectă sumele creditelor rambursate sau transferul sumelor
creditelor cu termen expirat, dintr-un cont în altul, în conformitate cu ordinea privind
creditele expirate şi creditele fără dobîndă.
Creditele acordate clienţilor se divizează în următoarele categorii:
64
Categoria 1: “ Credite la termen acordate clienţilor ”. La categoria dată se referă
creditele de la dat acordării pînă la data expirării termenului de scadenţă şi se reflectă în
următoarele conturi: 1231, 1232, 1233, 1261, 1262, 1263, 1291, 1292, 1293, 1321, 1322,
1323, 1351, 1352, 1353, 1381, 1382, 1383, 1411, 1412, 1413, 1441, 1442, 1443, 1471,
1472, 1473.
Categoria 2: “ Credite fără dobîndă acordate clienţilor ”. La categoria dată se referă
creditele cu statut “ credite fără dobîndă ” pentru care dobînzile nu se calculează şi nu se
sporesc. Ele se reflectă în următoarele conturi: 1235, 1265, 1295,1325, 1359, 1385, 1415,
1445, 1475.
Creditele cu dobîndă (sau în stare de acumulare) sînt credite la care toate plăţile se
efectuează în termenii stabiliţi ale căror dobînzi se reflectă prin aplicarea metodei sporirii.
Creditele la care plata nu a fost achitată în termeni de pînă la 60 zile de asemenea se
consideră credite în stare de sporire (acumulare).
La eliberarea creditelor se emit ordinele privind deschiderea conturilor de împrumut
ale beneficiarilor cu sumele creditelor eliberate conform termenului creditelor acordate şi
tipuri de valută.
După întocmirea contractului de credit şi de gaj băncile trec la acordarea propriu-
zisă a creditului. Dacă contractul de credit prevede acoperirea creditului peste o perioadă
de timp sau pe părţi (în tranşe), obligaţiunea băncii de a elibera creditul în viitor se reflectă
la creditul contului condiţional Ct 6601 “ Obligaţiunile de acordare a creditelor în viitor ”.
Intrări: contul 6601 “ Obligaţiunile de acordare a creditelor în viitor ”
Pe măsura acordării creditului în viitor, suma transferată agentului economic se
reflectă la debitul contului 6601 “ Obligaţiunile de acordare a creditelor în viitor”.
Ieşiri: contul 6601 “ Obligaţiunile de acordare a creditelor în viitor ”
După examinarea şi acceptarea de către bancă a documentelor prezentate pentru
eliberarea creditului, se efectuează următoarele înregistrări contabile:
Debitult conturilor “ Credite la termen acordate clienţilor ”, respectiv grupele 1230-1490.
Creditul conturilor “ Conturi curente ale clienţilor ”, respectiv grupele 2220-2250.
Plata se efectuează în baza ordinului de plată a debitorului, vizate de colaboratorul
secţiei credite, responsabil pentru utilizarea creditului de către debitor conform destinaţiei
şi de către directorul filialei (băncii).
Conturile curente ale clienţilor sunt conturile clasei a II - a “ Obligaţiuni ”:
În debit- se înregistrează transferurile de pe cont,
În credit – intrările în cont. Soldul este creditor.
În cazul eliberării în numerar a creditului:
Debit contul 1441 “ Credite pentru scurt acordate pentru procurarea imobilului”
Credit contul 1001 “ Numerar în casierie ”
Contul 1001 “ Numerar în casierie ” este un cont al clasei a I-a “Active”: pe debitul
acestui cont se înregistrează numerarul primit în casierie, iar în credit – numerarul eliberat,
soldul este debitor.
În cazul eliberării creditului prin deschiderea unui cont de card:
Credit contul 2258 “ Depozite privind carduri de debit ale persoanelor
juridice ”
65
Contul 2258 ” Depozite privind carduri de debit ale persoanelor juridice”este un
cont al clasei a II-a “Obligaţiuni”: în creditul acestui cont se reflectă mijloacele băneşti
înscrise în cont, iar în debit – mijloacele băneşti ieşite din cont. Soldul este creditor.
În cazul eliberării creditului prin transfer la altă bancă:
Credit contul 1031 contul “ Nostro ” la BNM
Contul 1031 – contul “ Nostro ” la BNM este un cont de Activ: în debitul lui se
reflectă mijloacele intrate în cont, în credit – mijloacele scoase din cont, soldul este
debitor.
Conform condiţiilor şi termenilor prevăzuţi în contract de credit se emit ordinele
privind încasarea plăţilor prevăzute ( comisioane, taxe administrative ş.a.
Înainte de transferarea de către debitor a sumei comisioanelor datorate băncii, banca
fără să aştepte acest transfer, în scopul constituirii de venituri pentru perioada gestionară,
sporeşte suma comisionului, reflectînd sumele calculate în perioada respectivă prin
următoarea înregistrare contabilă:
La eliberarea creditului de către bancă societăţii, aceasta reţine comision în sumă de
2% de la valoarea creditului oferit.
Debit contul 2224 “„Conturi curente ale persoanelor juridice”
Credit contul 4445 “ Comisioane la prestarea serviciilor de creditare a procurării
imobilului ”
Contul 4445 “ Comisioane la prestarea serviciilor de creditare a procurării
imobilului ” este un cont al clasei a IV-a “ Venituri ”, în creditul lui se reflectă comisioane
ce le percepe banca la prestarea serviciilor de creditare.
La eliberarea unui certificat ce atestă că suma de bani pe care o deţine debitorul este
într-adevăr eliberată în formă de credit, se încasează o sumă de
Debit contul 2224 “„Conturi curente ale persoanelor juridice”
Credit contul 4445 “ Comisioane la prestarea serviciilor de creditare a procurării
imobilului ” – Creditele pot fi rambursate de către agenţii
economici în următorul mod:
• prin plăţi parţiale prevăzute în contractul de credit sau prin plăţi preventive pînă la
rambursarea totală a creditului;
• în sumă completă, conform termenului rambursării, prevăzut în contractul de credit sau
înainte de termen.
Rambursarea creditului se efectuează în baza ordinului de platăşi a notei de
contabilitate întocmită după următoarea schemă:
Rambursarea creditului prin casarea mijloacelor de la contul clientului
Debit conturile “Conturile curente ale agenţilor economici”,
respectiv grupele 2220- 2250
Credit conturile “ Credite la termen acordate clienţilor ”, respectiv grupele 1230-1490
Rambursarea creditului în numerar:
Debit contul 1001 “ Numerar în casierie”
Credit contul 1441 “Credite pe termen scurt acordate pentru procurarea imobilului”
Rambursarea creditului prin transfer
Debit contul 1031 “ Contul “Nostro” la BNM”
66
10.3. Caracteristica dobînzii şi reflectarea ei în evidenţa contabilă

Sub aspect comercial dobînda reprezintă preţul capitalului cedat temporar cu
obligaţia de rambursare, un preţ special pentru piaţa capitalului.
În scopul obţinerii rezultatelor preconizate, în cadrul bancii, la determinarea plăţii
pentru credit se iau în considerare următorii factori:
a) Cheltuieli de facto la mobilizarea mijloacelor;
b) Gradul de risc aferent acordării creditului şi riscul aferent dobînzii;
c) Cheltuieli ce ţin de perfectarea creditului şi controlului asupra rambursării lui (analiza
solvabilităţii împrumutatorului, cheltuieli ce ţin de controlul utilizării creditului, etc.);
d) Cotele de refinanţare ale BNM şi cotele propuse pentru aceste scopuri altor bănci din
RM;
e) Termenul de utilizare a creditului;
f) Caracterul relaţiilor dintre bancă şi debitor;
g) Normativul de profit, care poate fi obţinut în caz de investire a mijloacelor în alte
active.
Ratele dobînzii aferente creditelor sunt examinate de către Comitetul pentru Credite
în fiecare caz aparte şi pot fi reduse sau majorate în dependenţă de particularităţile
individuale ale debitorului. Diapazonul ratei dobînzii aferenta creditului se determină de
bancă, în dependenţă de risc.
Spre exemplu:
• Pentru persoane fizice şi juridice – de la valoarea coeficientului rentabilităţii
nule(CRN)(care spre exemplu în anul 2005 = 14,5 % anual)+ 3 puncte] pînă la 25%
anual;
• Pentru angajaţii băncii – conform ratei calculate în dependenţă de CRN, în diapazonul
de la CRN pînă la [CRN+3puncte].
Calcularea dobînzii se efectuează prin următoarea formulă:

dul datoriei la dobînda confrom numărul (lunar, trimestrial, anual)
data calculării * contractului * de zile
360 zile * 100%
Calculul dobînzii se face automat prin intermediul calculatorului , care recunoaşte un

oarecare simbol şi determină perioada pe care se calculează (lunar, trimestrial, la expirarea
termenului de creditare, etc.). De exemplu la calculul lunar al dobînzii se foloseşte
simbolul 1.
Grupa conturilor 1700 (1716-1743). Dobînzi sporite la creditele acordate clienţilor
este destinată pentru evidenţa dobînzii calculate, dar încă neprimite (înregistrate în debit).
La creditul conturilor acestea se înregistrează sumele achitate de clienţi.
Evidenţa sintetică a veniturilor la dobînzii se gestionează în clasa IV- “Venituri”, în
dependenţă de ramura la care se referă unitatea economică ce beneficiază de credit.
67
Indiferent de termenii prevăzuţi în contractele de credit, calculul dobînzilor se
efectuează zilnic pentru toate contractele, indiferent de categoriile sau tipul
împrumutătorului. Sursa de creditare se reflectă zilnic în Borderoul dobînzilor calculate.
Sporirea dobînzilor la bancă se efectuează zilnic şi se reflectă în evidenţa contabilă
la dat de 21 şi ultima zi operaţională în baza notelor de contabilitate, după următoarea
schemă:
Debit contul 1737 “ Dobînda sporită la credite acordate pentru procurarea
imobilului ”
Credit contul 4441 “ Venituri aferente dobînzilor la credite pe termen scurt acordate
pentru procurarea imobilului ”
Această înregistrare contabilă se efectuează de către contabilitate pentru fiecare
debitor separat prin note de contabilitate, în baza dispoziţiei emise de secţia credite şi
semnate de persoanele responsabile ale filialei.
Grupa de conturi de venituri 4230-4490 “ Venituri aferente dobînzilor ” este
destinată pentru evidenţa veniturilor aferente, dobînzilor la credite acordate. În creditul lor
se înregistreză dobînzile cîştigate. Încasarea sumelor dobînzilor sporite la creditele
acordate se efectuează conform cerinţelor prevăzute în contractul de credit , întocmindu-se
note de contabilitate sau prin dispoziţii de plată a clientului după următoarea schemă:
Credit contul 1737 “ Dobînda sporită la credite acordate pentru procurarea
imobilului ” sau
Debit contul 1001 “ Numerar în casierie ”
imobilului ”
sau
Debit contul 1031 “ Contul “Nostro” la BNM ”
imobilului ”
Această înregistrare contabilă se efectuează în contabilitate în baza ordinului de
plată a debitorului. În cazurile în care în contractele de credit respective este stipulată
condiţia sustragerii de către bancă din contul debitorului a mijloacelor care constituie plata
pentru utilizarea creditelor primite, filiala de comun acord cu debitorul, prin întocmirea
unei note de contabilitate, efectuează înregistrarea contabilă menţionată, cu condiţia
obligatorie de semnare pe viitor a notei respective de către debitor.
În cazul în care încasarea dobînzii se efectuează anticipat ( înaintea sporirii lor),
sumele respective se reflectă în conturile pentru dobînda primită anticipat (2761) în baza
notelor de contabilitate sau / şi ordinelor de plată a clientului, întocmite după următoarea
schemă:
Credit contul 2761 “ Dobînda necîştigată primită ”
sau
Debit contul 1001 “ Numerar în casierie “
sau
68
Debit contul 1031 “ Contul “Nostro” la BNM”
Contul 2761 “ Dobînda necîştigată primită ” este un cont al clasei a II-a Obligaţiuni.
În creditul acestui cont se reflectă avansul primit, iar în debit – partea cîştigată în luna
curentă şi trecută la conturile corespunzătoare ale veniturilor. Dobînzile primite anticipat
în mărimea sumei sporite în luna gestionară, se transferă la conturile pentru dobînda
sporită în ultima zi operaţională a lunii, în baza notei de contabilitate, întocmite după
următoarea schemă:
Debit contul 2761 “ Dobînda necîştigată primită ”
Credit contul 1737 “Dobînda sporită de primit la credite pentru procurarea
imobilului”
în cazurile cînd datoriile pentru dobînda sporită la creditele acordate clienţilor nu au
fost achitate în termenii stabiliţi de achitare a lor, atunci la data expirării termenului,
contractele respective se trec în categoria “credite fără dobîndă ” şi se încetează sporirea
dobînzilor la ele. Sumele dobînzilor deja sporite se stornează în baza următoarelor note de
contabilitate:
Debit contul 4441 “Venituri din dobînzi la credite pentru procurarea
imobilului”
imobilului”
Concomitent, suma dobînzii sporite anterior se trece la contul de Memorandum, prin

Intrare: contul 7202 “ Dobînda sporită la credite neachitate
de împrumutaţi ”
În cazul cînd, după trecerea creditului în categoria “creditelor fără dobînzi” debitorul
achită dobînda restantă, trecută anterior la scăderi din venit şi înregistrată la contul de
Memorandum şi/sau dobînda spre achitare pentru perioada de derulare a creditului, această
achitare se reflectă cu suma respectivă prin următoarele înregistrări contabile:
Debit contul 1737 “Dobînda sporită de primit la credite pentru procurarea
imobilului”
Credit contul 4441 “Venituri din dobînzi la credite pentru
procurarea imobilului”
Iar, mai apoi:

Debit contul 1001 “ Numerar în casierie ”
Imobilului şi concomitent, suma dobînzii achitate (luată anterior la
evidenţa Memorandum) se trece la ieşire din contul de Memorandum prin următoarea
înregistrare contabilă:
Ieşire: contul 7202 “ Dobînda sporită la credite neachitate de împrumutaţi ”lei.
69
10.4.Evidenţa creditelor fără dobîndă
Creditele fără dobîndă reprezintă creditele la care a fost încetată sporirea lunară a
dobînzilor, în urma neachitării de către debitor în termen mai mare de 60 zile a oricărei
plăţi prevăzute de contractul de credit. Încetarea sporirii dobînzilor are loc în baza
dispoziţiei la adresa contabilităţii, emise de secţia credite şi semnate de persoanele
responsabile din bancă. Încetarea calculării dobînzilor aferente poate avea loc numai în
baza deciziei Comitetului de Credite al Băncii notificată prin proces verbal. Această
procedură se efectuează în scopul reflectării corecte în bilanţul băncii a veniturilor care vor
fi obţinute în viitor.
În cazul în care Banca trece creditul în categoria creditelor fără dobîndă, se
efectuează următoarea înregistrare contabilă:
Debit contul 1445 “ Credite fără dobîndă acordate pentru procurarea
imobilului ”
La decizia Băncii, în baza procesului verbal al Comitetului de Credite, creditul
clasificat în categoria creditelor “ compromise ” se trece la scăderi din contul reducerilor
pentru pierderi le credite, prin efectuarea următoarei înregistrări contabile:
Debit contul 1501 contra-cont “ Reduceri pentru pierderi la credite ”
Concomitent, suma acestui credit se înregistrează în felul următor:
Intrare: contul 7201 “Credite achitate din contul reducerilor pentru pierderi la
credite”
În cazul recuperării complete sau parţiale a creditului trecut anterior la scăderi, se
înregistrează următoarea înregistrare contabilă:
Credit contul 1501 contra-cont “ Reduceri pentru pierderi la credite ”
sau
Debit contul 1001 “ Numerar în casierie”
Credit contul 1501 contra-cont “ Reduceri pentru pierderi la credite ”
sau
Credit contul 1501 “ Reduceri pentru pierderi la credit ”
În cazul cînd are loc achitarea plăţilor aferente creditelor trecute la scăderi din
contul reducerilor pentru pierderi la credite, se efectuează următoarea înregistrare
contabilă:
Debit contul 1737 “ Dobînda sporită la credite acordate pentru
procurarea imobilului ”
Credit contul 4441 “ Venituri aferente dobînzilor la credite pe termen scurt acordate
pentru procurarea imobilului ”
şi
Credit contul 1737 “ Dobînda sporită la credite acordate pentru
70
În cazul achitării de către debitor a sumelor datorate băncii, are loc înregistrarea
ieşirilor din următoarele conturi Memorandum:
Ieşire: contul 7201 “ Credite achitate din contul reducerilor pentru
pierderi la credite ”
Ieşire: contul 7202 “ Dobînda sporită la credite neachitate ale împrumutaţilor ” – 6300 lei.
În cazul achitării complete de către debitor a sumelor datorate băncii se efectuează
Ieşire: contul 7101 “ Obligaţiuni sub formă de acorduri la credite ”
Ieşire: contul 7102 “ Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj
la credite acordate ”
10.5. Contabilitatea obligaţiunilor la credite acordate. Drept obligaţiune la credite
acordate clientului, în bancă, servesc următoarele documente:
• Contractele de credit, înregistrate notarial;
• Contractele de gaj, cu adeverinţă de înregistrare notarială;
• Garanţiile şi cauţiunile.
Evidenţa obligaţiunilor nominalizate se ţine la conturile Memorandum din grupa
7100 “ Obligaţiuni la credite acordate ”.
Evidenţa contractelor de credit , la suma contractului se ţine în contul 7101 “ Obligaţiuni
sub formă de acorduri la credite ”. La intrare în cont, în baza notelor de contabilitate (de
intrare în cont extrabilanţier ) se înregistrează sumele iniţiale a contractelor de credit. La
ieşire din cont, în baza notelor de contabilitate (de ieşire în cont extrabilanţier) se
înregistrează sumele iniţiale a contractelor de credit la momentul rambursării depline a
creditului. După semnarea contractului de acordare a creditului ,în bancă se va înregistra:
Intrare: 7101 “ Obligaţiuni sub formă de acorduri de credit ”
în momentul rambursării creditului:
Ieşirea: 7101 “Obligaţiuni sub formă de acorduri de credit ”
Evidenţa contractului de gaj se ţine la conturile: 7102 “ Obligaţiuni sub formă de
acorduri de gaj la creditele acordate ” – în cazul cînd în calitate de gaj se primeşte imobil
sau altă avere. La intrare în aceste conturi se reflectă obligaţiunile la credite eliberate
primite de la clienţi. La ieşire din cont se reflectă trecerea la scăderi a obligaţiunilor
primite, la rambursarea deplină a creditului.
Gajul se va înregistra:
Intrare: contul 7102 “ Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj la
credite acordate ”
În cazul rambursării creditului şi dobînzii aferente în volum deplin, se va înregistra:
Ieşire: contul 7102 “ Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj la
credite acordate
În cazul cînd la acordarea creditului, reieşind din condiţiile contractului de credit în
pachetul de documente au fost prezentate şi scrisori de garanţie sau cauţiuni, acestea sunt
luate la evidenţă în contul 7121 “ Garanţii şi cauţiuni primite ”.
Contractele de credit, contractele de gaj, scrisorile de garanţie şi cauţiunile în
original se păstrează în tezaurul băncii, cu înregistrarea lor în “ Registrul evidenţei
numerarului casei operaţiunilor de zi şi a altor valori ” pînă la achitarea deplină a sumei
creditului.
71
La data rambursării creditelor acordate, contractele de credit, contractele de gaj,
scrisorile de garanţii şi cauţiunile se transmit în secţia de credite a băncii (sau filiale).
La expirarea termenului executării obligaţiunii asigurate ca gaj în conformitate cu “
Legea cu privire la gaj ” banca soluţionează problema privind îndreptarea urmărei asupra
obiectului gajat cu solicitarea instanţelor judiciare sau fără a apela la acestea.
Banca, obţinînd dreptul de posesie asupra obiectului gajat, în conformitate cu SNC,
reflectă costul gajului majorarea activelor proprii. În cazul cînd creditul este deja trecut la
scăderi din contul reduceri pentru pierderi la credite, înregistrarea gajului în posesie Băncii
se reflectă prin următoarele formule contabile:
Pentru suma creditului:
Debit contul 1809 “ Active luate în posesie ”
Debit contul 1811 “ Altă avere imobilă ”
Credit contul 1501 “Reduceri pentru pierderi la credite”
Prin urmare, înregistrarea contabilă a gajului în posesia Băncii, se efecuează la
valoarea cea mai mică (suma creditului), respectînd principiul de prudenţă al
contabilităţii. Concomitent cu înregistrările menţionate mai sus, se reflectă la:
Ieşire: contul 7201 “ Credite achitate din contul reducerilor pentru

pierderi la credite”
În cazul cînd creditul nu a fost anterior trecut la scăderi din contul reducerilor pentru
pierderi la credite, înregistrarea obiectului gajului în posesia băncii are loc prin
următoarele formule contabile:
pentru suma creditului:
Debit contul 1809 “ Active luate în posesie ” şi/sau:
Debit contul 1811 “ Altă avere imobilă ”
Credit contul 1441 “ Credite la termen scurt acordate pentru procurarea imobilului (un an
şi mai puţin) ”
La fel ca şi în cazul precedent, în acest caz evidenţa bunurilor gajate trecute în posesia
băncii se efectuează de asemenea la suma cea mai mică – suma creditului.
Pentru toate cazurile menţionate mai sus, numai atunci cînd prin trecerea bunurilor
gajate în posesia Băncii datoriile debitorului faţă de bancă se consideră achitate complet,
se efectuează următoarele înregistrări contabile:
Ieşire: contul 7101 “ Obligaţiuni sub formă de acorduri la credite ”
Ieşire: contul 7102 “ Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj
la creditele acordate ”
Originalele contractelor corespunzătoare urmează a fi transmise în secţia credite
pentru arhivarea acestora. În conformitate cu legislaţia în vigoare, în cazul cînd mijloacele
obţinute în posesie nu satisfac toate cerinţele Banca are dreptul de a obţine mijloacele lipsă
din contul valorificării altor bunuri care aparţin debitorului.
În cazul imposibilităţii obţinerii sumelor menţionate mai sus din contul altei averi a
debitorului, partea neachitată a datoriei la credit este supusă procedurii de amortizare a
datoriilor creditare stabilite de Bancă.
Bunurile gajate de Bancă pot fi utilizate în 2 direcţii:
• În scopul de a le primi în proprietatea sa;
72
• În scopul comercializării lor ulterioare.
În cazul cînd banca primeşte decizia de a lua bunurile indicate mai sus în
proprietatea sa, se efectuează următoare înregistrare contabilă:
Debit contul 1737 “ Dobînda sporită la credite acordate pentru
Credit contul 4441 “ Venituri aferente dobînzilor la credite la termen scurt acordate pentru
procurarea imobilului (un an şi mai puţin) ”
Ieşire contul 7202 “ Dobînda sporită la credite neachitate de împrumutaţi ”
Debit contul 1603 “ Clădiri şi edificii ” –
Credit contul 1809 “ Active luate în posesie ” –şi/sau:
Credit contul 1811 “ Altă avere imobilă ”
În cazul cînd Banca primeşte decizia de a vinde bunurile gajate, luate anterior în
posesie, în conformitate cu “ Legea cu privire la gaj ”, mijloacele obţinute în urma
realizării se distribuie în următoarea succesiune:
• Compensarea cheltuielilor legate de comercializarea bunurilor gajate, inclusiv cheltuieli
de judecată;
• Satisfacerea creanţelor creditului gajat;
• Achitarea plăţilor către alte persoane care au dreptul de a primi mijloace din
comercializarea obiectului gajului, ş.a.
În cazul cînd comercializarea gajului a fost efectuată la un preţ mai mare decît cel
înregistrat în evidenţă şi suma obţinută acoperă datoriile existente ale debitorului faţă de
Bancă, iar valoarea bunurilor gajate luate în posesia Băncii a fost mai mică decît datoria la
credit se fac următoarele înregistrări contabile:
Debit contul 2224 “ Contul curent al cumpărătorului ” –
Credit contul 1809 “ Active luate în posesie ”şi/sau:
Credit contul 1811 “ Altă avere imobilă ” –
Credit contul 1501 “ Reduceri pentru pierderi la credite ”
Ieşire: contul 7201 “ Credite achitate din contul reducerilor
la pierderi la credite” - În cazul cînd starea financiară a
împrumutătorului se îmbunătăţeşte pînă la momentul cînd Banca comercializează bunurile
materiale depuse ca gaj şi este posibilă îndeplinirea obligaţiunilor faţă de bancă, achitarea
lor se reflectă astfel:
Debit contul 2224 “ Contul curent al clientului”
Credit contul 4441 “ Venituri din dobînzi la credite acordate pentru
procurarea imobilului” –
Credit contul 1501 “ Reduceri pentru pierderi la credite ”
73
Capitolul 10.Contabilitatea operaţiunilor cu valoarile mobiliare
• Descrierea modului de reflectare a operaţiunilor bancii cu valorile mobiliare;;
• Definirea noţiunilor de primă şi scont la operaţiunile cu valorile mobiliare;
• Calcularea dobînzii la operaţiunile cu valorile mobiliare şi contabilizarea ei.
10.1. Contabilitatea titlurilor de valoare investiţionale. Procesul investiţional este

un aspect vital al activităţii bancare şi, totodată, o componentă esenţială în activitatea
băncilor. În acelaşi timp el constituie intermediarul financiar în cadrul unei economii ce se
întemeiază şi activează pe principii sănătoase. Respectarea legalităţii, siguranţa
investiţiilor, asigurarea lichidităţilor şi profitabilitatea sunt principii fundamentale care
stau la baza deciziilor băncii privind investiţiile oferite în scopul realizării obiectivului
fundamental.
Băncile participă pe piaţa monetară prin acordarea de credite pe termen scurt şi
efectuarea plasamentelor bancare la alte bănci şi investirea în valori mobiliare de pînă la
un an de zile (de obicei, în bonuri de tezaur de stat). Pe piaţa de capital băncile acţionează
prin acordarea de credite pe termene medii şi lungi, investirea mijloacelor băneşti în
acţiunile şi obligaţiunile companiilor economice, dar şi prin investirea mijloacelor în valori
mobiliare de stat (obligaţiuni de stat).
În perioadele de instabilitate economică, cînd cererea de credite este scăzută, băncile
pot dispune de fonduri pe care le plasează în titluri financiare. Ele joacă un rol deosebit în
cadrul activului bancii, deoarece:
 Permit să utilizeze toate fondurile de care dispune la momentul dat;
 Pot ajuta banca cu resurse lichide, prin achiziţionare de titluri financiare care
se potrivesc nevoilor de lichiditate ale băncii;
 Contribuie la diversificarea portofoliului de active;
 Protejează împotriva riscurilor financiare.
Operaţiile de investiţie sunt operaţii active ale băncii şi se gestionează în clasa I
“Active " la grupul de conturi 1180 "Hîrtii de valoare investiţionale".
În Debit - se reflectă valoarea nominală a investiţiilor procurate.
În Credit-este reflectată răscumpărarea titlurilor de valoare investiţionale.
Titlurile de valoare investiţionale sînt procurate la valoare de piaţă, care poate să difere de
cea nominală. Diferenţa dintre valoarea nominală şi valoarea de piaţă, în cazul cînd ultima
este mai mare poartă denimirea de PRIMĂ.
Primele la valorile mobiliare investiţionale sînt gestionează la contul 1191 "Prime la
hîrtii de valoare investiţionale".
Sconturile la valorile mobiliare investiţionale sunt gestionate la contul 1192"Sconturi
la hîrtii de valoare investiţionale". Titlurile de investiţie sunt titluri cu venit fix, care au
fost achiziţionate cu intenţia de a fi deţinute o perioadă lungă de timp, în principiu pînă la
scadenţă.
Multe persoane fizice şi juridice investesc cu scopul de a obţine un profit cît mai mare.
Sub investiţie se subînţelege activele pe care le deţine o unitate economică cu scopul
74
ameliorării situaţiei financiare în rezultatul repartizării veniturilor de la sumele investite.
Deosebim: investiţii curente, pot fi uşor realizate şi destinate pentru deţinere nu mai mult
de un an şi investiţii pe termen lung ce nu pot fi realizate liber şi destinate pentru o
perioadă mai mare de un an. Titlurile de valoare investiţionale sunt titlurile ce sunt ţinute
în portofoliul băncii pînă la scadenţă: hîrtiile de valoare de stat, certificate de depozit şi de
economii, trate, alte titluri de valoare.
Reflectarea în evidenţă a titlurilor de valoare investiţionale cu scont.
Sconturile la titlurile de valoare investiţionale sunt gestionate la contul de Activ
1192"Sconturi la hîrtii de valoare investiţionale".
La procurarea titlurilor de valoare investiţionale la valoare nominală cu înregistrare în
caserie:
Debit 1182"Hîrtii de valoare investiţionale"
Credit 1001 "Numerar în caserie"
Contul 1001-cont de Activ:
În Debit se reflectă încasarea, depunerea, primirea mijloacelor băneşti, în credit
eliberarea sau transferarea banilor.
Lunar scontul se amortizează (adică se include treptat la contul respectiv de venituri).
Amortizarea scontului se efectueză prin contul de venituri 4201 „ Sporirea sconturilor la
hîrtii de valoare investiţionale", care este un cont de Pasiv.
Debit 1192 "Sconturi la hîrtii de valoare investiţionale"
Credit 4201 " Sporirea sconturilor la hîrtii de valoare investitionale"
La procurarea titlurilor de valoare investiţionale la valoare nominală cu înregistrare la
cont:
Debit 1182 "Hîrtii de valoare investiţionale"
Credit 1031 "Contul ,Nostro' în BNM"
Exemplu:
În cazul procurării titlurilor de valoare investiţionale cu scont reflectăm înregistrarea:
Banca procură 1000 cambii cu valoarea de piaţă =50 lei,
valoarea nominală=53 lei, rata dobînzii=5%, termenul=3 luni.
În contabilitate se va reflecta în modul următor:
Debit 1182 "Hîrtii de valoare investiţionale"-53.000 lei
Credit 1031 "Contul 'Nostro' în BNM-50.000 lei .
Credit 1192 "Sconturi la hîrtii de valoare investiţionale"-3.000 lei
Amortizarea scontului, care se efectuează prin contul de venituri 4201 "Sporirea
sconturilor la hîrtii de valoare investiţionale", prin înregistrarea:
Debit 1191"Prime la hîrtii de valoare investiţionale"-16.666,7
Credit 4201 "Sporirea sconturilor la hîrtii de valoare investiţionale"
La calculul dobînzii:
Debit 1713 "Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"
Credit 4182 " Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale"
La achitarea dobînzii se va înregistra:
Debit 1031 "Contul 'Nostro' în BNM-205,47
Credit 1713 "Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"
Contul de activ -1713”Dobînda sporită la hîrtii de valoare invetiţionale”
75
În Debit are loc creşterea sau mărirea dobînzii pentru hîrtiile de valoare investiţionale
care trebuie primită.
În Credit are loc micşorarea sau transferarea dobînzii la hîrtiile de valoare investiţionale.
În cazul procurării tilturilor de valoare investiţionale cu primă vom avea următoarea
înregistrare:
Se procură titluri de valoare investiţionale la valoarea de piaţă=1000 lei,
valoarea nominală=700 lei.
Debit 1180 "Hîrtii de valoare investiţionale"-700 lei
Debit 1191 "Prime la hîrtii de valoare investiţionale"-300 lei
Credit 100l "Numerar în caserie"-1000 lei
Lunar prima se amortizează ( adică se include proporţional la contul respectiv de
cheltuieliîn dependenţă de perioada valorilor mobiliare). Amortizarea primei se efectueză
prin contul de cheltueli 5201 "Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investiţionale",
care este un cont de Activ.
Debit 5201 "Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investitionale"
Credit 1191"Prime la hîrtii de valoare investiţionale"
Pentru titluri de valoare investiţionale banca calculează dobîndă:
Debit 1713"Dobînda sporită la hîrtii de valoare investitionale"
Credit 4180"Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale"
-Achitarea dobînzii, se reflectă prin formula:
Debit 1031"Contul 'Nostro' în BNM"
Credit 1713 "Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"
Exemplu:
În cazul procurării titlurilor de valoare investiţionale cu primă vom avea următoare
înregistrare:
Se va reflecta în contabilitate în felul următor:
Exemplu:Banca procură 1000 cambii cu valoarea de piaţă =70 lei, valoarea
nominală=50 lei, rata dobînzii=7%, termenul=6 luni.
Debit 1180"Hîrtii de valoare investitionale"-50.000 lei
Debit 1191"Prime la hîrtii de valoare investiţionale”-20.000 lei
Credit 1001"Numerar în caserie"-70.000 lei
Amortizarea primei, se efectuează prin contul de cheltuieli 5201"Amortizarea primelor
la hîrtii de valoare investiţionale".
Debit 5201" Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investitionale"-3333,3 lei
Credit 1191 "Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investiţionale"-3333,3 lei
Se calculează dobînda:
Debit 1713"Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"-2416,43 lei
Credit 4180"Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale"-2416,43lei
La achitarea dobînzii se va înregistra:
Debit 1031"Contul 'Nostro' în BNM-2416,43 lei
Credit 1713"Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"-2416,43 lei
Contul de Activ -1713"Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"
În Debit are loc creşterea sau mărirea dobînzii pentru hîrtiile de valoare investiţionale care
trebuie primită.
76
În Credit are loc micşorarea sau transferarea dobînzii pentru hîrtiile de valoare
investiţionale.
Importanţa dobînzii, oricare ar fi teoria monetară care încearcă să o explice, se
manifestă particular în unele funcţii economice caracteristice economiei de piaţă
contemporane. Dobînda stabileşte numai un oarecare echilibru între cererea şi oferta de
capitaluri monetare. Fără acest factor, n-ar fi posibil a se asigura o echilibrare monetară a
pieţei. Dobînda este un instrument fundamental al politicii monetare.Prin intermediul
modificării dobînzii, banca centrală influenţează asupra expansiunii creditului şi monedei
scripturale. De asemenea, dobînda este utilizată în unele limite în influenţarea inflaţiei şi
deflaţiei, în mobilizarea economiilor latente şi determinarea nivelului investiţiilor.
Evoluţia dobînzii, decurgînd din cerinţele spontane ale dezvoltării economice, sau
derivată prin politicele monetare şi de credit, are un rol deosebit în orientarea şi uneori
dirijarea tendinţelor economice în ansamblu şi în diferitele sale sfere. Optimizarea ei în
funcţie de potenţialul ei şi de cerinţele reale ale economiei reprezintă o chestiune majoră în
economia de piaţă contemporană. În continuare vom exemplifica un exemplu cu dobîndă
la titluri de valoare investiţionale. Pentru titluri de valoare investiţionale banca calculează
dobînda la contul de activ -1713”Dobînda sporită la hîrtii de valoare invetiţionale”
În Debit are loc creşterea sau mărirea dobînzii pentru titluri de valoare investiţionale care
trebuie primită.
În Credit are loc micşorarea sau transferarea dobînzii la titluri de valoare investiţionale.
Debit 1713 “Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale”
Credit 4180 “Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale”
Achitarea dobînzii se reflectă prin următoarea înregistrare contabilă:
Debit 1031 “Contul ‘Nostro’ în BNM
Credit 1713 “Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale”
10.2. Contabilitatea titlurilor de valoare plasate. Bancile comerciale, ca formă

organizatorico-juridică, este societate pe acţiuni şi este cunoscut faptul că societăţile
pe acţiuni îşi constituie capitalul prin emisiunea valorilor mobiliare.
Acţiunile/ obligaţiunile băncii pot fi procurate atît de investitorii străini, cît şi de cei
autohtoni, fiind reprezentaţi de persoane fizice, juridice şi de stat.
Emitenţii care efectuiază abonarea deschisă la hărtiile de valoare trebuie să prezinte
la CSPHV prospectul emisiunii şi informaţiile despre emitent şi hîrtiilr lui de valoare.
Prospectul emisiunii trebuie să fie publicat. Lista informaţiilor pe care trebuie să le conţină
prospectul emisiunii se stabileşte de CSPHV.
Operaţiile de emitere a titlurilor de valoare sunt operaţii pasive ale băncii şi
sunt gestionate în clasa II "Obligaţiuni ” la grupul de conturi 2180 "Hîrtii de valoare
emise".Grupa este destinată pentru evidenţa tuturor titlurilor de valoare emise de bancă.
În Credit - se reflectă valoarea nominală a titlurilor de valoare emise, plasate.
În Debit - este reflectată răscumpărarea titlurilor de valoare emise.
Titlurile de valoare emise ca şi cele investiţionale pot fi vîndute la valoare de
piaţă,care poate să difere de cea nominală. Dacă se vînd la valoarea de piaţă mai mare ca
valoarea nominală, atunci în acest caz ele se vînd cu primă,şi se gestionează la contul
2185”Prima la hîrtii de valoare emise”. Grupa este destinată pentru evidenţa primelor la
77
hîrtiile de valoare de valoare emise. Dacă titlurile de valoare emise sunt vîndute la
valoarea nominală mai mare ca valoarea de piaţă înseamnă că ele se vînd cu scont, care se
gestionează la grupul de conturi 2186 "Sconturi şi prime la hîrtiile de valoare" cont de
activ. Regimul juridic al emiterii titlurilor de valoare de către băncile comerciale, este
diferit în funcţie de tipul titlurilor emise.
Titlurile corporative (acţiunile) sunt emise în conformitate cu principiile stabilite în
legea privind societăţile pe acţiuni şi legea cu privire la instituţiile finanicare. Totodată,
particularităţile emiterii de către băncile comerciale a titlurilor de valoare, sunt stabilite şi
de actele normative ale Băncii Naţionale, principiul dintre care este Instrucţiunea privind
particularităţile emisiunilor de acţiuni ale băncilor şi modul de autorizare a lor de către
B.N.M. Plasarea titlurilor de valoare are loc prin intermediul licitaţiilor desfăşurate de
B.N.M conform dispoziţiilor Ministerului de Finanţe al Republicii Moldova. Se depune
preventiv o cerere de participare la licitaţii care apoi se confirmă printr-un certificat de
confirmare. La licitaţii se admit numai băncile comerciale-dealeri primari, care au încheiat
cu B.N.M. Acordul cu privire la îndeplinirea funcţiilor de Dealer primar pe piaţa Hîrtiilor
de Valoare de Stat.
Plasarea titlurilor de valoare emise cu primă
Primele sunt gestionate la contul 2185 "Primele la hîrtii de valoare emise" Grupa este
destinată pentru evidenţa primelor la hîrtiile de valoare emise.
Cont de pasiv.
În credit - se reflectă prime la hîrtii de valoare emise,
În debit - suma amortizării lunare.
La realizarea titlurilor de valoare emise cu primă, adică la valoare de piaţă cu înregistrare
în caserie:
Debit 1001 „Numerar în casierie";
Credit 2181 „Hîrtii de valoare emise cu rata dobînzii fixă";
Credit 2185 „Prime la hîrtii de valoare emise";
Contul 2181 ”Hîrtii de valoare emise cu rata dobînzii fixă” – cont de pasiv.
În credit – se reflectă valoarea nominală a hîrtiilor de valoare emise.
În debit – se reflectă valoarea de piaţă.
Prima se amortizează lunar şi se include în dependenţă de termenul titlului de valoare în
venitul băncii şi atunci vom înregistra următoarea formula contabilă:
Debit 2185 „Prime la hîrtii de valoare emise";
Credit 4202 „Amortizarea primelor";
Contul 4202 ”Amortizarea primelor” se gestionează la grupul de conturi 4200 "Creşterea
sconturilor şi amortizarea primelor la hîrtii de valoare". Această grupă este destinată pentru
evidenţa părţii cîştigate a primelor aferente hîrtiilor de valoare emise la fel şi pentru
evidenţa părţii cîştigate de sconturi, aferente hîrtiilor de valoare răscumpărate.
Pentru titluri de valoare emise banca calculează dobînda, care se reflectă la grupa de
conturi 2700 "Dobînda sporită ce urmează să fie plătită". Grupa este destinată pentru
evidenţa dobînzii calculate, dar neachitate.
La calcularea dobînzii se va înregistra:
Debit 5180 „Cheltuieli aferente dobînzilor la hîrtii de valoare emise";
Credit 2716 „Dobînda sporită la hârtii de valoare emise";
78
Grupul de conturi 5180 "Cheltuieli aferente dobînzilor la hîrtiile de valoare emise şi alte
obligaţiuni" este destinată pentru evidenţa cheltuielilor aferente dobînzilor pe hîrtii de
valoare emise şi alte obligaţiuni.
În debitul contului se reflectă cheltuielile aferente dobînzilor pe hîrtiile de valoare
emise cu rata dobânzii fixe, pe operaţiunile efectuate prin acordul REPO.
Achitarea dobînzii se va reflecta în următoarea formulă contabilă:
Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtii de valoare emise";
Credit 1001 „Numerar în casierie";
Exemplu:
Banca plasează certificate de economii - 100 unităţi , cu valoarea nominală 400 lei, la
preţ de 430 lei.Dobînda constituie 13% anual.Dobînda se achită la expirarea
termenului.Termenul obligaţiunii - 3 luni.
a) Înregistrarea titlurilor de valoare emise cu primă în numerar:
Debit 1001 „Numerar în casierie" – 43.000 lei
Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe" – 40.000 lei;
Credit 2185 „Prime la hîrtiile de valoare emise" - 3000 lei;
b) Înregistrarea titlurilor de valoare emise cu primwwwwwwwwwwwwwwwasdmş-ă la
contul „Nostro":
Debit 1031 Contul "Nostro" – 43.000 lei;
Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe " – 40.000 lei;
Credit 2185 „Prime la hîrtii de valoare emise" - 3000 lei;
Lunar prima se amortizează (se include treptat la conturile respective de venituri),
amortizarea primelor se efectuează în corespondenţă cu contul 4202”Amortizarea primei
la hîrtiile de valoare emise”.Prima se calculează ca raportînd suma primei la numărul de
luni.
Debit 2185 „Prima la hîrtii de valoare emise"-1000 lei;
Credit 4202 „Amortizarea primei la hîrtiile de valoare emise"-1000 lei;
Banca calculează dobînda, care se va reflecta prin formula:
Debit 5180”Cheltuieli aferente dobînzii la hîrtiile de valoare emise”-1378,3 lei;
Credit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise”-1378,3 lei;
Dobînda=43.000 * 13% * 90 zile =1378,3 lei

100% * 365 zile
Dobînda se achită în felul următor:
a)Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise"-1378,3 lei;
Credit 1001 „Numerar în casierie"-1378,3 lei;
b)Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise"-1378,3 lei;
Credit 1031 Contul „Nostro"-1378,3 lei;
Plasarea titlurilor de valoare emise cu scont
Sconturile la titlurile de valoare emise se gestionează la contul de pasiv 2186”Sconturi la
hîrtii de valoare emise”.Acest cont face parte din grupul de conturi 2180”Prime şi sconturi
la hîrtiile de valoare”. Aceast grup este destinată pentru evidenţa primelor la hîrtiile de
valoare emise şi dobînzii la procurarea hîrtiilorde valoare.
În debitul contului 2186 – se reflectă sconturi la hîrtiile de valoare emise
79
În creditul lui – suma amortizată lunar.
La realizarea titlurilor de valoare emise cu scont se înregistrează formula:
Debit 1001 „Numerar în casierie";
Debit 2186 „Sconturi la hîrtii de valoare emise";
Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe";
Scontul se amortizează lunar şi se include în cheltuielile băncii, se calculează raportînd
suma scontului la numărul de luni. În acest caz vom înregistra:
Debit 5202 „Sporirea sconturilor";
Credit 2186 „Sconturi la hîrtiile de valoare emise"
Contul 5202 se gestionează în grupul de conturi 5200 "Amortizarea primelor şi creşterea
sconturilor la hîrtiile de valoare". Grupa este destinată pentru evidenţa sumelor amortizării
primelor la hîrtiile de valoare de investiţii procurate şi creşterea sconturilor la hîrtiile de
valoare emise.
Exemplu:
Banca plasează obligaţiuni cu valoarea nominală - 3000 lei, cea de piaţă - 2800
lei,dobînda constituie 15% anual, iar termenul este de 6 luni.Dobînda se achită la expirarea
termenului.
a)Înregistrarea titlurilor de valoare emise la valoare nominală în numerar:
Debit 1001 „Numerar în casierie" – 2.800 lei;
Credit 2186 „Sconturi la hîrtiile de valoare emise" – 200 lei;
Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe " - 3000 lei;
b) Înregistrarea titlurilor de valoare emise la valoare nominală la contul „Nostro":
Debit 1031 Contul "Nostro" – 2.800 lei;
Credit 2186 „Sconturi la hîrtii de valoare emise" - 200 lei;
Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe " – 3.000 lei;
Scontul se amortizează lunar şi se include în cheltuielile băncii.
În acest caz vom înregistra:
Debit 5202 „Sporirea sconturilor"-33,33 lei;
Credit 2186 „Sconturi la hîrtiile de valoare emise"-33,33 lei;
Pentru hîrtiile de valoare emise banca calculează dobînda, care pentru bancă este
cheltuială:
Debit 5180”Cheltuieli aferente dobînzii la hîrtiile de valoare emise”-193,31 lei;
Credit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise”-193,31 lei;
Dobînda= 2800* 14% * 180 zile =193,31 lei
100% * 365 zile
Dobînda se achită în următor:
a)Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise"-193,31 lei;
Credit 1001 „Numerar în casierie"-193,31 lei;
b)Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise"-193,31 lei;
Credit 1031 Contul „Nostro"-193,31 lei;
80

Contabilitate Bancara de Ciornii Revilia

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Contabilitate Bancara de Ciornii Revilia

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

Cuprins:

Capitolul 1. Obiectul contabilităţii bancare .

Capitolul 2. Bilanţul bancar.

Capitolul 3. Documentaţia bancară şi circuitul documentar.

Capitolul 4. Contabilitatea mijloacelor proprii ale băncii.

Capitolul 5. Contabilitatea mijloacelor atrase ale băncii.

Capitolul 6. Contabilitatea operaţiunilor de casă cu numerarul.

Capitolul 7. Contabilitatea activelor materiale la bancă.

Capitolul 8. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor băncii.

Capitolul 9.Contabilitatea operaţiunilor de decontări .

Capitolul 10. Contabilitatea operaţiunilor de creditare

Capitolul 10. Contabilitatea operaţiunilor cu valori mobiliare.

1.1.Obiectul contabilităţii bancare.

1.1.Obiectul contabilităţii bancare.

În definirea activului şi pasivului se creează în plan metodologic posibilitatea de a pune

- Dobânda sporită ce urmează să fie primită;

Veniturile bancare cuprind :

Veniturile aferente dobânzilor Veniturile neaferente dobânzilor

Cheltuielile băncii includ:

1.Cheltuieli aferente dobânzilor;

Cheltuieli aferente dobânzilor Cheltuieli neaferente dobânzilor

1.2.Planul de conturi al evidenţei contabile în bănci.

Structura bilantului contabil bancar

Cont Subcon Articol Sub Denumirea indicatorilor Suma

Egalitatea bilantului contabil bancar se determină după relaţia:

1.Notiunea, conţinutul, si clasificarea

Deschiderea contului curent fără dobîndă al persoanei fizice:

5.3.Contabilitatea operaţiunilor de depozit

Închiderea conturilor de depozit se efectuiază invers de schiderii lor.

Calcularea dobînzii la conturile curente ale persoanelor fizice

Rd- rata dobânzii

Pi = VNi / 1 + Rd * T i / 100 * 365

PRi = Pi * (1 + Rl * T / 100 * 365)

6.1.Caracteristica departamentului casierie şi tipurile de case.

19.Se încasează dobînda la creditele de consum:

22.Se încasează dobînda la creditele acordate Guvernului:

23.Se încasează dobînda la creditele acordate industriei/comerţului

7.1.Evaluarea activelor materiale ale băncii.Activele materiale pe termen lung

7.5. Contabilitatea plusurilor de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii

Capitolul 8. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilore bancare

8.1.Caracteristica, clasificarea şi contabilizarea veniturilor bancare.Veniturile bancare

Debit clasa a IV-a „Venituri”

Calculul rezultatului financiar obţinut la bancă este prezintat în tabelă.

Calculul rezultatului financiar obţinut de bancă

I. Rezultatul ordinar al activităţii băncii

1a. Venituri aferente dobînzilor=soldul 1b.Cheltuieli aferente dobînzilor=soldul

3. Venit net aferent dobînzilor după defalcări pt reduceri pt pierderi la credite=venit

4a. Venituri neaferente 4b. Cheltuieli neaferente

5a. Alte venituri=soldul tuturor 5b. Alte cheltuieli=soldul tuturor

6a. Total venituri neaferente 6a. Total cheltuieli neaferente

7. Venitul net neaferent dobînzilor = total venituri neaferente dobînzilor-total cheltuieli

8. Venitul(pierderi) net pînă la impozitare şi pînă la articole extraordinare=venit net

II. Rezultatul excepţional(extraordinar) bancar

13. Rezultatul excepţional net =rezultatul excepţional înaintea impozitului-rezultatul

III. Rezultatul net

9.1.Caracteristica şi contabilitatea transferurilor de credit prin ordin de plată.

igura 1Mecanizmul de derulare a decontării în baza acreditivului.

Notă : Cu săgeată neîntreruptă este indicată circulaţia cererii de acreditiv, cu

Pentru a primi mijloacele pe acreditiv beneficiarul, expediind marfa sau prestînd

10.1.Caracteristica operaţiunilor de creditere.

Coeficientul Mijloace băneşti + Investiţii pe termen scurt + Datoria debitoare

Valoarea admisibilă a acestui coeficient este de la 0,5 pînă la 2.

Coeficientul Active curente

Pasivul include: obligaţiuni, capital, datorii pe termen scurt şi datorii pe termen